Ion Mogoș
Ion Mogoș
Sittings of the Chamber of Deputies of May 4, 2004
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.64/12-05-2004

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-12-2019
04-12-2019
27-11-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2004 > 04-05-2004 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 4, 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.45 Ion Mogoș - o analiză a relațiilor româno - ungare, privite în prezent și în perspectivă.  

Domnul Ion Mogoș:

Ultimele zile au adus în atenția autoritaților naționale si a cetățenilor atât din România, cît și din Ungaria un moment important pentru relațiile dintre cele două țări. Este vorba despre momentul inaugurării parcului reconcilierii româno-maghiare si a redezvelirii statuii generalilor maghiari si despre zilele creștinătății ortodoxe din Ungaria la care a participat și ministrul român de externe, prilej pentru a readuce în atenția publicului anumite chestiuni de interes pentru România și pentru viitorul relațiilor cu Ungaria.

Parcul reconcilierii româno-ungare ar fi trebuit să fie inaugurat acum cîțiva ani, ca urmare a unei decizii guvernamentale din 1999. In timpul comemorării a 150 de ani de la moartea celor 13 generali maghiari, 150-200 de români au protestat pe strazile din Arad, strigînd sloganuri naționaliste. Se pare că aceste mișcări de stradă erau motivate în acel moment prin cererea oficialităților maghiare de a amplasa în parc statuia Libertății, simbol al Marii Ungarii. Ziarele din Ungaria din acea perioadă au criticat dur guvernul de la București pentru faptul de a nu fi participat, cu excepția ministrului justitiei, la acest eveniment. S-a scris că guvernul român ignora in mod intenționat și din motive populiste electorale importanța reconcilierii româno-ungare. E adevărat că a fost o stîngăcie diplomatică din partea guvernului român, dar cerința de a amplasa statuia Libertații în parcul reconcilierii nu ar fi putut fi percepută altfel decît ca afirmarea voinței iredentiste a guvernului maghiar. De altfel, ziarul Magyar Hîrlap sublinia necesitatea modificării frontierelor în favoarea Ungariei.

Trebuie menționat faptul că România si Ungaria sînt semnatarele unui tratat de prietenie, cooperare si bună vecinătate din 1996. Mai mult, alinierea politicii externe a celor două tari la cerințele europene și nord-atlantice prevede buna vecinătate și reconcilierea între state vecine.

In acest context, amplasarea statuii Libertății în parcul reconcilierii și consolidarea relațiilor româno-ungare reprezinta un compromis necesar pentru viitorul relațiilor dintre cele două țări. Ministrul român de externe aflat în Ungaria pentru participarea la sărbătorirea zilelor creștinătății a atras atenția supra acestui lucru și a subliniat că începînd de acum este rîndul Ungariei să demonstreze buna-credinta și o deschidere reală fată de relațiile de prietenie cu România. Ministrul Geonă a spus că așa cum România a rezolvat, la solicitările "uneori insistente ale părtii maghiare", multe chestiuni sensibile pentru români, recuperarea moștenirii Gojdu, o moștenire comună româno-maghiară, reprezintă un gest minim de "recompensare" din partea Ungariei. De asemenea, el a cerut opiniei publice maghiare să-i protejeze pe puținii români care se mai află în Ungaria.

Mă preocupă totuși o chestiune. Mîine, 1 mai 2004, Ungaria va deveni membru al Uniunii Europene, alături de alte 9 state. Situația României, deocamdată, este incertă în privința datei de integrare. Beneficiem de sprijinul autorităților europene pentru a reuși această performanță în 2007, dar, pe de altă parte, se vehiculează și posibilitatea amînării pînă în 2009. De altfel, studii de specialitate, ca de exmplu cel din The Economist, indică faptul că 2009 reprezintă o dată mai realistă pentru integrarea României în UE. Or, pînă în acel moment, Ungaria va fi deja un stat cu experiență în ceea ce privește UE. Mai mult, Comisia Europeană dar și Consiliul Uniunii Europene, insituțiile europene responsabile de procesul de integrare vor include și membri maghiari. Este important pentru România să beneficieze de sprijinul acestora.

Totuși, dată fiind istoria relațiilor româno-ungare și practicile înrădăcinate de sute de ani, mă întreb dacă nu ne vom afla la un moment dat în fața unei relații de neegalitate și neechitate, în sensul că România să fie nevoită să facă sau să existe presiuni pentru compromisuri și mai importante. Să nu uităm că avem deja de-a face cu un Consiliu al Secuilor din România, că am avut de-a face cu o situație de genul legitimației de maghiar-declarată de altfel ilegitimă de către Comisia de la Viena- și reticența populației României față de relațiile româno-maghiare, dat fiind trecutul sensibil al Ardealului.

Pînă în acest moment, România a dovedit a fi un partener de bună-credință pentru Ungaria. Să nu uităm faptul că modificarea Constituției din 1991 cuprinde prevederi și în avantajul minorităților naționale, și prin urmare, a minorității maghiare. Toate acestea, precum și deschiderea actuală impun ca începînd de acum să regăsim în atitudinea partenerilor maghiari aceeași bunăvoință ca și cea din partea noastră.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania monday, 9 december 2019, 17:41
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro