Ștefan Baban
Ștefan Baban
Ședința Camerei Deputaților din 16 martie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.32/25-03-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 16-03-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 martie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.18 Ștefan Baban - declarație politică cu titlul "Restructurarea agriculturii românești - un fiasco total...";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Restructurarea agriculturii românești - un fiasco total..."

Așa zisa restructurare a agriculturii românești a dus practic la dispariția acesteia de pe scena economică a țării. Agricultura de stat, ca sector productiv nu mai figurează nici măcar în statisticile oficiale. Pentru gestionarea relicvelor acesteia s-a înființat o agenție națională, Agenția Domeniilor Statului, care are ca obiect al muncii doar negocierea și încasarea rentei funciare în contul celor peste 600.000 ha. rămase în proprietatea statului.

Nivelul redevenței stabilit de stat este de-a dreptul ridicol, de exemplu, pentru grâu între 350-400 kg la ha, adică doar a zecea parte din cât pot produce în mod normal cele mai fertile terenuri arabile românești.

Într-un an foarte greu pentru agricultură, cum a fost 2003, statul a încasat de pe urma concesionării și arendării hectarelor din gestiune aproximativ 800 miliarde lei, ceea ce reprezintă cam a treia parte din cifra de afaceri a unui holding agricol profitabil.

Mulți dintre dumneavoastră ar spune, la prima vedere, că totuși acest procedeu de lucru în agricultură reprezintă un succes, deoarece bugetul statului încasează niște bani, mulți-puțini, în loc să continue să înregistreze pierderi, ca înainte de programul de restructurare.

Totuși, nu este normal să uităm atât de repede că până la aplicarea restructurării sectorului agricol, acesta susținea cu brio politicile de protecție socială practicate de toate guvernele de la Revoluție încoace, pe seama produselor furnizate pieței la prețuri cu mult sub costul lor real, fapt care a detereminat decapitalizarea acestui domeniu de activitate și implicit sfârșitul agriculturii de stat din România.

Fie și privindu-l din punct de vedere statistic, bilanțul restructurării sectorului agricol este unul dezastruos. De exemplu, din cele peste 700 de IAS-uri, pentru circa 500 dintre ele, restructurarea a însemnat, de fapt, lichidarea judiciară. Aceste unități agricole, altădată prospere și faimoase, se află acum în gestionarea finanțatorilor sau a bancherilor și este greu de crezut că vor putea să-și recupereze câte ceva din creditele sau datoriile bugetare ale acestor societăți aflate sub sechestru.

De pe urma privatizării IAS-urilor, statul român a obținut peste 2.000 miliarde lei. Acest fapt ar putea fi considerat o reușită dacă ar exista garanția că aceste active devin mai rentabile după privatizare.

Având în vedere că după vânzarea lor, statul român nu mai este interesat de acestea, mulțumindu-se cu banii obținuți și cu scăparea de griji (adică reducerea numărului de unități agricole din portofoliul statului care trebuie înstrăinate), nimeni nu prea știe cum stau lucrurile. Din teritoriu vă pot informa că unele dintre unitățile agricole privatizate au în continuare succes, pe când altele au fost demolate și revândute ca fier vechi sau materiale de construcție.

Ca o rentă funciară ridicolă, după cum am mai spus, cea mai bună variantă pentru o afacere în agricultura din România, în cazul întreprinzătorilor, o reprezintă concesionarea sau arendarea terenurilor arabile. La un asemenea nivel scăzut al redevenței, se obține un profit chiar și la jumătatea randamentelor programate și în condițiile practicării unei agriculturi rudimentare bazată în principal pe epuizarea pe cale naturală a elementelor fertilizante, lucrul terenului cu atelaje trase de cai, catâri sau boi, folosirea semințelor de calitate slabă etc.

O problemă aparte o ridică și patrimoniul societăților aflate în lichidare judiciară. În timp ce lichidatorii judiciari gestionează partea de active pe care s-a pus sechestrul, adică ferme complexe zootohnice, ateliere pe care s-a pus sechestrul, adică ferme complexe zootehnice, ateliere și utilaje mecanice, magazii, silozuri de cereale, construcții hidroameliorative etc., terenurile pe care se află acestea se găsesc în proprietatea Agenției Domeniilor Statului, fapt care duce de cele mai multe ori la situații paradoxale: pentru aceeași proprietate de teren există doi proprietari, unul care exploatează terenul și celălalt care administrează activele societăților agricole. Cum între ei nu există nici un act legal care să stabilească modul concret de colaborare este de la sine înțeles că de cele mai multe ori coabitarea reprezintă o sursă permanentă de conflict, fiecare urmărindu-și propriile interese. În aceste condiții, nu mai miră pe nimeni că haosul domnește și în sectorul agricol.

A venit vremea ca să terminăm cu experimentele și mai ales cele din agricultură. Să încercăm să stabilim programe agricole clare și concrete pentru România, pentru că avem atât resurse cât și potențial. Și ar fi păcat să continuăm, din comoditate, importul de produse agricole modificate genetic și să îmbolnăvim și viitoarele generați, numai pentru că nu luăm în considerație importanța economică a acestui sector.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 27 ianuarie 2020, 8:06
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro