Niculae Napoleon Antonescu
Niculae Napoleon Antonescu
Ședința Camerei Deputaților din 30 martie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.43/08-04-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 30-03-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 30 martie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.9 Niculae Napoleon Antonescu - referire la alegerile pentru conducerile academice din universități;

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului deputat Niculae Antonescu.

Va urma domnul Ion Mocioi.

Domnul Ion Bozgă a depus la secretariat, de asemenea domnul Gelil Eserghep și domnul Pavel Târpescu.

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se referă la unele considerente politice sau mai puțin politice privind alegerile pentru conducerile academice din universități.

În aceste zile se finalizează acțiunea pentru alegerea organelor de conducere academică din instituțiile de învățământ superior, acțiune începută cu circa 4 ani în urmă. Acest proces este absolut normal. Se desfășoară la fiecare 4 ani, în concordanță cu legislația în vigoare, și ar trebui să fie o problemă strict de competența comunităților academice din instituțiile de învățământ superior.

În acest an, mai mult ca oricând, aceste alegeri au fost mediatizate, în mod deosebit, de către majoritatea mijloacelor mass-media. Acest lucru, în fond, este un element pozitiv, care atestă importanța acestor alegeri. Dacă faptele se prezintă obiectiv de către persoane care cunosc în ansamblu legislația și reglementările specifice din domeniu, respectiv sunt bine-informați și documentați.

Din păcate, uneori, se prezintă numai unele aspecte disparate sau/și nesemnificative, desprinse din contextul general și care pot deforma realitatea. Sunt și cazuri, este evident, din ce în ce mai puține, când cei care au scris, comentat sau relatat despre aceste alegeri, au făcut-o necunoscând toate reglementările specifice din domeniu, iar uneori fără a manifesta obiectivitate și impasibilitatea necesară tratării acestor probleme.

Uneori, se confruntă propriile păreri cu realitatea sau legalitatea, respectiv se prezintă opiniile numai ale unei părți sau grup, ceea ce - evident - este în contradicție cu etica și cu moralitatea.

Așa cum arătam mai sus, alegerea organelor academice din conducere este strict de competența colectivităților academice din universități, cu condiția ca acesta să se desfășoare în mod corect, echitabil, transparent și fără nici un fel de ingerință din afară, de orice natură și, în primul rând, de natură politică.

Rolul mass-media este esențial în a semnala sau aduce în discuție diverse aspecte legate de aceste alegeri, inclusiv unele aspecte controversate sau de încălcare a legislației în vigoare sau a eticii universitare, cu condiția, așa cum arătam mai sus, să fie obiective și să relateze părerile tuturor părților implicate și, mai ales, să nu dea sentințe a'prioric în locul organelor abilitate să facă acest lucru.

Rolul mass-media trebuie să fie acela de a informa corect și obiectiv opinia publică, utilizând cel puțin două surse credibile și independente, respectiv să alerteze organele competente, în cazul de față Ministerul Educației și Cercetării, singurul abilitat prin lege să decidă asupra faptelor respective.

În acest sens, doresc să afirm că, personal, am toată încrederea în buna intenție și corectitudine a tuturor factorilor care au organizat aceste alegeri în universități, indiferent de sistemul de vot aplicat conform principiilor Casei Universitare și metodologiei proprii de alegeri.

Am o serie de rezerve asupra votului practicat în unele universități, la care au participat toate cadrele didactice, deoarece acest sistem poate să ducă la discuții - cel puțin - neprincipiale, dacă nu și la intenții sau, știu-eu, chiar cazuri de influențare sau fraudare a votului respectiv.

Acest lucru negativ este total eliminat la marea majoritate a universităților din țară, la care stabilirea reprezentanților catedrelor în Consiliile facultăților se face prin vot secret, de către membrii acestora, conform algoritmului stabilit de către Senat, respectiv a numărului de locuri ce revine fiecărei facultăți.

Apariția unor situații contradictorii la universități se datorează și faptului că în Statutul personalului didactic, Legea nr.128/97, nu sunt precizate clar și complet modul și metodologia de alegeri. Acestea sunt declarate principial, ca atare, și se contează pe realizarea corectă a acestor principii în Cartea universitară și regulamentul de alegeri, care ar trebui în fond să transpună corect aceste principii.

Personal, cred că statutul - în ansamblul său - este corespunzător și util, dar există destul de multe aspecte, care, fie nu sunt clar formulate, fie sunt depășite de realitățile din universități și de cerințele europene, fie sunt în contradicție cu alte reglementări și legi apărute între timp. De exemplu, finanțarea globală, procesul Bologni, acordul muncii ș.a.

Ca urmare, se impune de urgență revizuirea acestuia, inclusiv pentru secțiunile privind învățământul preuniversitar, precum și elaborarea cât mai curând posibil a Legii învățământului superior, care trebuie să fie clară și concisă, respectiv să constituie cadrul fundamental pentru învățământul superior românesc.

Un al doilea aspect legat de aceste alegeri, pe care doresc să-l prezint pe scurt, constă în faptul că unele persoane din universități sau din afara acestora, precum și anumite mijloace mass-media au încercat să le dea un caracter politic, lucru care este evident în totală contradicție cu realitatea din universități.

Este cunoscut faptul că desfășurarea de activități politice în spațiul universitar este interzisă prin lege și prin Cartea Universitară, deoarece acest lucru vine în contradicție cu principiile libertății academice.

În același timp, orice persoană care lucrează sau studiază într-o universitate, în timpul său liber și în afara spațiului universitar, poate face parte din diferite partide politice, sindicate sau alte organizații legale, respectiv este liber să desfășoare activități legale de orice natură, inclusiv politice.

Precizez și faptul că multe cadre didactice, respectiv studenți, deși au propriile lor convingeri politice, nu fac parte din partide politice. În același timp, trebuie spus că sunt destul de multe cadre didactice și respectiv studenți care fac parte din diverse partide politice, practic din toate partidele parlamentare și chiar din altele neparlamentare, lucru perfect legal și normal într-o țară liberă și democrată.

Dacă se face o analiză a cadrelor de conducere academică, după apartenența lor la un partid, ca membru sau simpatizant, se poate constata că, în toate universitățile, acestea sunt în marea lor majoritate personalități deosebite, din punct de vedere profesional, managerial, moral etc., fapt determinant în alegerea lor, și că aparțin întregului spectru politic.

Nu doresc să dezvolt acum mai mult această temă, dar vreau să atrag atenția tuturor acelora care încearcă să speculeze acest lucru, apartenența sau neapartenența la un anumit partid politic, să lase comunitățile academice să-și stabilească propriile reguli de apreciere a competențelor și promovare a valorilor autentice, respectiv să acționeze de așa natură încât în interiorul spațiului universitar, și nu numai, toți membrii comunității academice să facă o singură politică, și anume politica universității și a învățământului superior în general.

În concluzie, după cunoștințele mele de până acum, în marea majoritate a universităților, alegerile pentru organele de conducere academică s-au desfășurat în conformitate cu legislația în vigoare, corect și democratic, transparent și echitabil, fapt pentru care acestea merită toată aprecierea și considerația noastră.

În același timp, Ministerul Educației și Cercetării trebuie să verifice toate cazurile de nereguli sau încălcări a normelor și legislației în vigoare, semnalate din interior sau de către mijloacele mass-media, să decidă în consecință și să ia toate măsurile care se impun acolo unde se confirmă nereguli sau abateri ca cele semnalate.

În încheiere, doresc să urez mult succes noilor organe de conducere academice din universități, fiind convins că acestea pot și trebuie să aducă instituțiile de învățământ superior la nivelul cerințelor europene și mondiale. Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 11 decembrie 2019, 3:02
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro