Plen
Ședința Camerei Deputaților din 30 martie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.43/08-04-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 30-03-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 30 martie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:

   

Ședința a început la ora 8,20.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul de domnul, Constantin Niță, vicepreședinte al Camerei Deputaților, domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistați de domnii Tudor Mohora și Gheorghe Albu, secretari.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața!

 
  Radu Liviu Bara - intervenție intitulată Legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale;

O zi după voia domniilor voastre! Începem cu intervențiile deputaților.

Domnul Liviu Bara. Se pregătește domnul Moisoiu.

Ați pierdut declarația, domnule Bara? Dau cuvântul la altcineva, uite, domnul Iordache de-abia așteaptă?

   

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul intervenției mele de astăzi este "Legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale".

Această lege reglementează regimul alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale - consiliile locale, consiliile județene și pentru primari, iar pentru bucureșteni consiliile locale de sector și consiliul general, precum și primarul de sectoare și primarul general al Capitalei.

Legea este structurată pe capitolele vechii legi, dar are și importante modificări.

Dreptul de vot se va exercita numai în localitatea în care alegătorul își are domiciliul, situație în care se vor afla, în funcție de regulamentele militare, și tinerii care satisfac stagiul militar. În acest fel, alegătorul va vota în cunoștință de cauză pe cei care îi vor prezenta interesele în organele publice.

Având în vedere că, de regulă, există alianțe electorale, acestea pot participa la alegeri numai pe listele alianței. În ceea ce privește alianțele politice, candidații pot fi propuși atât pe listele alianței, cât și ale partidelor politice componente alianței.

La precedentele alegeri locale, parlamentare, prezidențiale și chiar la referendum, cele mai multe discuții au fost generate de listele suplimentare, care se considerau a fi un important mijloc de fraudare a alegerilor.

În această lege se stipulează clar situațiile concrete și modul în care alegătorii pot să fie înscriși pe listele suplimentare.

Birourile electorale au componența cunoscută și atribuțiile cunoscute, reprezentanții partidelor politice sau alianțelor politice și electorale care participă la ele vor fi desemnați în ordinea descrescătoare a numărului de candidați propuși.

În ceea ce privește candidaturile, acestea se vor face pe liste cu propuneri de candidați ai partidelor. O noutate inclusă în prezenta lege este limitarea campaniei electorale la numai 30 de zile, timp în care candidații pot să-și exprime liber opiniile prin mitinguri, presă, interviuri la radio sau la televiziune, cu mijloace ce nu pot contraveni ordinii de drept.

Obligațiile candidaților prevăd ca aceștia să nu facă afirmații care să aducă atingere demnității umane sau moralei publice, să probeze eventualele acuzațiile aduse altui candidat și să nu incite la ură sau discriminare pe considerente de rasă, religie.

Legea prevede și o serie de obligații ale realizatorilor sau moderatorilor unor dezbateri publice care trebuie să fie imparțiali, să formuleze clar întrebările.

O modificare importantă a survenit în ceea ce privește stabilirea rezultatelor votării, astfel încât alegerile pentru consilieri și pentru primari sunt valabile, indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot, putând fi declarat primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, situație în care nu mai este necesar un al doilea tur de scrutin.

Legea prevede o serie de contravenții și infracțiuni. Foarte important este articolul care prevede că promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri sau alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze o anumită listă de candidați sau un anumit candidat pentru funcția de primar sau consilier, precum și primirea acestora de către alegători, constituie infracțiuni ce se pedepsesc cu închisoarea.

Mi se pare extrem de important că de două ori în ultima perioadă, datorită modului inteligent prin care partidul aflat la putere a reușit să negocieze cu celelalte partide, să reușim să lăsăm la o parte ambițiile și să avem o conlucrare excelentă pentru a obține două acte normative foarte importante pentru etapa viitoare: Constituția și această lege a alegerilor locale.

În ceea ce mă privește, consider că e o lege bună, care precizează și rezolvă o mulțime de probleme ce pot apărea în timpul organizării și desfășurării unei campanii electorale, astfel încât aceasta să se desfășoare într-un mod corespunzător.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Adrian Moisoiu - intervenție cu titlul Ce-l doare și nu declară domnul deputat Borbely;

Îl invit pe domnul Adrian Moisoiu. Va urma domnul Victor Bercăroiu. Domnii deputați Nicu Spiridon, Anton Mițaru și doamnele Constanța Popa și Lia Olguța Vasilescu au depus la secretariat declarațiile.

 

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea de astăzi se intitulează "Ce-l doare și nu declară domnul deputat Borbely".

Marți, 23 martie a.c., domnul deputat Borbély László a avut o intervenție pe tema evenimentelor din 19 - 20 martie 1990 de la Târgu-Mureș.

Dat fiind prezentarea tendențioasă a acestora, ca târgumureșan, consider că am obligația de a da un răspuns care să repună adevărul la locul său!

Ce declară domnia Sa?

  1. Că în 1986, în structura etnică a populației din Tg.Mureș erau circa 62% maghiari.
  2. Face referire la o manifestare pașnică (?!) organizată de comunitatea maghiară, "... o procesiune de circa 100.000 de oameni, care fără să scoată un cuvânt au defilat cu o carte și o lumânare în mână ...".
  3. Că: "În ianuarie și februarie 1990, au fost valuri de diversiune, în care s-a vehiculat ideea că maghiarii ar dori ruperea Ardealului, că i-ar goni pe copiii români din școli și alte asemenea scorneli ..."
  4. Că la Târgu-Mureș: "... Bilanțul a fost tragic: 6 morți, circa 300 de răniți. ..."

În dorința de a fi punctual am să răspund, comentând pe scurt ce îl doare și mai ales nu declară domnul Borbély László!

1. Deși se consideră că face parte din grupul udmr-iștilor "moderați", pe domnul deputat îl deranjează faptul că în conformitate cu recensământului din anul 2002, procentul etnicilor maghiari în Tg.Mureș a scăzut la 46,7%, în timp ce românii sunt astăzi într-un procent de 50,4%. Întrebarea dânsului: cum a îndrăznit regimul comunist să ducă o politică demografică care a prevăzut mutarea a circa 7200 de familii de români, adică circa 21.000 de persoane, își găsește răspunsul într-o situație similară - reclamată de udemeriștii "radicali" privind schimbarea raportului etnic în Covasna prin stabilirea unei unități de jandarmi? Ce sunteți domnule deputat: "moderat" sau "radical"? Sau de la caz la caz ...!

2. De unde 100.000 de oameni la o procesiune, când întreaga populație maghiară a municipiului era la acea dată, inclusiv bebelușii, de 84.000 ?

3. Oare diversiuni sau scorneli se numesc linșarea maiorului Aurel Agache la Târgu Secuiesc, omorârea bestială a plutonierului Liviu Cheuchișan la Dealu și a lt.col. Dumitru Coman la Odorheiu Secuiesc, maltratarea a 104 ofițeri și subofițeri de miliție și securitate, distrugerea parțială sau totală a 38 de posturi de poliție, arborarea steagului ungar și distrugerea celui românesc, intonarea imnului Ungariei, devastarea și profanarea unor biserici ortodoxe (Valea Izvoarelor) și monumente cu semnificații istorice (Avram Iancu, Nicolae Bălcescu), acțiuni de separare în domeniul învățământului (caracterizate prin alungarea profesorilor și părăsirea forțată a școlilor de către elevii români în cursul anului școlar), alungarea de la locurile de muncă a mulți ingineri, tehnicieni, muncitori sub pretextul că sunt "vătrași", înlocuirea numelor de instituții, străzi, unități de învățământ sau chiar a bornelor de kilometraj și câte altele?

Îmi aduc aminte de cele declarate de Mátyás Szürös, președintele interimar al Ungariei, la 15 martie 1990, care parcă ar fi copiate din programul U.D.M.R.: "Nu văd nici o posibilitate de a scrie o nouă filă în istoria relațiilor ungaro-române, până când nu se vor realiza, pentru maghiarii din România, următoarele: drepturi individuale și colective, autonomie și autoguvernare comunitară, (...) învățământ autonom în limba maghiară (...)", iar în final "Le transmit să profite de noile posibilități, să se mobilizeze și să se organizeze. Noi le putem oferi, de aici, în primul rând un ajutor moral și politic, dar și unul de altă natură. În sfârșit, cel mai important lucru este ca maghiarimea din Ardeal să-și făurească singură destinul. Acest lucru poate fi sprijinit din afară, dar trebuie demarat din interior ..."

Iată pentru ce udmr-iștii aveau nevoie de un pogrom antimaghiar care să necesite forțe internaționale de pacificare, de tip Kosovo, sau măcar o stigmatizare durabilă a României pentru instrumentarea măcar a unor scenarii de tip regional. Ce conta că va curge sânge? Scopul scuză mijloacele! Unde trebuia regizat acest pogrom? Acolo unde densitatea de români l-ar fi putut justifica. De aceea a fost înscenat la Târgu-Mureș, și nu la Miercurea Ciuc sau în altă parte.

Acuz U.D.M.R.-ul de organizarea așa zisului "pogrom antimaghiar" în 20 martie 1990 la Târgu-Mureș, când în Piața Trandafirilor au fost strânși aproximativ 30.000 de unguri, care trebuiau să fie "pogromizați" de nici 2.000 de români pașnici. Și deoarece aceștia nu vădeau intenția de a ataca, s-au dat telefoane anonime la Hodac, Ibănești și alte localități de pe Valea Gurghiului care avertizau că la Târgu-Mureș, românii sunt omorâți de unguri și să vie să-i salveze! Cine a chemat echipa televiziunii irlandeze și a instalat-o să filmeze exact în dreptul liniei de demarcație între cele două tabere? Ce fel de "pogrom" este acela în care un grup de 100-200 de țărani din Hodac și Ibănești neînarmați "pogromizeză" un adversar de peste 150 de ori mai numeros, înarmat cu bâte "tip" și lanțuri cu bile. De ce nu s-au găsit secvențe filmate în care românii îi căsăpesc pe unguri? Cum se explică faptul că printre victimele celor care îi fugăreau pe români s-a aflat și "ungurul" (cu pulover verde) Mihăilă Cofariu?

4. Dicționarul explicativ al limbii române definește drept pogrom "Ucidere în masă a membrilor unui grup național minoritar, organizată de elemente naționaliste, șovine". De aceea întreb: Ce fel de ucidere în masă a membrilor unui grup național minoritar este aceea în care marea majoritate a victimelor au provenit din rândul românilor? Concluzia raportorilor neutri de la "Helsinki Watch" a fost că nu s-a putut stabili cine a recurs primul la violență. Dar la trei luni după evenimente, Szöcs Géza, la primul Congres Național al U.D.M.R. declara "Târgu-Mureș n-a fost o înfrângere, ci o victorie, n-a fost un sfârșit, ci un început"!? Mai este ceva de spus?

De la acest microfon, am promovat în repetate rânduri buna conviețuire care trebuie să existe între români și maghiari Aveți dreptate, domnule Borbély, este nevoie de iertare, dar această iertare trebuie să o dăm noi, românii! Și mai ales să nu uităm aceasta, așa după cum am uitat de atâtea ori în cursul istoriei ...Loialitatea față de statul român se dovedește în primul rând prin respectarea Constituției, a integralității teritoriului său și însușirea a ceea ce românii au mai sfânt: limba română!

Chezașul bunei conviețuiri poate fi numai Partidul România Mare!

Mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Mulțumesc.

 
Victor Bercăroiu - despre Ziua Poliției române - manifestări organizate de Școala de poliție Vasile Lascăr din Câmpina; Dau cuvântul domnului deputat Victor Bercăroiu.

Va urma domnul Ștefan Banan.

Doamna deputat Maria Apostolescu a depus la secretariat declarația.

 

Domnul Victor Bercăroiu:

Domnule președinte,

Voi vorbi astăzi despre ziua poliției române - manifestări organizate de școala de poliție "Vasile Lascăr" din Câmpina.

Școala națională de poliție "Vasile Lascăr" Câmpina se numără printre primele școli de poliție din țară care ființează de la data de 1 februarie 1968, cu scopul de a pregăti polițiști care să asigure ordinea și securitatea publică.

Dintre toate instituțiile de învățământ ale Ministerului Administrației și Internelor, școala de la Câmpina este cunoscută și prin faptul că este cea mai mare ca întindere și capacitate, având o suprafață de 24,5 hectare, din care 9,32 hectare destinate spațiilor pentru învățământ și activități auxiliare.

Anul acesta instituția de învățământ se află deja la a 36-a aniversare, perioadă în care a format peste 55.000 de polițiști, lucrând cu un personal didactic de peste 300 de cadre. De-a lungul timpului, s-au produs transformări de ansamblu care au avut în vedere atât aspectul exterior, cât și capacitatea procesului de învățământ desfășurat pentru formarea polițiștilor, corespunzătoare diferitelor etape sociale ce impuneau anumite exigențe.

Evoluția școlii a însemnat muncă, dăruire și pasiune atât în procesul instructiv-educativ, cât și sub aspect logistic, prin amenajările, construcțiile, sălile pentru documentare și toate celelalte facilități pe care elevii și profesorii le au la dispoziție.

Astăzi, școala are pavilioane destinate sălilor de clasă, dotate cu mijloace moderne, spații de cazare și hrană ale elevilor, recent modernizate, care asigură condiții optime de viață, săli pentru documentare pe domenii formative, amenajate funcțional, pentru a servi procesului de instruire, televiziune cu circuit închis. Se remarcă faptul că în spațiul școlii ființează, de asemenea, două biblioteci, cu un fond de carte de peste 50.000 de volume, două laboratoare de informatică, cu acces la internet, două poligoane de tir, cinci poligoane de antrenament, o bază sportivă modernă, cu terenuri și săli de sport.

În perspectiva, există, intenții ale conducerii școlii pentru continuarea modernizării pe segmentul formativ și logistic, în așa fel încât să existe o mai mare arie de cuprindere, care să asigure ridicarea condițiilor de lucru la nivelul exigențelor europene.

Această succintă prezentare justifică și interesul manifestat de școlile de formare a polițiștilor din străinătate, concretizat în vizite și schimburi de experiență reciproce. Astfel, școala a primit vizita delegațiilor de polițiști din Anglia, Franța, Spania, Polonia, Cehia, Elveția, Germania, Slovenia, Ungaria, China și, mai mult decât atât, în prezent, sunt în curs de desfășurare protocoale de înfrățire cu școlile de la Nimes - Franța, Hahn - Germania și Szeget - Ungaria care vor conduce la conturarea unor direcții de acțiune comune, cu eficiență de ambele părți.

Prin preocuparea compartimentului logistică, în vederea sporirii posibilităților de relaționare cu școlile din străinătate amintite, în școală a fost modernizat un complex de camere de oaspeți care va asigura condiții de cazare la nivel european.

Școala, ca instituție reprezentativă, urmărește toate evenimentele și momentele care au avut în vedere instituția poliției, dintre care cel mai important este aniversarea poliției române, în ziua de 25 martie. Aceasta, pentru faptul că la 25 martie 1882, o dată cu sărbătoarea Bunei Vestiri, domnitorul Dimitrie Ghica înmânează steagul acestei instituții lui Mihăiță Filipescu, desemnat în funcție de Mare Aga.

Existența unui muzeu al agentului de poliție, inaugurat în acest an în incinta școlii, dovedește respectul și devotamentul personalului pentru ceea ce înseamnă cultura organizițională, dezvoltarea sentimentului apartenenței la această profesie și, implicit, istorie națională.

Anul acesta, școala de poliție de la Câmpina a sărbătorit într-un cadru cu totul deosebit ziua poliției române, proiectând acțiuni premergătoare, care să demonstreze atât integrarea celor mai tineri polițiști în marea familie a poliției, cât și apropierea între instituție și comunitatea locală.

Au fost organizate acțiuni culturale și sportive, expoziții și conferințe în cadrul cărora s-a dorit dezvoltarea spiritului de inițiativă și competiție, o mai bună formare și cunoaștere a domeniului profesional, și nu în ultimul rând, o cultivare a bunului gust, a simțului artistic specific românilor.

În ziua de 18 martie a fost organizat un spectacol muzical-coregrafic, împreună cu liceele municipiului Câmpina și cu sprijinul Inspectoratului școlar Prahova. Momentele din spectacol au fost apreciate și puternic aplaudate de către invitați, printre care primarul municipiului, deputați, consilieri, directori și profesori.

Tot în cadrul acțiunilor școlii se înscrie și "Ziua porților deschise" pe 24 martie, acțiune ce completează seria celor inițiate, cu scopul cunoașterii ofertei educaționale a instituției. Peste 500 de tineri câmpineni au avut posibilitatea să viziteze spațiile școlii și să înțeleagă cum se pregătesc polițiștii în meseria lor.

Pe 25 martie, în centrul civic al municipiului Câmpina, toate aceste acțiuni s-au finalizat printr-un moment festiv, cu demonstrații sportive și parada detașamentelor de agenți-elevi, spre delectarea cetățenilor, marcând cu multă onoare importanța și semnificația acestei zile.

Alături de școala de agenți de poliție, în desfășurarea acestor activități dedicate aniversării Zilei poliției române s-au aflat permanent reprezentanții mass-media care, prin interviuri și conferințe de presă, au realizat o popularitate corespunzătoare acestor acțiuni.

Mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
Ștefan Baban - declarație politică intitulată Statistica amară a județului Botoșani;

Dau cuvântul domnului Ștefan Baban. Va urma domnul Becsek-Garda Dezideriu.

Domnii parlamentari Petre Posea și Aurel Gubandru au depus la secretariat declarațiile.

 

Domnul Ștefan Baban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Statistica amară a județului Botoșani".

Într-una din serile săptămânii trecut, pe un post național de televiziune s-a transmis o știre care m-a bulversat: județul Botoșani este cel mai sărac județ din țară. Rezultatul acesta dezastruos pentru zona din care provin, a fost obținut în urma analizei economice efectuate de un institut de sondare a opiniei publice, care a luat în calcul probabil, datele economice și sociale transmise din județ și/sau raportate statistic.

După perioada de uimire și de revoltă, care s-au estompat cu greu, am început să analizez la rece situația economică a județului Botoșani, pe care v-o prezint în câteva rânduri și nu vă voi încărca memoria și cu cifre searbede care fie nu spun nimic, fie redau tragismul situației.

Județul Botoșani este ținutul lui Eminescu, Enescu, Iorga, Luchian etc. dar aceste personalități nu mai pot ajuta cu nimic ca el să redevină un centru de interes economic și politic. Nici în perioada dinainte de 1989 nu strălucea cu nimic față de județele din jur, dar măcar impresiona prin forța culturală și spirituală emanată.

După evenimentele din 1989, încet, încet, dar foarte sigur platforma economică a municipiilor Botoșani și Dorohoi a început să sucombe fie sub presiunea cererilor neîntemeiate ale sindicaliștilor, fie din cauza managementului defectuos. Dacă până în 1989, Botoșaniul se mândrea cu unități din industria lemnului, industria constructoare de mașini, astăzi a devenit centrul lumii confecționerilor. Investitori străini, care mai de care mai strategici, de regulă italieni, au venit aici și cu eforturi minime au înființat fabrici de confecții care produc milioane de dolari.

Pentru mulți dintre ei, aici se află raiul de pe pământ, deoarece din cauza sărăciei acute și a lipsei ofertei de locuri de muncă, au posibilitatea de a folosi cea mai ieftină forță de muncă din țară. Lucrul acesta este confirmat și de faptul că anul trecut, 2003, un patron italian și-a mutat secția de confecții de la Baia Mare la Botoșani, deoarece făcea economii importante cu cheltuielile de personal. La ora actuală, există doar 4-5 firme cu alt specific decât cel textil care au reușit să străbată cu brio perioada de tranziție și asta spune mult, deoarece o dezvoltare monoindustrială (gen confecții) poate fi fatală unui întreg județ, în cazul schimbărilor de legislație și de influență pe piața mondială.

Agricultura se practică la nivelul secolului XIX, rudimentar, cu animale, există foarte puține asociații agricole sau chiar particulari care să dispună de utilaje agricole. Lipsa banilor face ca și terenul lucrat să primească mai puține îngrășăminte și semințe de calitate superioară, astfel încât rezultatul să fie dezastruos. Și dacă la toate acestea mai adăugăm și calamitățile naturale care s-au întâmplat în ultimii 2-3 ani, avem tabloul întreg al dezastrului din agricultura locală.

După cum am mai menționat, lipsa locurilor de muncă face ca viața cetățenilor județului să fie grea. Mulți dintre ei sunt șomeri sau chiar mai rău, nu mai beneficiază de nici un drept stabilit de Legea nr.76/2002. Ei sunt cuprinși în evidențele cu persoanele care caută un loc de muncă și astfel apare o anomalie la nivelul agențiilor județene de ocupare a forței de muncă: rata șomajului la nivelul județului a scăzut sub cea de pe țară - este anormal, deoarece de la închiderea unităților economice au trecut 3-4 ani și nu mai sunt cuprinși în nici o formă de asigurare pentru șomaj.

Tot căutând locuri de muncă pentru a asigura un trai decent familiilor lor, botoșănenii au trecut, ca și alți români, granițele țării găsindu-și de lucru în Italia, Spania, Grecia, Israel etc. Marea majoritate a lor sunt tineri, și indiferent de pregătirea pe care o au, foarte puțini sunt deciși să se mai întoarcă în țară, mulți chemându-și în străinătate și familiile, depopulând astfel localități întregi.

Să nu credeți că traiul bun și de huzur i-a gonit de acasă și i-a determinat să ia această decizie, ci faptul că nu-și pot găsi un loc de muncă bine plătit și o locuință.

Viața culturală, socială, medicală există la un nivel precar, având în vedere că acest județ a dat destule personalități țării. Totul este în funcție de sponsorizările care se obțin, pentru că bugetul local nu permite cheltuieli inutile, având în vedere că banii trebuie orientați spre subvenționări pentru familiile sărace.

Județul se mai poate lăuda și cu alte localități precum Săveni, Ștefănești, Trușești, Bucecea, care din orașe, precum Săveniul, a fost transformat în zonă agricolă, deoarece după preluarea fabricii de confecții din zonă de un întreprinzător autohton, oamenii au preferat să muncească în agricultură pentru a nu muri de foame. Spitalul din localitate este în pragul falimentului, așteptând de pe o zi pe alta să fie închis, iar alte unități economico-sociale, în afară de școală și primărie, nu mai există. Sunt însă micile buticuri, care din lipsa clienților și ca urmare a reducerii puterii de cumpărare, se vor închide și ele.

Sărăcia județului Botoșani se observă, doamnelor și domnilor colegi, pe chipul, îmbrăcămintea și starea de spirit a locuitorilor județului. Puțini sunt cei care-și permit un concediu la mare sau în străinătate, iar majoritatea părinților se sacrifică, făcând economii drastice în timpul anului, pentru a le putea asigura copiilor lor câteva zile de vacanță, sau pe timp de vară câteva luni de huzur în orașul natal.

Mulți dintre dumneavoastră veți spune că și alte județe au asemenea probleme. Nu vă contrazic, dar ca să declari un județ ca fiind cel mai sărac înseamnă că toate datele statistice luate în calcul, precum și indicatorii economici analizați evidențiază limita inferioară de existență a unei zone din România.

Prin județul Botoșani nu trece autostrada București-Borș, nici principala magistrală de gaz metan, nu este un centru vital din punct de vedere economic și politic, ca să-și poată afla un trai mai bun. Guvernanții nu-și bat capul să înțeleagă ce se întâmplă cu populația și cu acest județ, decât atunci când se apropie campania electorală, iar în ultimul timp nici măcar atunci, știind că această zonă votează în masă actuala guvernare.

Recentul sondaj de opinie făcut de filiala PSD Botoșani, care a arătat că circa 60% din cetățenii județului ar vota cu partidul de guvernământ, îi liniștește și îi determină să continue cu atitudinea de nepăsare față de gravele probleme cu care se confruntă zona. Nu se știe care va fi rezultatul final, deoarece populația s-a săturat și de promisiuni neonorate și de mizeria cotidiană. Traiul de pe o zi pe alta, lipsurile acute, nepăsarea autorităților, dar și tupeul îmbogățiților peste noapte, pe spinarea celor mulți, nu sunt rezultate cu care să se mândrească cineva, mai ales un partid social democrat care are ca deviză "alături de oameni, împreună cu ei...".

Doar dacă asta și-a dorit, ca sărăcia să devină starea unui județ care la alegerile din 2000 le-a acordat încrederea în procent de 70%.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Becsek-Garda Dezideriu Coloman - critici la adresa unor răspunsuri primite de la Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Administrației și Internelor;

Dau cuvântul domnului deputat Becsek Garda Dezideriu. Va urma domnul Cristian Dumitrescu.

Domnii deputați Tiberiu Sbârcea și Cristian Sandache au depus la secretariat declarațiile.

 

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În ultima vreme, în declarațiile oficialităților din Uniunea Europeană se afirmă tot mai frecvent că principala piedică în integrarea noastră în Uniunea Europeană ar fi corupția din România. Însă funcționarii publici din instituțiile statului parcă ar fi străini de necesitatea combaterii corupției, ca principalul obstacol în lupta noastră pentru integrarea europeană.

Cazul cel mai concret îl reprezintă răspunsurile primite de la Ministerul Finanțelor Publice, cu nr.50836 din 22 martie 2004, și de la Ministerul Administrației și Internelor, cu nr.5934 din 23 martie 2004.

Corelând cele două răspunsuri, sunt nevoit să constat mai multe contradicții din care reiese că Ministerul Finanțelor Publice ori nu este la curent cu activitatea Direcției generale a finanțelor publice Harghita, ori sunt blocate finalizarea datelor cerute de către autoritatea națională de control, Garda Financiară Arad nr.3496/2 decembrie 2003, pe baza cărora au început cercetările de către organele de poliție din județul Harghita, fapt dovedit de dosarul penal nr.291 din 2003.

În nota de raport a inspectoratului de poliție din județul Harghita privind activitățile de cercetare care s-au desfășurat în acest caz în cursul lunii februarie 2004 putem citi următoarele: "Verificări privind taxele încasate de regenerare de către Ocolul silvic Gheorgheni. Verificare financiar-contabilă de către Direcția generală a finanțelor publice Harghita privind cele două asociații în curs de finalizare. Solicitare punct de vedere de către Direcția generală a finanțelor publice Harghita cu privire la taxa de regenerare, colectată de către Ocolul silvic Gheorgheni de la proprietarii de păduri din zona Alsóerdö".

Citind aceste texte, îmi pun întrebarea: unde este adevărul? Asemenea afirmații din partea unui ministru sunt de neînțeles. Domnia sa probabil a fost dus în eroare de către angajații săi care sunt interesați în mușamalizarea acestui caz, pentru a susține corupția.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Cristian Sorin Dumitrescu - considerații pe tema apropierii campaniei electorale;

Dau cuvântul domnului deputat Cristian Dumitrescu. Va urma domnul Nicolae Leonăchescu.

Domnii parlamentari Marian Motoc, Eugenu Arnăutu, Mihai Tudose și domnul Codrin Ștefănescu au depus la secretariat declarațiile.

 

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

În primul rând, cred că ar fi nimerit și doresc să fac acest lucru, să reamintesc că astăzi este o zi importantă pentru România. Iată, după un efort îndelungat, de peste 14 ani, țara noastră este membru NATO. S-a spus mult despre acest lucru, s-a vorbit mult despre acest lucru, însă eu consider că Parlamentul României a avut un rol extrem de important în realizarea acestui obiectiv prioritar al politicii românești, politicii interne, politicii externe, politicii de securitate și cred că trebuie să fim mândri că am făcut și facem parte din Parlamentul perioadei în care România a trecut definitiv de partea cea bună a baricadei, dacă e să spunem așa, intrând în cea mai prestigioasă organizație de securitate la nivel planetar.

Declarația mea politică este următoarea: apropierea campaniei electorale pentru alegerile locale este în mod evident cel mai important eveniment pe plan local, atât la nivelul localităților rurale, a orașelor și municipiilor, cât și a județelor țării.

Este normal ca atmosfera să capete accente de competiție politică acerbă și confruntarea de idei și programe să încingă spiritele, însă în limitele unei normalități pe care exercițiul democratic al votului popular îl pune în fața clasei politice românești de peste 14 ani.

Că există și un interes internațional pentru alegerile locale din România este indubitabil, mai ales la Bruxelles, acolo unde țara noastră se află pe ultimii metri ai negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, în vederea primirii țării noastre în Comunitatea Europeană în 2007.

Unul din subiectele predilecte ale Opoziției în lupta preelectorală vizează așa-numiții "baroni locali din PSD", ca o realitate de necontestat a politicii românești. Cum era și normal într-o dispută electorală, nici PSD-ul nu a stat cu mâinile în sân, făcând publică opinia sa cu privire la "baronii partidelor din Opoziție", care se pare că sunt cel puțin la fel de "baroni" ca unii pe care Opoziția îi arată cu degetul în grădina PSD.

Până aici, lucrurile stau așa cum stau, și electoratul va fi acela care va decide cum se finalizează această "baroniadă". De altfel, se pare că PSD, cel puțin în privința celor câtorva așa-ziși "baroni locali", a luat măsuri radicale. Am aflat, însă, de curând, și cu totul întâmplător, direct de la sursă, la Bruxelles, că se pare că liberalii au fost atât de deranjați de faptul că au fost prezentați "baronii" între ei, și că ei au fost nominalizați cu afacerile lor cu tot, încât domnul senator Flutur a transmis o misivă la Parlamentul European pentru a se plânge ".., nu știu de ce, dar pentru a se plânge probabil pentru că "baronii noștri sunt mai deștepți decât ai lor", dacă ar fi să parafrazăm deja cunoscutul slogan publicitar al Academiei Cațavencu. Ar fi comică, dacă din păcate nu ar fi rușinoasă o astfel de internaționalizare a unui fapt ce ține de dezbaterea politică internă, pe un subiect care, din păcate, nici el nu este deloc de luat în râs. Mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Nicolae Leonăchescu - evocarea manifestărilor înscrise sub genericul Zilele Mircea Eliade de la Chișinău;

Dau cuvântul domnului Nicolae Leonăchescu.

Va urma domnul Puiu Hașotti.

Domnul Emil Rădulescu a depus la secretariat declarația.

 

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat auditoriu,

În zilele de 26 și 27 martie 2004, am participat împreună cu domnul deputat PRM de Gorj, dr.Ion Mocioi, la lucrările celei de-a X-a ediții a manifestărilor înscrise sub genericul "Zilele Mircea Eliade", organizate la Chișinău de către liceul care a înscris pe frontispiciul său numele marelui savant și scriitor român.

Am susținut în cadrul sesiunii științifice organizate cu acest prilej un referat cu titlul "Nevoia de sacru în Basarabia", iar colegul meu a dezvoltat tema "Brâncuși și Eliade".

În cea de a treia zi, duminică, 28 martie 2004, am făcut o deplasare în Transnistria și am vizitat satele Beloci și Stroești din raionul Râbnița, cu dorința expresă de a cunoaște viața românilor care, printr-o nefericită suită de evenimente, au rămas sub controlul guvernului marionetă de la Tiraspol.

Am aflat direct cum trăiesc și gândesc românii din zonă, precum și tristele realități, cu scenariile lor aberante, cărora trebuie să le facă față. Fără îndoială, suntem în fața unui act de terorism politic, dirijat de politicienii de la Moscova. Comunismul de tip rusesc a generat monștri care au supraviețuit imperiului sovietic și-i promovează încă ideologia.

Spre a reliefa dimensiunile comportamentului fascist al acțiunilor patronate de clica teroristă de la Tiraspol vom da glas unor imagini incredibile, ecou al unor realități cumplite.

Dreptul la viață, la integritate fizică și psihică nu există. Comisia interdepartamentală pentru coordonarea politicii de stat în localitățile din stânga Nistrului ne informează: "În ianuarie 1993, Boris Variaghin a plecat în vizită la mama sa, care locuia în Transnistria. A fost reținut de persoane înarmate și bătut până a decedat...

În martie 1992, membrii Gărzii republicane transnistrene i-au arestat pe Grigore Beșleagă și Nicolae Zavtur, care după aceasta au dispărut. Corpul mutilat al lui Grigore Beșleagă a fost găsit peste câteva zile, iar Nicolae Zavtur, până în prezent, este considerat dispărut fără urmă".

Dreptul de vot și de a fi ales sunt himere. Dreptul la informație și la liberă circulație sunt litere moarte. Libertatea opiniei, te privește! Cine îndrăznește să critice sau să propună o schimbare minoră, spre a veni în ajutorul celor mulți și sărmani, este marginalizat și obligat să plece. De sindicate și greve de protest nu s-a auzit în țara aceasta!

Cenzura este satanică și fasciștii de la Tiraspol o profesează fără jenă.

Încercați să vorbiți la telefonul fix ori mobil cu românii din Transnistria! Este imposibil, toate legăturile sunt tăiate. Cortina de fier există aici!

În ziua de 28 ianuarie 1999, fără vreun temei juridic, organele DSS (Direcția Securității Statului) au confiscat întregul tiraj al ziarului "Novaia Gazeta", care apărea în Tighina. Acum, gazeta se tipărește la Chișinău! De altfel, și unitățile școlare românești sunt supuse terorii de către autoproclamații conducători de la Tiraspol. Liceul teoretic "Alexandru cel Bun" din Tighina a fost ostracizat și își desfășoară activitatea într-o pădure.

Cartea de limba română cu alfabet latin este, practic, interzisă. Copiii nu au voie să urmeze cursurile elementare, medii și universitare decât la școlile din lagărul transnistrean. Cine învață în România sau în Moldova nu-și găsește loc de muncă, dar nici în altă parte nu are voie să plece.

Limba rusă este impusă tuturor, cu forța, cu toate că cei 24.000 ruși din enclavă sunt minoritari militari! Românii reprezintă în Transnistria 40% din întreaga populație, dar drepturile lor sunt ignorate. Minoritatea rusă, condusă de Igor Smirnov practică o agresivitate primitivă.

Iată, doamnelor și domnilor, efectele bantustanizării etnice. Aplicarea aberantă a principiului subsidiarității și regionalizării etnice naște monstruozități și ne obligă la vigilență. Ocupația rusă a lăsat în urma sa dezbinare, mizerie și crimă. A distrus ideea de libertate și umanism. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
Puiu Hașotti - declarație politică ce se constituie într-o scrisoare deschisă menită a semnala un atentat la cultură, un atentat la identitatea națională;

Dau cuvântul domnului Puiu Hașotti.

Va urma domnul Niculae Antonescu.

 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru al culturii și cultelor,

Această declarație politică se constituie și într-o scrisoare deschisă menită a semnala un atentat la cultură, un atentat la identitatea națională.

Veți vedea că nu sunt câtuși de puțin patetic. Mai mult, scriu aceste rânduri cu un zâmbet în colțul gurii, este drept, extrem de amar. Vă scriu pentru că puteți face ceva, pentru că sunteți oameni de cultură, și pentru că nici mie cultura nu-mi este străină. Ca intelectuali, ca oameni de cultură, ca români, este imposibil să nu reacționați.

Dar, despre ce este vorba? În decembrie 2003, Consiliul județean Constanța a luat o hotărâre absurdă, ilegală și chiar neconstituțională: înființarea unui SRL dependent de Consiliul județean, care urmează să administreze cele 300 miliarde lei destinate instituțiilor de cultură, pentru mici dotări, reparații și construcții. Sigur că aprovizionarea cu diferite materiale și dotări urmează a fi făcute așa cum hotărăște și de unde dispune șeful acestui SRL, în funcție de interesul personal, nu de cel al instituției de cultură. Urmează, așadar, ca niște contabili, în cel mai fericit caz, să hotărască ce trebuințe au muzeele, teatrele, bibliotecile.

Pentru ca banii să intre cu toată siguranța în buzunarele unor indivizi care, fără nici o exagerare, nu au citit vreo carte, nu au vizitat vreun muzeu și au intrat într-un teatru pentru a fi dânșii văzuți acolo, pe data de 22 martie 2004, toți cei 23 de consilieri PSD, 2 ai PRM și câte unul PUR și PNȚCD au votat încă ceva terifiant: numirea unor noi consilii de administrație în toate instituțiile de cultură, acestea urmând a fi compuse din directorul și directorul economic al fiecărei instituții, la care se adaugă alte 3-5 persoane. Cine sunt acești noi oameni de cultură? Se înțelege, membrii PSD. Ce ocupație au? Între altele: șoferi, ingineri agronomi, navigatori, coafeze, gospodine, subingineri etc. Nici un om de cultură!

Dincolo de incredibila nerușinare, adaug că s-au încălcat, pe lângă cel mai elementar bun simț, Legea nr.311/2003, Cap.V., art.25, Ordinul ministrului culturii și cultelor nr.77/15.04.1992, și HG nr.742/3.07.2003.

Să amintesc, totuși, câteva din așezămintele de cultură afectate de cele de mai sus: Teatrul Oleg Danovschi; Teatrul Fantasio... Mai trebuie oare prezentate? Muzeul de istorie naturală și arheologie, care are în administrare și faimoasele cetăți grecești și romane, și cel mai important patrimoniu arheologic din România, Muzeul de Artă, care deține cea mai importantă colecție de artă românească, după Muzeul Național de Artă, Muzeul de științe ale naturii, cu planetarul și delfinariul, Biblioteca județeană, cea mai mare bibliotecă județeană din țară, și alte și alte importante instituții. Să mai spun că toate instituțiile de cultură mai au bani de salarii încă 3-4 luni, pentru că aceeași consilieri le-au votat bugete extrem de mici, în timp ce fondul mafiei de la bugetul de stat a fost dirijat spre afaceri personale dubioase? Că totul, dar absolut totul este paralizat în cultura constățeană pentru niște agramați hrăpăreți și corupți, care găsesc că pot decide chiar și în cultură.

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru al culturii și cultelor,

Cele de mai sus nu țin de politică. Ele se află dincolo de dialogul politic care, în România, mult prea adesea depășește limitele firești. Dezastrul din cultura constănțeană nu mai poate fi reparat doar cu sfatul sau cu ordinele pe care le-ați putea da. Trebuie să aveți curajul și responsabilitatea de a tăia în carne vie, de a opri atentatul la cultură și la identitatea noastră națională, printr-o măsură politică tămăduitoare: demiterea întregii conduceri județene a PSD, Constanța. Vă mulțumesc.

 
Niculae Napoleon Antonescu - referire la alegerile pentru conducerile academice din universități;

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului deputat Niculae Antonescu.

Va urma domnul Ion Mocioi.

Domnul Ion Bozgă a depus la secretariat, de asemenea domnul Gelil Eserghep și domnul Pavel Târpescu.

 

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se referă la unele considerente politice sau mai puțin politice privind alegerile pentru conducerile academice din universități.

În aceste zile se finalizează acțiunea pentru alegerea organelor de conducere academică din instituțiile de învățământ superior, acțiune începută cu circa 4 ani în urmă. Acest proces este absolut normal. Se desfășoară la fiecare 4 ani, în concordanță cu legislația în vigoare, și ar trebui să fie o problemă strict de competența comunităților academice din instituțiile de învățământ superior.

În acest an, mai mult ca oricând, aceste alegeri au fost mediatizate, în mod deosebit, de către majoritatea mijloacelor mass-media. Acest lucru, în fond, este un element pozitiv, care atestă importanța acestor alegeri. Dacă faptele se prezintă obiectiv de către persoane care cunosc în ansamblu legislația și reglementările specifice din domeniu, respectiv sunt bine-informați și documentați.

Din păcate, uneori, se prezintă numai unele aspecte disparate sau/și nesemnificative, desprinse din contextul general și care pot deforma realitatea. Sunt și cazuri, este evident, din ce în ce mai puține, când cei care au scris, comentat sau relatat despre aceste alegeri, au făcut-o necunoscând toate reglementările specifice din domeniu, iar uneori fără a manifesta obiectivitate și impasibilitatea necesară tratării acestor probleme.

Uneori, se confruntă propriile păreri cu realitatea sau legalitatea, respectiv se prezintă opiniile numai ale unei părți sau grup, ceea ce - evident - este în contradicție cu etica și cu moralitatea.

Așa cum arătam mai sus, alegerea organelor academice din conducere este strict de competența colectivităților academice din universități, cu condiția ca acesta să se desfășoare în mod corect, echitabil, transparent și fără nici un fel de ingerință din afară, de orice natură și, în primul rând, de natură politică.

Rolul mass-media este esențial în a semnala sau aduce în discuție diverse aspecte legate de aceste alegeri, inclusiv unele aspecte controversate sau de încălcare a legislației în vigoare sau a eticii universitare, cu condiția, așa cum arătam mai sus, să fie obiective și să relateze părerile tuturor părților implicate și, mai ales, să nu dea sentințe a'prioric în locul organelor abilitate să facă acest lucru.

Rolul mass-media trebuie să fie acela de a informa corect și obiectiv opinia publică, utilizând cel puțin două surse credibile și independente, respectiv să alerteze organele competente, în cazul de față Ministerul Educației și Cercetării, singurul abilitat prin lege să decidă asupra faptelor respective.

În acest sens, doresc să afirm că, personal, am toată încrederea în buna intenție și corectitudine a tuturor factorilor care au organizat aceste alegeri în universități, indiferent de sistemul de vot aplicat conform principiilor Casei Universitare și metodologiei proprii de alegeri.

Am o serie de rezerve asupra votului practicat în unele universități, la care au participat toate cadrele didactice, deoarece acest sistem poate să ducă la discuții - cel puțin - neprincipiale, dacă nu și la intenții sau, știu-eu, chiar cazuri de influențare sau fraudare a votului respectiv.

Acest lucru negativ este total eliminat la marea majoritate a universităților din țară, la care stabilirea reprezentanților catedrelor în Consiliile facultăților se face prin vot secret, de către membrii acestora, conform algoritmului stabilit de către Senat, respectiv a numărului de locuri ce revine fiecărei facultăți.

Apariția unor situații contradictorii la universități se datorează și faptului că în Statutul personalului didactic, Legea nr.128/97, nu sunt precizate clar și complet modul și metodologia de alegeri. Acestea sunt declarate principial, ca atare, și se contează pe realizarea corectă a acestor principii în Cartea universitară și regulamentul de alegeri, care ar trebui în fond să transpună corect aceste principii.

Personal, cred că statutul - în ansamblul său - este corespunzător și util, dar există destul de multe aspecte, care, fie nu sunt clar formulate, fie sunt depășite de realitățile din universități și de cerințele europene, fie sunt în contradicție cu alte reglementări și legi apărute între timp. De exemplu, finanțarea globală, procesul Bologni, acordul muncii ș.a.

Ca urmare, se impune de urgență revizuirea acestuia, inclusiv pentru secțiunile privind învățământul preuniversitar, precum și elaborarea cât mai curând posibil a Legii învățământului superior, care trebuie să fie clară și concisă, respectiv să constituie cadrul fundamental pentru învățământul superior românesc.

Un al doilea aspect legat de aceste alegeri, pe care doresc să-l prezint pe scurt, constă în faptul că unele persoane din universități sau din afara acestora, precum și anumite mijloace mass-media au încercat să le dea un caracter politic, lucru care este evident în totală contradicție cu realitatea din universități.

Este cunoscut faptul că desfășurarea de activități politice în spațiul universitar este interzisă prin lege și prin Cartea Universitară, deoarece acest lucru vine în contradicție cu principiile libertății academice.

În același timp, orice persoană care lucrează sau studiază într-o universitate, în timpul său liber și în afara spațiului universitar, poate face parte din diferite partide politice, sindicate sau alte organizații legale, respectiv este liber să desfășoare activități legale de orice natură, inclusiv politice.

Precizez și faptul că multe cadre didactice, respectiv studenți, deși au propriile lor convingeri politice, nu fac parte din partide politice. În același timp, trebuie spus că sunt destul de multe cadre didactice și respectiv studenți care fac parte din diverse partide politice, practic din toate partidele parlamentare și chiar din altele neparlamentare, lucru perfect legal și normal într-o țară liberă și democrată.

Dacă se face o analiză a cadrelor de conducere academică, după apartenența lor la un partid, ca membru sau simpatizant, se poate constata că, în toate universitățile, acestea sunt în marea lor majoritate personalități deosebite, din punct de vedere profesional, managerial, moral etc., fapt determinant în alegerea lor, și că aparțin întregului spectru politic.

Nu doresc să dezvolt acum mai mult această temă, dar vreau să atrag atenția tuturor acelora care încearcă să speculeze acest lucru, apartenența sau neapartenența la un anumit partid politic, să lase comunitățile academice să-și stabilească propriile reguli de apreciere a competențelor și promovare a valorilor autentice, respectiv să acționeze de așa natură încât în interiorul spațiului universitar, și nu numai, toți membrii comunității academice să facă o singură politică, și anume politica universității și a învățământului superior în general.

În concluzie, după cunoștințele mele de până acum, în marea majoritate a universităților, alegerile pentru organele de conducere academică s-au desfășurat în conformitate cu legislația în vigoare, corect și democratic, transparent și echitabil, fapt pentru care acestea merită toată aprecierea și considerația noastră.

În același timp, Ministerul Educației și Cercetării trebuie să verifice toate cazurile de nereguli sau încălcări a normelor și legislației în vigoare, semnalate din interior sau de către mijloacele mass-media, să decidă în consecință și să ia toate măsurile care se impun acolo unde se confirmă nereguli sau abateri ca cele semnalate.

În încheiere, doresc să urez mult succes noilor organe de conducere academice din universități, fiind convins că acestea pot și trebuie să aducă instituțiile de învățământ superior la nivelul cerințelor europene și mondiale. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Ion Mocioi - declarație politică cu tema Învățământul românesc din Transnistria, în pericol;

Dau cuvântul domnului Ion Mocioi.

Va urma domnul Virgil Popescu.

Domnii parlamentari Vasile Miron, Adrian Ionel, Cristian Nechifor, Mircea Costache, Ioan Sonea, Emil Rus și Eugen Nicolaescu au depus la secretariat declarațiile.

 

Domnul Ion Mocioi:

Domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

Tema declarației mele de astăzi este: "Învățământul românesc din Transnistria, în pericol".

Am vizitat recent, împreună cu profesorul Nicolae Leonăchescu, pe românii din Transnistria, acea enclavă autonomizată din Republica Moldova, organizată, după federalizarea acestei țări, într-un fel de republică rusească. Ajunși în sărăcie și sub teroarea rusificării, românii din Transnistria își pierd acum dreptul de a avea pentru copiii lor un învățământ organizat, cu predare în limba română și folosind scrierea cu alfabetul latin.

Au mai rămas în funcțiune numai 9 școli cu predare în limba română și cu folosirea alfabetului latin, precum și 16 școli cu predare mixtă, cu clase pentru limba rusă și română, ucrainiană și română etc. alte școli au fost închise după reparațiile capitale ale clădirilor unde funcționează, și apoi au fost desființate.

Perspectiva școlilor românești, în fapt deschiderea lor pentru noul an de învățământ, după reparațiile capitale din acest an, va avea același model: închiderea, desființarea. Cele care vor rămâne în funcțiune vor trece, obligatoriu, la limba rusă ca limbă de predare și la folosirea alfabetului chirilic în scriere.

Se exclude, totodată, folosirea cărților în limba română cu caractere latine. Și grupele facultative de limba română de la celelalte școli sunt supuse la presiuni tot mai mari pentru desființare. Iată, deci, pe scurt, că rusificarea învățământului românesc din școlile românești de dincolo de Nistru este un afront sigur împotriva limbii române și a scrierii cu alfabetul latin.

Această situație a școlii românești din Transnistria reprezintă o gravă abatere de la principiile Consiliului Europei privind respectarea limbii materne în școlile din continentul nostru. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Virgil Popescu - declarație politică având ca subiect Documentul de evaluare a guvernării emis de Alianța PNL - PD;

Dau cuvântul domnului Virgil Popescu.

Va urma domnul Dan Brudașcu.

 

Domnul Virgil Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Subiectul declarației politice îl constituie "Documentul de evaluare a guvernării" emis de Alianța PNL-PD.

Într-o perioadă în care perspectiva alegerilor locale oferă și un bun prilej de bilanț al activităților politice, dar mai ales al realizărilor, Alianța PNL-PD constată că nu-și poate contabiliza mai nimic la capitolul "Contribuții constructive în evoluția politică din țara noastră".

Sesizând faptul că, în aceste zile, Guvernul Partidului Social Democrat se apropie de momentul istoric al depunerii instrumentelor de ratificare a integrării României în NATO și implicit a recunoașterii evoluției ascendente a proceselor economice și sociale din această perioadă, Alianța PNL-PD încearcă o negare a tuturor realizărilor guvernării ultimilor 3 ani, într-un așa-zis document de evaluare.

Corelarea acestei acțiuni cu afirmațiile publice privind nestăpânirea corupției și favorizarea migrației politice conduce la concluzia că singura conduită politică care a mai rămas în platforma acestor două partide este ambiția de a se împotrivi realității, exact atunci când aceasta se manifestă mai pregnant și cât se poate de clar.

Venind la guvernare în anul 2001, Partidul Social Democrat a fost singurul partid care a promovat o legislație concretă pentru combaterea corupției. Este singura guvernare care a creat și instrumentele de luptă împotriva corupției, respectiv Parchetul Național Anticorupție. Este singura guvernare în decursul căreia au fost dezvăluite cazuri reale de corupție, sancționate prin sentințe judecătorești. Este guvernarea în decursul căreia s-a restrâns scutul imunității demnitarilor; este guvernarea în care s-au impus incompatibilitățile necesare înlăturării corupției și, de asemenea, s-au impus instrumente legislative care să asigure transparența necesară pentru cei aflați în serviciul public.

Alianța PNL-PD uită, voit, că Partidul Social Democrat a propus un proiect de lege pentru introducerea votului uninominal, pe care nu a fost de acord, însă, să-l voteze.

Dacă în cadrul Partidului Social-Democrat s-au analizat căile de stăvilire a posibilităților de migrație politică, în foarte scurt timp ideea a fost preluată de Alianță, însușită și prezentată ca inițiativă politică individuală.

Evaluarea guvernării concepută în laboratoarele Alianței PNL-PD este o înșiruire de afirmații cu scop emoțional, căutând să impresioneze la prima vedere, apelând la credulitate și naivitate. Ignorarea unei realități recunoscute și de organismele internaționale, a progresului ferm, linia permanent ascendentă a țării noastre, a unor realizări care au afirmat poziția și prestigiul României aproape de țările europene, ignorarea statisticilor oficiale și controlabile a sondajelor publice, conduce Alianța PNL-PD la lispsă de argumentație, de fundamentare, de susținere profesionistă.

Se speră ca toate aceste contorsionări împotriva realității să câștige câteva procente electorale, să repare ceea ce nu au făcut cele două partide aflate la guvernare între 1996-2000, să facă uitată lipsa de eficiență politică și de soluții ale Alianței.

Dar, electoratul este mult mai lucid decât cred experții Alianței, și judecă dincolo de vorbe faptele. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Dan Brudașcu - declarație denumită Fapte, domnule Năstase!;

Dau cuvântul domnului Dan Brudașcu.

Va urma domnul Dumitru Chiriță.

 

Domnul Dan Brudașcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întâmplător sau nu, declarația mea politică de astăzi se numește chiar: "Fapte, domnule Năstase!".

De foarte multă vreme, Guvernul PSD-UDMR a abandonat definitiv problemele cu care se confruntă cetățenii, dovedind lipsă de soluții și amatorism în rezolvarea lor.

Observatorului i se oferă imaginea unui Executiv derutat, incapabil și lipsit de voință. Un singur domeniu este în prezent avut în vedere de liderii PSD și ai Guvernului: cel ai imaginii. Din bugetul sărac al unui popor înfometat, umilit și disprețuit se cheltuie, fără teamă sau reținere, zeci de milioane de euro sau dolari, doar, doar vor reuși să scape de rating-ul dezastruos și de lipsa totală de credibilitate de care au parte.

În mod unanim, personalități dar și instituții vest-europene și nord-americane reproșează, fără încetare, actualei Puteri, corupția la cote alarmante, fraudele de sute de milioane de dolari, activitățile de tip mafiot, cu implicarea nemijlocită a unor înalți demnitari, încălcarea flagrantă și sistematică a legilor, transformarea Poliției și Justiției în simple unelte ale voinței PSD, reînvierea cultului personalității și, ceea ce este mai grav, tendința de restaurație a partidului-unic și totalitar.

Ca să salveze aparențele, domnul Adrian Năstase a trecut la gesturi hipermediatizate, de așa-zise "curățenie" în PSD. Sub presiunea presei, dar și a Occidentului, el a decis să sacrifice pe câțiva, doar pe câțiva din cei mai odioși corupți ai regimului. Dar măsura este de ochii lumii, pentru că tot domnul Năstase protejează faptele și hoțiile incredibile ale ex-deputatului Gabriel Bivolaru, împiedicând Justiția să pună în aplicare sentința pronunțată. Ca să nu mai vorbim de restul baronilor rămași neclintiți în pozițiile lor în județe.

Dorind să scape de acuzațiile privind încurajarea migrației politice, prin care față de rezultatul alegerilor din anul 2000, PSD și-a sporit substanțial numărul de primari, consilieri și parlamentari, domnul Năstase s-a pronunțat împotriva ei, considerând-o sursa oportunismului politic.

Cu un fariseism deosebit, domnul Adrian Năstase se trezește afirmând: "Să cerem tuturor care se prezintă în fața alegătorilor să-și păstreze responsabilitatea personal în fața celor care i-au ales, să nu se ascundă de responsabilitate, trecând sub diverse steaguri". O fi uitat, oare, domnul Năstase, cu câtă risipă de energie au acționat activiștii PSD pentru a forța pe aleșii locali sau parlamentarii altor partide să treacă în barca PSD?

E foarte posibil. Domnul Năstase a confirmat, deja, ce memorie slabă are atunci când trebuie să ascundă mizeriile sau abuzurile săvârșite de propriul partid. Dar, ca să fie credibil, domnul Năstase ar trebui să nu se oprească la simple declarații. Ce vă oprește, domnule prim-ministru, să nu dispuneți demiterea din PSD a tuturor oportuniștilor, așa cum îi numiți dumneavoastră, cu care s-a procopsit partidul de la alegerile precedente și până în prezent? Scăpați acum de ei! Renunțați la zecile de primari, la sutele de consilieri locali și județeni sau la zecile de parlamentari aleși pe listele PRM, PD sau PNL, dar obligați să-și trădeze alegătorii și să se alăture partidului de guvernământ.

Altfel, domnule Adrian Năstase, v-ați răcit gura degeaba, și nu reușiți decât eventual încă o încercare disperată de a deturna atenția de la faptele ignobile, ce poartă marca inconfundabilă a celui mai corupt partid politic românesc post-decembrist. Deci, așteptăm faptele, domnule prim-ministru! Însă, nu sunt semne că veți avea curajul să spargeți buba urâtă peste care domniți. Mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Dumitru Chiriță - despre perspectivele financiare ale Uniunii Europene pentru perioada 2007 - 2013 și impactul asupra României;

Dau cuvântul domnului Dumitru Chiriță. Va urma doamna Liana Naum. Domnul Ștefan Giuglea și doamnele Maria Lazăr și Smaranda Ionescu au depus la secretariat declarația.

 

Domnul Dumitru Chiriță:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În perioada 5-6 aprilie 2004, la Bruxelles va avea loc Comitetul parlamentar mixt Uniunea Europeană - România, cadrul instituționalizat al dialogului interparlamentar, în care se va analiza stadiul negocierilor pentru aderarea României la Uniunea Europeană și se vor propune soluții și măsuri pentru respectarea calendarului asumat în comun, astfel încât România să devină membru al Uniunii Europene în 2007.

Printre problemele care vor face obiectul dezbaterilor la această reuniune se numără și perspectivele financiare ale Uniunii Europene pentru perioada 2007 - 2013 și impactul asupra României.

Cuprinderea României în bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2007 - 2013 pune în evidență hotărârea instituțiilor europene de a finaliza negocierile pentru aderare la termenul convenit, și anume octombrie 2004.

Pachetul financiar pentru România, pentru perioada 2007 - 2009, propus de comisie, face parte integrantă din cadrul financiar pentru perioada 2007 - 2013.

Apreciem propunerea de pachet financiar pentru România ca fiind echilibrată și realistă, în acord cu principiile și metodologia care au constituit punctul de plecare în negocierile cu celelalte 10 state în curs de aderare, conform angajamentului politic asumat de statele membre, de a nu introduce prevederi discriminatorii.

Consider că adoptarea pachetului financiar de către statele membre ale Uniunii Europene, așa cum a fost propus de către Comisia Europeană, constituie o evoluție pozitivă în ce privește procesul de negociere în general și negocierea capitolului financiar, în particular, favorizând respectarea calendarului asumat politic, la Consiliul European de la Bruxelles, din decembrie 2003.

Ținând cont de deciziile la nivelul instituției europene, avem în față obiectivul adoptării întregii construcții bugetare din România, la coordonatele noului cadru financiar al Uniunii Europene, luând în considerare faptul că primul an de la aplicarea acestuia, 2007, coincide cu data fixată drept obiectiv al aderării României la Uniunea Europeană.

Acest fapt implică următoarele dimensiuni: racordarea strategiilor și politicilor macro-economice din România la evoluțiile și prioritățile stabilite pe plan comunitar, adoptarea politicii bugetare la orientările, prioritățile și structura cadrului financiar, respectiv a bugetelor anuale ale Uniunii Europene, consolidarea instituțiilor în procesul de absorbție a fondurilor comunitare; întărirea capacității adminsitrative de gestionare a fondurilor de preaderare și pregătirea pentru fondurile structurale și de coeziune reprezintă una dintre cele nouă priorități majore identificate în documentul "Priorități pentru pregătirea aderării României la Uniunea Europeană în perioada decembrie 2003 - decembrie 2004", elaborat de Guvernul Adrian Năstase ca răspuns la raportul de țară pentru anul 2003.

Documentul prezintă măsuri care vor fi adoptate, astfel încât, la data aderării, România să dispună de instituții deplin funcționale pentru absorbția fondurilor comunitare și să aibă capacitatea de a elabora proiecte viabile și eligibile, pentru toate componentele pachetului financiar, dezvoltare rurală, acțiuni structurale, politici interne.

Sunt convins de faptul că acest comitet parlamentar mixt România-Uniunea Europeană va pune în evidență hotărârea Guvernului Adrian Năstase și a Partidului Social Democrat de a acționa pentru finalizarea negocierilor în octombrie 2004, astfel încât să putem semna tratatul de aderare în primul semestru al anului 2005, pentru ca România să devină membru al Uniunii Europene începând cu 2007.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
Liana Elena Naum - declarație politică intitulată O altă încercare perfidă;

O invit pe doamna Liana Naum la microfon. Va urma domnul Dumitru Bentu. Domnul deputat Aurel Daraban a depus la secretariat.

 

Doamna Liana Elena Naum:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "O altă încercare perfidă".

Sub imaginea zâmbitoare și credulă a unui om se pot ascunde fețe meschine, josnice, denigratoare, perfide și mincinoase, se pot spune vorbe frumoase, se pot face afirmații pompoase, metaforice sau chiar poetice, însă toate acestea doar teoretic.

Într-o asemenea descriere se încadrează perfect liderul Partidului România Mare, Corneliu Vadim Tudor, care ia o nouă înfățișare, de umil, nevinovat, de fiecare dată când își începe campania electorală.

Până aici îi trebuie, căci mai departe nu-și mai consumă energia pentru a mai și îndeplini promisiunile pe care le face electoratului, ci se preocupă de acuzații, calomnii și articole mincinoase.

Deși în ultimul timp Corneliu Vadim Tudor face eforturi pentru a-și schimba imaginea de lider extremist care le promitea românilor în 2000 că va eradica corupția, prin execuții publice pe stadioanele țării, sub deviza "Sus patria, jos mafia!", președintele P.R.M. nu se dezminte și continuă să apeleze la un discurs justițiar menit să adune cât mai multe voturi din partea electoratului, pozând în liderul providențial gata să instaureze ordinea în țară.

Liderul P.R.M-ist și-a asezonat discursul despre instaurarea ordinii și eradicarea miraculoasă a corupției cu pasaje despre respectarea acordurilor internaționale ale României, sprijinirea necondiționată a integrării europene și participarea la lupta împotriva terorismului, alături de Statele Unite și Rusia.

Nu în ultimul rând, de dragul noii sale imagini, Vadim și-a abandonat definitiv sau poate până la o nouă campanie pe care va mai vedea cum și-o va decora, toate ideile și gândurile de mai înainte, uitând, parcă, că el a fost cel care s-a împotrivit luptei împotriva terorismului, ajungând până acolo încât să trimită români care să-l susțină pe Sadam.

Întrebarea care se ridică este aproape retorică: cum poți să ai încredere într-o persoană care poartă stindardul perfidiei? Cum poți să te minți singur și să crezi că noua imagine în care pozează îl caracterizează? Cum poți să crezi o persoană ca Vadim?

La un singur lucru nu a putut renunța acest lider de partid politic: la a înșira vorbe goale și pline de minciuni! Interesant este cum reușește să le inventeze, căci de reținut nu cred că este în stare, dar mai ales de realizat.

A promite că va lichida în 48 de ore mafia, va bloca fondurile ilegale, va confisca averile marilor gangsteri și va crea un fond pentru echilibrarea nivelului de trai, este absolut umilitor pentru cineva care se dorește cu orice preț șef al statului.

Din păcate pentru Vadim, dar din fericire pentru poporul român, politica nu se face cu stilul artistic de care se prevalează liderul P.R.M. Politica se face cu fapte, politica se face cu oameni civilizați și demni, cu oameni care-și păstrează doctrina politică pe care și-o afirmă și care-și mențin ideologia. Politica nu permite discursuri și nici fapte metaforice, cum ar fi, de fapt, echivalentul sustragerii de la realizare și executare.

La ce se poate aștepta România mâine de la Corneliu Vadim Tudor? La incertitudine? Acesta ar fi cuvântul potrivit, căci un lider care promite schimbare, utilizând aceleași clișee sau invers, folosind vorbe diferite și rămânând același calomniator, nu poate să acorde încredere.

Liderul P.R.M. le promite românilor că va fi pâinea lui Dumnezeu cu cei cinstiți și biciul lui Dumnezeu cu cei necinstiți, precizând că deviza campaniei sale va fi: hrană, căldură, medicamente și justiție.

Uitând de declarațiile pe care le făcea la alegerile locale din 2000, când anunța tot metaforic că vrea să părăsească Bucureștiul, pentru că a ajuns un oraș condus de țigani, Vadim a vorbit despre protecția minorităților și socializarea țiganilor, prin educație și muncă.

De departe, cea mai spectaculoasă mișcare a tribunului a fost aprobarea prevederilor prin care se condamnă atitudinile antisemite, prevederi potrivit cărora nu vor fi admise nici un fel de poziții antisemite, iar P.R.M. va acționa cu promptitudine și fermitate împotriva oricăror manifestări de negare a holocaustului. Textul nu stabilește, însă, nici un fel de sancțiuni pentru subalternii lui Vadim, care încalcă noul regulament al partidului.

A vorbi despre toleranță și învățămintele biblice, despre omenie și despre promovarea capitalismului popular și a justiției bazate pe spiritul moralei creștine, fără a îndeplini nimic din acestea și fără a le respecta măcar, este chiar un păcat.

Ați contrazice spusele și a veni cu noi argumente în sprijinul minciunii, nu este nici pe departe o corectare a caracterului sau inteligenței și nici o schimbare la față în adevăratul sens al cuvântului, ci este doar o atitudine amăgitoare, o adevărată perfidie, de fapt o altă perfidie.

 
Dumitru Bentu - declarație politică cu titlul Summitul;

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul Dumitru Bentu. Va urma domnul Florin Iordache.

 

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Summitul".

Succesiunea rapidă a unor evenimente interne și internaționale, de importanță excepțională pentru viața politică românească, între care depunerea, la Washington, a documentelor oficiale de aderare la NATO a României, riscă să trimită în plan secund un alt moment de referință - Summitul de primăvară al Consiliului European desfășurat la Bruxelles.

Prezenți în capitala Belgiei, președintele statului român, domnul Ion Iliescu, și premierul Adrian Năstase au putut remarca vizibilele schimbări de atitudine față de situația existentă în săptămânile trecute.

Înaltele oficialități europene au reconfirmat calendarul stabilit la summitul din decembrie 2003 pentru aderarea României la Uniunea Europeană. Un argument în plus în acest sens îl reprezintă și validarea proiectului financiar pentru România și Bulgaria, proiect editat în aceeași termeni - încheierea negocierilor în 2004, semnarea tratatului de aderare în 2005 și integrarea efectivă și definitivă în 2007.

Aceleași idei au fost susținute de Comisarul european pentru extindere, domnul Günter Verheugen, și de președintele Franței, domnul Jacques Chirac.

La întâlnirea cu cei doi înalți oficiali români, președintele Franței a declarat "Sunt sincer optimist. Dorim ca România și Bulgaria să ni se alăture, iar eforturile pe care le-au făcut în ultima vreme confirmă că se vor încadra în graficul pe care l-am stabilit și în care nu s-a schimbat absolut nimic"! În urma acestei declarații care are rolul de a anihila toate speculațiile legate de acest subiect, președintele Iliescu și premierul Năstase au afirmat că "din acest moment totul depinde exclusiv de noi, de felul în care vom continua reformele și vom ști să le implementăm în timp util".

Rezoluția adoptată de Parlamentul European la 11 martie 2004 vis-á-vis de România a fost "un avertisment util și necesar, pe care noi l-am luat în serios", a afirmat președintele Iliescu.

Acesta este contextul în care Guvernul român a înaintat Comisiei Europene și Parlamentului European lista de măsuri prioritare privind reforma sistemului juridic, lupta împotriva corupției (teme reluate și în cadrul acțiunii "Primăvara Social-Democrată), reforma în administrație.

La acestea se adaugă și măsuri în domeniul privatizării, privită ca o "strategie foarte clară de schimbare a gestionării companiilor prin schimbarea statutului proprietății". S-au făcut trimiteri la privatizarea companiei de distribuție a gazelor naturale din România, a unora dintre companiile de distribuire a energiei electrice, finalizarea procesului de privatizare în sistemul bancar, privatizarea "Petrom" și altele.

În următorul interval de timp, oficialii Parlamentului European vor primi și precizările referitoare la modul în care vor fi asigurate resursele financiare pe care le implică toate măsurile de reformă deja enumerate.

"Pentru noi, cel mai important lucru este acum încheierea procesului de reforme în România" a spus primul ministru și "suntem încredințați de reușita acestui demers decisiv".

Vă mulțumesc.

 
Florin Iordache - intervenție intitulată 29 martie 2004 - o zi istorică pentru România;

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului Florin Iordache. Va urma domnul Petru Andea.

 

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervenția mea de astăzi se intitulează: "29 martie 2004 - o zi istorică pentru România".

Luni, 29 martie 2004, la sediul Trezoreriei americane din Washington, premierul Adrian Năstase a depus, alături de alți 6 șefi de Guvern europeni, documentele de ratificare a aderării României la NATO. Această dată reprezintă aderarea oficială a României la NATO și reprezintă o victorie a tuturor românilor, a întregii clase politice, obținute sub conducerea Guvernului social-democrat condus de domnul Adrian Năstase.

Nu trebuie uitat că România a pierdut ocazia de a adera în 1997 la Madrid, datorită Guvernului din acea vreme, iar începând cu 2001, măsurile luate de către Guvern a condus România pe drumul sigur al aderării, la cea mai puternică alianță politico-militară din lume, NATO. Este momentul încetării războiului rece pentru România, intrarea în această alianță asigurând garanții de securitate sporită, sub deviza: "Toți pentru unul, unul pentru toți!".

În ultimii ani, armata noastră a demonstrat buna pregătire a militarilor români în acțiunile pentru menținerea păcii în Kosovo, Afganistan, Irak, iar începând cu 29 aprilie 2004, devenind membru cu drepturi depline a alianței.

Armata română va participa alături de membrii alianței la acțiuni de apărare a libertății și păcii în lume.

Vineri, la Bruxelles, steagul României va fi ridicat și va flutura alături de celelalte steaguri ale statelor membre ale NATO.

Este o mare victorie a României, care va fi urmată în această toamnă de o alta, aceea de finalizare a negocierilor României pentru aderarea la Uniunea Europeană, astfel încât la 1 ianuarie 2007 să consemnăm o nouă victorie pentru România, aceea de integrare în Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc.

 
Petru Andea - declarație politică intitulată PNL cere prin lege control de partid asupra aleșilor locali;

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului Petru Andea. Va urma domnul Ioan Timiș.Doamna Rodica Nassar și doamna Doina Drețcanu a depus la secretariat.

 

Domnul Petru Andea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Mi-am intitulat declarația politică: "Partidul Național Liberal cere prin lege control de partid asupra aleșilor locali".

Este știut că recent, conducerea P.N.L. a cerut președintelui Ion Iliescu retrimiterea la Parlament a Legii privind alegerea autorității administrației publice locale.

Prin motivația cererii, liberalii încearcă să exploateze electoral o problemă sensibilă privitoare la migrația celor aleși pe liste de partid.

Soluția propusă de P.N.L. este exact ca și gândirea liberală: simplă, dar brutală! Aleșii locali, inclusiv primarii, care părăsesc partidul pe listele căruia au candidat să-și piardă mandatul încredințat de electorat.

Propunerea ascunde consecințe negative pentru valorile democratice pe care liberalii se prefac că le promovează.

Și argumentăm:

1) Considerăm cazul alegerii unui primar. Mecanismul este cunoscut. Partidul propune persoana, iar electoratul decide prin vot.

Concluzionăm că primarul ales depinde mai mult de cei care decid și nu de cei care propun.

Aceasta este, de fapt, și dorința cetățenilor, ca aleșii să depindă de ei și nu de un partid.

Propunerea liberalilor răstoarnă complet acest deziderat. Ei vor, prin lege, să oblige primarul ales să fie fidel partidului. În caz contrar, primarul își pierde mandatul, iar comunitatea este obligată să aleagă un alt primar, care evident trebuie să fie, de asemenea, fidel unui partid.

2) Conform propunerii liberalilor, mandatul unui ales local nu mai este imperativ. Între nevoile cetățenilor și exigențele partidului, alesul local este obligat să se conformeze deciziei de partid.

3) Propunerea liberală întărește mașina de vot a partidului. Nici un ales nu se va putea sustrage disciplinei de partid, fără a risca să-și piardă mandatul. Consecința este bizară. Orice ales local nu riscă nimic timp de 4 ani, dacă se opune electoratului, dar își riscă zilnic mandatul dacă se opune partidului.

Iată, așadar, că propunerea liberală nu face decât să instituie, prin lege, controlul absolut al partidului asupra aleșilor săi locali.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Ioan Timiș - despre riscuri și responsabilități pe care România trebuie să și le asume ca membru al NATO;

Domnul deputat Ioan Timiș.

 

Domnul Ioan Timiș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu cu mult timp în urmă, 16 români s-au întors acasă în sicrie, îndoliindu-și familiile. Ei au murit în urma sângeroaselor atentate teroriste de la Madrid. Zile întregi, în multe familii din România a domnit deznădejdea și îngrijorarea pentru că nu se știa nimic despre cei plecați la muncă în capitala Spaniei. Mulți alții au fost răniți, petrecându-și zile întregi în spitalele madrilene.

Alții, mai norocoși, au scăpat, dar coșmarul la care au fost martori îi va urmări toată viața.

Este greu de spus acum dacă cineva se face vinovat de curmarea bruscă a vieților acestor oameni nevinovați. Păreri s-au exprimat destule, dar unele dintre ele mi se pare absolut aberante. Se spune că vinovat ar fi Guvernul, întrucât nu se preocupă să asigure românilor locuri de muncă în țară, ca aceștia să nu mai plece aiurea. Eu cred că nu poți arunca în spatele Guvernului vina de fi dat drumul românilor să emigreze. Dreptul la liberă circulație este înscris în Constituție, iar fenomenul se va amplifica în mod sigur după ce România va fi admisă în Uniunea Europeană.

Nici o forță politică din lume nu poate și nu are dreptul de a-i opri pe cetățenii români să încerce să-și îndeplinească destinul în orice colț al lumii ar considera de cuviință.

Din acest punct de vedere, acuzele la adresa Guvernului mi se par deplasate. Mai degrabă, cred că se poate vorbi de un ghinion teribil. În definitiv, ceea ce s-a întâmplat recent la Madrid, ori în 2001 la New York, se putea întâmpla oriunde și oricând.

Este greu de spus, la fel, dacă există cu adevărat metode de prevenire a altor tragedii de acest tip, atâta timp cât este greu de anticipat unde și când va lovi data viitoare nebunia și inconștiența terorismului mondial.

Deși nu sunt dorite, este foarte posibil ca alte dezastre provocate de minți criminale să se mai întâmple. Teroriștii au anunțat, de altfel, că orice țară care se alătură Statelor Unite ar putea deveni mai devreme sau mai târziu ținta unor atentate.

Eu cred că Guvernul nostru trebuie să-și asume în continuare responsabilitatea de a continua pe drumul pe care a pornit, alături de coaliția internațională, în prim planul luptei antiteroriste.

O eventuală poziție neutră, o retragere din frontul comun, la care s-au raliat majoritatea țărilor civilizate, nu mai este, de altfel posibilă.

De ieri, România a devenit membru cu drepturi depline al NATO. Dincolo de avantajele evidente, statutul de membru deplin al Alianței Nord Atlantice înseamnă, fără doar și poate, și asumarea unor riscuri și responsabilități.

Faptele sunt cunoscute: doi militari români au murit în Afganistan, 16 civili au fost uciși și 65 răniți, în urma acțiunii teroriste din Spania.

România se poate aștepta în continuare la alte accidente de acest tip, ca urmare a apartenenței sale la NATO. Pentru a-și dobândi acest statut, România a făcut sacrificii însemnate, chiar și jertfe de sânge.

Procesul de integrare va continua. România trebuie să se adapteze pe deplin la strategia militară și politică a alianței, ca parte importantă a obligațiilor ce ne revin, în noua calitate dobândită în aceste zile.

Mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnii deputați Emil Boc și Mitică Dragomir au depus la secretariat.

 
   

(Următoarele declarații au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul ședinței.)

 
  Adrian Ionel - comentariu pe marginea ultimelor evenimente referitoare la combaterea și prevenirea activă a corupției la nivel național;

Domnul Adrian Ionel:

Ultimele evenimente referitoare la combaterea și prevenirea activă a corupției la nivel național au arătat cu adevărat interesul instituțiilor abilitate să lucreze coerent și nemijlocit în acest sens. Este destul de clar, de altfel, și faptul că Guvernul care conduce în acest moment a arătat că este imparțial în ce privește acest aspect, din ce în ce mai des pronunțat și adus în actualitate de partidele politice din opoziție.

Toate demisiile și retragerile din funcție a unor membri ai Partidului Social Democrat din ultimele zile demonstrează încă o dată că partidul de guvernământ nu a încercat și nici nu intenționează să acopere fraudele sau corupția. Toți cei care sunt implicați în astfel de acțiuni, indiferent de culoarea politică, sunt supuși acelorași proceduri. Nimeni din cei care au participat la diferite acte de corupție sau din cei asupra cărora planează măcar ipoteza implicării în astfel de acțiuni nu va fi protejat în nici un fel.

Cred că acum este evident că interesul național primează în fața intereselor personale, de grup sau de partid.

Chiar primul ministru, domnul Adrian Năstase, a cerut instituțiilor de control abilitate în combaterea corupției să efectueze anchete dure la adresa tuturor celor vizați că ar fi participat în vreun fel la acțiuni care nu pot decât să murdărească.

Îmi pare rău să constat că și membri ai partidului din care fac parte sunt implicați în anchetele Parchetului Național Anticorupție, dar în același timp mă simt mulțumit de faptul că această instituție se ridică la nivelul așteptărilor conducerii executive a Guvernului, conducere care a cerut și a insistat să se taie în carne vie dacă este nevoie și să nu se ascundă nimic din ce se întâmplă în subteran. Cred că toate aceste vorbe s-au mai spus și înainte cu mai mult sau mai puțin timp, însă acum există și dovada clară că așa stau lucrurile și că nimeni nu se ascunde după deget, când este vorba de acest fenomen.

Vă mulțumesc pentru atenție.

  Ovidiu Virgil Drăgănescu - declarație politică despre Stoparea anchetei în cazul Ino Ardelean;

Domnul Ovidiu Virgil Drăgănescu:

"stoparea anchetei în cazul Ino Ardelean"

Deteriorarea libertății presei în România, intimidarea reprezentanților mass-media prin diverse metode, ajungându-se chiar la violența fizică împotriva jurnaliștilor români care investighează corupția și abuzurile a devenit o situație extrem de îngrijorătoare, cunoscută deja în presa internațională și condamnată de organizații internaționale de apărare a libertății presei.

Agresiunea josnică asupra ziaristului Ino Ardelan, cunoscut pentru anchetele și reportajele sale critice la adresa unor lideri locali ai PSD a fost unul dintre cele mai mediatizate atentate la libertatea presei în România. Pentru acest gen de articole, ziaristul a fost "pedepsit": în urma bătăii crunte suportate, Ino Ardelean a suferit un traumatism cranio-cerebral și o dublă fractură de mandibulă, necesitând 55 de zile de îngrijiri medicale.

După mai multe luni de cercetări, poliția nu a avansat cu nimic față de stadiul inițial al anchetei, ministrul Ioan Rus anunțând (pe 18 martie a.c.) că "Ino Ardelean ".. a fost bătut de persoane rămase necunoscute".

Tergiversarea anchetei în cazul Ino Ardelean nu mai surprinde pe nimeni, din moment ce reprezentanții IPJ Timiș au încercat încă de la început să orienteze cercetările pe o pistă falsă: poliția a spus că este posibil să fi fost vorba de "tâlhărie", deși ziaristulu nu i s-a furat nimic (avea asupra sa telefonul mobil și un lanț de aur); s-a spus apoi că este posibil să fi fost o răzbunare din alte motive decât cele legate de profesia de jurnalist a lui Ino Ardelean. Și doar ca o ipoteză poliția a acceptat că poate a fost bătut de "persoane deranjate de articolele" sale.

Acum, Poliția Timiș spune că nu-l poate aresta pe agresor, deoarece numărul de zile de îngrijire medicală este prea mic: 55 de zile, față de 60 de zile, cât ar fi necesar ca să se întruneasacă elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală gravă. Pe lângă faptul că acest răspuns dovedește incompetența juridică, ne arată clar că poliția știe cine este infractorul și că l-a dezinformat pe ministrul de interne, mințindu-l că autorul nu este cunoscut.

Cine erau însă acele "persoane deranjate de articolele" lui ino Ardelean? Cert este că ancheta a fost tergiversată pentru că reprezentanți ai PSD Timiș s-au arătat vizibil deranjați de faptul că au fost audiați în legătură cu dosarul Ardelean și că poliția nu are - după patru luni - nici un suspect în acest caz.

Consider că Poliția Română a stopat această anchetă datorită temerii că, în final, se va descoperi că cei care au "comandat din umbră" această agresiune sunt baroni locali ai PSD. Numele lui Dan Ioan Sipos, președintele Consiliului Județean Timiș, precum și al nașului fiicei acestuia, Gelu Milutinovici, secretar județean PSD, vizați de articolele lui Ino Ardelean, au fost menționate în repetate rânduri - în legătură cu dosarul respectiv - de către presa timișoreană și chiar de către ziarist.

"Caracatița" merge mai departe, până la vârful Poliției Județene Timiș, unde "comisarul Moldovan", naș al domnului Milutinovici, de data aceasta, nu are probabil interes să grăbească ancheta, spre a rămâne în grațiile baronilor locali ai PSD. Stupefiant, însă, este faptul că însuși premierul Adrian Năstase, se dovedește prea mic sau prea slab pentru această mafie locală timișoreană. Primul ministru a anunțat "cu surle și trâmbițe" că va destitui într-o săptămână conducerea IPJ Timiș dacă nu vor fi prinși autorii agresiunii. Urmarea? Au fost destituite persoane care nu aveau nimic în comun cu ancheta Ino Ardelean. Iată că într-o țară în care mafiile locale și centrale PSD-iste stăpânesc toate instituțiile statului, premierul a devenit un spectator neputincios de care nimeni nu ține cont. Sper, totuși, să nu aibă soarta lui Ino Ardelean, dacă va mai abroda acest subiect în viitor.

În calitatea mea de vicepreședinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională am solicitat - încă din 9 decembrie 2003 - Ministerului Public, Ministerului Administrației și Internelor, precum și Poliției să acționeze pentru urgentarea identificării autorilor infracțiunii, pentru găsirea vinovaților în toate cazurile de agresiune asupra jurnaliștilor din România. Deși au trecut patru luni de la acea solicitare, nu am primit nici un răspuns.

Ca urmare, solicit Parlamentului României să constituie o Comisie de anchetă privind activitatea defectuoasă a Poliției și Parchetulu în dosarul Ino Ardelean.

  Nicolae Vasilescu - declarație politică: Pentru PSD este mai ușor să distrugă decât să construiască;

Domnul Nicolae Vasilescu:

"Pentru PSD este mai ușor să distrugă decât să construiască"

În prag electoral, Guvernul, prin HG nr. 468 din 18 aprilie 2003, transmite în administrarea Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române terenul în suprafață de 52.700 mp, situat în Parcul Carol, cu scopul construirii Catedralei Mântuirii Neamului.

Nu sunt împotriva construirii unui lăcaș de cult, Catedrala reprezentând un simbol al esenței spiritului creștin românesc, însă, construirea acesteia în parcul Carol implică dezafectarea Mausoleului, dispariția singurei zone verzi din aria respectivă, pierderea unuia dintre cele trei parcuri - monument istoric (Parcul Carol, Parcul Herăstrău, Grădina Cișmigiu), transformarea parcului în șantier pe o perioadă lungă de timp.

Monumentele istorice trebuie protejate, conservate, fără a le schimba destinația sau locul de amplasare, pentru că ele reprezintă monumente (bune sau rele) din istoria noastră, mărturie pentru generațiile următoare.

Deși Legea nr. 224/2001 privind protejarea monumentelor istorice, la art. 2 alin. 1 precizează: "monumentele istorice fac parte integrantă din patrimoniul cultural național și sunt protejate prin lege", iar la art. 10 alin. 2 stabilește că "desființarea, distrugerea parțială sau totală, profanarea, precum și degradarea monumentelor istorice sunt interzise și se sancționează conform legii", vine în ajutorul Mausoleului din Parcul Carol.

Actuala putere eludează legea, acționând după bunul plac și folosindu-se de ciudate ordonanțe de Guvern, își propune să mute edificiul, acțiune cel puțin hazardată.

Sacrificarea unuia dintre puținele parcuri ale Capitalei nu este soluția optimă pentru definitivarea acestui proiect. Consider că nu amplasamentul este esențial pentru o catedrală, întrucât cine caută credința o poate găsi oriunde ar fi ea, nu neapărat într-o locație centrală.

În zona actualului Pod Izvor exista pe vremuri mănăstirea Mihai Vodă, unul dintre cele mai vechi centre monastice care făcea parte, alături de mănăstirea Radu Vodă și biserica Sf. Gheorghe Vechi, din elementele structurate și generatoare ale orașului București. De ce să nu fie amplasată Catedrala într-un astfel de loc, cu vocație religioasă, ci trebuie transformat în șantier un parc cu o frumusețe arhitectonică deosebită?

Consider că, atâta vreme cât orfelinatele noastre și azilurile de bătrâni sunt pline de "fii și fiice ale lui Dumnezeu" (așa cum îi numește Biserica), care abia au ce mânca și cu ce se îmbrăca... atâta vreme cât canalele noastre sunt pline de oameni care trăiesc departe de limita credibilului ".. atâta vreme cât pensionarii nu reușesc să supraviețuiască după o viață de muncă... mi se pare o inepție din partea Guvernului să se gândească să le ia și spațiul verde, unde mai pot găsi o oază de liniște, unde copiii noștri se pot plimba liniștiți, deocamdată.

Istoria se definește prin tot ce o împlinește ca un întreg. Am fost și victime, am fost poate și privilegiați ai așa-zisului curs al istoriei, am prețuit și disprețuit fragmentele ei, dar asta nu trebuie să ne determine să desființăm ceea ce nu putem înfăptui.

Domnilor guvernanți, dacă nu puteți ajuta la construcția României, cel puțin nu distrugeți ceea ce această țară are moștenire de la înaintași.

  Lia Olguța Vasilescu - acuzație adusă conducerii TVR pentru modul cum tratează cel mai important partid al Opoziției - PRM;

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

În contextul în care subordonarea mass-media din România a fost denunțată de oficialii Uniunii Europene, în contextul în care presa tinde să devină în mod asumat un monopol politic, Partidul România Mare își exprimă indignarea față de modul în care Televiziunea Română înțelege să trateze cel mai important partid al Opoziției. Tăcerea deliberată pe care TVR o cultivă în privința Partidului România Mare depășește limitele oricărui cod deontologic, oricărui drept elementar la informare, oricărei reguli a unui stat democratic. În aceste condiții, Partidul România Mare face un ultim și solemn apel la bunul simț și conștiința membrilor CNA, cerându-le să garanteze respectarea normelor în vigoare. Acuzăm conducerea TVR de încălcarea Legii audiovizualului prin ignorarea următoarelor evenimente de interes public:

  1. Conferința de presă susținută de președintele Corneliu Vadim Tudor la Constanța, miercuri, 17 martie 2004, cu ocazia lansării candidaturii senatorului Dan Rahău pentru Primăria orașului Constanța. Cu această ocazie au fost prezentate dovezi concrete privind amploarea corupției din România.
  2. Conferința de presă extraordinară susținută de PRM la Palatul Parlamentului, miercuri, 17 martie 2004, având ca obiect ilegalitățile flagrante prin care a fost înființat Partidul Socialist Unit.
  3. Conferința săptămânală de presă a PRM din data de 19 martie 2004, în cadrul căreia a fost prezentat acordul încheiat de PRM cu Asociația Etnicilor Turci din România și a fost anunțată candidatura unor etnici maghiari și ucraineni la alegerile locale pe listele PRM.

Precizăm că la toate aceste evenimente au fost prezenți cameramani și reporteri ai Televiziunii Române, motiv pentru care solicităm public TVR să explice motivul pentru care imaginile înregistrate au fost cenzurate. Considerăm că, într-un an electoral, ignorarea cinică a peste trei milioane de votanți, care au dreptul firesc de a cunoaște activitatea aleșilor lor, precum și refuzul de a informa întreaga opinie publică în privința prestației parlamentare și politice a PRM, constituie un fapt de o gravitatea extremă. Mizând pe reacția promptă a CNA, anunțăm conducerea TVR că, în cazul în care tratamentul la care este supusă Opoziția din România nu se va schimba, vom începe dialogul cu alte formațiuni politice și civice în vederea declanșării unor mișcări de protest. În numele dreptului la informare și în conformitate cu dispozițiile legii, PRM își exprimă disponibilitatea de a organiza manifestări publice împotriva politicii de cenzură a Televiziunii Române.

  Constanța Popa - referire la situația cadrelor superioare nemedicale din laboratoarele medicale din România;

Doamna Constanța Popa:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În declarația de astăzi mă voi referi la situația cadrelor superioare nemedicale din laboroatoarele medicale din România, în mod special la sepcializarea și pregătirea post-universitară a acestora. Situația acestui personal poate fi analizată ca:

  1. Pondere numerică în totalul personalului cu studii superioare din laborator;
  2. Normare;
  3. Specializare și perfecționare.

În laboratoarele medicale din România își desfășoară activitatea următoarele categorii de personal (datele sunt la nivelul anului 2003) și următoarea pondere numerică în totalul personalului cu studii superioare:

  • medici cu specialitatea medicină de laborator, 1390;
  • biologi, 1068
  • chimiști, 1046
  • biochimiști, 171
  • farmaciști, 211

Ponderea este de 35% cadre superioare medicale (medici) și 65% cadre superioare nemedicale (biologi, chimiști, biochimiști și farmaciști), valoare foarte apropiată de media existentă în țările membre ale Uniunii Europene.

2. Normarea pentru "alt personal cu studii superioare (biochimiști, biologi, chimiști și farmaciști)", conform Ordinului MS nr.135/06.03.2002, este de:

  • 20000-40000 de locuitori/post în laboratoarele din ambulatoriul de specialitate,
  • 40-60 paturi/post pentru unitățile sanitare clinice cu paturi,
  • 140-160 paturi/post pentru spitale

Medicii de laborator nu sunt normați pentru ambulatoriul de specialitate, deși funcția de șef de laborator este deținută "în mod obligatoriu" de către un medic de laborator, conform Ordinului MS nr.135/6.03.2002. Cum poate avea calitatea de angajat și, obligatoriu, șef, o persoană pentru a cărei profesie nu este prevăzută nici măcar normarea? (nu există normare pentru medici cu specialitatea medicină de laborator pentru ambulatorii, conform Ordinului MS nr. 135/6.03.2002.

3. Specializare și perfecționare.

Importanța profesiilor de biolog, chimist și biochimist pentru unitățile sanitare publice este recunoscută de MS în Ordinul nr.698/9.09.2001 privind angajarea, transferarea și detașarea medicilor, farmaciștilor, biologilor și chimiștilor, precum și a altui personal de specialitate cu studii superioare din unitățile sanitare publice. După cum se observă, ordinul nu face referire la "medici, farmaciști și alt personal de specialitate cu studii superioare din unitățile sanitare publice", ci, face referire la "medici, farmaciști, biologi, chimiști și biochimiști și alt personal de specialitate cu studii superioare din unitățile sanitare publice".

În ceea ce privește specializarea personalului cu studii superioare medicale care lucrează în laboratoarele medicale pentru medicii de laborator, ordinul MS nr.197/23.02.2004 stabilește în anexa nr.1 la specialități paraclinice la poziția 5, specialitatea medicină de laborator, 5 ani.

De asemenea, HG 1477/2003 aprobă criteriile minime de autorizare și acreditare pentru instituțiile de învățământ superior, care pregătesc, pe lângă alte câteva profesii, pentru profesiile de medic și asistent medical, pe baza unor criterii minime care să satisfacă cerințele Uniunii Europene.

În ceea ce privește pregătirea profesională post-universitară a biologilor, chimiștilor și biochimiștilor care lucrează în laboratoarele medicale, aceasta nu se realizează în conformitate cu recomandările Uniunii Europene.

În răspunsul la o interpelare adresată, în calitate de deputat, în anul 2002, Ministerului Sănătății, ministrul sănătății de atunci, d-na Daniela Bartoș, spunea că: "În perspectiva armonizării legislației naționale cu cea europeană, Ministerul Sănătății va avea în vedere stabilirea unei perioade de pregătire de minimum 5 ani pentru personalul care își desfășoară activitatea în laboratoare de analize medicale, ținând seama de necesitatea realizării unuil nivel ridicat de cunoștințe de specialitate și de responsabilitatea pe care o implică această activitate".

În răspunsul MS nr.DB 11757/7.11.2002, la interpelarea nr.742 A/2002, privind formele și durata de pregătire post-universitară a personalului cu studii superioare nemedicale încadrat în laboratoarele medicale (conform Legii nr.84/1995 republicată) sunt enumerate:

  • studii aprofundate de specialitate cu durata de 2-3 trimestre;
  • studii de masterat cu durata de 2-4 trimestre;
  • studii academice post-universitare cu durata de 2-4 trimestre
  • studii post-universitare de specializare cu durata aprobată de senatele universitare;
  • studii post-universitare de perfecționare cu durata aprobată de senatele universitare.

Se observă că:

  • aceste cursuri absolvite cumulează împreună cu anii de studiu universitar mai mult de 5 ani, iar dacă se adaugă și un doctorat, durata de pregătire (universitară și post-universitară) este de peste 11 ani;
  • de aproximativ 10 ani, chiar dacă România se apropie de data aderării la Uniunea Europeană, se păstrează aceleași forme de pregătire post-universitare opționale pentru aceste categorii de personal.

Răspunsul MS cu nr.DB 11011, la o interpelare privind accesul specialiștilor cu studii superioare nemedicale din laboratoarele medicale la funcții de conducere este următorul:

"Având în vedere dreptul pacienților la servicii medicale de calitate, considerăm că nu este în interesul acestora accederea în poziții ce implică o deosebită responsabilitate a unor persoane pentru care durata obligatorie de pregătire este de 4-5 ani, față de 11 ani cât prevede ordinul sus-menționat".

De ce nu aplică MS recomandările forurilor europene de specialitate privind specializarea personalului nemedical cu studii superioare din laboratoarele medicale? Sunt cunoscute aceste recomandări?

De ce nu introduce MS o perioadă obligatorie de pregătire de minimum 9 ani, conform recomandărilor forurilor europene de p5rofil pentru toate țările membre ale Uniunii Europene sau care vor să adere la Uniunea Europeană?

Ungaria, de exemplu, a introdus pentru personalul cu studii superioare nemedicale din laboratoarele medicale, pregătirea post-universitară medicală cu durata de 4 ani (teoretică și practică).

Ordinul 716/27.09.2002 publicat în MO nr.766/22.10.2002, privind acreditarea programelor educaționale, formatorilor și formatorilor de formatori din sistemul sanitar dezvoltate de către Centrul Național de Pregătire Postuniversitară a Medicilor, Farmaciștilor, Altui Personal cu Studii Superioare și Asistenților Medicali, la art.4, alin.3 referitor la participanții în "comisia de verificare a îndeplinirii standardelor de acreditare", pe lângă alți reprezentanți, se numesc și cei ai "asociațiilor profesionale ai altui personal cu studii superioare pentru care se face formarea".

În această categorie, datorită ponderii numerice, participării la baza actului medical și a "responsabilității pe care o implică această activitate"" pe care o recunoaște chiar și MS în răspunsul sus-menționat, intră și specialiștii cu studii superioare nemedicale care lucrează în laboratoarele medicale.

După 1990, legiferarea activității biologilor, chimiștilor și biochimiștilor în sistemul sanitar a cunoscut un drum legislativ sinuos.

Astfel, Ordinul MS nr.527/29.07.1999 prevede la art.2 ca activități de laborator de analize medicale: biologie medicală; biochimie medicală; chimie medicală

Ordonanța de Urgență a Guvernului României nr.83/19.06.2000 prevede, de asemenea, la art.1 pct.2: "Serviciile conexe actului medical pot fi furnizate de persoanele autorizate de Ministerul Sănătății, altele decât medicii, să exercite în mod independent una din următoarele profesii prevăzute în Nomenclatorul de funcții al MS: ".. biolog, biochimist, chimist..."

În anul 2001, cu totul surprinzător, s-a propus modificarea OU nr.83/2000, eliminându-se cele trei profesii dintre profesiile conexe actului medical, fără însă a se propune din ce categorii fac parte.

Ordinul comun al MS și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate din 4.09.2001, la punctajul acordat personalului care lucrează în laborator, pentru "medici rezidenți în anii IV și V" se acordă 3 puncte, iar pentru "biologi, chimiști" (fără a se menționa și biochimiștii), indiferent de gradul profesional sau existența unui doctorat, se acordă 2 puncte.

Ordinul 609/12.08.2002 se referă și la "alt personal cu studii superioare autorizate să lucreze în domeniul medical (biologi, biochimiști și chimiști)".

Aceștia, conform art.7 alin.2. "își desfășoară activitatea ".. și efectuează analize ".. doar în domeniul pentru care a urmat pregătire de specialitate postuniversitară atestată cu documente corespunzătoare și numai în subordinea unui medic cu specialitate medicină de laborator".

Această prevedere este în contradicție nu numai cu răspunsul MS nr.DB 11011 din 28.10.2002 la interpelarea nr.491B, dar și cu prevederile European Communities Confederation of Clinical Chemistry (EC4), care recomandă statelor membre Uniunii Europene o pregătire unitară de minimum 9 ani (teoretică și practică), pe baza unui program unic care să ofere o pregătire de bază în "chimia clinică și medicina de laborator".

Această pregătire permite absolventului să fie înregistrat ca "Specialist european de chimie clinică și medicină de laborator" recunoscut la nivel național și/sua internațional (de exemplu, înregistrat în EC4 Euro-Registru), abreviat în toate țările membre ale Uniunii Europene "Eurclinchem".

Specializarea și pregătirea profesională a specialiștilor nemedicali cu studii superioare care lucrează în laboratoarele medicale trebuie să fie în conformitate cu cea existentă în țările membre Uniunii Europene.

Pentru aceasta este nevoie de adoptarea documentelor elaborate de organizațiile europene și internaționale de profil:

  • European Communities Confederation of Clinical Chemistry (EC4)
  • Forum of European Societies of Clinical Chemistry and Laboratory Medicine (FESCC)
  • International Federation of Clinical Chemistry and Laboratory Medicine (IFCC).

"Specialistul European de Chimie Clinică" trebuie să aibă în toate țările europene aceeași schemă de pregătire: educația universitară într-una din facultățile: medicină, chimie, biochimie, farmacie sau biologie, urmată de specializarea post-universitară în chimie clinică, cu o durată cumulată de minimum 9 ani.

În perspectiva aderării la Uniunea Europeană, Parlamentul, Ministerul Sănătății și asociația profesională a biologilor, chimiștilor și biochimiștilor trebuie să introducă pregătirea profesională a cadrelor superioare nemedicale din laboratoarele medicale conform legislației din țările membre ale Uniunii Europene.

Aderarea trebuie să se facă integral, în toate domeniile, și nu secvențial, în funcție de interese particulare sau de grup.

  Dumitru Dragomir - afirmarea necesității unor autorități locale orientate către prioritățile cetățeanului;

Domnul Dumitru Dragomir:

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Așa cum este unanim acceptat, infrastructura reprezintă un indicator extrem de relevant pentru gradul de dezvoltare atins de fiecare stat. Din păcate, cei doar 100 km de autostradă pe care îi are România, plasează țara noastră în rândul statelor din lumea a treia, fiind mult sub standardul european.

Însă, în privința traficului rutier din marile orașe, situația este încă mai dramatică. În cei 14 ani care s-au scurs din decembrie 1989, parcul auto din România a crescut de 14 ori, iar majoritatea vastă a acestor mașini s-au concentrat în marile aglomerări urbane.

În ciuda acestei creșteri exponențiale, nu au existat planuri urbanistice care să suplimenteze numărul de parcări și să susțină fluidizarea traficului rutier.

În aceste condiții, la orele de vârf, Bucureștiul, Craiova, Iașiul, Timișoara sau Constanța sunt literalmente paralizate. Și, pentru că nu era suficient, șoferii trebuie să evite craterele din carosabil care, cel puțin în Capitală, au un caracter permanent. În fiecare an sunt demarate, cu un strident spectacol mediatic, noi lucrări de asfaltare pe care, în mod inevitabil, anotimpul ploios le va surprinde nefinalizate. Firmele care au asfaltat scump și prost își vor prelungi contractul, iar Bucureștiul se poate transforma, fără nici un efort, într-un muzeu al dezastrelor produse de bombardamente. E drept, în cazul străzilor Capitalei nu s-a folosit arsenal militar convențional, ci s-a acționat conjugat cu lipsă de profesionalism, corupție, demagogie și indiferență.

Așa cum era de așteptat, nici rețelele urbane de transport în comun nu au o situație mai bună. Înghesuiți și umiliți în mijloace de transport mizere, terorizați de hoții de buzunare, locuitorii marilor orașe ale României anului 2004 sunt victimele unor edili care, din patru în patru ani, le oferă încă un calup de promisiuni ce nu vor fi niciodată respectate. Între timp, dispar parcări, semafoare, indicatoare rutiere, marcaje și chiar părți consistente de carosabil.

Pentru a schimba această situație dramatică, sunt necesare autorități locale orientate către prioritățile cetățeanului, și nu exclusiv către propriile obiective politice.

Să sperăm că anul 2004 va aduce cu sine o nouă administrație, atât la nivel local, cât și la nivel central, care va răspunde doleanțelor cetățenilor și intereselor naționale.

  Cristian Sandache - declarație politică: Alianța PNL - PD sau refuzul de a te privi în oglindă;

Domnul Cristian Sandache:

Ultima evaluare a prestației PSD din perioada 2001-2003, evaluare aparținând specialiștilor din PNL-PD, nu face altceva decât să reia mai vechile acuzații și interpretări cu care opinia publică românească s-a obișnuit deja.

Unul dintre autorii documentului acuzator este fostul senator CDR de Iași, Varujan Vosganian (actualmente lider marcant al PNL), omul care în legislatura 1997-2000 nu s-a făcut remarcat decât prin discursuri televizate cu conținut moralizator ori fals filozofic. Vosganian este un intelectual de substanță, dar un demagog incorigibil, care știe să susțină orice, cu un cinism vrednic de o cauză mai bună. Autorii documentului sunt obsedați de așa-zisul "eșec" al racordării României la structurile instituționale europene, omițând cu bună știință ezitările și bâlbâielile anilor 1997-2000, veșnica gâlceavă între membrii Coaliției, amatorismul cras al majorității măsurilor întreprinse, confundarea planurilor realității prin înființarea unor organisme cu nume ciudate, menite a "pulveriza" integral... corupția, neocomunismul, nepotismul sau alte flageluri planetare.

Singura speranță a Alianței PNL-PD o reprezintă Theodor Stolojan, un fel de ultim mohican cât de cât viabil al dreptei românești post-decembriste, în condițiile în care Emil Constantinescu a devenit un Diogene al politicii românești, prin faptul că umblă cu lumânarea în mână, în plină zi, pentru a se face vizibil, iar Victor Ciorbea se autovictimizează periodic.

  Codrin Ștefănescu - răspuns unei afirmații a domnului Băsescu;

Domnul Codrin Ștefănescu:

Departe de a avea greutatea scontată, liderul PD, Traian Băsescu, și-a dat în fața mass-mediei și a celor câțiva susținători, onerosul cuvânt că "nu a întâlnit până acum un guvern mai corupt decât cel actual".

Curioși, ne întrebăm și vă întreb: Care cuvânt, domnule Băsescu? Cuvântul pe care i l-ați dat și lui Petre Roman?

Este adevărat, aici poate ar trebui să răspundă chiar domnul Petre Roman.

Dar, care "oneros"? Oneroase au fost probabil, implicările dumneavoastră în distrugerea Flotei Românești și nenumăratele privatizări frauduloase din perioada cederistă, toate aflate sub semnul unei guvernări asociate doar hoției și delapidărilor.

În minciună continuați și astăzi să vă scăldați, domnule Băsescu, amăgindu-vă că mai aveți parte de susținere, când, de fapt, singurii care vă mai aplaudă sunt foștii, dar nu foarte vechii, ofițeri cu titlu de tovarăș fruntaș, care vă înconjoară cu o nețărmurită dragoste frățească.

Deși nu există termen de comparație între Guvernul actual și monstruoasa fostă și actuală coaliție, și cunoscând acest lucru, perseverați în a ataca mișelește Guvernul Năstase, smiorcăindu-vă de zor pe la porțile Parlamentului European, în demagogia specific băsesciană, cu riscul de a sacrifica chiar și interesul național.

Totuși, mai aveți o speranță de reabilitare, în cazul în care urmați exemplul pozitiv al unor colegi de-ai mei.

În concluzie, Stimate Domnule Primar General și Președinte al unui dezmembrat Partid Democrat: autosuspendați-vă!

  Smaranda Ionescu - declarație politică: TVR - dezinformare, amatorism, faliment politic și aventurism;

Doamna Smaranda Ionescu:

Doamnelor și domnilor deputați,

"TVR - dezinformare, amatorism, faliment politic și aventurism"

Acum un an, la 1 martie, Valentin Nicolau și consiliul de Administrație al TVR ne oferea un mărțișor: reorganizarea instituției. În realitate, totul fusese o mascaradă, scopul urmărit fiind foarte clar - crearea de posturi și funcții pentru clientela PSD.

Bilanțul binefacerilor acestei restructurări destinate telespectatorilor, salariaților instituției, dar mai ales democrației "de tip european din România" a fost și continuă să fie edificator.

Printre alte perfomanțe, Agenția de Monitorizare a Presei, "Academia Cațavencu", remarca într-un raport "că, de exemplu în perioada 5-18 ianuarie 2004, idealul uman al românilor secolului 21 - primul ministru Adiran Năstase atingea un nou record la Jurnalul TVR - 35 de apariții, toate evident, legate numai de operațiuni pozitive: succese în lupa contra corupției, performanțe incredibile în realizarea reformei, vizite, simpozioane, conferințe, primiri de oaspeți, inaugurări.

Numai că la Bruxelles s-a văzut ce fel de model este primul-ministru al României și ce reformă a implementat de vreme ce Cabinetul domniei sale a fost "calul de bătaie" al Uniunii Europene și acolo s-a descoperit de fapt ce ar fi trebuit să dezvăluie televiziunea națională: minciunile, promisiunile neonorate ale primului ministru, duplicitatea și aroganța care îl pun în situații ridicole. "cine nu face reforme nu poate fi primit în Uniunea Europeană", a spus răspicat Elmar Brook, președintele Comitetului pentru Afaceri Externe al Parlamentului Europen, punând degetul pe rană: "aici este vorba de capacitatea de a guverna".

S-a trecut în campania triumfalistă a postului public de televiziune vreo întrebare incomodă pentru echipa domnului Adrian Năstase? S-a spus vreodată că ne pândește pericolul de a nu mai fi considerată România un stat de drept? S-a vorbit de iresponsabilitatea Guvernului care târăște țara în cea mai sumbră aventură de după 1989? Nu, desigur, nu.

Jurnaliștii aleși de Valentin Nicolau, fost și actual consilier al primului ministru, au învățat repede stilul omagial prezentându-ne pe Adrian Năstase cu familia sa la schi sau la ferma sa de la Cornu numărându-se acareturile și ouăle sau tăind panglici la diverse ctitorii ale baronilor PSD.

În acest timp, președintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, a apărut, spune aceeași publicație, doar de 3 ori la TVR România 1 și atunci fără sunet și, evident, în context negativ.

Domnul Năstase l-a depășit de peste 120 ori cu aparițiile sale.

Aceleași prezențe nesemnificative continuă să se înregistreze și cu alți lideri ai Opoziției. Oare de ce nu sancționează CNA acest lucru?

Noua politică editorială a domnului Nicolau, ce discriminează, marginalizează, bruiază până la desființarea adevăratelor forțe politice din România, face din Jurnalul postului public de televiziune o veritabilă ghilotină pentru ideea de pluripartitism din România.

Modelul Adrian Năstase, țeapăn, infatuat, îmbrăcat în costume Armani cu cravate roz, n-a mai putut însă să defileze în luna martie a acestui an pe podiumul de la Bruxelles, căci, acolo, culorile la care domnul Năstase a asortat România erau dezastrul, înșelătoria, falimentul politic, ultimul loc din lume la libertatea de expresie.

Astfel, postul național de televiziune, prin dezinformare, nesinceritate față de telespectatori, părtinire politică și aventurism, s-a dovedit a fi o marionetă în mâinile guvernului Năstase încasând miliarde din banii publici pentru a servi propagandistic doar partidului aflat la putere.

Ignorarea rolului nefast jucat de postul public de televiziune, care a transformat pericolul eșecului de la aderare într-un mare succes mințind grosolan populația, de către CNA ar trebui să ducă la concluzia atât a demiterii sale, cât și a conducerii TVR.

Marea curățenie de primăvară promisă de guvernul Năstase și cerută de mass-media trebuie începută cu Societatea Română de Radio și Televiziune, cu potentații acesteia care, urmând modelul arogantului "premier", nu vor mai da socoteală pentru dezastrul provocat pe ecranul televizoarelor...

Această incalificabilă demisionare de la obligațiile postului public este însoțită la TVR de mari fraude și deturnări ale banilor publici, de o încălcare permanentă a legii de organizare și funcționare a societății, de un management în formarea baronilor "de televiziune" în cazul Andreei Marin, plătită cu peste 15000 de dolari pentru emisiuni cu o audiența în continuă scădere.

Ce mai relatează bilanțul reformei de la TVR? că după un an posturile de conducere nu au mai fost scoase la concurs și au rămas tot interimare; nu există licitații pentru achiziționarea de echipamente ce reprezintă investiții de sute de mii de dolari; nu există bani alocați pentru producție internă de emisiuni, toți banii exteriorizându-se la zeci de firme căpușă care au ajuns să realizeze emisiuni de televiziune fără nici o experiență sau calificare în domeniu și asta se vede zilnic, exemple fiind nenumărate; preferații domnului Năstase nu numai că beneficiază de salarii exorbitante, dar au ajuns, majoritatea, să-și încaseze onorariile prin propriile firme. Oare cum se împacă altfel, statutul de angajat al TV cu cel de privat.

Nenumărate ziare și reviste se bucură de protecția aceluiași domn Nicolau care le acordă publicități de miliarde pentru a le închide gura, ba, mai mult, oamenii de presă notorii ca Horia Alexandrescu, Cristian Tudor Popescu și alții sunt autori de emisiuni sau transmit emisiuni la TVR, deși audiența lor este zero.

Se dau anunțuri privind necesitatea de piese de teatru, dar în realitate, președintele Valentin Nicolau a dat ordin să se monteze doar o singură piesă de teatru, evident a sa, eșecul care s-a numit "ultima Haltă în Paradis."

Au urmat după doi ani tot o înregistrare a unei piese a domniei sale, marea capodoperă care se juca la Teatrul Național doar cu doi-trei spectatori în sală, "Legenda ultimului împărat". Astfel, TVR a devenit un fel de anexă a editurii Nemira care aparține aceluiași domn Valentin Nicolau.

Mandatul domnului Nicolau și al Consiliului de Administrație se apropie însă de sfârșit, dar instituția nu are nici interesul, nici voința și nici fondurile necesare pentru a dovedi că respectă ceea ce legile românești și convențiile Europene la care România este parte, o cer: producții proprii de dramă, de filme, de seriale, într-un cuvânt de creații autohtone.

Nu există în TVR nici o licitație reală și corectă de programe, ci doar dictatul unui semidoct care se crede ultimul împărat, deși este sub nivelul intelectual al tuturor președinților pe care i-a avut Televiziunea Română.

Banii televiziunii publice se cheltuiesc în continuare într-un mod iresponsabil și nebunesc pe divertismentul facil și vulgar, pe clișee arhicunoscute și învechite de care lumea s-a săturat și, bineînțeles, pe tot felul de acțiuni mai mari sau mai mici, mai importante sau obscure ale partidului pe care domnul Nicolau îl slugărește cu perseverență.

După ultimul împărat, potopul!

Numai că după plecarea acestui lingău vor fi necesare detașamente ale Curții de Conturi care să lucreze în foc continuu pentru a face lumină în afacerile necurate ale baronului de la Nemira.

Până atunci, plătitorul de taxe pentru televiziunea publică să afle ca în consens cu politica guvernului Năstase postul TVR se solidarizează cu acest Cabinet de dezinformare, minciuna și compromiterea interesului național.

Vă mulțumesc.

  Ion Bozgă - Intrarea României în NATO, succes fără precedent al Guvernului Adrian Năstase;

Domnul Ion Bozgă:

"Intrarea României în NATO, succes fără precedent al Guvernului Adrian Năstase"

Ieri, la Washington, primul-ministru al României, Adrian Năstase, a depus, alături de premierii altor șase state, instrumentele de ratificare a protocoalelor de aderare la NATO.

Momentul echivalează cu intrarea efectivă a țării noastre în NATO. Se încheie astfel un proces început în noiembrie 2002 la Praga, când s-a hotărât extinderea Alianței Nord-Atlantice cu încă șapte state foste comuniste. Pentru România, acest moment este cu adevărat istoric. Dar și guvernul care a reușit acest eveniment va rămâne în istorie.

Pentru prima dată, securitatea țării noastre este garantată în mod real. Cea mai mare alianță politico-militară a tuturor timpurilor a devenit chezaș pentru integritatea și suveranitatea României.

Războaiele cumplite din Europa Centrală din ultimul deceniu al secolului trecut, toate spaimele pe care le-am trăit atunci sunt astăzi nu doar istorie, există acum garanția că așa ceva nu mai are cum să se întâmple pe teritoriul României.

Războiul din fosta Iugoslavie, ruperea Ceho-Slovaciei, iredentiștii maghiari care trasau frontiere pe crestele Carpaților, totul a rămas doar o amintire urâtă.

De ieri, frontiera de est a României a devenit oficial frontiera NATO. Mișcările politico-militare adesea neașteptate din fostul spațiu sovietic nu mai sunt de acum încolo motiv de îngrijorare doar pentru București, ci pentru ansamblul NATO.

Începând cu 29 martie 2004, România capătă un statut internațional bine definit care nu mai lasă loc de interpretări și aprecieri. România este în NATO.

Bravo popor român!

  Grigore Emil Rădulescu - despre economia subterană și românii care lucrează în străinătate;

Domnul Emil Grigore Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu trei ani înainte de intrarea în Uniunea Europeană, România continuă să fie nu numai o țară a sărăciei și contrastelor, ci și una a paradoxurilor.

La sfârșitul anului trecut, peste două milioane de români nu-și puteau asigura masa zilnică, iar unul din zece conaționali nu aveau ce pune pe masă, arată un studiu al Băncii Mondiale. Același studiu relevă faptul că 9% dintre români sunt săraci lipiți pământului.

La polul opus, unul din 20 de români este bogat. Trist, dar adevărat, pătura îmbogățiților consumă cât jumătate din populația întregii țări. Între miliardarii noii ere capitaliste și cei mai săraci dintre săraci se străduiesc să viețuiască 14 milioane de români, cei care se zbat să constituie pătura medie a societății.

Cei care consideră că realizarea vieții este doar o mașină de spălat, o mobilă mai ca lumea și un computer pentru copil, au profitat anul trecut de conjunctura favorabilă și s-au împrumutat până peste cap pentru a-și împlini visurile. Volumul creditelor făcute în 2003 pentru bunuri de consum a crescut cu 260 la sută, un salt record cu care nu ne vom întâlni prea curând.

Cei cu dare de mână s-au aruncat ca bolizii pe patru roți: în primele două luni ale acestui an, vânzarea de mașini a crescut de 37 la sută. În cele din urmă, unii și-au luat mașini, iar alții doar mașini de spălat. Cert este că mai toți nu au dispus de fonduri pentru a plăti "cu banii jos".

Ei bine, în aceste condiții, românii noștri au depus la bancă anul trecut o sumă frumușică: 2,1 miliarde de euro. În procente, se poate spune că economiile populației au crescut cu 11,7%.

Cum românii din țară au cerut credite, din "jenă financiară", rezultă că banii sunt ai celor plecați la muncă în străinătate, care își fac depozite în băncile românești. Totodată, creșterea depozitelor în lei ale firmelor a fost anul trecut de 58,3%. Cum în 2003, creșterea economică a fost de aproape 5%, este limpede că banii depuși nu vin din economia reală, ci din cea subterană.

Așadar, trăiască economia subterană și românii care lucrează în străinătate, căci fără aceste două motoare de mare putere, economia românească în mersul ei de melc și-ar încetini și mai mult viteza pe drumul către civilizație.

  Tudor Mohora - declarație politică intitulată Cui folosește războiul declarațiilor?

Domnul Tudor Mohora:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Intervenția mea de astăzi se intitulează "Cui folosește războiul declarațiilor?"

Este un adevăr că, odată cu declanșarea campaniei electorale, Opoziția se străduiește să lanseze tot felul de declarații cât mai incisive.

De asemenea, partidul aflat la Putere nu rămâne dator și, cu foarte multă operativitate, dă riposte fundamentate, bazate pe fapte concrete.

Opoziția repetă, până la epuizare, că actuala Putere nu a făcut nimic pentru dezvoltarea economică și socială a României, iar nivelul de viață al românilor se află la marginea prăpastiei.

Puterea demonstrează, cu date concrete ale statisticii oficiale sau ale organismelor financiare internaționale, că România a făcut pași semnificativi pe planul relansării economice, iar nivelul de viață, inclusiv rata sărăciei, a început să se amelioreze. Aceste tendințe au toate șansele să se accentueze în viitor.

Opoziția publică hărți cu județele României și baronii locali ai PSD în cadrul acestora, potrivit aprecierilor proprii.

Puterea, la rândul ei, publică hărți cu precizarea pe județe a baronilor opoziției. Măsurile luate recent pentru suspendarea unui număr semnificativ de președinți de organizații județene ale PSD demonstrează cu prisosință că Puterea a înțeles să trateze cu răspundere problema corupției.

Fără îndoială, economia românească este în creștere. Este adevărat că această creștere economică ar trebui să fie mai mare de 5,5%. Pentru realizarea unui astfel de obiectiv care poate contribui esențial la obținerea prosperității, precum și la crearea de noi locuri de muncă, este nevoie de importante eforturi în domeniul investițiilor, în promovarea exporturilor și în domeniul calității producției și a serviciilor.

În această situație, se pune întrebarea, în mod firesc: cui folosește această largă confruntare de declarații, pentru care se cheltuiesc importante eforturi de ambele părți?

Ar fi mult mai normal și pe înțelesul cetățenilor ca partidele aflate în campania electorală să se concentreze pe prezentarea unor date și inițiative concrete privind:

  • atragerea sporită de investiții străine și de investitori strategici;
  • metodele de propagare în străinătate a realizărilor și a potențialului economiei românești, în scopul atragerii investitorilor străini;
  • prospectarea și cucerirea de noi piețe de desfacere în străinătate pentru produsele românești etc.

Partidul Social Democrat și Guvernul României au programe clare pentru realizarea acestor obiective. Evident, oricând sunt binevenite sugestii pentru îmbunătățirea și completarea măsurilor prevăzute în Programul de guvernare.

O campanie electorală negativă, nihilistă, promovată de Opoziție nu aduce nimic bun pentru accelerarea dezvoltării economice și sociale a țării noastre și nici pentru interesul național al României.

Este încă timp ca Opoziția să regândească tactica pe care a adoptat-o.

Electoratul va spune un "nu" hotărât vorbelor aruncate în vânt și celor ce neagă faptele evidente și, dimpotrivă, va aprecia eforturile concrete și constante ale social-democrației și ale Guvernului României pentru înlăturarea obstacolelor care se opun dezvoltării durabile a economiei românești, precum și aderării României la Uniunea Europeană.

  Pavel Târpescu - declarație politică: PSD pregătește viitorul;

Domnul Pavel Târpescu:

"PSD pregătește viitorul"

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În declarația politică pe care o prezint în plenul Camerei, vă rog să-mi permiteți să abordez câteva probleme referitoare la rolul tineretului în gestionarea viitorului.

Dacă părinții noștri au avut de înfruntat vicisitudinile unui regim totalitar, generația noastră a repus în drepturile firești libertatea și democrația, apropiind România de civilizația occidentală. Am parcurs un drum greu, presărat cu sacrificii din partea populației, pentru a ne reintegra în lumea căreia am aparținut dintotdeauna. Dar toate aceste sacrificii n-au fost în zadar, zilele acestea se depun documentele care consacră aderarea noastră deplină la NATO, se fac eforturi pentru îndeplinirea criteriilor de aderare la Uniunea Europeană, concomitent cu creșterea nivelului de trai al populației. Am declarat război total corupției, care, așa cum dovedesc faptele, nu are culoare politică. Sunt multe probleme care își așteaptă rezolvarea în domeniul justiției, a administrației publice, sesizate corect de prietenii noștri occidentali.

Toate aceste probleme stau în atenția organelor abilitate și a întregii clase politice, pentru a fi rezolvate în termenele stabilite. Dar am deveni tot mai săraci dacă nu pregătim tânăra generație să preia pe umerii săi viitorul țării. Generația de după noi este chemată să amplifice rezultatele obținute, într-o altă lume, într-o Europă unită a libertății și prosperității. Capacitatea acesteia de implicare în viitor stă în mâinile noastre, prin instruire și educație.

Conștient de acest fapt, Guvernul Adrian Năstase a întreprins o serie de măsuri menite să faciliteze accesul tinerilor la învățământ, demarând un amplu proces pentru învățământul rural, asigurând accesul echitabil pentru copiii și tinerii din mediul sătesc la învățătură, prin crearea unor școli centre de zonă, achiziționarea de microbuze și a rechizitelor necesare pentru elevii care provin din familiile defavorizate. Peste 1.100 de licee au fost dotate cu platforme educaționale compuse din calculatoare, servere, infrastructură de rețea, modemuri pentru conectare la Internet, imprimante laser etc. În comparație cu cheltuielile pentru domeniile sociale din perioada 1997 - 2000, în perioada 2001 - 2004 au crescut în condiții comparabile cu peste 30% cheltuielile pentru învățământ, cu peste 24% cheltuielile pentru cultură. Așa înțelegem noi să pregătim oamenii viitorului. Ca un demers spre viitor, a fost concepută și reuniunea "Primăvara Social-Democrată" a T.S.D. care a avut loc recent la Sala Polivalentă din capitală.

  Emil Rus - referire la unele aspecte negative și grave ale serviciilor Poliției Române;

Domnul Emil Rus:

Domnule președinte,

Doamnelor și Domnilor,

Săptămâna trecută, în 26 martie, am sărbătorit Ziua Poliției Române și, fără îndoială, marea majoritate a oamenilor cinstiți din acest domeniu important al vieții noastre merită toată recunoștința și lauda.

Obiectul declarației mele politice de astăzi, din păcate, se referă la unele aspecte negative și grave ale serviciilor Poliției Române. Cui nu i-ar conveni ca aceste servicii să fie la înălțime, pentru că e posibil și populația țării să vadă în polițiști pe oamenii buni, cei mai apropiați, care îi dau sentimentul siguranței, care o apără de răufăcători în orice împrejurare ?

La noi, poliția nu e privită cu simpatie și polițiștii nu știu sau nu pot să se apropie de oameni cu respectul impus de lege. Ei sunt văzuți ca niște oameni duri ce înjură, bătăuși, abuzivi, distanți, interesați de bani, însetați de afaceri, implicați în afaceri necinstite de colaborare cu hoții și mafia.

Aflam în urmă cu câteva luni de prinderea unui supranumit Passaris al românilor, unul care a știut să evadeze în lanț, să scape din orice constrângere, încercuire în alte state ale Europei pe unde a tâlhărit. Și hoțul rebel a avut puterea să felicite Poliția Română că a fost în măsură să-l rețină. Tot această poliție a reușit să colaboreze cu alte poliții din străinătate și să-l dea prins pe cel mai renumit mafiot italian, și asemenea cazuri de operativitate nu sunt puține.

Dar avem și exemple din celelalte de la extrema opusă și multe, liste întregi, în care Maria Vlas (devalizatoarea FNI-ului) este ajutată, când exista mandat de arestare pe numele ei, să părăsească țara, când Severin Tcaciuc atât de supravegheat și cu toate că este infirm (fără picioare) trece frontiera la momentul favorabil lui, iar, mai nou, Gabriel Bivolaru, care a devalizat BRD cu suma astronomică de peste 2.000 de miliarde de lei, ceea ce pentru un om de rând este de neimaginat (ce să mai spunem de un pensionar), se ascunde, a dispărut în ceață, fără ca cineva din poliție să aibă știre, chiar în ziua condamnării sale definitive nu e de găsit.

Concomitent cu dispariția lui, domnul prim-ministru Adrian Năstase, la Bruxelles declara în gura mare în stil caracteristic și cu nevinovăție: "În măsura în care statul de drept va funcționa foarte bine în România, atunci instanțele își vor face datoria așa cum, de exemplu, și-au făcut datoria în legătură cu Gabriel Bivolaru".

Revenind la ale noastre, se vede de la o poștă că nu e vorba de neputință, ci de complicitate a poliției cu infractorul, pentru că așa o cer interesele oculte de la nivel înalt.

Ne amintim destul de bine că în guvernarea cederistă, prin 1999, tocmai prim-ministrul nostru de acum, pe atunci mare lider între liderii de partid, Miron Mitrea, Viorel Hrebenciuc, și Dan Ioan Popescu, ai PDSR-ului, a condus manifestația în apărarea aceluiași Gabriel Bivolaru la Parchetul General al țării, susținând sus și tare că e vorba de o persecuție politică, deși instanța de atunci, pe bună dreptate, îl condamna pe protejatul d-lui Adrian Năstase pentru mai multe infracțiuni de fals, înșelăciune, uz de fals, evaziune fiscală.

Ce să mai credem noi, domnule prim-ministru despre Poliție ori despre Justiție, ori despre declarațiile d-voastră ? Pe cine mai duceți dumneavoastră cu vorba și până când ?

  Emil Boc - declarație politică cu tema Partidul Democrat solicită sancționarea migrației politice prin statutul aleșilor locali aflat în dezbaterea Parlamentului;

Domnul Emil Boc:

Declarație politică - Partidul Democrat solicită sancționarea migrației politice prin statutul aleșilor locali aflat în dezbaterea Parlamentului.

Partidul Democrat solicită adoptarea în regim de urgență a proiectului de lege cu privire la statutul aleșilor locali, prin care să fie sancționată migrația politică a aleșilor locali.

În cazul consilierilor locali și județeni, consilierul care părăsește partidul pe listele căruia a candidat, pierde de drept mandatul de consilier, locul lui urmând a fi preluat de supleantul aflat pe lista partidului din care a plecat consilierul local.

În cazul migrației politice a primarilor, se organizează noi alegeri, cu posibilitatea participării primarului care a migrat politic, dar în cazul în care nu câștigă din nou alegerile, primarul va suporta costul alegerilor.

Partidul Democrat apreciază că nu este nevoie, în acest moment, de elaborarea unui nou proiect de lege pentru sancționarea aleșilor locali, adoptat la Senat și aflat în dezbatere la Camera Deputaților. Soluția adoptării unui nou proiect de lege va tergiversa sancționarea migrației politice și, în fapt, o va încuraja.

Partidul Democrat solicită partidului de guvernământ să-și respecte promisiunile publice cu privire la sancționarea migrației politice și să procedeze imediat la adoptarea proiectului de lege cu privire la statutul aleșilor locali aflat în fază avansată în dezbatere parlamentară.

Dacă PSD nu va accepta această propunere constructivă de sancționare a migrației politice, înseamnă că, în fapt, partidul de guvernământ nu este consecvent cu promisiunile făcute și este un "campion al promisiunilor" și un etern "corigent" al faptelor.

  Petre Posea - declarație politică: Opoziția confirmă libertatea și democrația cu libertinajul;

Domnul Petre Posea:

Declarație politică - "Opoziția confundă libertatea și democrația cu libertinajul".

Mi se pare dificil, dacă nu chiar imposibil, oricât de versat ai fi, să înțelegi în toată complexitatea sa acest fenomen vast și uluitor care este viața. Oricâte formule și procedee ai stăpâni, este complicat să-i descifrezi mecanismele și să-i pătrunzi resorturile intime. Nimic și nimeni nu a reușit până în prezent să înlăture aura de mister ce-o învăluie încă de la geneză și datorită căreia scapă și pe mai departe indiscreției noastre. Dar și mai greu de înțeles sunt unele manifestări ale ei, care te lasă, uneori, realmente, fără replică.

Omul, zice-se, e o făptură slabă care însă mereu a jinduit la bunul altuia și dintr-un orgoliu prost plasat, ros de invidie a pândit clipa și a sărit la beregata aproapelui, mai mereu a prădat și a distrus munca altora, căutând pricină de scandal și răzmeriță, râvnind mereu la a-și domina cât mai mult și mai vârtos semenii. În loc să-și pună forța și priceperea în slujba unor principii nobile, a unor ideologii creatoare, benefice pentru societate, de cele mai multe ori acestea sunt puse în slujba unor țeluri mai puțin sau chiar deloc nobile din care fac parte și unele rațiuni politice care frizează absurdul.

Nu sunt prea sigur că am reușit, dar cam în această manieră am vrut să definesc cea ce la noi se numește opoziție, și care nici pe departe nu se regăsește în perceptele și motivațiile pe care și le arogă. Habar nu am, sau nu avem dacă dincolo de moarte se găsește o altă lume, o existență secundă în care suntem siliți să trăim, dar știu precis că lumea în care trăim nu este nici pe departe cea mai bună, ea pare mai degrabă un dat monstruos și caricatural, o excrescență malignă, ideală în sensul disoluției și al atomizării ființei. Un univers tiranic și acaparator în care manipularea ordinară și mistificarea grosieră a realității devin tot mai pronunțat nedorite și tragice repere axiologice. Îmi cer scuze pentru lungirea, poate cam exagerată, a acestei introduceri, dar nu puteam altfel să-mi exprim oprobiul și dezavuarea față de așa-zisa opoziție română care se pricepe la toate, numai la ceea ce ar trebui să facă, în virtutea rolului său, nu îi stă gândul.

Într-o scriere anterioară aminteam destule misiuni care ar fi trebuit să constituie apanajul și placa de bază a acesteia, dar este mai la îndemâna liderilor săi mojicia, nesimțirea, tupeul de troacă, mitomania, care nu este altceva decât sindromul premergător schizofreniei și care din păcate sunt practicile unor formațiuni politice și ale liderilor acestora, în momentul de față, în politica românească.

În mintea lor bolnavă, aceștia consideră că este mai indicat să nu faci nimic, de teama de a nu fi taxat și identificat cu legături și practici conspirative. Am mai reiterat de nenumărate ori de ce această campanie furibundă împotriva realităților și realizărilor puse în scenă de Partidul Social Democrat, teama și îngrijorarea ce i-a cuprins pe liderii opoziției și implicit întreaga Opoziție română.

În aceeași manieră, poate mai convins ca până acum, cu riscul că mă repet, reafirm că marea lor durere este provocată de neputința lor politică, lipsa de charismă, de amintirile nefaste ale trecutului care nu-i vor ierta urmărindu-i mereu, dar mai ales lipsa lor de perspectivă, groaza că vor intra cât de curând, ca și alți predecesori, în anonimatul care i-a creat.

Cum oare să nu fii iritat, să nu explodezi, când vezi la aceștia atâta ură, atâta răutate revărsată asupra conaționalilor, care nu sunt vinovați decât de faptul că sunt adversari politici, dar cu mult mai dotați și capabili, calități puse în valoare spre binele momentului pe care-l traversăm și pentru perspectivă.

Dar cu atât mai mult mă doare nedreptatea manifestată într-un teritoriu binecunoscut mie. Mă refer la ultima găselniță a liderilor Opoziției atât centrale, cât și locale, din județul Buzău, care prin intermediul unor "cozi de topor", așa ziși reprezentanți ai presei, vânduți pe un pumn de arginți, ori lipsiți de profesionalism și deontologie gazetărească, au lansat atacuri mârșave, lipsite de fundament, neconforme cu realitatea privind accesarea fondurilor Sapard, atât la adresa președintelui consiliului județean, dar și a prefectului județului și a primarului municipiului, bineînțeles sub alte acuze.

În condițiile în care organe abilitate, din domeniu, nu au constatat abateri sau încălcări ale legislației în vigoare, nu ne rămâne decât să credem că toată tevatura creată în presă se constituie în intențiile de rea-credință ale unor indivizi orgolioși, lipsiți de potență politică, dornici de a face vâlvă în an electoral, minți înfierbântate numai de minciună. Sper că demontarea acestor calomnii, replicile la aceste atacuri murdare nu vor întârzia să apară, aceasta nu este o amenințare, dar n-ar strica totuși să ia aminte.

În primul rând este valabil pentru vechii noștri amici, partizani ai struțo-cămilei P.N.L.-P.D., iluștri necunoscuți, amatori de declarații teribiliste despre care se vorbește numai de rău, apoi despre cei de la P.R.M. sau fețele ironice de la P.U.R. care sub această mască își ascund ineficiența politică și cărora, în sondaje nu li se arată vreo șansă de a intra în cărțile viitorului.

Consider că aceste concluzii mi-au atenuat din pornirile avute la început împotriva jalnicei opoziții ce ne înconjoară, dar nici nu pot ierta manifestările josnice la care se pretează, deci mai abuzez un pic de amabilitatea dumneavoastră. Vis-à-vis de cele relatate în prezența, vreau să mai adaug că acum și din totdeauna strategi de doi bani și politicieni refulați, apar în subconștientul lor ca inși providențiali, unici prin importanța și mesajul lor salvator.

Ce mă mai revoltă, este faptul că acești ageamii în politică au devenit peste noapte prooroci și sofiști imbatabili și își proclamă apodictic ideile de ciudați vizionari iluminați. Au ajuns să inunde spațiul intim al fiecăruia, insinuându-se ca singurii deținători ai adevărului, complăcându-se într-o colcăială stranie cu care ne înconjoară, caută să ne impresioneze într-o manieră agresivă cu o efervescență toxică, demolatoare.

Realitatea este că ceea ce ei vor să se numească opoziție, nu este decât un viespar existențial ce nu desemnează cea mai bună din fațetele Opoziției, ci reprezintă o copie grotească a ei. Cu toate că toți avem puteri enorme în noi, de ce oare nu toți știm sau voim să le folosim în scopuri nobile, pentru izbânda noastră sau a celor din jurul nostru. În context, Opoziția noastră nu este decât dezinteresul liderilor săi care se complac în a propaga ura, invidia, ce să mai vorbim despre neparticiparea la interesul general și care nu duce decât la distrugerea prin nepăsare, indolență și interese meschine a bunurilor de interes național, de relații culturale, sociale sau obștești și toate acestea numai din lipsă de respect, de libertate rău înțeleasă, de invidii meschine sau orgolii rău plasate.

Dar există un Dumnezeu, iar asemenea specimene se vor trezi din smârcul în care încearcă să pescuiască numai în interes personal, doritori de îmbogățire prin furtișaguri acoperite și speculații necinstite numai atunci când votul popular ce devine mai tăios ca sabia îi va scoate definitiv de pe scena politică.

Vă mulțumesc.

  Cristian Nechifor - despre o nouă victorie a României - acceptarea țării noastre în structura NATO;

Domnul Cristian Nechifor:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Începutul săptămânii reprezintă o nouă victorie a României și, implicit, a Guvernului Năstase, realizată pentru și cu sprijinul întregii țări.

Acceptarea țării noastre în structura NATO nu poate decât să fie un motiv de bucurie și o realizare demnă de lăudat. Aceasta arată încă o dată implicarea totală a întregului aparat de conducere a Guvernului Năstase în acțiunile de integrare în structurile europene și mondiale.

Evident, acestea au sens mai ales în contextul în care România devine, odată cu realizarea obiectivelor impuse și cerute, membră cu drepturi depline a acestor structuri.

Există voci care susțin, în mod nedrept, că evenimentele tragice de la 11 septembrie din Statele Unite ale Americii ar fi contribuit în favoarea acceptării României în structurile militare mondiale. Nu este decât un factor. România a făcut eforturi susținute pentru a adera la această organizație și a îndeplinit criteriile de eligibilitate necesare acestui important pas.

De altfel, se pote vedea destul de clar faptul că România are o poziție privilegiată față de țările între care se situează gopolitic. Acesta este și unul dintre multele motive pentru care țara noastră a fost aleasă ca destinație pentru bazele militare ale NATO, care urmează a fi dezafectate din țările vestice și mutate în zonele de interes ale structurii mondiale despre care vorbesc.

Cred că merită precizat și faptul că toate aceste realizări au fost posibile în contextul unei coerențe executive la nivelul Guvernului.

Evident, în situația în care acest Guvern este singurul care a și realizat ceea ce a promis. În acest context, nu cred că mai pot exista comentarii adverse la adresa voinței Guvernului în contextul necesităților naționale. Sper doar ca toți românii să înțeleagă clar faptul că dezideratele națiunii au fost puse înaintea oricărui interes.

Vă mulțumesc pentru atenție.

  Maria Lazăr - reliefarea demersurilor PSD cu privire la combaterea și prevenirea oricăror forme de corupție;

Doamna Maria Lazăr:

La scurt timp după remanierea și reorganizarea activității Guvernului, în cadrul unui proces de analiză responsabilă a propriei activități, PSD a luat măsuri politico-organizatorice ferme, suspendând din funcție un număr de lideri locali care, prin activitatea desfășurată, au adus daune imaginii și prestigiului partidului.

Acest demers cu urmări concrete nu este de "cosmetizare", așa cum demagogic au afirmat unii reprezentanți ai opoziției, ci reprezintă, înainte de toate, o continuare a unui amplu proces legislativ și politic, început încă din anul 2001. Ar trebui să recunoască reprezentanții acestor partide că de la preluarea puterii până în prezent PSD și Guvernul Năstase și-au asumat răspunderea printr-un pachet legislativ coerent, cuprins în Legea nr.161/2002 cu privire la combaterea și prevenirea oricăror forme de corupție. Tot în acest scop a fost înființat Parchetul Național Anticorupție. Prin modificarea Constituției, s-a desființat imunitatea parlamentară, a fost inițiată procedura de declarare a averilor și regimul incompatibilităților. Prin hotărârile luate, PSD este hotărât să aplice sancțiuni severe împotriva oricărei persoane, indiferent de structura ierarhică din care face ea parte și indiferent de faptul că deține o funcție de demnitate publică și politică, dacă aceasta încalcă legile.

Ar fi normal ca toate partidele politice să se angajeze într-o asemenea acțiune responsabilă, pentru că acte de corupție există peste tot. Cei care au fost la guvernare până în anul 2000 să nu uite că nu au fost în stare să ia nici o măsură cu privire la combaterea și prevenirea corupției, deși acest fenomen a atins apogeul pe timpul lor.

PSD este hotărât să ducă până la capăt lupta împotriva corupției, luând în continuare o serie de măsuri care să contribuie la însănătoșirea vieții politice, economice și sociale a țării și să urgenteze procesul de aderare a României la Uniunea Europeană.

  Vasile Miron - intervenție intitulată Vor să ajungă din nou la putere;

Domnul Vasile Miron:

"Vor să ajungă din nou la putere"

Convenția democratică a condus destinele țării în anii 1996-2000.

Prin cei "15.000 de specialiști" ai săi și programul haotic de guvernare ne-am aruncat în trecut cu aproape 100 de ani.

Acum că au rămas numai cu sancțiunea electoratului de a rămâne chiar și în afara Parlamentului (P.N.Ț.C.D.-ul), văzând că nu au fost pedepsiți pentru inegalitățile comise fac mare tam-tam și chiar cred (în naivitatea lor) că țara-i dorește din nou la guvernare.

Locuitorii din zona Ghimeș-Dofteana, din județul Bacău, pe care o reprezint în calitatea mea de deputat în Parlamentul României, nu pot uita cum și cine au fost numiți directori de școli printr-un concurs de tristă amintire, cum au fost vândute pe te miri ce singurele instituții de cultură, Clubul 1 Mai din Comănești și Clubul minerilor din Asău, cum au fost închise minele și cum au fost aduse în stare de faliment și apoi privatizate după bunul lor plac Comprelul, Serele Comănești, I.T.A., UMTF-ul, UFET-ul. Pot oamenii din această zonă să iute că de la locul II pe țară în prelucrarea lemnului înainte de 1989 s-au ales cu statutul de zonă defavorizată în anii 1996-2000 ?

Au fost neputincioși în accesarea fondurilor prin programele Sapard, Ricop, Phare sau ale Băncii Mondiale.

Acum că țara s-a redresat bine printr-un manageriat de performanță al guvernării PSD, concretizată în zonă prin performanțele primarilor, viceprimarilor și consilierilor, în marea lor majoritate membri PSD, domnii de la PNL, PD consideră că ar fi bine dacă ar accede din nou la putere pentru a se bucura domniile lor de efectele pozitive ale realizărilor noastre.

Le amintesc stimaților domni din aceste formațiuni politice (PNL, PD) că poporul român a avut și are și în continuare măsura lucrurilor și că printre multele proverbe pe care le-a creat se află și acela cu pofta-n cui.

  Aurel Gubandru - declarație politică: Prin Flandra Orientală... în Uniunea Europeană;

Domnul Aurel Gubandru:

"Prin Flandra Orientală... în Uniunea Europeană"

Pregătirea României pentru a intra în Uniunea Europeană a început imediat după anul 1990.

Ajutoarelor transmise românilor după Revoluție, li s-au adaugat schimburile culturale, economice, in domeniul învățământului, al sănătății etc.

S-au legat prietenii între români si cetățeni ai statelor europene, au venit foarte multi investitori dar au existat si multe comunități locale, provincii sau regiuni care au finanțat instituții din România.

Infrățirii intre municipiul Buzau si orașul Oudenarde din Belgia, provincia Flandra Orientala, i-au urmat, incepand cu anul 1994, finanțarea de catre Parlamentul provinciei, în fiecare an, a unor secții sau activități in domeniul sănătății buzoiene, Spitalul Judetean fiind principalul beneficiar.

In partea a doua a lunii februarie a.c. delegatia Parlamentului Flandrei Orientale condusa de Jean Pierre van der Meyren a fost prezent in Buzau unde s-a întalnit cu autoritățile sanitare locale. Ei au semnat protocolul privind finanțarea unei investitii în valoare de 165 000 de euro, o parte din suma fiind alocată reabilitării Secției de Pneumoftiziologie.

Un alt obiectiv vizat pentru investitii este Policlinica spitalului, unde condițiile de desfășurare a activității s-au îmbunătățit an de an. Cadrele sanitare buzoiene vor beneficia în 2004 si de un program complex de pregatire sponsorizat tot de catre belgieni. Astfel 14 500 euro vor fi folosiți pentru cursuri de pregatire pentru cadrele medicale, de folosire a calculatorului și de limbi străine.

Trebuie menționat faptul ca in rastimpul de 10 ani,de cand datează această colaborare, valoarea totala a investițiilor făcute a ajuns la 2 milioane de euro.

Un alt obiectiv de care se ocupă delegația belgiană este activitatea filialei locale a fundației Crucea Alb-Galbenă, care se ocupă de furnizarea serviciilor de ingrijiri medicale la domiciliu de care au beneficiat până acum foarte mulți pacienți.

In viitor, se dorește extinderea acestui serviciu, prin inființarea unor puncte de lucru în județul Buzău, acolo unde nu există spitale și integrarea componentei sociale în proiect.

Așadar, colaborarea romano-belgiana are piloni solizi în județul Buzău unde relațiile cu provincia Flandra Orientală îi au ca sustinători de suflet pe deputatul Jean Pierre van der Meyren si directorul Direcției de Sănătate Publică, dr. Dorel Nicolescu.

Uniunea Europeana este tot mai aproape de România, iar șansele noastre de aderare sunt din ce în ce mai mari, guvernarea Partidului Social Democrat fiind o garanție în acest sens.

  Anton Mițaru - intervenție cu titlul Prieteni, a venit primăvara social - democrată;

Domnul Anton Mițaru:

"Prieteni, a venit primăvara social-democrată", adică a renăscut speranța într-o viață mai fericită pentru România

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Sâmbătă, 27 martie, în sala Polivalentă, partidul nostru a arătat că tinerii sunt forța pe care se bazează. Desfășurată în prezența a 10.000 de membrii TSD, manifestarea "Primăvară social-democrată" a fost impresionantă, ca și alocuțiunea prezentată de președintele PSD, domnul Adrian Năstase.

În intervenția mea de astăzi am să fac referire la una din temele abordate în cadrul acesteia, și anume corupția. Afirmațiile premierului din expunerea respectivă demonstrează hotărârea Guvernului de a duce o luptă crâncenă și eficientă împotriva acestui flagel, luptă care trebuie susținută și de noi, parlamentarii.

Referindu-se la corupție, premierul a precizat: "Europenii spun că lupta anti-corupție înseamnă că trebuie să prindem și "peștii cei mari". Europenii spun că trebuie să reformăm justiția și administrația publică. Acestea sunt critici dure. Europenii ne critică așa cum doar un partener onest o poate face. Dar și publicul românesc gândește, în mare măsură, la fel. Românii și europenii au dreptate. Acesta este adevărul: democrația nu poate exista în sărăcie și în corupție. Orice român onest înțelege legătura dintre corupție și nivelul său de trai.

Cetățenii se confruntă cu corupția zi de zi. Să dai mită la spital înseamnă să ai mai puțini bani pentru medicamente și pentru cărți. Afacerile ascunse între politicieni și întreprinzători la nivel local sau la nivel central, înseamnă mai puțini bani pentru pavarea drumurilor și construirea de școli. Privatizările frauduloase au însemnat mai puțini bani la bugetul de stat și mai puține locuri de muncă. Contractele de stat date pe pile și pe relații înseamnă să distrugi mediul de afaceri. Cei mulți stau la coadă pentru a-și plăti taxele și impozitele, iar unii se cred deasupra legii.

Românii știu că atâta vreme cât nu vom combate corupția și nu vom introduce reguli clare, nivelul de trai nu se va îmbunătăți. Pentru a avea o adevărată revoluție a standardului de viață, a nivelului de trai, pentru a crea șanse egale pentru oameni, avem nevoie de eforturi serioase împotriva corupției".

În aceeași alocuțiune, premierul a propus măsuri prin care să se continue mai repede și mai eficient lupta împotriva corupției, luptă pe care trebuie să o ducem nu pentru că așa ne cere Uniunea Europeană, ci pentru că aceasta este necesar pentru societatea românească, pentru viitorul țării.

În primul rând, a spus premierul, trebuie să se stabilească în mod clar faptul că nimeni nu va putea folosi mandatul său, ori poziția sa în sistemul public ca pe un instrument de îmbogățire personală. "Este important pentru toată lumea, sublinia premierul, să construim un sistem în așa fel încât să comparăm veniturile legale ale fiecăruia, în fiecare an, cu facturile importante ale fiecăruia, iar ceea ce este în plus să fie impozitat cu 90%. Voi cere specialiștilor să propună cea mai bună formă a legii".

În al doilea rând, premierul a spus că va cere accelerarea reformei din justiție și din administrația publică, precizând: "Nimic nu se poate face dacă regulile puterii judecătorești nu sunt clare pentru toată lumea. Milioane de familii sunt astăzi în sălile de judecată pentru diferite cauze. Oamenii trebuie să muncească, nu să-și piardă vremea prin tribunale. Premierul s-a referit și la accelerarea introducerii parteneriatului public-privat în serviciile publice și promovarea metodelor moderne de conducere în administrația publică, precum și la creșterea gradului de transparență și încredere a oamenilor în Guvern, fiindcă este timpul "să dăm cărțile pe față" și să subliniem de fiecare dată că nu avem nevoie de o democrație de vitrină. "Democrația, a spus premierul, nu înseamnă doar spectacolul alegerilor la televiziune. Democrația înseamnă, în primul rând, participarea oamenilor, participarea fiecăruia la deciziile care se iau pentru el, la nivel de comunitate, la nivelul localităților și, mai ales, la nivelul țării". Iar ca oamenii să participe ei trebuie să fie bine informații. Vor avea încredere în modul în care sunt folosiți banii publici, numai atunci când vor avea acces complet la informațiile referitoare la finanțele Guvernului și ale puterii locale. "Presa, a cerut premierul, trebuie să fie bine informată despre felul în care au loc privatizările, parteneriatele public-privat, programele de investiții. Legile privind transparența există. Trebuie să obligăm administrația să le aplice".

Măsurile propuse, în opinia premierului, reprezintă doar o mică parte din ceea ce trebuie să se facă pentru a crea o adevărată revoluție a standardului de viață. Lupta împotriva corupției creează o bază, pe care trebuie să se construiască pentru a oferi o șansă reală oamenilor.

Președintele Partidului Social Democrat le-a cerut tinerilor să i se alăture în lupta împotriva corupției, considerându-i ca fiind una din cele mai puternice arme împotriva acesteia și s-a adresat politicienilor pentru a se înțelege că mandatul public este un mandat de reprezentare, nu de corupție, educatorilor și jurnaliștilor, care să creeze un spirit civic nou, Parlamentului, pentru a accelera procesul legislativ, partidului nostru, pentru a-și asuma același rol decisiv pe care l-a avut în momentele critice din trecut. Și nu în ultimul rând s-a adresat tinerilor fiindcă ei reprezintă viitorul partidului și al țării, încheind cu propoziția: "Prieteni, a venit primăvara social-democrată"!, adică a renăscut speranța într-un viitor mai fericit pentru România. Vă mulțumesc !

Vă recomand să citiți această alocuțiune !

  Nicu Spiridon - declarație politică pe tema Eventualele fraude electorale - o invenție a disperării liderilor Coaliției Dezastru și Amnezie;

Domnul Nicu Spiridon:

Eventualele fraude electorale - o invenție a disperării liderilor Coaliției "Dezastru și Amnezie"

Domnule Președinte de ședință

Stimați colegi,

În intervenția de astăzi vreau să vă aduc în atenție încercarea reprezentanților Coaliției PNL-PD de a lansa pe piață o nouă temă, bazată pe minciună și invective, cu speranța că aceasta are să facă valuri și că doar-doar, cu ajutorul ei, vor atrage atenția opiniei publice și vor mai obține ceva procente în sondaje. Este vorba de temerea că la alegerile din 6 iunie vor avea loc fraude electorale și că procedurile prevăzute în Legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale nu se vor desfășura corect. În acest sens, până acum, în două județe, respectiv Buzău și Dolj, organizațiile teritoriale ale Coaliția despre care am amintit, au încheiat protocoale cu filiale locale ale unor formațiuni politice, precum Partidul România Mare, PUR, PNTCD și altele, acestea având drept obiectiv colaborarea pentru evitarea oricăror fraude electorale, atât în timpul votării, cât și la numărarea voturilor și întocmirea documentelor finale în secțiile de votare, respectiv în biroul circumscripției electorale județene.

Totodată, protocoalele respective, în termenii în care au fost formulate, demonstrează clar dorința părților de a colabora pre și post-electoral, punându-se, astfel, bazele unei noi alianțe, alianța naționalist-liberală, precum și faptul că Partidul Democrat, inițiatorul unor asemenea înțelegeri, se apropie de ideologia extremistă, lucru simțit și în intervențiile din ultima vreme a liderului național al acestuia.

În același timp, aducerea în discuție, cu 2 luni înainte de alegerile locale, a unor eventuale nereguli din timpul desfășurării procesului electoral și susținerea cu ostentație, fără o baza reală, a acestora, ne arată cât de disperați sunt reprezentanții Coaliției "Dezastru și Amnezie" care, în lipsa unei oferte credibile, a unei alternative convingătoare, caută tot felul de subterfugii pentru a fi luați în seamă de presă, de instituțiile europene. Însă, zbaterea lor va fi inutilă, fiindcă, în ziua votului, realitatea îi va contrazice, procesul pentru alegerea autorităților administrației publice locale desfășurându-se sub semnul corectitudinii și al respectării legilor. Iar electoratul s-a săturat de minciună.

  Gelil Eserghep - intervenție intitulată Cât de reală este problema mediului în România?;

Domnul Gelil Eserghep:

"Cât de reală este problema mediului în România?"

Pe lângă multe alte probleme cu care ne confruntăm, spre exemplu, deja celebra și mult mediatizata corupție din țara noastră, sistemul precar al justiției, sărăcia ajunsă pentru mulți români la limită, ne lovim de o nouă provocare: protecția mediului înconjurător. Pentru mulți mediul înconjurător poate părea un termen abstract și de aceea nu i se acordă atenția cuvenită. Mediul înconjurător este de fapt, privind puțin simplist problema, aerul pe care îl respirăm și reprezintă o sursă majoră a sănătății noastre și a copiilor noștri.

Doar negocierile de aderare la Uniunea Europeană ne-au făcut să privim puțin în jurul nostru, iar capitolul 22 - "Mediul înconjurător" - (aflat în plină discuție) ne forțează să trecem de la înțelegerea abstractă a acestui termen la măsuri concrete de protecție a mediului.

Industria românească, în efortul apreciabil de relansare economică, eliberează milioane de tone de substanțe poluante pe an, rafinăriile la fel, rezervoarele autoturismelor (din ce în ce mai multe, lucru pozitiv de altfel) poluează aerul și în mod deosebit solul, pădurile și apele țării. Aceștia sunt doar factorii "macro" de poluare a mediului înconjurător.

Populația României aruncă anual zeci de mii de tone de deșeuri și reziduuri care sunt depozitate în gropi de gunoi care nu sunt în conformitate cu principiile ecologice și sanitare și funcționează fără avize și acorduri de mediu din partea organelor abilitate. Peste 40% dintre depozitele orășenești nu beneficiază de facilități pentru protecția mediului. Multe dintre ele se află foarte aproape de localități, de preferință la marginea căilor de acces, oferind un "bun venit" în localități, de necrezut.

Știm oare că până și chiștoacele aruncate pe stradă la întâmplare sunt un factor al poluării? Mai știm oare că din neglijența ori din lipsa de educație a celor care aruncă la întâmplare gunoaie și resturi menajere avem de suferit cu toții și vom avea de suferit chiar pe termen lung?

Ce se poate face? E nevoie de o legislație mult mai puternică în domeniu, care să oblige la protecția mediului înconjurător și eventual să sancționeze pe cei care prin activitatea lor, ori prin prostul obicei, dăunează nu numai mediului ca termen abstract, ci și sănătății tuturor. E nevoie de implementarea în rândul concetățenilor noștri a unui spirit civic de nivel european și spun cu regret că dacă e nevoie, trebuie chiar înăsprirea măsurilor coercitive sau introducerea altora noi. Sunt firme în occident care au fost nevoite să-și închidă activitatea pentru nerespectarea regulilor privind protecția mediului.

Este nevoie de multă educație în domeniu (și putem porni cu tineretul), de conștientizarea populației privind riscurile imediate și viitoare la care vom fi expuși în condițiile unei atmosfere poluate, pentru că problema este de o importanță vitală.

Este nevoie mai ales de crearea unui sistem eficient de depozitare a "eurogunoaielor", de distrugere a lor prin incinerare sau alte metode, iar reciclarea acestora să intre în modul acestora de viață. Firmele, ale căror produse sunt ambalate, trebuie să-și asume directa responsabilitate privind colectarea și reciclarea ambalajelor, iar în timp să folosească doar ambalaje ecologice, biodegradabile.

Consider că trebuie să acordăm o atenție deosebită acestui domeniu, nu doar de dragul integrării țării noastre în Uniunea Europeană, ci datorită impactului pe termen lung pe care îl poate avea din punct de vedere social și economic pentru viața noastră.

  Iosif Armaș - referire la autostrada Brașov - Borș;

Domnul Iosif Armaș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cu permisiunea dumneavoastră, aș dori să mă refer astăzi la o problemă despre care s-a discutat, cred eu, prea mult în ultima vreme: autostrada Brașov - Borș.

Mai multe ONG-uri au solicitat, recent, oprirea proiectului, argumentând că acesta nu este fundamentat economic, încalcă legislația în vigoare și compromite relațiile cu Uniunea Europeană. Mai mult, ONG-urile în cauză, toate din domeniul protecției mediului, cer redirecționarea fondurilor către reabilitarea și modernizarea drumurilor naționale, susținând că autostrăzile nu sunt absolut necesare acum. Nu cred că mai există cineva în România care să susțină o asemenea enormitate.

Pe de altă parte, liderul Partidului Democrat, domnul Traian Băsescu, spune că autostrada Brașov - Borș "reprezintă o eroare" și acuză Guvernul de interese obscure. Am o întrebare cât se poate de simplă pentru domnul Băsescu: oare deranjează pe cineva o autostradă pentru care deja s-au găsit resursele de finanțare și care ne va apropia de Europa?

Și acum câteva considerații generale, arhicunoscute, care trebuie reamintite întrucât construcția de autostrăzi în România este vitală.

Un proiect așa de ambițios cum este autostrada Brașov - Borș nu se putea realiza decât de o companie de mare tradiție în acest domeniu. Bechtel International este o companie cu o experiență de peste 100 de ani în domeniu, care a realizat peste 20.000 de proiecte, în 140 de țări. Autostrada va lega orașele Brașov, Făgăraș, Sighișoara, Târgu Mureș, Cluj-Napoca și Oradea, traversând Carpații la o altitudine de 1000 de metri deasupra nivelului mării. Acesta este unul din cele mai vaste proiecte de autostradă din Europa, unind Marea Neagră, via București, de Europa Centrală și de Vest. Autostrada va măsura 415 kilometri, construcția va demara în iulie acest an și se va finaliza în 2012. In prima fază, construcția autostrăzii va crea peste 8.000 de locuri de muncă. Lucrările se vor efectua în sistem de parteneriat public-privat, pe baza unei finanțări acordate de Eximbank SUA și instituții financiare europene, creditul fiind garantat de statul român.

Premierul Adrian Năstase a precizat, la timpul potrivit, că proiectul autostrăzii este deosebit de important pentru dezvoltarea României, singura țară din Europa care nu are, în acest moment, decât aproximativ 100 de kilometri de autostradă. Viitoarea autostradă ne va apropia de Europa, nu încape nici o îndoială, iar investiția este una dintre cele mai strategice și mai importante pe care România le putea face în această perioadă, având în vedere că proiectul va accelera procesul de integrare europeană a țării noastre, va contribui substanțial la schimbarea modului de a face afaceri în România și va impulsiona semnificativ dezvoltarea turismului.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Inainte de a încheia, aș dori, domnule președinte, să adaug un post-scriptum intervenției mele de astăzi.

Aduc cele mai calde mulțumiri pe această cale doamnei consul Maria Teodora Pop, ca și întregului personal de la Consulatul General al României la Szeged, pentru profesionalismul, devotamentul și, mai presus de toate, umanitatea de care a dat dovadă, ajutând substanțial la repatrierea corpului neînsuflețit al fostului primar de la Băile Herculane, care și-a pierdut viața într-un tragic accident rutier, în Ungaria. Doamna consul i-a fost de mare ajutor și viceprimarului din aceeași localitate, grav rănit în accident și apoi spitalizat. De asemenea oameni are nevoie, într-adevăr, România, în toate ambasadele și oficiile consulare din străinătate. Ii mulțumesc pe această cale și domnului ministru al afacerilor externe, Mircea Geoană, pentru modul în care a știut să numească oamenii la această importantă misiune a României în străinătate.

  Maria Apostolescu - declarație politică cu titlul O cale ilegală;

Doamna Maria Apostolescu:

"O cale ilegală"

Încă de la instalare în anul 2000, dar mai ales în ultimul timp, Guvernul PSD adună banii din orice activitate, dacă-i posibil chiar și din piatră seacă, folosind în acest scop atât metode și căi legale cât, mai ales, ilegale.

O cale relativ nouă și total ilegală de strângere de bani pentru Guvernul PSD, este cea de pe spinarea copiilor orfani, practicată de câteva luni la centrul - Casa de Copii Bucium - jud. Iași. Aici s-a "instituit <o lege>", prin care alocația universală a copiilor, potrivit L 61/1993, în valoare de 210.000 lei, să fie oprită. Știrea, apărută în "Monitorul" din 18.03.04, ne-a determinat, în ziua de 26.03.04, să facem o vizită la Casa de Copii Bucium pentru a afla adevărul. Din păcate, cele relatate de publicația respectivă exprimă crudul adevăr.

Copiilor care absentează de la școală, o săptămână, li se oprește alocația cuvenită pe luna respectivă, "lege" de care are știință și Direcția de Asistență Socială - Iași. Copiii declară că banii opriți sunt folosiți pentru a se cumpăra materiale igienico-sanitare și de uz casnic, detergenți de vase și rufe, în timp ce conducerea centrului refuză să de unele explicații referitoare la destinația finală a acestor alocații de stat oprite copiilor.

În loc să-i lămurească pe copiii avuți în grijă despre necesitatea și importanța frecventării unei școli, să-i ajute la reintegrarea în societate, personalul instituției respective îi pedepseșteaspru, oprindu-le bani care li se cuvin, destinați micilor cheltuieli personale.

Culmea cinismului este faptul că responsabilii din Consiliul Județean, nu numai că sunt de acord cu "noua lege", dar afirmă că banii reținuți copiilor, vor fi adunați într-un fond de rezervăși care, ulterior, vor fi folosiți strict în domeniul protecției copilului. Dar cum, când, în ce condiții nu se spune, nu se cunoaște.

Dorința Guvernului PSD de a strânge bani este atât de mare, încât nu a mai putut aștepta intrarea în vigoare a P.L. x. 103/2004 (care, recent, a fost discutată în plenul Camerei Deputaților) și a trecut la oprirea alocațiilor de stat a copiilor.

Domnilor guvernanți, puțină decență nu strică nimănui!

  Iosif Armaș - remember - 125 de ani de la înființarea Academiei Române;

Domnul Iosif Armaș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Se împlinesc astăzi 125 de ani de la apariția legii prin care s-a înființat Academia Română.

O scurtă istorie a acestei prestigioase instituții este, cred, revelatoare.

Societatea Literară Română, înființată la 13 aprilie 1866, a devenit, în august 1867, Societatea Academică Română, pentru ca 12 ani mai târziu, la 30 martie 1879, să se transforme, prin lege, în Academia Română. Academia a fost încă de la început concepută ca o instituție națională, fapt exprimat prin componența ei - "membri aleși din toate provinciile românești: patru din Muntenia, câte trei din Transilvania, Moldova și Basarabia, și câte doi din Banat, Bucovina, Maramureș și Macedonia". Scopul ei inițial a fost elaborarea ortografiei și gramaticii limbii române, începerea și, în final, realizarea primului dicționar enciclopedic al limbii române.

Dintre primii membri putem enumera personalități importante ale vieții culturale și naționale din întreg spațiul românesc: Iosif Hodoș din Maramureș, Timotei Cipariu și George Barițiu din Transilvania, Andrei Mocioni și Vicențiu Babeș din Banat, Alexandru Hurmuzachi din Bucovina, Vasile Alecsandri și Costache Negruzzi din Moldova, Ion Heliade Rădulescu, August Treboniu Laurian și C.A.Rosetti din Muntenia.

La 13 august 1867, Societatea Literară Română se transforma în Societatea Academică Română. Cu acest prilej, Timotei Cipariu sublinia: "Pentru eliberarea limbei naționale, va îngriji mai cu distincțiune decât altele chiar această Societate Literară. Ea va îngriji ca limba română să scape de tot jugul despotismului sub cari de secoli a gemut. Ea va îngriji pentru conservarea limbei românești, din toate provinciile locuite de români. Ea îi va reda forma curat națională, pentru ca să figureze cu toată demnitatea între și lângă surorile ei de origine latină".

La 30 martie 1879, se înființa, prin lege, Academia Română care era declarată institut național, având următoarele trei secții: secțiunea literară - literatură, artă, filologie și filozofie; secțiunea istorică - istorie, geografie și științe sociale; secțiunea științifică - științe teoretice și aplicate.

Ca instituție națională, Academia Română a împlinit, în plan cultural și științific, unirea românilor înainte ca ea să se fi produs în plan politic. Acest lucru a fost observat și la sesiunea jubiliară din 1919: "In lupta sfântă pentru unirea tuturor românilor, Academia Română și-a avut partea ei importantă pe teren cultural, a reunit în cercul restrâns al viitoarei Academii bărbați luminați din toate ținuturile românești și astfel România Mare de azi își găsea de o jumătate de secol patria comună sub acoperișul tânărului așezământ".

In cei peste 130 de ani de existență, în Academia Română s-au regăsit reprezentanți marcanți din toate domeniile științelor, ale literaturii și artei, reprezentanți ai cultelor, armatei și vieții politice.

  Gheorghe Eugen Nicolăescu - despre găsirea de soluții pentru a face avere prin încălcarea legii;

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Orice profesionist în domeniul impozitelor și taxelor cunoaște că o majorare a nivelului acestora antrenează automat din partea contribuabililor găsirea de soluții prin care să diminueze veniturile supuse impozitării, să ascundă cât mai multe valori la declarare.

În general, în România, cele mai multe averi s-au acumulat în perioadele cu legislație incompletă sau interpretabilă, modificată foarte repede, prin complicități cu băncile comerciale, și ele aflate în formare, prin susținerea politică care a contribuit la sustragerea de la controale a multor societăți, prin neachitarea unor sume importante creditorilor și efectuarea de lichidări cel puțin ciudate.

Este mai mult decât clar că orice persoană care face avere prin încălcarea legii răspunde pentru aceasta și, totodată, i se preiau bunurile obținute necuvenit.

Singura problemă este să se aplice corect legislația existentă. De aproape patru ani de când guvernul PSD condus de Adrian Năstase și susținut de președintele Ion Iliescu a avut posibilitatea să ia orice măsură pe care a dorit-o, beneficiind de o mașină de vot ireproșabilă în Parlament.

Premierul Adrian Năstase are accese de populism, de demagogie și propagandă tocmai acum, în an electoral, când se așteaptă candidatura sa la președinția României, iar spiritul lui Ion Iliescu de viitor președinte PSD își pune serios amprenta pe discursul electoral.

Este nefiresc să fim manipulați cu asemenea propuneri care nu au nici o legătură cu o societate normală, însă trebuie să arătăm dificultățile pe care le introduce în viața politică și socială.

În primul rând, printr-o asemenea propunere se legiferează furtul, respectiv plătești o parte din ce ai furat și restul îți rămâne legal, ceea ce nu poate fi acceptat.

În al doilea rând, o asemenea abordare încurajează furtul pentru că o sumă mai mare nelegală va aduce și o avere legală mai mare.

În al treilea rând va crea o cursă nebună a înavuțirilor din patrimoniul public cu acoperire legală, adică PSD creează o lege care să asigure spălarea celor care sunt murdari din corupția pesedistă din care fac parte.

O enormitate mai mare nu am mai auzit până acum în România.

  Marian Adrian Motoc - declarație cu titlul România în NATO;

Domnul Marian-Adrian Motoc:

"România în NATO"

La aproape 14 ani de când autoritățile statului român îl invitau, în premieră, pe secretarul general al NATO, Manfred Wörner, la București, stabilind astfel primele contacte cu forurile de securitate occidentale, România își vede realizate, săptămâna aceasta, aspirațiile de aderare la Alianța Nord-Atlantică, organizație politico-militară aflată în prin proces de schimbare, în care, în premieră, țara noastră se integrează de bunăvoie și nesilită de nimeni.

Dacă ceremonia oficială a aderării este programată pentru vineri, 2 aprilie, când drapelele naționale ale celor șapte noi membri ai NATO - România, Bulgaria, Slovenia, Slovacia, Lituania, Estonia și Letonia - vor fi ridicate alături de drapelele celor 19 state deja membre, la Bruxelles, aderarea propriu-zisă s-a realizat deja când premierii celor șapte au depus, la Washington, instrumentele de aderare la Tratatul Nord-Atlantic.

Aderarea României la NATO constituie unul dintre succesele remarcabile și de necontestat ale partidului de guvernământ și ale Guvernului Adrian Năstase. De aici, practic, începe o nouă eră pentru țara noastră, ca membru cu drepturi depline al uneia dintre cele mai puternice organizații internaționale. România și-a dovedit utilitatea în Organizația Tratatului Atlanticului de Nord prin eforturile pe care le-a depus pentru a-și demonstra calitățile, dar și prin sprijinul prompt și util acordat în lupta împotriva terorismului. Acțiunile concrete și dovada că România merită acest titlu, au făcut ca aderarea statului român să vină într-un moment de stabilitate politică și de progrese remarcabile, evident vizibile. Partidul Social Democrat a reușit să redea României acea încredere în fața statelor lumii și acea credință că România merită pe deplin calitatea de membru, acea speranță pe care poporul român se pare că și-o pierduse total de-a lungul celor patru ani de guvernare cederistă.

Am ajuns să facem un pas important, este o zi istorică, care cu siguranță va fi apreciată ca un gest de mândrie națională. Este o realizare râvnită de toți românii, însă realizată cu mult curaj și perseverență de către Partidul Social Democrat.

Cu toate acestea, de acum încolo țara noastră trebuie să dea dovadă de și mai multă competență, ca să-și demonstreze dreptul de a fi membru în NATO, fapt care va fi îndeplinit, cu siguranță, bine de către actuala guvernare, prin deciziile cele mai potrivite și prin hotărârile care vor fi adoptate.

Atât la Washington, cât și la ceremoniile de la Bruxelles, la care au participat primul-ministru, dl Adrian Năstase, și ministrul român de externe, Mircea Geoană, gândurile tuturor s-au îndreptat spre date-cheie din istoria recentă, cum ar fi aderarea Poloniei, Ungariei și Cehiei în 1999, sau invitația de aderare adresată de NATO celor șapte state la summitul de la Praga, din noiembrie 2002. Gândurile lor s-au îndreptat, însă, și spre viitor, având în vedere că impresionantul val al actualului proces de extindere are loc într-o vreme de profundă schimbare pentru Alianța Nord-Atlantică, schimbare marcată de prezența militară în Afganistan - "departe de casa" a organizației - de potențiala implicare în procesul de stabilizare din Irakul post-Saddam, de redesfășurarea forțelor americane din Europa și de noile relații cu statele foste sovietice.

Aderarea, pe deplin, la Alianța Nord-Atlantică nu este numai un succes, ci este și o responsabilitate. Cu siguranță, însă, este un merit, al poporului român, al României, al Partidului Social Democrat.

  Aurel Daraban - referire la atacurile dure lansate la adresa guvernării PSD;

Domnul Aurel Daraban:

Doamnelor și domnilor deputați,

In ultima perioadă asistăm, din păcate, la mai multe atacuri dure lansate la adresa guvernării PSD, de către reprezentanții coaliției PD-PNL. Acuzațiile sunt deosebit de grave și mincinoase și pun, unele dintre ele, în pericol chiar interesul național. Ca parlamentari ai partidului de guvernământ am susținut și susținem constant necesitatea unui dialog civilizat între guvernare și opoziție, bazat pe argumente solide, și nu pe fel și fel de presupuneri. Partidul nostru dorește ca politica românească să fie ferită de speculații și nu va tolera nici o încercare, indiferent din partea cui ar veni ea, de transformare a vieții politice într-un spectacol ieftin de mahala, care nu servește interesele românilor.

Ca să fiu mai concret, limitele jocului politic democratic au fost depășite de declarațiile făcute de un membru de seamă al PNL, este vorba de Valeriu Stoica, care a acuzat, în lipsa oricărei etici, că membri de rang înalt ai guvernului sunt implicați în traficul de copii. Asemenea acuzații nefondate, neargumentate au alimentat, după cum bine știți, scandalul adopțiilor și au pus în pericol interesul național. Incredibil, dar în loc să contribuie la apărarea intereselor României, PNL a încercat să speculeze această situație pentru a câștiga capital politic pe seama intereselor țării. Cunoașteți foarte bine domnilor colegi că, de a lungul timpului, PSD a reluat sistematic suspiciunile semnalate de presă și a oferit lămuririle necesare în legătură cu adopțiile. Reamintim că în perioada la care face referire respectivul demnitar, nu noi, ci PNL s-a aflat la putere, iar Valeriu Stoica a avut chiar responsabilitatea conducerii ministerului justiției. De aceea, consider chiar imperios necesar ca dumnealui să ofere explicații pentru sutele de acte și dosare dispărute privind adopțiile. Mai mult, ar trebui ca dumnealui să precizeze cinstit și un alt fapt, anume acela referitor la câte din adopțiile din acea perioadă au fost derulate prin firma de avocatură a familiei Stoica. Asemenea lucruri ar trebui lămurite rapid, inclusiv pe calea justiției, și apoi domnii de la PNL să se hazardeze în declarații la adresa altei formațiuni politice.

In aceeași ordine de idei, am să mă refer și la așa zisul document de analiză realizat de Alianța PNL PD sub titlul Evaluarea Guvernului PSD în perioada 2001-2003.

De la un capăt la altul, pe baza unor date eronate sau voit tendențioase, așa zisul document este impregnat cu minciuni, cu omisiuni, cu stupidități și erori care nu numai că dezinformează publicul românesc, dar dezinformează și instituțiile europene, ceea ce lovește credibilitatea României. Este iarăși un argument că, în disperare de cauză, alianța amintită și unii dintre liderii ei folosesc minciuna ca argument politic. Ar trebui să înțeleagă că electoratul român este unul maturizat, cu mult discernământ și putere de analiză. Ce se spune în documentul amintit: acuză PSD că acordă sprijin bugetar către diferite categorii sociale și profesionale nu pe criterii de raționalitate economică, ci exclusiv pe principiul sporirii numărului de beneficiari, pentru a spori, chipurile, efectul electoral. Uită așa de repede domnii de la PNL că numai datorită politicii generale a Guvernului PSD, dar mai ales a Programului economic, în cei trei ani de guvernare s au înregistrat rate înalte ale creșterii economice.

Partidul nostru crede cu tărie că efectele acestei creșteri economice trebuie să se regăsească în beneficii concrete și sprijin bugetar pentru toți membrii societății. Pe această bază, numărul de beneficiari de sprijin bugetar a crescut continuu, unul dintre efecte fiind acela al reducerii numărului de cetățeni săraci ai Romîniei.

Studiile de specialitate cele mai recente arată o scădere a ratei sărăciei de la 35 la sută, în anul 2000, la 25 la sută în anul 2003. De aceea, respingem ca fiind vetustă ideea conform căreia politica de protecție socială reprezintă o irosire de resurse, neavând sens economic. Cum bine vedeti, comentariul Alianței, trădeaza în md evident baza ideologică, profund invechită, conform careia protecția socială înseamna de fapt o irosire de fonduri. Pentru acest conglomerat politic, coeziunea sociala nu contine nici o valoare politica si nu reprezinta o țintă. Va reamintim, domnilor colegi pedisti si liberali, că pentru partidul nostru, creșterea coeziunii sociale este o țintă esențială și o vom atinge în primul rand prin cresterea veniturilor din munca si in al doilea rand prin masuri de protectie sociala. De altfel, alocarea țintită a fondurilor destinate protecției sociale in anul 2004 demonstrează maturizarea administrației publice, capacitatea ei crescândă de a evalua și monitoriza situația socială a populației. Este o concepție modernă de protecție socială, aceea de a aloca resurse țintit prin programe specifice, nu prin programe universaliste. De altfel, aceasta reprezintă o tendință accentuată a politicii sociale la nivel european, endință pe care Alianța PD PNL pare să o ignore.

Le reamintim, de asemenea, celor din Alianță că PSD și-a onorat promisiunea prin stimularea creării de noi locuri de muncă de către agenții economici, atât prin apariția de noi angajatori, cât și prin stimularea dezvoltării afacerilor viabile și a angajării șomerilor. Legea 76 din 2001, cu modificările și completările ulterioare conține zeci de dispoziții specifice prin care se încurajează financiar și fiscal angajatorii să creeze noi locuri de muncă și să incurajeze mobilitatea forței de muncă. Într-o formă perversă, Alianța PNL PD acuză Guvernul de deplina aplicare a acquisului comunitar în textul Codului Muncii. Este cred o acuzație cel puțin stranie din partea unui actor politic care someză Guvernul să aplice întocmai legislația europeană. Probabil că exigențele europene în materie de protejare a drepturilor salariaților nu sunt deloc bine văzute de către Alianța PNL-PD. Respingem, de asemenea, aserțiunea jignitoare a Alianței conform căreia milioane de români au o mentalitate de asistat. Le reamintim domnilor respectivi că politica de asistență socială își propune concretizarea unei valori politice europene numită solidaritate socială în beneficiul celor care, din diverse motive și pe perioade limitate au nevoie de sprijinul comunității locale sau al comunității naținal pentru a-ți asigura un minim nivel de trai.

Evident, acuzele din documentul respectiv la adresa guvernării PSD sunt mult mai numeroase. Dar toate au ca numitor comun lipsa argumentelor logice și ruperea totală de realitatea românească. Am semnalat în dese rânduri că Alianța PNL PD nu reprezintă altceva decât o alianță de compromis, care reactivează compromisa CDR. Amatorismul, gafele și divergențele interminabile din timpul guvernării CDR au costat țara miliarde de dolari și ratarea unor șanse istorice. Din păcate, și acum în loc să asistăm la o maturizare a opoziției care să ofere alternative si programe viabile de guvernare, observăm același stil păgubos de a face politică in detrimentul intereselor naționale.

  Valeriu Zgonea - declarație politică: România, NATO și securitatea europeană;

Deputat Valeriu Zgonea:

Declarație politică: "România, NATO și securitatea europeană"

Luni 29 martie 2004, România a trăit un moment istoric: a devenit membru cu drepturi depline al NATO.

Poate părea paradoxal, dar abia din acest moment România se află în fața unui test de mare complexitate: participarea de ipso în structurile specifice Organizației Tratatului Atlanticului de Nord. Pentru România, elementul hotărâtor în această privință este reprezentat de fermitatea voinței politice și cetățenești de a ne asuma, cu mult curaj, noul rol. Cu atât mai mult cu cât încredințarea acestui- generic vorbind- rol este expresia întăririi stabilității interne a României, dar și a recunoașterii sale, pe plan internațional, ca pilon de bază al securității în Europa Centrală și de Est și, în general, în Europa continentală.

Admiterea României în NATO, ca membru cu drepturi depline, înseamnă, indiscutabil, o apreciere pozitivă asupra evoluțiilor sale, apreciere sprijinită, în mod convingător, de către o serie de realizări convergente din domeniul politicii interne și externe.

Cu permisiunea dumneavoastră, aș dori, înainte de toate, să punctez câteva din realizările noastre pe plan intern:

  • crearea unui cadru legislativ în măsură să garanteze statul de drept, pluralismul politic precum și deplina respectare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale;
  • adoptarea noii Constituții, cu girul unui referendum național;
  • societatea româneacă se bucură de o reprezentare politică și socială echilibrate, inclusiv în privința minorităților naționale.

Enumerarea poate continua.

Actuala politică externă a României este inspirată de voința politică de consolidare a apartenenței noastre la spațiul european și euroatlantic, prin permanenta sporire a contribuției românești la edificarea comunității de valori europene și euroatlantice, precum și a unei puternice securități continentale și mondiale.

Eforturile de a consolida democrația în țara noastră nu pot și nu trebuie să fie izolate de realitățile vieții internaționale.

Preocuparea noastră majoră privind situația din fostul spațiu iugoslav a fost manifestată cu multe prilejuri. În cadrul eforturilor concertate ale ONU și ale Comunității Europene, România nu trebuie să piardă din vedere că situația specifică a spațiului geografic corespunzător fostei Iugoslavii a pus totdeauna la încercare abordările convenționale. Încă o dată, situația apărută în Kosovo pune la încercare modul de aplicare a principiilor de bază ale dreptului internațional, deși actualele condiții au un caracter specific din punct de vedere istoric și mai ales psihologic. Realitatea arată că ne aflăm în fața unei situații de durată și, prin urmare, este necesară evitarea soluțiilor și mecanismelor efemere sau influențate de o abordare emoțională sau superficială.

Reaprinderea focarului conflictual în fosta Iugoslavie- o situație indiscutabil îngrijorătoare- trebuie să ne determine să preîntâmpinăm generalizările pripite și aprecierile tendențioase. Înțelepciunea și spiritul lucid reprezintă ingredientele de bază necesare oricărei soluționări care implică destinele popoarelor. În acest sens trebuie precizat, fără rezerve, că dacă fiecare grup etnic, religios sau lingvistic și-ar reclama dreptul de existență ca stat, nu ar mai exista limite ale fragmentării, iar pacea, securitatea și bunăstarea tuturor s-a transforma într-un ideal imposibil de atins.

Anul 2004 este de referință în ceea ce privește extinderea și consolidarea Alianței Nord-Atlantice. Ca stat membru NATO, împărtășim opinia că este nevoie de punerea fermă în practică a principiilor deja existente. Neaplicarea sau încălcarea lor favorizează apariția conflictelor și nu o așa-numită "insuficiență a principiilor".

Este necesar ca, pas cu pas, să se edifice componentele de bază ale unei noi securități în Europa și în lume. Securitatea oricărei țări din spațiul european- și, în noile condiții ale amenințării terorismului, se poate spune că și din spațiul transatlantic- nu poate fi imaginată decât ca rezultat al unei interacțiuni armonioase între ONU, NATO și Uniunea Europeană.

  Tiberiu Sergius Sbârcea - intervenție cu titlul De ce cooperativa agricolă?

Domnul Tiberiu Sergius Sbârcea:

"De ce cooperativa agricolă ?"

Domnule președinte,

Doamnelor deputate și domnilor deputați,

Așa după cum bine cunoaștem, agricultura se realizează prin activitatea complexă a mai multor factori. Pe lângă factorii pedoclimatici, factorul tehnologic, factorul financiar, factorul forței de muncă, de o importanță covârșitoare în realizarea programelor pe care le planificăm, este modul în care se conduc și organizează serviciile în agricultură, respectiv aprovizionarea cu semințe, pesticide, îngrășăminte, piele de schimb, motorină, furaje, utilaje, asigurarea de animale de rasă și multe altele. Datorită faptului că fiecare dintre noi la nivelul fermei, mai mici sau mai mari, cumpărăm cantități mici, nu putem negocia cu furnizorii prețuri convenabile. Este normal ca, în situația în care se cumpără cantități de 15-20 ori mai mari, se poate negocia la prețuri mai mici pe unitatea de produs. De asemenea, desfacerea produselor agricole este mai ușor negociabilă în situația unor cantități mai mari, având posibilitatea de a negocia direct cu comercianții mari și organizații patronale, direct cu procesatorii pe tipuri de produse.

Faptul că foarte mulți producători agricoli se ocupă și de desfacerea produselor, îi costă mult timp pierdut, timp în care nu se pot ocupa efectiv de producția agricolă proprie, fenomen care duce la scăderea cantității și calității.

Din aceste motive se ridică necesitatea unirii exploatațiilor agricole într-un organism mai mare care să unească eforturile răzlețite ale micilor producători agricoli și care să creeze posibilitatea organizării la nivel superior a exploatațiilor agricole, în ideea organizării serviciilor în agricultură pe o întindere mai mare ca suprafață și număr de agricultori, din care se desprinde ideea câștigului valoric mai mare.

Această structură, în marea majoritate a țărilor dezvoltate, se numește cooperativă agricolă. La noi, însă, această denumire induce ideea de cooperativă agricolă de producție care a fost etichetată drept colhoz.

Poate că din repulsia care există față de această denumire, deși legea este de mai mult timp în Parlament, în încercarea de a se dezbate pe comisii nu s-a dus până la capăt.

În dezbaterea finală în Camera Deputaților este Legea cooperației, care va fi ca lege cadru, după care se va trece la dezbaterea legii pe activități specifice, dar în agricultură legea va trebui să se numească Legea cooperativei agricole sau un alt termen sinonim.

Legea despre care vorbim va reglementa modul de organizare și funcționarea drepturilor și obligațiilor ce revin atât membrilor, cât și conducerii.

Seriozitatea unei astfel de organizații stă în încrederea reciprocă pe care și-o acordă membrii între ei, în corectitudinea colectivă și individuală, precum și de gradul de profitabilitate.

Este necesar să fie prevăzute facilități financiare și fiscale pentru organizațiile de tip cooperatist ale agricultorilor, cât și participarea în dialogul social la nivel local și central.

Vă mulțumesc pentru atenție.

  Ștefan Giuglea - declarație politică intitulată Neliniște în țara mierlelor;

Domnul Ștefan Giuglea:

"Neliniște în țara mierlelor"

După cinci ani de acalmie, vulcanul din Kosovo a început iarăși să erupă. Părea că în Kosovo nu se mai întâmplă nimic, fapt datorat forțelor de menținere a păcii.

În realitate, o pace menținută cu forța generează mai curând sau mai târziu un nou război. Acest pericol este deja recunoscut de forțele militare și polițienești europene care se străduiesc să limiteze conflictul.

Doar după două zile de la conflictul provocat de înecarea a doi copii albanezi, întreaga regiune, scufundată într-o tăcere deplină a presei, a explodat într-o suită de evenimente care nici acum nu par posibile, dar erau de așteptat.

Kosovo a fost tot timpul un loc fierbinte, așa cum a rămas și Bosnia.

Forțele care au gestionat până acum situația din aceste regiuni au comis păcatul capital de a menține informațiile referitoare la starea de fapt într-un circuit închis.

Presa europeană a tăcut fiindcă nimic nu indica depășirea cotei de alarmă. Și iată că lucrurile stăteau la fel de prost ca în timpul războiului, dar lipsea scânteia.

Naționalismul nu a scăzut în Kosovo, fiindcă nici o soluție politică nu a fost găsită în acest scop. Sârbii continuă să fie de vină pentru toate necazurile albanezilor, chiar dacă regiunea e condusă acum de forțe politice albaneze.

Separatismul este la fel de sălbatic ca în 1998.

Nici Belgradul nu și-a înmuiat pretențiile mai ales că, acum, sârbii sunt cu adevărat persecutați de Kosovo.

În acest joc strâns n-a mai fost loc nici pentru redresare economică, nici pentru campanii de informare asupra primejdiei unui nou conflict, toată lumea a trăit de azi pe azi. Mâine a fost un țărm îndepărtat.

Reizbucnirea conflictului, extins în întreaga regiune demonstrează necesitatea menținerii păci doar cu ajutor economic și infuzie de democrație.

Legenda spune că Dumnezeu a aruncat aici tot balastul după facerea lumii. Cele peste 1200 de insulițe de pe coasta estică a Adriaticii ar putea sta mărturie. Iugoslavia "țara sclavilor se sud este un produs al haosului geografic și istoric din Balcani de după primul război mondial". Învingătorii de atunci au remodelat harta regiunii, încercând să îmbine forțat piese de joc incompatibile. S-a format un amestec exploziv, ale cărui ingrediente purtau germenii propriei dispariții: opt popoare care vorbesc cel puțin cinci limbi, folosesc două tipuri de alfabet și au trei religii diferite. Într-un sfârșit, piesele jocului s-au dezmembrat din configurația lor nefirească lăsând în dezechilibru opt milioane de sârbi, 4-5 milioane de croați, două milioane de sloveni, două milioane de macedonenei, alte două de bosniaci, musulmani și 600.000 de muntenegreni, turci, țigani, români, slovaci, cehi, italieni, germani. Dar mai ales două milioane de albanezi.

Rar se întâlnește în istoria popoarelor o încleștare atât de îndărătnică, precum cea care a însoțit conviețuirea sârbilor și albanezilor din Balcani. O revendicare a întâietății, a proprietății asupra istoriei, culturii, până și a geografiei unui petic de pământ mult mai mic decât oricare altă țară din regiune.

O încleștare oarbă pentru două țeluri sacre: o Albanie mare și o Serbie mare.

Pentru sârbi, Kosovo este un mare Ierusalim. Pentru Albanezi el poate deveni o Mecca. Slavii sunt convinși că numele provinciei este de origine sârbă și datează din secolul al XII-lea când localnicii au botezat acest teritoriu Ținutul Mierlelor (Kos-mierla).

Urmele istoricei dispute religioase s-au conservat cel mai bine în rândul albanezilor Kosovari: două treimi sunt musulmani, aproape un sfert ortodocși.

Până nu demult, în satele Kosovare confruntarea sârbă albaneză a fost doar una ideologică. Un milion și jumătate de albanezi și-au suduit "compatrioții" slavi și i-au blestemat pe cei vinovați de configurația etnică nefastă pentru întreg vestul Balcanic. Apoi a fost războiul nervilor. Există pâine albaneză și pâine sârbească, realitate albaneză și realitate sârbă. Adevărurile îmbrăcau haina etnică. Psihoza a ajuns până la căutarea oricăror dovezi care se puteau constitui într-un rechizitoriu împotriva inamicului. În 1988, Câmpia Mierlei, locul bătut de copitele cailor medievali era acum răvășit de șenile, iar păsările ținutului alungate de vâjâitul avioanelor.

De cinci ani, "comunitatea internațională" este prezentă în forță în Kosovo. Trezirea la realitate și confruntarea cu adevărul este o realitate. Din nefericire, răbufnirea recentă de violență etnică din Kosovo a demonstrat că activitatea nu este încheiată. Comunitatea euro-atlantică a așezat Balcanii de Vest pe drumul cel bun al stabilizării și integrării.

Organizațiile principale ale comunității internaționale, ONU, NATO, UE, OSCE, au dovedit același angajament și au rămas implicate în acest proces.

Țările și comunitățile din regiune trebuie să-și arate înțelepciunea și disponibilitatea în această direcție. Viitorul popoarelor lor depinde de aceasta. Liderii politici din Kosovo trebuie să-și exercite autoritatea lor democratic reinstaurată asupra populației din regiune pentru a proteja toate minoritățile și moștenirea lor istorică, culturală și religioasă extrem de importantă.

Oficiali din România, Albania, Macedonia, Serbia, Statele Unite și Elveția vor discuta despre cauza violentă izbucnită săptămâna trecută în Kosovo. În provincia sârbă, forțele ONU și NATO de menținere a păcii au reușit să instaureze un calm relativ.

Au fost incendiate 30 de mănăstiri și biserici ortodoxe, leagăne ale culturii și ale unei identități de care ne leagă o frăție milenară. Trezirea la realitate și confruntarea cu adevărul este o obligație. Se întrezărește ideea că din istorie nu se învață și erorile se repetă.

Este, în consecință, foarte importat ca toți vecinii din regiune să se implice în acțiunile instituțiilor euro-atlantice astfel încât Kosovo să nu se golească de istorie, de oameni, de credință, Ținutul Mierlelor să scape de metamorfozele nesfârșite și să capete forma pe care și-o caută de sute de ani.

  Doina-Micșunica Drețcanu - intervenție cu titlul Întărirea rolului Parlamentului de gardian al drepturilor omului - rolul organismelor parlamentare ale drepturilor omului

Doamna Doina-Micșunica Drețcanu:

Declarație privind desfășurarea seminarului cu tema "Întărirea rolului Parlamentului de gardian al drepturilor omului: rolul organismelor parlamentare de drepturile omului, Geneva, 15 - 17 martie 2004"

Seminarul a fost organizat de Uniunea Interparlamentară (UIP), în cooperare cu Programul de dezvoltare a Națiunilor Unite (PNUD) și Biroul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului.

Acest seminar reprezintă prima reuniune la scară internațională a organismelor parlamentare pentru drepturile omului, în contextul inițiativelor UIP de promovare a drepturilor omului și a prilejuit schimburi de opinii și experiență la nivelul structurilor parlamentare specializate din 56 state participante; un dialog fructuos s-a purtat și între reprezentanții parlamentari și oficiali din partea Parlamentului European și ai unor organizații internaționale din sistemul Națiunilor unite, regionale și naționale pentru drepturile omului.

Temele majore ale agendei de lucru pe parcursul celor trei zile ale seminarului au fost:

  • mandatul, funcționarea și metodele de lucru ale instanțelor parlamentare de drepturile omului, raporturile întreținute de aceste comisii cu celelalte comisii parlamentare și cu puterea executivă;
  • instanțele parlamentare pentru drepturile omului și relațiile pe care le au cu mecanismele regionale ale drepturilor omului - prezentarea studiului de caz, referitor la aplicarea, în Brazilia, a normelor internaționale de drepturile omului la nivel național;
  • relația dintre instanțele parlamentare de drepturile omului cu instituțiile naționale de drepturile omului, organizațiile neguvernamentale, societatea civilă, mass media, munca în comun a acestora pentru a asigura protecția drepturilor omului;
  • modalitățile în care Organizația Națiunilor Unite ( Programul de dezvoltare a Națiunilor Unite și Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului) și Uniunea Interparlamentară pot să ajute parlamentele să protejeze, să promoveze și să aplice drepturile omului.

În discursul inaugural, Înaltul Comisar interimar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului a subliniat rolul crucial al parlamentelor naționale, ca instrumente de protecție, promovare și realizare a drepturilor omului.

În acest sens, activitatea acestora se referă la ratificarea tratatelor de drepturile omului, internaționale și regionale, la asigurarea aplicării lor și implementării lor la nivel național, sprijinul susținerii unei infrastructuri instituționale (cum ar fi comisiile parlamentare, instituțiile naționale de drepturile omului, Avocatul Poporului, planuri de acțiune la nivel național), mobilizarea opiniei publice, acordarea sprijinului către organizațiile din domeniul drepturilor omului, stabilirea de contacte internaționale între parlamentari.

În discuțiile despre substanța drepturilor omului s-a subliniat universalitatea, interdependența și indivizibilitatea drepturilor omului, în ciuda diferențele culturale, economice și culturale existente; pentru apărarea drepturilor omului, toate statele trebuie să acționeze împreună ca o comunitate internațională; drepturile omului nu constituie un slogan, nici măcar o ideologie, ci ele sunt principii juridice, etice și morale care se aplică în viața cotidiană.

Problema actuală, în protecția drepturilor omului, se referă la implementarea acestor principii, obstacolele constând în absența resurselor, economice, materiale sau umane; de asemenea, au fost discuții referitoare la prevenirea și combaterea SIDA, problema migrației și refugiaților, terorismul, respectarea suveranității altor state.

S-a subliniat necesitatea creării unei culturi a drepturilor omului, prin promovarea de programe educaționale cu scopul de a face cunoscute legile, instituțiile, agențiile din domeniul drepturilor omului, alături de educația școlară.

În unanimitate a fost subliniat rolul esențial al asigurării egalității de șanse dintre femei și bărbați, în promovarea și protecția drepturilor omului. Deși au fost înregistrate progrese importante, nivelul participării femeilor în viața politică este încă mic, procentul de participare al femeilor la acest seminar fiind de numai 17%.

Subliniind larga deschidere a parlamentarilor români pentru acest domeniu, delegația română a prezentat instituțiile parlamentare din domeniul egalității de șanse, precum și instrumentele juridice internaționale ratificate de România cu privire la drepturile femeilor la oportunități egale, alături de legislația internă și rezultatele colaborării cu organizațiile neguvernamentale, delegația română a făcut propunerea ca, în luna septembrie a acestui an, să se organizeze la București o reuniune a femeilor din Uniunea Interparlamentară din Comisiile pentru egalitate de șanse și drepturile femeilor, cu tema "Rolul femeilor în consolidarea democrației".

Concluziile din finalul seminarului au evidențiat utilitatea acestuia, precum și necesitatea organizării și a altor instrumente de comunicare interparlamentară.

  Mihai Tudose - declarație politică: Reformă, reformatori;

Domnul Mihai Tudose:

Declarație politică: "Reformă, reformatori"

Exemplu de reformă vine din interiorul PSD-ului, și nu ar fi rău ca acest fapt să servească și opoziției. PSD-ul demonstrează că este un partid reformator, unul care aduce schimbarea.

Partidul de guvernământ este cel care a înălțat stindardul luptei împotriva corupției, cu tot ceea ce implică aceasta: excluderi, toleranță zero față de acest fenomen, "decapitări". Noi nu am negat niciodată existența corupției în România, corupția este un fenomen ce nu a început o dată cu guvernarea PSD, ci este un taler mai vechi al societății românești. Ea s-a regăsit în privatizări frauduloase care s-au produs și în guvernarea trecută, și deci nu trebuie atribuită numai prezentei guvernări. Ceea ce este important este că acum se acționează concret împotriva acestui fenomen.

Iată cum, domnul Verheugen, comisarul pentru extindere, spunea zilele trecute că "focurile de avertisment" pe care le-au tras oficialii europeni în direcția României au reînscris țara pe drumul aderării la UE, iar pe guvernanți i-a ajutat să elimine anumiți miniștri neagreați la Bruxelles, susținuți, însă, în interior, de o parte a partidului de guvernământ.

Acest fapt demonstrează că nici una din acuzele opoziției referitoare la indiferența cu care oficialii români reacționează la criticile celor europeni nu s-au dovedit reale. Acțiunile realizate în ultimele zile reprezintă o confirmare a atenției și seriozității cu care guvernul tratează procesul integrării României în Uniunea Europeană.

În ceea ce privește acuzele opoziției referitoare la demersul nostru, ele nu sunt întemeiate. Acțiunea PSD nu este doar un simplu exercițiu de imagine, PSD este conștient de lupta în care s-a angajat, având o singură opțiune, victoria!

  Eugen Arnăutu - declarație politică: Cazul Briggs;

Domnul Eugen Arnăutu:

Declarație politică: "Cazul Briggs"

Adopțiile internaționale reprezintă tema unui subiect pe seama căruia a curs multă cerneală și multă va mai curge încă. Dar, dacă până acum incriminările au fost aduse în special guvernării prezente, guvernare care a avut cele mai multe și salutabile acțiuni în vederea stopării acestui fenomen, fenomen care a proliferat în perioada guvernării CDR-iste, acum inclusiv presa internațională arată "cu degetul" adopțiile produse în timpul guvernării anterioare.

Ca o confirmare a meritelor actualei guvernări în domeniul adopțiilor, într-un studiu realizat de către "The World Almanach" se arată că numărul copiilor înfiați de cetățenii străini s-a micșorat de 15 ori în ultimii ani, țara noastră aflându-se pe locul al 15-lea în rândul țărilor care "oferă" copii spre adopție. Dintre țările candidate la Uniunea Europeană, Bulgaria, o țară mult mai puțin criticată decât România pentru înfierile internaționale, se află pe locul al 10-lea, din punctul de vedere al "exportului" de minori, iar Polonia, pe locul al 17-lea.

Dar iată cum, aceste aspecte pozitive înregistrate sunt umbrite de unele articole apărute în presa internațională, precum acela difuzat de BBC, marți 23 martie a.c, și care oferă informații noi în cazul gemenilor Briggs. Potrivit acestui articol, cei doi copii orfani adoptați în România în octombrie 2000, nu erau orfani și au fost dați spre înfiere fără știrea sau acordul mamei lor. Gemenii au fost luați de un misionar britanic, iar felul în care au fost tratați a provocat un mare scandal în Anglia.

BBC semnala că legea românească prevedea la momentul respectiv că adopția era ultima soluție pentru copii dacă nu mai era posibilă reintegrarea în familie. Deși actele au fost semnate la doar o săptămână după ce gemenii au fost luați de Autoritatea Pentru Protecția Copilului, oficialii au susținut tot timpul că procesul a fost legal și că documentele au fost semnate în fața unui notar.

Acesta este un semn că marile nefărădelegi în cadrul adopțiilor internaționale au fost realizate în perioada guvernării coaliției, cazul Briggs probabil că nu este singular, dar el se află pe moment în centrul atenției.

  Rodica Nassar - intervenție cu titlul Catedrala Mântuirii Neamului - un nou prilej de dispute electorale;

Doamna Rodica Nassar:

"Catedrala Mântuirii Neamului - un nou prilej de dispute electorale"

Biserica, ca instituție a creștinismului, a avut foarte mult de suferit în perioada comunismului.

Multe biserici care însemnau ceva pentru istoria României au fost demolate sau translatate pentru a face loc unor edificii a căror formă și mărime contrastau mult cu arhitectura românească și situația reală din țară. Pe de altă parte, nu o dată slujitorii bisericii erau interogați de organele securității pentru "a turna" câte ceva din informațiile primite de la unii enoriași făcându-i astfel să trădeze sfânta taină a spovedaniei.

Când, după Revoluția din 1989, am auzit celebra lozincă "în decembrie ne-am luat rația de libertate", eram convinsă că în sfârșit ne vom bucura de libertatea mișcării, a vorbei și nu în ultimul rând de libertatea de a merge la biserică fără a ne fi frică că ne vede cineva și ne spune undeva, provocându-ne diverse neplăceri.

Astăzi, în sondajele făcute de agențiile de specialitate, la întrebarea "care este instituția în care aveți cea mai mare încredere?"biserica ocupă primul loc,la distanță mare de alte instituții.

Având în vedere toate acestea, am rămas neplăcut surprinsă atunci când am văzut câte pasiuni poate naște politica când e vorba de interese meschine.

Alegerea locului pe care ar trebui amplasată Catedrala Mântuirii Neamului a generat multiple discuții între Primarul general al Capitalei și consilierii din Consiliul general al Capitalei. Se știe că între aceștia nu au fost niciodată relații de colaborare, dar între discuțiile generate de repararea unor străzi sau amenajarea unei parcări într-o anumită zonă a Capitalei și găsirea amplasamentului unei catedrale care să reprezinte poporul român, există după părerea mea, o mare diferență. În aceasta privință se impune în mod clar un consens, care, din păcate, nu cred că va exista.

Guvernul a propus printr-un act normativ amplasarea Catedralei în Parcul Carol.

Consilierii municipali au analizat și au considerat că acest proiect de amplasament este viabil: el va înlocui un vechi monument comunist, va reprezenta testamentul Patriarhului Miron Cristea drept mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru înfăptuirea Statului Național Unitar Român, va fi amenajată pe proprietatea Mitropoliei Țării Românești și nu va conduce la distrugerea spațiului verde al Parcului Carol care, din acest punct de vedere, va ramâne neatins și va rămâne la dispoziția bucureștenilor.

Argumentele pro sunt mult mai multe, dar am enumerat doar câteva mai importante. Argumentele contra, aduse de primarul general al Capitalei ar fi legate de mulțimea credincioșilor care vor veni la slujbele săvârșite la Catedrală, în special cu ocazia Sfintelor Sărbători de Înviere a Domnului. Acest argument este cel puțin ridicol, tocmai pentru ca acum când omul are posibilitatea să vină la biserică pentru a-și căuta pacea, mângâierea și liniștea sufletească, exista încă persoane care consideră că aceștia pot fi surse de dezordine și scandal.

Așadar, neexistând pericolul distrugerii spațiului verde, a perturbării liniștii publice și încadrându-se perfect în ansamblul arhitectural, având în vedere că în acest parc este și mormântul eroului necunoscut, simbolul jertfei neamului românesc, refuzul primarului general de a acorda autorizația de construcție reprezintă încă o dovadă că acest "Mitică contra" face tot ce este posibil pentru a menține o stare de iritare continuă a bucureștenilor și chiar a tuturor românilor, pentru că această catedrală este a românilor de aici și pretutindeni și nu a lui Băsescu și a Partidului său care nu au nici un Dumnezeu.

  Costache Mircea - declarație politică cu titlul Noua mascaradă anticorupție.

Domnul Costache Mircea:

"Noua mascaradă anticorupție"

Sărăcimea satelor și disponibilizații orașelor pot fi fericiți. E an electoral și, câine-câinește, cârmuitorii le plâng din nou pe umărul împovărat de griji și de nevoi. Dacă nu le mai pot da muncă și pâine, le promit acum, tocmai acum, până acum ce-or fi făcut?, satisfacția confiscării averilor furate de faraonii postdecembriști care și-au ridicat piramidele pe molozul economiei românești. Nu știu ei încă în ce mod vor recupera proprietățile construite prin jaf dar, se pare că au căzut de acord măcar asupra procentului. Au și aici o mică problemă deși, cu perspicacitatea lor infailibilă, speră că vor mai prosti încă o dată mulțimea dezmoșteniților sorții. În timp ce Bombonelul șef îi momește pe tinerii social-desfrânați că belferii vor fi impozitați sever cu 90% din agoniseala prin fraudă, lăsându-le și lor un bonus de 10% pentru temeritate și ingeniozitate, bătrânul păstor al magnaților de mucava se încumetă să le ia totul. Mare păcăleală le-a mai tras marele proprietar de vorbe goale cu zâmbet larg și viclean! I-a lăsat să fure 15 ani pentru ca, într-o secundă, să-i lase cu buza umflată. Dar, cine va pune în operă această tragi-comedie hiperabsurdă, când. se știe de când e lumea lume, că cioroi la cioroi nu-și scot ochii? Putregaiul justiției, tartorii poliției, parchetarii mimetici, controlorii din trenul foamei, alde Piedone-maț gros?

Dictatura neamului prost înoată în propriile mizerii și aruncă palavre pe vântul disperării. Sărman popor, dormi liniștit. Baronii se auto-suspendă. Din partid, nu din fruntea bucatelor, că nu sunt proști. Ei sunt numai hoți. La ce să mai vină Vadim, lasă că ne castrăm noi singuri. Ne facem harakiri în public cu cuțite de polistiren și săbii de plastic. Gata cu șarlatania. De acum vom munci cu toții cinstit. Cum, ce-am păzit până acum? Am tâlhărit, am mințit și am huzurit. Vorba Tribunului: "Suntem o Țară minunată, aici nu te mai plictisești niciodată."

Șerpii veninoși ne dau azi, din mare mila lor, veninul strâns să ne vindecăm cu el de bolile sărăciei și umilinței. Abia aștept să văd și eu minunea de la Maglavidul pesedist cum îi lasă pe latifundiarii buzoieni, Ion Vasile, Viorel Constantinescu, Constantin Boșcodeală și compania, deposedați de marile lor averi pentru care s-au spetit furând atâta amar de ani. Vor putea oare căpeteniile care și-au primit de fiecare dată partea să-și sacrifice campionii olimpiadei mafiote formați, îndrumați, oblăduiți și crescuți cu atâta trudă? Nici gând. Ei s-au pus din vreme la adăpost, drept pentru care nu le va clinti nimeni, nici un fir de păr. Nici măcar din barbă. Vor rămâne să joace în circul iluziei anticorupției doar aceia care au mai furat și fără știrea celor de sus.

Vai de bieții domni cu vile
Dacă n-au furat și pile,
De n-ai pile la partid
Toate ușile se-nchid.
Dar va trece iute valul
Și va-ncepe iarăși balul.
La Palatul Trei Coceni
La victoria Mafiei
Pe mormântul României
Năpădit de buruieni.
(Folclor nou, din epoca cleptocrată)
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Închei această primă parte a ședinței de astăzi. Vă urez la toată lumea o zi cât mai bună.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 17 noiembrie 2019, 21:58
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro