Ștefan Baban
Ștefan Baban
Ședința Camerei Deputaților din 30 martie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.43/08-04-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 30-03-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 30 martie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.4 Ștefan Baban - declarație politică intitulată "Statistica amară a județului Botoșani";

 

Domnul Corneliu Ciontu:

  ................................................

Dau cuvântul domnului Ștefan Baban. Va urma domnul Becsek-Garda Dezideriu.

Domnii parlamentari Petre Posea și Aurel Gubandru au depus la secretariat declarațiile.

Domnul Ștefan Baban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Statistica amară a județului Botoșani".

Într-una din serile săptămânii trecut, pe un post național de televiziune s-a transmis o știre care m-a bulversat: județul Botoșani este cel mai sărac județ din țară. Rezultatul acesta dezastruos pentru zona din care provin, a fost obținut în urma analizei economice efectuate de un institut de sondare a opiniei publice, care a luat în calcul probabil, datele economice și sociale transmise din județ și/sau raportate statistic.

După perioada de uimire și de revoltă, care s-au estompat cu greu, am început să analizez la rece situația economică a județului Botoșani, pe care v-o prezint în câteva rânduri și nu vă voi încărca memoria și cu cifre searbede care fie nu spun nimic, fie redau tragismul situației.

Județul Botoșani este ținutul lui Eminescu, Enescu, Iorga, Luchian etc. dar aceste personalități nu mai pot ajuta cu nimic ca el să redevină un centru de interes economic și politic. Nici în perioada dinainte de 1989 nu strălucea cu nimic față de județele din jur, dar măcar impresiona prin forța culturală și spirituală emanată.

După evenimentele din 1989, încet, încet, dar foarte sigur platforma economică a municipiilor Botoșani și Dorohoi a început să sucombe fie sub presiunea cererilor neîntemeiate ale sindicaliștilor, fie din cauza managementului defectuos. Dacă până în 1989, Botoșaniul se mândrea cu unități din industria lemnului, industria constructoare de mașini, astăzi a devenit centrul lumii confecționerilor. Investitori străini, care mai de care mai strategici, de regulă italieni, au venit aici și cu eforturi minime au înființat fabrici de confecții care produc milioane de dolari.

Pentru mulți dintre ei, aici se află raiul de pe pământ, deoarece din cauza sărăciei acute și a lipsei ofertei de locuri de muncă, au posibilitatea de a folosi cea mai ieftină forță de muncă din țară. Lucrul acesta este confirmat și de faptul că anul trecut, 2003, un patron italian și-a mutat secția de confecții de la Baia Mare la Botoșani, deoarece făcea economii importante cu cheltuielile de personal. La ora actuală, există doar 4-5 firme cu alt specific decât cel textil care au reușit să străbată cu brio perioada de tranziție și asta spune mult, deoarece o dezvoltare monoindustrială (gen confecții) poate fi fatală unui întreg județ, în cazul schimbărilor de legislație și de influență pe piața mondială.

Agricultura se practică la nivelul secolului XIX, rudimentar, cu animale, există foarte puține asociații agricole sau chiar particulari care să dispună de utilaje agricole. Lipsa banilor face ca și terenul lucrat să primească mai puține îngrășăminte și semințe de calitate superioară, astfel încât rezultatul să fie dezastruos. Și dacă la toate acestea mai adăugăm și calamitățile naturale care s-au întâmplat în ultimii 2-3 ani, avem tabloul întreg al dezastrului din agricultura locală.

După cum am mai menționat, lipsa locurilor de muncă face ca viața cetățenilor județului să fie grea. Mulți dintre ei sunt șomeri sau chiar mai rău, nu mai beneficiază de nici un drept stabilit de Legea nr.76/2002. Ei sunt cuprinși în evidențele cu persoanele care caută un loc de muncă și astfel apare o anomalie la nivelul agențiilor județene de ocupare a forței de muncă: rata șomajului la nivelul județului a scăzut sub cea de pe țară - este anormal, deoarece de la închiderea unităților economice au trecut 3-4 ani și nu mai sunt cuprinși în nici o formă de asigurare pentru șomaj.

Tot căutând locuri de muncă pentru a asigura un trai decent familiilor lor, botoșănenii au trecut, ca și alți români, granițele țării găsindu-și de lucru în Italia, Spania, Grecia, Israel etc. Marea majoritate a lor sunt tineri, și indiferent de pregătirea pe care o au, foarte puțini sunt deciși să se mai întoarcă în țară, mulți chemându-și în străinătate și familiile, depopulând astfel localități întregi.

Să nu credeți că traiul bun și de huzur i-a gonit de acasă și i-a determinat să ia această decizie, ci faptul că nu-și pot găsi un loc de muncă bine plătit și o locuință.

Viața culturală, socială, medicală există la un nivel precar, având în vedere că acest județ a dat destule personalități țării. Totul este în funcție de sponsorizările care se obțin, pentru că bugetul local nu permite cheltuieli inutile, având în vedere că banii trebuie orientați spre subvenționări pentru familiile sărace.

Județul se mai poate lăuda și cu alte localități precum Săveni, Ștefănești, Trușești, Bucecea, care din orașe, precum Săveniul, a fost transformat în zonă agricolă, deoarece după preluarea fabricii de confecții din zonă de un întreprinzător autohton, oamenii au preferat să muncească în agricultură pentru a nu muri de foame. Spitalul din localitate este în pragul falimentului, așteptând de pe o zi pe alta să fie închis, iar alte unități economico-sociale, în afară de școală și primărie, nu mai există. Sunt însă micile buticuri, care din lipsa clienților și ca urmare a reducerii puterii de cumpărare, se vor închide și ele.

Sărăcia județului Botoșani se observă, doamnelor și domnilor colegi, pe chipul, îmbrăcămintea și starea de spirit a locuitorilor județului. Puțini sunt cei care-și permit un concediu la mare sau în străinătate, iar majoritatea părinților se sacrifică, făcând economii drastice în timpul anului, pentru a le putea asigura copiilor lor câteva zile de vacanță, sau pe timp de vară câteva luni de huzur în orașul natal.

Mulți dintre dumneavoastră veți spune că și alte județe au asemenea probleme. Nu vă contrazic, dar ca să declari un județ ca fiind cel mai sărac înseamnă că toate datele statistice luate în calcul, precum și indicatorii economici analizați evidențiază limita inferioară de existență a unei zone din România.

Prin județul Botoșani nu trece autostrada București-Borș, nici principala magistrală de gaz metan, nu este un centru vital din punct de vedere economic și politic, ca să-și poată afla un trai mai bun. Guvernanții nu-și bat capul să înțeleagă ce se întâmplă cu populația și cu acest județ, decât atunci când se apropie campania electorală, iar în ultimul timp nici măcar atunci, știind că această zonă votează în masă actuala guvernare.

Recentul sondaj de opinie făcut de filiala PSD Botoșani, care a arătat că circa 60% din cetățenii județului ar vota cu partidul de guvernământ, îi liniștește și îi determină să continue cu atitudinea de nepăsare față de gravele probleme cu care se confruntă zona. Nu se știe care va fi rezultatul final, deoarece populația s-a săturat și de promisiuni neonorate și de mizeria cotidiană. Traiul de pe o zi pe alta, lipsurile acute, nepăsarea autorităților, dar și tupeul îmbogățiților peste noapte, pe spinarea celor mulți, nu sunt rezultate cu care să se mândrească cineva, mai ales un partid social democrat care are ca deviză "alături de oameni, împreună cu ei...".

Doar dacă asta și-a dorit, ca sărăcia să devină starea unui județ care la alegerile din 2000 le-a acordat încrederea în procent de 70%.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 18 ianuarie 2020, 3:20
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro