Victor Bercăroiu
Victor Bercăroiu
Sittings of the Chamber of Deputies of May 11, 2004
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.69/24-05-2004

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
04-12-2019
27-11-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2004 > 11-05-2004 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 11, 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.13 Victor Bercăroiu - despre definirea identității noastre europene de-a lungul istoriei recente";

 

Domnul Corneliu Ciontu:

  ................................................

Dau cuvântul domnului Victor Bercăroiu.

Va urma domnul Iulian Mincu. Domnii deputați Eugen Nicolăescu și Constantin Niculescu au depus la secretariat declarațiile.

Domnul Victor Bercăroiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am să evoc astăzi un eveniment deosebit la care am participat în Municipiul Câmpina, județul Prahova, în data de 9 mai, și anume, o sărbătoare cu triplu eveniment, Ziua Independenței de Stat a României, ziua victoriei împotriva fascismului și, nu în ultimul rând, Ziua Europei.

România a aniversat, într-o fericită coincidență evenimente cu o profundă semnificație istorică, determinată de procesul de modernizare și de dezvoltare a națiunii române în context european.

Prin actul de demnitate națională cerut de cetățenii români și susținut apoi, inclusiv prin jertfa de sânge a armatei române, pe câmpurile de luptă ale Bulgariei, proclamarea la 9 mai 1877 a independenței absolute față de Imperiul Otoman, se deschideau țării noi orizonturi și îi confereau acesteia un nou statut.

Țara noastră urma direcția începută de revoluția modernizatoare de la 1848, drum care ne conducea spre o viguroasă și fermă aliniere la valorile occidentului european. Aceasta a implicat, pe de o parte, necesitatea consolidării și dezvoltării structurilor și instituțiilor naționale, din nevoia alinierii lor cu cele din vestul Europei.

Pe de altă parte, s-a impus și edificarea unei politici externe, în concordanță cu noile interese și responsabilități ale statului român.

La 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu, într-un discurs memorabil a declarat, în mod hotărât, că țara rupea orice legătură cu Poarta și printr-o moțiune votată de Parlament se proclama independența.

Proclamarea independenței de stat a fost apogeul unei politici bine pregătite, în toate detaliile sale, care a trebuit consfințită apoi pe câmpul de luptă și impusă spre recunoașterea Europei.

Acest document de demnitate națională ar fi rămas o simplă moțiune parlamentară, dacă soldații libertății, numiți atunci dorobanți și călărași, nu s-ar fi luptat cu vitejie la sud de Dunăre, pentru a îndeplini năzuința seculară a tuturor românilor.

În urmărirea idealului unificator al națiunii române, edificarea primului stat independent și suveran român a pregătit actul Marii Uniri din 1 Decembrie 1918, prin redefinirea și dinamizarea idealului unității naționale.

Pentru mulți, independența României a fost incomodă și de aceea ea a trebuit apărată în primul și în al doilea război mondial.

9 Mai 1945 este ziua în care regimul totalitar al lui Adolf Hitler, cel care cufundase Germania și marea parte a Europei și a lumii în tenebrele sângeroase și pline de atrocități ale celui de-al doilea război mondial, își recunoștea înfrângerea în fața puterilor antifasciste, aliate sub același stindard, cel al luptei pentru libertate și pentru democrație.

La 9 Mai 1945, când Germania nazistă a semnat actul capitulării necondiționate, victoria comunității internaționale asupra ciumei brune se datora și soldaților care au luptat sub tricolor pentru libertate.

Din nou armata țării a asigurat perpetuarea națiunii și a statului român.

Iată de ce, ziua de 9 Mai este și ziua în care planeta sărbătorește victoria Coaliției Națiunilor Unite împotriva agresiunii fasciste.

Ziua de 9 Mai este, în același timp, și Ziua Europei, marcând începuturile unui proces care, după prăbușirea Zidului Berlinului și a Cortinei de Fier va permite reunificarea pașnică a continentului nostru.

9 Mai 1950 constituie punctul de pornire al construcției europene. În acea zi, ministrul de externe al Franței, Robert Schuman a propus un plan de pace, al cărei scop era controlul internațional asupra industriilor de război ale Franței și Germaniei, astfel încât nici unul din aceste state să nu se mai poată pregăti în secret de război.

La acel plan au aderat și Italia, Belgia, Olanda și Luxemburg, formând astfel prima dintre comunitățile europene, cunoscute din 1953 sub numele de Uniunea Europeană.

În anul 1973, celor șase membri fondatori li s-au alăturat Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, iar în 1981 Grecia, iar Spania și Portugalia în 1986.

În 1995, numărul membrilor a ajuns la 15, prin includerea Austriei, Finlandei și Suediei.

Odată cu admiterea altor țări, la începutul acestei luni, a devenit evident că și România să depună ultimele eforturi necesare pentru a fi în măsură să respecte criteriile de aderare.

În acest scop, România va trebui să ducă la bun sfârșit dificilele reforme începute în domeniile administrației, justiției, economiei și luptei împotriva corupției. Toate acestea presupun curaj și hotărâre, iar România nu duce lipsă de așa ceva, dovedind-o de-a lungul întregii sale istorii.

Independența câștigată va reprezenta o valoare înalt simbolică, atâta vreme cât actorii integrării rămân statele naționale. Noua entitate politică, economică, socială și unitară care se naște în urma extinderii spre est a Uniunii Europene va fi, fără îndoială, una independentă și suverană, aflată în raporturile de cooperare și parteneriat cu toate națiunile și structurile multinaționale care împărtășesc valorile lumii libere și democratice.

Țara noastră s-a lansat după 1989 într-un lung și dificil proces de recuperare a tradiției sale, de națiune și de stat european, de reintegrare într-un spațiu căruia îi aparține într-un mod firesc, organic, edificându-și în acești ani o identitate de țară democratică, refomele generând o economie de piață care va putea fi considerată drept una funcțională în cel mai scurt timp.

Pentru realizarea acestui deziderat este nevoie ca noi toți, autorități, instituții publice și private, cetățenii acestei țări, să contribuim activ la modernizarea României.

Integrarea europeană și euroatlantică reprezintă obiectivele strategice ale acestui proiect de modernizare și de occidentalizare.

Nu putem să nu fim conștienți de slăbiciunile noastre, de progresele pe care trebuie să le facem în introducerea acquis-ului comunitar și în compatibilizarea instituțiilor Statului român cu cele comunitare.

În acest context, costurile economice și sociale care ne revin în acest proces, trebuie asumate în totalitate. Știm, însă, că beneficiile aderării ne vor permite depășirea mai rapidă a rămânerilor în urmă, dezvoltarea societății și economiei românești și creșterea nivelului de trai.

Manifestările legate de Ziua Europei, organizate la nivelul țării noastre, sunt menite să permită cetățenilor o mai bună cunoaștere a valorilor europene, integrarea lor firească în sistemul valorilor naționale.

Avem cu toții datoria să participăm activ și creator la definirea identității noastre europene, apărând și promovând în același timp identitatea noastră națională și culturală.

Fiecare dintre noi trebuie să recunoască și să apere valorile pozitive ale Europei, democrație, demnitate, libertate, solidaritate și justiție socială, umanism și toleranță, dialog și cooperare între indivizi, comunități și națiuni.

Realizările memorabile ale trecutului și succesele prezentului trebuie să constituie temeiul mândriei de a fi român, iar seriozitatea și simțul de răspundere cu care ne vom îndeplini obligațiile care ne revin în procesul de integrare în Uniunea Europeană, contribuția la definirea viitorului Europei, vor constitui temeiul mândriei de a fi european.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 8 december 2019, 13:25
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro