Valeriu Ștefan Zgonea
Valeriu Ștefan Zgonea
Ședința Camerei Deputaților din 30 martie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.43/08-04-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-12-2019
04-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 30-03-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 30 martie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.48 Valeriu Zgonea - declarație politică: "România, NATO și securitatea europeană";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Deputat Valeriu Zgonea:

Declarație politică: "România, NATO și securitatea europeană"

Luni 29 martie 2004, România a trăit un moment istoric: a devenit membru cu drepturi depline al NATO.

Poate părea paradoxal, dar abia din acest moment România se află în fața unui test de mare complexitate: participarea de ipso în structurile specifice Organizației Tratatului Atlanticului de Nord. Pentru România, elementul hotărâtor în această privință este reprezentat de fermitatea voinței politice și cetățenești de a ne asuma, cu mult curaj, noul rol. Cu atât mai mult cu cât încredințarea acestui- generic vorbind- rol este expresia întăririi stabilității interne a României, dar și a recunoașterii sale, pe plan internațional, ca pilon de bază al securității în Europa Centrală și de Est și, în general, în Europa continentală.

Admiterea României în NATO, ca membru cu drepturi depline, înseamnă, indiscutabil, o apreciere pozitivă asupra evoluțiilor sale, apreciere sprijinită, în mod convingător, de către o serie de realizări convergente din domeniul politicii interne și externe.

Cu permisiunea dumneavoastră, aș dori, înainte de toate, să punctez câteva din realizările noastre pe plan intern:

  • crearea unui cadru legislativ în măsură să garanteze statul de drept, pluralismul politic precum și deplina respectare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale;
  • adoptarea noii Constituții, cu girul unui referendum național;
  • societatea româneacă se bucură de o reprezentare politică și socială echilibrate, inclusiv în privința minorităților naționale.

Enumerarea poate continua.

Actuala politică externă a României este inspirată de voința politică de consolidare a apartenenței noastre la spațiul european și euroatlantic, prin permanenta sporire a contribuției românești la edificarea comunității de valori europene și euroatlantice, precum și a unei puternice securități continentale și mondiale.

Eforturile de a consolida democrația în țara noastră nu pot și nu trebuie să fie izolate de realitățile vieții internaționale.

Preocuparea noastră majoră privind situația din fostul spațiu iugoslav a fost manifestată cu multe prilejuri. În cadrul eforturilor concertate ale ONU și ale Comunității Europene, România nu trebuie să piardă din vedere că situația specifică a spațiului geografic corespunzător fostei Iugoslavii a pus totdeauna la încercare abordările convenționale. Încă o dată, situația apărută în Kosovo pune la încercare modul de aplicare a principiilor de bază ale dreptului internațional, deși actualele condiții au un caracter specific din punct de vedere istoric și mai ales psihologic. Realitatea arată că ne aflăm în fața unei situații de durată și, prin urmare, este necesară evitarea soluțiilor și mecanismelor efemere sau influențate de o abordare emoțională sau superficială.

Reaprinderea focarului conflictual în fosta Iugoslavie- o situație indiscutabil îngrijorătoare- trebuie să ne determine să preîntâmpinăm generalizările pripite și aprecierile tendențioase. Înțelepciunea și spiritul lucid reprezintă ingredientele de bază necesare oricărei soluționări care implică destinele popoarelor. În acest sens trebuie precizat, fără rezerve, că dacă fiecare grup etnic, religios sau lingvistic și-ar reclama dreptul de existență ca stat, nu ar mai exista limite ale fragmentării, iar pacea, securitatea și bunăstarea tuturor s-a transforma într-un ideal imposibil de atins.

Anul 2004 este de referință în ceea ce privește extinderea și consolidarea Alianței Nord-Atlantice. Ca stat membru NATO, împărtășim opinia că este nevoie de punerea fermă în practică a principiilor deja existente. Neaplicarea sau încălcarea lor favorizează apariția conflictelor și nu o așa-numită "insuficiență a principiilor".

Este necesar ca, pas cu pas, să se edifice componentele de bază ale unei noi securități în Europa și în lume. Securitatea oricărei țări din spațiul european- și, în noile condiții ale amenințării terorismului, se poate spune că și din spațiul transatlantic- nu poate fi imaginată decât ca rezultat al unei interacțiuni armonioase între ONU, NATO și Uniunea Europeană.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 10 decembrie 2019, 4:40
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro