Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of May 4, 2004
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.64/12-05-2004

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
04-12-2019
27-11-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2004 > 04-05-2004 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 4, 2004

  Intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,19.

Lucrările au fost condus, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistați de domnii Nicolae Leonăchescu și Gheorghe Albu, secretari.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața!

Începem prima parte a ședinței de astăzi cu intervențiile deputaților.

Domnul Stănescu nu este.

 
  Radu Liviu Bara - intervenție intitulată Miza pe Capitală;

Domnul Radu Liviu Bara. Va urma domnul Adrian Moisoiu.

   

Domnul Radu-Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Intervenției mele de astăzi i-am dat titlul "Miza pe capitală".

Este bine cunoscut faptul că alegerile din București reprezintă cele mai importante alegeri din țară, aici fiind cel mai numeros electorat din România, după cel al președintelui țării. De asemenea, în țările civilizate, nu de puține ori, primarul capitalei poate ajunge prim-ministru la alegerile parlamentare următoare.

Totodată, alegerile primarului general al capitalei reprezintă un important moment de percepere a forței unui partid, încrederea populației în acel partid, ceea ce reprezintă un puternic semnal dat întregii țări înaintea alegerilor parlamentare și prezidențiale.

De cele mai multe ori, la alegerile locale contează mai puțin partidele pe care le reprezintă, contând foarte mult alte calități, spre exemplu a fi un bun gospodar. acest lucru nu este valabil însă în București. Bucureștiul are un electorat atipic, așa cum s-a demonstrat în 2000, când au ales Primarul General de o anumită culoare politică și pe cei 6 primari de sectoare de o altă culoare politică.

Așadar, votul din București este un vot cu pronunțat caracter politic. Având în vedere importanța acestui vot, partidele au căutat și și-au desemnat candidații care consideră că reprezintă cel mai bine partidele respective sau care să poată atrage cât mai mult electorat indecis.

Au fost aleși ca viitori candidați oameni cu charismă, oameni mai gălăgioși sau mai puțin gălăgioși, oameni care au reușit în afaceri, oameni care sunt cunoscuți electoratului prin faptul că au avut mai multe funcții publice sau pur și simplu oameni care deocamdată nu spun nimic electoratului, dar care ar putea constitui o surpriză.

Unele partide sunt convinse că cei care-i reprezintă nu au șanse reale de a câștiga, dar speră ca, prin prezența lor, să realizeze un impact care să le permită obținerea celor 5%, procente suficiente accederii în consiliile locale și de ce nu dătătoare de speranțe pentru alegerile parlamentare.

Cunoscând o mare parte a candidaților lansați până în prezent, prevăd o bătălie politică dură, cu multe atacuri la persoană, cu invective, cu vorbe care vor viza mai mult partidele din care fac parte sau interesele personale și mai puțin programe concrete de gospodărire a orașului, programe care vor fi abordate de candidații ce concurează la funcția de primar de sector. De altfel, săptămâna trecută, la un post de televiziune, am văzut doi dintre candidații care au avut o confruntare departe de a fi un dialog politic, confruntare presărată cu multe atacuri la persoană.

PSD-ul și-a desemnat un candidat care nu e gălăgios, nu e om de afaceri, dar care are charismă și este un intelectual rasat, diplomat, ceea ce ar putea fi un atu în plus pentru cei care doresc ca într-adevăr Bucureștiul să fie condus de un om deosebit, care s-a validat în mod strălucit în afara granițelor țării.

Eu nu cred în reușita în alegeri a unei femei, indiferent de eforturile pe care le va face presa sau postul de televiziune ce deservesc partidul respectiv, după cum nu cred în reușita candidatului unui partid neparlamentar.

Analizând șansele fiecăruia și partidele care îi susțin, consider că trei pot fi candidații serioși, pentru că au în spate partide puternice, respectiv candidații PSD, PD și PRM.

Având în vedere că sunt convins de reușita candidaților PSD la cele 6 sectoare ale Bucureștiului, consider că este bine pentru bucureșteni ca și Primarul General să fie din același partid, pentru a se face o echipă care să elimine orice disensiuni și disfuncționalități, astfel încât Bucureștiul să redevină cu adevărat "Micul Paris".

În încheiere, aș compara conducerea Bucureștiului din 2000 până în prezent cu dezastrul realizat în țară de conducerea CDR - PD - PNL, în 1996 - 2000. Cred că, în sfârșit, bucureștenii vor dovedi că doresc un primar deosebit, un adevărat om politic de o cinste exemplară, care sunt ferm convins că, așa cum a făcut atunci când a reprezentat la cel mai înalt nivel țara noastră în Statele Unite, va reprezenta și Bucureștiul în rândul capitalelor lumii, într-un mod ce va aduce câștig din toate punctele de vedere locuitorilor capitalei și nu numai.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Adrian Moisoiu - declarație cu titlul Români, pedepsiți trădarea și pe trădători!;

Dau cuvântul domnului Adrian Moisoiu. Va urma domnul Petre Posea.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

"Români, pedepsiți trădarea și pe trădători!"

Ceea ce am declarat de la acest microfon al Camerei Deputaților, marți, 20 aprilie a.c., din păcate, s-a confirmat!

Miercuri, 28 aprilie, delegația conducerii Filialei PSD din județul Mureș a fost invitată la București, la nivel de vârf, de conducerea centrală.

Cu această ocazie, s-a perfectat o mârșavă trădare a românilor din Transilvania, mai exact din județele Mureș și Cluj.

Ca urmare a înțelegerilor și protocolului încheiat între PSD și UDMR, la alegerile din 6 iunie a.c., PSD va facilita ocuparea scaunului de primar în Tg.Mureș de către candidatul UDMR, deputatul Kelemen Attila și respectiv a celui de președinte al Consiliului Județean Mureș, de către un maghiar încă nenominalizat, cu condiția de a primi în schimb ambele posturi de vicepreședinte al Consiliului Județean Mureș. În replică, UDMR se obligă să voteze, la Cluj-Napoca, pe candidatul PSD pentru funcția de primar, care de aseară este Ioan Rus - ministrul administrației publice și de interne, și să facă absolut totul pentru ca actualul primar, marele patriot Gheorghe Funar, să nu mai fie ales în fruntea municipiului fanion al Transilvaniei.

Acesta este scenariul care își propune să pregătească condițiile prin care să se materializeze fără probleme visul celor care doresc crearea artificială a unui Ținut Secuiesc a cărui capitală să fie la Tg.Mureș. În acest caz, este normal ca atât președintele acestui Ținut, cât și primarul capitalei lui să fie maghiar.

Aceasta este trădarea pe care PSD ne-o pregătește! De aici și până la Ungaria Mare, a mai rămas doar un pas... mic!

Și pentru ca să fie ornată cu bomboane coliva de la înmormântarea României, Comisia de Retrocedare din cadrul Guvernului a hotărât ca Liceul Bolyai, Colegiul Național Unirea și Liceul de Arte din Tg.Mureș să fie retrocedate proprietarilor, respectiv Bisericii Reformate și celei Catolice. Deoarece parohiile și-au manifestat intenția ca unitățile școlare amintite să fie transformate în colegii reformate și catolice, mii de elevi români și maghiari, peste 5 ani, nu vor mai avea acces pentru a studia în aceste licee de elită.

Conduita unui Guvern este exprimată prin actele sale și în primul rând prin modul în care respectă Constituția, al cărui articol 1 prevede că: "România este un stat unitar și indivizibil". Încurajarea tendințelor și proiectelor UDMR de dezlipire a Transilvaniei de la statul român și asimilarea ei într-un alt stat este mai mult decât clară. Poziția de slugărnicie față de Budapesta este evidențiată prin recenta reinstalare a monumentului închinat Ungariei Mari de la Arad, care proslăvește un eveniment militar și politic care, folosindu-se de marile lozinci ale revoluției burgheze occidentale, a dus la uciderea barbară a peste 40.000 de români, la raderea de pe fața pământului a peste 300 de sate și biserici.

"Vom avea Statuia Libertății la Arad, vom avea în curând și Liceul Bolyai care va reintra în proprietatea Bisericii Reformate, nu mai avem voie să spunem că noi nu putem obține nimic", a declarat săptămâna trecută Márkó Béla. Mare dreptate are!

Dar pentru ca viața noastră de zi cu zi să fie mai bună, ca să trăim omenește pe pământul unde ne-am născut, să nu trebuiască să culegem căpșuni prin Spania și portocale prin Grecia, să nu ne decuplăm de la căldură, UDMR ce-și propune? În cei peste trei ani de când sunt deputat, tot timpul a votat după cum i-a cerut partidul de guvernământ, "s-a făcut preș" la picioarele acestuia, uitând de interesele maghiarului care l-a trimis în Parlament!

Iată pentru ce, cu ștampila de vot în mână, aveți datoria să sancționați fără menajamente politica dezastruoasă dusă de guvernarea social-democrată a lui Adrian Năstase! Numai așa acest plan de scindare a Țării încă se mai poate contracara! Prezentați-vă la vot cu toții și nu dați votul dumneavoastră candidaților PSD! Schimbarea se impune! Partidul România Mare reprezintă o ofertă care poate să vă îndeplinească toate doleanțele!

România nu poate fi întreagă fără Transilvania, în totalitatea ei!

Mulțumesc.

 
  Petre Posea - declarație politică intitulată Anul electoral 2004, moment de bilanț și de perspectivă!;

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului deputat Petre Posea. Va urmea domnul Longher Ghervazen.

   

Domnul Petre Posea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi prezenți,

Declarația politică de astăzi se intitulează: "Anul electoral 2004, moment de bilanț și de perspectivă!"

Într-un an electoral când scena politică românească este dominată de începutul sarabandei alegerilor - locale, parlamentare și prezidențiale - este firesc, ba aș spune chiar obligatoriu să se ia pulsul corpului electoral, pentru ca politicienii - candidații la orice nivel - porniți la vânătoare de voturi să aibă cât de cât o vagă idee, încotro bate vântul înnoirilor.

Cu alte cuvinte, la cumpăna dintre mandate, fiecare cu "armele" din dotare încearcă să facă un bilanț al realizărilor sau neîmplinirilor, dar să-și schițeze și unele dorințe ce-și așteaptă materializarea în perioada care urmează.

Cu această ocazie, indispensabile, sondajele de opinie au revenit în forță în actualitatea politică, organizatorii lor străduindu-se să le facă oarecum credibile, pentru a nu deveni simple oglinzi care deformează realitatea.

În context, deci, cu riscul că mă repet, toată lumea politică se pregătește de alegeri. Se fac calcule, se schițează strategii, se angajează firme specializate în imagini electorale pentru a-i sfătui pe candidați cum să se îmbrace, cum să surâdă, ce subiecte să abordeze cu precădere.

O asemenea agitație a fost stârnită desigur de dorința partidelor de a nu fi respinse de electorat și de a se bucura, într-un fel, de sceptrul gloriei. De la această neostoită voință de afirmare pornește și ofensiva feluritelor partide, mai mici sau mai mari, de a se impune prin puterile proprii și a cuceri acel minim de "captatio benevolentia" din partea cetățenilor.

Pretutindeni în lume, chiar și în cele mai consolidate democrații, se încropesc și se desfac alianțe, se pun în circulație sforăitoare declarații politice, în mare parte platforme pline doar de promisiuni, în mai mică măsură și mai rar, proiecte viabile.

Un lucru nu ar trebui să scape din vedere candidaților, și anume că, în acest gen de confruntare, surprizele nu lipsesc, chiar dacă sondajele de opinie comandate pe bani grei poleiesc realitatea în roz, cei din coadă ajungând în frunte uneori și invers.

Culmea este că unii oameni politici de la noi nu au tras nici un fel de învățăminte din eșecurile răsunătoare pe care le-au suferit, din faptul că au fost azvârliți la lada de gunoi a istoriei.

Așa este cazul fostului președinte Emil Constantinescu, resuscitat de trupa de trăgători de sfori din jur, al "struțo-cămilei" liberal-democrată și mai recent al intrării în viața politică a fostului oier Becali, patronul echipei de fotbal Steaua.

De asemenea, este strigător la cer cazul "faimosului" Cozmin Gușă, fostul secretar general al partidului de guvernământ, care și-a schimbat cameleonic culoarea politică, devenind fidelul matrozului Băsescu, după ce se înjuraseră ca la ușa cortului.

În aceste condiții, ce să mai creadă bietul cetățean uluit de atâtea șarade pe care trebuie să le dezlege. Mai poate avea încredere în promisiunile electorale ale oricui? Nici vorbă că nu.

Altfel stau lucrurile în cazul Partidului Social Democrat, care se prezintă în campaniile electorale din acest an nu numai cu lecția bine învățată, dar și cu un snop de împliniri atât pe plan intern, cât și internațional, amintind aici doar îmbunătățirea mediului economic, menținerea inflației în parametri previzibili, intrarea în NATO și drumul sigur către Uniunea Europeană.

Ca partid cu prestanță, ce se respectă, partidul nostru cheamă adversarii politici să adopte un fair-play desăvârșit și un dialog civilizat pe perioada campaniilor electorale. În perioada următoare, PSD va pune un accent deosebit pe îndeplinirea promisiunilor electorale la nivel local, precum și pe coordonarea acestor proiecte cu cele de la nivel central.

Poate va fi cazul să folosim mai puțini fluturași sau cine știe ce afișe, deoarece electoratul este interesat numai de realizări concrete, partidul nostru fiind singurul partid care, în campaniile electorale, negociază certitudini, și nu doar speranțe și promisiuni.

Cu permisiunea dumneavoastră, apropo de adversarii noștri politici, îl citez pe Ion Heliade Rădulescu care spunea: "Faceți, iar nu stricați, că nația primește și binecuvântează pe cel ce face și blestemă pe cel ce strică".

Va fi un an electoral dur, care va pune la grea încercare nu doar forța de convingere a partidelor politice, ci, în primul rând, rezistența poporului. Oricât de artiști ar fi oamenii politici, a sosit vremea când scamatoriile electorale nu mai țin.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Ghervazen Longher - declarație politică intitulată Uniunea Polonezilor din România salută intrarea Poloniei în Uniunea Europeană;

Dau cuvântul domnului Longher Ghervazen. Va urma domnul Pavel Târpescu.

Domnii deputați Ioan Timiș, Ștefan Lăpădat și Ioan Miclea au depus la Secretariat declarațiile.

   

Domnul Ghervazen Longher:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Declarația mea politică se intitulează "Uniunea polonezilor din România salută intrarea Poloniei în Uniunea Europeană".

În zilele de 1 și 3 mai 2004, s-a sărbătorit la Suceava intrarea Poloniei în Uniunea Europeană, Ziua Constituției Poloniei, Ziua diasporei polonezilor, inaugurarea Casei Poloniei din Vicșani. La această manifestare, au participat oaspeți din Polonia, domnul senator Andrzej anulewicz, reprezentanții Ambasadei Poloniei la București, în persoana domnului consul Boris Sekala, reprezentantul Fundației "Wspolnota Polska", domnul Kazimierz Jurczak, fostul consul al Ambasadei Poloniei la București și nu în ultimul rând reprezentanți ai administrației publice locale, domnul Gavril Mârza, președintele Consiliului județean.

În acest context, ne-a fost transmis mesajul domnului președinte al Poloniei, Aleksander Kwazniewski, prin vocea domnului senator, de sprijinire a României pentru integrarea în Uniunea Europeană. a fost precizat că etnia polonă din România este o punte de legătură între România și Polonia.

Suntem în deplin acord cu deciziile adoptate la Consiliile Europene de la Copenhaga și Salonic, decembrie 2002, iunie 2003, respectiv decembrie 2003, care netezesc calea României spre aderare la Uniunea Europeană în 2007 și care condiționează îndeplinirea obiectivelor fixate în procesul de aderare de capacitatea sa de a continua realizarea unor progrese semnificative în pregătirile interne. De asemenea, considerăm că, încă din în acest moment, România poate să aibă o contribuție consistentă la politica externă și de securitate comună a Uniunii Europene, printr-un management eficient al granițelor externe, contribuind astfel la consolidarea ariei de libertate, respectarea drepturilor omului, securitate și justiție.

În deplin acord cu mesajul președintelui Poloniei adresat minorității poloneze la manifestările desfășurate sus-menționate, ne declarăm un liant de colaborare între cele două țări și ne oferim să sprijinim în continuare dezvoltarea reciprocă a colaborării națiunilor noastre pentru realizarea obiectivelor europene, în acord cu interesele naționale, în general, și ale minorității poloneze.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Pavel Târpescu - intervenție intitulată Partidul Social Democrat respectă valoarea muncii oneste;

Dau cuvântul domnului Pavel Târpescu. Va urma domnul Ștefan Baban.

   

Domnul Pavel Târpescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervenția mea de astăzi se numește "Partidul Social Democrat respectă valoarea muncii oneste".

Credincios doctrinei sale social-democrate moderne europene, Partidul Social Democrat consideră munca drept valoare supremă. Munca onestă, continuă, fără preget trebuie să ne fie tuturor o adevărată emblemă. Vom fi mai buni, mai performanți, mai patrioți și chiar mai europeni, în măsura în care vom munci cu inteligență, dăruire și meticulozitate.

Partidul Social Democrat vede, în muncitorii acestei țări, adevăratul viitor al tuturor românilor, șansa noastră de a ne elibera de sărăcie, spaimă, obscuritate și subdezvoltare.

Prin maniera sa de guvernare, Partidul Social Democrat a demonstrat că sloganul din cadrul alegerilor din anul 2000 "Aproape de oameni, împreună cu ei" s-a transpus punctual în planul realității. Ziua de 1 Mai nu reprezintă o sărbătoare cu specific comunist, decât pentru cei ignoranți sau răuvoitori. Partidul Social Democrat prețuiește, cu adevărat, tradiția istorică românească, precum și valorile social-democrației europene. Prin muncă cinstită, vom învinge. E singura cale cu adevărat de urmat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu, și pentru concizie.

 
  Ștefan Baban - declarație politică intitulată Promovarea unei strategii... deja aplicată;

Dau cuvântul domnului Ștefan Baban. Va urma domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu.

   

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Promovarea unei strategii... deja aplicată"

Săptămâna trecută, cu mare pompă și alai, a fost lansată, de către actuala Putere, Strategia Națională de Acțiune Comunitară, adică o nouă structură guvernamentală care urmărește să plaseze la nivelul fiecărui liceu din țara asta oamenii-problemă, adică cei care suferă crunt din cauza lipsurilor materiale, medicale, financiare etc. Această strategie, pentru a putea fi aplicată și practic, constituie încă la nivel de teorie, o încrengătură stufoasă instituțională care implică cel puțin 4 ministere (al Sănătății, al Muncii, al Solidarității și Familiei, al Educației și al Internelor) și care generează funcții noi pentru a putea realiza acțiunile comunitare și de caritate, conferințele de presă, descoperirea sponsorilor pentru ca ideile să capete contur și să poată fi puse în practică.

Tot ceea ce promovează această strategie, mai ales acum, în pragul luptei electorale, se face de ani de zile fie de organizațiile nonguvernamentale, cărora, de multe ori, nici nu li se mulțumește pentru activitatea umanitară desfășurată, fie de direcțiile pentru protecția copilului sau unități de asistență socială care, din păcate, primesc întotdeauna prea puțini bani pentru a acoperi toate cheltuielile necesare. Dacă la aceste două categorii mai adăugăm inspectoratele școlare, primari cu inițiativă și inimoși, susținători dezinteresați care au grijă constant de tineri, bătrâni, familii în dificultate, constatăm cu surprindere că strategia este lansată destul de târziu, după ce mecanismul care se dorește a fi pus în mișcare funcționează deja de mult timp.

Ceea ce nu știu sau poate n-au aflat actualii guvernanți este că acțiunea comunitară este o realitate dinaintea teoretizării și considerării ei ca o salvare, că cea mai mare parte a persoanelor defavorizate sunt sprijinite, de ani buni, în existența zilnică, dinainte ca toate acestea să fie prezentate ca o strategie care vine acum, în pragul alegerilor, ca să spunem în ultimul ceas, să arate acestei categorii sociale că și ea contează, după ce în ultimii 4 ani nu a prezentat prea mare interes.

Știu oare, cei care au lansat această șaradă, care sunt problemele curente cu care se confruntă susținătorii și/sau beneficiarii acestor activități? Dacă nu, ar fi cazul să le enumerăm, poate astfel se vor rezolva.

În primul rând, birocrația greoaie prin care, de exemplu, centrele de zi din școli, unde elevii rămân să-și facă temele, să servească masa, adică să fie supravegheați, nu pot cumpăra direct de pe piață alimentele, ci trebuie să aștepte să le fie repartizate de administrația locală, achiziționate de la anumite firme furnizoare, cliente fidele ale politicii locale și care nu întotdeauna au un preț convenabil, pentru că este normal ca diferența de preț să intre în buzunarul patronului de firmă, care, la rândul lui, să o verse în contul celor care au facilitat contractele de furnizare. Și lucrul acesta este valabil și pentru cantinele de ajutor social și pentru instituțiile speciale medicale, unitățile de asistență socială etc. Partea proastă este că tot acest carusel al "mulțumirilor" financiare obligă pe susținători și părinți să scoată mai mulți bani din buzunare, astfel încât actul de caritate nu-și mai găsește rostul.

O altă problemă este reprezentată de obiectele necesare pentru ca aceste centre (de zi, de plasament, de asistență socială și medicală) să poată funcționa. Începând de la banalele cuie și terminând cu scaunele, mesele, chiuvetele etc., totul se achiziționează prin intermediul direcțiilor județene aflate, la rândul lor, în subordinea autorităților locale. Nu e de mirare că și aici funcționează principiul prieteniei politice, astfel că tot firmele agreate de aleșii locali sunt cele care stabilesc prețul de achiziție, pentru că acest serviciu trebuie, la rândul lui, plătit. Nu întotdeauna sponsorii sau cei care ajută la îmbunătățirea activității acestor unități sunt mulțumiți de serviciile prestate, dar pentru a nu a avea probleme cu autoritățile locale și pentru a-și putea continua actele de caritate, preferă să tacă și să-și vadă de treburile lor.

La toate acestea se adaugă o altă problemă reprezentată de îndepărtarea treptată, dar sigură, a asistenței și ajutorării sociale de domeniul educației. După scoaterea instituțiilor de ocrotire de sub tutela educației și îndepărtarea dintre salariați a cadrelor didactice, urmează acum, conform strategiei sus-menționate, trecerea pe prim plan în educația copiilor a asigurării unor servicii sociale, eventual sume de bani, obiecte de strictă necesitate, în defavoarea școlarizării copiilor, a frecventării școlilor, a prevenirii abandonului școlar. Nici problemele altor categorii defavorizate nu par a avea prioritate. Nu se vorbește nimic despre găsirea unui loc de muncă și/sau a unei locuințe pentru tinerii care la majorat sunt obligați să plece din centrele sociale, despre acordarea unor ajutoare materiale și financiare pentru persoanele care au fost disponibilizate și au pierdut întreaga agoniseală în urma afacerilor ilegale ale unor așa-ziși oameni bine intenționați, care le-au promis un trai decent la bătrânețe, pentru a le fura amărâta de casă, despre ajutorarea celor care au ajuns la o anumită vârstă fără acte sau statut social.

Aceasta este Strategia Națională pentru Acțiunea Comunitară. Fraze pompoase, cuvinte mari, dar acțiuni puține și care, nici într-un caz, nu le va ușura viața celor săraci și amărâți. În schimb, poate îi va câștiga ca electorat pentru alegerile ce vor să vină.

Timp de 4 ani, vor fi iarăși proscrișii societății, după care vor deveni din nou beneficiarii unei strategii naționale care le va permite... cine mai știe ce.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Becsek-Garda Dezideriu Coloman - din nou despre susținerea mafiei lemnului de către conducerea Regiei Naționale a Pădurilor;

Dau cuvântul domnului Becsek-Garda Dezideriu. Va urma domnul Dumitru Bentu.

Deputații Minodora Cliveti, Iriza Scarlat, Gheorghe Dinu și Gelil Eserghep au depus la Secretariat.

   

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Susținerea mafiei lemnului de către conducerea Regiei Naționale a Pădurilor și de către noua conducere a Direcției Silvice Miercurea-Ciuc se observă în continuare. Cazul cel mai concret este menținerea în funcție a celor care au prejudiciat fondul forestier național, permițându-se celor în culpă să întocmească acte fictive pentru mușamalizarea prejudiciilor aduse prin împăduriri fictive, lucrări neexecutate și decontate. Mai mult chiar, persoana care a adus cele mai mari prejudicii la resortul de regenerări a fost transferată la Serviciul de cultură și refacere a fondului forestier. Doamna juristă Mateiu Mariana, de la Direcția silvică Miercurea-Ciuc, care a redactat textul contractelor pentru Asociația "Prosilvae", este în continuare în funcție, având posibilitatea, în continuare, să dirijeze mușamalizarea tuturor fraudelor executate de mafioți.

Fosta directoare tehnică a fost transferată cu atribuții pe linie profesională la Rezervația Parcului Național Lacul Roșu - Hășmaș - Cheile Bicazului, deși a fost implicată direct în distrugerea fondului forestier, lucru confirmat de controalele realizate de Autoritatea Națională de Control. S-a dovedit și implicarea ei în activitatea frauduloasă a Asociației "Prosilvae", fapt ce face posibilă blocarea continuării verificărilor. Doamna ingineră Szabo Maria, responsabilă pentru fondul forestier, prin soțul său Czitrom Bela, poate, și ea, bloca descoperirea adevărului, prin funcția pe care o are.

Domnule director general Ion Dumitru, ce interes aveți în susținerea acestor oameni? Nu observați că existența mafiei lemnului de la Direcția Silvică Harghita lezează asupra imaginii dumneavoastră?

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Dumitru Bentu - declarație politică intitulată Lansare;

Dau cuvântul domnului Dumitru Bentu. Va urma doamna Leonida Lari.

A mai depus la Secretariat domnul Emil Rădulescu.

   

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi se intitulează "Lansare".

Precampania, de fapt campania electorală se află în plină desfășurare. Dacă ar fi să introducem o parafrază la titlul unui celebru film de la jumătatea secolului trecut "Toată lumea râde, cântă și lansează".

Prin comparație însă, câtă diferență între aceste acțiuni - eleganță și distincție la PSD, spectacol periurban la ceilalți și mă refer în mod special la Alianța PNL - PD.

Am asistat, întâmplător, la oferta electorală pentru București a respectivei alianțe, transmisă de un post de televiziune cu nume vitaminic.

Senzația de consternare, de bulversare a fost totală.

A deschis show-ul fratele mai mare care, cu o încrâncenare greu descriptibilă, făcând eforturi vizibile de a da coerență intervenției, a demonstrat că este un lider liberal extracomunitar, un surogat de Brătieni, care cu siguranță s-au răsucit în criptele recunoștinței naționale.

De fapt, cuplul capilor a fost capul de afiș al spectacolului propriu-zis, în cadrul căruia unul îngenunchea, altul scrâșnea, trupa răcnea, în timp ce animatorii portocalii agonizau lângă scena familiei Proconsul.

Era evident, cei aproximativ 300 de participanți la "marele eveniment" așteptau apariția trupei "Morometzii", care s-a încadrat firesc în nota lansării, debitând versuri "profunde", sperăm pe placul "lansaților". Iată o mostră din ceea ce credem că va deveni imnul alianței - în concepția artistică a unei alte trupe celebre în țara noastră, prezentă, și ea, pe scena ridicolului "Vecina mea are un crin. Îl ține jos la mezanin!"

În ceea ce privește echipa pentru primăriile de sector "unită" și "reprezentativă", era alcătuită din cetățeni care nu vor depăși niciodată statutul de candidați.

La sfârșit se putea declara moromețian "așa ceva nu există". Ba există, spunem noi, dar văzându-i și mai ales ascultându-i, îți dai seama de valoarea de adevăr a celebrului vers. Doamne, ocrotește-i pe români!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc frumos.

 
  Leonida Lari Iorga - pledoarie în sensul rezolvării problemei însemnului național - steagul;

Dau cuvântul doamnei deputat Leonida Lari. Va urma domnul Radu Vasile Roșca.

Domnul Emil Rus și domnul Florin Iordache au depus la Secretariat declarațiile.

   

Doamna Leonida Lari Iorga:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Fiecare țară are semnele sale convenționale, distinctive care o caracterizează, cum ar fi stema, steagul. În dependență de evenimentele și regimurile istorice, aceste semne simbolice se mai schimbă, dar în perioadele benefice pentru țară ele reprezintă caracterul unitar și național al statului respectiv.

La fel a fost și în România. După 1859, când s-a unit Țara Românească și Moldova au fost combinate simbolurile tradiționale ale ambelor: vulturul de aur cruciat și bourul, apoi, în 1872 a fost creată o stemă a tuturor provinciilor românești: Țara Românească, Moldova, Oltenia, Banat, Transilvania, Maramureșul, Crișana.

În 1947 însă, o dată cu instaurarea jugului sovietic de ocupație, stema care corespunde structurii noastre naționale, trecutului nostru istoric, configurației geografice a țării a fost înlocuită cu o stemă decorativă nesemnificativă impusă de ocupant care era inserată pe tricolor. Știm cu toții că după 1989, stema străină spiritului nostru național a fost scoasă din steag, iar alta nouă nu a fost inserată, în felul acesta tricolorul nostru confundându-se cu steagurile altor state.

La sesiunea din 10 septembrie 1992, ambele Camere ale Parlamentului au adoptat noua stemă care ni se pare destul de reușită, deoarece reprezintă toate elementele tradiționale ale heraldicii românești și cuprinde în sine toate provinciile istorice ale României: Țara Românească, Moldova, Oltenia, Banatul, Transilvania, Maramureșul și Crișana. Acum stau și mă întreb. Odată ce ambele Camere au votat în consens noua stemă, de ce nu s-ar mai face un pas? Inserarea stemei pe steag, să nu ajungem de poveste cu Ciadul și Andora. Ne dăm seama prea bine că nu era cazul să fie respins amendamentul Partidului România Mare cu privire la stemă, fiindcă era absolut oportun și asta ne-o demonstrează timpul. Să ne imaginăm că peste 3 ani, România intră în Uniunea Europeană și ce steag va flutura alături de steagurile statelor membre, al Ciadului, al Andorrei sau al României?

Consider că trebuie să revenim de urgență asupra acestui subiect privind introducerea stemei pe steag, pentru că am ajuns deja în zona ridicolului. Sau poate clasa conducătoare din România nu mai întrevede posibilitatea reunificării țării, unitatea statului român, or, stema actuală anume aceste elemente le reprezintă.

Iată că Adunarea Națională franceză, în raportul de informare al delegației sale pentru U.E. cu privire la aderarea României la Uniunea Europeană, raport din 3 martie 2004, menționează că este necesară păstrarea relațiilor regionale.

În acest raport se mai stipulează că Moldova a avut o istorie complexă între Rusia și România, cu aceasta din urmă întreținând legături strânse. Contextul postcomunist a lăsat să se întrevadă posibilitatea alipirii Moldovei la România. Ei, vedeți, stimați colegi, că Franța s-ar părea că știe mai bine istoria României decât înșiși românii.

Acestea fiind spuse, cu atât mai mult este necesar ca România să-și rezolve problema însemnului național - steagul, să insereze stema actuală, care este prezentă în toate instituțiile statului român și chiar pe insignele noastre de parlamentari. Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Radu Vasile Roșca - intervenție cu titlul Ținta: anul 2007, anul integrării României în U.E.; Dau cuvântul domnului deputat Radu Vasile Roșca, va urma doamna Liana Naum. Deputații Virgil Popescu, Valeriu Zgonea, Marian Motoc, Eugen Arnăutu, Mihai Tudose au depus la secretariat declarațiile.
   

Domnul Radu Vasile Roșca:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari prezenți,

Intervenția mea se numește "Ținta: anul 2007, anul integrării României în Uniunea Europeană".

Voi începe prin a vă face o mărturisire. Ea privește emoția pe care mi-a provocat-o revărsarea de bucurie ocazionată de intrarea "Celor zece" pe poarta principală a Uniunii Europene la 1 Mai.

Stau și mă întreb câtă lume poate înțelege la noi cu adevărat dimensiunea istorică a acestei zile, fixată în calendar și pentru că marchează cea mai largă extindere a Comunității Europene. Nu spun asta pentru a supăra pe cineva, ci doar dintr-o convingere care nu mă părăsește, luând aminte la ceea ce se întâmplă pe plaiurile noastre.

Atenți la tot felul de fleacuri de subiecte mărunte, de cazuistica de la colțul străzii, ne trezim că nu băgăm de seamă la evenimentele cu adevărat esențiale pentru o anumită epocă. Ce vreau să spun. Zece țări foarte apropiate nouă sau doar puțin depărtate de România, au devenit membre cu drepturi depline ale Uniunii Europene. Pentru a trăi această zi, declarată de fiecare din ele și de toate la un loc, istorică, au trebuit ani de muncă încordată pe toate fronturile. Ar trebui ca fiecare să-și facă treaba la el acasă, iar în fiecare țară în parte, lucrurile să funcționeze ceas. Oamenii de afaceri să se chinuie să facă afaceri de succes, justiția să-și intre în rolul cerut de standardele europene, poliția să se dovedească cu adevărat gardianul de toată ziua al intereselor cetățeanului, Parlamentul să facă legi, Guvernul să transpire în a găsi formule potrivite și imediate pentru a gestiona tranziția spre platourile înalte, oxigenate și ademenitoare ale Uniunii Europene.

Echipei de negociatori i s-a pretins să nu aibă liniște până ce toate capitolele nu vor fi încheiate cu succes și în graficul stabilit. Bucuria a fost și a noastră la extinderea recentă a Uniunii Europene. Am salutat cu vigoare și tandrețe lărgirea organizației paneuropene cu vecinii noștri, zece la număr. O bucurie venită din suflet și din dorința ca ea să ne privească cât mai curând și cât mai adevărat și pe noi toți. Știți bine ce am în vedere. La 1 ianuarie 2007 ne-am dori ca focurile de artificii ale acelui revelion să sigileze definitiv și irevocabil apartenența noastră la Uniunea Europeană.

Mă număr printre cei care cred cu toată convingerea în acest calendar promis la Bruxelles și devenit pentru România un traseu angajant, plenar și responsabil. Deviza sub care autoritățile de la București și din toată țara trăiesc și acționează în prezent sună ca o chemare la luptă: 4 mai 2007. cunoașteți acest cod. Ne-am angajat să încheiem toate capitolele de negocieri în anul 2004, dorim și putem semna tratatul de aderare împreună cu Bulgaria în 2005 pentru a ne ști, începând cu 1 ianuarie 2007 membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene. Lucruri cunoscute, îmi veți spune. De acord cu dumneavoastră, dar vă întreb eu: se și vede în comportamentul nostru acest lucru?

Revin la serbările desfășurate de curând pe întinsul continentului european. A fost ziua de 1 Mai, în fiecare din cele 10 țări, o adevărată zi națională. Liderii politici s-au repezit la microfon pentru a-și exprima satisfacția, dar mai ales pentru a-și potrivi cuvintele de mulțumire adresate tuturor segmentelor societății care au înțeles să privească intrarea în Uniunea Europeană ca pe un obiectiv crucial și să acționeze astfel ca acest deziderat să devină realitate.

Am putut înțelege din declarațiile făcute cu acest prilej un adevăr care îmi dă fiori. Toată lumea s-a considerat în aceeași barcă pornită pe o anumită direcție de mers și datoare să vâslească pentru ca ținta propusă să fie atinsă. Suntem noi la ora la care cineva, privindu-ne din afară, să aibă aceeași impresie cum că decizia 4 mai 2007 ne adună sub faldurile drapelului național cu gândul mărturisit de a nu slăbi strohul până ce linia de sosire desenată, promovată și susținută de Bruxelles nu va fi atinsă în graficul convenit? nu cred. Numai coeziune strategică și unitate de acțiune nu poate fi numită harababura de sentimente și gesturi ce caracterizează actualitatea românească.

Înfierbântate peste măsură de vijelia campaniei electorale, unele partide se întrec în a trage din toate pozițiile în mașina puterii, doar-doar astfel, prin perforarea scuturilor, să-i întârzie parcursul și graficul de înaintare. Când auzi cum vorbesc unii lideri, te iei cu mâinile de cap, ca și cum intrarea în Uniunea Europeană ar fi o cauză a unei sau unor persoane, a unui singur partid politic, fie el și adus de votul majoritar în fruntea țării.

Despre ce a reușit Guvernul Năstase să facă în cei aproape 4 ani de guvernare nu trebuie să vă vorbesc acum, vorbește de la sine cronica acelei perioade de la alegerile din 2000, caracterizată de stabilitate politică și socială, de creștere economică, de tendințe pozitive, fie ele încă diferite prin amploare de ceea ce ne dorim în planul protecției cetățeanului. Ar fi putut face altcineva mai mult? Poate, dar votul popular a configurat acest Parlament și a mandatat acest Guvern să poarte povara gestionării treburilor țării, să-și însușească traseele și țintele, să acționeze pentru atingerea lor.

Avem la îndemână o constatare stimulatoare: Europa ne vrea! Cunoașteți cu toții afirmațiile încurajatoare ale comisarului pentru integrare Günther Verheugen. De curând, la Dublin, el ținea să spună în auzul întregii lumi: "construcția europeană nu poate fi considerată completă fără România și Bulgaria", dar, cum știm foarte bine, soarta acestui proiect de mare ambiție și de o indiscutabilă importanță pentru viitorul României și al românilor se hotărăște aici, acasă, la noi. El nu ne privește doar pe unii sau pe alții, ci pe noi toți. Atunci, stau și mă întreb ce ne împiedică să gândim ca atare și să acționăm ca atare? Nu se mai termină o dată această păguboasă mentalitate a românului de a se trezi în altă parte decât acolo unde-i este locul? La adăpostul unor precepte democratice însușite după ureche, lăsându-se ademeniți de interese limitate și de moment, iată-i pe unii alergând în stânga și în dreapta pentru a putea vorbi și pârî prin munți la-nalte curți, aprozi ai pluralismului trunchiat, exploatând cu pricepere și fervoare demne de o cauză mai bună anumite sensibilități.

Sunt destui cei cărora nu le tace gura doar, doar vor putea obține din partea străinătății votul de blam care să ne plaseze alături de drum. Îi știm de mult ca nărav, doar numele lor diferă, pentru că au știut să-și distribuie între ei rolurile. Unii puteau fi văzuți cândva pe drumurile Americii, cu grija ca nu cumva România să reprimească vestita clauză a națiunii favorizate. I-am văzut pe alții pe coridoarele Consiliului Europei, hotărâți să spună cuvinte apăsătoare pe care să se întemeieze refuzul celor de acolo de am fi noi acceptați ca partener de dialog într-un registru de superioară însemnătate.

Cârcotașii s-au aflat la post și pe vremea anticamerei la NATO, știți bine. Se dau alții acum de ceasul morții. Neputincioși în a construi, scot la iveală vocația de a veșteji orice. Nu îndrăznesc să cred că vocile apocaliptice la adresa democrației și europenizării României se vor stinge curând. Din asta trăiesc acești voluptoși avocați ai negativismului deșănțat. Îi pot înțelege pe editorialiștii în pană de subiecte care, sub presiunea graficului tipografic și a nevoii de bani, scriu despre orice. Pot privi cu amuzament la analiștii ce nu și-au găsit rostul în întreprinderile respectabile, dar seduși de sume copioase, oferite de case mari, compun cu sârguință fraze mari ce din coadă vor să sune.

Dați-mi voie să nu înțeleg însă o seamă de oameni politici. fiecare are dreptul la opinie și slavă Domnului că în țara asta, oricine poate orice. dar insist: clasa politică este zămislită din nevoia de a guverna țara și a o conduce, întotdeauna în direcția cea bună. Am convenit, majoritar, că Uniunea Europeană reprezintă direcția în care să mergem. Atunci mă întreb ce ne oprește să ne așezăm alături, pentru ca astfel să avansăm mai grabnic și mai sigur într-acolo.

Sunt perioade faste în istoria oricărei țări. Ne aflăm acum, recunoaștem sau nu, într-o astfel de zodie. Prin urmare, dați-mi voie să cred în interesul național și în nevoia de a fi devotați lui, indiferent de semnul nostru electoral și indiferent de poziția acelor de ceasornic pe cadranul alegerilor. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Liana-Elena Naum - declarație intitulată 1 Mai - sărbătoare social-democrată; Dau cuvântul doamnei Liana Naum, va urma Vasile Miron, deputații Cristian Sandache, Tiberiu Sbârcea, Gheorghe Marcu și Puiu Hașotti au depus la secretariat declarațiile.
   

Doamna Liana Elena Naum:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "1 Mai - sărbătoare social-democrată".

Trecutul are și părți bune și părți rele și dacă cele rele trebuie înlăturate și înlocuite cu altele noi, mai bune, tot ce e bun se cuvine a fi păstrat și ocrotit. 1 Mai a devenit o sărbătoare controversată, deși nu toți cei care îi aduc acuze sunt buni cunoscători ai originii și tradiției acesteia. Democrația, o dată instaurată și în țara noastră a adus cu ea alte sărbători, alte tradiții și alte mentalități culturale sau intelectuale și totodată a adus și câteva libertăți fundamentale printre care și dreptul la libera exprimare și la libertatea de opinie.

Deci, ar fi just și corect să respectăm părerile tuturor, mai ales când este vorba de tradiții și obiceiuri care lasă deschise tărâmuri de discuție.

1 Mai este o sărbătoare a muncii, este o sărbătoare europeană, de factură social-democrată, consacrată și recunoscută de majoritatea popoarelor. Este o sărbătoare a celor ce muncesc și aici se includ toți cei care chiar consideră că fac acest lucru. Este o sărbătoare însemnată cu roșu în calendar nu pentru a completa seria sărbătorilor naționale, ci pentru a recunoaște simplu omul care muncește. Pentru a respecta o tradiție, pentru a o valorifica și a o evidenția trebuie să fim lipsiți de prejudecăți și să-i conturăm latura cu adevărat importantă, pentru că pentru a se transforma, societatea noastră românească trebuie, printre altele, să o interpreteze corect.

Cel mai important rămâne totuși actualul, contemporaneitatea, prezentul, deoarece se oglindește cel mai bine în noi și noi în el, iar prin aceasta trebuie să privim aici, acum și nu în trecutul îndepărtat căruia, cu siguranță, îi vom găsi greșeli și reproșuri.

1 Mai este o sărbătoare social-democrată pentru faptul că se adresează unei clase cu gradul de densitate cel mai ridicat, clasa oamenilor muncii, pentru faptul că are un mesaj direct de adresat, și anume respectul și grija pe care societatea trebuie să le poarte vizavi de aceasta, pentru faptul că este recunoscută la nivel național și pentru că respectă anumite tradiții, dar și virtuți general admise, cum ar fi recunoașterea meritelor și punerea în valoare a principiilor de viață sociale.

În România, sărbătoarea de 1 Mai a prezentat mereu o deschidere din partea societății care a creat o tradiție din această zi liberă. Este o sărbătoare fastuoasă, prietenească, liniștită, o sărbătoare căreia fiecare persoană îi pune în valoare semnificația. În acest fel, întrebarea "Cine este mai presus, sărbătoarea sau trecutul ei?" prezentat poate cu puține exagerări spre negativism, nici nu ar trebui pusă. Din contră, ar trebui să privim obiectiv sensul acestei zile dedicate muncii și să-i acordăm atenția care i se cuvine, căci, căutând adevărul în trecutul semirecent, pare o întreprindere iluzorie și paradoxală. Numai cu răbdare, calm, respect față de sine și față de cel apropiat poți atinge uneori exactitatea.

Partidul Social Democrat și-a manifestat întotdeauna atitudinea pozitivă pentru organizarea, așa cum se cuvine, a sărbătorii de 1 Mai, care nu mai este doar o clipă izolată, ci este o tradiție, o consacrare a muncii, a oamenilor care muncesc.

1 Mai este o sărbătoare de factură europeană, iar faptul că este preluată în unanimitate de alte națiuni europene face ca poporul nostru să se manifeste nu numai în creațiile ce-i aparțin exclusiv, ci și în modul în care asimilează motivele de mare circulație. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Vasile Miron - intervenție cu titlul Istoria se repetă; Dau cuvântul domnului Vasile Miron, va urma domnul Dumitru Bălăeț.
   

Domnul Vasile Miron:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mi-am intitulat declarația politică de astăzi "Istoria se repetă".

Stau câteodată și îmi aduc aminte, parafrazându-l pe marele nostru povestitor Ion Creangă, cum marele nostru dramaturg Ion Luca Caragiale a dat naștere eroilor vremurilor sale: Cațavencu, Farfuridi, Brânzovenescu, Agamiță Dandanache etc. din "o scrisoare pierdută" și nu pot decât să le dau dreptate acelora care spun că istoria se repetă. Dacă "luceafărul poeziei românești", marele Eminescu, îl invoca pe Țepeș pentru rezolvarea unor probleme grave ale aceleiași perioade din istoria poporului nostru, eu fac apel la un Caragiale al zilelor noastre care ar avea material suficient pentru o nouă capodoperă a dramaturgiei românești.

Vedem cu toții, stimați colegi, cum unii colegi sau unele colege de ale noastre vin din an în paști la lucrările plenului sau ale comisiilor, își anunță imediat prezența la microfon pentru a deplânge starea națiunii, verifică dacă au fost semnați în lipsă de către colegi, dau interviuri, își beau liniștiți cafeaua, după care mai vin pe la noi pentru a urca la etajul VI, de unde își vor primi răsplata pentru efortul depus în slujba cetățeanului.

Am văzut ieri, 3 mai 2004, cu ocazia moțiunii simple inițiate de deputații PRM, un veritabil personaj caragialesc, care deși nu a mai dat pe la comisia din care face parte de foarte mult timp și nici prin plen, ne-a făcut teoria chibritului câteva minute bune despre poziția partidului domniei sale pe marginea temei moțiunii cu pricina. Domnul coleg îi căuta disperat cu privirea pe cameramanii care, din păcate, au binevoit să plece înaintea venirii domniei sale. Mai nostim a fost faptul că de la partidul care cu surle și trâmbițe a anunțat poporul că vrea să cucerească toate primăriile, avându-i drept candidați pe colegii noștri parlamentari care sunt atât de numeroși încât la semnat nu mai au nici grup, a fost un singur reprezentant. Domnul cu pricina, traseist veritabil, a făcut cândva parte din PSD, partid în care disciplina este la loc de cinste și bineînțeles că a cuvântat și domnia sa. Preocupat peste măsură de rezolvarea problemelor cu care se confruntă societatea noastră, a mai primit timp și de la alții pentru a-și termina discursul, în urma căruia și al altora care vor urma, speră la un loc onorabil pe listele de parlamentari. Ne-a fost tare dor ieri și de o distinsă doamnă foarte preocupată de imaginea sa în presă și pe micul ecran, care, atunci când vine la lucrări, are impresia că microfonul este numai al dumneaei. Dacă nu i se dă cuvântul, insistă și iar insistă, iar atunci când i se dă, numai cât nu plânge. Acum le vede pe toate și pentru toate are soluții, încât dacă nu am ști că a făcut parte din guvernarea de tristă amintire 1996-2000, i-am da poate dreptate. Curați politicieni! Nu-i așa, domnilor? Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Dumitru Bălăeț - declarație cu titlul Aberația la putere; Dau cuvântul domnului Dumitru Bălăeț, va urma doamna Mihaela Moraru Mândrea, domnii deputați Cristian Nechifor, Adrian Ionel, Constantin Niculescu au depus declarațiile la secretariat.
   

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Declarația mea de astăzi are un subtitlu, se numește "Aberația la putere".

Pe data de 27 aprilie 2004, Guvernul domnului Adrian Năstase a publicat în Monitorul Oficial o ordonanță de urgență prin care se spune că: "și candidații la funcția de consilier județean, consilier local sau primar au obligația să își declare averea", am citat din această ordonanță. Citez în continuare: "Declarația de avere se depune la Biroul Electoral Central sau, după caz, la Biroul Electoral de Circumscripție, o dată cu declarația de acceptare a candidaturii, în două exemplare", iar în art.2 alin.1 se mai precizează: "Candidații care și-au depus candidaturile pentru alegerea autorităților administrației publice locale din 6 iunie 2004 până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, vor depune declarațiile de avere - și acuma cu atenție, - în termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență".

Iată domnilor, cum sunt puși pe drumuri doar cu 5 zile înainte de începerea campaniei electorale, când trebuie depuse dosarele de candidați, sute de mii de oameni din întreaga țară, din partidele care vor să participe la alegerile locale, cu excepția evidentă a partidelor de guvernământ (PSD și UDMR) care știau de mult timp, după cum mi s-a spus la ureche, de clocirea acestei ordonanțe și aveau, la modul secret, și formularul tip de declarație de avere.

Iată lovitura sub centură dată de putere partidelor din opoziție cu doar 5 zile înainte de terminarea depunerii dosarelor de candidați. Și la protestul partidelor de opoziție parlamentare, prin glasul domnilor Corneliu Vadim Tudor, Traian Băsescu și Teodor Stolojan, iese pe postul de televiziune domnul Matei Agathon, purtătorul de cuvânt al partidului de guvernământ și țipă: Uitați-vă cetățeni, partidele din opoziție nu vor să-și declare averile, le este frică să-și declare averile, pe când noi... Dăm și o ordonanță de urgență în acest sens! Să se spele pe cap cu ea partidele de opoziție! Acum în prag de campanie electorală, doar cu 5 zile înainte de terminarea depunerii dosarelor! Ăsta este subtextul cinic al declarației domnului Agathon. Pentru a ascunde cu cinism conținutul aberant al ordonanței guvernamentale, care-și bate joc de legi, de adevăr, de Parlament.

De legi, pentru că doar cu o lună înainte se publicase în același Monitor Oficial Legea pentru alegerile autorităților publice locale, în care nu se prevede obligația unei declarații de avere a candidaților.

De Parlament, pentru că Parlamentul a elaborat și aprobat această lege.

De adevăr, căci adevărul ne arată că declarațiile de avere ale candidaților la alegerilor locale n-au nici o valoare, câtă vreme aceștia nu sunt validați de alegeri. Prevederile legale anterioare în acest sens erau bune, dar Guvernul le calcă în picioare, numai și numai pentru a pune Opoziția în situația de nu-și putea depune candidaturile la alegerile locale și evident pentru a rămâne în continuare la putere.

Mizerabilă atitudine! Mizerabili oamenii care o promovează! Să te apuce scârba, nu alta, de politica românească de astăzi! De faptul că partidul de guvernământ ridică aberația la rangul de putere și o promovează diabolic. Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Mihaela Muraru Mândrea - un La mulți ani, Europa!; Dau cuvântul doamnei deputat Mihaela Muraru Mândrea, va urma ultimul vorbitor Corneliu Ciontu.
   

Doamna Mihaela Muraru-Mândrea:

Declarație politică "La mulți ani, Europa!"

Pe data de 1 mai 2004 am participat la ceremonia de predare a ștafetei Uniunii Europene între localitățile Nagylak din Ungaria și Nădlacul nostru arădean. Pe linia de demarcație dintre cele două vămi priveam fețele senine și fericite ale delegației maghiare, aureolată de albastrul înstelat al celor două steaguri europene, coșulețele împletite pline cu flori albastre și trandafiri albi pregătite pentru noi, ca un premiu de consolare pentru bucuria tristă pe care o trăiam în acea zi a aderării.

Un gest minunat făcut de vecinii noștri europeni. Primarul Nădlacului l-a îmbrățișat pe primarul «integrat» primind un drapel, eu am dat mâna cu deputatul maghiar, primind la rândul meu un drapel și un coșuleț cu flori, în timp ce-mi trecea prin minte Ana Ipătescu înfășurată în tricolor.

Eram probabil singurul parlamentar român ce primea în acea zi Drapelul Uniunii Europene.

Preluând această ștafetă m-am gândit că pot să spun din tot sufletul: La mulți ani, Europa!

pentru că mâine, 5 mai, este ziua Europei iar peste câteva zile este Ziua Uniunii Europene, 9 mai, alături de Ziua Independenței de Stat a României și de Ziua Victoriei Asupra Fascismului!

Aceste sărbători au un numitor comun: Libertatea!

Ziua Europei a fost instituită de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei în 1964 pentru a aniversa înființarea acestei instituții în 1949.

Ziua Uniunii Europene, numită și "Ziua Schuman" după numele celui care a propus la 9 mai 1950 planul pentru crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, este cea care amintește de bazele actualei Uniuni Europene.

Astăzi putem spune că Europa a trecut de la integrarea economică la integrarea teritorială și politică.

Uniunea Europeană și-a propus să-și creeze o lume a oamenilor, să fie aproape de cetățenii săi, să înlocuiască treptat "cooperarea pașnică dintre statele europene" cu o construcție care să respecte libertatea și identitatea tuturor popoarelor născute și crescute pe acest continent.

La 26 februarie 2001 a fost semnat Tratatul de la NISA. Miniștrii de externe ai țărilor Uniunii Europene au hotărât astfel reforma instituțiilor europene și extinderea Uniunii prin admiterea a 12 noi state printre care și România.

Popoarele Europei, cu tradițiile lor, specifice culturii în care s-au dezvoltat, au de organizat în aceste zile festivități comune într-o nouă Europă.

Noi ne străduim în continuare să devenim competitivi, astfel încât sublinierea liderilor europeni - că lărgirea Uniunii Europene nu poate fi completă până când România și Bulgaria nu vor fi integrate - să devină realitate.

Această intenție este în sensul creării unui spațiu al conștiinței și identității europene, unde noul continent, într-o conotație ideală, să fie locul în care să se respecte libertatea și identitatea tuturor popoarelor care-l locuiesc pentru că: "locuitorii săi, veniți în valuri succesive de la începuturile umanității, au dezvoltat aici în mod progresiv valorile care stau la baza umanismului: egalitatea oamenilor, libertatea, respectarea rațiunii" așa cum se afirmă în Preambulul Proiectului Constituției Europene, unde de asemenea "caracterul democratic și transparent al vieții politice să acționeze în favoarea păcii, justiției și solidarității în lume".

Aceste principii, stimați colegi, trebuie să stea la baza doctrinelor noastre în plină desfășurare și așezare, pentru ca partidele din care facem parte să poată construi cu discernământ, o lume nouă, complexă și neagresivă, în care timpul să ne dăruiască 1000 de ani de pace, pentru ca astfel spirala Turnului Babel să se reînfășoare într-un "punct de fugă" sacru, prin care să poată privi Dumnezeu pentru a ne putea dărui o lume nouă!

La mulți ani, Europa!

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Corneliu Ciontu - declarație intitulată Pocher guvernamental cu voința națiunii; Vă rog să-mi permiteți, în încheierea primei părți a ședinței să prezint și eu o declarație.
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Stimați colegi,

Am intitulat această declarație "Pocher guvernamental cu voința națiunii".

Cu doar câteva săptămâni înaintea alegerilor locale, România apare împărțită în două tabere: pe de o parte - PSD, de cealaltă parte - restul societății.

În prima dintre tabere, PSD amenință că va da în judecată pe toți cei care-i nesocotesc onoarea. Totuși, spre surprinderea partidului de guvernământ, întreaga societate pare dispusă să pună sub semnul întrebării această onoare și să fie deferită justiției.

Perspectiva fraudării alegerilor din acest an este respinsă de PSD în mod agresiv. Și, totuși, întreaga Românie crede în acest scenariu. Ieri, unul dintre cele mai importante cotidiene naționale constata că s-a oficializat furtul electoral. Mass-media a ajuns la această concluzie, observând faptul că nici una dintre gravele abateri survenite în timpul Referendumului pentru revizuirea Constituției nu a fost sancționată.

Să ne aducem aminte: în județul Bacău, secțiile de votare au fost transformate în cazinouri, unde aveau loc tombole. Acest fapt este, în orice interpretare posibilă, o infracțiune care se sancționează penal, pentru că încalcă în mod flagrant dispozițiile constituționale. Ei, bine, acest fapt a rămas fără consecințe! Statul român a găsit de cuviință să protejeze și să se consacre o ilegalitate, devenind, astfel, un promotor al ignorării legilor.

Tot cu ocazia referendumului din toamna anului trecut s-au înregistrat - mai ales în zona rurală - amenințări la adresa electoratului: "cine nu se prezintă la vot își pierde pensia", sau "nu va fi externat din spital", sau "nu va primi subvenția pentru agricultură". Nici unul dintre aceste cazuri nu a fost cercetat și nu a produs consecințe legale. Rezultatul acestei nepăsări vinovate este promovarea unui proces electoral corupt, în care ilegalitățile sunt firești și nu miră pe nimeni.

Nu numai presa vorbește în mod deschis despre frauda preconizată la alegerile din 2004. Rapoartele unor organisme internaționale de prestigiu, așa cum este Organizația Freedom House, menționează perspectiva unei fraude specifice statelor din lumea a treia. Îngrijorarea devine evidentă în cadrul Uniunii Europene. Dacă alegerile din acest an nu vor fi corecte, România riscă să se autoexcludă din procesul de aderare, revenind la situația în care se afla în decembrie 1989.

Trecând peste orice incompatibilități ideologice, opoziția a arătat că are date care probează intenția PSD de a aborda alegerile într-un mod incorect. Partidul România Mare, Partidul Național Liberal și Partidul Democrat au susținut la unison această idee, intenționând să semneze un protocol care să împiedice Partidul Social Democrat să deturneze dezvoltarea democratică firească a României. Oare, toată lumea se înșeală? Oare societatea civilă, mass-media, opoziția și organismele internaționale sunt în eroare? Este PSD deasupra oricărei suspiciuni? A făcut el, de-a lungul timpului, dovada cinstei și a respectării ordinii legale?

Răspunsul la această întrebare ne este oferit de o recentă ordonanță de urgență a Guvernului, care-și propune în mod deliberat să împiedice prezentarea unor liste complete de candidați ai opoziției la alegerile locale de luna viitoare.

La doar câteva zile după ce Legea nr.67/2004 privind alegerea autorităților administrației publice locale a intrat în vigoare, prin chiar votul Partidului Social Democrat, Guvernul a emis în mod inexplicabil o ordonanță de urgență, prin care modifică acest act normativ și instituie pentru toți candidații locali obligația de a depune, înainte de alegeri, declarații de avere.

Acest demers este, în toată puterea cuvântului, o cacialma, o veritabilă șmecherie guvernamentală, pregătită cu atenție pentru a descalifica partidele de opoziție. Prin intermediul ei se urmărește ca reprezentanții opoziției - în special cei din mediul rural - să nu beneficieze de timpul fizic necesar pentru depunerea actelor legale. În timp ce candidații PSD au fost informați din timp și beneficiază și de politica de recrutări forțate, care ar asigura partidului de guvernământ controlul asupra aproximativ 80% dintre primării, reprezentanții opoziției sunt obligați să completeze, în doar câteva zile, circa 400 de mii de declarații de avere. Nu ar fi mai simplu ca aceste declarații să fie completate, ulterior, doar de cele aproximativ 30 de mii de persoane efectiv alese?

Lista unui partid într-o singură comună presupune câteva zeci de candidați. La nivelul întregii țări vorbim, așadar, de un mecanism uriaș care nu poate deveni operațional în cele câteva ore pe care le oferă, cu generozitate, Guvernul. Numai pentru a face cunoscut conținutul acestei ordonanțe în fiecare sat din România ar fi necesare, probabil, câteva săptămâni. În al doilea rând, o declarație de avere nu se completează peste noapte. Ea presupune responsabilitate și o cunoaștere a legislației, care nu se obține instantaneu, cel puțin în mediul rural. Prin această farsă descalificantă, care amintește mai degrabă de practicile jucătorilor de pocher decât de responsabilitatea unui for guvernamental, PSD dă dovada intenției sale de a folosi orice mijloace pentru câștigarea unui scor electoral nemeritat.

Faptul că partidele de opoziție sunt forțate să prezinte în alegeri liste incomplete, în timp ce numai PSD a avut răgazul necesar finalizării declarațiilor de avere, constituie deja o formă de fraudă indirectă, care trebuie să atragă reacția organismelor internaționale.

În consecință, Partidul România Mare solicită Executivului să renunțe la această fraudă mascată și să-și retragă ordonanța care instituie tardiv și abuziv o obligație ce împiedică partidele de opoziție să depună liste complete, viciind, astfel, voința națiunii române și rezultatul votului liber exprimat.

Totodată, Partidul România Mare propune ca declarațiile de avere să fie completate și depuse - după anunțarea rezultatelor scrutinului din 6 iunie - doar de cei care au obținut mandatul de primar sau de consilier.

Vă mulțumesc.

 
     

(Următoarele declarații au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință.)

 
    Adrian Ionel - aprecieri la adresa Guvernului Năstase pentru coerența și continuitatea în realizarea obiectivelor propuse;

Domnul Adrian Ionel:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Iată cum toată populația țării poate să aibă certitudinea că a ales în urmă cu aproape patru ani de zile un partid și persoane care au realizat ceea ce propuneau ca și obiective strategice la nivel național și local. Iată că nimeni nu mai poate susține afirmații care bălăcesc imaginea Partidului Social-Democrat. De ce? Pentru că se vede clar că liderii Partidului Social Democrat, conducerea executivă a țării nu au pregetat nici un moment în a face tot posibilul pentru a realiza ce a promis.

Partidul Social Democrat nu a ținut cont de eforturile uneori supraomenești de care a fost nevoie pentru îndeplinirea obiectivelor care au dus țara noastră la un nivel de civilizație pe care îl doreau toți românii.

Guvernul Năstase este singurul guvern din ultimii 14 ani care a putut promite și respecta coerent termenii unui contract nescris cu factorii sociali. Este singurul Guvern care a știut că cel mai important este să îți dorești binele ca națiune și că pentru aceasta este nevoie de eforturi.

A știut acest lucru, îl știe și acum, dar s-a angajat să treacă peste interesele personale și de grup și să ajungă la ce își dorea majoritatea populației. Pentru aceasta, trebuie apreciat Guvernul Năstase dar și pentru coerența și continuitatea în planurile pe care și le-a propus. Totodată, ar trebui menționat că acum s-a putut vedea clar că cei care au pășit greșit, chiar dacă erau membri cu funcții importante în Partidul Social-Democrat, au fost excluși, demiși și lăsați pe mâna justiției și instituțiilor abilitate să controleze fenomenul corupției sau alte aspecte ilegale. În acest context e evident că Guvernul Năstase este singurul guvern care a realizat cu adevărat obiective așteptate de mult timp de întreaga națiune.

De aceea, sunt convins că populația va aprecia corect eforturile P.S.D. și a conducerii executive a țării, așa cum sunt convins că va sancționa ipocrizia și falsitatea declarațiilor făcute sau ce urmează a fi făcute de membrii altor partide care urmăresc scopuri insalubre și cu caracter mafiot.

Vă mulțumesc pentru atenția acordată.

    Florin Iordache - intervenție cu tema 1 Mai-Ziua Muncii, sărbătorită și în județul Olt;

Domnul Florin Iordache:

1 Mai - Ziua Muncii, sărbătorită și în județul Olt

Sâmbătă, 1 Mai 2004, a fost o zi deosebită și pentru locuitorii județului Olt.

A fost deosebită datorită încărcăturii istorice a acestei zile, o zi în care oamenii muncii din întreaga lume se pot bucura datorită luptei începută cu ani în urmă la Chicago.

În această frumoasă zi de primăvară, locuitorii Oltului au avut ocazia de a ieși în păduri, parcuri, terase pentru a se întâlni cu cei dragi, pentru a se bucura și destinde cu prietenii.

A fost o zi și de întâlniri politice în care partidele au încercat înainte de începerea campaniei electorale să ia "pulsul alegătorilor".

P.S.D. Olt a dorit în această zi festivă să se afle în mijlocul oamenilor pentru a le afla dorințele, nevoile, și s-a dorit o continuare a întâlnirilor periodice de informare cât mai bună cu cea ce vor oamenii.

Pentru că numai cu întâlniri cu cât mai mulți oameni, factorii de decizie pot lua acele măsuri în folosul comunității.

    Iosif Armaș - referire la evenimentul major al lunii aprilie, aderarea României la NATO;

Domnul Iosif Armaș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În limita timpului ce-mi este alocat, vă rog să-mi permiteți, stimați colegi, să vorbesc tot despre evenimentul major al lunii aprilie, care este aderarea României la NATO.

Aș dori să subliniez astăzi doar câteva dintre implicațiile intrării țării noastre în Alianța Nord-Atlantică și să continui această temă săptămâna viitoare.

Dincolo de aspectul festivist al evenimentului menționat, se știe, el a fost marcat cum se cuvine în întreaga țară, Guvernul a dat o zi liberă și Camera Deputaților a decis aprobarea propunerii legislative prin care Ziua NATO va fi sărbătorită în prima duminică a lunii aprilie, rămâne o realitate de nezdruncinat: aceea că intrarea României în structurile Alianței Nord-Atlantice este una dintre cele mai importante victorii ale democrației post-decembriste, nu doar în planul asigurării siguranței naționale, ci și al beneficiilor de ordin economic pe termen lung. Important este ca românii să conștientizeze această situație. În nici un caz ei nu trebuie să-și închipuie că, odată cu intrarea în NATO, lucrurile se vor schimba peste noapte și, mai ales, fără implicarea fiecăruia dintre noi.

Este clar că, în calitate de membru al NATO, România va beneficia de o garanție de securitate extrem de importantă și va participa direct la luarea unor decizii politice esențiale pentru securitatea Europei. Integrarea în NATO implică un efort financiar mult mai redus decât cel pe care România ar trebui să-l facă pentru a-și asigura singură securitatea.

Aderarea la NATO va avea și implicații pe termen lung pentru prosperitatea și bunăstarea economică a țării, deoarece, la nivelul cercurilor politice și de afaceri, România va fi percepută ca o țară predictibilă, stabilă din punct de vedere politic și, implicit, din punct de vedere economic. Anumite beneficii indirecte vor fi vizibile acum, imediat, după aderarea "de jure" a României la NATO. De exemplu, firmele românești de profil vor avea posibilitatea să participe la licitații pentru realizarea unor lucrări de infrastructură în alte state aliate, finanțate prin intermediul programelor NATO.

Dar, principalul avantaj pe care România îl va avea este obținerea unui plus de credibilitate pe plan internațional, care se va reflecta asupra tuturor obiectivelor de politică externă, în primul rând asupra procesului de aderare la Uniunea Europeană.

O parte din contribuțiile României la bugetele Alianței vor fi recuperate, pe parcurs, sub diferite forme. Un exemplu îl constituie asistența nerambursabilă acordată de NATO statelor membre pentru activități de cercetare. Un alt exemplu îl constituie contribuția la Programul de Investiții pentru Securitate al NATO, care ar putea fi compensată, în timp, prin proiectele de infrastructură finanțate de NATO, care urmează a fi realizate în România.

Săptămâna viitoare vă voi prezenta alte avantaje pentru România în urma aderării la Alianța Nord-Atlantică.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Ion Bozgă - declarație politică Noi soluții pentru dezvoltarea agriculturii;

Domnul Ion Bozgă:

Declarație politică: "Noi soluții pentru dezvoltarea agriculturii".

Guvernul României, prin Agenția SAPARD, a găsit noi soluții pentru dezvoltarea agriculturii.

Pentru a intra în Uniunea Europeană, România trebuie să-și modernizeze agricultura. Majoritatea abatoarelor, fabricilor de procesare, fermelor agricole trebuie retehnologizate și adaptate noilor condiții impuse de Uniunea Europeană.

Acest lucru nu se poate face decât accesând programul SAPARD. Pentru acest program, agentul economic trebuie să aibă o contribuție de 50% din valoarea investiției, bani pe care trebuie să-i împrumute de la una din băncile românești.

Pentru a stimula și mai mult oamenii de afaceri să investească în agricultură, Agenția SAPARD a încheiat un protocol de colaborare cu 14 bănci comerciale. Astfel, s-a creat posibilitatea ca bunurile și utilajele agricole achiziționate prin acest program să fie folosite ca garanții ale creditelor oferite beneficiarilor de către bănci pentru asigurarea cofinanțării proiectelor. Astfel, va crește gradul de accesibilitate la fondurile nerambursabile SAPARD.

Această facilitate se aplică în situația unei creditări de 100% a proiectelor de băncile comerciale și doar pentru acei beneficiari care solicită o singură tranșă de plată, la finalizarea proiectului. În felul acesta, Guvernul României, prin Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, reușește să găsească soluții pentru modernizarea agriculturii.

    Eugen Arnăutu - declarație politică 1 mai-ziua reintegrării Europei;

Domnul Eugen Arnăutu:

Declarație politică: "1 mai, ziua reîntregirii Europei"

Pentru Europa, ziua de sâmbătă, 1 mai a.c., a avut o semnificație specială. A fost ziua Europei reunite, pentru că a avut loc intrarea în Uniunea Europeană a primului val de foste state comuniste.

Aderarea simultană a celui mai mare grup de state din istoria noastră reprezintă doar o etapă a procesului de extindere, care "va continua și cu alte state" așa cum a declarat președintele Comisiei Europene. Conform lui Gunther Verheugen "unificarea continentului nu va fi completă cât timp regiunea Balcanilor nu va fi inclusă în construcția europeană".

Extinderea Uniunii Europene este un lucru benefic și pentru România. România va și ea acolo, în Uniune, pentru că românii își doresc acest lucru și pentru că îl merită. Dar mai sigur decât orice este că românii sunt hotărâți să intre. Și mai este un lucru cert, că pe drumul integrării europene al Românei, actualul guvern este cel care a realizat progrese importante.

Îmbunătățirea Constituției, începutul reformei în justiție și administrația publică, demilitarizarea poliției, crearea Parchetului Național Anticorupție, care a început să își facă datoria, a Autorității Naționale de Control, care a început să pună ordine în administrarea banilor publici, statutul de membru al Alianței Nord Atlantice sunt semnele clare pe drumul construcției unei Românii prospere.

Iată că Europa și-a deschis porțile și recunoaște progresele unor națiuni cărora le redă locul pe care îl merită. Nici România nu mai este departe de momentul integrării ei în familia Uniunii Europene.

    Dan Brudașcu - declarație politică cu titlul Băsescu își trădează partidul!?!;

Domnul Dan Brudașcu:

Băsescu își trădează partidul!?!

În prima parte a acestui an părea iminentă soluționarea definitivă a celebrului dosar "Flota" de care se leagă, între altele, numele lui Traian Băsescu, actualul președinte al Partidului Democrat. Președintele Ion Iliescu se declara ferm hotărât, de această dată, să trimită dosarul la P.N.A. spre soluționare și, astfel, să pună capăt atitudinii excesiv de zgomotoase a lui Traian Băsescu. În mod subit, însă, și, aparent, inexplicabil într-un stat de drept, pentru marea majoritate a opiniei publice, cercetarea penală, deși finalizată, potrivit mai marilor de la Palatul Cotroceni, a dispărut de pe lista de priorități a PNA, cu tot zelul său inițial președintele Ion Iliescu renunțând la lăudabila sa intenție de a scăpa opinia publică românească de circul de prost gust al lui Traian Băsescu.

Recent, din surse de încredere apropiate Palatului Cotroceni, am aflat și explicația acestei subite schimbări de macaz prezidențial. Potrivit surselor noastre, la începutul lunii februarie a.c. a avut loc, la Primăria generală a Capitalei, o întâlnire de taină între președintele Ion Iliescu și Băsescu, prilej cu care s-au negociat condițiile în care Președintele României a acceptat să facă, deocamdată, uitat dosarul "Flota". Astfel, președintele României, încălcându-și în mod evident și flagrant statutul și competențele constituționale, care îi interzic implicarea directă și nemijlocită în viața politică sau în activitatea PNA, i-a cerut lui Traian Băsescu, în schimbul renunțării la finalizarea dosarului și trimiterea sa după gratii, să îl sprijine în confruntările sale personale, inițiind și susținând atacuri la adresa primului ministru Adrian Năstase, a politicii Guvernului, a corupției de care se face vinovat acesta și majoritatea membrilor Cabinetului său, arhicunoscute fiind relațiile de ostilitate și animozitățile existente de mai multă vreme între Ion Iliescu și premier.

Pe de altă parte, date fiind angajamentele asumate de Ion Iliescu pe plan internațional de a rezolva problema existenței în România a două partide social-democrate, unul la Putere iar celălalt în Opoziție, președintele l-a convins pe Traian Băsescu să accepte dispariția, după alegerile din acest an, a Partidului Democrat din eșechierul politic românesc. În acest sens, președintele Iliescu i-a "sugerat" interlocutorului său ca, eventual, PD să fuzioneze, după alegeri, cu PNL sau să revină în PSD.

Pentru a evita discuțiile în contradictoriu la nivelul conducerii centrale a Partidului Democrat, Președintele i-a cerut lui Băsescu, iar acesta a acceptat, să-i oblige pe liderii tineri mai cunoscuți ai acestei formațiuni politice - Emil Boc, Anca Boagiu, Liviu Negoiță - să candideze la apropiatele alegeri în județe sau în sectoarele Capitalei pentru funcțiile de primari sau consilieri locali și județeni. Avem, în acest sens, cazul lui Emil Boc, pe care disciplina de partid l-a obligat la un gest sinucigaș, angajându-se în cursa pentru câștigarea Primăriei municipiului Cluj-Napoca. Dar și al Ancăi Boagiu sau Liviu Negoiță aspiranți la fotolii confortabile în primării de sector din București. Drept compensație, președintele Iliescu și-a asigurat interlocutorul că partidul de guvernământ îl va susține, discret, în alegerile pentru reocuparea fotoliului de primar general al Capitalei, numind un candidat de paie, fără șanse de reușită, ba chiar compromis ca traseist politic.

După cum rezultă din evoluția din ultima perioadă a situației, Traian Băsescu acționează consecvent pentru materializarea anagajamentelor pe care și le-a luat față de președintele Ion Iliescu în scopul salvării pielii proprii. Nici Președintele Iliescu nu s-a lăsat mai prejos impunând, prin Niculescu-Duvăz, un candidat la Primăria Capitalei cu cele mai mici șanse dintre toți candidații deja cunoscuți.

Din această cauză, tot mai mulți reprezentanți ai PD aleși în anul 2000 părăsesc, pe ultima sută de metri, partidul din care fac parte pentru a se înscrie în formațiunea politică încă la Putere, așa cum, în județul Cluj, este cazul organizației PD Gilău, urmată, în curând, de cele din comunele Negreni, Vultureni, Mănăstireni și Călățele, precum și din municipiul Turda.

PD se confruntă cu tot mai serioase dificultăți, în perspectiva apropiatelor alegeri, în mai toate județele din Ardeal și Moldova fiind confruntat, în multe localități, cu situația de a nu putea depune liste complete de candidați pentru 6 iunie 2004.

În ce ne privește pe noi și opinia publică rămâne o mare nedumerire în privința rolului și atribuțiilor PNA. A fost el gândit, cu adevărat, ca un organism echidistant, nepolitic, menit a stopa degradarea țării prin corupție și jaf sau, dimpotrivă, este o unealtă la dispoziția Puterii pentru a obliga pe adversarii PSD să tolereze distrugerea economiei naționale și restaurația partidului unic și totalitar? Cerem ca explicația să nu o dea președintele Ion Iliescu, acest Pinochet al României, ci Pat Cox, Gunther Verheugen, Româno Prodi sau baroana Emma Nicholson. Ne surprinde faptul că nici unul dintre aceștia nu par deranjați de transformarea acestei instituții, generoase ca intenție, într-un organ de poliție politică și de teroare împotriva Opoziției românești. Cui prodest?

În altă ordine de idei, să fi devenit oare Traian Băsescu, președintele unui PD tot mai anemic și mai neconvingător în viața publică, dar și în Parlament, care se agață cu disperare să câștige ceva la apropiatele alegeri din 6 iunie 2004 (inclusiv prin încălcarea legii, așa cum s-a întâmplat la Cluj-Napoca, în zilele de 1-2 mai a.c., unde a distribuit gratuit - adică a mituit electoratul potențial - cărbuni și saci menajeri tuturor celor ieșiți la iarbă verde la Făget și Sfântu Ion) groparul acestuia și cățelușul de companie al marelui sforar politic național? Oricum, jalnic sfârșit politic pentru cel care se mai consideră al doilea om în stat!

    Marian Adrian Motoc - intervenție ce are ca subiect începutul de campanie electorală;

Domnul Marian-Adrian Motoc:

"Început de campanie electorală"

Începutul de campanie electorală în România a adus, cu o rapiditate mai mare decât toate mișcările de până acum a celor care au stat în "amorțire" politică, mai mulți candidați și mai multe partide politice decât își poate imagina un simplu membru al electoratului. Astfel, au fost prezentați tot felul de candidați, de la diferite partide, personalități notorii în a candida și în a nu obține niciodată mai nimic. Este cazul lui Victor Ciorbea, a lui Călin Cătălin Chiriță, Emil Boc sau chiar Traian Băsescu. Aceștia se aruncă în campanii pompoase, oferind, ca de obicei, mai mult circ și promisiuni deșarte decât fapte concrete și realizabile.

Este adevărat, fiecare poate să se manifeste, iar legea română permite oricărui cetățean care îndeplinește, desigur, câteva cerințe legale, să se manifeste și să candideze în funcții publice. Cu toate acestea, electoratul se așteaptă la discursuri competente, capabile să schimbe și să realizeze ceva, așa cum se întâmplă de patru ani încoace, de când guvernează Partidul Social Democrat.

Din păcate, partidele din opoziție nu reușesc decât să conceapă o campanie falimentară, bazându-se pe vechile lor capacități de a minți oamenii, populația acestei țări și a folosi tot felul de viclenii pentru a ieși în evidență. Și mai grav este faptul că toți acești așa ziși candidați încearcă să denigreze partidul de guvernământ pentru a induce în eroare pe cei cu drept de vot, prezentându-le lucrurile într-un mod eronat. Or, acest lucru se mai numește și escrocherie politică și nu face parte din regulile democrației.

Cu toate aceste spectacole de denigrare și de prezentare a feței perfide a propriilor partide sau semi-partide, căci aproape nici nu au ajuns la acest statut prin activitatea pe care au avut-o, nu cred că vor reuși să mintă într-atât de mult populația încât aceasta să creadă toate minciunile care îi vor fi prezentate.

Îndrăznesc să spun că românii nici măcar nu au uitat dezastrul la care a reușit să-i aducă fosta guvernare CDR, astfel încât nu este posibil nici să cadă din nou în plasa impostorilor, care și-au luat diferite înfățișări și se prezintă acum ca cei mai în măsură să schimbe ceva în România.

Partidul Social Democrat are cu ce se prezenta în electorală, activitățile și evenimentele create pentru țară vorbesc de la sine, iar situația îmbunătățită de trai este certă și sigură că va duce spre succese veritabile ale actualului partid de guvernământ. Situația jalnică în care se prezintă celelalte partide nu ne deranjează și nici nu ar însemna nimic pentru noi dacă nu am fi direct implicați în denigrări și minciuni, căci numai așa s-au învățat să lucreze adversarii noștri politici, prin denaturarea adevărului și prin prezentarea situației pe care vor ei să o vadă.

Am încredere în electoratul românesc și consider că acesta este destul de inteligent ca să facă diferența între ce e bine și ce e minciună sau denaturare a adevărului. Prin urmare, fiecare își va face jocul așa cum va hotărî de cuviință, iar acei candidați minusculi care apar de fiecare dată când sunt alegeri și mai deloc când este vorba despre guvernare sau obținerea posturilor pentru care candidează nu au decât să continue să se prezinte ca cei mai competență, atât timp cât sunt general recunoscuți drept impostori și trădători, care au reușit să aducă țara la limitele sărăciei atunci când au avut funcții de decizie.

    Virgil Popescu - intervenție având ca subiect manipularea electoratului de către opoziție;

Domnul Virgil Popescu:

"Manipularea electoratului de către opoziție"

Fără a avea contribuții reale, constructive, care să demonstreze o preocupare pentru transformările economice și sociale din țara noastră, opoziția și-a propus susținerea unei imagini publice de aparentă implicare în teme majore ale politicii românești.

Practicarea cu obstinație a unei poziții duplicitare pe scena politică a condus, dincolo de rezultatul scontat, la dezvăluirea adevăratelor opțiuni și intenții, evident ascunse, ale opoziției.

Atât șansele de convingere ale electoratului de unicitatea bunelor intenții politice practicate de opoziție, cât și posibilitățile de menținere a falselor imagini de corectitudine în fața cetățenilor s-au năruit și continuă să se contureze adevăratele intenții de păcălire a electoratului, de inducere a unor imagini avantajoase în mod nejustificat, de manipulare efectivă a electoratului.

O lungă perioadă de timp, opoziția, să-i spunem așa, admițând că întrunește caracteristicele politice necesare, s-a prezentat în fața electoratului ca susținătoare a procedurii de vot uninominal, pretinzând că partidul de guvernământ nu este suficient de democratic pentru a accepta acest sistem de vot. Iată însă că atunci când PSD a venit cu propunerea concretă de modificare a legii electorale pentru introducerea votului uninominal, vajnica opoziție și-a dezvăluit adevăratul crez și s-a opus votului uninominal.

Oare electoratul a reușit să vadă exact acest cameleonism ?

Tot opoziția a afirmat public, încercând chiar și firave luări de poziție în Parlament, că dorește stoparea migrației politice, cerând impunerea unor sancțiuni administrative, pe lângă cele morale, general acceptate. Constatând că această poziție este receptată pozitiv de către electorat, opoziția și-a multiplicat afirmațiile privind susținerea ideii. Imediat ce guvernul PSD, într-o manieră profesionistă, a emis propunerea legislativă pentru atingerea acestui scop, opoziția a constatat subit că ar fi numeroase inconveniente, dezavantaje, încălcări ale unor drepturi și multe altele. A fost, de fapt, încă o dovadă pentru electorat a seriozității politice a opoziției, a nivelului de credibilitate care i se poate acorda și a manevrelor pe care le practică pentru derutarea electoratului.

Declanșarea procedurilor de pregătire a campaniei electorale de către organismele guvernamentale a constituit pentru opoziție, nici mai mult nici mai puțin, prilejul de a acuza frauda electorală, de a constitui o imagine de neîncredere, de a propaga suspiciunea cu aproape o lună înainte de declanșarea campaniei electorale, fără a mai pune la socoteală că se acuzau solidar toate echipele din birourile electorale ale secțiilor, circumscripțiilor, Autoritatea Națională Electorală. Oare chiar crede opoziția că aceste profeții au reușit să clatine încrederea electoratului în propria opțiune, în judecata sa sănătoasă, au reușit să-i învinovățească pe membrii secțiilor și circumscripțiilor de votare cu o lună înainte de a se prezenta la misiunea pe care o au?

Este interesant să examinăm și comportamentul opoziției față de propriile inițiative, prezentate cu zgomot în fața electoratului. Dacă ne referim numai la moțiunile introduse de opoziția în actuala legislatură la Parlament, constatăm că numărul de votanți ai opoziției la moțiuni este întotdeauna mult mai mic decât cei care le susțin prin semnături la depunerea acestora. Așadar, contează impresionarea electoratului cu imagini și afirmații false, fără a mai avea respectul de a le demonstra și susține atunci când este cazul.

Suntem convinși, însă, că electoratul este nu numai matur politic dar și abil în a desluși manevrele de manipulare atât de transparente ale opoziției.

Vă mulțumesc.

    Emil Rus - declarație politică ce are ca obiect ademenirile social-democrate;

Domnul Emil Rus:

Parafrazând spusele unui ilustru cronicar, aș zice și eu că vremurile nu mai sunt vremuri și țara nu este așezată, că iernile sunt cu geruri, verile secetoase, toamnele sărace și pline de inundații ca și primăverile, și sărăcia, care uscă întruna o dată de guvernările din cei aproape 15 ani din urmă, pe care lumea le-a suportat și le suportă fiind victima ademenirilor viclene și fără de capăt.

Obiectul declarației mele de astăzi îl constituie tocmai aceste ademeniri social-democrate în spatele cărora sunt: minciuna, hoția, corupția, incompetența, improvizația, injustiția socială, clientelismul de tip fanariot, demagogia păguboasă, șantajele bugetare, lipsa de seriozitate în raport cu comunitatea internațională, pentru că, firește, politica externă a unei țări nu este alta decât expresia întocmai a celei interne.

E dureros să vezi alte țări, care în unele perioade, nu chiar îndepărtate, o duceau mai greu decât noi, astăzi sunt primite în marea familie a statelor europene, și noi împreună cu vecinii bulgari mai avem de așteptat.

E dureros cum acest popor a fost mereu ademenit, mereu înșelat cu promisiuni de tot felul: măriri de salarii și de pensii, ajutoare sociale, pentru care s-au dat bani obținuți prin îndatorirea internă și externă. Aceste ajutoare sociale, indiferent de forma lor, se ridică la 5,5 miliarde de dolari pe an, "bani din nemuncă care se duc pe nemuncă", cum spune pe bună dreptate președintele Partidului România Mare, domnul Corneliu Vadim Tudor. Și toate acestea pentru menținerea la putere a social-democrației, a regimului Iliescu - Năstase.

În mai puțin de trei ani și jumătate, Guvernul Adrian Năstase a sporit datoria publică internă cu aproape 4 miliarde de dolari și datoria publică externă cu 17 miliarde de dolari, ceea ce este enorm de mult.

Iar promisiunile ademenitoare nu se opresc aici, propaganda pentru menținerea puterii este de-a dreptul demențială și deznodământul se apropie.

Lumea înțelege, lumea se retrage din fața acestui val propagandistic și îl trăiește cu îngrijorare. Așa că nici micii, nici berea, nici tocana de vițel sau de miel, oferite pomană de social-democrația de la putere, cu prilejul sărbătorii de 1 mai, sau pentru alegerile din acest an nu mai au șansa de a convinge, cu atât mai puțin mascarada electorală care e în toi și care atinge dimensiuni ce nimeresc și depășesc orice țară cu tradiții în acest sens, mă refer la lansările de candidați cu muzică și foc de artificii, la agitația prin târguri a șefilor de partide pentru a da mâna cu alegătorii, cu toate că încă nu a fost declanșată oficial campania electorală.

În fond, lumea dorește schimbarea, dorește revenirea la normalitate, în care fiecare om liber să aibă răsplata muncii sale, drepturile cuvenite și nu pomană, nu umilirea prin pomană și ademeniri, fiecare vrea ca țara să fie țară și lumea așezată.

Demnitatea muncii, demnitatea de a fi român, de a trăi cinstit în România, în care să domnească legea și nu arbitrarul, de a fi respectat în lume pentru ceea ce faci și meriți, nu o poate asigura decât o clasă politică și un partid care nu au fost la guvernare, care nu sunt compromise și care și-au făcut din înălțarea țării supremul ideal.

    Codrin Ștefănescu - dezavuarea atitudinii dăunătoare a Alianței PD - PNL cu ocazia zilei de 1 mai;

Domnul Codrin Ștefănescu:

În mod cert, P.N.L. și P.D. au demonstrat că prețuiesc ziua de 1 Mai, cu tot ceea ce semnifică aceasta, desconsiderând, așadar, fără îndoială, întreaga muncitorime română.

Este un lucru firesc pentru o alianță ale cărei mesaje sunt îndreptate exclusiv către petroliști, latifundiari ori marii proprietari îmbogățiți peste noapte și care manifestă doar dezinteres față de celelalte categorii sociale. Iată de ce, criticile pe care P.N.L. și P.D. ni le aduc, sunt rezultatul unei grave desconsiderări a muncitorilor, cei față de care P.S.D. comportă o atenție deosebită și care sunt fie membri, fie simpatizanți ai partidului de guvernământ.

1 Mai a reprezentat pentru noi recunoașterea rolului important pe care muncitorii îl au în cadrul societății și exprimarea unei preocupări sporite pentru situația acestora.

Regretabil este că Alianța P.D.-P.N.L. declară aceeași ostilitate față de tot ceea ce este uman și firesc, atitudine care dăunează, fără doar și poate, politicii românești și României, în general.

Un lucru e sigur: Alianța P.D.-P.N.L. este dăunătoare în întregul ei, reacțiile și conduita permanent distructive ale acesteia confirmând pe deplin această teorie. Așa s-a întâmplat și la Pitești, unde manifestările inoportune ale liderilor locali ai opoziției nu își găsesc nici o justificare la nivelul celebrării acestei zile, alături de oameni care știu ce înseamnă munca și împărtășesc bucuria sărbătoririi ei.

    Grigore Emil Rădulescu - câteva precizări pe tema corupției, care a devenit o componentă firească a vieții cotidiene;

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În timp ce Guvernul iese la rampă cu tot mai multe declarații, legi și ordonanțe care au drept scop combaterea corupției, 71% din cetățeni consideră că Guvernul nu are nici un interes să lupte împotriva acestui fenomen.

Un studiu publicat recent de către "GfK Group" în Europa Centrală și de Est arată că, la sfârșitul anului 2003 și începutul lui 2004, opinia publică consideră România în proporție de 86% , un stat corupt. Acest procent a crescut cu 11% față de 2001. După cum arată datele din studiu, fenomenul corupției este deja o componentă firească a vieții cotidiene, căreia aproape nu i se mai poate împotrivi nimeni.

"Fără mită, nici măcar ceea ce funcționează azi în aparatul guvernamental nu ar mai funcționa", consideră 55% din populația României.

"Bunele intenții de combatere a corupției din 2001 se dovedesc în 2004 promisiuni neonorate. Oamenii percep din ce în ce mai acut generalizarea corupției și devin resemnați: 71% din cetățeni, dacă ar fi martorii unei situații de luare de mită, ar închide ochii sau ar povesti rudelor și prietenilor apropiați. Mai mult, corupția a devenit regula, și nu excepție în societate", spune Radu Nicolae, coordonatorul Programului de Integrare Publică la Centrul de Resurse Juridice (CRJ). Mai grav este că 54% consideră că nu mai are nici un rost să lupți împotriva corupției fiindcă ea a existat și va exista întotdeauna.

Paradoxal, cu toate acestea, nu trece nici măcar o săptămână fără ca primul-ministru sau președintele țării să nu mai facă vreo declarație despre inițiativele în acest sens. Nu cu mult timp în urmă, premierul se lăuda că va institui o "toleranță zero față de corupție". Ministerul Justiției a lansat cu mare pompă o "provocare societății civile" - de a aduce observații măsurilor incluse în documentul "Idei și direcții de acțiune privind prevenirea și combaterea corupției în anul 2004".

Mult discutata Lege nr.161/2003, care modifica și completa un act normativ mai vechi, Legea nr.115/1996, nu prea a avut nici un efect concret.

Institutul pentru Politici Publice, Centrul de Resurse Juridice și Fundația pentru o societate deschisă au scos la iveală imprefecțiunile Legii nr.161/2003 și neaplicarea acestora. Centrul de Resurse Juridice a dovedit că cercetarea averii demnitarilor în România este nulă.

De curând, Ministerul Justiției a lansat încă o ordonanță de urgență care, așa cum declară politicienii, mai mult încurcă decât descurcă. Potrivit acestora, în două săptămâni, toți candidații pentru alegerile locale trebuie să își facă publice averile. Dat fiind că nici măcar declarațiile de avere ale actualilor demnitari nu au putut fi controlate în mod real, aceasta poate fi complet inutilă, mai ales că nu precizează sancțiuni pentru că nu respectă aceste prevederi.

Cert este că așa cum arată studiul CRJ, "impactul controlului averilor în combaterea corupției este zero". În opt ani de zile de când există legea, Parchetele nu au folosit-o în activitatea lor.

Mai mult, a existat o singură sesizare de control a averii, care și ea a fost respinsă.

    Ștefan Lăpădat - exprimarea dezaprobării față de modul în care P.S.D. înțelege să abordeze campania electorală pentru alegerile locale din 6 iunie;

Domnul Ștefan Lăpădat:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Dați-mi voie să-mi exprim dezaprobarea față de modul în care Partidul Social Democrat înțelege să abordeze și în acest an campania electorală pentru alegerile locale din 6 iunie.

Într-o manieră agresivă și lipsită de orice bun-simț, cu aceeași aroganță față de cetățean, care devine mai pronunțată cu fiecare zi, și mizând pe acțiunea în forță a primarilor și consilierilor locali pe care i-a asimilat în beneficiul său prin cele mai neortodoxe mijloace, prin presiune și șantaj, actualul partid de guvernământ întreprinde acțiuni ce sunt departe de a ne liniști în privința onestității apropiatelor alegeri.

În acest fel, el face să crească bănuiala, exprimată și de electorat, că alegerile din acest an vor fi fraudate, ca și precedentele. Peste tot, în comune și în orașe, oamenii ne atrag atenția că, după cum se desfășoară scenariile preelectorale legate de lansarea candidaților PSD-iști în cursa pentru ocuparea funcțiilor de primari și de consilieri, stafurile din teritoriu ale acestui partid sunt în stare să transforme un număr de 200 de voturi în 2000, uzând de orice tertipuri pentru a-și adjudeca, pe orice cale și cu toate mijloacele, victoria.

Mass-media informează pe toate canalele despre coruperea prealabilă a electoratului prin donații și recompense în bani și în produse de consum sau în servicii plătite din banul public.

Fastul deșănțat, cu formațiuni costisitoare, perturbarea activităților din unitățile productive, din aparatul administrativ și din școli, unde muncitorii, funcționarii și elevii sunt mobilizați și instruiți să poarte tricouri, șepci și alte accesorii vestimentare cu sigla trandafirilor, să fluture steaguri și stegulețe ori să strige lozinci propagandistice, toate acestea amintesc de daciadele și de cântările de altă dată, reiterând un violent cult al personalității marilor baroni.

Se împart miei de Paști, se distribuie pachete și bani, se fac liste cu cetățeni constrânși în diferite moduri să voteze PSD, se confiscă sărbători locale, laice și religioase, iar ajutoarele sociale asigurate de stat se acordă condiționat.

Oamenii de influență ai PSD acționează cu aceleași mijloace ilegale și asupra candidaților partidelor din Opoziție, exercitând presiuni ca aceștia, mulți dintre ei fiind absolut eligibili și dezavuând atât politica PSD, cât și guvernarea Năstase, fie să nu mai candideze, retrăgându-se din cursă, fie să treacă pe listele PSD.

În același timp, acțiunile noastre sunt spionate și monitorizate, iar participanții la ele, dacă nu sunt obstrucționați dinainte, sunt intimidați, după aceea, de organele administrative, șicanați în rezolvarea problemelor curente și amenințați cu sistarea ajutoarelor sociale.

Se aruncă peste tot bani cu nemiluita, și este dreptul nostru să întrebăm de unde. Noi înțelegem spaima PSD de a pierde alegerile, înțelegem iritarea domnului Adrian Năstase la acuza de posibilă tentativă de fraudă electorală, dar avertizăm asupra pericolului real ca manipularea violentă a electoratului și a sondajelor de opinie să ducă la explozia necontrolată a uriașei tensiuni naționale acumulate în ultimii ani.

Avertizăm și asupra hotărârii noastre neclintite de a acționa în orice consecință ca alegerile din acest an să se desfășoare cinstit, după preferințele reale ale electoratului.

    Cristian Sandache - Scrisoare deschisă către dușmanii presei independente;

Domnul Cristian Sandache:

"Scrisoare deschisă către dușmanii presei independente".

Stimați domni,

Nu veți reuși niciodată să salvați aparențele și să păreți la infinit ceea ce de fapt n-ați fost și nu veți putea fi nicicând: democrați autentici.

Presa este o instituie esențială a democrației care s-a legitimat pe sine în timp și a plătit un greu tribut prostiei, dictaturilor, abuzurilor, violențelor, cenzurii. Au încercat nenumărați factori oculți s-o transforme într-o slujnică nevertebrată a unor interese punctuale și nu întotdeauna ideale. Când părea cu totul anihilată sau compromisă, a renăscut din propria-i cenușă asemenea unui Phoenix din hârtie și cerneală prin cei mai demni reprezentanți ai săi.

O presă obedientă este o gazetă de perete penibilă, un surogat rușinos, un simplu evantai cu care despotul "cutare" își face vânt plictisit. Un ziarist în genunchi este un slujbaș mărunt care nu mai este nici măcar o ființă umană, ci un automat impersonal.

Omul politic care confundă un ziarist cu un lăutar ce trebuie neapărat să-i cânte la ureche melodia preferată este fundamental corupt și imoral.

Scârba sau sila de presă sunt simtomele absenței democrației din noi.

Politicienii care fac alergie la ideea de presă ar trebui scoși la pensie din oficiu. Ei și-au greșit momentul apariției pe acest pământ și nu mai sunt vrednici decât să rătăcească prin ungherele vieții publice.

    Tudor Mohora - intervenție intitulată Are domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu dreptul moral să arunce cu noroi în Parlamentul României?;

Domnul Tudor Mohora:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Intervenția mea de astăzi se intitulează "Are domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu dreptul moral să arunce cu noroi în Parlamentul României?"

Domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu, în ultima vreme, perseverează în postura de denigrator al Parlamentului României.

Astfel, în plenul Camerei Deputaților, în ședința din 15 martie a.c., a declarat că "Parlamentul, din păcate, a fost adus la stadiu de simplă mașinărie de vot prin excesul de ordonanțe de urgență...", iar printr-un interviu acordat la Iași și publicat în numărul din 22 aprilie 2004 al cotidianului "Cronica Română" afirma, nici mai mult, nici mai puțin, că "În momentul de față, Parlamentul României a devenit o instituție pur decorativă", declarând totodată că dezbaterile politice și controlul puterii executive lipsesc cu desăvârșire din activitatea acestuia.

Cu astfel de afirmații rupte de realitate, cu tentă de campanie electorală de proastă calitate, domnul Popescu-Tăriceanu se descalifică din calitatea sa de parlamentar, de membru al Camerei Deputaților și de vicepreședinte ale Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, dând dovadă de ignoranță în materie sau chiar de rea-voință.

Această atitudine a domnului Popescu-Tăriceanu se manifestă prin faptul că domnia-sa vine din an în Paști la activitățile Camerei Deputaților și nici nu dă dovadă că se documentează în legătură cu acestea. El ignoră, de asemenea, faptul că în actuala legislatură centrul de greutate al dezbaterii proiectelor de legi s-a mutat la comisiile permanente, ceea ce a permis ca votarea lor în plen să se desfășoare într-un ritm mai alert. Această măsură a fost aprobată la începutul acestei legislaturi și cu acordul deputaților PNL.

Dacă domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu ar fi manifestat o minimă bună-credință, atunci ar fi putut recunoaște că:

  • de la legislatura precedentă, Camera Deputaților a moștenit 1426 inițiative legislative nesoluționate de deputați PNL, PD și ai celorlalte partide care au făcut parte din majoritatea parlamentară anterioară;
  • în perioada 2001-2003 au fost votate 2963 inițiative legislative;
  • dacă în 2001 ponderea ordonanțelor dezbătute și adoptate de Parlament, moștenite în principal de la vechiul guvern țărănisto-liberalo-democrat, reprezenta 70% din totalul inițiativelor legislative, în 2003 aceasta s-a redus la 37%;
  • a crescut ponderea propunerilor legislative ale deputaților în totalul inițiativelor votate la Cameră de la 10% în 2001 la 31% în 2003;
  • a crescut numărul legilor importante și de mare complexitate care au fost adoptate în această legislatură, cum sunt: Legea creditului agricol pentru producție, Legea privind Codul Fiscal, Legea pentru modificarea și completarea Legii bancare, Legea energiei electrice, Legea minelor, Legea îmbunătățirilor funciare, Legea pentru alegerile autorităților publice locale, Codul de conduită al funcționarilor publici, Codul penal, modificarea și completarea Codului de procedură penală, Codul de procedură penală, Legea anticorupție etc.;
  • s-a depus un mare efort din partea deputaților, inclusiv a deputaților PNL, pentru revizuirea Constituției, care a fost aprobată prin Referendumul din 18-19 decembrie 2003;
  • s-a adoptat pentru prima oară în epoca postecembristă, timp de trei ani consecutiv, Bugetul de stat în termenul prevăzut de lege, ceea ce a avut efecte benefice asupra execuției bugetare și a realizării obiectivelor prevăzute etc.

În cadrul activității de control parlamentar, în ultimii trei ani au fost înregistrate 1681 întrebări adresate în general membrilor Executivului, din care 1408 au primit răspuns. Numărul interpelărilor a fost de 1269, iar numărul intervențiilor deputaților asupra unor probleme de actualitate s-a ridicat la 2011.

În actuala legislatură, la Camera Deputaților au fost depuse două moțiuni de cenzură și 20 de moțiuni simple. Ele au condus la ample dezbateri politice.

În cadrul funcției sale de control, Parlamentul a depus un efort considerabil pentru dezbaterea rapoartelor de activitate ale autorităților și instituțiilor publice supuse controlului parlamentar, pe baza unui număr de 32 rapoarte comune ale comisiilor permanente ale Senatului și Camerei Deputaților.

Nici aceste activități parlamentare importante, la care au participat și deputații liberali, nu sunt luate în considerare de deputatul liberal Popescu-Tăriceanu, care reprezintă, între altele, Alianța Dreptate și Adevăr. Domnia sa perseverează în ideea fixă că din activitatea parlamentară "lipsește cu desăvârșire" controlul puterii executive și dezbaterea politică și, ca atare, nu-l interesează decât lansarea unor "bombe" propagandistice nedrepte și neadevărate.

În perioada ultimilor trei ani, Guvernul Adrian Năstase a avut realizări notabile prin creșterea în medie cu 5% a p.i.b.-ului, stabilizarea macroeconomică, reducerea inflației și ameliorarea puterii de cumpărare a veniturilor bănești ale populației.

Putem considera că, la aceste realizări, o contribuție a avut și Camera Deputaților, atât prin deputații de la Putere, cât și prin cei ai Opoziției, care s-au manifestat ca participanți activi la lucrările acesteia. Nu este, firește, vorba de domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu.

Din datele, argumentele și faptele expuse rezultă că domnul Popescu-Tăriceanu nu are dreptul moral să arunce cu noroi în Parlamentul României, instituție din care încă face parte.

    Gheorghe Dinu - declarație politică Codul Muncii - între capitalism sălbatic și dictatura angajatului;

Domnul Gheorghe Dinu:

Declarație politică: "Codul Muncii - între "capitalism sălbatic" și "dictatura angajatului"

Nu demult s-a împlinit un an de când relațiile de muncă sunt reglementate de un nou Cod al Muncii, adaptat în maniera hei-rupistă de legiferare practicată de PSD-ul aflat la putere.

Un asemenea cât normativ, extrem de important pentru soarta milioanelor de angajați din România, nu trebuia adoptat în procedura sumară a asumării răspunderii Executivului în Parlament fără o dezbatere a lui articol cu articol. Discutarea în Parlament ar fi putut duce la o serie de amendamente care să nuanțeze, să echilibreze și să clarifice cu rigurozitate multe din articolele Codului Muncii. Adoptarea lui prin "asumarea răspunderii" ascunde, în fapt, un act politicianist al Guvernului Năstase, și anume impunerea unui Cod al Muncii pe placul sindicatelor, pentru a cumpăra pacea socială atât de necesară în lupta actualilor guvernanți pentru câștigarea definitivă a Puterii.

Și astfel se face că acum, la mai bine de un an de când se aplică în practică, prevederile Codului Muncii fac obiectul unor aprige controverse, reflectate și în Parlament prin dezbaterile pe marginea numeroaselor propuneri legislative de modificare a acestui important act normativ. Analiza critică și comentariile celor mai avizați analiști economici, a juriștilor specializați în dreptul muncii califică noul Cod fie "un act de un capitalism sălbatic", fie o lege ce ne reîntoarce la "dictatura proletariatului".

Unele voci autorizate consideră noul Cod al Muncii ca fiind favorabil patronilor din cauza prevederilor referitoare la responsabilitatea sindicatelor pentru pagubele cauzate de o grevă nejustificată, precum și a salariaților în cazul unei greve așa-zis "spontane". Tot în acest context, favorabil patronatului, se situează și prevederile ce fac posibilă eliminarea plăților compensatorii în cazul concedierilor colective generate de restructurarea întreprinderilor de stat.

Pe de altă parte, sunt numeroase luări de poziție din rândurile patronatului, inclusiv din partea Consiliului investitorilor străini, care apreciază că dispozițiile Codului Muncii dezechilibrează puternic balanța raporturilor de muncă în defavoarea angajatorilor, puși în postura de a tremura ori de câte ori se pune problema unei decizii privind politica de personal.

Codul impune, de asemenea, angajatorilor o serie de obligații privind concediile sau privind constituirea "comitetelor de securitate și sănătate" care nu pot fi susținute în economia reală.

Dar, indiferent cine are dreptate, un lucru este cert: Codul Muncii continuă să genereze opinii contradictorii, dar mai ales profunde nemulțumiri atât în rândul salariaților, cât și al patronatului.

Dacă nu ar fi prevalat interesele politicianiste ale mașinii de vot PSD-UDMR, și Codul Muncii ar fi urmat procedura firească de adoptare, cu o analiză riguroasă și cu dezbateri în Parlament, iar toate aceste nemulțumiri, ce mai devreme sau mai târziu, vor determina numeroase modificări ale Codului, ar fi fost evitate.

    Gelil Eserghep - declarație politică: Analfabetismul - un spectru ce revine?;

Domnul Eserghep Gelil:

"Analfabetismul - un spectru ce revine?"

Actuala guvernare discută într-una de integrare europeană, de armonizarea legislației românești în conformitate cu cerințele Uniunii Europene, de pregătirea noastră pentru a deveni cetățeni europeni cu drepturi depline. În această încercare a executivului de a le arăta cetățenilor români raiul pe care partidul de guvernare îl poate oferi prin integrare, ei aduc românilor pe tavă numai reușite și împliniri externe.

Însă, această viziune feerică este umbrită de realitatea sumbră a situației interne. Suntem cu toții copleșiți de corupția care a cuprins totul. Sărăcia în România este cronică. Lipsa unei strategii viabile și concrete de dezvoltare economică ne situează pe ultimele locuri în mult visata Europă. Însă una din cele mai triste realități ale momentului în țara noastră în clipa de față este analfabetismul. Este trist, pentru că nu suntem o națiune de oameni mediocri. Ba, dimpotrivă, suntem o țară ai cărei tineri, an de an, câștigă olimpiade internaționale la diferite discipline, ai cărei locuitori au dat lumii inventatori celebri, oameni de valoare, chiar laureați ai premiului Nobel.

Marele umanist olandez Erasmus a afirmat încă din secolul al XVII-lea că "viitorul unei națiuni este hotărât de modul în care aceasta își pregătește tineretul". Analfabetismul este consecința lipsei de preocupare pentru pregătirea tineretului a celor care au puterea de decizie în această privință. Degeaba trâmbițează partidul de guvernământ despre integrare și acquis communitaire. Au dovedit și își mai dovedesc încă incapacitatea de a produce prin fapte și rezultate schimbarea în bine a societății românești, a eradicării sărăciei, a mult promisei dezvoltări economice și a ridicării nivelului de trai. Rezultatele concrete sunt creșterea alarmantă a analfabetismului, a abandonului școlar, cifra neoficială atingând valoarea de 20%. Știm cu toții că sărăcia și șomajul sunt cauzele principale ale abandonului școlar. Iar sărăcia este lipsa unei dezvoltări economice durabile, a unor strategii eronate (sau lipsa strategiei corecte) de lansare economică.

E greu de crezut că în secolul XXI mai sunt în România tineri și copii care nu știu să scrie și să citească. Este și mai greu de crezut că cifra celor care abandonează școala este în creștere. Din acest punct de vedere, ca și în multe alte aspecte sociale românești, se merge în direcția opusă, adică spre mai rău.

Este nevoie de un sistem educațional concret. Este nevoie de alocarea unor fonduri mult mai mari pentru educație. Cadrele didactice, de care depinde în cea mai mare măsură educația tinerei generații, trebuie să fie stimulate, mult mai bine pregătite și impulsionate în a împiedica acest fenomen.

Este practic nevoie de o schimbare majoră în toate structurile educaționale românești, așa cum este nevoie de o strategie nouă, de un suflu nou în impulsionarea dezvoltării economice a țării.

Dezvoltarea pozitivă a economiei românești va duce la o educație sănătoasă a tinerei generații și implicit la eradicarea abandonului școlar și a analfabetismului. Numai atunci integrarea României în structurile europene va deveni un imperativ firesc. Și să nu uităm că Europa nu vrea copii analfabeți și inculți, nemaivorbind de cei handicapați sau retardați.

    Puiu Hașotti - declarație politică: România - parcul de vânătoare al premierului Năstase;

Domnul Puiu Hașotti:

"România - parcul de vânătoare al premierului Năstase"

Reuniunea celei de-a 51 a ediției Consiliului Internațional al Vânătorii și Conservării Vânatului la București, în perioada 27 aprilie - 1 mai -a.c., a constituit un nou prilej pentru premierul Adrian Năstase de a ieși la rampă.

Îmbrăcat în tunică vânătorească, în evident contrast cu ținuta respectabilă a participanților străini, Primul Vânător al țării și-a început jalnicul spectacol de imagine, lansând mesaje despre "necesitatea reglementărilor privind păstrarea armoniei naturii", despre "protejarea mediului înconjurător" și "eforturile de a preîntâmpina confuziile, excesele și pentru recunoașterea acestei activități".

Dacă nu aș fi trăit în România în ultimii trei ani și jumătate, poate aș fi luat ca bune intențiile primului-ministru. Numai că, din 2001 și până în prezent, România a devenit parcul de vânătoare al primului-ministru Adrian Năstase și al PSD. Cu girul și participarea premierului, reprezentanții PSD din toate eșaloanele au transformat vânătoarea dintr-un sport nobil într-o distracție de lux. Regulile confruntării dintre vânător și vânat au fost înlocuite cu adevărate cruciade împotriva animalelor, organizate în multe din județele țării de baronii locali ai PSD pentru plăcerea primului ministru.

Mai mult, de trei ai de zile, premierul Năstase și-a desăvârșit această îndeletnicire și în spațiul politic. Presa și nenumărate organizații neguvernamentale au vorbit despre o formă de "vânat politici" pe care PSD o practică în rândul primarilor Opoziției, al ziariștilor și oamenilor de afaceri. Singurele trofee ale partidului de guvernământ sunt însă corupția din instituțiile statului, înfometarea cetățenilor și agresiunea asupra adversarilor politici și a ziariștilor.

Ca atare, deghizarea premierului cu ocazia reuniunii celei de-a 51-a ediții a Consiliului Internațional al Vânătorii și Conservării Vânatului de la București nu mai surprinde pe nimeni.

De trei ani încoace, poporul român vede în premierul Năstase un personaj deghizat ba în tipul justițiarului, ba în tipul europeanului, ori al suporterului înfocat al naționalei de fotbal doar când aceasta câștigă, ba în tipul muncitorului sau al vânătorului. Poveștile sale despre creșterea economică, despre privatizare, despre nivelul de trai al românilor fac parte doar din arsenalul poveștilor vânătorești, fără legătură cu realitatea.

În Evul Mediu, vânătoarea reprezenta un sport nobil la care participau regi și aristocrați. Vânătoarea aristocrată proteja vânatul și nu îl distrugea. Dintr-un complex de inferioritate, Ceaușescu și acoliții săi au practicat și ei vânătoarea, masacrând animalele, așa cum obișnuiește astăzi regimul pesedist.

Oare, de unde provine plăcerea și îndeletnicirea premierului de a vâna: ca șeful baronilor locali sau ca personalul care continuă tradiția și epoca de dinainte de 1989, prin comportamentul și mentalitatea sa?

Se crede premierul cumva vreun marchiz sau conte? Cum își propune Năstase să ducă România în rândul țărilor civilizate europene dacă vânătorile organizate de baronii PSD sunt un prilej de distracție și masacrare a animalelor?

Cunoaște oare Adrian Năstase vreun premier dintr-o țară europeană care distruge vânatul și compromite vânătoarea, așa cum se obișnuiește pe meleagurile dâmbovițene?

Vă mulțumesc.

    Constantin Niculescu - despre cea de-a 110 - a Adunare Generală a Uniunii Interparlamentare, aprilie 2004, Mexico City;

Domnul Constantin Niculescu:

Domnule președinte,

Cea de-a 110-a Adunare Generală a Uniunii Interparlamentare.

În perioada 17-23 aprilie 2004 a avut loc în Mexico City, cea de-a 110-a Adunare Generală a Uniunii Interparlamentare, organizație mondială a parlamentelor din peste 130 de țări. Grupul român al Uniunii Interparlamentare a fost reprezentat la eveniment de o delegație formată din deputați și senatori, iar subsemnatul, vicepreședinte al Comitetului Director al Grupului, am fost șeful delegației.

Adunarea Generală a fost deschisă oficial de președintele Statelor Unite Mexicane, domnul Vicente Fox Quesada, ocazie cu care a fost prezentat și un mesaj din partea Secretarului general al Organizației Națiunilor Unite, Domnul Kofi Annan.

În cadrul temei generale a Adunării "Reconciliere și parteneriat" am prezentat în plen o intervenție în care am reliefat evoluțiile din spațiul central și sud-est European, raportul dintre procesele de reconciliere și de integrare europeană și euro-atlantică; participarea Parlamentul României la dezvoltarea cooperării în scopul promovării stabilității în plan regional; contribuția României în calitate de membru nepermanent al Consiliului de Securitate, la adoptarea Declarației Prezidențiale a Consiliului, din luna martie a.c., privind situația din Kosovo; angajamentele și responsabilitățile ce revin țării noastre în noua sa calitate de membru al NATO.

La ședințele comisiilor permanente care au avut loc în paralel cu Adunarea Generală, parlamentarii români au prezentat preocupările actuale și de perspectivă ale țării noastre în domeniile păcii și securității internaționale, dezvoltării durabile, drepturilor omului și participarea femeilor la procesele decizionale.

În cadrul primirii oficiale a șefilor de delegații ale celor peste 100 de parlamente participante, Președintele Statelor Unite Mexicane, domnul Vicente Fox Quesada, a exprimat interesul pentru dezvoltarea legăturilor bilaterale româno-mexicane, bazate pe originea latină comună.

Cu ocazia întrevederii delegației române cu domnul Enrique Jackson Ramirez, președintele Senatului Mexican și președintele celei de-a 110-a Adunări Generale a UIP, au fost abordate aspecte ale cooperării româno-mexicane, cu accent pe dimensiunile ei parlamentară și economică.

În ultima zi a Adunării Generale au fost adoptate prin consens rezoluțiile pentru cele patru teme ale ordinii de zi. Prima dintre rezoluții, referitoare la reconcilierea internațională și reconstrucția post-conflict, include și două amendamente propuse de GRUI (precizez că România s-a numărat printre cele 11 țări, din peste 100 membre ale UIP, care au contribuit cu propuneri concrete la elaborarea rezoluției).

Astfel, la propunerea GRUI, care pornește de la experiența și obiectivele Parlamentului României, rezoluția UIP face apel la parlamente să susțină și să promoveze dimensiunea parlamentară a structurilor, mecanismelor și proceselor inter-guvernamentale care promovează stabilizarea, reconcilierea și dezvoltarea pașnică, în plan regional și sub-regional

Totodată, România a propus o implicare mai mare a UIP în promovarea cooperării, a schimburilor de experiență și de soluții optime de lucru între organismele parlamentare cu atribuții în domeniul drepturilor omului și îndeosebi dintre acestea și mecanismele specializate din sistemul Națiunilor Unite.

Cu ocazia prezenței în Mexic, am primit comunicarea președintelui Camerei Deputaților din Statele Unite Mexicane cu privire la constituirea Grupului Parlamentar de prietenie Mexic-România.

    Cristian Nechifor - despre adevăratele bâlciuri cu iz electoral;

Domnul Cristian Nechifor:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că ați remarcat faptul că ultima săptămână a adus cu ea reprezentanții de acum celebre în aproape toată țara, adevărate bâlciuri politice, de fapt, un imens ocean de declarații politice contradictorii și nefondate, într-un cuvânt o babilonie cu scop definit. Definiția poate fi dată numai de dorința macabră, sumbră, perversă a unor lideri de partide politice care își doresc, în continuare, ca și scop final doar satisfacerea intereselor proprii sau a grupurilor din care fac parte. Ați văzut, sunt sigur, lansările de candidați din cadrul Partidului Democrat sau al Partidului Național Liberal.

Ați citit în presa națională sau locală despre adevăratele bâlciuri cu iz electoral sau ați auzit de întâmplările care nu pot decât să stârnească hazul și care s-au produs cu ocazia lansării candidaturii pentru primăriile orașelor din țară sau pentru primăria Capitalei. Este cel puțin ironică situația de față. De ce? Pentru că cele două partide care au optat la un moment dat să se alieze candidează separat pentru ocuparea funcțiilor de interes local pentru ca mai apoi să meargă împreună la alegerile parlamentare. Nu ar trebui să se uite în acest context faptul că în ultimele luni liderii unor filiale de la PD au trecut la PNL și invers tocmai pentru a-și face loc cu coatele pe listele pentru alegerile locale.

Credeți că la alegerile parlamentare lucrurile vor lua o altă turnură? Credeți că seriozitatea este o chestiune de care se poate face abstracție pentru perioade definite de timp? Nu!!! E clar că cele două partide, sau acea alianță contra naturii (oricum ar fi numite, reprezintă același nimic) sunt interesate doar de acapararea unor posturi în administrația locală sau națională.

Eu sunt convins că toate ceste mutări din ultimele săptămâni au reliefat caracterul acestei alianțe și au așezat pe baze reale și sigure căderea și autoeliminarea ei din peisajul politic. Cât despre ceea ce urmează să se producă în campania electorală din partea acestor măscărici politici nu pot decât să sper că cetățenii acestei țări vor privi, se vor delecta cu micile glume și, în final, vor sancționa drastic lipsa de coerență și anarhismul pe care îl pregătește structura menționată mai înainte în cazul în care ar ajunge să acceadă la funcțiile strategice care să îi permită acest lucru.

Vă mulțumesc pentru atenția acordată.

    Scarlat Iriza - prezentarea unei teme de actualitate: Speranțele și obligațiile României pentru integrarea în Uniunea Europeană;

Domnul Scarlat Iriza:

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule președinte de ședință,

Doresc să prezint în fața dumneavoastră o temă de mare actualitate: "Speranțele și obligațiile României pentru integrarea în Uniunea Europeană"

Sărbătorirea Zilei internaționale a muncii, 1 mai a coincis pentru Europa cu un eveniment de o deosebită însemnătate: extinderea Uniunii Europene de la 15 state la 25 de state, însumând aproape o jumătate miliard de locuitori. În felul acesta, Europa unită devine a treia mare organizație statală si piață de desfacere din lume, după China și India.

În cadrul festivităților care au însoțit acest excepțional eveniment istoric, cele mai autorizate voci ale Uniunii Europene au subliniat sprijinul ce se va acorda României și Bulgariei pentru aderarea, începând cu 1 ianuarie 2007, la marea familie europeană.

O condiție fundamentală pentru această aderare constă în obligația României de a finaliza în cursul acestui an cele 8 capitole în curs de negociere, dintre care se remarcă dosarele cele mai dificile referitoare la: agricultură, mediu, reforma în administrație și justiție etc.

Finalizarea acestor negocieri este strâns legată de asistența financiară substanțială acordată țării noastre de Uniunea Europeană: 800 milioane de euro în 2004, cu 20% mai mult față de 2003, creșterea acestor fonduri cu 30%, respectiv cu 40% în anii 2005 și 2006, ajungându-se la 2,2 miliarde de euro pe an în perioada 2007-2009.

Pe lângă avantajele evidente ale aderării la Uniunea Europeană, ea are însă și un volum important de obligații rezultate din prevederile capitolelor încheiate, precum și din cele ce se vor încheia în cursul acestui an, și anume : sporirea încasărilor bugetare prin combaterea evaziunii fiscale și a corupției sub toate aspectele; ridicarea nivelului calitativ al produselor și serviciilor la cel din țările membre ale Uniunii Europene; asigurarea cotelor părți la investițiile finanțate prin programele Uniunii Europene: ISPA, SAPARD etc.

Consecințele respectării obligațiilor asumate vor conduce și la unele fenomene mai puțin plăcute: intrarea în faliment a întreprinderilor ineficiente care nu vor reuși să asigure standardele cerute de piața comunitară și nu vor rezista concurenței acerbe pe această piață; creșterea prețurilor la carburanți, gaze naturale și energia electrică etc.

O condiție esențială pentru depășirea unor astfel de consecințe constă în depunerea unui efort maxim din partea tuturor factorilor politici și economici pentru o creștere economică durabilă, în măsură să asigure nu numai reducerea decalajelor economice care ne despart de țările mai dezvoltate economic din Uniunea Europeană, dar și crearea sporită de noi locuri de muncă, precum și ameliorarea calității vieții pentru cetățenii României.

Ca deputat de Gorj, îmi asum obligația de a explica cât mai clar posibil electoratului meu marile avantaje pe care ni le conferă aderarea la Uniunea Europeană, dar mai ales obligațiile care ne revin tuturor să contribuim, prin munca noastră, la ridicarea țării noastre la nivelul exigențelor cerute de comunitatea europeană.

Totodată, este necesar ca cetățenii României să înțeleagă că elementul cel mai important și cel mai hotărâtor, legat de această integrare europeană, constă în mai multă muncă de calitate, bine organizată și apropierea de nivelul productivității muncii pe plan european.

Realizarea obiectivelor prevăzute pentru integrarea noastră în Uniunea Europeană trebuie privită cu optimism. Progresele realizate în ultimii trei ani de către Guvernul Adrian Năstase pe baza Programului Partidului Social Democrat, creșterea economică de 5% în medie pe an a produsului intern brut; stabilitatea macroeconomică; evoluția pozitivă obținută în direcția reducerii inflației; sporirea investițiilor de capital intern și străin pentru dezvoltarea producției și a infrastructurii, precum și ameliorarea puterii de cumpărare a veniturilor populației, conferă o bază reală acestui optimism.

Sunt convins că locuitorii județului Gorj vor înțelege avantajele și obligațiile ce ne revin prin aderarea la Uniunea Europeană și vor contribui alături de întregul popor român la realizarea acestui mare salt calitativ în istoria României.

    Ioan Miclea - declarație politică: Trocul româno - maghiar, un târg păgubos pentru România;

Domnul Ioan Miclea:

"Trocul româno-maghiar, un târg păgubos pentru România"

Cu surle și trâmbițe, cu discursiuni festiviste, dar și cu huiduieli, s-a redezvelit, duminică, 25 aprilie 2004, statuia celor 13 generali criminali habsburgi, la Arad.

Sub egida așa-zisei "reconcilieri" româno-maghiare, guvernanții noștri au cedat presiunilor UDMR și au dispus reinstalarea zisei statui în Piața Pompierilor din Arad.

Partidul meu nu a fost și nu este împotriva reconcilierii româno-maghiare, chiar și după modelul franco-german, dar este împotriva jignirii și batjocuririi simțămintelor milioanelor de români transilvăneni care s-au împotrivit acestei reamplasări, pentru motivul că cei 13 generali habsburgi pe care îi simbolizează această statuie sunt călăii a 40.000 de oameni, omorâți la 1948 pentru singurul motiv că erau români.

Știam că PSD va ceda insistențelor UDMR în această chestiune, dar tot așa de bine știam că zisa "reconciliere" este doar un bluf, o minciună sfruntată. În cadrul unei reconcilieri fiecărei părți trebuie să i se satisfacă o anume cerere, să i se repare o anumită nedreptate.

Maghiarii au impus PSD reamplasarea unei statui care de fapt nu-i reprezintă. Zece din cei treisprezece generali criminali erau austrieci, iar ceilalți trei, care se spune că erau maghiari, nu prea știau limba maghiară.

Singurul scop al UDMR în această problemă a fost acela de a ne reaminti nouă, românilor, că am fost învinși, că am fost aduși la tăcere.

PSD-ul, în schimb, nu a cerut nimic. Aveau oare ce să ceară? Desigur. Dacă nu altceva, măcar scuze de la românii care nu doresc reamplasarea statuii celor 13 generali, care au ucis 40.000 de români și au șters de pe suprafața pământului 300 de sate românești. Apoi, poate că partea maghiară ar fi trebuit să-și ceară iertare pentru cei 500 de ani în care a ținut în robie pe românii transilvăneni, considerându-i o națiune tolerată, refuzându-le orice drept civic și politic. Nu în ultimul rând, partea maghiară trebuia să facă un gest de complezență și să cedeze Statului Român moștenirea Gojdu, la care prin lege suntem îndreptățiți.

Ce am obținut, în această așa-zisă reconciliere: o plăcuță pusă pe una din casele Gojdu din Budapesta, plăcuță instalată în cel mai deplin anonimat, fără nici o participare oficială. Această plăcuță nu obliga statul maghiar la nimic. Deci nu am obținut nimic. Ba da, totuși am obținut ceva: multă umilință, durere și batjocură.

Dacă ați urmărit discursurile de la Arad, ați remarcat satisfacția cu care doamna vicepreședinte al Parlamentului maghiar declara că urmările Trianonului vor fi șterse odată cu intrarea României în UE, când vor dispare granițele și se vor restabili drepturile milenare.

La Cluj-Napoca, UDMR șantajează din nou PSD-ul. Deși li s-a cerut insistent să sprijine candidatul PSD la Primăria Clujului, UDMR și-a desemnat un candidat propriu și promite sprijinirea PSD doar în turul doi și aceasta dacă:

  • se vor înființa, în cadrul Universității Babeș-Bolyai, două facultăți independente cu limba de predare limba maghiară. În felul acesta, s-ar face primul pas spre înființarea unei Universități maghiare de stat, deși întregul senat universitar clujan se opune acestui lucru;
  • se vor instala plăcuțe trilingve cu denumirea municipiului la intrări, cu toate că nu sunt îndeplinite condițiile legale în acest sens;
  • se vor desființa toate panourile instalate de actualul primar în oraș, panouri care, printre altele, amintesc cetățenilor că, în România, limba oficială este limba română;
  • să i se dea UDMR postul de director al serviciului de cadastru. Prin acest lucru, se urmărește îndeplinirea unui deziderat mai vechi al ungurilor, și anume cucerirea Transilvaniei prin cumpărarea de terenuri de către etnicii maghiari, lucru pe care mai mulți oficiali maghiari de la Budapesta l-au amintit concetățenilor noștri minoritari, cu ocazia vizitelor pe care le-au făcut în Transilvania.

Eu cred că Dumnezeu nu ne va părăsi chiar de tot și aceste vise revanșarde și nu se vor înfăptui.

Nu ne ajunge blestemul Arad, mai vrem și blestemul Cluj-Napoca?

Am cerut domnului prim-ministru, în două interpelări pe care i le-am adresat în acest an, că în cazul în care va ceda șantajului UDMR și va aproba reinstalarea statuii celor 13 generali criminali, în compensație să construiască, în acest așa-zis parc al "reconcilierii" un memorial închinat victimelor celor 13 generali, adică celor 40.000 de români uciși de către aceștia. Din păcate, la această interpelare, nici măcar nu mi s-a răspuns.

În schimb, se va construi, în acel "parc", un arc de triumf cu efigiile conducătorilor români ai Revoluției de la 1848.

Nu se putea un gest de o mare rușine decât aceasta. Ce legătură are Avram Iancu, de exemplu, care și-a închinat întreaga viață eliberării românilor de sub robia maghiară, cu cei treisprezece criminali habsburgi, care i-au măcelărit pe cei 40.000 de conaționali? Nu are nici o legătură sau poate are. Acel arc de triumf este închinat triumfului crimei împotriva patriotismului.

De acum, până când sperăm de la Dumnezeu vremuri mai bune și conducători mai luminați, nu ne rămâne decât să depunem, în fiecare an, în ziua de 15 martie, o cunună de flori și să aprindem o lumânare, pentru ca sufletul răscolit și memoria întinată a celor 40.000 de români morți la 1848 de sabia străină să-și găsească odihna și pacea.

Vă mulțumesc.

    Ioan Timiș - câteva considerente pe marginea privatizării PETROM;

Domnul Ioan Timiș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Săptămâna trecută am asistat la o dezbatere publică inițiată de reprezentanții partidelor de opoziție cu privire la ștergerea datoriilor Petrom. După ce plenul Senatului a adoptat, cu majoritate de voturi, Ordonanța de urgență a Guvernului, reprezentanții opoziției s-au lansat într-o serie de atacuri pe care le consider cel puțin neprincipiale. Datoriile actuale de 9.000 de miliarde au fost acumulate în decursul unei lungi perioade de timp, datorită, în special, blocajelor apărute în industrie, în perioada 1996 - 2000, sub "înaltul patronaj" al unor reprezentanți de marcă ai opoziției. Mi se pare imoral ca cei care se fac vinovați de această situație dezastruoasă să critice măsura Guvernului care nu face altceva decât să ajute compania să încheie cu succes procesul de privatizare.

De asemenea, aș vrea să subliniez faptul că situația actuală a apărut ca o consecință a datoriilor pe care diverse companii publice și private le au față de PETROM. În aceste condiții, la datoria bugetului de stat s-au adăugat majorări, penalizări de întârziere etc. pe care compania nu le-ar fi acumulat dacă ar fi încasat la timp sumele datorate de debitori.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului va intra în dezbaterea Camerei Deputaților, în perioada imediat următoare, prilej cu care vom asista, probabil, la un nou spectacol de prost gust, făcut în scop electoral de acești "gropari ai industriei românești". Dacă privatizarea PETROM ar fi fost făcută în perioada 1996 - 2000, când au existat numeroase oferte, dar nu a existat voința politică, nu am fi asistat acum la toate aceste discuții fără sens.

Privatizarea PETROM este o prioritate pentru Guvernul Adrian Năstase. De soarta acestei companii depinde viitorul zecilor de mii de familii ale angajaților și ale partenerilor PETROM. În același timp, o privatizare de succes poate aduce în conturile statului o sumă considerabilă, poate cea mai mare încasată de România din procesul de privatizare.

Stimați colegi, timpul pentru vorbe a trecut. Este anul hotărâtor pentru privatizarea PETROM și de aceea vă rog să tratați cu cea mai mare seriozitate această problemă și să dezbateți cum se cuvine acest proiect de lege.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Mihai Tudose - declarație politică: Criticii de pe șanț;

Domnul Mihai Tudose:

Declarație politică: "Criticii de pe șanț"

Orice afirmație incriminatorie referitoare la procesul de integrare al României în Uniunea Europeană, venită din partea liderilor de opoziție, este total nefondată, numai și dacă se compară cele două perioade ale guvernării CDR-iste și cea prezentă.

Eșecul guvernării CDR, care trebuie asumat nu doar selectiv, ci de toți cei care au participat atunci la guvernare, este ușor de constatat fie și numai dacă ne amintim de cursa pentru integrarea formală în NATO - o campanie de propagandă și imagine - care s-a încheiat cu un politicos refuz diplomatic. Cât privește cursa pentru integrarea formală în Uniunea Europeană a avut parte de același răsunător eșec.

În materie de integrare europeană, performanțele guvernării precedente se reduc la deschiderea a doar 6 capitole de negociere. Dar aceasta nu-i împiedică pe foștii guvernanți să se erijeze în cei mai avizați critici, critici pentru care gestionarea proastă a economiei românești și a negocierilor de aderare sub guvernarea lor au aruncat România într-o dificilă recesiune economică.

Guvernarea trecută s-a complăcut într-o luptă sterilă pentru poziții de putere și influență, pentru împărțirea unor resurse și câștigarea de capital electoral, atenția ei s-a îndreptat prea puțin sau chiar deloc asupra procesului de aderare.

Așa că, dacă în prezent în mesajul trimis de Günter Verheugen cu ocazia Zilei extinderii UE, se arată foarte clar că din noua Uniune Europeană lipsesc două piese importante, România și Bulgaria, iar Comisia Europeană va ajuta țara noastră să închidă negocierile, pentru ca aderarea să poată avea loc în 2007, este un merit incontestabil al celor care s-au concentrat cel mai mult asupra demersului european, al celor care de aproape patru ani se străduiesc să ofere românilor o viață mai bună.

    Ștefan Valeriu Zgonea - declarație politică: ONU - cadrul privilegiat al ordinii mondiale democratice;

Domnul Ștefan Valeriu Zgonea:

Declarație politică: "ONU - cadrul privilegiat al ordinii mondiale democratice".

În această vară, România va prelua președinția Consiliului de Securitate - organism ONU de importanță primordială.

Ne aflăm într-un moment în care divizările specifice războiului rece au fost înlocuite cu intensificarea eforturilor pentru instaurarea unei noi ordini mondiale. Organizația Națiunilor Unite nu mai este prizoniera confruntărilor ideologice. Noile sfidări ale Mileniului III aduc necesitatea redefinirii unor noțiuni precum "neutralitate" sau "nealiniere". Sintagma "alianța împotriva terorismului" tinde să devină un element comun al limbajului politic la nivelul global. O altă sfidare cu care ne confruntăm cu toții este aceea de a crea condițiile necesare pentru îmbunătățirea condiției umane la nivel global.

În calitate de stat care va asigura conducerea Consiliului de Securitate într-o perioadă de mari tensiuni internaționale, România trebuie să își reafirme atașamentul la cauza combaterii tuturor focarelor de terorism, pentru victoria cauzei democrației, păcii și civilizației. De altfel, vocația românească pentru toleranță - o condiție sine qua non a democrației - a constituit una dintre principalele surse ale atașamentului nostru ferm la țelurile supreme ale existenței umane. Pe de altă parte, prețul plătit în și înainte de 1989 pentru libertate trebuie să ne determine să ne apărăm, hotărât, opțiunea ireversibilă pentru democrație, demnitate și legalitate.

România dispune deja de cadrul legislativ și instituțional pentru a funcționa alături de statele cu democrații "mature" din Europa și din lume. Cu toate acestea, trebuie să recunoaștem că situația noastră economică și financiară lasă loc pentru mult mai bine. Funcționarea noilor mecanisme încă nu s-a soldat cu rezultatele scontate. Se manifestă încă rezistențe, rețineri și, din păcate, neîncredere în realizarea procesului consolidat de reformă.

Guvernul este conștient de riscurile și dificultățile deosebite ale perioadei actuale. Costurile economice și sociale sunt, inevitabil, ridicate, așa cum a recunoscut și comunitatea internațională. Ele vor trebui însă suportate, întrucât nu există formule miraculoase de natură să ofere succes garantat în acest domeniu.

Guvernul trebuie să-și continue și să-și intensifice eforturile pentru menținerea stabilității sociale în cadrul unui mediu dinamic, impus de procesul reformator multiplu. Invit toți colegii parlamentari ca, dincolo de disputele firești între "culori politice", să contribuie, în beneficiul României, la punerea în operă a acestui demers dificil. Succesul final este neîndoielnic, cu atât mai mult cu cât ni se acordă încredere și sprijin extern substanțial. Totuși, contribuția cea mai importantă este a noastră, și este firesc să fie așa.

Suntem membri NATO. Suntem în curs de a finaliza negocierile cu UE pentru a fi admiși în prestigiosul club european. Calificarea pentru această poziție nu este, însă, o sarcină ușoară. Trebuie însă să fim convinși că, odată ce această posibilitate a fost statuată, energiile individuale ale românilor au fost stimulate și se vor găsi, rapid, soluții viabile pentru multitudinea problemelor cu care se confruntă în prezent țara noastră.

Revenind la prestigiosul statut pe care îl va dobândi România în iulie 2004 în cadrul Consiliului de Securitate, este bine de precizat că sistemul Organizației Națiunilor Unite și organismele sale nu constituie un scop în sine, ci doar un mijloc pentru protejarea și promovarea demnității umane pe plan internațional, iar examinarea și identificarea unor căi cât mai eficiente pentru realizarea scopurilor ONU trebuie să fie o preocupare de prim rang. Afirm acest lucru cu atât mai hotărât cu cât terorismul nu mai este doar o amenințare potențială la nivel global. De aceea, ne revine tuturor răspunderea de a impulsiona acțiunile pozitive și de a imprima efectelor acestora un caracter ireversibil.

Pe deplin conștienți de răspunderea ce le revine, membrii Executivului și parlamentarii români s-au angajat, în ultima perioadă, într-o activitate diplomatică intensă. Va trebui să explorăm, cu asiduitate, toate eforturile posibile, complementare celor deja întreprinse și să propunem recomandări valoroase pentru anularea amenințărilor la adresa lumii democratice.

În timp ce contribuim și vom continua să contribuim la stingerea cât mai rapidă a focarelor de conflict, este deosebit de important să contribuim și la întărirea procedurilor și mecanismelor ONU pentru reglementarea pașnică a diferendelor. Ca și în medicină, este mai ușor să previi decât să vindeci. Diplomația preventivă trebuie să dobândească mai multă vigoare. Pe de altă parte, operațiunile de menținere a păcii ale Organizației Națiunilor Unite trebuie întărite în acțiunile de soluționarea conflictelor. În acest ultim sens menționat, rolul Consiliului de Securitate - a cărui conducere va reveni curând României - trebuie să fie mai activ.

    Tiberiu Sergius Sbârcea - declarație politică: Agresiunea împotriva zonelor verzi trebuie oprită de urgență în localități;

Domnul Tiberiu Sergius Sbârcea:

Declarație politică: "Agresiunea împotriva zonelor verzi trebuie oprită de urgență în localități".

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mare mi-a fost mirarea când în una din zilele trecute am citit într-un ziar că spațiile verzi ale capitalei noastre după 1990 s-au redus la jumătate, respectiv azi Bucureștiul are o suprafață de 1.700 ha de zone verzi.

De la această informație am făcut o inventariere a ceea ce am văzut și ascultat pe unde am umblat, ajungând la concluzia că această situație se poate generaliza pe tot teritoriul României.

Având în vedere contextul în care capitolul Mediu este unul sensibil în procesul de negociere cu Uniunea Europeană, este necesar să se adopte măsuri optime pentru prevenirea poluării și respectării limitelor impuse de mediul natural și protecția mediului.

Ca ființe raționale, care, în parte, am reușit să descifrăm mecanismul universului, trebuie să fim foarte recunoscători firului de iarbă și frunzei de copac de lângă noi. Sunt un dar suprem al naturii, recunoscători fiind faptului că existăm.

Este bine să reținem că plantele sunt singurele producătoare de oxigen de pe planetă și consumatoare de bioxid de carbon. Lor le datorăm viața noastră biologică. Prin absorbția căldurii în perioadele cu radiații solare excesive și absorbția prafului atmosferic se contribuie în mod hotărâtor la asigurarea unei vieți normale.

Necesarul optim de spații verzi pe un locuitor este de 30 - 40 m.p., față de care fiecare localitate să-și facă inventarul, dar mai stringent în localitățile urbane, iar conjugarea efortului tuturor să se realizeze în dezvoltarea spațiilor verzi, îndeosebi sporirea numărului de arbori și îngrijirea corespunzătoare a lor.

Culturile de specii forestiere în general s-au realizat sub formă de aliniamente de străzi, alei în parcuri sau pe liziere, sau sub formă de grupuri în parcuri, scuaruri, în jurul blocurilor sau altor ansambluri arhitectonice intravilane.

Acțiunea de toaletare a arborilor care se realizează în fiecare an, trebuie să fie una de înfrumusețare, prin păstrarea cât mai naturală a coronamentelor realizată de adevărații specialiști, care prin ceea ce realizează să contribuie la îmbinarea necesarului cu frumosul, să nu se lase la voia întâmplării, lăsând unora posibilitatea să dispună discreționar de soarta lor.

În acest sens, doamna Speranța Ianculescu, ministrul mediului, a solicitat reprezentanților Guvernului în teritoriu să oprească agresiunile asupra zonelor verzi și să elaboreze cu seriozitate planuri regionale de protecție a mediului.

Să medităm, să luăm măsuri, că încă nu este prea târziu.

Vă mulțumesc.

    Gheorghe Marcu - evocarea dublei semnificații a zilei de 9 mai;

Domnul Gheorghe Marcu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Ziua de 9 Mai se cuvine a fi evocată ca una din zilele glorioase ale neamului românesc, cu dubla ei semnificație: declararea Independenței de Stat a României, la 1877, și capitularea Germaniei naziste, la 1945.

Când ministrul de externe al României, Mihail Kogălniceanu, proclama cu fermitate în fața Adunării Deputaților, la 9 mai 1877, că "suntem o națiune liberă și independentă", cuvintele nu exprimau doar o realitate militară și politică. Ele confirmau esența excepțională a tânărului stat național care, după reformele lui Alexandru Ioan Cuza, desăvârșită cu pragmatism de Carol I, a intrat în conștiința europeană.

România își modernizase structurile social-economice și administrative, în pas cu exigențele cancelariilor occidentale, așa încât desprinderea de sub suzeranitatea turcească devenise un act firesc și necesar, ușor de acceptat de către marile puteri din Europa.

Piatră de hotar în câștigarea demnității statale, ziua de 9 Mai 1877, s-a impus în memoria colectivă ca un moment astral, evenimentul transformându-se într-o veritabilă sărbătoare populară, cu ecouri imediate în folclorul poetic și nu numai.

A urmat campaniile militare din Bulgaria, unde bunii noștri oșteni, chiar dacă foarte mulți cu hainele lor de acasă, lipsiți adesea de hrană și de asistență sanitară, s-au acoperit de glorie.

Cine nu-și amintește, oare, de "Peneș Curcanul", poezia lui Vasile Alecsandri, poezie fără egal a epocii Independenței?

Data de 9 Mai este și Ziua victoriei aliaților împotriva Germaniei lui Hitler.

În acea zi a anului 1945 la Berlin, SUA, Anglia, Franța și Rusia consfințeau capitularea rămășițelor armatei Reich-ului, prilejuind o imensă bucurie în toată lumea, în pofida faptului că pentru multe țări europene sfârșitul războiului a însemnat intrarea într-o altă etapă a istoriei: comunismul cu dominație economică și ideologică a URSS.

Astăzi, după ce pe altarul libertății noastre a trebuit să mai curgă sânge românesc în decembrie 1989, putem, în fine, să ne bucurăm iar de sărbătorile atât de dragi nouă, tuturor românilor.

Să ne amintim mereu că locul pe care-l ocupăm acum în Europa și în lume are la temelia sa de jertfă, speranță și triumf și o zi românească de 9 Mai.

Vă mulțumesc.

    Minodora Cliveti - declarație politică cu titlul Raport către alegători;

Doamna Minodora Cliveti:

"Raport către alegători"

Așa cum am promis, pe lângă raportul pe care în mod firesc îl fac către Biroul permanent al Camerei Deputaților, raportez celor interesați felul în care am muncit în perioada în care am fost plecată în misiune peste hotare:

1. În ziua de 21 aprilie a.c., am participat la o audiere organizată la Parlamentul European de euro-parlamentara franceză Hermange pe tema adopțiilor de copii români în străinătate.

Au participat un număr de parlamentari europeni din Spania, Franța, Slovacia etc., precum și numeroși reprezentanți ai societății civile franceze interesați de situația copiilor din România.

Împreună cu colegii din delegație, am făcut o serie de precizări în legătură cu noul pachet de legi privind copilul, noutățile aduse de acestea, am prezentat proiectele de legi privind drepturile copilului, Oficiul Național al Adopțiilor, noua structură a Agenției Naționale pentru Protecția Copilului și regimul adopțiilor.

Deși invitată, baroana Emma Nicholson nu a participat la audiere.

Cu acest prilej, am avut întrevederi cu reprezentante ale unor organizații nonguvernamentale care sunt de mai mulți ani interesate de copiii români și care au dorit să cunoască detalii despre activitatea parlamentară în acest domeniu.

Am avut discuții separate cu euro-deputatul spaniol Robles, nemulțumit de noua reglementare din acest domeniu.

Am pus bazele unei colaborări cu o organizație nonguvernamentală din Strasbourg, "L'étoil de l'espoir", care, împreună cu UNICEF, organizează la 6 mai a.c., în sediul Parlamentului European, sesiunea "Parlamentului copiilor", la care participă copii din țările membre ale Uniunii Europene. Urmare a discuțiilor din cadrul audierii, organizatorii mi-au propus să fac posibilă deplasarea a doi copii din România la acest eveniment, fapt care se va produce dacă se vor găsi bani pentru deplasarea acestora.

2. Am participat la sesiunea de primăvară a APCE în perioada 26-30 aprilie a.c.

  1. Am prezentat avizul Comisiei egalității la raportul Comisiei juridice privind Protocolul 14 la Convenția europeană a drepturilor omului.
  2. Am condus ședințele Comisiei egalității, iar în cadrul uneia am primit o delegație parlamentară mexicană, care a dorit să fie audiată în scopul întocmirii de către comisie a unui raport pe tema disparițiilor de femei în această țară.
  3. Am condus schimbul de vederi pe tema proiectului Convenției privind traficul de persoane pe care membrii comisiei l-au avut cu doamna Boer-Buquicchio, secretar general adjunct al Consiliului Europei.
  4. Am participat la ședințele Comisiei de chestiuni sociale și ale Comisiei pentru migrații, al căror membru sunt.
  5. Am participat la lucrările în plen ale APCE, sesiunea fiind extrem de intensă în evenimente, motiv pentru care prezentarea raportului meu a fost amânată. Aceasta m-a determinat să scriu conducerii APCE pentru a solicita o după-amiază dedicată egalității în următoarea sesiune, cea din iunie, unde dorim să dezbatem cel puțin două rapoarte.
  6. Am avut o serie de întâlniri cu reprezentantele unor asociații și organizații de femei din Strasbourg, organizațiile nonguvernamentale fiind prezențe active și constante în ședințele Comisiei egalității.
  7. M-am întâlnit cu doamna Petra Blass, fost vicepreședinte al Bundestagului, care tocmai venea din România și care, în prezent, este o personalitate extrem de activă a "Stability Pact".
  8. Am avut întrevederi cu membri ai delegației Belgiei la APCE pentru stabilirea unor detalii legate de raportul pe care îl întocmesc din însărcinarea Comisiei pentru chestiuni sociale pe tema accesului la servicii medicale în limba maternă a minorităților etnice din această țară.
    Ion Mogoș - câteva considerente pe tema migrației forței de muncă;

Domnul Ion Mogoș:

Atentatele de la Madrid din 11 martie 2004 semnifică nu doar confruntarea dintre barbarism si civilizație in contextul unor acte de cruzime la adresa umanității, însă atrag atenția si asupra unui aspect important pentru noi, românii. Este vorba despre faptul că din ce în ce mai mulți români sunt nevoiți să părăsească țara pentru a-si găsi un loc de muncă în Occident. Mărturii ale ziariștilor care au transmis de la Madrid subliniază faptul ca mulți dintre conaționalii noștri aflați la lucru în Spania s-ar reîntoarce in țara dacă ar avea un loc de muncă care să le asigure un trai decent lor si familiilor lor. Din păcate, acest lucru nu este posibil. Mulți dintre românii din țară se regăsesc într-o luptă zilnică pentru supraviețuire.

Migrația forței de muncă nu reprezintă în România, spre deosebire de alte state civilizate, o alternativă la o situație de fapt, si anume să se plece din țară nu din disperare și pentru supraviețuire, ci pentru că se dorește ceva mai bun. Pentru mulți dintre români, emigrarea nu constituie o alternativă, ci singura soluție.

Această realitate crudă și tristă mă face să mă întreb dacă statul român mai poate fi numit un stat modern, având în vedere că nu reușește să răspundă nici măcar unor provocări sociale minime prin creșterea nivelului de trai al populației în cadrul unui program viabil si transparent de dezvoltare economică și creare de locuri de muncă, prioritați incluse în orice program al unui guvern dintr-un stat modern. Ce ne facem cu tinerii, care, după terminarea unor studii laborioase, își pierd sentimentul demnității sociale datorită șomajului prelungit; ce ne facem cu persoanele de peste 40 de ani, care, din cauza unor discriminări neacoperite, devin muritori de foame, sau cu pensionarii pentru care fiecare zi reprezintă un supliciu.

Migrația forței de muncă are aspecte pozitive, de necontestat. Intră mulți bani în țară, scade nivelul șomajului, se diminuează sărăcia, românii se intorc mai bine calificati, cu experientă profesională pozitivă, dar și cu fonduri pentru investiții locale. Însă, repet, migrația reprezintă un lucru pozitiv în măsura în care este o alternativă și nu singura soluție.

    Gheorghe Eugen Nicolăescu - formularea unor critici cu privire la Parlament și democrația parlamentară;

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Parlamentul României a ajuns să fie o simplă mașină de vot, fapt afirmat de nenumărate ori de când actuala putere pesedistă gestionează treburile țării.

Dacă la începutul acestei legislaturi a existat o aparență de democrație parlamentară, de peste un an Parlamentul României funcționează ca o anexă a Executivului și total ignorat de PSD.

Premierul nu a venit nici odată să dea un răspuns la o interpelare sau întrebare, nu s-a prezentat să dea socoteală de ceea ce face Guvernul și se adresează Parlamentului când are chef, când dorește să mai facă o demonstrație de forță, să mai pună la punct adversarii politici sau să facă exces de autoritate personală ori politică.

Parlamentul nostru este o biată clădire care parcă are impregnată în ea dictatura, totalitarismul, lipsa de respect pentru cetățean, pentru principii și reguli democratice, o instituție care se luptă cu mentalitatea comunistă, slujită de actualii pesediști, proveniți din nomenclatura a doua și a treia din fostul partid comunist.

Cred că trebuie să se înțeleagă că democrația este afectată, este încă în pericol cu asemenea comportamente, cu asemenea slujbași care nu pun preț pe nimic, în afara propriilor interese necinstite, clientelare.

Parlamentul este în prezent ceva ce nu poate fi explicat: o încăpere în care se află tot felul de oameni, care se întreabă uneori ce caută acolo atât timp cât nu pot vorbi, nu pot discuta, nu pot aduce argumente pentru că votul mașinii pesediste funcționează ca pumnul în gură.

Libertatea de exprimare este cel mai grav afectată în Parlament, unde algoritmul politic impune timpi de vorbire prin care opoziția are posibilitatea să se exprime câteva minute, iar o parte a presei controlată de PSD slujește mediatic PSD.

Această stare de lucruri arată că, în România, libertatea de exprimare este invers proporțională cu cota electorală a PSD și a președintelui acestui partid.

Este un act patriotic înlăturarea de la conducere a PSD și a guvernului condus de Adrian Năstase.

    Ion Mogoș - o analiză a relațiilor româno - ungare, privite în prezent și în perspectivă.

Domnul Ion Mogoș:

Ultimele zile au adus în atenția autoritaților naționale si a cetățenilor atât din România, cît și din Ungaria un moment important pentru relațiile dintre cele două țări. Este vorba despre momentul inaugurării parcului reconcilierii româno-maghiare si a redezvelirii statuii generalilor maghiari si despre zilele creștinătății ortodoxe din Ungaria la care a participat și ministrul român de externe, prilej pentru a readuce în atenția publicului anumite chestiuni de interes pentru România și pentru viitorul relațiilor cu Ungaria.

Parcul reconcilierii româno-ungare ar fi trebuit să fie inaugurat acum cîțiva ani, ca urmare a unei decizii guvernamentale din 1999. In timpul comemorării a 150 de ani de la moartea celor 13 generali maghiari, 150-200 de români au protestat pe strazile din Arad, strigînd sloganuri naționaliste. Se pare că aceste mișcări de stradă erau motivate în acel moment prin cererea oficialităților maghiare de a amplasa în parc statuia Libertății, simbol al Marii Ungarii. Ziarele din Ungaria din acea perioadă au criticat dur guvernul de la București pentru faptul de a nu fi participat, cu excepția ministrului justitiei, la acest eveniment. S-a scris că guvernul român ignora in mod intenționat și din motive populiste electorale importanța reconcilierii româno-ungare. E adevărat că a fost o stîngăcie diplomatică din partea guvernului român, dar cerința de a amplasa statuia Libertații în parcul reconcilierii nu ar fi putut fi percepută altfel decît ca afirmarea voinței iredentiste a guvernului maghiar. De altfel, ziarul Magyar Hîrlap sublinia necesitatea modificării frontierelor în favoarea Ungariei.

Trebuie menționat faptul că România si Ungaria sînt semnatarele unui tratat de prietenie, cooperare si bună vecinătate din 1996. Mai mult, alinierea politicii externe a celor două tari la cerințele europene și nord-atlantice prevede buna vecinătate și reconcilierea între state vecine.

In acest context, amplasarea statuii Libertății în parcul reconcilierii și consolidarea relațiilor româno-ungare reprezinta un compromis necesar pentru viitorul relațiilor dintre cele două țări. Ministrul român de externe aflat în Ungaria pentru participarea la sărbătorirea zilelor creștinătății a atras atenția supra acestui lucru și a subliniat că începînd de acum este rîndul Ungariei să demonstreze buna-credinta și o deschidere reală fată de relațiile de prietenie cu România. Ministrul Geonă a spus că așa cum România a rezolvat, la solicitările "uneori insistente ale părtii maghiare", multe chestiuni sensibile pentru români, recuperarea moștenirii Gojdu, o moștenire comună româno-maghiară, reprezintă un gest minim de "recompensare" din partea Ungariei. De asemenea, el a cerut opiniei publice maghiare să-i protejeze pe puținii români care se mai află în Ungaria.

Mă preocupă totuși o chestiune. Mîine, 1 mai 2004, Ungaria va deveni membru al Uniunii Europene, alături de alte 9 state. Situația României, deocamdată, este incertă în privința datei de integrare. Beneficiem de sprijinul autorităților europene pentru a reuși această performanță în 2007, dar, pe de altă parte, se vehiculează și posibilitatea amînării pînă în 2009. De altfel, studii de specialitate, ca de exmplu cel din The Economist, indică faptul că 2009 reprezintă o dată mai realistă pentru integrarea României în UE. Or, pînă în acel moment, Ungaria va fi deja un stat cu experiență în ceea ce privește UE. Mai mult, Comisia Europeană dar și Consiliul Uniunii Europene, insituțiile europene responsabile de procesul de integrare vor include și membri maghiari. Este important pentru România să beneficieze de sprijinul acestora.

Totuși, dată fiind istoria relațiilor româno-ungare și practicile înrădăcinate de sute de ani, mă întreb dacă nu ne vom afla la un moment dat în fața unei relații de neegalitate și neechitate, în sensul că România să fie nevoită să facă sau să existe presiuni pentru compromisuri și mai importante. Să nu uităm că avem deja de-a face cu un Consiliu al Secuilor din România, că am avut de-a face cu o situație de genul legitimației de maghiar-declarată de altfel ilegitimă de către Comisia de la Viena- și reticența populației României față de relațiile româno-maghiare, dat fiind trecutul sensibil al Ardealului.

Pînă în acest moment, România a dovedit a fi un partener de bună-credință pentru Ungaria. Să nu uităm faptul că modificarea Constituției din 1991 cuprinde prevederi și în avantajul minorităților naționale, și prin urmare, a minorității maghiare. Toate acestea, precum și deschiderea actuală impun ca începînd de acum să regăsim în atitudinea partenerilor maghiari aceeași bunăvoință ca și cea din partea noastră.

     

Vă mulțumesc pentru atenție,

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Cu aceasta, prima parte a zilei de lucru de astăzi s-a încheiat.

 
  Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea alineatului (1) al articolului 93 din Legea administrației publice locale nr.215/2001 (amânarea votului final).  

După pauză

(În continuare, lucrările ședinței sunt conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Gheorghe Albu și Nicolae Leonăchescu, secretari.)

   

Domnul Valer Dorneanu:

Începem lucrările în plenul Camerei Deputaților de astăzi, cu precizarea că din cei 345 de deputați și-au înregistrat prezența 292; sunt absenți 53 de deputați, iar 9 deputați participă la alte acțiuni parlamentare.

Ieri am ajuns la poz.12, dar a fost amânată propunerea legislativă de la pct.7 - cea cu privire la modificarea alin.1 al art.93 din Legea administrației publice locale.

Domnul deputat Ioan Oltean, inițiatorul acestei propuneri. Nu am spus că este și președintele Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, pentru că propunerea este a dumnealui, nu a comisiei.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Mă simt astăzi nevoit să susțint în fața plenului Camerei Deputaților Propunerea legislativă de modificare a Legii nr.215, pentru că, din motive absolut obiective, comisia încă nu s-a putut pronunța în vederea întocmirii unui raport și, având în vedere prevederile constituționale, astăzi se impune cu necesitate o dezbatere pe marginea acestei legi, fără prezentarea unui raport al Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Odată cu adoptarea Legii nr.215/2001, Legea privind administrația publică locală, legiuitorul a apreciat că, la nivelul Primărei Generale a Capitalei, nu se mai justifică existența a patru viceprimari generali, iar la nivelul primăriilor de sector, nu se mai justifică existența decât a unui viceprimar, în loc de doi viceprimari.

La vremea respectivă, însă, Guvernul a apreciat că, datorită complexității activităților desfășurate la nivelul primăriilor de sector, la nivelul Primăriei Generale a Capitalei, o activitate eficientă nu poate fi desfășurată în absența unui număr de patru viceprimari și de doi viceprimari la sectoare.

În consecință, chiar în ziua în care a intrat în vigoare Legea nr.215/2001, Guvernul a adoptat Ordonanța Guvernului nr.74, prin care stipula că, pe întreg mandatul perioadei 2000-2004, atât la nivelul Primăriei Generale a Capitalei, cât și la nivelul sectoarelor, numărul de viceprimari să rămână nemodificat. La vremea respectivă, se explica - și în mod absolut corect - că există o complexitate de activități la nivelul primăriilor de sectoare, iar la nivelul Primăriei Generale a Capitalei există o multitudine de probleme care cad în sarcina acestor autorități și că, în mod evident, se impune cu necesitate rămânerea sau păstrarea numărului de viceprimari existenți.

La vremea respectivă, prin Legea de adoptare a acestei ordonanțe, Parlamentul a găsit întemeiată propunerea Guvernului și ordonanța a fost validată în forma emisă de către Guvern.

Iată că se apropie sfârșitul mandatului aleșilor locali și, odată cu acest mandat, prevederile Ordonanței nr.74 ies din vigoare, iar art.93 din Legea nr.215 va intra în vigoare în sensul că, începând cu mandatul 2004, la Primăria Generală a Capitalei vor exista doar doi viceprimari, iar la primăriile de sector - un viceprimar.

Consider că motivațiile care au stat la baza emiterii Ordonanței nr.74/2001 a Guvernului Năstase sunt și astăzi de luat în calcul și că, în consecință, complexitatea activității desfășurate la nivelul Primăriei Generale a Capitalei și la nivelul primăriilor de sector nu a scăzut, ci, dimpotrivă, a crescut; că și astăzi există o multitudine de probleme, la care doar primarul general sau primarii de sector nu ar putea face față fără ajutorul viceprimarilor.

Este cunoscut faptul că, din moment ce la primăriile din municipiile reședință de județ există doi viceprimari pe lângă primarul general, o primărie de sector - care are populație cât un județ - nu poate să rămână cu un viceprimar. Este inadmisibil ca o primărie de comună, cu 1.500 de locuitori, să aibă un primar și un viceprimar, iar o primărie de sector, cu 5-6 sute de mii de locuitori, să aibă tot un primar și un viceprimar.

Din aceste considerente, domnule președinte și doamnelor și domnilor parlamentari, am apreciat că art.93 alin.1 din Legea nr.215 ar trebui modificat în sensul menținerii în continuare, la nivelul Primăriei Generale a Capitalei, a unui număr de patru viceprimari generali, iar la nivelul sectoarelor - a doi viceprimari.

Toate considerentele pe care Guvernul le-a avut în vedere până acum rămân în continuare în picioare, la ceea ce ar mai putea fi adăugate chiar multe altele.

De aceea, eu apreciez, domnule președinte și stimați colegi, că nu există nici un element care să conducă la respingerea acestei propuneri legislative și v-aș ruga să fiți de acord să o susțineți în forma în care ea a fost redactată și prezentată de către subsemnatul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu avem raport de la comisie.

Domnul deputat Bara dorește să intervină.

 
   

Domnul Liviu Radu Bara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș dori să arăt plenului Camerei Deputaților că am avut discuții la comisie, și nu mai intru în amănunte spre a arăta motivul pentru care s-a ajuns să nu avem raport. Aș vrea să arăt câteva observații, ca cel puțin să încerc să-i lămuresc pe colegii din Cameră să nu susținem această propunere legislativă, deoarece, prin acceptarea acesteia, s-ar crea în mod nejustificat cheltuieli suplimentare pentru autoritățile publice locale. Și acesta nu este singurul aspect.

De asemenea, precizez și faptul că, potrivit Legii administrației publice locale nr.215/2001, primarul este autoritatea executivă, acestuia revenindu-i toate atribuțiile stabilite de lege privitoare la funcționarea autorității publice locale. Iar, pentru viceprimar, legea prevede doar faptul că îndeplinește atribuțiile ce-i sunt delegate de către primar.

Practica anilor precedenți, din 2000, a demonstrat faptul că și în București sau în alte orașe mari nu este nevoie de un număr suplimentar de viceprimari față de cel prevăzut inițial de Legea nr.215. Aceasta, așa cum arăta și colegul de dinainte, a fost și rațiunea pentru care, după alegerile locale din acest an, Ordonanța Guvernului nr.74 își încetează efectele, numărul viceprimarilor fiind cel stabilit inițial prin art.93 din Legea nr.215.

La nivelul sectoarelor, sunt direcțiile de specialitate, cu atribuții directe, sarcini care, de fapt, le-ar avea acești viceprimari. O verigă în plus între locul de decizie și cel de execuție nu cred că este necesară.

Cred că prin această inițiativă, inițiatorii au vrut să-și pregătească un post de conducere la nivelul sectoarelor, care ar fi ocupat de un viceprimar. Mă îndoiesc că pentru aceasta trebuie să facem o inițiativă legislativă. Sigur, aș avea și alte argumente, nu cred că este cazul să le mai arăt aici.

În final, aș vrea să arăt, totuși, că cele două comisii de specialitate sesizate pentru aviz - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități - au hotărât să avizeze negativ propunerea legislativă în discuție.

Din aceste câteva motive arătate, rog, domnule președinte, să propuneți plenului Camerei Deputaților respingerea acestei inițiative legislative și sper ca să rămân în continuare tot coleg cu domnul deputat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva dintre domnii deputați?

Vrea și Guvernul să intervină.

Poftiți, domnule Alexandru.

 
   

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Fac precizarea, din capul locului, că Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Motivarea nesusținerii acestei inițiative legislative rezultă atât din considerente de ordin legislativ, cât și din considerente de oportunitate.

În plan legislativ precizăm că, în conformitate cu prevederile Constituției și ale Legii nr.214/2001, autoritatea executivă este primarul. Acestuia îi revin toate atribuțiile stabilite de lege privitoare la buna funcționare a autorităților publice locale. Viceprimarii nu au atribuții stabilite prin lege, aceștia aducând la îndeplinire atribuțiile care sunt delegate de primari, atribuții pe care le execută sub îndrumarea și controlul direct al primarilor.

În planul oportunității, precizăm că practica celor 12 ani de aplicare a prevederilor referitoare la exercitarea atribuțiilor de către autoritățile publice locale a dovedit că este suficient ca în unitățile administrativ-teritoriale mai mari, inclusiv la sectoarele municipiului București, primarul să fie ajutat de un viceprimar, în loc de doi, iar la municipiul București sunt suficienți doi viceprimari, așa cum inițial s-a și stabilit prin Legea nr.69/1991, abrogată ulterior prin Legea nr.215/2001.

Reducerea numărului de viceprimari, potrivit art.93 alin.1 din Legea nr.215, are drept consecință și reducerea, în mod substanțial, a cheltuielilor de funcționare a acestor unități publice locale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Oltean, inițiatorul propunerii. A mai cerut o dată cuvântul.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este necesar să precizez că domnul deputat Bara n-a vorbit în numele comisiei, adică s-a reținut acest aspect, că a vorbit în nume personal. Comisia nu a avut un punct de vedere și, în consecință, nu putea să-l prezinte domnul Bara.

În al doilea rând, este pentru mine surprinzător cum Guvernul poate susține - sigur, în doi timpi diferiți, este adevărat, în 2001 și în 2004 - două puncte de vedere diferite în raport cu aceeași situație de fapt. Pentru că, sub aspectul complexității activității la nivelul municipiului București și la nivelul sectoarelor, 2004 nu înseamnă o diminuare a activității, o diminuare a complexității desfășurate la nivelul primăriilor de sector și la nivelul Primăriei Generale a Capitalei, ci, dimpotrivă, o creștere de sarcini, o creștere a complexității acestor fapte.

Pe de altă parte, domnule secretar de stat, v-aș ruga să constatați că în Legea nr.215 există anumite atribuții exprese, care sunt ale viceprimarului, și că, pe lângă acestea, primarul are posibilitatea să-i încredințeze și alte atribuții.

În al treilea rând, justificarea că la nivelul primăriilor de sector, sau la nivelul Primăriei Generale a Capitalei există directori de departament, șefi de serviciu, care ar fi în măsură să execute, sau să îndeplinească o parte din sarcinile care ar cădea în atributul viceprimarului, este o afirmație nesusținută de realitate, pentru că și la nivelul primăriilor mici, cu 3.000 de locuitori, există șefi de serviciu, există salariați care și ei pot să îndeplinească aceleași atribuții. Dar, dacă în opinia dumneavoastră, domnule ministru, domnule secretar de stat și domnilor deputați, primăria din localitatea X, cu 1.500 de locuitori, este comparabilă cu o primărie de sector, care are 600.000 de locuitori, sub aspectul complexității activității, și puteți să susțineți că, dacă acolo este suficient un primar și un viceprimar - ca și la nivelul primăriei de sector, cu 600.000 de locuitori -, dați-mi voie să am mari rezerve în ce privește cunoașterea exactă a problematicii cu care se confruntă o comună și un sector, precum și a complexității de probleme pe care aceștia sunt puși să le rezolve.

Sigur, probabil că luați în calcul un element ce este de natură a nu mai fi dumneavoastră la guvernare, pentru că, altfel, sunt convins că, dacă ați bănui că viitorul primar general ar fi membru PSD, cu certitudine nu ați avea o asemenea reacție. De aceea, rămâne mingea în curtea dumneavoastră.

În orice caz, eu susțin cu certitudine, cu certitudine, că se impune cu necesitate modificarea Legii nr.215/2001 sub aspectele prevăzute, indiferent cine va fi primarul general sau primarii de sector.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

A solicitat cuvântul și domnul secretar Leonăchescu.

Poftiți, domnule secretar.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Discutăm o problemă foarte interesantă și decizia ar trebui s-o luăm făcând o analiză de structură.

Noi avem astăzi, la nivelul unor structuri, asemenea poziții: președinte, vicepreședinți. Dar, între președinte și vicepreședinți se interpune prim-vicepreședintele. Deci, președintele are un singur înlocuitor, iar, mai departe, structura se dezvoltă după numărul de probleme și numărul de locuitori, numărul de subalterni, de responsabilități.

Haideți să încercăm o transpunere și aici, la nivelul administrației publice locale și la nivelul municipiului București. Existența unui primar impune, prin măsură de forță, prin cazurile de preîntâmpinare a unor situații neprevăzute, existența unui viceprimar; a unui viceprimar. Dacă introducem mai mulți viceprimari, avem două variante: se introduce și termenul de prim-viceprimar. Nu? Primarul, în caz de absență, transmite sarcinile lui unei anumite persoane, nu mai multor persoane care, între timp, să-și dispute între ele responsabilitățile și să lase problemele nerezolvate, ci unei persoane.

Va trebui să introducem într-o variantă "prim-viceprimarul" sau, dacă gândim invers și acceptăm existența viceprimarilor, ar trebui ca fiecare viceprimar să aibă un primar, să introducem mai mulți primari. Iată cum se dezvoltă o structură inadecvată proceselor reale și fragmentar gândită.

De aceea, eu consider că atât legea existentă, care prevede un anumit număr de viceprimari, să zicem doi, cât și proiectul de lege propus, ambele suferă. Va trebui să avem un primar și un viceprimar peste tot, iar structurile, în continuare, cu departamente să se dezvolte în funcție de numărul de locuitori, de responsabilități, de realități până la urmă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Poftiți, domnule deputat Dinu.

 
   

Domnul Gheorghe Dinu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu personal, vorbesc în nume personal, dar consultându-mă, de altminteri, și cu o parte din membrii Grupului parlamentar al PRM, eu cred că inițiativa este bună. Nu se poate ca la un număr de 600 de mii de oameni să ai doi viceprimari. Gândiți-vă că în perioada concediului de odihnă a primarului general, pe perioada în care, ce știu eu, sunt foarte multe lucrări în București, mai are și calitatea de reprezentare primarul general, doi viceprimari sunt insuficienți. E normal ca într-o urbe precum Bucureștiul, într-un mare municipiu, în capitala țării, să existe încă doi viceprimari, așa cum a propus. Noi vom susține treaba aceasta, gândind că administrația din București va putea mult mai bine să fie deservită. Nu aici trebuie să facem economie, avem foarte mulți consilieri guvernamentali, câte 12-13 la fiecare ministru, consilieri personali, acolo nu ne-am gândit să facem economie de personal, dar aici, într-o mare capitală, într-un mare oraș ne-am gândit să economisim forța de muncă. Eu, sau noi, susținem punctul de vedere al inițiatorului, respectiv al domnului Oltean.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vom supune la sfârșitul acestei zile, la ora votului final propunerea de respingere judecății dumneavoastră.

Domnul inițiator, domnul deputat Ioan Oltean.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Este pentru prima dată când suntem puși în situația de a dezbate în plenul Camerei Deputaților un proiect sau o propunere legislativă care nu are un raport al comisiei de specialitate, comisiei permanente. Or, în situația aceasta, domnule președinte, eu nu cred că, în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaților, propunerea unui deputat de respingere a propunerii legislative echivalează cu raportul întocmit de o comisie de specialitate. E propunerea unui deputat de respingere a propunerii legislative. Un deputat nu are puterea unei Comisii administrative care întocmește un raport pe fond, care să ducă la supunerea legii, în plenul Camerei Deputaților, la votul final.

De aceea, cred că soluția asupra acestei situații nu poate fi echivalată și nu poate fi aceeași ca pentru un act normativ ce vine cu asemenea propunere de la o comisie permanentă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Distinse coleg, eu cred că dumneavoastră nu ați pus o întrebare fără să așteptați un răspuns, pentru că v-ați referit la regulament, nu știu dacă e prima sau nu-i prima propunere pe care o supunem dezbaterii fără raport, în orice caz, dumneavoastră știți foarte bine că temei regulamentar avem. Vă citesc art.80 alin.2, potrivit căruia: "Biroul permanent poate include în proiectul ordinii de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depășit". Acum eu știu că după intrarea în vigoare a Constituției, unii inițiatori trag de timp în comisie pentru a nu fi dezbătut și pentru ca să fie împlinit termenul de 45 de zile ca proiectul să fie aprobat tacit.

Deci, avem și o obligație constituțională de a dezbate proiectele de lege în cadrul termenului respectiv, obligația asta privește în primul rând comisiile, în cazul de față comisia cu onoare o prezidați dumneavoastră și trebuia să vă străduiți să convocați comisia și să faceți raportul. Deci, avem temei regulamentar, sunt chiar obligat să supun propunerea făcută de unul din colegii noștri votului, pentru a ne încadra în termenul constituțional prevăzut. Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

În primul rând, vreau să precizez că eu nu am contestat temeiul legal care dă posibilitatea Biroului permanent de a include pe ordinea de zi o propunere sau un proiect de lege care nu a fost dezbătut la nivelul comisiei și se riscă pierderea timpului de 45 de zile. Din capul locului n-am contestat o asemenea prevedere.

De asemenea, țin să precizez că dacă ați insinuat că în calitatea mea de președinte al acestei comisii am tergiversat dezbaterea pe fond, vă înșelați amarnic. A fost de trei ori pe ordinea de zi a comisiei, de trei ori nu am avut cvorum din cauza partidului de guvernământ. O să vă prezint prezența și o să vedeți că membrii partidului de guvernământ n-au fost prezenți la ședința Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. Or, aceasta este o lege organică și nu putea fi adoptată fără o prezență, fără un cvorum necesar.

Deci nu mi se poate imputa mie nici un moment o asemenea chestiune, domnule președinte.

Eu contest faptul că domnul deputat Bara a propus respingerea acestei propuneri legislative și că o asemenea experiență, o asemenea propunere nu este echivalentă cu un raport negativ din partea comisiei. Dacă ar fi să o luăm corect, întâi ar trebui propusă spre adoptare, pentru că e propunerea mea, e propunerea pentru vot și, doar dacă nu se admite urmează, în mod firesc, susțin eu, conform regulamentului, propunerea domnului Bara, de respingere a acestei propuneri legislative.

Deci, aș vrea ca lucrurile să fie foarte clare, domnule președinte, și să nu dea loc la nici un fel de interpretare în privința aceasta.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg...

Poftiți, domnule Bara.

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, eu, așa cum vă spuneam, nu am vrut să intru în amănunte în legătură cu felul cum s-a discutat această inițiativă în comisie, dar acum mă văd obligat totuși să-i spun colegului că această inițiativă s-a discutat având cvorum, nu săptămâna trecută, acum două săptămâni, și s-a considerat că să amânăm această discuție până să avem și punctul de vedere al Guvernului sau... nu contează motivul acum Deci atunci am avut. Și noi am amânat, știind că mai avem timp, încă două săptămâni. Săptămâna trecută sigur că nu am avut cvorum. Eu aș dori să arăt că obligația, nu numai a celor din partidul de guvernământ este să facă cvorumul, eu cred că dacă suntem aici în sală și suntem deputați, chiar nu mai contează din ce partid facem parte, când lucrăm în comisie. Pentru că, dacă numai noi o să putem să facem cvorumul în Comisia pentru administrație, probabil că va fi foarte greu să realizăm cvorumul, pentru că nu avem atâția deputați și reprezentanți în comisie.

Deci, spuneam că nu cred că e cazul să intrăm în amănunte, de ce s-a amânat și cum s-a amânat. Eu aș dori să arăt, și am vrut să o spun foarte frumos, fără să aduc nici o acuzație, indiferent cine e, nu cred că cele două comisii care au dat avize negative, nici ele n-au fost în cvorum?, și au dat avize negative la o inițiativă legislativă: și Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități, avizul negativ al Guvernului, de asemenea. Din toată discuția pe care am purtat-o astăzi, deci cele două comisii, în nici una nu sunt profesioniști, habar nu au ce se discută în Parlamentul acesta, poziția Guvernului nu este profesionistă și singurul profesionist din tot Parlamentul acesta este inițiatorul. Asta e problema! Și asta nu cred că nu pot să n-o înțeleagă.

Deci nu se pune problema că Bara a propus respingerea acestei inițiative. Ținând cont de avizele negative ale celor două comisii, de discuțiile pe care le-am avut în comisie, de avizul negativ al Guvernului am propus respingerea. Asta este problema și eu cred că trebuie să o înțeleagă, nu e vorba de nici o ambiție, nu e vorba de nimic. La momentul respectiv, și când am discutat în comisie, am considerat că nu este normal. Sigur că au fost păreri și pro și contra. Și asta e motivul pentru care am cerut respingerea. Nu un alt motiv. Și acum o susțin și chiar dacă se discuta în comisie, cum trebuia s-o discutăm acum două săptămâni, tot același era rezultatul, deci un raport negativ mai venea și din partea comisiei noastre. Asta era clar. Fiindcă și în comisie au fost trei susținători sau patru.

Și îl rog să nu se încrânceneze așa tare, pentru că nu are rost. Sunt niște discuții care mi se par normale, trebuie să le purtăm în limita fairplay-ului, suntem oameni care nu am avut probleme, cred că în comisie am dat rapoarte cum trebuie, dar ținând cont de avizele celorlalți, de asta am propus.

Vă mulțumesc.

Chiar cred că nu mai e cazul să mai discutăm ce se întâmplă în comisie sau ce se întâmplă în alte comisii. Eu propun...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am înțeles.

Stimați colegi, eu trebuie să acționez după regulament. După regulament, atunci când o comisie nu depune raportul la termen, Biroul permanent poate înscrie pe ordinea de zi orice proiect, orice propunere legislativă.

Nu este chiar exactă afirmația colegului nostru Oltean că numai comisia ar putea face propuneri de respingere. Chiar dacă avem un raport cu propunere de adoptare, când încep dezbaterile generale, și un deputat poate face o asemenea propunere. Deci au început dezbaterile generale, ați prezentat proiectul, și un coleg deputat a propus respingerea. Eu sunt obligat să supun propunerea de respingere după ce a fost dezbătută și comentată, sunt obligat să o supun votului dumneavoastră.

Nu cred că este important aici de a stabili ce jocuri politice s-au făcut în comisii, știți foarte bine că se fac asemenea lucruri într-o activitate parlamentară și dumneavoastră ați făcut, nu dumneavoastră personal, un coleg de-al dumneavoastră, la alte propuneri legislative. Acesta e jocul activității parlamentare.

Rezultatul este supunerea la vot a unei propuneri făcute din sală. Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Cred că mă credeți că nu e rea voință și nici dorința de a șicana. Dar eu nu am găsit nici o normă în Regulamentul Camerei Deputaților care să ne spună exact cum se procedează în situația în care comisia nu s-a pronunțat asupra unei propuneri sau a unui proiect de lege și suntem puși să o dezbatem în plenul Camerei Deputaților. Eu nu am mai întâlnit încă o practică de acest fel, de aceea, pentru mine...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să-mi traduceți în interpretarea dumneavoastră dispozițiile imperative ale art.80 alin.2. Să le traduceți până la capăt. Am înscris pe ordinea de zi, avem dreptul, Biroul permanent, dacă comisia n-a făcut raport?

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Este corect până aici. Problema care se pune este următoarea: eu susțin adoptarea acestei propuneri legislative în forma în care am prezentat-o. E o propunere de vot pozitiv. Colegul meu Bara vine și propune respingerea acestei propuneri legislative. Dumneavoastră ați spus: încheiem dezbaterile și vom supune la ședința de vot final respingerea acestei propuneri legislative. Această chestiune, pentru mine este de neînțeles și n-o găsesc explicată în Regulamentul de funcționare a Camerei Deputaților.

De aceea, eu am dubii că este procedura cea corectă în raport cu starea de fapt în care noi ne aflăm acum.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dumneavoastră aveți dreptul să aveți dubii, eu sunt obligat să supun votului o propunere făcută cu privire la propunerea legislativă a dumneavoastră și o voi face la sfârșitul zilei la capitolul vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acțiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcției (amânarea votului final).  

La pct.12 - Proiectul de Lege privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acțiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcției.

Domnul secretar al Comisiei juridice, de disciplină și imunități ne prezintă raportul suplimentar, cerut în cadrul plenului Camerei.

   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este vorba numai de art. 2 al proiectului de lege. Art.2 pct.3 s-a discutat în cadrul Comisiei juridice, de disciplină și imunități și eu vă supun dumneavoastră spre adoptare amendamentul admis de comisie, practic armonizarea echivalentului de 300 de euro cu 200 de euro.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea inițiatorului? Domnul ministru Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Într-o ședință anterioară a plenului Camerei Deputaților s-a decis retrimiterea la Comisia juridică, de disciplină și imunități, sesizată în fond, a art.2 alin.3, în vederea punerii de acord cu dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2004, care a fost publicată în Monitorul Oficial al României, partea I nr.365/27 aprilie 2004, sub aspectul modificării cuantumului valorii bunurilor primite cu titlul de cadouri. Deci în loc de 300, cât se prevedea în reglementarea anterioară, potrivit ordonanței, s-a trecut că valoarea cadourilor care trebuie, sigur, declarate, este cea de 200 de euro. Ca atare, comisia a examinat acest amendament și a decis aprobarea lui și supunerea spre dezbatere plenului Camerei Deputaților.

V-aș ruga, stimați colegi, să adoptați amendamentul în forma în care a fost însușit de comisia sesizată în fond.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar Leonăchescu are o propunere redacțională.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să-l asigur pe domnul ministru Acsinte Gaspar de toată prețuirea mea, și de tot profesionalismul de care dă dovadă, are respectul meu.

Este un amendament care a fost acceptat de comisie, discutat. Eu m-aș referi la faptul că s-a trecut rapid cu vederea peste redactare, și limba română este o limbă bogată.

Iată, suntem în fața a două fraze, prima începe cu 4 cuvinte: "În cazurile în care..." A doua frază începe la fel, "În cazule în care..." Eu v-aș propune ca la a doua frază, începutul să fie doar cu un cuvânt: "Dacă valoarea bunurilor stabilite de ".." și limba română sună mai bine.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci propuneți ca a doua frază să înceapă - "Dacă valoarea bunurilor stabilite de..."

Domnule Gaspar?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Se poate și așa, și eu propun și altfel: "Atunci când valoarea bunurilor, stabilită de comisie, este sub echivalentul a 200 de euro, acestea se păstrează de către primitori". Deci "Atunci când" ori "Dacă".

Bun, de acord cu "dacă".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, dacă aveți obiecțiuni la amendamentul comisiei cu privire la art.2 alin.3, amendament reformulat redacțional în a doua ipoteză. "Dacă valoarea bunurilor stabilite de (...) este sub...." Sunt obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat amendamentul în unanimitate.

Vă reamintesc că restul textelor proiectului de lege au fost adoptate. Vom supune legea în ansamblu votului final la sfârșitul programului de lucru.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.101/2000 pentru modificarea anexei Ordonanței de urgență nr.21/1997 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților evreiești din România, și a anexei Ordonanței de urgență nr.83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România (amânarea votului final).  

Pct.13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2000 pentru modificarea anexei Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/1997. Suntem în procedură de urgență.

Rog reprezentantul Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale să propună timpii de dezbatere.

   

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Domnule președinte,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Într-adevăr, ne aflăm în fața unui raport suplimentar. Deci pe marginea acestui proiect de lege au avut deja loc discuții cu 3 ani în urmă, nu mai țin timpii pe care i-am propus atunci, dar, având în vedere că este vorba de niște amendamente strict tehnice, de tehnică legislativă, propun 10 minute pentru dezbatere și câte un minut pentru fiecare intervenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu aceste propuneri? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

V-aș ruga să urmăriți în paralel amendamentele comisiei, cu proiectul de lege.

La titlul proiectului de lege dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Articolul unic: Semnalez și inițiatorului și dumneavoastră faptul că, propunând amendamente în textul ordonanței, textul "de aprobare" nu poate să fie "aprobare" pur și simplu, ci "cu următoarele modificări și completări".

Domnul Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

E corectă observația dumneavoastră că, într-adevăr, prin raportul suplimentar se propun unele modificări și chiar la titlul ordonanței. Deci la articolul unic al legii trebuie: "Se aprobă ordonanța (...), cu următoarele modificări" și se intră pe amendamentele din raportul suplimentar.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Wittstock, poftiți.

 
   

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Este corect ce a spus și domnul ministru, ce ați spus și dumneavoastră, domnule președinte, dar trebuie să fac observația că în raportul care a fost difuzat colegilor, dintr-o eroare de redactare lipsește acest amendament și, dacă îmi permiteți, pentru stenogramă o să dau citire...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

 
   

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

... formulării respective. Deci articolul unic va suna în felul următor: "Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 101/2000 pentru modificarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/1997 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților evreiești din România și a anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.311/5 iulie 2000, cu următoarele modificări".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun textul articolului unic în această formulare votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La titlul ordonanței de urgență, vă rog să urmăriți amendamentul 1. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat amendamentul, modificat titlul ordonanței.

La art.1 din ordonanța de urgență, vă rog să urmăriți amendamentul 2. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat amendamentul, modificat art.1.

La art.2 comisia n-a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate textul ordonanței, în formularea Guvernului.

Am parcurs și votat... A, mulțumesc foarte mult, domnule ministru.

Există și două anexe. Dacă aveți obiecțiuni la Anexa 1. Nu sunt. Votat textul din ordonanță.

La Anexa 2 nu sunt obiecțiuni. Votat textul din ordonanță.

Deci vom supune votului final acest proiect de lege la ora votului final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind Ordinul Meritul pentru Învățământ  și Medalia Meritul pentru Învățământ (amânarea votului final).  

Pct.14. Proiectul de Lege privind Ordinul Meritul pentru Învățământ și Medalia Meritul pentru învățământ. Comisia pentru decorații?

Domnule deputat Ciuceanu, poftiți.

   

Domnul Radu Ciuceanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Este îndeobște cunoscut și cred că nu este un secret pentru nimeni activitatea marelui dascăl Spiru Haret. În 1 octombrie 1898 instituie Medalia Răsplata muncii pentru învățământul primar. Acum, și trec peste, să zic, detalierea acestor fapte, acum importanța domeniului și numărul mare de personal didactic, cercetători științifici și alte categorii de personal - peste 350 de mii de persoane din cadrul actualului sistem național de învățământ - a impus ca o necesitate instituirea Ordinului și Medaliei "Meritul pentru Învățământ", cuprinse în legea - cadru nr.29, care în fond a stat la temelia activității acestei comisii onorabile și cu activitate prestigioasă, pur și simplu, privind sistemul național de decorații al României, cu modificările ulterioare, care să răsplătească meritele personalului sus-menționat, la toate nivelurile și tipurile de învățământ.

Actuala decorație împrumută forma generală a Ordinului și Medaliei Meritul Cultural, din 1931 lit. f) pentru școală, la care au fost inserate elemente esențiale din Medalia Răsplata muncii pentru învățământ model - 1907.

În concluzie, propunem. comisia, promovarea acestei inițiative, în fond, privind Ordinul Meritul pentru Învățământ și Medalia Meritul pentru Învățământ spre dezbatere parlamentară.

Precizez că pe 1 aprilie a.c. proiectul a fost dezbătut la Senat, s-a aprobat, iar la noi, într-o ședință, în 21 aprilie - au fost niște amendamente depuse. Deci, supunem discuției acest proiect de lege.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva dintre dumneavoastră să intervină la dezbateri generale? Nu doriți.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului.

Vă rog să urmăriți, în paralel, proiectul de lege în forma adoptată de Senat și amendamentele comisiei noastre.

La titlul legii dacă aveți obiecțiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.1, 2 - dacă sunt observații? Votate în unanimitate, în formula Senatului.

Art.3, 4, 5. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votate în formularea Senatului.

Art.6, 7 și 8. Votate în formularea Senatului.

La art.9, vă rog să urmăriți amendamentul 1. Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Admis amendamentul, modificat art.9.

La art.10, urmăriți amendamentul 2, nu sunt obiecțiuni. Adoptat amendamentul, modificat art.10.

Art.11, 12, 13, 14, comisia nu a formulat amendamente. Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni. Nu. Votate în formularea adoptată de către Senat.

Art.16, urmăriți amendamentul 3. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.17, urmăriți amendamentul 4. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.18, urmăriți amendamentul 5. Admis amendamentul, modificat art.18.

Art.19. Comisia n-a avut amendamente. Nici dumneavoastră. Votat textul Senatului.

Art.20. Urmăriți amendamentul 6. Admis amendamentul, modificat art.20.

La anexa 1, dacă sunt obiecțiuni. Domnul secretar Leonăchescu. Dacă altcineva are obiecțiuni la regulament. Nu. Votat în unanimitate, în formula adoptată de Senat.

Numai puțin, pentru că la anexa 1, văd că există totuși un amendament la art.9 din anexă. Dacă aveți comentarii la amendamentul 7 de la pag.4 cu privire la regulament. Nu sunt obiecții. Votat amendamentul, modificat art.9 din anexa 1.

De asemenea, la art.10, vă rog să urmăriți amendamentul 8 de la pag.5. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul, modificat art.10.

Art.11 și 12 din regulament. Comisia n-a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. Votat în formularea Senatului.

La art.13 din anexa 1, urmăriți amendamentele 9 și 10, ambele de la pag.5. Dacă aveți obiecțiuni la vreunul din acestea. Nu. Admis cele două amendamente, modificat textul art.13.

La art.14 și 15 din anexa 1 nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

La anexa nr.2, dacă până la art.9 aveți obiecțiuni. Votată în formularea Senatului.

La art.9 din anexa 2, urmăriți amendamentul 11. Admis amendamentul, modificat art.9.

Art.10, 11 și 12 din anexa 2. Nu sunt obiecțiuni. Votate în formularea Senatului.

La anexa 3 cu privire la modelul desenat. Domnul Leonăchescu.

 
     

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Eu am primit un material alb-negru, nu color, privind modelul desenat al Ordinului "Meritul pentru învățământ", obiectul anexei nr.3, și anexa nr.4 care este referitoare la medalia "Meritul pentru învățământ". Aici, sunt prezentate ordinele sau medaliile respective, panglica sau funda pentru doamne și rozetele.

În ce privește ordinul respectiv, dacă observați, în unele imagini avem aversul, nu avem reversul. La anexa nr.3, reversul nu există, în două situații cel puțin. Și prima de sus, la gradul de cavaler, e o imagine foarte difuză. N-am înțeles. Dar la gradul de ofițer și de comandor nu avem imagine pentru revers.

În ce privește anexa nr.4, privind modelul desenat al medaliei "Meritul pentru învățământ", avem aversul și reversul pentru clasa a III-a și a II-a, iar la clasa I nu avem nimic, dar jos scrie: avers și revers. Nu cred că se referă la fonda pentru persoanele de sex feminin. Aici lipsește imaginea medaliei, este o inscripție acolo, "Meritul pentru învățământ 1898-2000", dar nu văd desenul medaliei respective, avers și revers.

Doresc explicații, eventual completare dacă e o scăpare. Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule profesor Ciuceanu, vă rog să explicați colegului dumneavoastră asupra obiecțiilor pe care le-a făcut.

 
     

Domnul Radu Ciuceanu:

Răspunsul este scurt și clar, cred eu: există color, evident, și la comandă, acest lucru se va executa conform acestor hotărâri, dispoziții și aprecieri pe care le-a făcut comisia.

 
     

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Gaspar dorește să intervină.

 
     

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Observația pe care a făcut-o domnul secretar Leonăchescu este corectă. Orice însemn al unei decorații, ordin, medalie are un avers și un revers. În anexa nr.3 o să observăm că la "gradul de cavaler" avem aversul, n-avem reversul. Ea lipsește și la celelalte grade.

Ca atare, domnule președinte, eu propun ca să fie restituit la comisie și să se clarifice această situație.

 
     

Domnul Valer Dorneanu:

Mai aveți vreo explicație de dat?

 
     

Domnul Radu Ciuceanu:

În originale există și avers și revers, la xerox n-a ieșit.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Prezentați-ne originalul dacă n-a ieșit la xerox. Domnule profesor, aduceți aici originalul, să vedem că există reversul și atunci vă credem că n-ar fi ieșit la xerox.

Domnule director Popescu, dumneavoastră care conduceți Departamentul xerox, certificați că n-a ieșit la xerox? Nu.

Stimați colegi, nu concluzionăm cu privire la obiecțiunile domnului secretar Leonăchescu până când comisia nu ne-aduce exemplarul original să vedem dacă există într-adevăr pentru fiecare model și aversul și reversul.

Lăsăm deocamdată acest proiect până când vine originalul anexei și vă propun să trecem la următorul proiect.

 
     

Domnul Radu Ciuceanu:

Mai avem și alt proiect de lege.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții; Propunerii legislative pentru modificarea articolului 4 din Legea nr. 50/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 401 din 7 octombrie 2003, pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (amânarea votului final).  

Domnul Valer Dorneanu:

La poziția 19?!

La pct.15, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Inițiatorul îl rog să prezinte acest proiect. Poftiți!

   

Domnul Alexandru Țibulcă:

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stați puțin, că am început cu proiectul de lege, nu cu propunerea legislativă.

Domnule Gaspar, cine prezintă raportul la pct.15?

Stimați colegi, la pct.15 există trei propuneri legislative. Prima a fost adoptată de către Senat și următoarele două se propune, de către Comisia pentru administrație publică, respingerea lor. Probabil, ca urmare a regăsirii textelor în primul proiect.

Dau cuvântul unuia dintre inițiatorii proiectului de lege adoptat de Senat.

 
     

Domnul Alexandru Țibulcă:

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea și completarea Legii 91 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții vizând în principal introducerea unei excepții de la prevederile alin.8, art.6, care condiționează emiterea autorizației de construire, de inexistența unui litigiu aflat pe rolul unei instanțe judecătorești, în sensul că această condiționare să nu se aplice pentru lucrările de consolidare la clădirile mult etajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic și care prezintă pericol public.

De asemenea, o modificare la art.24 care urmărește ca instituția arhitectului șef a județelor să beneficieze de o mai mare autoritate în teritoriul administrativ al județului, prin acordarea unor atribuții de control privind disciplina în domeniul autorizării executării lucrărilor de construcții, precum și respectarea disciplinei în urbanism și în amenajarea teritoriului.

Avem aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, avizul favorabil al Guvernului și, totodată, a fost adoptată și de Senat această propunere legislativă și v-aș ruga să o adoptăm și noi.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul președinte al Comisiei pentru administrație publică, Ioan Oltean.

 
     

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată în vederea examinării dezbaterii în procedură obișnuită și avizării în fond a trei inițiative legislative. E vorba de Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, propunere pe care Senatul a adoptat-o și a venit proiect de lege; Propunerea legislativă pentru modificarea art.4 din Legea nr.50/1991 și Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.401/oct.2003 privind modificarea și completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții.

La dezbateri, comisia a luat în calcul avizele Consiliului Legislativ, avizele Comisiilor pentru cultură, pentru buget finanțe, avizul Comisiei juridice.

În ce privește proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1991, privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, toate avizele sunt pozitive, inclusiv punctul de vedere al Guvernului a fost de susținere a acestei inițiative.

În ce privește celelalte două propuneri legislative, avem avizele negative din partea comisiilor de specialitate, avem avizul negativ sau punctul de vedere al Guvernului care nu susține, și mai precizez că Senatul a respins cele două propuneri în ședințele din 25 respectiv 29 mai.

În consecință, comisia a hotărât întocmirea unui raport comun, prin care să propună plenului Camerei Deputaților să susțină prin vot favorabil Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină cu privire la acest proiect în cadrul dezbaterilor generale. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului în formula adoptată de Senat. Urmăriți totodată și raportul comisiei cu privire la amendamentele admise.

Titlul legii. Dacă sunt obiecții la titlul legii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Preambulul art.unic. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Punctele 1 și 2, dacă sunt obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate în formula Senatului.

La pct.3, urmăriți amendamentul 1. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 1. Nu aveți. Admis amendamentul, modificat textul pct.3.

La art.II dacă sunt obiecțiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final astăzi.

Vă întreb însă la celelalte două propuneri legislative menționate la pct.15 cu propunerea de respingere, dacă aveți vreo obiecțiuni, vreo intervenție. Nu. Vom supune votului final cele două propuneri odată cu proiectul admis de către Senat.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 165/2002 pentru modificarea art. 138 și art. 139 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiții financiare și piețele reglementate (amânarea votului final).  

La pct.16, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.165/2002.

Suntem în procedură de urgență. Rog Comisia economică. Poftiți, domnule vicepreședinte, Gheorghe Marin, să propuneți timpii de dezbatere.

   

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă propun 5 minute per total și un minut de intervenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această propunere.

Împotrivă?

Abțineri? Mulțumesc.

La titlul proiectului de lege dacă aveți obiecțiuni în forma adoptată de Senat. Nu. Votat în unanimitate.

La textul introductiv al art.unic, vă rog să urmăriți amendamentul 1. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat în unanimitate. Modificat preambulul art.unic.

Prima linioară de la art.unic, urmăriți vă rog amendamentul 2. Comisia propune eliminarea. Dacă aveți obiecțiuni la amendament. Nu. Admis amendamentul, eliminat textul propus de către comisie.

La proiectul de lege nu mai sunt alte puncte în afară de cel amendat din amendamentul 2.

La titlul ordonanței de urgență dacă sunt obiecțiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Preambulul art.I. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Pct.1, cel cu referire la art.138, dacă mai sunt obiecțiuni în afară de cea pe care am adoptat-o la proiectul de lege. Nu sunt. Votat în unanimitate în această formulă.

La pct.2, nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.II. Votat în unanimitate.

Vom supune acest proiect votului final în această zi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind Ordinul Meritul pentru Învățământ  și Medalia Meritul pentru Învățământ (amânarea votului final).  

V-aș ruga în legătură cu proiectul de lege privind ordinul "Meritul pentru învățământ" și medalia "Meritul pentru învățământ", să luați act că există într-adevăr în formula originală și revers și avers, ele sunt de culoare galbenă și n-au putut fi prinse în culoare. De asemenea, și la anexa 3 și la anexa 4. În aceste condiții, nemaifiind alte obiecțiuni, urmează să constatăm că am dezbătut textele proiectului de lege și-l vom supune votului final.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței de urgență nr. 165/2002 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiții financiare și piețele reglementate (amânarea votului final).  

La pct.17, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență nr.165/2002 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.28/2002. Comisia economică a propus respingerea.

Vă rog să vă susțineți această propunere, domnule vicepreședinte Gheorghe Marin.

   

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.165 din 2002 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiții financiare și piețele reglementate.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ și punctul de vedere al Guvernului.

Această propunere legislativă vizează modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.165/2002, ordonanță pe care tocmai noi am aprobat-o.

În aceste condiții, fiind aprobată Ordonanța de urgență a Guvernului nr.165, propunerile de modificare a acestei ordonanțe fac ca această propunere legislativă să nu poată fi adoptată și rămâne o singură soluție: respingerea.

De aceea, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.165/2002 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiții financiare și piețele reglementate.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină cu privire la propunerea comisiei. Nu. Vom supune propunerea de respingere votului final, astăzi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind stimularea privatizării și dezvoltării societăților comerciale din domeniul agriculturii (amânarea votului final).  

La pct.18, Proiectul de Lege privind stimularea privatizării și dezvoltării societăților comerciale din domeniul agriculturii.

S-a cerut un raport suplimentar Comisiei pentru agricultură. Domnule profesor, aveți cuvântul!

   

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate și stimați colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege privind stimularea privatizării și dezvoltării societăților comerciale din domeniul agriculturii, transmis în 29 martie 2004 și înregistrat sub nr.24/149 din 30.III.2004.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, punctul de vedere al Guvernului și avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

În ședința din data de 27.IV.2004, plenul Camerei Deputaților a hotărât retrimiterea la comisie a proiectului de lege sus-menționat, pentru a reexamina partea introductivă, respectiv alin.1 al art.1 în vederea întocmirii unui raport suplimentar.

S-a întocmit raportul suplimentar, raportul comisiei a fost adoptat cu 20 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și o abținere, în ședința din 28.IV.2004.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 18 martie 2004. Proiectul de lege, potrivit art.75 din Constituția României, republicată, și art.86 alin.3, pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaților, cu modificările și completările ulterioare, este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi, vă reamintesc că proiectul a fost dezbătut, aprobat și la votul final s-a cerut restituirea în legătură cu acest amendament, mai exact în legătură cu art.1 alin.1.

Vă întreb dacă aveți obiecțiuni la amendamentul propus de comisie. Nu. S-a admis amendamentul, modificat textul art.1 alin.1.

Vom supune în consecință votului final și acest proiect.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind Semnul onorific Vulturul României (amânarea votului final).  

La pct.19, Comisia pentru decorații, domnul profesor Radu Ciuceanu.

   

Domnul Radu Ciuceanu:

Domnule prezident,

Stimați colegi,

Instituirea semnului onorific "Vulturul României" continuă în esență tradiția interbelică în domeniu. Considerându-se esențială activitatea parlamentară pentru edificarea unei Românii moderne, semnul onorific "Vulturul României", fondat în anul 1933, era conceput asemănător unui ordin, chiar dacă conferirea lui se făcea după criteriile specifice semnelor onorifice, adică după numărul de legislaturi în care era ales un deputat sau un senator, precum și după funcțiile ocupate în cadrul celor două Camere.

Modelul 1933 al "Vulturului României" avea 5 grade: cavaler, ofițer, comandor, comandor clasa a II-a, comandor a I-a, și Mare ofițer, adoptându-se pentru mai multe decorații create de Regele Carol sistemul de ierarhie anglo-saxon.

Legea noastră de acum, Legea nr.29 a restituit și semnul onorific destinat parlamentarilor "Vulturul României", menținând cele 5 grade, dar adaptând gradele ierarhiei tradiționale românești, față de reglementările existente în perioada interbelică, când numărul de legislaturi pentru accedarea la un nivel superior era simțitor mai mare (de exemplu, pentru un parlamentar erau necesare 12 legislaturi pentru a obține gradul maxim al semnului onorific, cu toate că în acea perioadă existau destul de des legislaturi, precum știm și noi, incomplete).

S-a apreciat acum că în condițiile actuale de stabilitate politică - Deie Domnul! - este posibilă și utilă o scădere a numărului de legislaturi pentru accederea la un grad superior, până la maximum 5 legislaturi efectuate, pentru a obține gradul maxim.

Conform regulilor și principiilor privind acordarea decorațiilor, semnul onorific se acordă unor categorii socio-profesionale (funcționari publici, parlamentari, militari) apreciate a avea răspunderi în buna funcționare a mecanismului statului, la un anumit număr de ani serviți în categoria respectivă, spre deosebire de ordinele și medaliile care se acordă pentru a răsplăti meritele excepționale din toate domeniile de activitate.

Criteriul de bază în acordarea semnului onorific "Vulturul României" este criteriul vechimii în Parlament, având la bază premisa că un deputat cu mai multe mandate efectuate acumulează o mai mare experiență parlamentară, criteriul funcției ocupate la un moment dat, în Cameră, reprezentând excepția. Urmează o serie întreagă de detalii pe care cred că timpul nu-mi permite să vi le dau.

În plus, pentru parlamentarii care îndeplinesc diferite funcții în cele două Camere s-au stabilit următoarele criterii: pentru secretarii și chestorii din cele două Camere - o derogare de un mandat în avans, începând cu gradul de Mare ofițer; pentru vicepreședinții din cele două Camere - o derogare de două mandate în avans, începând cu gradul de comandor; pentru președinții celor două Camere - o derogare de trei mandate în avans. Pentru categoriile a) și b) derogarea se acordă o singură dată la funcțiile echivalente.

Evident că și Comisia de Heraldică, Genealogie și Sigilografie reprezentată prin domnul academician Dan Berindei, și-a adus aportul.

La Senat a trecut fără probleme, iar la noi am avut o ședință în 28 aprilie 2004. Comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, supunerea spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților a proiectului de lege în forma adoptată de Senat, cu amendamente admise. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte Bahrin dorește să intervină, președintele Comisiei de decorații.

 
   

Domnul Dorel Bahrin:

Domnule președinte,

Stimate și stimați colegi,

O singură observație: raportul a fost trimis spre examinare la comisie pentru a se reanaliza art.14, care prevedea niște echivalări sau niște derogări de la principiul că vechimea este baza acordării semnului onorific pentru secretari, chestori, vicepreședinți, restul legii fiind votat. Deci, este vorba de art.14 și o modificare la un al doilea articol care rezulta din modificarea art.14. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stați numai puțin. Art.18, alin.2, da?

 
   

Domnul Dorel Bahrin:

Art.18, alin.2, care este ...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Lămuriți-mă, de ce apar aici nu două amendamente, cum spuneți dumneavoastră, ci trei. S-a greșit. De fapt amendamentul nr.3 este amendamentul nr.2? , cel cu privire la art.18, alin.2.

 
   

Domnul Dorel Bahrin:

Nu, este vorba de art.14 (tot art.14), și al doilea amendament este la art.18, alin.2.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dar eu văd aici, la art.18, amendamentul nr.3. Este o eroare de ..., o greșeală materială?

 
   

Domnul Dorel Bahrin:

Da, da, este o greșeală materială.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bine.

Stimați colegi,

Ați auzit explicația dată de domnul președinte al comisiei. Practic, avem a ne pronunța doar asupra celor două amendamente, restul textelor au fost deja aprobate.

Deci, la amendamentul nr.1 cu privire la art.14, dacă aveți obiecțiuni?

Admis amendamentul și s-a modificat acest text.

La amendamentul nr.2, cel cu privire la art.18, alin.2, nu sunt obiecțiuni.

Votat amendamentul și modificat textul.

Vom supune proiectul de lege votului final.

 
  Dezbaterea Proiectului de Lege privind completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat (amânarea votului final).  

Urmează pct.20, Proiectul de Lege privind completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

Domnul secretar al Comisiei juridice, vă rog să prezentați raportul.

     

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

 
     

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puțin, domnule secretar, întâi trebuie să intervină reprezentantul inițiatorului. Eu am crezut că este vorba de un raport suplimentar, dar n-a fost dezbătut.

 
     

Doamna Rodica Constantinovici (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, propune transpunerea în legislația română a două directive sectoriale ale Comunității Economice Europene, nr.77/249 privind facilitarea exercitării efective de către avocați a libertății de a presta servicii, directiva nr.98/5 privind facilitarea exercitării în mod permanent a profesiei de avocat în alt stat membru decât cel în care a fost obținută calificarea, precum și directiva nr.89/48 privind recunoașterea calificărilor profesionale obținute în urma finalizării studiilor superioare, cu o durată de minim 3 ani, în ceea ce privește recunoașterea în România a diplomei de avocat.

Această finalitate se va realiza potrivit proiectului, prin introducerea în Legea nr.51/1995 a unui capitol referitor la exercitarea în România a profesiei de către avocații care au obținut calificarea profesională într-unul din statele membre ale Uniunii Europene.

Intrarea în vigoare, potrivit proiectului, este prevăzută la data aderării României la Uniunea Europeană, când, potrivit principiului reciprocității, aceleași facilități vor opera și în favoarea avocaților din România. Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia juridică, rog să prezinte raportul.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Proiectul de lege a fost dezbătut și adoptat de Senat, ca primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această inițiativă legislativă.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, în urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, a hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, proiectul de lege privind completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, în forma adoptată de Senat, cu mențiunea înlocuirii în cuprinsul legii a denumirii Uniunea Avocaților din România, cu Uniunea Națională a Barourilor din România.

Vreau să completez decât faptul că proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină la dezbaterile generale? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege, în forma adoptată de către Senat.

Titlul proiectului de lege.

Adoptat în unanimitate.

Preambulul art.I.

Adoptat în unanimitate.

În continuare, o să mă refer la textele legii modificate, și nu la linioare sau alte forme de prezentare, pentru ca dumneavoastră să puteți urmări cu exactitate.

Titlul Cap.VII1.

Votat în unanimitate.

Art.801, 2, 3, 4

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votate toate în formula adoptată de către Senat.

Art.805, 6, 7, 8 și 9

Votate în unanimitate în formularea Senatului.

Art.8010, 11, 12, 13

Votate în unanimitate în formularea Senatului.

Art.8014

Votat în unanimitate în formularea Senatului.

Art.8015, 16

Votate în formularea Senatului.

Art.II. Votat, în unanimitate, în formularea Senatului.

Vom supune votului final și acest proiect de lege.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România (amânarea votului final).  

La pct.21, Proiectul de Lege privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, proiect adoptat de către Senat.

Raport comun: Comisia pentru muncă și Comisia pentru învățământ.

Din partea inițiatorilor, poftim, domnule ministru.

   

Domnul Radu Damian (secretar de stat, Ministerul Educației și Cercetării):

Domnule președinte,

Stimați membri ai Camerei Deputaților,

Acest proiect de lege privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, reprezintă modul prin care se armonizează legislația internă cu Directiva nr.89/48 a Comunității Europene privind recunoașterea calificării profesionale obținute în urma finalizării studiilor superioare, cu o durată minimă de 3 ani, și cu Directiva nr.92/51 a Comisiei Europene referitoare la calificările profesionale obținute prin învățământul profesional secundar, postliceal și prin programe de studii superioare, cu o durată mai mică de 3 ani, potrivit documentului de poziție, aprobat de Guvernul României, pentru Cap.2 de negocieri cu Uniunea Europeană privind libera circulație a persoanelor.

Legea este extrem de complexă. Are un caracter foarte tehnic. Transpunerea acestor directive a impus o activitate de identificare a profesiilor reglementate și de creare a organismelor de reglementare. Ea nu se referă la profesiile reglementate prin legi speciale, așa cum a fost reglementarea anterioară privind avocații, cum sunt profesiile din domeniul medical, ci la o listă de 36 de profesii reglementate, care este cuprinsă în anexă.

Legea are anexe, care sunt extrem de detaliate. Ele conțin, pentru identificarea cu ușurință a referirilor din lege, chiar și terminologia din țările Uniunii Europene, care toate au legi asemănătoare.

Vreau să spun că această lege face ca, în momentul în care România devine membru al Uniunii Europene, orice intrare în România a unui profesionist din Uniunea Europeană, să se facă în condițiile respectării acestei legi. Deci, este o chestiune de armonizare absolut obligatorie. Textul a fost definitivat împreună cu reprezentanții Uniunii Europene, printr-un proiect de Twining PHARE, pe care l-am utilizat cu specialiști din Franța.

De aceea, rugămintea este să fie adoptată în forma respectivă.

Au fost la Comisia pentru învățământ câteva corecturi, ale unor reluări de scriere, în raport cu textul adoptat de Senat. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiilor comune (muncă și învățământ), doamna președintă Smaranda Dobrescu.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cele două comisii propun plenului adoptarea proiectului de lege, întrucât realizează armonizarea legislației interne cu Directiva nr.89/48 privind recunoașterea calificărilor profesionale, obținute în urma finalizării studiilor superioare cu o durată minimă de 3 ani, și armonizare cu Directiva nr.92/51 referitoare la calificările profesionale, obținute prin învățământul profesional secundar, postliceal și prin programe de studii superioare, cu o durată mai mică de 3 ani, potrivit documentului de poziție aprobat de Guvernul României, pentru Cap.II de "Negocieri cu Uniunea Europeană" privind libera circulație a persoanelor.

Plenul celor două comisii reunite au votat în unanimitate acest proiect de lege.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă cineva dintre dumneavoastră dorește să se înscrie la cuvânt pentru dezbateri generale?

Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege.

Vă rog să urmăriți, în paralel, raportul comisiilor cu proiectul adoptat de Senat.

Dacă la titlul proiectului de lege aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Cap.I, titlul și art.1, 2, 3, 4. Nu sunt obiecțiuni

Votate în unanimitate.

La art.5, urmăriți amendamentul nr.1.

Adoptat amendamentul, modificat art.5.

Art.6. Nu sunt amendamente. Dacă aveți obiecțiuni?

Votat în formula Senatului.

Titlul Cap.II și art.7, 8. Dacă sunt obiecțiuni?

Votate în unanimitate în formula Senatului.

Art.9, 10, 11, 12.

Votate în unanimitate în formula Senatului.

Titlul Cap.III și art.13.

Votate în formularea Senatului.

La art.14, urmăriți amendamentul nr.2.

Poftiți, doamna președintă Smaranda Dobrescu.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Înainte de art.14(2), care a făcut obiectul unui amendament, aș vrea să semnalez o greșeală care ne-a scăpat, și anume: la art.14(1), alin.b), în penultimul rând "Dacă în statul membru de origine", și nu "Dacă în statut membru de origine".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am înțeles.

Dacă în afară de amendamentul nr.2 și corectura propusă de către doamna Smaranda Dobrescu, mai aveți obiecțiuni? Nu.

Votat amendamentul, propunerea doamnei președintă, și, în consecință, art.14 va avea alcătuirea rezultată din cele două propuneri.

Art.15, 16 și 17.

Votate în unanimitate.

La Secțiunea a II-a "Recunoașterea în cazul în care în România se solicită reținerea unei diplome", urmăriți, vă rog, amendamentul nr.3. S-a propus corectarea textului.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr.3?

Votat în unanimitate, modificat textul.

Art.18, 19, 20, 21.

Votate în unanimitate.

Titlul Secțiunii a III-a. Urmăriți amendamentul nr.4.

Admis amendamentul și s-a modificat titlul.

Art.22. Votat în formularea Senatului.

Titlul Secțiunii a IV-a. Urmăriți amendamentul nr.5.

Aprobat amendamentul, modificat titlul.

Art.23. Votat în unanimitate, nefiind obiecțiuni

Titlul Secțiunii a V-a și art.24.

Votate în unanimitate, în formularea Senatului.

Cap.IV. Urmăriți amendamentul nr.6 la titlu.

Adoptat amendamentul, modificat titlul.

La art.25, urmăriți amendamentul nr.7.

Admis amendamentul, modificat articolul.

Art.26, dacă aveți obiecțiuni?

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Ne cerem scuze. Sunt niște greșeli care, probabil, provin din traducere și le-am observat mai tîrziu.

Vă propun la art.25, alin.4 și 5, să înlocuim "sistemul național român de securitate socială", cu "sistemul de asigurări sociale de sănătate", atât la alin.4, cât și la 5.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da, este o corectură necesară.

Revin la art.25, și supun votului acest articol în formularea rezultată din adoptarea amendamentului nr.7, și din cele două propuneri făcute de către doamna președintă a comisiei de muncă, la alin.4 și 5.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu.

Unanimitate.

La art.26, comisia de învățământ. Am să vă critic pe ambele comisii, că nu ați rezolvat aceste lucruri, și, uite, acum ne, dar mai bine de corectat, decât de greșit. Vă rog.

 
   

Domnul Andea Petru:

Domnul Radu Damian a prezentat faptul că la comisie am formulat o serie de corecturi asupra textului, mai mult de formă (câteva totuși ne-au scăpat și sunt nevoit să le prezint acum plenului): la alin.4, este vorba de "autoritatea română competentă își stabilește metodologia și modalitățile particulare de derulare a examinării corespunzătoare prezentului articol" și nu ". " " dispozițiilor art.37". Deci "prezentului articol".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da, este o corectură necesară.

Supun votului dumneavoastră art.26, în formularea rezultată din propunerea domnului profesor Andea.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.27, urmăriți amendamentul nr.8. Dacă aveți obiecțiuni?

Admis amendamentul nr.8, modificat art.27.

Art.28, 29, 30.

Adoptate în formularea Senatului.

Art.31, 32.

Domnul profesor Andea.

 
   

Domnul Andea Petru:

La art.30, în partea finală se spune: "Asiguratorul s-a conformat prescrierilor legale". În loc de "prescrieri" este vorba de "prevederilor legale și reglementărilor în vigoare în România".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun art.30 votului dumneavoastră, în formularea rezultată din propunerea domnului profesor Andea.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.31 și 32. Nu sunt obiecțiuni.

Votate în unanimitate.

La art.33, urmăriți amendamentul nr.9. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul nr.9? Nu.

Votat amendamentul, modificat art.33.

Art.34, 35.

Domnul profesor Andea.

 
   

Domnul Andea Petru:

La art.35 este o formulare redundantă; în finalul alin.1 se spune "se face de către autoritatea compententă română". Propunem să punem punct și să tăiem "care este responsabilă de profesia respectivă". Se subînțelege că autoritatea competentă este responsabilă. Deci, punct după "română" și se taie restul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Propun votului dumneavoastră art.35, în formularea rezultată din propunerea domnului profesor Andea.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.36 și la titlul Cap.V, urmăriți amendamentul nr.10.

În afară de amendament, mai aveți și alte observații, domnule Andea?

 
   

Domnul Andea Petru:

O ultimă corectură la art.36, alin.1, în finalul alineatului: "Autoritatea română competentă eliberează solicitantului o adeverință", nu "o atestare". Deci, o "adeverință, care ...", ș.a.m.d. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră art.36, în formularea rezultată din amendamentul nr.10 și din propunerea domnului profesor Andea.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.37, 38 și 39. Dacă sunt obiecțiuni?

Votate în unanimitate.

Anexele nr.1-6, dacă aveți obiecțiuni la vreuna din aceste anexe?

Domnul profesor Leonăchescu.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

O lege bogată în informație "grea", cum zicem noi, foarte pretențioasă.

Vreau să mă refer la un singur aspect. S-au folosit aici două substantive: nivelă, care este un instrument de lucru și face la plural nivele, și nivel, substantiv masculin, care la plural face niveluri.

Am în față pag.70 și 71 din anexe. Pag.71 se referă la anexa nr.5, iar pe pag.70 avem: "Aceste nivele sunt definite după cum urmează:". Aici este vorba de cuvântul "niveluri" la plural, și propun o asemenea redactare corectă, și în spiritul a ceea ce urmează, pentru că urmează nivelul trei, care cere pluralul niveluri, nivelul 4.

La fel și în anexa nr.5, pe pag.71 se folosește incorect substantivul "nivelele trei și patru", mai jos "aceste nivele". Deci, propun, în loc de "nivele" "nivelurile" în concordanță cu ceea ce urmează la singular "nivelul trei, nivelul patru". Vă mulțumesc foarte mult. Cred că este o scăpare, pur și simplu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și inițiatorul și comisia sunt de acord cu aceste propuneri de reformulare.

Dacă mai sunt alte observații la anexele nr.1-6.

Adoptate în unanimitate, cu propunerile de reformulare ale domnului secretar Leonăchescu.

Mai există vreo intervenție cu privire la ultimele articole? Inițiatorul și domnul ministru Gaspar.

Nu mai sunt intervenții.

Vom supune votului final acest proiect, la sfârșitul programului de astăzi din plen.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2004 pentru completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război (amânarea votului final).  

La pct.22, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.12/2004 pentru completarea Legii nr.44/1994.

Suntem în procedură de urgență.

Doamna președintă Smaranda Dobrescu ne propune timpii de dezbatere.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimați colegi,

Vă propunem 5 minute total discuții, cu 1 minut pentru fiecare luare de poziție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această propunere? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă sau se abține cineva?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului în timpii adoptați de către dumneavoastră.

Titlul proiectului de lege.

Adoptat în unanimitate.

Articolul unic.

Adoptat în unanimitate.

Titlul Ordonanței de urgență.

Votat în unanimitate.

Articolul unic al Ordonanței de urgență.

Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2004 pentru completarea art. 26 alin.(2) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă (amânarea votului final).  

La pct.23, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.9/2004 pentru completarea art.26 din Legea nr.130/1996.

Tot în procedură de urgență suntem.

Doamna președintă Smaranda Dobrescu, vă rog să ne propuneți timpii de dezbatere.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă propunem aceiași timpi: 5 minute per total discuții, și 1 minut luări de cuvânt.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord?

Dacă sunt voturi împotrivă sau abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea pe texte.

La titlul proiectului de lege, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență.

Votat în unanimitate.

Articolul unic al ordonanței de urgență.

Votat în unanimitate.

Stimați colegi,

V-aș ruga să vă anunțați liderii grupurilor parlamentare că se apropie ora votului final, și n-aș dori să începem această procedură cu un apel nominal.

Vă rog să vă invitați toți colegii în sală, după cum vă rog să luați act, înainte de a continua, de faptul că mâine, la ora 15,00 avem ședință comună, potrivit comunicării care vi s-a făcut deja, dar o repet, pentru a fi sigur că ați înțeles.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2004 privind prelungirea duratei unor contracte de închiriere (amânarea votului final).  

Punctul 24 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2004. Și aici suntem în procedură de urgență.

Din partea Comisiei pentru administrație, domnul vicepreședinte Bara. Propuneți timpii de dezbatere.

   

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că această ordonanță a sosit de la Senat și există un singur amendament respins, propun două minute și cinci minute pentru întreaga ordonanță.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această propunere?

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului, în forma adoptată de către Senat.

La titlul proiectului de lege dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate în forma Senatului.

Cuprinsul articolului unic. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Votat în unanimitate.

Am parcurs textele acestui proiect de lege, îl vom supune votului final azi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind înființarea Administrație Naționale de Meteorologie (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind înființarea Administrației Naționale de Meteorologie.

Comisia pentru agricultură să fie prezentă. Inițiatorul cine este? Poftiți, domnule ministru.

   

Domnul Florin Stadiu (secretar de stat, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor.):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Evoluția în ultimii patru ani a activității de meterologie, cooptarea ca membru a două activități de prestigiu a Uniunii Europene, Euronetul și Eurosatul, precum și toate directivele Uniunii Europene pe domeniu, au dus la necesitatea modernizării instituționale a activității de metrologie.

Mulțumind pentru profesionalismul cu care s-a discutat legea în Comisia pentru agricultură, vă rugăm să fiți de acord cu adoptarea ei, cu amendamentele comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Poftiți, domnule președinte al Comisiei pentru agricultură, să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Ioan Bâldea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

La întocmirea raportului comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, avizul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare înființarea Administrației Naționale de Meteorologie, cu statut de regie autonomă, prin reorganizarea Companiei Naționale Institutul Național de Meteorologie, Hidrologie, Gospodărirea Apelor S.A., care se desființează.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 73 alin. 3 lit. h) din Constituția României, republicată.

La dezbaterea proiectului a participat ca invitat, în conformitate cu prevederile art. 51 și 52 din Regulamentul Camerei Deputaților, domnul Florin Stadiu, secretar de stat în Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în ședința din 21 aprilie 2004. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 18 martie 2004. Proiectul de lege, cu modificările și completările ulterioare, este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dintre dumneavoastră dorește cineva să intervină? Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Makkai Grigore:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

O primă constatare, prezentul text de lege are un caracter mai mult tehnic. Față de varianta sosită de la Senat, am considerat că se impun două categorii de modificări, o primă categorie care vizează o mai bună clarificare a structurii organizatorice a viitoarei administrații și o a doua categorie, de modificări care vizează activitatea acestei noi instituții.

Mulțumesc colegilor de la Comisia pentru agricultură pentru acceptarea amendamentelor propuse de mine și rog și plenul Camerei Deputaților să adoptăm textul de lege, cu variantele și cu modificările propuse și acceptate de comisie.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină? Nu. Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acestuia dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

La art. 1 urmăriți amendamentul 2. Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, domnule președinte.

După ce am parcurs cu atenție textul acestui raport am constatat unele inconsecvențe de redactare și ne aflăm în fața uneia dintre ele, cu o mare frecvență pe parcursul întregului text și nu doresc să revin. Este vorba de denumirea corectă și din punct de vedere grafic a ministerului tutelar al Administrației Naționale de Meteorologie, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Titlul propus de către domnul deputat este corect și nu cred că trebuie să supun votului, atrag doar atenția comisiei și staffului tehnic să înlocuiască pe tot cuprinsul legii titlul, potrivit propunerii făcute, de fapt potrivit realității.

Dacă sunt alte intervenții, obiecțiuni la amendamentul 2, cu privire la art. 1? Votat amendamentul, modificat corespunzător textul.

La art. 2, cu privire la alin. 1, comisia nu are obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră? Votat în unanimitate.

La alin. 2 urmăriți amendamentul 3. Dacă aveți obiecțiuni? Votat amendamentul, modificat alin. 2 de la art. 2.

Articolul 3. Comisia nu are obiecțiuni la alin. 1. Dacă aveți dumneavoastră? Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Dumitru Bentu:

Tot ceea ce numim o greșeală materială, la art. 3 lit. k).

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Litera k) este la alin. 2.

La alin. 1 dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

La alin. 2 urmăriți amendamentul 4. Dacă la acest amendament, în afară de intervenția pe care o s-o facă distinsul nostru coleg la lit. k), mai există alte obiecțiuni? Dar întâi să vă ascult pe dumneavoastră, domnule coleg.

 
   

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc.

La lit. k) este vorba de "organizarea și coordonarea sistemului național de formare și pregătire profesională în domeniul meteorologiei, climatologiei și fizica atmosferei".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

L-ați găsit. S-a pierdut un "i", spune domnul președinte, l-a găsit domnul deputat, așa că s-a restabilit echilibrul.

Dacă sunt alte obiecțiuni la amendamentul 4? Votat acest amendament, modificate textele în mod corespunzător, inclusiv prin adăugarea literei "i" la lit. k).

Articolul 4. Pentru alin. 1 nu sunt obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră? Votat în unanimitate.

Pentru alin. 2 urmăriți amendamentul 5. Admis amendamentul, modificat art. 4 alin. 2.

La art. 5 dacă aveți obiecțiuni, la alin. 1? Votat în unanimitate.

Pentru alin. 2, 3, nou introdus, și 4, urmăriți amendamentul 6. Admis amendamentul, modificat art. 5, începând cu alin. 2, potrivit propunerii comisiei.

La art. 6, urmăriți amendamentul 7. Admis amendamentul, modificat art. 6.

La art. 7 comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni? Votat textul inițial în unanimitate.

La art. 8 urmăriți amendamentul 9. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul, modificat art. 8.

La art. 9 comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate în forma inițială.

La art. 10 urmăriți amendamentul 11. Votat amendamentul, modificat art. 10.

La art. 11, pentru alin. 1 și 2 comisia nu a avut amendamente. Votate textele inițiale.

Alineatul 3. Urmăriți amendamentul 12. Admis amendamentul 12, modificat alin. 3 de la art. 11.

Pentru alin. 4 comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți obiecțiuni? Votat textul inițial.

La art. 12, urmăriți, vă rog, amendamentul 13. Admis amendamentul, modificat art. 12, mai exact modificat în partea introductivă și cu privire la pct. 6. Dar se și introduc, urmăriți pagina 14 din raport, trei puncte noi: 8, 9 și 10.

Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul, modificate și completate aceste texte.

La art. 13, urmăriți amendamentul 14. Admis amendamentul, modificat art. 13.

Articolul 14, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut amendamente. Votat textul în forma Senatului.

Articolul 15. Urmăriți amendamentul 16. Admis amendamentul 16, modificat art. 15, cu privire la pct. 2 al Anexei nr. 2.

Articolul 16. Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Adoptat textul inițial.

Articolul 18. Dacă sunt obiecțiuni? A rămas textul inițial, dacă nu aveți obiecțiuni.

Anexa nr. 1. Nu sunt obiecțiuni. Votată în unanimitate.

Anexa nr. 2. Aș ruga și comisia și stafful tehnic, la Anexa nr. 1, să respecte literele numelor proprii: o dată le-a scris cu literă mare, o dată cu literă mică! Și mai sunt multe corecturi de făcut acolo, nu gramaticale, ci greșeli materiale.

Dacă alte obiecțiuni sunt la Anexele nr. 1 sau nr. 2? Nu. Votate în unanimitate.

Stimați colegi,

Insist să vă prezentați în sală, pentru că altminteri va trebui să citim catalogul.

La proiectele sau propunerile de la pct. 26 și 27 lipsesc inițiatorii, deci amânăm dezbaterea propunerilor de respingere ale acestora.

La pct. 28, dacă sunt inițiatorii la Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 65/1997 privind regimul pașapoartelor. Nu sunt, o amânăm.

Propunerea legislativă privind acordarea unui procent de minimum 10% din construcțiile realizate prin A.N.L. Dacă sunt aici inițiatorii? Nu sunt, amânăm dezbaterea propunerii.

Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului.

Inițiatorii dacă sunt aici? Amânăm dezbaterea acestei propuneri.

Propunerea legislativă pentru abrogarea și modificarea unor dispoziții din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Dacă sunt prezenți inițiatorii? Poftiți.

Voci din sală:

Comisia!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți? Păi comisia, dar trebuie să fie și inițiatorul. Nu sunt prezenți.

Următorul. Punctul 32 - Propunerea legislativă privind completarea art. 15 din Legea nr. 571. Nici aici nu sunt inițiatorii, fiind aceeași.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind completarea Art. 201 alin.1 lit. i) din Legea Nr. 571 din 2003 privind Codul fiscal (amânarea votului final).  

La următorul, de la 33. Sunt aceeași inițiatori? Poftiți.

Propunerea legislativă privind completarea art. 201. Poftiți.

   

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Propunerea legislativă se referă la scutirea de taxă pentru creșe, pentru școli de stat și școli confesionale.

În punctul de vedere al Guvernului se prevede că indirect se acordă acest lucru. Însă, dacă nu este scris explicit în textul legii, există posibilitatea de corupție, pentru că cei de la finanțe pot să spună că "Dacă nu este scris concret în textul legii, nu acordăm această scutire".

Eu cer plenului Camerei Deputaților să aprobe această inițiativă, pentru că este necesară pentru școli și grădinițe, este foarte importantă, pentru că știm foarte bine cu ce greutăți se luptă școlile noastre în timpul iernii.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul vicepreședinte Grigoraș.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Această inițiativă legislativă a fost dezbătută la Senat și a fost respinsă. Comisia pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților a fost de acord cu soluția Senatului, respectiv de respingere, motivația fiind următoarea: art. 201 alin. 1 lit. i) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal prevede că "Este scutit de la plata accizelor orice ulei mineral achiziționat direct de la agenții economici producători sau importatori, utilizat pentru producerea de agent termic și apă caldă", deci inclusiv cel achiziționat de creșe, grădinițe, școli generale și licee de stat sau confesionale.

În acest caz, potrivit art. 23 de la Titlul VII, din Normele metodologie menționate mai sus, scutirea se acordă indirect, prin achiziționarea combustibilului la prețuri de accize și restituirea ulterioară a accizelor plătite.

În aceste condiții, ne menținem punctul de vedere, respectiv de adoptare a soluției Senatului, de respingere a acestei inițiative.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină? Nu. Vom supune votului final propunerea de respingere.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 65 din 28 august 1997 privind regimul pașapoartelor în România (amânarea votului final).  

Stimați colegi,

La pct. 28 inițiatorii n-au solicitat să fie prezenți. Este vorba de Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului privind regimul pașapoartelor.

Domnule vicepreședinte Bara, al Comisiei pentru administrație publică.

   

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a analizat modificarea și completarea Ordonanței Guvernului, inițiativa legislativă privind regimul pașapoartelor și a hotărât respingerea acestei inițiative, în unanimitate. Și am să spun numai două motive care au dus la aceasta: introducerea prevederilor de la art. 14 alin. 1 lit. d) nu se justifică, deoarece conținutul acestora se regăsește în art. 14 alin. 1 lit. e). Iar propunerea legislativă nu aduce noi reglementări, noi soluții suplimentare, ci practic divizează textul de la lit. e), de la alin. 1, art. 14, în patru părți, propunând pentru fiecare din situațiile prevăzute de acestea o durată fixă a măsurii luate de organele abilitate, respectiv 5 ani, 2 ani, 6 luni sau 1 an.

Deci, propun plenului Camerei Deputaților respingerea, raport care s-a discutat și în cadrul comisiei și s-a aprobat în unanimitate, așa cum spuneam.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină? Vom supune propunerea de respingere votului final.

 
Dezbaterea Propunerii legislativă privind acordarea unui procent de minimum 10% din construcțiile realizate prin ANL angajaților din toate domeniile siguranței naționale (amânarea votului final).  

La pct. 29 - Propunerea legislativă privind acordarea unui procent de minimum 10% din construcțiile realizate prin A.N.L. Rog Comisia pentru administrație să-și susțină propunerea de respingere.

   

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Ținând cont de avizele Comisiei juridice, de disciplină și imunități, Comisiei pentru buget, a Consiliului Legislativ și de punctul de vedere al Guvernului, această inițiativă are ca obiect, de fapt, acordarea unui procent de minim 10% din construcțiile realizate prin Agenția Națională pentru Locuințe angajaților din toate domeniile siguranței naționale.

În conformitate cu aceste prevederi legale ce vizează exclusiv sprijinirea tinerilor în vederea închirierii unor locuințe, inițiatorii propunerii legislative extind această facilitate la toți angajații din domeniul siguranței naționale.

În consecință, această inițiativă a fost analizată în cadrul Comisiei pentru administrație și s-a propus respingerea acestea. În urma votului, această propunere de respingere a fost votată în unanimitate de către toți membrii comisiei prezenți.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar Leonăchescu dorește să intervină cu privire la această propunere.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Doresc să susțin propunerea făcută, de respingere a acestui proiect de lege, și pentru faptul că inițiatorul, încă din titlu nu știe ce vrea. Ia gândiți-vă la titlu: "Propunerea legislativă privind acordarea unui procent", deci 1%, "de minimum 10%". Să se hotărască, vrea 10% sau un procent? Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vom supune propunerea de respingere votului final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 32 din 30 ianuarie 1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administrația publică centrală (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 32 din 30 ianuarie 1998 privind organizarea cabinetului demnitarului. Tot Comisia pentru administrație a propus respingerea. Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Radu Liviu Bara:

Prezenta inițiativă legislativă are ca obiect de reglementare completarea Anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 32. Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative, din următoarele motive: cabinetul secretarului de stat a funcționat de la data apariției Ordonanței Guvernului nr. 32 din 1998 și până la intrarea în vigoare a Legii nr. 76 din 2001 prin care s-au aprobat și modificările acestei ordonanțe.

Având în vedere că prin înființarea cabinetului demnitarului sunt implicate cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat, era necesar ca în conformitate cu prevederea art. 138 din Constituție și art. 5 din Legea finanțelor publice, nr. 500, să se indice și sursa de finanțare, aspect netratat în această propunere legislativă.

Deci, Comisia pentru administrație, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic propune respingerea acestei inițiative legislative, respingere care a fost votată în unanimitate de voturi în cadrul comisiei.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dintre dumneavoastră dorește cineva să intervină la această propunere a comisiei? O vom supune votului final, dacă nu există obiecții.

 
Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.  

Stimați colegi,

Până începem procedura votului final, dacă nu va fi cazul să începem apelul, vreau să vă informez că la Biroul Permanent al Camerei Deputaților a fost înregistrat Proiectul de Lege privind unele măsuri privind combaterea migrației politice.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia pentru drepturile omului.

S-a fixat termen pentru raport 3 iunie.

Supunerea la votul final:  

Stimați colegi,

Văd că amenințarea cu apelul nominal a dat roade, trecem la exprimarea votului dumneavoastră cu privire la proiectele dezbătute și înscrise pentru vot final astăzi.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege asigurărilor private de sănătate (adoptat).

Raportul Comisiei de mediere Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind asigurările private de sănătate. Lege organică.

Cine este pentru? 182 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentelor la Convenția referitoare la Regulamentul internațional din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare, adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția Adunării A.910(22), la Londra la 29 noiembrie 2001 (adoptat).

Proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentelor la Convenția referitoare la Regulamentul internațional din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare, adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția Adunării A.910(22), la Londra la 29 noiembrie 2001. Lege ordinară.

Cine este pentru? 183 de voturi.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere între România și Comunitatea Europeană privind participarea României la Programul comunitar în domeniul schimburilor electronice de date între administrații (IDA), semnat la Geneva la 10 decembrie 2003, și pentru aprobarea plății contribuției financiare aferente participării la acest Program în anul 2004 (adoptat).

Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere între România și Comunitatea Europeană privind participarea României la Programul comunitar în domeniul schimburilor electronice de date între administrații (IDA), semnat la Geneva la 10 decembrie 2003, și pentru aprobarea plății contribuției financiare aferente participării la acest Program în anul 2004. Lege ordinară.

Cine este pentru? 183 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții și Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., pentru finanțarea Proiectului de construire a autostrăzii Arad - Timișoara - Lugoj, etapa I, semnat la București la 24 decembrie 2003 (adoptat).

Proiectul de Lege pentru ratificarea Contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții și Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., pentru finanțarea Proiectului de construire a autostrăzii Arad - Timișoara - Lugoj, etapa I, semnat la București la 24 decembrie 2003. Lege ordinară.

Cine este pentru? Mulțumesc. Tot 182 de voturi.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate

  Proiectul de Lege privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de autostrăzi și drumuri naționale (adoptat).

Proiectul de Lege privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de autostrăzi și drumuri naționale. Lege organică.

Cine este pentru? Mulțumesc. 181 de voturi.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2004 privind unele contracte de garanție financiară (adoptat).

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2004 privind unele contracte de garanție financiară. Lege ordinară.

Cine este pentru? Mulțumesc. 181 de voturi pentru.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității veterinare (adoptat).

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității veterinare. Lege ordinară.

Cine este pentru? 183 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

  Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (1) al articolului 93 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 (adoptată propunerea de respingere).

Propunerea legislativă pentru modificarea alin. 1 al art. 93 din Legea administrației publice locale nr.215/2001.

S-a propus respingerea acesteia.

Cine este pentru? 175 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Propunerea de respingere a fost adoptată.

  Proiectul de Lege privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acțiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcției (adoptat).

Proiectul de Lege privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acțiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcției. Lege ordinară.

Cine este pentru? 181 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2000 pentru modificarea anexei Ordonanței de urgență nr. 21/1997 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților evreiești din România, și a anexei Ordonanței de urgență nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România (adoptat).

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.101/2000 pentru modificarea anexei Ordonanței de urgență nr.21/1997 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților evreiești din România și a anexei Ordonanței de urgență nr.83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România. Lege organică.

Cine este pentru? 182 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (adoptat).

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. Lege organică.

Cine este pentru? 182 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 4 din Legea nr. 50/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (adoptată propunerea de respingere).

Propunerea legislativă pentru modificarea art. 4 din Legea nr.50/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

S-a propus respingerea acesteia.

Cine este pentru? 179 de voturi pentru.

Împotriva propunerii de respingere? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Respinsă propunerea.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 401 din 7 octombrie 2003, pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (adoptată propunerea de respingere).

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 401 din 7 octombrie 2003, pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Cine este pentru propunerea de respingere? 179 de voturi pentru respingere.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Respinsă propunerea.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.165/2002 pentru modificarea art.138 și art.139 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiții financiare și piețele reglementate (adoptat).

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.165/2002 pentru modificarea art.138 și art.139 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiții financiare și piețele reglementate. Lege organică.

Cine este pentru? Mulțumesc. 181 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

  Proiectul de Lege privind Ordinul Meritul pentru Învățământ  și Medalia Meritul pentru Învățământ  (adoptat).

Proiectul de Lege privind Ordinul Meritul pentru Învățământ și Medalia Meritul pentru Învățământ. Lege ordinară.

Cine este pentru? Mulțumesc. 181 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență nr. 165/2002 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiții financiare și piețele reglementate (adoptată propunerea de respingere).

Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență nr.165/2002 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiții financiare și piețele reglementate. Și aici, s-a propus respingerea, de către Comisia pentru buget.

Cine este pentru propunerea de respingere? Tot 181 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

A fost respinsă propunerea.

  Proiectul de Lege privind stimularea privatizării și dezvoltării societăților comerciale din domeniul agriculturii (adoptat).

Proiectul de Lege privind stimularea privatizării și dezvoltării societăților comerciale din domeniul agriculturii. Lege ordinară.

Cine este pentru lege? Tot 181 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind Semnul onorific Vulturul României (adoptat).

Proiectul de Lege privind Semnul onorific Vulturul României.

Cine este pentru? Tot 181 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

  Proiectul de Lege privind completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat (adoptat).

Proiectul de Lege privind completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Lege organică.

Cine este pentru? 181 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

  Proiectul de Lege privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România (adoptat).

Proiectul de Lege privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România.

Cine este pentru? 181 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2004 pentru completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război (adoptat).

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.12/2004 pentru completarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război. Lege organică.

Cine este pentru? 183 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.9/2004 pentru completarea art.26 alin.(2) din Legea nr.130/1996 privind contractul colectiv de muncă (adoptat).

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.9/2004 pentru completarea art.26 alin.2 din Legea nr.130/1996 privind contractul colectiv de muncă. Lege organică.

Cine este pentru? 179 de voturi pentru.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/2004 privind prelungirea duratei unor contracte de închiriere (adoptat).

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/2004 privind prelungirea duratei unor contracte de închiriere. Lege ordinară.

Cine este pentru? 180 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege privind înființarea Administrație Naționale de Meteorologie (adoptat).

Proiectul de Lege privind înființarea Administrație Naționale de Meteorologie. Lege organică.

Cine este pentru? 181 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Propunerea legislativă privind completarea Art.201 alin.1 lit.i) din Legea Nr.571 din 2003 privind Codul fiscal (adoptată propunerea de respingere).

Propunerea legislativă privind completarea Art.201 alin.1 lit.i) din Legea Nr.571 din 2003 privind Codul fiscal.

S-a propus respingerea.

Cine este pentru această propunere? 179 de voturi pentru.

Împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptată propunerea de respingere.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.65 din 28 august 1997 privind regimul pașapoartelor în România (adoptată propunerea de respingere).

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.65 din 28 august 1997 privind regimul pașapoartelor în România.

S-a propus respingerea.

Cine este pentru? 179 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă privind acordarea unui procent de minimum 10% din construcțiile realizate prin ANL angajaților din toate domeniile siguranței naționale (adoptată propunerea de respingere).

Propunerea legislativă privind acordarea unui procent de minimum 10% din construcțiile realizate prin ANL angajaților din toate domeniile siguranței naționale.

S-a propus respingerea.

Cine este pentru această propunere? 181 de voturi pentru respingere.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Adoptată propunerea de respingere.

  Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.32 din 30 ianuarie 1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administrația publică centrală (adoptată propunerea de respingere).

Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.32 din 30 ianuarie 1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administrația publică centrală.

S-a propus, de asemenea, respingerea.

Cine este pentru această soluție? 178 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a aprobat propunerea de respingere.

   

Stimați colegi,

Am încheiat procedura votului final.

Vreau să vă anunț că după-amiază se va lucra în comisii. Rog Comisia juridică să facă audierile până mâine la o oră rezonabilă, ca să putem comunica celor două Camere raportul.

Vă amintesc că mâine, la ora 15,00, este ședință comună cu Senatul. Până la ora 15,00, sunt activități în comisie.

Vă reamintesc, de asemenea, că, întrucât, pentru joi, au rămas pe ordinea de zi doar propuneri de respingere, cred că este mult mai oportun să se lucreze în comisii și am avut consultări în acest sens cu șefii grupurilor parlamentare și cu membrii Biroului Permanent. Deci, se va lucra în comisii.

Mâine după-amiază, însă, nu lucrați în comisii sau în teritorii, veniți la ședința comună a celor două Camere.

Vă mulțumesc.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 12,50.

 
       

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 8 december 2019, 10:01
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro