Şedinţa Camerei Deputaţilor din 30 martie 2004

	1.	Intervenţii ale deputaţilor:
		1.44	Iosif Armaş - remember - 125 de ani de la înfiinţarea Academiei Române;

Intervenţie consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedinţă

Domnul Iosif Armaş: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Se împlinesc astăzi 125 de ani de la apariţia legii prin care s-a înfiinţat Academia Română. O scurtă istorie a acestei prestigioase instituţii este, cred, revelatoare. Societatea Literară Română, înfiinţată la 13 aprilie 1866, a devenit, în august 1867, Societatea Academică Română, pentru ca 12 ani mai târziu, la 30 martie 1879, să se transforme, prin lege, în Academia Română. Academia a fost încă de la început concepută ca o instituţie naţională, fapt exprimat prin componenţa ei - "membri aleşi din toate provinciile româneşti: patru din Muntenia, câte trei din Transilvania, Moldova şi Basarabia, şi câte doi din Banat, Bucovina, Maramureş şi Macedonia". Scopul ei iniţial a fost elaborarea ortografiei şi gramaticii limbii române, începerea şi, în final, realizarea primului dicţionar enciclopedic al limbii române. Dintre primii membri putem enumera personalităţi importante ale vieţii culturale şi naţionale din întreg spaţiul românesc: Iosif Hodoş din Maramureş, Timotei Cipariu şi George Bariţiu din Transilvania, Andrei Mocioni şi Vicenţiu Babeş din Banat, Alexandru Hurmuzachi din Bucovina, Vasile Alecsandri şi Costache Negruzzi din Moldova, Ion Heliade Rădulescu, August Treboniu Laurian şi C.A.Rosetti din Muntenia. La 13 august 1867, Societatea Literară Română se transforma în Societatea Academică Română. Cu acest prilej, Timotei Cipariu sublinia: "Pentru eliberarea limbei naţionale, va îngriji mai cu distincţiune decât altele chiar această Societate Literară. Ea va îngriji ca limba română să scape de tot jugul despotismului sub cari de secoli a gemut. Ea va îngriji pentru conservarea limbei româneşti, din toate provinciile locuite de români. Ea îi va reda forma curat naţională, pentru ca să figureze cu toată demnitatea între şi lângă surorile ei de origine latină". La 30 martie 1879, se înfiinţa, prin lege, Academia Română care era declarată institut naţional, având următoarele trei secţii: secţiunea literară - literatură, artă, filologie şi filozofie; secţiunea istorică - istorie, geografie şi ştiinţe sociale; secţiunea ştiinţifică - ştiinţe teoretice şi aplicate. Ca instituţie naţională, Academia Română a împlinit, în plan cultural şi ştiinţific, unirea românilor înainte ca ea să se fi produs în plan politic. Acest lucru a fost observat şi la sesiunea jubiliară din 1919: "In lupta sfântă pentru unirea tuturor românilor, Academia Română şi-a avut partea ei importantă pe teren cultural, a reunit în cercul restrâns al viitoarei Academii bărbaţi luminaţi din toate ţinuturile româneşti şi astfel România Mare de azi îşi găsea de o jumătate de secol patria comună sub acoperişul tânărului aşezământ". In cei peste 130 de ani de existenţă, în Academia Română s-au regăsit reprezentanţi marcanţi din toate domeniile ştiinţelor, ale literaturii şi artei, reprezentanţi ai cultelor, armatei şi vieţii politice.