Plen
Ședința Camerei Deputaților din 30 martie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.43/08-04-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 30-03-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 30 martie 2004

8. Dezbateri asupra Legii Codului Penal (amânarea votului final).
 
consultă fișa PL nr. 358/2003

 

Domnul Valer Dorneanu:

  ................................................

Stimați colegi,

Reluăm dezbaterile la Codul Penal pe care le-am amânat pentru soluționarea unor texte care au suscitat discuții.

Ne-am oprit la poz.288, art.220, cu privire la calomnie.

Dau cuvânt domnului deputat Boc, cu privire la amendamentul pe care domnia sa l-a făcut.

În nume personal sau în numele comisiei?

Domnul Emil Boc:

Amendamentul este în nume personal, domnule președinte, și voi fi foarte scurt pentru că am avut deja o dezbatere generală pe marginea acestui articol.

În cadrul amendamentelor respinse, la pct.42 și la pct.43, există două amendamente pe care le-am depus cu privire la calomnie.

Primul amendament vizează eliminarea calomniei din Codul Penal și sancționarea acesteia doar la nivel civil, la fel ca și în cazul insultei.

Trei argumente pentru eliminarea calomniei:

1) Nu este firesc ca pentru un delict de opinie să se aplice o sancțiune penală.

Libertatea de exprimare nu poate fi limitată prin sancțiuni penale. Libertatea de exprimare presupune și exprimarea ideilor care șochează, ofensează sau chiar deranjează. Din acest punct de vedere, aplicarea aceleiași sancțiuni ca și în cazul insultei - de a fi reglementată doar la nivel civil - mi se pare o consecință firească și logică.

2) Sancțiunea penală în esență pentru un delict de opinie are un efect de cenzură asupra acelora care ar trebui să beneficieze de exercițiul libertății de exprimare în interes public, în sensul că induce acea stare de autocenzură de a nu scrie, existând temerea aplicării unei sancțiuni penale care înseamnă cazier, cu toate consecințele pe care le cunoaștem.

Și, nu în ultimul rând, în al treilea rând, la nivel european, exigențele Convenției Europene cer ca aceste delicte de opinie să nu fie incriminate în legislația penală și să rămână la nivel civil.

Dacă acest amendament nu va fi acceptat, în subsidiar, domnule președinte, v-aș propune să avem atenția cu privire la sancțiunea calomniei în forma propusă de către inițiator și acceptată de către comisie: "Afirmarea sau imputarea în public prin orice mijloace a unei fapte determinate privitoare la o persoană care dacă ar fi adevărată ar expune acea persoană la o sancțiune penală, administrativă sau disciplinară, ori disprețului public, se pedepsește cu zile amendă." Este art.220, care trebuie să fie corelat cu art.56 din Codul Penal, unde se spune: "Dacă legea prevede că o infracțiune se pedepsește numai cu amendă fără a-i arăta limitele, minimul special al zilelor amendă este de 20 de zile, iar maximul special de 120 de zile." Altfel spus, în cazul calomniei sancțiunea minimă ar fi 20 de zile și sancțiunea maximă 120 de zile amendă. Dacă coroborăm acest text cu un alt text din Codul Penal, care stabilește cuantumul material pentru fiecare zi amendă, observăm că se poate ajunge la o pedeapsă între 20 de milioane și 120 de milioane, având în vedere că fiecare zi amendă este și poate fi calculată între 100.000 și 1.000.000 de lei.

Având în vedere starea materială a românilor, noi considerăm că aceste pedepse trebuie să fie corelate. O sancțiune minimă de 20 de milioane care poate fi aplicată de judecător este exagerată. Din acest punct de vedere, soluția subsidiară pe care v-o propunem este de a compatibiliza aceste sancțiuni cu situația materială și, astfel, am propus ca amendament sancționarea calomniei, dacă dumneavoastră veți respinge primul amendament, cu zile amendă de la 10 la 120, lăsând maximul special dar coborând minimul special de la 20 la 10 pentru a da posibilitate judecătorului să individualizeze în concret pedeapsa care trebuie să fie aplicată, în funcție de circumstanțele cauzei, în funcție de gravitatea prejudiciului adus onoarei, reputației unei persoane.

Credem că a lăsa la dispoziția judecătorului o mai mare posibilitate de apreciere este în concordanță și cu exigențele europene care vizează principiul proporționalității pedepsei.

Domnule președinte,

În concluzie, v-aș ruga să acceptați primul amendament de eliminare și, în condițiile acestea, dacă va fi cazul, să treceți și la amendamentul subsidiar de a coborî pragul zilelor amendă de la 20 la 10.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Și-au manifestat dorința de a interveni mai mulți colegi.

Vă amintesc tuturor prevederile regulamentului, cu privire la dezbaterea amendamentelor respinse: se dă cuvântul câte unui reprezentant de grup parlamentar cu privire la acest amendament propus spre respingere.

Domnul deputat Olteanu a cerut, doamna deputat Mona Muscă și domnul deputat Bolcaș Lucian.

Tocmai spuneam, stimați colegi, că asupra amendamentelor respinse să se pronunțe câte un reprezentant de grup parlamentar.

Aveți cuvântul, domnule Olteanu.

Domnul Ionel Olteanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că ar trebui să diagnosticăm cu luciditate o asemenea situație și să spunem, în mod argumentat, lucrurilor pe nume. Primul lucru care trebuie afirmat, și fără îndoială colegii din opoziție îl cunosc, nu există un standard european obligatoriu pentru România, prin care România să fie nevoită să dezincrimineze calomnia. Și, pe acest lucru, vă rog să-mi aduceți contraargumente în acest sens. Dacă le veți aduce, voi vota cu opoziția, dacă nu însă, haideți să fim raționali, rezonabili și să admitem că textul inițiatorului este un text care vizează o sancțiune suplă, mai blândă, mult mai blândă decât aceea prevăzută în Codul penal în vigoare.

Al doilea lucru. Fiecare politică, orice politică penală vizează sancționarea sau nesancționarea penală a unei fapte, dacă există fenomenul respectiv și dacă bineînțeles este considerat că mijlocul respectiv ar putea fi eficient. Dintr-o asemenea perspectivă, nimeni nu poate indica, pe baza unei analize concrete, efective, că, în ultimii 14 ani, fenomenul sau numărul, amploarea și gravitatea infracțiunilor sesizate cu privire la calomnie s-ar fi diminuat, încât ar fi nevoie de o dezincriminare totală. De aceea, încă o dată, eu cred că proiectul Guvernului este rezonabil și trebuie acceptat, pentru că el are o viziune suplă și o sancțiune mult diminuată cu privire la acest fenomen. Aș vrea însă să menționez un alt lucru care mi se pare, de asemenea, important. Sunt țări europene, foarte multe țări europene, aș începe cu Italia, de pildă, unde nu numai că infracțiunea de calomnie este considerată o infracțiune gravă, ci se și prevede pedeapsa privativă de libertate, ba chiar s-au și luat măsuri de arestare preventivă în cazuri în care autorii faptelor respective au fost chiar parlamentari, din perspectiva în care cu privire la acești autori s-a constatat că, datorită exercitării excesive, în sens penal, a libertății jurnalistice, ei au fost încadrați la această infracțiune.

Aș vrea să citez câteva exemple de jurisprudență a Curții Europene a Drepturilor Omului, dacă-mi permiteți, pentru a vedea foarte clar că lucrurile stau altfel, în sensul că trebuie pornit de la un standard european pe care Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei l-a stabilit prin Recomandarea nr.1165/1998 și prin care se spune foarte clar că libertatea de expresie și protecția vieții private sunt două drepturi fundamentale, de valoare egală, care trebuie să beneficieze de o protecție egală în fața legii. În Codul penal avem sancționată infracțiunea cu privire la viața privată, o sancțiune care este mult mai mare decât sancțiunea prevăzută pentru calomnie și care ar putea, aceasta din urmă, fără îndoială, afecta libertățile jurnalistice. Pe de o parte avem sancțiune privativă de libertate, pe de altă parte avem zile amendă. Și așa, modul de abordare al inițiatorului este o viziune, repet, suplă și care vizează o sancțiune mult blândă, chiar cu riscul acestei disproporționalități în reglementarea celor două drepturi fundamentale. De altfel, Curtea de la Strasbourg s-a pronunțat în numeroase cazuri, începând cu cazul Prager și Oberschlick contra Austriei, din 26 aprilie 1995, prin care se spune, citez: că faptele - era vorba de o calomnie care viza un judecător - că faptele erau de o extremă gravitate, spune Curtea și că amploarea și excesivitatea reproșurilor formulate nu se bazau pe o informație faptuală suficientă și că, prin urmare, nu se putea invoca protecția art.10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind libertatea de expresie. În acest sens, putem cita și Decizia Barfod contra Danemarcei și, fără îndoială, și alte decizii.

Nu aș vrea să insist prea mult aici, vreau însă, repet și închei cu un apel la luciditate, pentru a înțelege că infracțiunea vizată de textul discutat astăzi nu vizează doar ziariștii, ci vizează autori ai unei asemenea infracțiuni, care pot fi nedefiniți, pot să nu se găsească neapărat în această categorie profesională a cărei importanță nu încetăm s-o subliniem. Fără îndoială, libertățile jurnalistice trebuie protejate, ele sunt protejate, ca atare, cred eu, de acest text, și că, la urma urmei, chestiunea se rezumă la o aplicare corectă a legii de către judecător, exact principiul pe care-l amintea colegul nostru, atunci când s-a referit la proporționalitate. Prin urmare, judecătorul ar trebuie să condamne la zile amendă sau să absolve de vină un jurnalist, dacă interesul legitim justificat și care este prevăzut de lege și mai ales informațiile, natura informațiilor dezvăluite vizează protejarea unui interes legitim superior, unei valori fundamentale deosebite, care este aceea a dreptului cetățeanului la informația de interes public, drept de care, fără îndoială, toți trebuie să beneficieze, ca urmare a acestei funcții esențiale, într-o societate democratică, a presei de a fi câinele de pază al democrației.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Mona Muscă.

Dacă tot ați vorbit de standarde europene, v-aș ruga să încercați să aplicați și standardul de concizie practicat în... La toți mă refer, nu numai la dumneavoastră.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Domnule președinte, sper că nu este o limitare a posibilității de exprimare, a dreptului la exprimare, mai ales în Parlamentul României. Mă bazez pe faptul că ceea ce ați spus dumneavoastră acum poate fi doar o atenționare a noastră să nu depășim limitele.

Domnul Valer Dorneanu:

Exact.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Vă mulțumesc frumos că mi-ați confirmat acest lucru.

Stimați colegi,

Domnule președinte și domnule ministru,

Știm cu toții că nimeni nu poate fi pedepsit pentru criticile sau insultele aduse națiunii, statului sau simbolurilor acestuia, Guvernului, agențiilor sale, oficialităților publice sau unei națiuni sau stat străin, simbolurilor Guvernului, agențiilor sale ori oficialităților publice ale acestuia, decât dacă criticile sau insultele sunt menite sau au șanse să incite, în mod iminent, la violență.

Acestea fiind spuse, vreau să vă aduc aminte, domnule ministru și stimați colegi, că la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, la Strasbourg, România a făcut obiectul multor, multor discuții. Foarte mulți dintre noi am fost acolo și am asistat la aceste discuții, în care ni se cerea, sigur, nu există un standard european obligatoriu, e firesc, cum să vă spun eu, e practic adaptabilă această idee la tot ce facem noi privind Uniunea Europeană. Nimic nu e obligatoriu, până la urmă. Există însă niște standarde europene care, pe timp ce trece, au stacheta tot mai înaltă. Noi, pe timp ce trece, mai reducem, așa, câte jumătate, cu jumătate de măsură și nu vom ajunge niciodată la standardele europene, în acest mod. Cu alte cuvinte, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, știți foarte bine, stimați colegi și domnule ministru, că s-a cerut elegant dezincriminarea calomniei și insultei.

 

Domnul Ionel Olteanu (din sală):

În ce document?

Doamna Monica Octavia Muscă:

Dezincriminarea - există documente, în acest sens. Chiar la dezbaterea la care am luat eu parte, la Strasbourg, acea dezbatere s-a terminat cu un asemenea document și o să vi-l dau ca să-l vedeți, stimate coleg.

Drept urmare, noi nu vorbim aici de standarde obligatorii, vorbim de libertatea de exprimare, care nu trebuie să aibă piedici care pot să aducă cenzura sau autocenzura, pentru că asta se întâmplă.

Domnule ministru, probabil dumneavoastră știți că, la ora actuală, sunt, din 1989 până acum, peste 400 de jurnaliști acționați în judecată, dintre care, din păcate, cam 10% sunt condamnați. Eu cred că dumneavoastră vreți să faceți o treabă bună, un lucru întreg și nu o jumătate de măsură. Vă aduc aminte că, de la începutul legislaturii, noi am avut inițiative, și PNL-ul, și PD-ul, pe această temă. Pot să vă mai spun că, împreună cu societatea civilă, am lucrat un asemenea proiect de lege privind câteva chestiuni din Codul penal care trebuiau modificate, în spiritul, nu în obligativitatea, ci în spiritul standardului european.

Ei bine, chiar în această sală, doamna Rodica Stănoiu, fost ministru al justiției, a coborât și m-a rugat, de față cu mai multă lume, să depun acel proiect de lege, pentru că Ministerul Justiției va produce, va elabora un asemenea proiect de lege exact la standardele prevăzute de proiectul nostru de lege împreună cu societatea civilă. Am așteptat, de atunci, cred că este aproape un an, și acum, văzându-vă pe dumneavoastră ministru al justiției, am sperat și mai sper încă să se producă acea schimbare întreagă, și nu cu jumătate de măsură. A face un lucru întreg, în acest domeniu, înseamnă a dezincrimina calomnia.

Dumneavoastră ne propuneți o amendă penală. Domnule ministru, știți foarte bine că amenda penală, subliniez: e penală, deci prin ceea ce ne propuneți dumneavoastră nu se dezincriminează calomnia. Vom rămâne cu aceleași tare și cu amenda penală, ca și cu cele care sunt acum. Aici s-a spus că nu există, sunt și alte țări europene care au o asemenea legislație. Dumneavoastră știți foarte bine, chiar acolo unde există o asemenea legislație, ea nu s-a schimbat, nu discutăm motivele acum, ar fi prea mult de vorbit, dar ea nu se aplică. Știți foarte bine acest lucru: nu se aplică, nu există un jurnalist care să fie acționat în justiție pe teme de calomnie.

Drept urmare, domnule ministru, dacă vreți, într-adevăr, să fim la standardele europene, să nu mai fim făcuți de rușine la Curtea Europeană, la Strasbourg, când participăm la tot felul de dezbateri pe această temă, dacă vreți, într-adevăr, să dezincriminați și să nu mai fim puși la zid în toate rapoartele de țară, faceți un lucru întreg. Aveți ocazia, sunteți la începutul legislaturii dumneavoastră, puteți să luați taurul de coarne și să faceți exact ceea ce trebuie în această privință: să scoateți, din Codul penal, calomnia. Președintele Curții Europene spunea, la Strasbourg, la sfârșitul unei întruniri, că libertatea de exprimare este libertatea fiecăruia în parte și libertatea tuturor, adică este libertatea însăși.

Domnule ministru, ca ministru al justiției, dumneavoastră trebuie să slujiți libertatea însăși. Aveți curajul și scoateți, din Codul penal, calomnia.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Lucian Bolcaș, liderul Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Stimați colegi,

Dați-mi voie să fiu concis, pentru că tot ce trebuia să se spună în acest domeniu s-a spus, și pro și contra.

Din punctul nostru de vedere, problema încriminării sau dezincriminării calomniei, ca infracțiune, este dincolo de disputa juridică, o problemă de voință politică. Vi se propune clar, cert și categoric să optați. Există voința politică de a dezincrimina calomnia sau nu există această voință politică?

E adevărat că, în acest domeniu, s-au manifestat șovăieli, chiar din partea inițiatorilor și asta nu este bine, pentru că și-au pus amprenta și asupra discuțiilor pe care le-am purtat noi, aici, în Parlament. Nu trebuie să confundăm și să punem o trăsătură de unire între libertatea de exprimare și calomnie. Nu trebuie să punem o trăsătură de unire, un semn al egalității între dezincriminarea calomniei și libertatea de expresie. Trebuie să ne gândim la formula care este absolut necesară pentru a rezolva corect problemele democrației însăși, constând în libertatea nu atât de exprimare, cât libertatea de discuție, pe baza acestei exprimări.

Regretatul Ion Rațiu, coleg de facultate cu tatăl meu, cita, de multe ori: "Mi-aș da și sângele ca să poți avea o altă opinie decât mine". Este adevărat. Și, atunci, pe această voință politică, eu spun și Partidul România Mare își exprimă ideea că nu trebuie incriminată penal, ca infracțiune, calomnia, ca atare. Există mijloace ale Dreptului, și mă refer, în primul rând, la mijloacele Dreptului civil, în cadrul răspunderii delictuale, care, ca și în cazul insultei, și acum veți înțelege de ce m-am raliat propunerii de a se discuta ambele articole, ca și în cazul insultei, pot duce la sancțiunea pecuniară necesară, fără a atrage anatema penalului. Pentru ca să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului, penalul înseamnă, totdeauna, o anatemă care se regăsește nu atât în cazierul individului, ce poate să fie șters, cât în personalitatea individului, care este totdeauna publică, independent ce poziție socială ar avea el.

Există argumente juridice pro și contra, trecând de la aspectul politic, așa cum există și argumente politice de oportunitate. Nu neg că oameni îndreptați cu privirea spre prezent consideră că nu este oportună dezincriminarea calomniei în condițiile efervescenței anului electoral, dar Codul penal este o proiecție pentru viitor și aș vrea să fie pentru totdeauna, așa cum este bunul și bătrânul nostru Cod civil, care a împlinit un secol. Există și argumente juridice pro și contra, au fost înfățișate. Dați-mi voie să nu le repet, dar unul dintre argumentele pe care le consider esențiale este cel al practicienilor. Și insulta și calomnia sunt denumite și îl rog pe domnul ministru care, alături de noi, a tras la șaibă, să-și reamintească, sunt crime de mahala.

A îngreuna mersul justiției penale, care și așa are o cotă ridicată, nu numai de încărcare, dar și de responsabilitate cu aceste crime de mahala, nu folosește absolut nimănui. Nici un alt argument juridic de menținere privind gravitatea faptei, ca atare, nu rezistă în raport de sancțiunea, care tot pecuniară este, dar fără blamul penalului ce se poate obține în civil. Practic, se mai întâmplă și altceva și aceasta nu este numai lacuna modului în care judecătorii aplică un text de lege, ci este lacuna textului de lege.

Afirmând, în presă, de exemplu, o faptă determinată, pe care eu o justific cu posibilitățile mele de investigare, de ziarist, înainte de a se declanșa o anchetă penală privind acest denunț public, cel care a fost vizat introduce această acțiune penală de calomnie și, printr-o hotărâre favorabilă, cred că-și spală toate păcatele. E bine să vedem și reversul medaliei, atunci când judecăm un text pro sau contra. Spun că și juridic este posibil, este și necesar. Nu achiesez la subsidiarul propus de colegul Boc, în ceea ce privește micșorarea eventuală a cuantumului amenzilor. E un paleativ care nu servește nimănui, ci, dimpotrivă, permite proliferarea acestor fapte, nu vreau să le numesc infracțiuni, sub girul unei pedepse mai ușoare și mai blânde. Nu aceasta este soluția. Există, totuși, o posibilitate. Nu o neg, dar nu o adopt. Spun: ne pronunțăm ferm pentru eliminarea acestui text.

Există o posibilitate la care autorii și cei care au discutat probabil că nu s-au gândit, și anume ca faptele care constituie conținutul infracțiunii de calomnie să fie condiționate de repetabilitate, pentru că această repetabilitate a faptelor se grefează pe ceea ce tehnic penal numim demonstrarea intenției directe de a expune pe nedrept o persoană oprobiului public. Este o propunere care ar putea mulțumi foarte multă lume, dar, aflându-ne în această fază de dezbateri, o ridic numai ca o problemă pentru viitoarele dezbateri de la Senat. Concluzia: ne pronunțăm ferm și fără nici un fel de echivoc pentru eliminarea textului.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

La următoarea intervenție, să ne explicați ce înseamnă intervenție lungă, pentru că intervenție scurtă ne-ați demonstrat. (Aplauze și amuzament în Grupul PSD).

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte, să vă ferească Dumnezeu nu să vă explic, ci să vă demonstrez.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte Neagu. (Discută cu domnul președinte Valer Dorneanu)

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte, în privința propunerii subsidiare, punctual la aceasta m-ați invitat să iau cuvântul, comisia este de acord să coborâm acel minim la 10 zile, dar va trebui să intervenim și la partea generală, să modificăm art.56 alin.3, să punem o virgulă, să spunem "dacă legea nu prevede altfel". Și, atunci, acest amendament subsidiar al domnului deputat Boc va fi primit, modificând, repet, și maximul general din art.56 alin.3.

Vă mulțumesc.

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Deschidem cutia Pandorei!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Supun, întâi, votului dumneavoastră amendamentul domnului Boc pentru eliminarea textului, deci dezincriminarea totală a calomniei.

Cine este pentru? 25 voturi pentru eliminare.

Împotrivă? 88 de voturi împotriva eliminării.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Primul amendament al domnului Boc a fost respins.

Cu privire la al doilea amendament acceptat și de comisie, supun votului dumneavoastră acest lucru.

 

Domnul Ionel Olteanu (din sală):

Procedură!

Domnul Valer Dorneanu:

În timpul votului, nu ridicați probleme de procedură, stimați colegi!

 

Domnul Ionel Olteanu (din sală):

Este vorba de celălalt amendament de la art.56.

Domnul Valer Dorneanu:

Acela va fi votat, stimate domnule coleg, dacă votăm acest text, că dacă nu, rămâne textul așa cum este.

Vă rog frumos să-mi permiteți să continui lucrările regulamentar.

Cine este pentru al doilea amendament al domnului Boc? 105 voturi pentru amendament.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 13 abțineri.

Cu 105 voturi pentru, 2 împotrivă și 13 abțineri, a fost votat amendamentul cu privire la art.220, renumerotat 226 formula propusă de domnul deputat Boc și însușită de comisie.

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Explicarea votului!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, explicarea votului se face la votul final.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Este o problemă care interesează.

Explicarea votului este foarte simplă. Modificând cuantumul amenzilor aici, va trebui să umblăm și la partea...

Domnul Valer Dorneanu:

Am rugămintea să fiți atenți la lucrări! Acest lucru s-a propus deja și am spus că-l supun imediat votului. Vă rog, din suflet, să-mi dați voie să continui lucrările și să fiți atent și dumneavoastră.

Deci consecința votării amendamentului domnului Boc, supun votului dumneavoastră modificarea, de fapt completarea art.56, în sensul adăugirii, după virgulă, la alin.3, a sintagmei "dacă legea nu prevede altfel".

Vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Problema este simplă. Modificarea acestor limite generale ale pedepsei face varză din Codul penal. Varză ați vrut, varză găsiți acum, pentru că, dacă vom spune "dacă legea nu prevede altfel", deschidem poarta ca toate legile speciale care prevăd sancțiuni penale să-și facă minimele cum doresc ele. Nu se poate așa ceva!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Într-un fel, ca rigoare teoretică, vă înțeleg; pe fond, nu vă înțeleg deloc. Ați vrut să nu se pedepsească deloc calomnia. Acuma vreți să se pedepsească mai grav. Închideți portița unei sancțiuni mai blânde. Faceți-mă și pe mine să înțeleg logica dumneavoastră.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Logica este foarte simplă. A elimina este un lucru, a umbla la o sancțiune care bulversează Codul penal este cu totul altceva, este o logică foarte simplă și, dacă îmi dați voie, pentru prima dată de când vorbesc la această tribună, să fac apel la meserie, cei care sunt de această profesie vor înțelege foarte simplu.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră completarea art.156 cu sintagma "dacă legea nu prevede altfel".

Cine este pentru? 121 voturi pentru.

Împotrivă? 12 voturi împotrivă.

Abțineri?

9 abțineri.

Cu 121 voturi pentru, 12 împotrivă, 9 abțineri s-a adoptat amendamentul la art.156. Deci, s-a adoptat completarea acestuia.

La 221 articol vechi, renumerotat 227, dacă aveți obiecțiuni? Votat textul inițial.

Titlul cap.IX - votat textul inițial.

Trecem, în continuare, la poziția 374, care se referă la infracțiunea de corupere a alegătorilor. Dau cuvântul, în numele comisiei, domnului deputat Boc, pentru a prezenta o soluție de compromis.

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte, aici avem următoarea problemă; avem un text în proiectul Codului penal, pentru coruperea alegătorilor, și avem un text în noua lege cu privire la constituirea autorităților administrației publice locale, lege care deja este publicată în Monitorul Oficial. Pentru a evita paralelismul legislativ, vă propunem același text, cu mențiunea următoare: în Codul penal trebuie să facem referire și la referendum, la votul în cadrul referendumului, pentru că Legea alegerilor locale este circumscrisă doar la legile pentru funcția de primar și de consilier local și județean.

În consecință, vă propunem următorul text, pentru a avea o soluție legislativă unitară: "promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în timpul campaniei electorale, în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați sau un anumit candidat, ori să voteze sau să nu voteze în cadrul referendumului, precum și primirea acestora de către alegători în același scop, se pedepsește cu închisoare strictă de la 1 la 5 ani". Este o soluție legislativă unitară și evităm paralelismul legislativ, așa cum am menționat. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră acest text pentru art.298 alin.1, renumerotat 304.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitatea celor prezenți.

La poziția 425, rămasă și aceasta în divergență între noi, nu cu Senatul, respectiv la art.344 inițial, 349 renumerotat.

Domnul Boc dorește să intervină în nume personal. Poftiți.

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte, în nume personal, pentru că am avut și amendament formulat aici. am apreciat și apreciez că alin.1 ar trebui să fie eliminat, cel care spune: "fapta de a participa la grupuri de presiune în sălile de judecată ori în apropierea acestora, cu ocazia judecării unui proces, cu scopul de a intimida sau a influența în orice fel judecata, se pedepsește cu închisoarea de la o lună la 6 luni sau cu zile amendă". Am apreciat, pe de o parte, că ar reprezenta o ofensă la adresa judecătorului să spunem că el nu ar putea judeca în cunoștință de cauză și s-ar supune nu legii, ci presiunii grupurilor de presiune; în al doilea rînd, noi nu avem în legislația românească definit grupul de presiune și ar putea constitui un text care să dea posibilitatea unor interpretări abuzive și a unei practici pe măsură, dacă lăsăm această formulare și, în consecință, soluția pe care o propunem este eliminarea.

De asemenea, al treilea contraargument pentru textul în vigoare, "în apropierea sălilor de judecată" este o formulă atât de vagă, încât, practic putem înțelege orice, la 10 metri, la 50 de metri, la 100 de metri, care este modalitatea de a aprecia, ce înseamnă în apropierea sălilor de judecată existența unui grup de presiune, din acest punct de vedere.

În consecință, având în vedere aceste argumente, soluția pe care am propus-o este eliminarea, pentru a evita interpretările abuzive, sau cel puțin definirea expresă a ceea ce înseamnă "apropiere" sau eliminare a acestei sintagme cu privire la apropierea acestora.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte al Comisiei juridice.

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Observând conținutul legal al acestei infracțiuni de la art.349, renumerotat vorbesc, 344 text inițial, cred că am putea opera, mă refer la aspectul 2, invocat de colegul nostru, domnul deputat Boc, și să spunem "fapta de a participa la grupuri de presiune în sălile de judecată, ori în incinta instanței" și textul continuă: ".."cu ocazia judecării unui proces, cu scopul de a intimida... etc."

Deci, ne pronunțăm împotriva eliminării și vă rugăm, stimați colegi, să fiți de acord cu această modificare "ori în incinta instanței", în loc de "în apropierea acestora". Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc. Supun votului dumneavoastră întâi amendamentul domnului Boc pentru eliminarea textului de la 349 alin.1.

Cine este pentru? 11 voturi pentru.

Împotrivă? 145 voturi împotriva eliminării.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră textul art.349, astfel cum a fost reformulat în această ședință de către președintele Comisiei juridice, deci, nu "în apropierea acestora", ci "în incinta instanței".

Cine este pentru? 141 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 11 abțineri și multe voturi neexprimate.

Deci, amendamentul comisiei, reformulat astăzi în ședință, de la pct.425 a fost admis cu 141 voturi pentru, 11 abțineri, nici un vot contra.

La celelalte două alineate dacă sunt intervenții? Nu. Votate în formularea din amendamentul 425.

poziția 435, cu privire la art.351. La art.351 rămăsese în discuție referirea la maximul special cu privire la infracțiunea gravă, dacă este de cel puțin 5 ani sau peste 5 ani. Dau cuvântul domnului președinte Neagu.

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Reflectând, am zis că formularea "peste 5 ani" este cea potrivită și urmează ca acest Cod penal să ajungă și la colegii noștri din Senat, vedem și părerea domniilor lor și eventual, dacă va fi cazul, spun, se va ajunge la o mediere. dar propunerea noastră este ca la 351, actuala numerotare de la inițiator, alin.2, final - "peste 5 ani". Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră pentru alin.2 de la art.351 această formulare, mai exact această sintagmă "peste 5 ani", în loc de "cel puțin 5 ani".

Cine este pentru? Pare a fi unanimitate. Totuși întreb dacă sunt voturi contra sau abțineri? Nu sunt.

Deci, în unanimitatea celor prezenți, textul alin.2 a fost votat în această formulare.

La poziția 505, care a rămas de asemenea în suspensie... (Domnul președinte Ion Neagu se consultă cu prezidiul.)

În discuție a fost alin.4, cu privire la efectuarea oricăror operațiuni de export având ca obiect bunuri culturale mobile clasate. Domnul deputat Márton a fost cel care a ridicat problema.

Domnul Márton Árpad Francisc:

Domnule președinte, noi propunem să menținem varianta Guvernului, pentru că este în consens cu legea specială, cea referitoare la patrimoniul mobil, deci, varianta primită de la Guvern.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte Neagu.

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia, dând dovadă de flexibilitate, renunță la forma adoptată, vă propunem, cel puțin, și menținem 413 alin.4 în forma care ne-a fost trimisă de către inițiator. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră la alin.4 forma inițiatorului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă sau contra?

Unanimitate de voturi.

La 506... (Domnul președinte Neagu, împreună cu domnul deputat Márton Árpad Francisc se consultă cu prezidiul.)

Stimați colegi,

La celelalte puncte rămase în suspensie autorii amendamentelor ridicate în plen, ai intervențiilor ridicate în plen au renunțat, noi n-am votat însă textele.

La 522 poziția, art.428 dacă aveți obiecțiuni? Votat textul inițial.

La poziția 523, art.429 dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 523 al comisiei. Votat amendamentul, modificat și renumerotat art.429, conform propunerii comisiei.

La art.430 urmăriți amendamentul 524. nu sunt obiecțiuni. Votat amendamentul, modificat și renumerotat textul.

La art.490 urmăriți amendamentul 596. Nu aveți obiecțiuni, admis amendamentul, modificat... Suntem la poziția 596, art.490, renumerotat 502. Votat în unanimitate, nefiind obiecțiuni.

Poziția 603, art.496, renumerotat 508. Urmăriți amendamentul 603. Domnul deputat Boc.

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

La "amendamente respinse" există, la pag.384, amendamentele 69 și 70; 68 - 69 - 70, de eliminare. Este vorba de neprezentare la încorporare. Domnule președinte, de ieri, eu știu că suntem în NATO sau de astăzi suntem în NATO; de ieri, depinde la ce oră și cum ne raportăm. De ieri suntem în NATO, da? În 2 aprilie numai la Bruxelles se va mai pune un steag, dar de ieri suntem în NATO și cred că este firesc ca într-un Cod penal modern, care, - atenție! -, va intra în vigoare la un an de la data adoptării lui de către Parlament, când, cu alte cuvinte, vom fi de aproape 2 ani în NATO, să mai menținem o sancțiune penală pentru neprezentarea la încorporare.

Deci, două argumente pentru eliminare:

  1. textul Constituției României nu mai prevede obligativitatea stagiului militar și,
  2. suntem în NATO, iar exigențele NATO presupun armata de profesioniști, și nu armata de voluntari, bazată pe recruți. Având în vedere și argumentul că acest Cod penal va intra în vigoare la un an de la data adoptării, ori încă acest Cod penal nu este adoptat de Camera Deputaților, va merge la Senat, va fi mediere, deci, mai presupune cel puțin 4-5-6 luni de zile adoptarea Codului penal, credem că eliminarea acestui text ar fi un semnal politic în concordanță cu rigorile și cu necesitățile integrării României în NATO.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Mona Muscă.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnule ministru,

Noi, cu toții, atunci când ceream votul pentru noua Constituție, am promis un anumit lucru și anume, cel cu privire la armata neobligatorie. În situația aceasta, mă întreb, ce vor spune cei care ne-au auzit atunci, dacă noi acuma ridicăm mâna pentru sancțiuni la refuzul încorporării. Nu putem, într-un anumit moment dat, pentru votarea Constituției în vederea referendumului să spunem una, și acuma, în plen, la Codul penal să spunem alta, pentru că oamenii între timp au votat.

Nu se poate să nu ținem cont, cum spunea și colegul meu, domnul Emil Boc, de Constituție. Păi, ori este o Constituție de care ținem cont, ori atunci, ce rost a mai avut să mai modificăm Constituția; trebuia să o lăsăm cum era. Drept urmare, cred că indiferent de NATO sau ne-NATO, noi avem niște obligații față de oamenii pe care i-am chemat la vot în vederea... și unul dintre argumentele principale a fost "armata nu mai este obligatorie". Și acuma, tot noi venim și le dăm sancțiuni că nu se supun recrutării. Nu putem o dată să spunem una și altă dată alta, în funcție de conjunctură.

Drept urmare, rugămintea mea este să ținem cont de Constituția României, să ținem cont de promisiunile făcute și să fim consecvenți cu noi înșine și cu legea supremă a țării.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bădoiu.

Domnul Cornel Bădoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Tot ce au susținut colegii mei antevorbitori este real, numai că dacă bine îmi amintesc, nu am Constituția la mine, problema aceasta referitoare la serviciul militar urmează a fi rezolvată printr-o lege, ăsta-i un aspect.

Un al doilea aspect, cu care sper că veți fi de acord. De unde scoatem în acest moment banii necesari pentru a avea o armată numai de profesioniști? Oare, domnilor colegi, uitați că sursele de finanțare, sursele de mărire a bugetului statului sunt foarte reduse și de foarte multe ori nu sunt respectate de cei care ar trebui să aducă la îndeplinire obligațiile față de bugetul statului. Așa stând lucrurile, eu zic că textul pentru această etapă își găsește justificarea, urmând ca atunci când România va fi în măsură, și din punct de vedere financiar, să susțină o armată în totalitate de profesioniști, să dezincriminăm astfel de fapte.

De aceea, vă propun să fiți de acord cu raportul comisiei. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bolcaș, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

A înscrie chiar în legea fundamentală texte care țin numai de imagine și propagandă se răzbună, dar problema aici nu este de imagine și nu discutăm dacă a fost bine sau nu înscrisă în textul constituțional prevederea care a fost pusă în discuție sau cum se va pune ea în aplicare. Problema este infracțiunea; există sau nu există. La această dată a adoptării Codului penal recrutarea există și nu putem scăpa din perimetrul sancționării pe cei care nu se supun acestei proceduri.

2. Procedura de recrutare privește nu numai simpla încorporare, chemare la oaste a tineretului, ci privește și celelalte forme de chemare, chiar în cadrul unei armate de profesioniști, pentru a se supune la angajamentele luate. E vorba totuși de o armată, și nu este un club de doamne.

Sunt pentru menținerea textului. (Doamna deputat Mona Muscă dorește să revină la microfon.)

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Mona Muscă, îmi cer scuze că trebuie să vă reamintesc că ați vorbit.

Deci, încă o dată vă spun, doamna deputat, nu abuzați de faptul că mi-ați oferit ieri un măr.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Nu, deși puteați să-l împărțiți pe din două cu mine, dar mă rog, nu ați făcut-o.

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Nu putem confunda armata profesionistă, unde oamenii se duc de bună voie și drept urmare nu vor face obiectul acestui articol, cu armata obligatorie, unde se întâmplă acum asemenea situații. Drept urmare, această confuzie trebuie eliminată.

Și, în al doilea rând, vreau să spun că dacă eu aș fi tânăr la ora actuală sau mamă de băiat tânăr care ar urma să facă armata, eu nu v-aș mai crede în vecii vecilor pe nici unul din oamenii politici, indiferent că face parte din Guvern sau din Parlament sau dintr-un partid, în promisiunile făcute. Asta va fi consecința faptului că noi când promitem nu mergem cu lucrurile până la capăt, să le și concretizăm.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Intervențiile au fost făcute în legătură cu art.496 de la poziția 603. Eu pusesem în discuție art.490 de la poziția 596. Aici n-au fost obiecțiuni, încât urmează să constatăm că s-a votat amendamentul 596 și art.490, respectiv 502 renumerotat, va avea alcătuirea din amendamentul 596.

La art.496 a fost un prim amendament al domnului Boc, susținut și de PNL, care prevede eliminarea acestui text, deci, cu privire la sustragerea de la recrutare.

Cine este pentru amendamentul domnului Boc? 34 voturi pentru eliminare.

Împotrivă? 161 voturi împotriva eliminării.

Abțineri? 7 abțineri.

Cu 34 voturi pentru, 161 voturi împotrivă, 7 abțineri, amendamentul domnului Boc a fost eliminat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei, amendamentul 603, cu privire la formularea art.496, prin renumerotare 508.

Cine este pentru? 172 de voturi pentru.

Împotrivă? 38 de voturi contra.

Abțineri? O abținere.

Amendamentul nr.603, cu privire la art.508 alin.1, a fost adoptat cu 172 de voturi pentru, 38 împotrivă și o abținere.

Domnul Boc.

Domnul Emil Boc:

La ultimul amendament care mai figurează în raport, este ultimul, aș vrea să fiu bine înțeles: neprezentarea la încorporare nu trebuie să fie sancționată penal. Există alte sancțiuni administrative care pot fi aplicate. Poate fi aplicată o amendă contravențională pentru neprezentarea la încorporare. Este o soluție care se practică și în alte țări. Dar, credem că, a menține încă incriminată la nivel penal neprezentarea la încorporare reprezintă un semnal politic extrem de neconvingător cu privire la statutul actual al României, de țară membră NATO.

În consecință, îi rog pe colegii noștri să accepte această propunere, să înțeleagă faptul că nu rămâne nesancționată neprezentarea la încorporare - numai că nu-i mai trimitem în închisoare pe acei tineri care nu doresc să facă armată -, ci că le aplicăm o sancțiune contravențională până când, în ultimă instanță, Guvernul va elabora Proiectul de Lege cu privire la stagiul militar, fără ca acesta să mai aibă caracter obligatoriu.

Deci, un prim semnal ar fi coborârea la nivelul sancțiunii contravenționale până la eliminarea definitivă a oricărei sancțiuni, evident, pentru neprezentarea la încorporare, în condițiile în care în România stagiul militar obligatoriu nu va mai exista.

Domnul Valer Dorneanu:

A cerut cuvântul primul domnul deputat Tudor, din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Domnul Marcu Tudor:

Am această propunere, dacă-mi permiteți.

Domnule președinte,

Trebuie să fim consecvenți cu noi înșine. Atunci când a fost propusă de către Ministerul de Interne - și, parcă, acceptată și de Ministerul Apărării Naționale - posibilitatea de a înlocui serviciul militar cu plata unei sume de bani, primii care au sărit au fost colegii noștri din Partidul Democrat, care au spus că, în felul acesta, toți cei cu bani se vor eschiva de la armată și armata va fi făcută numai de oamenii care nu au posibilități materiale.

Exact în aceeași situație, vă aduc aminte, domnule Boc, vă înscrieți și acum, în condițiile în care feciorii de bani gata sau, știu eu, oamenii cu posibilități materiale vor evita în permanență să satisfacă acest serviciu, plătind niște sume, oarecum, modice; pentru că trebuie un echilibru: nu pot să zic că acela are bani - plătește mai mult, acela n-are bani - plătește mai puțin. Pentru el nici nu sunt importanți banii ăștia, până la urmă. Și rămân exact în aceeași situație - ca să facă armata - tot oamenii fără posibilități materiale, sau cei care, pur și simplu, sunt nevoiți să se împrumute, să vândă, să fure ca să facă rost de bani.

Este o greșeală mare pe care am accepta-o dacă am vota așa ceva. Putem alt fel să zicem: rămâne la latitudinea juristului să constate care este gravitatea faptului - poate el are niște circumstanțe atenuante - și să-i înlocuiască vina penală, cu o amendă penală. Pot fi amândouă, dar în nici un caz numai una, pentru că am cădea într-un dezechilibru total, lucru pe care încă nu putem să-l acceptăm în executarea serviciului militar.

Deci, sunt împotriva unui astfel de amendament.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Varujan Pambuccian, și apoi domnul Márton Árpád Francisc.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că trebuie să ne amintim câteva lucruri.

În primul rând, cred că trebuie să ne amintim că, atunci când a fost referendumul pentru votarea Constituției, foarte mulți, foarte mulți oameni au votat această Constituție având în cap prevederea cu trecerea la armata de profesioniști. A fost un număr mare de oameni care au făcut lucrul acesta. Și cred că este bine să găsim o formulă de tranziție, până în momentul în care această armată de profesioniști se va înființa.

De aceea, propunerea pe care a făcut-o domnul Boc mie mi se pare o propunere judicioasă, pentru că ea prevede exact o tranziție. Coborârea nivelului de sancționare de la nivelul penal la cel administrativ nu cred că ar introduce un sistem cenzitar, dacă nu vorbim de sume foarte mari.

Cred că ar fi și un semnal foarte clar pe care l-ar da Parlamentul României că, într-adevăr, dorim să facem cât mai repede această trecere de la o armată care oricum consumă resurse foarte multe, fără a da eficiența justificată de resursele pe care le consumă, la o armată modernă.

Cred că noi, ca țară, merităm să dăm acest semnal, și noi, ca Parlament, putem să facem acest lucru. Cred că el este în perfectă legătură cu modul în care au votat oamenii în momentul votării Constituției, și cu ceea ce în definitiv am văzut în ultimii ani la televizor, legat de diferența între o armată de profesioniști și o armată amorfă și ineficientă.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Márton Árpád Francisc.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Și data trecută am încercat să vă conving că acest text, pe undeva, este chiar aberant. Dacă citim cu atenție: "neprezentarea la încorporare sau concentrare în termen de trei zile"; deci, această sancțiune se aplică celui care a venit la încorporare în cea de a patra zi. Ce sancțiune primește persoana care s-a prezentat la încorporare în cea de a patra zi? Un an închisoare strictă. Da? Credeți că este just? Mie mi se pare că nu. Și atunci, dacă tot n-a venit în timp de trei zile, va încerca să nu vină deloc.

Din contră, eu zic că o astfel de prevedere legală te îndeamnă să nu vii deloc, dacă tot ai întârziat, pentru că, oricum, primești un an închisoare.

Mi se pare că eliminarea este cea mai corectă soluție, precum și găsirea, la "contravenții", a unei amenzi - "între ..." și "între ..." - și, în funcție de câte zile a întârziat sau nu a dorit să se prezinte, îl amendez. Aceasta este cea mai justă soluție pentru această perioadă de tranziție.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Mona Muscă.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Vreau doar să prezint punctul de vedere al Grupului parlamentar liberal.

În primul rând, susținem în continuare eliminarea; categoric, eliminarea.

Ar fi, ca să spun așa, atitudinea noastră cinstită față de noi înșine și față de cei pe care i-am păcălit, în cazul în care nu acceptăm eliminarea.

Și, în plus, categoric, susținem amendamentul cu privire la o sancțiune administrativă, și nici într-un caz penală. Este aberant să-i pedepsești penal pe cei care, peste foarte puțin timp vor fi liberi să renunțe la serviciul militar și care, de fapt, așa au fost păcăliți - că vor renunța, că va face militărie numai cine vrea, și acum o întoarcem.

Deci, susținem amendamentul și încă o dată revenim asupra eliminării propuse.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Boc, susținut și de alți colegi, cu privire la eliminarea art.497, respectiv "neprezentarea la încorporare sau concentrare".

Cine este pentru eliminare? 38 de voturi pentru eliminare.

Împotrivă? 189 de voturi împotriva eliminării.

Abțineri? 4 abțineri.

Amendamentul de eliminare a textului a fost respins cu 189 de voturi pentru respingere, 38 - pentru eliminare, 4 abțineri.

Supun votului dumneavoastră art.497, în formularea comisiei, pe care o aveți la amendamentul nr.604.

Cine este pentru? 189 de voturi pentru amendamentul nr.604.

Împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

189 de voturi pentru, 5 împotrivă și 8 abțineri.

Stimați colegi,

Pentru a fi siguri că am votat cum trebuie, la ultimul articol, respectiv art.500, eu știu că am votat expres că "Prezentul Cod intră în vigoare la un an de la data publicării", și nu la "6 luni".

 

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte, s-a votat.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 18 ianuarie 2020, 2:39
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro