Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of May 18, 2004
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.74/27-05-2004

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-12-2019
27-11-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2004 > 18-05-2004 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 18, 2004

  Intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,22.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnii Constantin Niță și Viorel Hrebenciuc, vicepreședinți ai Camerei Deputaților, asistați de domnii Nicolae Leonăchescu și Tudor Mohora, secretari.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața, oameni vrednici!

Începem prima parte a ședinței cu intervențiile dumneavoastră.

 
  Petre Posea - declarație politică: Alianța PNL + PD, mai mult NU decât DA;

Domnul Petre Posea. Domnul Baban va urma.

   

Domnul Petre Posea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi prezenți,

Declarația mea politică de astăzi: "Alianța PNL + PD, mai mult "NU" decât "DA".

Spre o mai concretă înțelegere a rândurilor de față, cu permisiunea dumneavoastră, îmi voi permite o scurtă aserțiune în preambulul temei ce doresc s-o expun.

În scurte cuvinte, vreau să evidențiez faptul că perioada pe care o traversăm acum, în plan politic, și până la sfârșitul anului nu este alta decât copia fidelă a jalnicului spectacol electoral oferit acum patru ani, dar din alte perspective, de aceleași formațiuni politice, PNL și PD.

De această dată, lumea este mai uimită, fiindcă stăruie fireasca întrebare sau dilemă: dacă ei n-au reușit atunci când au fost la putere să se afirme cu politici inteligente, ce dorește acum acest "hibrid contra narturii", în frunte cu cei doi "cyborgi", Stolojan - Băsescu, care sunt convinși, în închipuirea lor, că pereche mai potrivită nu există în lume, au în ei ceva extraterestru, în minte și în trup, dar asta este nesimțirea când este vorba de educație, previzibilitatea - caracteristică roboților - precum și săritura reciprocă la beregată, dacă s-ar mai vedea vreodată la putere?

Cele relatate sunt în măsură să ne amintească de "chinuita facere" a ciudatei "făcături" PNL + PD, care după o matură chibzuință, îndelungi căutări dominate de emoții, frisoane și alte trăiri, alianța dintre liberali și democrați a reușit, în sfârșit, să se înregistreze la tribunal.

Noua "creatură" acum concurând în stilul "compus" a fost nevoită să-și afișeze un blazon, cele de la "individual" fiind deja feștelite, așa că și-au adăugat ca semn de recunoaștere, la denumirea inițială, și însemnul DA.

Pentru a fi eliminată orice confuzie cu alte asemenea "creaturi", a fost pus un punct între cele două litere, ca un fel de barieră. După botez, alianța s-a înhămat la treabă și cea mai inteligentă manifestare (în concepția lor) a fost nominalizarea "scrâșnitorului în colțul gurii", Theodor Stolojan, drept candidat la Președinția României.

Imediat a început o ninsoare cu promisiuni și declarații optimiste, nu numai din partea liberalilor, ci și a acoliților lor, au fost puse la punct și niște sondaje de opinie colorate în roz, pentru a influența opinia alegătorilor nehotărâți încă.

Nu după mult timp, entuziasmul inițial a început să sufere de astenia de primăvară. După ce la înfiriparea idilei cei doi lideri ai "nou-născutei" alianțe și-au jurat dragoste eternă, încet, încet au renunțat la sentimente, așa că vor merge pe liste separate la alegerile locale, dar și la cele parlamentare și prezidențiale, în realitate, dându-și mâna doar într-o falsă horă a unirii.

Ca dovadă, recent, într-o localitate rurală buzoiană, s-a ajuns ca cele două formațiuni politice să-și fure una alteia candidații, furându-și, de fapt, singuri "căciula".

Poate sunteți tentați să credeți că mai departe domnește pacea și armonia. Nimic mai fals. Din contră, visurile de mărire ale liberalilor și ale partenerilor lor, declarațiile că vor cuceri cât mai multe posturi, începând cu primarii, consilierii locali și până la vârf, rămân învăluite în ireale neguri, atâta timp cât în programele lor electorale există o adevărată secetă de idei.

Ca exemplu, să luăm sloganul electoral al Stolojanului, "Împreună pe un drum mai bun", demonstrează că până acum ei s-au preumblat pe arătură. Poate, dacă ar fi completat... "un drum mai bun reparat de fratele Băsescu", ar fi avut mai multă credibilitate în ochii alegătorilor, fiind recunoscută măestria ex-ministrului transporturilor în materie.

Dar nu, "Fantomasul" liberal et compania, Nicolăescu, Săpunaru și alții, în aparițiile lor de orice fel, ferit-a sfântul să prezinte programe de viitor. Campania lor murdară, denigratoare se rezumă numai la critici dure la adresa PSD.

Cu un aer grav, scrâșnind din dinți și lipsit de zâmbet, "contabilul nostru" nu știe decât limba papagalului, repetând la infinit că "România nu mai poate merge înainte cu PSD", că pentru asta pune chezășie numele său, vezi Doamne ce "garanție prețioasă pune la bătaie". Că deraiază și face valuri aiuristice pe scena politică, stau dovadă amenințările la adresa propriilor filiale, că vor fi destiințate dacă vor colabora în vreun fel cu PSD-ul.

Sărmanul actor al acestui circ electoral, această figură deloc vandabilă electoral nu observă că realitățile vieții demonstrează că luna de miere dintre cele două partide este tot mai mult dominată de cuvântul NU decât de fantomaticul DA existent în sigla formațiunii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Ștefan Baban - declarație politică denumită Autonomia universitară există oare?;

Dau cuvântul domnului Ștefan Baban. Va urma domnul Becsek-Garda Dezideriu.

Domnii deputați Florin Iordache, Anton Mițaru și Vasile Miron au depus la Secretariat. Și domnul Alexandru Stănescu va depune la Secretariat.

   

Domnul Ștefan Baban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

"Autonomia universitară există oare?"

Alegerile noilor conduceri din universități, începând cu șefii de catedră și terminând cu rectorii, au generat, în unele instituții, certuri, acuzații, scandaluri, ceea ce a determinat contestarea și chiar anularea alegerilor ținute. În alte instituții, alegerile nici nu s-au ținut, din lipsă de candidați.

În conformitate cu Legea învățământului, alegerile academice se țin odată la 4 ani și ar trebui să constituie un eveniment mai mult pentru lumea universitară, de interes public urmând a fi doar rezultatele. Dar, după cum s-a văzut, mediul academic s-a molipsit și el de lupta politică și țigăneala balcanică, etalând la vederea întregii comunități problemele specifice, intime și negative. dacă mai era ceva și civilizat în România, lupta ascuțită pentru accederea la conducerea universităților a demonstrat că și școala superioară românească se scaldă în aceeași mocirlă, ca și întreaga Românie. Faptul se repetă, din 1990, sub motive diverse, dar care au aceeași cauză cu toată viața economică, politică, socială, culturală din România: perceperea mediului corupt, confuz, marcat de inegalități.

Punctul de pornire constă în anul 1990, atunci când candidații la viața universitară respinși în anul precedent datorită mediilor mici, numărului limitat de locuri, au reclamat democrația tocmai recent câștigată. Sub presiunea manifestațiilor de stradă, autoritățile din învățământ au cedat, au acordat locuri suplimentare, au aprobat redistribuiri de candidați. A urmat apoi avalanșa de universități particulare, unele deschise fără autorizații, rebotezarea unor institute pedagogice drept universități, toate acestea pentru a satisface vanitățile unor politicieni locali. Impresia negativă creată de acest circ din învățământul superior s-a extins pe nedrept și asupra instituțiilor serioase, indiferent că erau de stat sau particulare. Astfel că interesele obscure și banii au creat titrați pe bandă rulantă, care, în practică, au demonstrat că sunt nulități absolute, iar poate lucrul cel mai rău pe care l-a putut face a constat în modificarea, la doar câteva zile după adoptare, a Legii învățământului. Modificarea, după cum s-a văzut în timp, nu a adus nimic constructiv, ba chiar a facilitat obținerea diplomelor de licență de către cei care aveau bani, dar n-aveau timp de studii.

Toate aceste evenimente au dus la concluzia, nu tocmai corectă, că studenții români sunt neserioși, că vor să dea examene puține, dar să obțină note mari, că absolvenții învățământului superior postdecembrist nu sunt bine pregătiți profesional, că examenele ca și cunoștințele teoretice se cumpără pe bani grei, iar profesorii știu asta și-i încurajează pentru a nu-și pierde numărul de studenți și implicit pentru a nu li se restructura catedra, dar și pentru că nu dispun de resurse financiare suficiente pentru un trai decent. Confirmarea a venit odată cu scandalul notoriu al diplomelor de licență acordate ilegal și pe căi nu tocmai corecte, ajungându-se ilegal și pe căi nu tocmai corecte la trista concluzie că, în ziua de azi, o diplomă de absolvire a unui învățământ superior nu are nici o valoare, astfel încât nu contează unde urmează să studiezi, important este să obții ce vrei.

Lupta pentru accelerarea la o funcție de conducere în cadrul academic nu a ținut cont de moralitate sau corectitudine. Eludarea legislației în vigoare, folosirea ca argument legal a autonomiei universitare, utilizarea diferitelor subterfugii au năruit și mai mult încrederea în mediul academic românesc. Și asta în condițiile în care trebuie să recunoaștem că învățământul superior românesc, indiferent de problemele pe care le are, reușește să fie recunoscut de străinătate ca un producător de foarte buni specialiști care, din păcate, nu doresc să rămână în țară.

Sondajele de opinie situează școala superioară românească pe una din cotele înalte ale încrederii cetățenilor țării. Cu atât mai mult este de dorit evitarea unor situații care să provoace scăderea acestei încrederi, fie în urma unor tentative de "interpretare" proprie a legilor, fie a unor ezitări în aplicarea acestora.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Becsek-Garda Dezideriu Coloman - sesizarea altor fapte de încălcare a legii în cazul retrocedării terenurilor agricole și forestiere;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu. Va urma domnul Dumitru Bentu.

Domnul Romeo Raicu a depus la Secretariat declarația.

   

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnul ministru delegat pentru administrația publică, domnul Gabriel Oprea, a afirmat: "corupția, indiferent de anvergură, nu poate fi tolerată, sub nici o formă. Știm foarte bine că mai există funcționari care condiționează de ceva rezolvarea problemelor curente, deși ei sunt plătiți de stat, adică de cetățeni, pentru soluționarea lor". Domnul ministru însă nu se referă la faptul că mulți prefecți, secretari generali ai prefecturilor, alți funcționari blochează, în cadrul Comisiilor județene de fond funciar, retrocedarea terenurilor agricole.

Cazul cel mai concret îl reprezintă modul cum s-a procedat în județul Covasna, municipiul Sfântu Gheorghe, cu foștii proprietari de drept care au depus cereri pentru retrocedarea parcelei numită Câmpul de flori de către reprezentanții prefecturii. Acest teren, cu o suprafață de 500 de hectare, a fost transformat, în mod ilegal, în domeniu public. Comisia de delimitare, formată din așa-numiți specialiști, care a propus trecerea terenului în domeniul public, înființată prin Ordinul prefectului nr.108/1999, nu a avut nici un temei legal pe baza căruia să se constituie. Constituirea ei nu s-a putut baza nici pe prevederile Hotărârii de Guvern nr.517/1999, art.3 și 4, nici pe cele ale Ordinului ministrului nr.142/1999 sau ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr.198/1999, art.7, alin.1 și 2. În plus, nici nu există dovezi că s-a făcut vreo ședință și că s-a întocmit vreun proces-verbal. Ar trebui observat și faptul că, în aceeași zi, 13 decembrie 1999, s-a emis Ordinul prefectului nr.108, prin care se înființa comisia de specialiști. Această comisie cercetează situația și face propunerea de trecere a celor 500 de hectare teren arabil în domeniul public, iar în final Prefectura redactează adresa nr.9671, prin care se înaintează această propunere Ministerului Agriculturii spre soluționare.

Unii angajați ai Prefecturii, în adresa nr.9836/20 decembrie 1999, au dezinformat, în mod grav, oficialii Ministerului Agriculturii, susținând că suprafața de 500 de hectare nu face obiectul retrocedării. Cu toate că atât comisia locală din Sfântu Gheorghe, cât și cetățenii au solicitat restituirea acestor terenuri agricole din Câmpul Frumos pe vechiul amplasament, conform Legii nr.1/2000, comisia județeană a refuzat, în repetate rânduri, aceste solicitări, deși au recunoscut că terenurile revendicate de acești cetățeni sunt amplasate în Câmpul Frumos. Este straniu cum această comisie județeană le oferă, în schimb, proprietarilor terenuri într-o altă parcelă, este vorba de o pășună amplasată pe niște dealuri și, în același timp, declară Ministerului Agriculturii că terenul în discuție nu este revendicat. În plus, deși Zoocomp apare în anexa la H.G. nr.1010/1999, ca având doar 561 hectare teren arabil, restul fiind pășune, prefectura solicită, totuși, trecerea a 500 de hectare, aproape tot terenul arabil din domeniul public, iar Ministerul Agriculturii aprobă.

Domnule ministru Gabriel Oprea, cred că situația cetățenilor din Sfântu Gheorghe nu se mai poate tolera. Este inadmisibil ca, atunci când Guvernul Năstase a impus ca o prioritate retrocedarea terenurilor agricole și forestiere ilegal confiscate, unii funcționari din cadrul Prefecturii județului Covasna să încalce legea numai pentru a susține interesul personal al unui om de afaceri.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Dumitru Bentu - declarație politică denumită Secția de suedeză;

Dau cuvântul domnului deputat Dumitru Bentu. Va urma domnul Ludovic Mardari.

Domnul Ioan Timiș a depus la secretariat declarația.

   

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi se numește "Lecția de suedeză"

Săptămâna trecută a vizitat România premierul Suediei, domnul Goran Persson. Cu acest prilej, s-a derulat și cea de-a patra întâlnire între domnia sa și primul-ministru român, domnul Adrian Năstase.

Comunicatele oficiale au subliniat dorința sinceră a celor două state de a colabora pentru combaterea terorismului, a traficului de stupefiante și de ființe umane în baza unui acord interguvernamental, semnat de cei doi șefi de guverne la Palatul Victoria.

Nu a ocolit nici domeniul economiei, mediu, infrastructură etc.

Dincolo de limbajul diplomatic, în cadrul întâlnirilor înscrise în programul vizitei, s-au distins câteva aprecieri a căror sinceritate nu poate genera nici o urmă de îndoială. Venite din partea unui șef de stat nordic, ele sunt oneste și călduroase, în același timp, iar tonul cu care au fost rostite dovedește echilibru și realism.

Spunea domnul Goran Persson: "Multe decizii foarte dificile trebuie luate, dar și aici pot observa aceeași conducere îndrăzneață dovedită și cu ocazia reglementării vechilor datorii dintre România și suedia, care îl caracterizează pe domnul Năstase".

"În persoana domnului prim-ministru Năstase, România are un lider modern, în centrul procesului european de luare a deciziilor. Sunt recunoscător că îi sunt prieten".

"Uniunea Europeană are nevoie de România și România are nevoie de Uniunea Europeană".

Aceasta este imaginea premierului român în Occident, acolo unde complezența nu se substituie obiectivității, iar sinceritatea nu este mimată.

Lecția de suedeză a fost predată. Oare câți dintre cei de pe malurile Dâmboviței au înțeles-o sau măcar au conspectat-o?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Ludovic Mardari - declarație politică cu titlul PSD ar trebui să renunța la actuala denumire;

Dau cuvântul domnului deputat Ludovic Mardari. Va urma domnul Napoleon Pop.

   

Domnul Ludovic Mardari:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi are titlul "PSD ar trebui să renunțe și la actuala denumire".

În urmă cu câteva luni, domnul ministru Blănculescu vorbea despre preluarea caselor de odihnă, a vilelor agenților economici care au datorii către stat. În acest context, mie mi se pare mult mai importantă preluarea blocurilor de locuințe aflate în proprietatea agenților economici rău platnici, care încearcă să facă rost de bani prin vânzarea aprtamentelor, amenințând chiriașii că, dacă nu plătesc imediat sumele cerute, urmează să fie evacuați. Constat, în acest sens, o indiferență totală din partea Guvernului PSD. Acest aspect reiese din răspunsul primit la ultima interpelare adresată domnului Adrian Năstase, prim-ministrul României. Conținutul ei este următorul:

"În luna martie a.c., am primit în audiență mai mulți cetățeni cu domiciliul în Timișoara, Str.Muzicescu nr.6. Imobilul cu 80 de apartamente, de la adresa menționată, a fost construit de către Statul Român în anul 1975 și predat în folosință Consiliului Popular al Municipiului Timișoara, prin ICRAL, devenită ulterior Regia Autonomă URBIS. Apartamentele în cauză, deși au o suprafață de aproximativ 30 m.p. fiecare, au fost ocupate de familii numeroase, pe baza unor contracte de închiriere sau a unor ordine de repartiție.

În conformitate cu prevederile Decretului-Lege nr.61/1990 și a Legii nr.85/1992, aceste apartamente trebuia să fie vândute titularilor de închiriere sau celor cu ordine de repartiție.

Consiliul Județean Timiș, prin Decizia nr.923 din 27 iulie 1992, a preferat să vândă întregul imobil Societății Comerciale COMTIM CARNEX SA, fără să se gândească la problemele sociale care vor urma. În mod sigur, au fost interese din partea potentaților vremii.

Ani de-a rândul, cele peste 70 de familii s-au adresat Prefecturii Timiș, Comisiilor de abuzuri din Parlament, Președinției României, primind același invariabil răspuns: să-și rezolve problema spațiului locativ apelând la noul proprietar.

În prezent, Societatea Comercială Comtim Carnex SA se află în lichidare, iar firma care se ocupă de această acțiune a solicitat locatarilor să cumpere apartamentele cu plata imediată, la prețuri cuprinse între 4000 și 6200 de euro, în caz contrar le vor scoate la licitație.

Domnule prim-ministru, majoritatea familiilor în cauză, care cuprind aproximativ 200 de persoane, se află în imposibilitatea de a plăti imediat o astfel de sumă și, ca urmare, riscă să fie evacuate, fără perspectiva de a mai obține o locuință prin închiriere. Primăria Timișoara, cel puțin deocamdată, se află într-o situație dezastruoasă în ceea ce privește fondul locativ.

În consecință, vă rog să dispuneți găsirea unei soluții legale de rezolvare a problemei relatate".

Răspunsul la această interpelare l-am primit, săptămâna trecută, marți, 11 mai. Se afirmă că apartamentele imobilului în cauză, care aparține S.C. Comtim SA , societate aflată în lichidare, este necesar să fie vândute pentru ca Agenția de Valorificare a Activelor Statului să poată recupera o parte din creanțe. "Este foarte probabil ca locatarii să nu dispună de mijloacele materiale de cumpărare a locuințelor, indiferent de metoda de valorificare a acestora. Modalitatea propusă este cea a vânzării directe către chiriași la prețurile rezultate din raportul de evaluare, iar în cazul în care aceștia nu vor putea achita prețul, urmează ca apartamentele să fie vândute la licitație publică".

Din acest răspuns, reiese foarte clar că actualului Guvern nu-i pasă că zeci de familii vor fi evacuate în stradă. Nu-i pasă că, în 1992, acești oameni au fost păcăliți de instituțiile statului care au încălcat legea, n-au oferit spre cumpărare acele apartamente deplorabile celor care locuiau în ele de zeci de ani de zile, astfel încât să le poată plăti în rate, pe o perioadă mai lungă de timp, așa cum s-a procedat în cazul numeroșilor foști chiriași din România.

După părerea mea, statul ar fi avut posibilitatea să-și repare greșeala comisă în anul 1992. Ar fi putut să redevină proprietar al imobilului în cauză, în condițiile lichidării S.C. Comtim SA și să aplice legea, acum, în anul 2004, dacă n-a făcut-o în 1992.

Având în vedere răspunsul primit, mi se pare un nonsens păstrarea sintagmei "social" în denumirea partidului aflat la guvernare.

O situație asemănătoare este și în cazul chiriașilor domiciliați în Timișoara, Str.Eneas nr.15A, imobil cu 75 de apartamente care aparține S.C. Energoconstrucția SA Timișoara, agent economic cu mari datorii privind asigurările de sănătate.

Sunt convins că, la nivel de țară, sunt numeroase exemple de acest fel și este absolut necesară o intervenție rapidă în rezolvarea lor, indiferent dacă partidul aflat la guvernare își păstrează sau își schimbă iarăși denumirea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Napoleon Pop - declarație politică: Patru ani de privațiuni contra 30 de zile de promisiuni;

Invit la microfon pe domnul deputat Napoleon Pop. Va urma doamna Iulia Pataki.

   

Domnul Napoleon Pop:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează: "Patru ani de privațiuni contra 30 de zile de promisiuni"

Poate, mai mult ca oricând, apropierea alegerilor locale și generale din acest an este un prilej de evocare a originalității democrației românești. Politicienii își aduc aminte de cetățean cu câteva zeci de zile înaintea introducerii buletinului de vot în urnă, după cum cetățenii observă tot mai mult că, între două cicluri electorale, nu se întâmplă mare lucru pentru ei sau în nici într-un caz ceva bun.

De regulă, se întâmplă ceva bun numai pentru cei aflați la putere, iar tot ceea ce trebuie să radieze către cetățean, pentru că democrația spune că se guvernează pentru ei și în numele lor, este direcționat către clientela politică reprezentând o minusculă fracțiune a cetățenilor.

Cu o duminică înainte de lansarea actualei campanii electorale pentru alegerile locale, am fost surprins să văd că brusc s-au găsit banii necesari pentru trasarea benzilor de circulație pe stărzile Bucureștiului, că, într-un week-end de odihnă, alei și străduțe între blocuri, uitate de decenii și tot de atâta timp necurățate, erau asfaltate cu sârg, dar și de mântuială. În general, peste tot încercarea celor aleși ca pe ultima sută de metri să dea o pojghiță subțire și nedurabilă de civilizare a capitalei.

Totuși, este de râs că, într-un sens giratoriu extrem de poluat, lângă Piața Sudului, cineva a avut ideea de a pune bănci cu nemiluita, probabil pentru cei cu prescriție de a inhala praful și poluarea orașului într-o zonă de maximă concentrare. Și toate acestea într-un sens giratoriu, pentru a putea fi văzute ostentativ. În schimb, în cartierele mărginașe și ce a lăsat regimul Ceaușescu s-a degradat, în perioada tranziției spre europenizare. Acolo arată totul încremenit ca acum 50 de ani.

După încă o săptămână, la capetele geografice ale acestor realizări de peste noapte, au apărut afișele cu fețele radiante ale actualilor primari de sector, cu deviza să "continuăm împreună".

M-am întrebat ce ar putea fi de continuat. Starea de lucruri jalnică, pentru majoritatea cetățenilor din capitală, fără apă curentă și canalizare, cu străzi cel mult pietruite acum 50 de ani și pline de praf? Amăgirea de o clipă a unei asfaltări spălată de prima ploaie și distrusă de primul îngheț? Extinderea asistenței sociale până la atingerea demnității în fața neputinței de a-ți plăti întreținerea? Să continuăm creșterea numărului cetățenilor care nu mai vor să vină la vot? Să continuăm ciclicitatea a 4 ani de privațiuni, cu 60 - 75 de zile la fiecare 4 ani cu promisiuni?

Ce se întâmplă astăzi este rezultatul unui proces mai îndelungat, care demonstrează doar tangențialitatea clasei politice cu cetățeanul numai la momentele de posibilă remandatare, pentru a continua ceea ce este rău pentru cetățeni, și nu contopirea acesteia cu interesele generale ale electoratului.

Cetățeanul comun a fost adus la limita existenței sale materiale: să-și permită să mănânce, să poată să-și cumpere câteva medicamente și să-și reducă voluntar accesul la utilități.

Acest ciclu de 4 ani de privațiuni contra a 30 de zile de promisiuni l-a adus pe cetățean în postura de a nu mai putea reacționa și chiar de a nu mai fi interesat în idei noi sau de a contribui la o viziune, ceea ce echivalează cu renunțarea la speranță.

Nu cred că sarcina noastră este de a avea cetățeni dominați de apatie. Dar poate și ei nu înțeleg că, plătind 4 ani impozite, doar în 30 de zile văd că ceva superficial, subțire și fals sclipitor li se întoarce, iar cât durează pentru ei și urbe se știe.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Iulia Pataki - intervenție referitoare la problema eternă a egalității de șanse între femei și bărbați;

Dau cuvântul doamnei deputat Iulia Pataki. Va urma domnul Metin Cerchez.

Domnii deputați Eugen Arnăutu și Mihai Tudose au depus la Secretariat declarațiile.

   

Doamna Iulia Pataki:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi se referă la problema eternă a egalității de șanse între femei și bărbați, mai precis la "Comisia fantomă". mă voi referi la Comisia fantomă din Camera Deputaților.

Chiar prin Hotărârea Camerei Deputaților nr.24/18 noiembrie 2003 privind înființarea Comisiei pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați, se amână intrarea în vigoare a acesteia pentru sesiunea care a început în februarie anul acesta. Dar nimic nu s-a întâmplat de atunci. Conducerea Camerei nu a stabilit componența Biroului comisiei, practic nefiind posibilă înființarea acesteia.

Am mai spus-o și o repet: este inadmisibilă nepăsarea sau lipsa de voință a politicului când este vorba de ceva concret. După o mulțime de acte normative care au drept scop îmbunătățirea situației femeii în societatea noastră, a promovării drepturilor acesteia, ne împotmolim când se impune înființarea instituțiilor necesare aplicării acestora.

Ne aflăm în situația ridicolă în care ne lăudăm cu această comisie în fața instituțiilor europene, ca o realizare, în timp ce aceasta nu există, de fapt. Interesant este faptul că Parlamentul European consideră, prin președintele acestuia, domnul Pat Cox, că integrarea problematicii de gen trebuie să constituie o prioritate și a următorului Legislativ european. Mai mult, s-a înființat Grupul pentru egalitatea de gen la cel mai înalt nivel, având ca membri președintele, vicepreședinții, reprezentantul Conferinței președinților de comisii, precum și președinta Comisiei pentru drepturile femeii din Parlamentul European, menit a asigura implementarea principiului egalității de șanse în toate politicile și programele Uniunii Europene.

Avem, deci, o structură europeană care, la prima sa ședință din 21 aprilie a.c., și-a asumat un angajament politic ferm în privința promovării egalității de gen în toate domeniile sale de activitate, iar Parlamentul României nu este în stare să-și depășească limitele politice de mentalitate sau altele. Nu-mi dau seama. Să fiu sinceră, sunt dezamăgită de lipsa de interes a colegilor mei, în special a celor care au depus proiectul de hotărâre de înființare a acestei comisii.

M-am așteptat la o poziție fermă din partea lor, dar și a noastră, a tuturor, de a depăși unele interese și a ne concentra asupra a ceea ce este important pentru noi toți: eliminarea discriminării după criteriul de sex și promovarea drepturilor femeii în societatea românească, prin îmbunătățirea cadrului legislativ și instituțional existent pentru a impune, a integra dimensiunea egalității de gen în politicile publice, dar m-am înșelat.

Promovarea drepturilor femeii se lasă așteptată. Astfel, nu-mi rămâne decât să solicit Biroului permanent al Camerei Deputaților, și v-aș ruga domnule vicepreședinte să transmiteți această solicitare, de a pune imediat în aplicare Hotărârea nr.24 din 2003, ori de a propune abrogarea acesteia. Deja a devenit o problemă de credibilitate politică, dar suntem în campania electorală și cui îi pasă de ce vrem noi femeile. Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și sunt în măsură să vă dau o primă informație. Ieri am primit solicitarea dumneavoastră la ședința de birou și s-a convenit ca în termen de o săptămână, liderii să se pună de acord asupra configurației conducerii acestui grup. Sperăm ca liderii să o facă.

 
  Metin Cerchez - declarație politică intitulată Cine mai este român azi în România?;

Domnul deputat Metin Cerchez are cuvântul și va urma doamna Viorica Afrăsinei.

   

Domnul Metin Cerchez:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Cine mai este român azi în România?"

În anul 2001 am inițiat o propunere legislativă pentru a preîntâmpina un incident diplomatic - ca pe culoarea galbenă a drapelului României să apară stema națională, astfel încât drapelul românesc să nu mai fie confundat la acea vreme cu drapelul altor două țări, respectiv Andora și Ciad.

Între timp, acest mic stat, Andora, a luat-o înaintea României și a pus o stemă pe culoarea galbenă, astfel încât nu mai poate fi confundată cu Ciadul sau cu România. A rămas ca drapelul României să suporte această modificare, pentru că începând din 1989, din clipa în care stema națională a fost scoasă în acele zile din Decembrie '89, urma un proces legislativ normal, un act juridic, astfel încât să intrăm și noi în rândul țărilor moderne. Nu s-a întâmplat acest lucru, chiar m-am întrebat și în acele zile din decembrie și ulterior, ce-i deranja pe stema țării respective, în afară de Republica Socialistă România, apariția spicelor de grâu, și iată că nu mai avem spice de grâu, este acea criză a grâului, pădurile de pe stema veche, iată că nu mai avem nici păduri, petrol, și iată că importăm și mafia petrolului se vede atât în rafinăriile Rafo Onești, cât și la PETROMIDIA, și iată că bogățiile acestea care-i deranjau pe unii au dispărut din România și de pe stemă.

Am spus în acel proiect de lege să fie pusă stema României așa cum este ea la ora actuală. Mi s-a comunicat..., mi-a fost respins proiectul legislativ, pentru că trebuia, vezi, doamne, schimbată Constituția României, cu toate că nimeni, absolut nimeni, nici eu, nu îndrăznea să schimbe culorile drapelului românesc, așa cum este stipulat în art.12 din Constituție, ele rămâneau: roșu, galben și albastru, și nu cum apare în Constituție: albastru, galben și roșu. De când ne-am născut și suntem români, știm că aceste culori sunt: roșu, galben și albastru, dar nimeni nu a sesizat sau nimeni nu a vrut să sesizeze acest aspect.

Trecând peste acest aspect, când s-a modificat Constituția, din nou, mi-a fost respins acest amendament și iată că Ambasada Ciadului de la Moscova a înaintat Organizației Națiunilor Unite în urmă cu o lună un protest oficial, pentru ca steagul României să nu mai fie arborat la Organizația Națiunilor Unite.

Organizația Națiunilor Unite ne-a trimis un răspuns ca să aibă loc o mediere diplomatică pentru a evita un scandal diplomatic, și asta însemna ca noi, România, să punem ceva distinct pe acest drapel, iar în cadrul Senatului mi-a fost respins din nou acest proiect, invocându-se, vezi, doamne, din nou aspectele constituționale ale problemei. și stau și mă întreb: în 2001 s-a spus că era lege juridică și se va schimba când se va schimba și Constituția. S-a schimbat Constituția și tot așa am rămas. Și am făcut o legătură, mă scuzați, între ce a apărut ieri în "Evenimentul zilei" și ce s-a întâmplat aseară în plenul Senatului.

Dacă ați citit "Evenimentul zilei" de ieri, ați observat că foarte mulți din conducătorii noștri fac parte din masonerie. Ținând cont că această masonerie este o organizație secretă, ținând cont că sunt membru al unei Comisii de siguranță națională, stau și mă întreb cum oare într-o țară care este creștină, membri ai serviciilor secrete, membri ai Guvernului, membri ai întregii conduceri să facă parte din organizații secrete, care, la un moment dat, stau și mă întreb, cui folosesc?

Dacă acest popor român este creștin și ortodox și crede în Dumnezeu și în Isus Christos, așa cum se spune, cum oare acești conducători pot spune că Dumnezeu nu există de fapt, că există un mare arhitect și, făcând parte din această francmasonerie, pot interveni oricând în mușamalizarea unor dosare, pentru că cei care nu știu, această Frăție implică la un moment dat că dacă un membru al Frăției pățește ceva, ceilalți sunt obligați să intervină, astfel încât fratele respectiv să nu pățească nimic, și atunci stau și mă gândesc de ce de 14 ani încoace dosarele cu cei care au jefuit și jefuiesc România sunt ascunse mereu, iar cei care fură o găină sau un salam de foame sunt mereu pedepsiți.

Este imposibil ca într-o țară normală, membri ai unor servicii secrete să facă parte din organizații al căror caracter este secret. Nu știu dacă va folosi imaginii României, dar nu cred că mai există în lume un caz ca o astfel de Frăție să primească bani publici, bani din impozitele tuturor românilor creștini și ortodocși sau de alte confesiuni pentru o anumită, să-i zic, "asociere secretă". și, la fel, stau și mă întreb cum din banii noștri publici, din impozite și taxe suntem nevoiți să plătim un cămin studențesc al profesorului Ion Neagu, rector la Universitatea Titulescu, unde și domnul premier Adrian Năstase este profesor, care scot zeci, sute de mii de dolari, bani personali, iar noi finanțăm activitatea lor. Vezi, doamne, nu-i ajung domnului Ion Neagu sutele de mii de dolari pe care le ia, apărând toți teroriștii PKK, pe care Turcia, membră NATO, îi urmărește și îi cere pentru extrădare, și domnul Ion Neagu îi scoate nevinovați pe toți pe bandă rulantă.

Acum înțeleg și eu în 4 ani ăștia de deputăție că m-am luptat cu morile de vânt, că de fapt mă luptam cu o mafie extrem de puternică care conduce tot în România, degeaba făceam eu interpelări, degeaba făceam întrebări peste întrebări, pentru că răspunsul niciodată nu ar fi fost dat de către membri ai acestei Frății în rândul cărora se află și cel care a devalizat România de sute de milioane de dolari, un terorist PKK, membru al Lojei masonice din România, introdus de Gheorghe Comănescu.

Nu știu oare cine-i mai poate scăpa pe români, pentru că este clar, cei care ne conduc, făcând parte din Lojă, nu cred în Dumnezeu, ci cred în altceva. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Viorica Afrăsinei - marcarea celei de-a 10 a aniversări a Zilei internaționale a familiei; Dau cuvântul doamnei Viorica Afrăsinei, va urma domnul Gheorghe Dinu.

Parlamentarii Minodora Cliveti, Cristian Sandache, Pavel Târpescu, Endre Bereczki, Adrian Ionel, Ștefan Giuglea, Iriza Scarlat, Mircea Costache, Ioan Sonea, Corneliu Ciontu și Nichifor Cristian au depus la secretariat declarațiile.

   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația mea s-a dorit o pledoarie pentru condiția familiei din societatea românească, având în vedere faptul că ziua de 15 Mai din acest an a marcat cea de a 10-a aniversare a "zilei familiei".

Ziua internațională a familiei este un prilej cu care se promovează conștientizarea problemelor privind familiile, precum și acțiunile adecvate.

Această zi poate deveni un puternic factor mobilizator care să acționeze pentru familiile din toate țările care se folosesc de această oportunitate ca să-și demonstreze sprijinul pentru problemele legate de familie, în funcție de specificul țării.

În România s-au făcut pași importanți în această direcție și am în vedere evoluția societății românești în ultimii ani și interesul major al Guvernului Adrian Năstase prin măsurile și programele realizate prin instituțiile sale.

Am considerat, și este de datoria noastră ca, de la această tribună, să evocăm acest lucru, având în vedere și pașii importanți pe care Parlamentul României i-a realizat în această direcție prin legislația elaborată, și aș aminti aici legislația în domeniul egalității de șanse, legislația în domeniul social, în domeniul violenței în familie, în domeniul maternității.

Iată doar câteva din actele normative pe care noi, parlamentarii, le-am elaborat în această direcție.

Familia este nucleul de bază a societății.

Avem nu doar datoria, dar și obligația morală de a iniția și promova măsurile legislative cele mai adecvate, astfel încât rolul familiei și grija pentru problemele familiei să se regăsească în prim-planul politicii românești.

Domnule președinte de ședință, am de asemenea o intervenție a colegului nostru, domnul deputat Marcu pe care, permiteți-mi să o predau la doamna stenografă.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da, de acord. Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Dinu - declarație politică intitulată De ce nu se vrea reabilitarea căii ferate? Cine suportă pierderile din acest sector?;

Dau cuvântul domnului Gheorghe Dinu, va urma doamna Amalia Bălășoiu.

   

Domnul Gheorghe Dinu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează "De ce nu se vrea reabilitarea căii ferate? Cine suportă pierderile din acest sector?"

Modul cum sunt cheltuiți banii la calea ferată a făcut de mai multe ori obiectul unor anchete de presă și chiar ale organelor de cercetare penală, inclusiv ale unor organisme ale Uniunii Europene.

Recenta știre difuzată de mass-media privind scutirea de către Guvern a CNCFR S.A., SNT Marfă, SNT Călători, de plata unor uriașe datorii către bugetul statului, mă fac să reamintesc că am făcut numeroase intervenții de la tribuna Camerei Deputaților, declarații politice și interpelări, asupra modului cum este administrată calea ferată, cum sunt cheltuiți banii publici din acest sector, inclusiv împrumuturile externe contractate cu garanția statului român.

Spargerea fostei SNCFR și divizarea ei în peste 40 de entități a dus la disiparea slabelor resurse, dar și a răspunderilor, a creat teren propice pentru risipă și corupție.

În anii '93-'94, fosta SNCFR a plătit unui consorțiu străin suma de 2 milioane mărci germane la vremea aceea pentru un studiu privind reabilitarea căii ferate. Nimic din acel studiu nu s-a aplicat și nu-mi pot imagina cum poți cheltui atâția bani și să nu folosești nimic de pe urma cheltuirii acestora.

Am promovat în anul 2002 proiectul unei Legi a administrării și exploatării căii ferate prin care propuneam reunirea într-un întreg, sub forma unui holding, a tuturor componentelor administrației căii ferate cu capital de stat, așa cum a mai fost și cum este și în prezent în toate țările europene, ceea ce, în opinia mea, dar nu numai a mea, ar fi dat mai multă coerență activității feroviare și ar fi stopat risipa inutilă de resurse, ce are loc în prezent prin costurile administrative exagerate, prin plăți de TVA și comisioane bancare pentru decontările între societățile feroviare, ce au aceeași sursă, capitalul de stat, adică banul public.

Din păcate, proiectul de lege nu a fost însușit nu atât de ministrul Mitrea, cât de cei din eșalonul 2 al conducerii Ministerului Transporturilor, menținuți pe posturi din vechea guvernare și care, trimiși la discuții sau avizare, s-au opus vehement legii, deoarece prin această reunificare a administrației feroviare își vedeau periclitate interesele proprii.

Nu înțeleg nici eu personal și nici marea masă a personalului feroviar de ce nu se vrea comasarea capitalului de stat la calea ferată? De ce nu se vrea o coordonare unitară a activității feroviare, o gestionare mai eficientă a banului public, a infrastructurii și a patrimoniului feroviar?

Cine răspunde de haosul creat la calea ferată, de pierderile uriașe generate de proasta gestionare a acestui sector? Pierderi care, iată, acum sunt trecute la datoria publică, adică sunt suportate din buzunarul nostru, al tuturor.

Domnilor guvernanți, aș dori ca lângă pierderile pe care recent le-ați trecut la datoria publică să adăugați și sumele pe care anul acesta le-ați acordat din bugetul de stat sectorului feroviar și după ce ați făcut calculul să vă gândiți care ar fi modalitatea de rentabilizare a acestui sector de care nu se poate lipsi economia națională, astfel ca să nu mai fie necesară din timp în timp această operațiune de ștergere a uriașelor datorii acumulate. Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Amalia Bălășoiu - declarație politică intitulată Ziua internațională a familiei - 15 mai, prilej de reflecție pentru toți românii;

Dau cuvântul doamnei Amalia Bălășoiu, va urma domnul Nicolae Leonăchescu, domnul Aurel Daraban a depus la secretariat.

   

Doamna Amalia Bălășoiu:

Domnule președinte,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Declarația politică a mea de astăzi se intitulează "Ziua internațională a familiei - 15 mai, prilej de reflecție pentru toți românii".

Data de 15 mai a fost declarată de Adunarea Generală ONU ca Ziua internațională a familiei, prin Rezoluția nr.47/237 din 20 septembrie 1993.

Această zi reprezintă, sau ar trebui să reprezinte, o ocazie pentru sensibilizarea tuturor românilor cu privire la problemele cu care se confruntă familia în societatea prezentă, precum și pentru a promova inițiative care vin în sprijinul familiei. Marcarea acestei zile reflectă atât importanța pe care comunitatea internațională o acordă familiei în prezent, cât și preocupările acesteia privind situația familiei în lume.

În România, fenomenul violenței în familie este, din păcate, o tristă realitate care nu poate fi ignorată.

În ceea ce privește această problematică, un prim pas făcut, urmare a colaborării dintre Parlament, societatea civilă și Guvernul României, a fost apariția Legii nr.217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, care definește termenul de violență în familie, stabilește ca obiectiv de interes național ocrotirea familiei, statuează înființarea Agenției Naționale pentru Protecția Familiei și schițează obiectivele și atribuțiile acesteia, lege completată prin Ordonanța de Guvern nr.95/2003 și pusă în aplicare prin Hotărârea de Guvern nr.1624/2003.

Deoarece Partidul Social Democrat acordă o importanță deosebită problemelor oamenilor și, implicit familiei, principiile care ghidează politica familială a actualului Guvern sunt:

  • principiul demnității umane, prin care fiecărei persoane îi este garantată dezvoltarea liberă a personalității;
  • principiul nondiscriminării și al egalității de șanse, care se referă la respectarea și promovarea drepturilor fără discriminare, oferindu-li-se, în același timp, asistență socială în mod egal;
  • principiul solidarității, care reprezintă fundamentul valoric care stă la baza acțiunilor de prevenire și combatere a violenței în familie;
  • principiul deplasării accentului de la tratare la prevenire, fiind știut faptul că prevenirea violenței este o abordare mult mai puțin costisitoare și mult mai eficientă decât tratarea efectelor acesteia;
  • principiul parteneriatului, cu referire atât la parteneriatele public-privat, precum și la implicarea societății civile în sectorul protecției și asistenței sociale;
  • principiul responsabilizării, responsabilizarea actorilor sociali fiind principala armă în activitatea de prevenire a fenomenelor cu impact negativ asupra familiei;
  • principiul protecției victimei, care asigură eficientizarea măsurilor de tratament și reinserție socială.

Măsurile prevăzute prin Programul de guvernare al actualului Guvern se referă la:

  • susținerea familiilor în efortul de a face față rigorilor tranziției și
  • politica reparatorie a efectelor politicii familiale anterioare.

Guvernul a întreprins măsuri în vederea unei relansări a funcției economice și sociale a familiei, măsuri de protecție socială a șomerilor și de stimulare a încadrării lor în muncă, măsuri de diversificare și majorare a sistemului de alocații pentru copii; reorganizarea asistenței pentru cei săraci, prin acordarea de ajutor social și înființarea și funcționarea de cantine sociale, indexarea periodică a veniturilor în raport cu dinamica prețurilor; a inițiat Programul "Laptele și cornul", de care beneficiază 1,5 milioane de copii; de asemenea, aproape 1 milion de copii au primit rechizite școlare la începutul anului școlar.

Acestea sunt doar câteva exemple ale realizărilor Guvernării PSD din ultimii ani, cu impact direct asupra familiei, pentru că social-democrația reprezintă grija față de oameni și, implicit, față de famillie. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Nicolae Leonăchescu - consemnarea participării la Seminarul internațional cu tema Instituțiile democratice și guvernanța democratică;

Dau cuvântul domnului deputat Nicolae Leonăchescu, va urma domnul Ștefan Lăpădat. Domnul Tiberiu Sbârcea a depus la secretariat declarația.

   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat auditoriu,

În zilele de 12 - 14 mai 2004 s-au desfășurat, la Varșovia, lucrările Seminarului internațional cu tema "Instituțiile democratice și guvernanța democratică", la care am avut șansa de a participa, alături de colegul nostru Sekely Ervin Zoltan.

Seminarul a fost organizat, sub egida OSCE, de către Oficiul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) și la el au fost prezenți peste 250 delegați din 44 țări.

În cele patru grupe de lucru, precum și în cele două ședințe plenare, s-au dezbătut teme fundamentale care frământă lumea contemporană și pentru care se caută insistent soluții de progres.

Una din concluziile seminarului a fost aceea că "Autonomia neteritorială este o soluție posibilă dacă nu pune în pericol stabilitatea și unitatea statului care protejează minoritățile!"

Este, deci, un bun câștigat al Uniunii Europene lupta împotriva separațiilor etnice care duc la secesiune și instabilitate de genul celor din Transnistria.

Din această perspectivă, proiectata lege de înființare a Ținutului Secuilor reprezintă un eșec previzibil și fără susținere europeană.

În cadrul celei de a 3-a grupe de lucru, am avut o intervenție pe tema administrației publice locale.

Evidențiind nocivitatea abuzului în stilul de muncă al unor reprezentanți ai administrației publice, care poate genera destabilizare și terorism, am tras un semnal de alarmă asupra capcanelor în care administrația publică poate intra în mod ireversibil.

Una dintre ele o reprezintă "tendința desprinderii de sistem și de transformare a salariaților publici într-o castă privilegiată, imobilă, parazitară, cu atitudini dictatoriale".

Această "tendință de desprindere de realități și, implicit, de oameni" iese din plin în evidență în chinuita campanie electorală pe care factorii puterii o gestionează. Ca exemplu, cităm cazul actualului primar din Calvini, județul Buzău, un primitiv al grotelor de unde un anume partid l-a scos și l-a pus în fruntea comunei. Și-a bătut un potențial contracandidat din partea Partidului România Mare la funcția de primar până s-a convins că nu mai mișcă; doar, printr-o minune, victima n-a decedat și-și îngrijește acum, prin spitale, rănile și fracturile provocate de primarul bestie cu chip, dar fără nume de om.

Nu este singura victimă a "democratului" primar din Calvini și este inadmisibilă tăcerea superiorilor săi, care ascunde tragedia acceptării acestor metode primitive.

Politizarea excesivă a administrației publice locale reprezintă un cancer politic cu efecte catastrofale. Drept urmare a acestei incompatibilități promovate până la exacerbare, în viața noastră politică, partidele pierd din viteză. Puterea nu urmărește consolidarea democrației în România, ci eternizarea unei caste rapace și imorale care-și bate joc de populație.

Schimbarea mentalității funcționarilor publici se impune cu necesitate. Actuala campanie electorală și alegerile locale din luna iunie 2004 reprezintă o șansă de progres pentru România, cu condiția unei schimbări fundamentale a echipelor din administrația publică locală și centrală care și-au făcut jocurile murdare pe spinarea unei populații sărăcite și debusolate.

În sprijinul acestei speranțe, Partidul România Mare își prezintă oferta politică și echipele capabile să-i dea viață.

Vă mulțumesc!

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Ștefan Lăpădat - declarație politică intitulată Nimeni nu este mai presus de lege;

Dau cuvântul domnului Ștefan Lăpădat. Va urma domnul Virgil Popescu.

   

Domnul Ștefan Lăpădat:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația politică se intitulează "Nimeni nu este mai presus de lege".

Potrivit art.7 din Legea nr.60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, cu modificările și completările ulterioare, am înaintat din partea Biroului parlamentar adresa cu nr.78 din 29.IV.2004 către Primăria comunei Rogova din județul Mehedinți pentru a primi sprijinul autorităților locale, de a asigura un local în scopul întâlnirii cu cetățenii pentru data de 9 mai 2004.

Răspunsul dat intenționat cu întârziere de către domnul primar, membru al Partidului Social Democrat, Degeratu Constantin, după data de 9 mai, a fost negativ, motivând faptul că localul școlii care nu funcționează nu corespunde, cu toate că pe raza comunei sunt și alte spații care aparțin fostului IAS și nu sunt utilizate.

Răspunsul dictatorial, cu formula "legea sunt eu", spune multe despre activitatea dânsului. Nu este exclus ca acest sindrom al autocrației să se manifeste în continuare și la alți primari din Mehedinți, având în vedere că 99,99% sunt membri ai Partidului Social Democrat. Prin comparație, într-o situație paralelă, primarul comunei Gogoșu, Haneș Constantin, ne-a pus la dispoziție sala de ședințe a consiliului local, numai că dumnealui este membru al Partidului Democrat.

Dar să revenim la domnul primar Degeratu Constantin, care pentru a împiedica adunarea, a trimis o echipă să împrăștie erbicid în spațiul verde din apropierea Monumentului Eroilor, fără a avertiza prin intermediul unui panou de avertizare "zonă interzisă", exact unde erau instalate băncile pentru cetățeni.

Asemenea mentalitate și atitudine demonstrează teama acestuia de a-și pierde tronul de primar. El motivează că ordinul vine de sus. cât de sus vine, numai el știe.

Oricum, sesizarea noastră către prefectură și consiliul județean în legătură cu acest aspect a fost negată - că s-ar fi dat vreun un ordin în acest sens.

Domnule ministru de stat și al administrației și internelor Ioan Rus, vă rog să asigurați condițiile corespunzătoare întâlnirii cu electoratul a tuturor partidelor politice, conform Legii nr.60/1991, cu modificările ulterioare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Virgil Popescu - declarație politică intitulată Rătăcirea electorală a Alianței Dreptate și Adevăr;

Dau cuvântul domnului deputat Virgil Popescu și ultimul vorbitor domnul Constantin Niculescu. Domnii deputați Ion Mocioalcă, Emil Rădulescu și Eugen Nicolăescu au depus la secretariat; de asemenea, domnul Olteanu Ionel.

   

Domnul Virgil Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Subiectul declarației politice pe care o fac astăzi este "Rătăcirea electorală a Alianței Dreptate și Adevăr."

Ar fi fost normal ca într-o campanie electorală pentru alegerea autorităților publice locale, să asistăm la o confruntare a concepțiilor, programelor și inițiativelor prezentate de partidele politice și de candidații acestora.

Valoarea programelor prezentate, fezabilitatea și utilitatea acestora, capacitatea de a rezolva problemele de administrație urmând să fie cântărite și apreciate de către electorat, a căror evaluare să se regăsească prin vot.

Partidul Social Democrat a inițiat și a transpus în practică prin reprezentanții săi aleși ca primari și consilieri locali proiecte importante al căror scop îl constituie ridicarea standardului de urbanism al tuturor localităților, pregătirea acestora pentru apartenența în condiții de egalitate la unitățile administrative similare din Uniunea Europeană.

Examinând, însă, pozițiile politice adoptate de către unii reprezentanți ai alianței PNL-PD, se constată nu numai imposibilitatea acestora de a prezenta programe oportune și coerente pentru cetățeni, dar și faptul că acest lucru nu constituie o preocupare esențială pentru candidații alianței, mai importantă fiind crearea unei false imagini pentru țară și denigrarea democrației.

Neavând contribuții constructive, neavând propuneri și programe utile ridicării condițiilor de viață ale locuitorilor, reprezentanții acestei temporare asocieri încearcă să deturneze atenția electoratului prin comentarii generale asupra desfășurării campaniei electorale: se dau sfaturi și se emit păreri și solicitări privind situația juridică a celor doi candidați ai PSD la primăriile Cluj și București - miniștri deosebit de importanți ai actualei guvernări - deși sunt întrunite și respectate toate condițiile legale. De unde până acum reprezentanții Alianței D.A. criticau procesele de reformă în derulare, acum își exprimă îngrijorarea privind încetinirea acestora, datorită absenței miniștrilor pe perioada campaniei.

Într-un mod îngrijorător, unul din liderii Alianței D.A. și candidat obișnuit la președinție își permite să catalogheze, în mod public, vizita șefului Executivului din Suedia în România și aprecierile acestuia privind țara noastră, ca o "greșeală...un gest neuzual și dezaprobator...o deraiere a primului-ministru suedez"; mai mult, afirmă că aprecierile primului-ministru suedez sunt cauzate de "cadoul de peste 100 de milioane de dolari pentru plata unor arierate vechi care au existat între statul român și cel suedez".

Trecând peste faptul că reprezentantul Alianței D.A. nu a fost în măsură să rezolve arieratele în cauză pe când el însuși a fost prim-ministru, trebuie să subliniem, nu numai că ne disociem profund în aprecierea acestor situații, dar și faptul că apreciem ca o totală lipsă de calități diplomatice a celor care pot face astfel de afirmații, simultan cu un mare deserviciu adus poziției țării noastre în politica internațională.

Recent, Președintele României, domnul Ion Iliescu, a apreciat că există forțe politice care, prin pozițiile, afirmațiile și demersurile pe care le fac, creează un antilobby pentru România.

Imediat, purtătorul de cuvânt al PNL și liderul Grupului parlamentar al PD din Camera Deputaților au sărit să aprecieze afirmația Președintelui României ca fiind lipsită de temei și ca o implicare în campania electorală.

Pentru că vorbesc, dar înțeleg mai puțin, recomandăm celor doi să examineze poziția propriului lider al Alianței DA, expusă în cele de mai sus, să evalueze cât este de dezavantajoasă pentru țara noastră și să facă efortul de a pricepe că este doar unul din exemplele de antilobby pentru România.

Un alt exemplu, pe care sperăm să-l conștientizeze reprezentanții de frunte ai Alianței DA, este solicitarea opoziției către Uniunea Europeană de monitorizare strictă a procesului electoral, lansând tema fraudării alegerilor cu mult timp înaintea începerii campaniei electorale. Nici aceasta nu este o denigrare a capacității țării noastre de respectare a condițiilor democratice?

Cred că este foarte clar că principalele obiective ale acestei formațiuni vremelnice pe scena politică românească nu au nimic în comun cu onestitatea, cu fair-playul, cu standardele politice, cu viitorul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Constantin Niculescu - declarație politică cu titlul Pericol ecologic în Delta Dunării;

Dau cuvântul domnului Constantin Niculescu.

   

Domnul Constantin Niculescu:

"Pericol ecologic în Delta Dunării"

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Delta Dunării, unul dintre cele mai importante obiective economice și turistice din țara noastră, dar și un patrimoniu de importanță mondială, este astăzi serios amenințat de un pericol ecologic cu influențe fatale, cauzat de o acțiune pusă în operă de țara vecină, Ucraina.

Este vorba despre un canal navigabil, care va fi amenajat pe traseul unui canal nenavigabil în momentul de față, Bâstroe, existent în partea ucraineană a Deltei Dunării, zonă strict protejată, datorită existenței unei flore și faune deosebite. Zona despre care este vorba se întinde pe o suprafață de peste 40.000 ha și va fi tăiată în două de un canal navigabil, a cărei execuție a început în urmă cu câteva zile - mai precis la data de 11 mai a.c. - și care va transforma un mic canal, cu adâncime de 1,5-2 metri, într-un canal navigabil cu o adâncime de minimum 7 metri și o lățime de peste 25-30 de metri.

Prin această nouă construcție se va prelua o mare cantitate de apă din Brațul Chilia, prin așa-zisa "sorbire", fapt care va conduce la dezechilibrul ecologic puternic al altor zone din Delta Dunării.

Rezervația Biosferei "Delta Dunării", aflată pe teritoriul României, dar și Rezervația Biosferei "Dunărea", existentă pe teritoriul Ucrainei, vor fi afectate decisiv și se va provoca un adevărat dezastru ecologic, ca să nu mai vorbim de investițiile guvernării existente în România, guvernarea Năstase, care a contribuit la amenajarea Deltei Dunării.

Cu toate că Ucraina a dat asigurări că se vor demara lucrările doar după ce se va realiza un studiu amănunțit cu privire la impactul ecologic și la circulația apelor în ținutul de la gurile Dunării, acest fapt nu s-a întâmplat, autoritățile românești nefiind anunțate.

Ministerul Afacerilor Externe din țara noastră a intervenit la autoritățile internaționale și sperăm că se va adopta o atitudine a acestora, știind că Dunărea este supravegheată de acestea.

Consider, însă, necesar că în această situație se impune și un protest oficial adresat pe cale diplomatică Ucrainei, pentru a se stopa lucrările începute la data de 11 mai a.c., în prezența ministrului transporturilor și comunicațiilor din această țară vecină.

Vă mulțumesc.

 
     

(Următoarele intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință.)

 
    Aurel Daraban - apel la temperarea de către opoziție a declarațiilor tendențioase și mincinoase care dăunează României în exterior;

Domnul Aurel Daraban:

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Poate niciodată România nu s-a aflat în istoria ei milenară în fața unor obiective atât de importante, precum și integrarea în structurile euro-atlantice. Țara noastră a făcut și face eforturi substanțiale pentru a-și găsi calea spre adevărata democrație, spre demnitate și prosperitate. Atunci când și-a preluat mandatul, Guvernul Adrian Năstase și-a asumat o misiune extrem de dificilă, dar foarte necesară, atât în plan intern cât și în plan extern. Progresele realizate în acești 4 ani sunt evidente: economia s-a redresat, au fost create noi locuri de muncă, a scăzut inflația, am devenit membri ai NATO și candidăm pentru integrarea în Uniunea Europeană.

Evident, marea realizare este faptul că în România s-au creat bazele unei dezvoltări economice sigure și durabile, cu consecințe benefice în nivelul de trai pentru viitor. Astăzi, României îi sunt recunoscute toate acestea. Din păcate, asemenea realități evidente sunt negate politicianist de anumiți reprezentanți ai opoziției.

Mai mult, unii dintre aceștia au mers până într-acolo încât au criticat programului Guvernului și la Parlamentul European. Reprezentanții opoziției de astăzi și ai puterii de acum patru ani dau dovadă de crasă amnezie când sunt întrebați de criza gravă în care au lăsat țara.

Alegătorii au găsit de cuviință să sancționeze drastic prestația partidelor care au guvernat ineficient, incoerent și neprofesional țara.

În anul 2000, imediat după alegeri, Guvernul Năstase a întâlnit o Românie săracă, plină de corupție, de șomaj, cu o imagine externă știrbită, o țară incapabilă să se alăture țărilor dezvoltate din Uniunea Europeană. Au trebuit depuse eforturi mari pentru ca programele Guvernului să fie implementate, iar țara noastră să se înscrie pe drumul valorilor europene și nord-atlantice.

Cum este și firesc, toate aceste căutări au avut și trebuie în continuare să aibă de partea lor perseverența, fermitatea, profesionalismul și, nu în ultimul rând, solidaritatea. Atunci, cum să catalogăm și cum să înțelegem declarațiile tendențioase și mincinoase făcute de reprezentanții opoziției în Parlamentul european? Cum să catalogăm, ca să dau un singur exemplu, afirmația lui Teodor Stolojan, precum că "România se află aproape de un crah european și Guvernul a implicat România într-o profundă criză europeană"?

Să nu uite domnii din opoziție că, dacă avem anumite probleme în respectarea calendarului de aderare, nu este de vină numai Guvernul Năstase. Cum a înfăptuit reforma în justiție P.N.L., al cărui reprezentant a condus Ministerul Justiției?

Nu exista corupție în România când PNL și PD se aflau la putere? Sunt întrebări legitime la care opoziția ar trebui să răspundă cetățenilor, înainte de a pretinde că astăzi nu s-a făcut nimic în domeniile respective.

Ca și ceilalți oameni de bună credință, consider că lipsa de solidaritate a tuturor forțelor politice față de obiectivul strategic cel mai important al României, integrarea în Uniunea Europeană, constituie o mare eroare din partea opoziției. Pledoaria mea este pentru ca toate forțele politice să depună eforturi comune, solidare, pentru a atinge acest obiectiv, și să lăsăm deoparte criticele fățarnice la adresa programului de aderare.

Să înțelegem, odată pentru totdeauna, că declarațiile belicoase în afara granițelor și în interiorul lor, pe tema integrării, fac rău întregii națiuni.

    Tiberiu Sergius Sbârcea - declarație politică intitulată În focul alegerilor;

Domnul Tiberiu Sergius Sbârcea:

Declarație politică: "În focul alegerilor".

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Timpul a trecut pe neobservate și iată-ne ajunși în campania electorală pentru locale. Nu peste mult timp, respectiv pe data de 6 iunie, vom fi prezenți în fața urnelor pentru a ne da votul alegerii primarilor din comune, orașe și municipii, a consiliilor acestora, iar pentru nivelul județelor a consilierilor județeni, în urma cărora va rezulta noua structură de conducere a consiliului județean, președinți și vicepreședinți.

Noi, alegătorii, pentru a lua o decizie finală, trebuie să avem o bună informare și cunoaștere asupra candidaților în ideea în care aplicarea ștampilei pe buletinul de vot cerută de legea electorală să corespundă cerințelor, gândurilor și a ceea ce dorim să se realizeze în viitor.

Pentru ca cei aleși să corespundă aspirațiilor alegătorului, candidații trebuie să dovedească prin programele lor de scurtă și lungă durată, dovada capacității, a cinstei și corectitudinii, a bunelor intenții, a profesionalismului, a spiritului de echipă, a integrității morale. S-a constatat pe pielea noastră că acolo unde alegătorul a tratat cu indulgență, superficialitate și cu duhul blândeții propunerile de candidați n-a dus la nimic bun, ci, din contră, ne-au făcut rău comunității și întregii societăți românești.

Avem obligația ca noi, prin votul nostru, să hotărâm încă un mandat de 4 ani, pe cei care să ne conducă și să ne asigure aspirațiile noastre de dezvoltare a societății românești și integrarea țării în Uniunea Europeană.

Alegătorul trebuie să țină seama în alegerea pe care o face de una din condițiile foarte importante în realizarea proiectelor, a realizărilor concrete ale omului gospodar și harnic - continuitatea. Este obligatoriu necesar să le dăm șansa de a duce la bun sfârșit ceea ce au început conducătorilor cu merite să continue.

Dacă facem o analiză a aleșilor de la nivelul țării, vom constata că asemenea candidați îi dă Partidul Social Democrat pentru toate nivelurile pentru care se fac alegeri la 6 iunie 2004 - comune, orașe, municipii, consilieri locali și consilieri județeni. Prin alegerea celor care sunt și cei care trebuie să continue ce au început, prin votul nostru vom hotărî cu adevărat ca România - țara noastră scumpă - să se înscrie cât mai repede în conceptul popoarelor demne ale marii familii europene.

Important în realizarea dezideratelor alegătorilor și a comunităților este faptul că toată suflarea îndreptățită să voteze, să fie prezentă în fața urnelor și să-și exprime poziția politică.

Alege PSD și împreună mergem pe drumul cel bun. Dumnezeu să ne ajute.

    Corneliu Ciontu - declarație politică cu titlul Bâlciul electoral al deșertăciunilor;

Domnul Corneliu Ciontu:

"Bâlciul electoral al deșertăciunilor"

Campania electorală pentru alegerile locale a început sub auspicii proaste. Politicienii români par să-și fi pierdut busola decenței. Asistăm zilnic la o luptă agresivă, în care nimeni nu mai ascultă pe nimeni, în care toți strigă răspicat și în care regulile bunului simț și-au pierdut conturul. Cetățenii sunt pur și simplu asfixiați de oferte politice, de promisiuni fără cap și coadă, de sute de figuri noi care doresc să ia loc la masa îmbelșugată a primăriilor.

Eu însumi sunt politician și vă mărturisesc că mi se pare aproape imposibil să suport ritmul și tonul acestei campanii. Sunt zeci de partide în România, și fiecare partid propune liste cu mii de persoane. Având obligația firească de a oferi timp de antenă fiecărui candidat, televiziunile trimit dezbaterea politică în ridicol. Problemele serioase, care ne afectează viața în mod nemijlocit, sunt expediate în 30 de secunde. Auzim de sute de ori același tip de discurs: fiecare are soluții pentru orice problemă, fiecare știe ce are de făcut. Mizeria din orașe, traficul rutier sau gropile din drumuri și-au pierdut caracterul de fapte reale și grave. Au devenit doar cuvinte lipsite de sens, repetate până la saturație. Dialogul electoral nu mai are fond; are numai formă. Nu mai contează ideile, ci posterele, videoclipurile și costumele candidaților.

Ca cetățean care va merge pe 6 iunie la urne sunt debusolat. Pe cine să cred? Cine spune adevărul? Cine minte? Toată lumea condamnă corupția, inclusiv cei care sunt acuzați în fiecare zi de corupție. Toată lumea condamnă trecutul, inclusiv cei care îl reprezintă. Cei care au condus CDR condamnă CDR. PSD condamnă mafia din PSD. Și fiecare se condamnă reciproc. Convenția Democratică din România, numită în acest an Alianța PNL-PD, susține că PSD e vinovat pentru dezastrul din România. PSD susține că, dimpotrivă, doar PNL-PD poartă vina crizei. Oare mai există normalitate în viața politică din România? Oare oamenii mai au forța de a suporta acest bâlci al deșertăciunilor?

Partidul România Mare refuză să fie asociat unei astfel de parodii. PRM vorbește despre corupția din România de aproape 14 ani. Partidul România Mare a susținut că aceasta este principala problemă a țării noastre înainte ca orice politician român sau european să recunoască existența ei. Ni se pare imoral ca oameni și partide care au participat direct la risipirea avuției naționale după Revoluția din 1989 să mimeze acum cinstea și indignarea. E comic și tragic să-i vezi pe hoți strigând hoții. E ca și cum Al Capone ar elabora un program de luptă împotriva corupției. E ca și cum un criminal în serie ne-ar garanta siguranța copiilor noștri.

Deasupra zgomotului de fond din viața politică, Partidul România Mare așează un argument onest și substanțial: nu a guvernat încă România. Nu a fost asociat nici cu regimul Constantinescu, nici cu regimul PSD. A refuzat să colaboreze cu incompetența și injustiția. Și-a așteptat cu răbdare rândul. Acolo unde cetățenii i-au acordat încrederea, așa cum se întâmplă la Cluj, PRM a administrat corect și eficient. Acolo unde alegătorii i-au preferat pe alții, PRM a practicat o opoziție responsabilă și fermă. Noi nu căutăm cu disperare puterea. Nu o cerșim și nu mituim pe nimeni în numele ei. Credem că românii vor ști când e momentul unei guvernări a renașterii naționale. Când vine clipa adevăratei schimbări.

Partidul România Mare va face o campanie electorală a adevărului. Noi ne permitem fair-play-ul. Neavând de apărat privilegii, nu vom fi nici agresivi, nici omniprezenți. Vom ataca numai corupția, indiferent de numele sub care se ascunde ea.

Totuși, în calitate de prim-vicepreședinte al Partidului România Mare, ofer o mână întinsă adversarilor noștri. Fac un apel sincer la decență și maturitate în campania electorală. Îi rog pe politicieni să respecte măcar preceptele Bibliei. Să nu mintă. Să nu fure. Să-și iubească aproapele necondiționat, nu doar pentru o lună.

Candidații trebuie să-și tempereze emoțiile și impulsurile războinice. Primesc deja din țară semnale despre violența acestei campanii. În Moldova, poliția a bătut niște tineri care nu făceau altceva decât să lipească afișe conform legii. În Vrancea, organele statului par hotărâte să asigure Partidului Social Democrat un nou mandat. Atenție! Și Guvernul este o parte activă în acest proces electoral. Și el - sau în primul rând el - are obligația de a respecta legile și regulile bunului simț. Alegerile locale reprezintă o repetiție decisivă pentru alegerile parlamentare și prezidențiale. În acest moment, Guvernul României este monitorizat atent de întreaga Europă, după ce, anul trecut, a transformat Referendumul pentru revizuirea Constituției într-un carusel al fraudei.

    Cristian Nechifor - reliefarea responsabilitățiii cu care PSD își alege candidații pentru funcții importante;

Domnul Cristian Nechifor:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Alegerea candidaților Partidului Social Democrat pentru funcțiile de edili a două dintre cele mai mari și importante orașe din țară s-a dovedit a fi una dintre alegerile cele mai inspirate. Mă refer aici la Mircea Geoană, ca și candidat al PSD pentru ocuparea fotoliului de primar al capitalei și la Ioan Rus, ca și candidat al partidului de guvernământ pentru ocuparea funcției de primare al Clujului. Este clar că aruncarea celor doi în lupta din campania electorală pentru administrația locală a însemnat degrevarea lor din funcțiile pe care le ocupau în Guvern. Acest fapt a reprezentat, din partea partidului și a Guvernului, o dovadă evidentă de putere decizională și de sacrificiu.

Guvernul a rămas fără doi oameni importanți ca și funcție, dar PSD este pe cale să câștige doi primari în două din cele mai importante orașe ale țării. Aptitudinile de lideri ale lui Mircea Geoană și Ioan Rus sunt apreciate la nivel real de către cei care urmează să îi voteze. Puterea lor de convingere, seriozitate și corectitudinea de care au dat dovadă pe parcursul timpului sunt calități care îi caracterizează și care i-au propulsat pe listele electorale. Acestea sunt și calitățile care contează foarte mult în alegerea unui primar. De aceea, chiar dacă au fost anunțați ca și candidați, în ultima clipă dinaintea alegerilor pentru funcțiile din administrația publică locală, au câștigat foarte repede simpatia populației. Toate sondajele referitoare la cei doi candidați ai PSD-ului la funcțiile de primari ai Capitalei și respectiv al Clujului arată că sunt în creștere ca și popularitate și se situează foarte aproape de preferințele votanților.

De aceea, sunt convins că vor câștiga alegerile în cele două orașe și vor arăta că experiența unui guvern extrem de solicitant este de folos și administrației publice locale. Sunt convins, de asemenea, că populația va ști să aleagă corect și că se va gândi la binele comun pentru că suntem sătui de interese personale și de grup ale celor care tind acum să ocupe funcții importante ca și putere decizională, în diferite instituții ale statului.

Vă mulțumesc pentru atenția acordată.

    Iosif Armaș - continuarea unei argumentații - implementarea acquisului comunitar în domeniul agricol și protecției mediului;

Domnul Iosif Armaș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Aș dori să mă refer în intervenția de astăzi la nevoia întăririi capacității administrative de implementare a acquis-ului comunitar în domeniul agriculturii și protecției mediului.

În strategia guvernamentală, agricultura este considerată ramura prioritară a economiei naționale. Programul de acțiuni prioritare pentru pregătirea aderării la Uniunea Europeană are în vedere obiective importante pentru perioada următoare, vizând atât racordarea politicii agricole românești la Politica Agrară Comună, cât și dezvoltarea capacității instituționale a Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Apelor și a instituțiilor subordonate acestuia.

Siguranța alimentară constituie una din prioritățile de bază ale României. Se va avea în vedere, în principal, consolidarea cadrului instituțional, respectiv: echiparea laboratoarelor, acreditarea de noi laboratoare pentru testarea calității alimentelor, elaborarea de ghiduri pentru procesare și control, instruirea personalului și pregătirea administrației și operatorilor din sectorul alimentar pentru asigurarea siguranței alimentare.

În perioada următoare, în vederea continuării și adâncirii reformei structurale din agricultură, vor fi intensificate eforturile pentru definitivarea procesului de elaborare a titlurilor de proprietate, consolidându-se astfel drepturile de proprietate asupra terenurilor și crearea unor piețe funciare funcționale.

Pentru aducerea la îndeplinire a tuturor priorităților identificate în domeniul agriculturii este necesară dezvoltarea, în continuare, a capacității administrative a Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Apelor.

Rezultatele procesului de modernizare instituțională sunt deja vizibile, însă Guvernul își propune ca agricultura să fie unul dintre motoarele integrării României în Uniunea Europeană și, de aceea, pentru respectarea calendarului propus, se vor folosi toate măsurile economice și administrative necesare.

    Doina-Micșunica Drețcanu - intervenție cu titlul Ziua Internațională a Lumânărilor Aprinse;

Domnul Doina Micșunica Drețcanu:

"Ziua Internațională a Lumânărilor Aprinse"

Stimați colegi,

Permiteți-mi să vă reamintesc că în a treia duminică de mai a fiecărui an, mii de comunitari din întreaga lume se reunesc pentru a aprinde lumânări și candele în memoria celor care au murit de SIDA.

Duminică, 16 mai 2004, s-a serbat și la noi această zi, pe aleea principală din fața Teatrului Național din București, comemorându-se cei 3000 de români care nu se mai află printre noi din cauza SIDA.

Ziua Internațională a Lumânărilor Aprinse este un program al Consiliului Mondial al Sănătăți din Washington, celebrat pentru prima oară în 1983, când în lume existau câteva mii de decese datorate acestei maladii. De la debutul epidemiei și până acum, SIDA a făcut peste 28 de milioane de victime.

Ziua Internațională a Lumânărilor Aprinse își propune să aducă un omagiu colectiv celor dispăruți, să transmită un mesaj de încurajare celor afectați de infecția cu HIV și un semnal de alarmă celor care încă mai pot evita această soartă.

România este singura țară din Europa care are o lege pentru persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA, în octombrie 2002, intrând în vigoare Legea nr.584 privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România și de protecție a persoanelor infectate cu HIV, sau bolnave de SIDA, prin care sunt apărate drepturile acestora.

Trebuie să menționez în acest sens și participarea României începând cu 2001 la "Inițiativa globală de accelerare a accesului la tratament pentru toți pacienții infectați cu HIV" ca pe o realizare importantă în asigurarea accesului tuturor persoanelor infectate de HIV/SIDA la tratament gratuit. Bugetele alocate pentru tratament au cunoscut o creștere a dinamicii din 2001, când bugetul s-a dublat ajungând la 20 de milioane de dolari SUA, atingând cifra de 30 de milioane de dolari USA în 2003.

Deși zi de doliu și de aducere-aminte, Ziua Internațională a Lumânărilor Aprinse este, totodată, o zi în care e important să înțelegem că numai implicându-ne putem schimba lucrurile. Numai amintindu-ne împreună, putem acționa împreună!

    Adrian Ionel - despre măsurile luate recent de Guvernul Năstase în domeniul financiar;

Domnul Adrian Ionel:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

S-a observat, în ultimul timp, o stabilizare reală a situației economice la nivel național. Totuși, au rămas destule probleme care își au rădăcinile adânc înfipte în blocajul financiar în care se zbat marile firme. Guvernul condus de premierul Năstase a susținut și promovat măsura amnistiei financiare pentru firmele care îndeplinesc anumite criterii. Este vorba de societățile comerciale care au mari datorii dar care au perspectiva unei reveniri financiare reale în cazul în care primesc un ajutor consistent și eficient din partea statului. Este precizat faptul că măsuri de acest gen au fost adoptate de Guvernul din țara noastră în urmă cu peste 50 de ani, atunci când situația economică era dezastruoasă și efectul a fost surprinzător.

S-a resimțit atunci o relansare economică reală, s-a demonstrat că ajutorul dat de stat prin amnistia financiară a fost de real folos firmelor care au devenit productive, profitabile și competitive pe piața mondială. În contextul în care măsurile Guvernului Năstase luate acum în privința amânării și chiar ștergerii datoriilor unor firme importante vor fi înțelese corect de cei care beneficiază de ele, sunt convins că economia românească va avea numai de câștigat. Ar fi important de remarcat și faptul că adversarii politici atacă în van oportunitatea amnistiei financiare pentru că aceasta este una dintre măsurile care va face ca peisajul financiar, economic, ca țara noastră în general, să arate cu totul altfel peste câțiva ani de zile. Este pentru prima dată când un guvern post-decembrist ia în considerare cu adevărat necesitățile economiei reale de la nivel național. Sper că cei care susțin acum că nu este o măsură benefică să poată constata mai târziu că s-au înșelat. Această speranță se leagă însă, așa cum am mai spus, de înțelegerea de care vor da dovadă cei care urmează să beneficieze direct de amnistia financiară.

Vă mulțumesc pentru încredere.

    Doina-Micșunica Drețcanu - intervenție cu tema Minoritatea romă: ce s-a făcut, ce trebuie făcut;

Doamna Doina-Micșunica Drețcanu:

Declarație politică: "Minoritatea romă: ce s-a făcut, ce trebuie făcut".

În data de 6 mai 2004 a avut loc la Stockholm Seminarul "Minoritatea romă din România: Ce s-a făcut, ce trebuie făcut", organizat de Centrul de Cultură Roma, Centrul Internațional "Olof Palme" și Ambasada României în Suedia.

Țin să vă subliniez, stimați colegi, că acesta a fost prima manifestare organizată de Centrul de Cultură Romă, instituție creată de Consiliul local Stockholm în colaborare cu organizațiile roma din Suedia și inaugurată în luna februarie a acestui an.

Seminarul s-a bucurat de o largă participare din partea instituțiilor guvernamentale suedeze, ai reprezentanților Comisiei UE și ai Parlamentului European din Suedia, organizațiilor neguvernamentale interesate de situația romilor, universităților și institutelor de cercetare interesate și a reprezentanților mass-media.

În cadrul dezbaterilor seminarului a fost prezentată o scurtă istorie a comunității rome de pe teritoriul României, politica Guvernului român de integrare a minorităților și în special Strategia Guvernului României de îmbunătățire a situației romilor.

Evaluarea generală a acțiunilor a putut fi făcută numai după 2001, odată cu aplicarea Strategiei Guvernului de îmbunătățire a situației romilor, subliniindu-se complexitatea acesteia și coerența planurilor de acțiune pe termen mediu și lung.

La același nivel, partea suedeză a prezentat, la rândul său, situația minorității rome în statele membre ale UE, și în special în Suedia, precum și politica Guvernului suedez în acest domeniu.

La discuțiile generale s-a concluzionat că obiectivele celor două state sunt de a proteja minoritatea romă, de a stimula participarea acesteia la viața economică, socială, culturală, educațională și politică, de a facilita accesul la procesul de luare a deciziilor publice, de a păstra identitatea culturală și de a asigura șanse egale pentru atingerea unui standard decent de viață.

În intervenția pe care am avut-o în cadrul seminarului am precizat că succesul implementării Strategiei guvernamentale nu depinde numai de Guvern, ci și de participarea activă a societății civile și a comunităților de romi, precum și a mass-mediei.

Integrarea etniei rome este un proces care implică responsabilități atât din partea majorității cât și din partea minorității.

Este, deci, responsabilitatea noastră, a tuturor, indiferent de culoarea politică, de a ne implica activ în procesul de integrare a minorităților etnice din România și a contribui și din acest punct de vedere la îndeplinirea cerințelor Uniunii Europene!

Vă mulțumesc pentru atenție!

    Grigore Emil Rădulescu - despre importanța FMI și piețele financiare;

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

România este pe cale să perfecteze un nou acord cu Fondul Monetar Internațional, fără prea multe comentarii din partea Guvernului și doar cu câteva reacții palide din partea patronatelor și sindicatelor.

Documentul reeditează într-o manieră mult mai dură vechile rețete soldate cu răsunătoare eșecuri în țări ca Argentina sau Rusia, dar pe care Fondul Monetar Internațional se încăpățânează să le considere sănătoase pentru economie. Angajamentele asumate de ministrul Mihai Tănăsescu la Washington nu diferă foarte mult de cele din anii 2003, 2002 sau 2001.

România este îndemnată "să mențină disciplina fiscală și salarială", să "accelereze privatizarea în energie și a întreprinderilor de stat în general" și să continue cu disponibilizare a zeci de mii de oameni.

Fiecare dintre aceste recomandări seci nu ajută "bolnavul" (economia), ci îl țintuiesc mai abitir la pat. Dacă vor fi aplicate ad-litteram, rețetele Fondului ar putea pune definitiv la pământ și ceea ce începuse să se miște în economie.

Astfel, dincolo de efectele speciale ale înghețării salariilor, la care se adaugă cei 20.000 de șomeri planificați pentru acest an și previzibilele scumpiri aduse de privatizarea societăților din energie, Fondul a impus Guvernului să limiteze deficitul bugetar la 2,1 la sută și să elaboreze un nou act normativ care să limiteze drastic piața creditelor de consum.

Să ne amintim că, în primul an de mandat, premierul Adrian Năstase își propune să convingă F.M.I.-ul să fie de acord cu un deficit bugetar de 4,5 la sută, condiție absolut necesară pentru relansarea investițiilor în infrastructură. Disputa în jurul acestui subiect a continuat de atunci un an, câștigător fiind - mereu - Fondul Monetar.

Subiectul fiscalității, cea care ține în loc economia, este tratat colateral în documentele ce urmează a fi semnate cu F.M.I. Cele două mici referiri la reducerea taxelor (pe salarii și profit) nu se vor aplica după estimări, acum, când e nevoie, ci în următorii doi ani.

De altfel, procentul reducerilor este derizoriu, nu mai mult de 5 - 6 la sută, iar ceea ce se va da cu o mână se va lua cu alte zece, Fondul prevăzând apariția sau majorarea altor impozite.

Cu alte cuvinte, economia va fi sufocată și pe viitor de chingile dobânzilor și taxelor mari, fiind lipsită exact de acele instrumente ce-i pot asigura o creștere sănătoasă.

Poate că unii funcționari din Washington n-au aflat că reducerea taxelor e utilizată cu succes și de noii membri ai Uniunii Europene, care vor astfel nu doar să-și mențină în viață propriile întreprinderi, ci să și atragă cât mai mulți investitori străini.

Această politică a taxelor mici nu numai că nu e criticată, ci e încurajată de Comisia Europeană, Bruxelles-ul considerând că aceste politici vor încuraja competitivitatea economiei Uniunii Europene.

F.M.I., alături de "sora" sa, Banca Mondială, a învățat, totuși, ceva din experiența anilor 1996 - 2000 (din România) sau a crizelor dure pe care le-au provocat în America Latină.

Din păcate, nu e vorba de o evoluție în sens pozitiv, ci de una oarecum perversă, instituțiile amintite în arta de a ascunde sub preș sărăcia și eventualele conflicte sociale încă înainte ca acestea să izbucnească. Este vorba de acceptarea unor măsuri ce nu aduc soluții pe termen lung și mediu, ci doar temperează sau amână deznodămintele: programele de acordare a unor plăți compensatorii pentru cei disponibilizați, ce au "topit" doar în România câteva sute de milioane de dolari, fără a avea efecte "sănătoase" asupra economiei. Sau de generozitatea manifestată de F.M.I. față de București, prin faptul că a aprobat pentru 2004, fără prea multe comentarii, alocarea celui mai mare "buget social" din ultimii ani - de aproape 9000 de miliarde de lei. Acești bani vor ajuta milioane de români să-și asigure hrana sau să treacă iarna cu bine, dar nici un leu nu va ajuta companiile să trăiască într-un mediu fiscal mai puțin împovărător și nu va contribui la vreo reducere a șomajului.

Deși știm foarte bine realitățile lumii în care trăim și că absența unui acord cu F.M.I. închide multe "porți" pe piețele financiare este de reproșat menținerea unor rețete neschimbate de ani de zile, ale căror rezultate întârzie să se vadă.

    Eugenu Arnăutu - declarație politică intitulată De prin ograda localelor;

Domnul Eugenu Arnăutu:

Declarație politică intitulată: "De prin ograda localelor"

În timp ce eforturile interne se concentrează precumpănitor asupra îndeplinirii criteriilor de aderare la Uniunea Europeană, asupra încheierii capitolelor de negociere, ultima săptămână aducând în prim plan un important pas în calea aderării României, și anume, lansarea Strategiei privind reforma administrației publice, lupta opoziției s-a concentrat și pe cererea demisionării unor personalități importante angajate în acest proces vital pentru România, dar și în campania pentru alegerile locale.

Nici nu a început bine campania electorală, că incriminările la adresa Partidului Social Democrat nu s-au lăsat așteptate. Liderul Partidului România Mare simte deja că fraudarea, chiar dacă nu s-a produs, sigur va avea loc, și ca o măsură de protecție a României și-a propus introducerea, până la data scrutinului electoral local, a unei moțiuni de cenzură pe tema fraudării alegerilor de către guvernul PSD - un obstacol major în procesul de aderare a României la Uniunea Europeană. Un asemenea demers nu putea aparține decât unui om de factura lui C.V. Tudor, care atacă și nu lasă loc nici măcar prezumției de nevinovăție, o atitudine specifică torționarilor comuniști.

Este adevărat că jocurile politice legate de campania pentru locale pot afecta procesul de aderare a României la Uniunea Europeană, dar îl pot afecta tocmai pentru că cei din opoziție nu își văd de acțiunile lor și încearcă prin diverse atacuri împiedicarea desfășurării normale a acestui proces.

Ultimele mesaje pozitive venite dinspre Uniunea Europeană, promisiunea de a deveni membri deplini ai marii familii europene, nu pot fi întinate de acuzele aduse actualului guvern, ce s-a făcut responsabil cu introducerea României în Uniune.

Avantajele unei părți din opoziție se concretizează în aceste alegeri, în special pe faptul că nu s-a aflat la guvernare, drept urmare, își poate lansa în voie criticile față de actuala guvernare, iar această critică a guvernării devine mult mai credibilă decât invocarea ei ca atu electoral. Dar, de la acest punct și până la criticarea unor lideri europeni pentru atitudini părtinitoare, drumul este prea lung și pune clar în dezavantaj o terță entitate, în cazul nostru România (vezi cazul Goran Perssons/ Stolojan).

Nu ne rămânem decât să sperăm că interesul național va fi totuși pus mai presus decât meschinăriile din alcovul politic.

    Eugen Gheorghe Nicolăescu - comentarii legate de declarația procurorului general al PNA privind neprezentarea unui raport al activității acestei instituții în fața Parlamentului;

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

În repetate rânduri am atenționat asupra agresiunilor la care este supusă democrația din țara noastră, din perioadele în care la putere au fost descendenții PCR, regăsiți astăzi în PDSR, rebotezat PSD.

Din 1990 și până astăzi s-au făcut pași importanți, ca urmare a voinței societății civile și a cetățenilor, a unei părți a clasei politice, dar rezultatele sunt cu mult sub eforturile tuturor celor care cred cu adevărat în valorile democratice.

Un capitol distinct îl reprezintă separația puterilor în stat, prin care puterile legislativă, judecătorească și cea executivă sunt respectate de toți cei care au răspunderi și responsabilități.

În acești ani s-a observat că justiția a trecut deseori din stadiul unei adevărate puteri într-o servilă slujitoare a unor interese politice, a comenzilor din partea potentaților zilei. Criticile pe această temă au fost atât din interiorul țării, cât și din afară, întârzierea integrării europene fiind determinată chiar de politizarea justiției.

În acest context, recenta declarație a procurorului general al Parchetului Național Anticorupție, privind neprezentarea unui raport al activității acestei instituții în fața Parlamentului, reprezintă una din cele mai nepotrivite poziții referitoare la democrație și la statul de drept.

Dacă slujitorul uneia din cele mai importante instituții de luptă împotriva corupției are asemenea atitudini dubioase, dar și nepermise, înseamnă că situația din România este bântuită de anarhie, de nesupunere față de lege a primului om pentru care legea ar trebui să fie sfântă.

Dacă nu era de acord cu legea după care funcționează instituția pe care o conduce, de ce a acceptat această înaltă responsabilitate, de ce nu a refuzat-o, invocând argumentele pe care le prezintă astăzi.

Este clar că domnul Ion Amărie face jocuri politice, aruncă idei pe piața politică, urmărește să ascundă adevărul despre cazurile de corupție pe care le instrumentează, dar pe care le știe. împreună cu domnul Ioan Talpeș, se face că este imparțial, dar promovează procurori compromiși, cu activitate contradictorie.

Probabil cu cât ești mai puțin pregătit profesional, cu cât moralitatea este mai îndoielnică, cu cât răspunzi prompt la comenzi politice, cu atât ești mai bun în acest parchet autointitulat anticorupție.

Forțele oculte ale societății sunt dispuse să facă pact cu diavolul pentru a ascunde de ochii lumii matrapazlîcurile corupților din PSD și acoliților acestora, a celor care pot fi șantajați, mituiți, manipulați.

Toate afirmațiile domnului Ioan Amărie sunt de natură să provoace confuzie, să incite la nerespectarea legii, ceea ce este de neacceptat, iar un asemnea personaj trebuie demis imediat, pentru că nu va avea curajul să-și prezinte demisia.

Oare ce va face ministrul justiției și cum va acționa președintele României la comentariile acestui personaj care nu răspunde decât puterii?

    Gheorghe Marcu - evocarea organizării, după cinci decenii de dictatură, a primelor alegeri prezidențiale și parlamentare libere;

Domnul Gheorghe Marcu:

La 20 mai 1990, România făcea, după 5 decenii de dictatură, un pas important spre o normalitate politică de tip european, organizând, într-o atmosferă tensionată, dar și plină de speranță, alegeri prezidențiale și parlamentare libere.

Românii, bărbați și femei, tineri și vârstnici cu drept de vot, prezentându-se masiv la urne, demonstrau apartenența lor pentru una din valorile fundamentale ale democrației: libertatea de opțiune electorală.

N-a fost ușor, pentru că anii comunismului transformaseră alegerile într-o formalitate jenantă, care oferea populației doar o competiție trucată în chip grosolan.

De la caricatura jalnică a scrutinului comunist la o campanie electorală extrem de dinamică, în care să fie angrenate forțe politice de toate orientările, progresul era uriaș, orice s-ar spune.

Pluripartidismul a însemnat, în contextul respectiv, după opinia mea, instrumentul care descătușa imensele energii latente ale masei electorale dornice să participe concret la gestionarea vieții publice.

Puzderia de formațiuni politice ivite la începutul epocii postdecembriste nu era decât consecința firească a acestei dorințe generale de implicare în administrarea deciziilor naționale.

Timpul, cu exigențele sale implacabile, a operat apoi selecția naturală de rigoare, făcând ca numeroasele partide neviabile să dispară, altele să se nască, să se dezvolte și să ocupe prim-planul scenei politice.

Aș mai dori să evoc aici și acum pe toți oamenii politici remarcabili ai acelei perioade zbuciumate, mulți din păcate dispăruți între timp, dar care și-au zidit o parte din sufletul lor generos la temelia noii Românii.

S-au amestecat atunci suspiciunile celor în vârstă cu entuziasmul și speranța tinerilor din care am făcut și eu parte, dar ceea ce rămâne de necontestat este faptul că acela a fost începutul unei evoluții democratice care se cere perfecționată.

A fost, indiscutabil, o memorabilă pagină de istorie, care a deschis porțile viitorului nostru european.

    Codrin Ștefănescu - remarci cu privire la campania electorală a opoziției, dominată de ipocrizie;

Domnul Codrin Ștefănescu:

Apelul lansat de P.S.D., la o campanie curată, a fost încă o dată ignorat de către așa-numita opoziție democrată. Aflați în pragul disperării, avizi după putere și voturi, candidații Coaliției pun în aplicare un întreg arsenal de mijloace ilegale care, speră ei, i-ar putea surclasa în opțiunile electoratului.

Începând de la afișaje electorale interzise, strângeri de semnături împotriva partidului de guvernământ, în schimbul produselor oferite cetățenilor, ei atacă furibund candidații P.S.D., de pe poziții vădit și voit inegale numeric, la diferite talk-show-uri; perseverând în săvârșirea fraudelor, prin prezența în emisiuni alături de moderatori așa-zis "neutri" de la televiziuni devenite "presă de partid" și care se regăsesc pe deja negociatele liste parlamentare ca viitori candidați ai P.N.L., P.D. și P.U.R., ei își desăvârșesc abuzurile prin chiar furtul mărcii înregistrate aparținând P.S.D. Este un gest ilegal, fără precedent în istoria campaniilor electorale, care reflectă un singur lucru: presupusa teamă de fraudare a alegerilor, exprimată de opoziție la începutul campaniei, nu era decât anticiparea propriilor ilegalități care, iată, aveau să vină! În mod cert, cuvântul de ordine al opoziției în această campanie este "ipocrizia"!

Ar preferea ca România să fie pusă la zid, admonestată și criticată pe cât posibil, în speranța că vor putea smulge câteva voturi, iar Stolojan doar, doar, își mai potolește din invidia care îl macină atunci când Guvernul Adrian Năstase e apreciat pe plan internațional.

Prezentați candidați al căror trecut este nedeclarabil drept exponenți ai dreptății, promovați o campanie murdară, atât la propriu, cât și la figurat - mărturie stau chiar îndemnurile electorale ale alianței DA vopsite pe pereții blocurilor, sfidând, pur și simplu, munca unor oameni civilizați, cu alte cuvinte, faceți dovada unui tupeu fără limite!

În concluzie, pretinși candidați la alegeri, cum puteți spera că puteți conduce în mod eficient o țară, dacă nu sunteți capabili nici măcar să promovați o campanie curată?

    Anton Mițaru - intervenție politică intitulată România poate încheia negocierile cu Uniunea Europeană până la sfârșitul anului;

Domnul Anton Mițaru:

Intervenție cu titlul: "România poate încheia negocierile cu Uniunea Europeană până la sfârșitul anului."

"România poate încheia negocierile de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul acestui an", a declarat comisarul european Gunter Verheugen, amintind că procesul de extindere a Uniunii Europene va fi "complet" numai în momentul în care România și Bulgaria vor adera la Uniunea Europeană.

S-a amintit ritmul rapid cu care autoritățile române au reacționat, anunțând că vor încheia în cursul acestui an toate capitolele de negociere, axându-se pe capitolele restante privind reforma justiției, a administrației, combaterea corupției și îmbunătățirea modului de utilizare a fondurilor europene.

Se apreciază ca o activitate foarte bună a Guvernului României, Parlamentului României pentru eforturile depuse, asupra calității și rapidității condițiilor impuse în procesul de aderare, până la sfârșitul acestui an.

Premierul Adrian Năstase a subliniat implicarea puternică a autorităților de la București pentru angajamentele luate și pentru finalizarea negocierilor de aderare, pentru respectarea agendei stabilite la Bruxelles.

    Ion Mocioalcă - scurtă trecere în revistă a realizărilor PSD în județul Caraș Severin;

Domnul Ion Mocioalcă:

Organizația Județeană a PSD, dar și întreaga opinie publică din județ este potopită, în această perioadă de campanie electorală, de o propagandă deșănțată, nu atât pentru propria imagine a opoziției în conștiința alegătorilor, cât împotriva PSD. Sunt vehiculate acuze contrafăcute și tendențioase, ca să nu spunem de-a dreptul minciuni sfruntate. Este clar că se urmărește iritarea candidaților PSD, pentru a ne forța să răspundem dur, să se deturneze dezbaterile spre o polemică sterilă.

Ei, în special reprezentanții PNL-PD, pozează artistic în singurii voitori de bine. Ei - politicieni compromiși, la urma urmelor - din eșalonul al doilea al defunctei Convenții Democrate.

Le reamintim acestora, ne permitem să vă reamintim și dvs. - cetățeni ai județului: PSD a avut nevoie de 3 ani spre a readuce economia pe linie de plutire, după ce ei au păgubit finanțele țării cu multe miliarde de dolari.

Preluând o gestiune catastrofală, o navă eșuată, era absolut necesar ca mai întâi să se pună ordine în haos. Ar fi inutil să reamintim cu ce probleme ne-am confruntat în județ: la CSR, Oțelu Roșu, Mocars-Caransebeș, pentru a vă da doar unele exemple. În loc să construim și să investim pentru o protecție socială activă, am alocat unora sute, altora zeci de miliarde de lei, pentru angajații și familiile lor, aflați într-o situație disperată.

Cu toate acestea, lent dar sigur, nivelul de trai tinde să se amelioreze. Economia județului cunoaște importante revigorări și perspective. Marii producători industriali au altfel de probleme: de organizare a producției, de calitate și productivitate, de desfacere, de costuri, probleme firești ale oricărui producător.

În județ, Drumul Național 58 este aproape finalizat. Au apărut și se înmulțesc frumoasele blocuri noi, construite prin ANL la Reșița, Oțelu Roșu, Herculane. Se dau în folosință numeroase săli noi de sport-în școlile și liceele noastre.

Toate acestea, dar și multe - încă - elemente care atestă trecerea spre o atât de așteptată normalitate, nu le văd doar mințile încremenite în obsesie ale unora. Obsesii pentru jilțuri în primării, nicidecum pentru binele public! Ce seriozitate, ce respect pentru adevăr au, atunci, liderii zisei alianțe "Dreptate și Adevăr"?

Până și celebrul nostru lider sindical Iancu Muhu, vestit pentru proteste și atitudine pe drept critică față de situația în CSR după vechea și trista privatizare de la început, a devenit membru PSD! Pentru că doar acest partid a dovedit grijă, competență și răspundere pentru soarta combinatului și, în general, pentru muncitorime - categoria cea mai expusă în fața sacrificiilor impuse de reformă.

S-o spunem pe șleau celor indeciși: doriți să aveți 5 guverne în 4 ani? Doriți aceleași interminabile dispute în administrațiile noastre, în care pnl și pd au interzis deja orice colaborare post-electorală cu consilierii și primarii PSD?

Sau continuăm, pe drumul ferm pe care am pornit, spre integrare europeană și spre așteptata viață mai bună?

Iată argumente care ne determină să afirmăm, ca pe o necesitate logică: CARAȘ-SEVERIN VOTEAZĂ PSD!

    Mihai Tudose - declarație politică intitulată Pași spre UE;

Domnul Mihai Tudose:

Declarație politică intitulată "Pași spre UE"

Din punct de vedere formal, România face parte din spațiul euro-atlantic, iar ultima săptămână a adus cu ea declarații îmbucurătoare în ceea ce privește destinul României în spațiul amintit.

Este dorința mea de a împărtăși bucuria unei afirmații pe care a făcut-o recent comisarul european pentru extindere, Gunter Verheugen. Comisarul european a declarat că "extinderea nu este completă, aderarea României și Bulgariei în 2007 fiind un obiectiv realist. România și Bulgaria aparțin acestui val de extindere și nu altui grup de țări candidate".

Ambasadorul Comisiei Europene susține măsurile guvernamentale, pentru că aceste sunt niște măsuri ce-și vor dovedi cu siguranță eficiența.

Printre principalele mesaje transmise de Gunter Verheugen, comisarul responsabil pentru extinderea Uniunii, în ceea ce privește relația cu România, este și acela prin care salută progresele în ultima vreme și prin care își exprimă opinia conform căreia obiectivul aderării României la Uniunea Europeană în 2007 este unul realist. În opinia sa, dacă secontinuă reformele în același ritm ridicat imprimat de Guvern este posibilă încheierea tuturor capitolelor în acest an. Este vorba inclusiv de încheierea a patru capitole sub președinția irlandeză. Așa cum a fost cazul și celorlaltestate candidate, cele mai dificile capitole de negociere, ce vor fi negociate sub președinția olandeză vor fi capitolele "Justiție și Afaceri Interne", "Mediu" și "Concurență".

În ceea ce privește atitudinea deschisă, pan-europeană, care ar trebui să nu mai ridice semne de întrebare, în ceea ce privește credințele unor lideri de formațiuni politice, de opinie, precum cea a domnului Stolojan, care a considerat de cuviință să considere afirmațiile premierul suedez Goran Persson drept osanale ridicate premierului Adrian Năstase, această atitudine total nepotrivită, nu face decât să ridice semne de întrebare.

    Romeo Raicu - despre tineri care nu mai pot fi mințiți;

Domnul Romeo Raicu:

"Despre tinerii care nu mai pot fi mințiți!"

Realitatea scrutinelor postdecembriste a dovedit cu prisosință că tinerii constituie cea mai dezinteresată categorie socială, cu participarea cea mai redusă la procesul electoral și acum, într-un nou an electoral, reacțiile și discuțiile tinerilor se dovedesc a fi mai degrabă de ignorare a votului, a programelor, a candidaților. Indiferent de culoarea politică, în asemenea condiții, apare acerba preocupare de câștigare a tinerilor în scop electoral, ca țintă a tuturor politicienilor. Acest fapt este surprinzător în condițiile în care timp de 4 ani preocuparea politicienilor pentru sprijinirea tinerilor a fost aproape de indiferență.

Politicienii au devenit tot mai conștienți de realitatea că fiecare tânăr poate aduce un vot în plus, pe măsură ce campania electorală se derulează spre deznodământ. Modalitățile conjuncturale pentru atragerea electoratului tânăr s-au diversificat, punându-se în discuție acum acte normative de mult proiectate și care trebuiau de mult adoptate de cei aflați la putere.

În calitate de parlamentar al Partidului Democrat și în numele multor tineri din România, doresc să transmit acelor politicieni care s-au perindat vremelnic la putere și pentru care tinerii reprezintă doar niște posibile voturi în plus că de această dată nu îi veți mai păcăli. Celor care, după sloganuri electorale despre viitorul sprijin pe care îl vor acorda tineretului, în schimbul voturilor, au uitat ce au promis tinerilor, trebuie să le spunem: tinerii aceștia s-au ridicat pe propriile picioare, de la începutul tranziției postdecembriste și sunt produsul promisiunilor electorale și al omisiunilor postelectorale. Ei au învățat să asculte la limbajul faptelor nu la limba de lemn electorală, care încă mai păcălește pe mulți dintre cei formați în perioada ceaușistă. Ei nu mai sunt dintre cei născuți într-o lume și nevoți să se afirme într-o altă lume. Ca urmare, este depășită concepția tineretului român debusolat, lipsit de discernământ și fără ideal.

O companie de recuperare a electoratului tânăr, fără considerarea acestor aspecte, nu cred că este posibilă și nu-și poate atinge scopul, indiferent de culoarea politică a celor care doresc implicarea acestora în viața socială.

    Cristian Sandache - intervenție cu titlul Opoziția confundă anul 2004 cu 1945;

Domnul Cristian Sandache:

"Opoziția confundă anul 2004 cu 1946"

Actuala opoziție parlamentară din România este realmente dominată de obsesia fraudării alegerilor de către PSD. Pe toate canalele posibile și imposibile, pe toate diapazoanele, cu orice prilej, corifeii și trâmbițașii anti-PSD slobozesc strigătul de spaimă: "Hoție, alegerile vor fi furate, trucate, mutilate de către pesediștii cei răi!"

Se creează astfel un fel de simfonie ad-hoc teribil de caraghioasă, un falset colectiv menit a înduioșa opinia publică, a martiriza sărmana opoziție ajunsă în ingratul rol de victimă. Prin urmare, PSD devine balaur cu șapte capete, în vreme ce din tăriile cerului, de pe suprafața unor norișori, domnii Stolojan, Băsescu ori Vadim se metamorfozează subit în heruvimi bucălați, mirosind a ambră, smirnă și săpun. Ce frumos! Lumea ar trebui să lăcrimeze ca în telenovelele kilometrice cu happy-end garantat și să se cutremure de indignare împotriva PSD.

În realitate, însă, românii sunt suficient de inteligenți și de realiști pentru a observa penibilul colectiv în care se complace actuala opoziție din România. O atitudine infantilă, schematică, superficială, amintind mai curând de 19 noiembrie 1946, și nu de anul de grație 2004. Mai maturizați-vă un pic, stimați colegi din opoziție!

    Ioan Timiș - comentariu legat de efectele benefice ale aderării la NATO;

Domnul Ioan Timiș:

Săptămâna trecută am asistat la un moment solemn: vizita în România a secretarului general al NATO, domnul Jaap de Hoop Scheffer, prilej cu care domnia sa a ținut un discurs emoționant, pe care sunt convins că l-ați apreciat.

Integrarea României ca membru cu drepturi depline în NATO reprezintă un succes deplin și incontestabil al Guvernului Adrian Năstase. Avantajele dobândirii acestui statut sunt multiple și depășesc cadrul strict al protecției teritoriale. România va participa la un efort susținut de promovare a stabilității și cooperării în Europa și are șansa de a deveni o regiune strategică din punct de vedere economic și politic pentru Alianța Nord-Atlantică.

Efectele aderării la NATO sunt deja vizibile și în procesul de integrare în Uniunea Europeană. Credibilitatea obținută pe plan internațional face ca România să fie considerată deja un membru de facto al Uniunii Europene. Criteriile de aderare vor fi îndeplinite integral în decursul acestui an și privim cu încredere spre orizontul 2007, când, la 1 ianuarie, vom fi mândri să arborăm Drapelul Uniunii Europene, alături de Tricolor.

Succesele obținute pe plan internațional au fost obținute pe fondul unei stabilități în plan economic și politic. Creșterea economică, dublată de creșterea reală a nivelului de trai sunt niște realități incontestabile ale anului 2004. De asemenea, cred că nu este corect și nici posibil să uităm situația dezastruoasă cu care România s-a confruntat în perioada guvernării anterioare, și nici greaua moștenire care ne-a fost lăsată.

Anul 2004 este un an politic hotărâtor pentru viitorul european al României. Încercările disperate ale opoziției de a lansa noi teme pe agenda politică, pentru a încerca minimizarea rezultatelor deosebite obținute de România în plan extern, vor fi sortite eșecului. De asemenea, negarea acestor performanțe prin introducerea în mass-media a unor raporturi falsificate și a unor declarații mincinoase și defăimătoare la adresa Guvernului nu vor avea sorți de izbândă. Electoratul român s-a maturizat mult comparativ cu alegerile precedente, dovadă fiind sancționarea dură prin excluderea din Parlament a celor incapabili să guverneze.

Partidul Social Democrat a decis să continue ceea ce a început în 2000 și singura modalitate de a continua este câștigarea alegerilor. De aceea, îi invit pe colegii din opoziție să mai aibă "puțintică" răbdare până când România se va integra în Uniunea Europeană, pentru ca, după acest moment, răbdarea va deveni pentru ei o obișnuință.

    Scarlat Iriza - intervenție legată de lansarea Strategiei în reforma administrației publice;

Domnul Scarlat Iriza:

Intervenția mea de astăzi se referă la: "Strategia în reforma administrației publice"

La recentul seminar cu prilejul lansării strategiei în reforma administrației publice, primul-ministru al României, domnul Adrian Năstase a definit obiectivele privind accelerarea reformei în acest domeniu și anume: debirocratizarea, descentralizarea și modernizarea printr-o mai mare eficiență.

Realizarea cu succes a acestor obiective este strâns legată de acțiunile care trebuie să fie întreprinse în privința transparenței, asigurării predictibilității și, de asemenea, a responsabilității la nivelul fiecărui segment al administrației publice.

Acționând în baza Programului Social Democrat, Guvernul Adrian Năstase a depus eforturi constante pentru desfășurarea procesului de reformă în administrația publică prin descentralizarea unor servicii publice, reglementarea unitară și echitabilă a salarizării funcționarilor publici, reglementarea instituției prefectului, asigurarea pregătirii și selecției funcționarilor publici, precum și prin îmbunătățirea organizării administrativ-teritoriale a României.

Procesul de modernizare a infrastructurilor și a managementului acestora început în anii 2001-2002, a continuat prin adoptarea unor reglementări adecvate privind descentralizarea unor servicii publice în domeniile de apă-canal, iluminat public și administrarea domeniului public. Ele au fost însoțite de programe de investiții cu finanțare externă, precum și prin înființarea Fondului Român de Dezvoltarea Socială destinat îmbunătățirii condițiilor de viață ale locuitorilor satelor sărace și ale persoanelor aparținând grupurilor sociale dezavantajate.

Realizări importante au fost obținute, de asemenea, prin revizuirea Statutului funcționarilor publici având ca obiectiv principal asigurarea unui serviciu public profesionist, responsabil și imparțial, bazat pe merit, precum și prin activitatea Institutului Național de Administrație în domeniul formării și perfecționării pregătirii profesionale a întregului personal din administrația publică centrală și locală.

Tot în domeniul modernizării serviciilor publice în ultimii ani s-au depus eforturi deosebite pentru dotarea acestora cu calculatoare electronice și programe de informatizare.

Cu toate eforturile depuse în acești ani pentru modernizarea serviciilor publice, în județul Gorj putem constata că : există cozi la serviciile publice; mulți cetățeni se plâng că sunt purtați pe drumuri pentru obținerea diverselor acte administrative, iar informarea opiniei publice privind prevederile legislației în vigoare este deficitară. Informatizarea serviciilor publice încă nu și-a adus contribuția pentru soluționarea mulțumitoare a acestor probleme, cu toate eforturile financiare efectuate.

Premierul Adrian Năstase sublinia că textele legilor adoptate ca și strategia în reforma administrației publice, elaborate în colaborare cu Uniunea Europeană, Comisia Europeană, Națiunile Unite, Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional, etc. sunt deosebite și de o valoare excepțională.

Problema fundamentală constă însă în punerea în aplicare a legilor și a prevederilor programelor adoptate, precum și a controlului modului de respectare a prevederilor acestora de către toți factorii.

Ca deputat de Gorj mă simt responsabil să depun un efort sporit pentru urmărirea modului în care se pun în aplicare măsurile din "Strategia în reforma administrației publice" și îndeosebi pentru recrutarea și pregătirea viitoarelor cadre de funcționari publici competenți în județul Gorj și să-mi aduc contribuția pentru apropierea de cerințele acquis-ului comunitar în România.

    Ștefan Giuglea - declarație cu titlul Reforma administrației publice, drum către Europa;

Domnul Ștefan Giuglea:

Declarație politică: "Reforma administrației publice, drum către Europa".

Administrația publică din România s-a văzut confruntată în ultimii ani cu schimbări semnificative în ceea ce privește cadrul propriu de funcționare, așteptările din partea cetățenilor, atribuții și responsabilități.

Ideea de a reforma, atât de frecvent vehiculată în ultima perioadă, este mult prea des legată de formulări generale, iar procesele de conducere și organizare sunt prea puțin considerate în ecuația reformării sistemului administrativ.

Ignorarea necesității unei perspective strategice, lipsa unor preocupări consistente referitoare la pregătirea managerială a responsabililor administrativi și-a pus și tinde să își pună încă amprenta asupra unor instituții administrative prea puțin bazate pe inițiativă și flexibilitate.

Principalul obiectiv trebuie să îl constituie pentru toate organismele implementarea reformei administrației publice, cea mai importantă sarcină pe care trebuie să o realizeze România în următoarele luni în vederea aderării la Uniunea Europeană, aceasta constând în modernizarea principalelor domenii: funcțiile publice, descentralizarea administrativă și financiară, întărirea capacităților instituțiilor publice de a elabora și implementa proiecte de dezvoltare.

Reforma administrației publice nu constă doar în schimbarea legislației, în crearea unui departament nou sau suprimarea altuia.

Cea mai importantă parte din această reformă este schimbarea mentalităților, a viziunii funcționarilor publici în ceea ce privește rolul lor în societate.

Birocrația existentă în România încurajează mica corupție, care afectează direct cetățenii și oamenii de afaceri. Aceasta este în ochii cetățenilor cea mai dureroasă formă de corupție și, pentru că îi este foarte aproape, cetățeanul o simte imediat.

Ceea ce generează marile probleme, marile întârzieri, nemulțumiri și daune economiei este proliferarea unei birocrații opresive care, pentru fiecare cetățean, agent economic ia forma unor nesfârșite plimbări de la un ghișeu la altul.

România trebuie să rupă acest lanț birocratic, cu efectele sale negative atât asupra economiei, cât și asupra vieții sociale, prin măsuri administrative radicale care vor necesita depolitizarea aparatului administrativ și angajarea unor profesioniști care vor fi preocupați de calitatea muncii lor, al căror unic scop este servirea cetățeanului.

În viziunea mea, noul model de funcționar public trebuie să aibă patru calități principale: competența, pentru a utiliza diferite instrumente manageriale, profesionalismul, pentru a evalua situațiile și a răspunde nevoilor cetățeanului, responsabilitatea, pentru a aplica politicile publice, și eficiența, pentru a folosi în mod optim resursele alocate. În acest moment, în România, o calitate foarte importantă pe care trebuie să o dezvolte funcționarii publici este transparența, să dea încredere în acest nou tip de funcționari.

Toate acestea au pus bazele necesare creării unui cadru pentru funcționarul public și funcția publică prin adoptarea Legii cu privind la Statutul funcționarilor publici.

Adoptarea legii reprezintă un pas important în reforma administrației publice din România, dar și o cerință în vederea aderării la Uniunea Europeană.

Pentru a repara imaginea mai veche știută la Bruxelles, un lucru pe care România trebuie să îl facă este de a pune în aplicare noua lege, deplin și corect, rapid și cu hotărâre, adică "să trecem la treabă", așa cum spunea în esență primul-ministru Adrian Năstase cu prilejul lansării "Strategiei în reforma administrației publice" (11 mai 2004.

Este nevoie de mai mult dinamism și transparență, astfel încât ceea ce a fost denumită "a cincea putere în stat", funcționarii pubici, care au "viteza lor de croazieră", să se suprapună cu obiectivele și ritmurile stabilite, lucru ce va fi monitorizat de întreaga Europă.

În democrațiile europene, recrutarea funcționarilor publici imparțiali și cu o înaltă calificare este unul din rolurile esențiale ale statului, recrutarea făcându-se pe baza a două principii: principiul egalității la acces și principiul concursului public.

Eliminarea tuturor formelor de discriminare în angajarea funcționarilor publici și lupta nesfârșită împotriva corupției funcționarilor sunt scopurile fundamentale ale programului privind armonizarea sistemului administrației publice din România cu standardele europene.

Programul este bun, dar execuția sa mai lasă de dorit.

Obiectivele explicite ale legii este de a reforma administrația publică din România prin:

  • promovarea unor standarde de conduită și integritate în rândul funcționarilor publici;
  • informarea cetățenilor asupra normelor de comportament la care trebuie să se aștepte din partea acestor funcționari;
  • schimbarea mentalităților;
  • alinierea la standardele europene;
  • adoptarea Codului de Conduită, cerință expresă a Uniunii Europene și NATO.

Din perspectiva funcționarilor publici, s-au stabilit normele esențiale de conduită obligatorie, un mod de comportament care nu a fost până în prezent instituționalizat sau respectat, cum ar fi evitarea conflictului de interese și a utilizării funcției pentru propriu interes.

Aparatul administrativ are la dispoziție o colecție clară de norme de conduită, prin care se cere funcționarilor publici să asigure un tratament egal al cetățenilor în fața autorităților și instituțiilor publice, profesionalism, imparțialitate și independență, cinste și corectitudine.

Până în prezent, aplicarea Legii funcționarului public este lentă. O parte a acestei probleme o constituie lipsa unor prevederi suficient de clare care să stabilească sancțiunile, iar, în lipsa unei astfel de clarități, motivația funcționarilor publici de a adopta și aplica profesionalismul, integritatea și imparțialitatea cerute de lege este deficientă.

Se impun de asemenea măsuri care vizează:

  • comportamentul funcționarilor publici ca mediatori între deciziile politice și aplicarea acestora în societate, ca mediatori între cetățeni și structurile politice ale țării;
  • atragerea tinerilor absolvenți pentru crearea unei noi generații de funcționari publici care vor fi nu numai eficienți, ci și conștienți de faptul că cetățeanul este clientul lor și de aceea trebuie să îl trateze cu toată considerația;
  • dat fiind faptul că în România nu există decât două categorii de funcționari publici - înalții funcționari și executanții, este necesară definirea unui nivel de mijloc de oameni care iau anumite decizii și au o anumită autoritate, ca în toate țările europene;
  • numărul de funcționari publici din România în raport cu populația țării este mare, motiv pentru care este necesară o restructurare a acestora, crescând în același timp eficiența și productivitatea celor rămași;
  • încurajarea persoanelor calificate și motivate să se angajeze ca funcționari publici prin creșterea nivelului prezent al salariilor, cunoscută fiind motivația cauzei majore a corupției din administrație;
  • obligativitatea tuturor funcționarilor publici de a deține permisul de utilizare a calculatorului obținut prin cursuri gratuite și obligatorii, astfel încât să nu se blocheze sistemul informațional creat.

Am convingerea că printr-un efort general de aplicare a legilor deja elaborate în acest sens, capitolul de negocieri privind reforma administrației publice se va încheia cu succes și vom putea evolua pe un drum sigur, ce are ca punct terminus anul 2007, anul aderării la Uniunea Europeană, că avem capacitatea de aplicare a acquis-ului comunitar în România, atât pentru îndeplinirea criteriului politic, economic, precum și în ceea ce privește capacitatea de a face față cerințelor standardelor de funcționare ale Uniunii Europene.

    Alexandru Stănescu - dezvoltarea temei Managementul militar de personal prin prisma aderării depline a României la NATO;

Domnul Alexandru Stănescu:

Declarație politică cu tema: "Managementul militar de personal prin prisma aderării depline a României la NATO".

O primă și esențială condiție impusă țării noastre de regulile care guvernează Organizația Tratatului Atlanticului de Nord a fost crearea unei armate care să corespundă standardelor și obiectivelor de apărare colectivă.

Treptat, în spiritul îndeplinirii dezideratului de integrare euroatlantică, au suferit transformări de esență atât concepția generală cu privire la tipul de organizare militară și principiile fundamentale care orientează sistemul, cât și legislația în domeniu, urmărindu-se ca aplicarea practică a măsurilor adoptate să nu întâmpine dificultăți în implementare.

Schimbarea fundamentală în orientarea militară a reprezentat-o trecerea de la o armată caracterizată printr-un sistem clasic-defensiv bazat pe încorporare obligatorie la o armată profesionistă. Procesul de transformare, declanșat de acceptarea unanimă, prin referendum, a noilor norme constituționale referitoare la îndeplinirea îndatoririlor militare, decurge în Ministerul Apărării Naționale armonios dar ferm, în etape de acțiune, urmărindu-se permanent compatibilizarea armatei noastre cu cea a forțelor aliate.

După ce dispozițiile Legii fundamentale au creionat în linii majore dreptul și îndatorirea corelativă a cetățenilor de a apăra patria, sarcina reglementării în detaliu a acestui aspect revine legii organice referioare la pregătirea populației pentru apărare.

Astfel, din perspectiva aderării României la NATO, instituția conscripților adaptată după model spaniol și francez nu va mai constitui nici regula și nici baza armatei române, deoarece, o dată cu trecerea la voluntariat, acest model va fi funcțional, potrivit și instituit de drept numai în situații excepționale, precum starea de asediu sau urgență.

Această manieră de gândire militară a fost impusă de contextul istoric și evoluția societății în ansamblu, care reclamă renunțarea la vechile tipare de organizare militară, în condițiile în care s-a modificat cadrul general de acțiune a instituției armatei.

Procesul de restructurare și modernizare a armatei, având ca punct final instituirea sistemului militar profesionist, compatibil cu cel al statelor membre ale Organizației Tratatului Nord-Atlantic, a determinat adoptarea acelor măsuri inclusiv de ordin legislativ, menite a forma și dezvolta o armată modernă, flexibilă, cu capacitate operațională de acțiune, adaptată cerințelor de apărare colectivă.

În acest sens au fost deja luate măsuri de către Ministerul Apărării Naționale în vederea înlocuirii instituției militarilor în termen și a întregului său regim juridic cu soldați și gradați profesioniști, angajați prin contract pe bază de voluntariat. Dacă în prezent drepturile și obligațiile acestei categorii profesionale și accesul și evoluția în carieră sunt reglementate prin ordin al ministrului apărării naționale, în temeiul cadrului normativ specific tipului de armată clasic, de perspectivă se preconizează normarea statutului soldaților și gradaților profesioniști printr-un act juridic de nivelul legii, așa cum prevede chiar Constituția, atunci când stabilește că drepturile și îndatoririle corespunzătoare categoriilor de personal formează obiectul de reglementare al legii.

Pentru a răspunde cu competență, profesionalism și devotament misiunilor militare de orice gen, inclusiv a celor de menținere a păcii, corpul soldaților și gradaților profesioniști specializați în funcție de nevoile armatei și opțiunea individuală va constitui fundamentul procesului de transformare a armatei într-o armată interoperabilă cu forțele militare aliate.

Prin proiectul legii care reglementează regimul juridic al categoriei de personal menționate, Ministerul Apărării Naționale intenționează să implementeze noi concepte militare, precum și modelul piramidal privind evoluția în carieră ori accederea în aceleași condiții ca și bărbații a femeilor în armată, creându-se totodată premisele juridice pentru ca soldații și gradații profesioniști să poată fi încadrați în structuri euroatlantice.

În vederea completării cadrului normativ care reglementează personalul armatei, Ministerul Apărării Naționale elaborează un nou statut al cadrelor militare din armată, adaptat cerințelor de integrare nord-atlantică. Proiectul de lege este menit a înlocui concepția anterioară referitoare la mangementul de personal, introducând principii moderne precum cel al transparenței, egalității de șanse în evoluția în carieră și al echității prin corelarea grad-funcție.

O mai mare atenție va fi acordată de către instituția militară personalului propriu și prin măsuri de reconversie profesională, asistență post-carieră, consiliere și îndrumare, asigurarea drepturilor de cazare, tratament ori a altor înlesniri în interesul acestuia.

Având în vedere recenta aliniere a României în rândul statelor membre ale Alianței de cooperare și securitate colectivă, apreciez că efortul organismului militar de adaptare a normelor care îi dirijează activitatea, în scopul armonizării, compatibilizării și integrării depline în sistemul nord-atlantic merită susținut de către toate instituțiile care au incidență în procesul de legiferare inițiat de Ministerul Apărării Naționale.

În spiriul acestei idei dar și pentru a pune în valoare orientarea fermă spre modernizare a armatei române, trebuie ca Guvernul să sprijine cu promptitudine demersurile legislative militare, astfel încât, după dezbaterea și adoptarea acestora în Parlament, să constituie fundamentul pe care se va clădi noua Armată română standardizată NATO.

Astfel de inițiative merită, pe lângă suportul autorităților avizatoare sau implicate în procesul de aprobare ori adoptare, întreaga considerație pentru capacitatea de adaptabilitate la schimbare a celei mai stabile instituții a statului.

    Florin Iordache - despre Campania electorală a PNL - PD - promisiuni fără acoperire;

Domnul Florin Iordache:

"Campania electorală a PNL-PD - promisiuni fără acoperire".

În campania electorală actuală care precede alegerile din 6 iunie a.c., candidații PNL și PD promit locuitorilor și cetățenilor cu care se întâlnesc lucruri imposibil de realizat, fără a aminti că în perioada 1996-2000 au fost la guvernare și nu au făcut nimic.

Oamenii nu trebuie mințiți și făcute promisiuni doar-doar vor da votul, pentru că numai printr-o informare corectă și cinstită se poate câștiga încrederea și numai așa credibilitatea în clasa politică va crește.

Candidații PNL și PD, chiar dacă au fost la conducerea anumitor administrații locale și nefăcând nimic, dau vina pentru nerealizările lor pe administrațiile județene și naționale, încercând astfel să convingă populația să-i mai voteze încă o dată. Dar oamenii au ajuns la maturitatea necesară și pot discerne care sunt promisiuni reale și care sunt minciuni.

Reprezentanții PSD au ce spune și ce arăta pentru că faptele vorbesc mai mult decât vorbele.

Realizările pe care PSD le-a obținut în cei patru ani de guvernare ne recomandă în fața cetățenilor ca pe niște candidați corecți, credibili și care își respectă cuvântul dat în campanie, iar rezultatele obținute în 6 iunie 2004 vor fi pe măsura muncii noastre.

    Ionel Olteanu - declarație privind problema construirii de către Ucraina a Canalului Bâstroe;

Domnul Ionel Olteanu:

Declarație privind problema construirii de către Ucraina a Canalului Bâstroe.

1. După cum cunoașteți, la data de 11 mai 2004, în prezența ministrului ucrainean al transporturilor, a guvernatorului Regiunii Odessa, a altor oficiali ucraineni și a unor reprezentanți ai mass-media ucraineană, au început în mod oficial lucrările de construire a canalului Dunăre-Marea Neagră pe brațul Bâstroe din zona ucraineană a Deltei Dunării.

Cu acest prilej, ministrul ucrainean al transporturilor a declarat că prima etapă a lucrărilor se va finaliza în luna august 2004, continuarea proiectului urmând să fie pusă în aplicare în toamna anului 2005.

Pentru această etapă a proiectului au fost alocate fonduri în valoare de 14,8 milioane de dolari SUA, lucrările fiind executate de firma germană "Josef Mobius Ban Aktiengesellschaft".

În prima etapă de construcție, canalul va avea o lățime de 85 metri și o adâncime de 7,65 metri, permițând accesul unor nave cu un pescaj de până la 5,85 metri, iar în a doua etapă canalul va avea o adâncime de 8,32 metri, o lățime de 100 metri și va permite accesul unor nave cu un pescaj de până la 7,2 metri.

Conform declarațiilor ministrului Kirpa, taxele de traversare a navelor prin canalul ucrainean vor fi de trei ori mai mici decât pe canalele navigabile ale României, fapt ce va permite recuperarea cheltuielilor ocazionate de construirea canalului în mai puțin de 9 ani. În opinia ministrului ucrainean al transporturilor, superioritatea concurențială de bază a noului canal se exprimă prin faptul că, spre deosebire de canalul românesc, circulația navelor se va face pe ambele sensuri și în regim de lucru neîntrerupt.

2. Aplicarea programului ucrainean de canalizare a brațului Bâstroe pe teritoriul Rezervației Biosfera Deltei Dunării fără informarea și consultarea României, stat potențial afectat de realizarea lucrărilor respective, contravine mai multor instrumente internaționale bi și multilaterale la care cele două state sunt părți (prezentate în anexă).

3. Mai mult, acțiunile ucrainene încalcă prevederile unor rezoluții adoptate de către organizații internaționale competente în domeniul protecției mediului înconjurător.

Astfel, una din cele mai importante rezoluții ale cărei prevederi sunt neglijate de Ucraina este documentul adoptat la data de 2 decembrie 2003 de către Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR), organizație internațională care se ocupă cu protecția mediului în bazinul dunărean, instituită în baza prevederilor Convenției de la Sofia din 1994 privind cooperarea pentru protecția și dezvoltarea durabilă a fluviului Dunărea.

Potrivit acestei rezoluții, Ucraina ar fi trebuit ca, înainte de începerea construirii canalului Bâstroe, să transmită la ICPDR informații privind proiectul de construire a canalului, să evalueze în mod cuprinzător impactul pe care construirea canalului l-ar avea asupra mediului înconjurător din Rezervația Biosferei Delta Dunării.

4. Din momentul în care a luat cunoștință de punerea în aplicare a proiectului ucrainean de construcție a canalului Bâstroe, MAE a întreprins o activitate susținută și constantă pentru respectarea, de către Ucraina, a prevederilor instrumentelor juridice bi și multilaterale la care este parte.

a) În ziua începerii construcției canalului, MAE a transmis un comunicat de presă prin care a luat notă de începerea proiectului ucrainean, a evidențiat demersurile întreprinse de diplomația română în plan bilaterial, a reamintit reacțiile manifestate în ultima perioadă de importante foruri europene și internaționale și a unor organizații neguvernamentale care s-au pronunțat pentru stoparea proiectului și a asigurat opinia publică de faptul că va continua demersurile întreprinse până în prezent pentru conservarea ecosistemelor și protejarea calității apelor din Delta Dunării.

b) Printr-o notă verbală transmisă în aceeași zi Ambasadei Ucrainei la București, MAE a reiterat părții ucrainene solicitările transmise prin intermediul a nouă note verbale privind comunicarea de informații privind construirea canalului Bâstroe și organizarea de consultări bilaterale pe această temă și a reamintit autorităților ucrainene prevederile rezoluției Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR) pentru problema Bâstroe.

Menționăm faptul că, deși MAE a solicitat părții ucrainene informații prin care să confirme în mod oficial începerea lucărilor, MAE al Ucrainei nu a avut, până în prezent, nici o reacție. Un demers similar al Împuternicitului Guvernului României pentru aplicarea acordului bilateral interguvernamental privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră adresat omologului său ucrainean la data de 12 mai 2004 a rămas, de asemenea, fără răspuns.

c) Misiunea Permanentă a României pe lângă Consiliul Europei l-a contactat pe secretarul Comitetului permanent al Convenției de la Berna, domnul Eladio-Fernandez Galiano, informându-l în legătură cu începerea lucrărilor de construire a canalului Bâstroe și solicitându-i să urgenteze includerea pe agenda acestui for european a problemei Bâstroe.

Notă. Comitetul a fost sesizat la data de 10 februarie 2004 de către organizația neguvernamentală "Forumul Dunărean pentru Mediu", la inițiativa MAE care i-a pus la dispoziție un proiect de scrisoare de sesizare. S-a procedat astfel din dorința de a nu se crea pe plan internațional impresia că problema Bâstroe este una bilaterială, respectiv o nouă divergență româno-ucraineană, ci o problemă care preocupă în egală măsură organzațiile internaționale și societatea civilă europeană.

d) În paralel, MAE a contactat toate organizațiile neguvernamentale românești care activează în domeniul protecției mediului înconjurător și principala organizație care militează pentru protecția mediului în bazinul dunărean, "Forumul Dunărean pentru Mediu", cărora le-a fost reiterată îngrijorarea și preocuparea autorităților române față de începerea construcției canalului Bâstroe și li s-a solicitat ca, prin posibilitățile de care dispun, să întreprindă demersuri pentru sensibilizarea forurilor internaționale competente și a opiniei publice românești și internaționale cu privire la consecințele deosebit de negative asupra echilibrului ecologic al Deltei Dunării produse de punerea în aplicare a proiectului ucrainean pe brațul Bâstroe al Dunării.

e) MAE a transmis instrucțiuni Ambasadei României la Berlin pentru efectuarea unor demersuri în vederea identificării și obținerii de date privind firma germană implicată în construirea canalului, contactarea MAE german în vederea prezentării situației grave create prin construirea canalului cu implicarea unei firme germane și, cu concursul autorităților germane, descurajarea antreprenorului german de a continua să se implice într-un proiect cu impact atât de negativ pe plan internațional care se realizează cu încălcarea de către Ucraina a normelor internaționale în domeniul protecției mediului înconjurător.

În acest sens, a fost contactată și Ambasada Germaniei la București căreia i s-a solicitat să intervină pe lângă autoritățile germane.

f) Problema canalului Bâstroe a fost ridicată de MAE și în cadrul unor recente întrevederi cu diplomați ucraineni, desfășurate atât la București, unde domnul ambasador Ion Diaconu, secretarul general al MAE l-a primit în audiență pe domnul Teofil Bauer, ambasadorul Ucrainei în România, cât și la Kiev, unde ambasadorul României în Ucraina a avut o întrevedere la conducerea MAE ucrainen pentru a solicita explicații oficiale în legătură cu proiectul ucrainean. Totodată, consulul general al României la Odesa, în cadrul unui interviu în ziua de 13 mai 2004, la principalul post local de televiziune (cel care a transmis știri de la începerea construirii canalului) a prezentat poziția părții române privind obligația Ucrainei de a informa și consulta România înainte de începerea proiectului.

5. În acest context, solicităm sprijinul Senatului României pentru susținerea demersurilor întreprinse de MAE și de alte instituții guvernamentale (Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor) în vederea aducerii problemei canalului Bâstroe în atenția forurilor parlamentare europene, în vederea stopării lucrărilor privind construirea canalului Bâstroe.

    Ion Bozgă - marcarea Zilei naționale a medicului veterinar;

Domnul Ion Bozgă:

În zilele de 14 și 15 mai 2004 a avut loc la Olănești - Vâlcea, a IV-a Conferință Națională a Medicilor Veterinari din România, prilej cu care s-a sărbătorit și Ziua națională a medicului veterinar. În prezența a peste 500 de medici veterinari, timp de două zile s-au dezbătut o serie de probleme profesionale, dar și probleme sociale.

La această mare manifestare, Agenția veterinară și pentru siguranța alimentelor a fost reprezentată de domnul director general Sorin Mitrea, iar din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură și servicii specifice a Camerei Deputaților a participat subsemnatul.

După două zile de dezbateri, conferința a concluzionat că medicii veterinari din România, în general, sunt mulțumiți de realizările Guvernului Adrian Năstase privind activitatea sanitar veterinară.

Atenția acordată acestui sector de activitate, sumele alocate din bugetul de stat, dotările laboratoarelor naționale și județene sunt motive de mulțumire.

Folosesc acest prilej să-l felicit personal pe domnul Adrian Năstase, primul ministru al României, pentru sprijinul și atenția acordată acestui sector de activitate.

Felicit și conducerea Agenției veterinare și pentru siguranța alimentelor și nu în ultimul rând felicit forul profesional medical veterinar pentru toate realizările.

    Tudor Mohora - intervenție cu tema Tendința opoziției de a lansa în campania electorală acuzații fără fundament trebuie să fie ferm combătută;

Domnul Tudor Mohora:

Intervenția mea de astăzi are ca temă "Tendința opoziției de a lansa în campania electorală acuzații fără fundament trebuie să fie ferm combătută".

Ne aflăm în plină campanie electorală pentru alegerile locale. În goana după cucerirea de voturi, reprezentanții liberali și democrați componenți ai Alianței D.A. PNL-PD, lansează pentru electorat tot felul de neadevăruri referitoare la politica PSD și a Guvernului Adrian Năstase.

O reflectare a acestui fenomen o constituie și "Evaluarea guvernului PSD" elaborată de Alianța D.A. PNL-PD, în care se pedalează , printre altele, pe afirmații propagandistice de joasă factură cum sunt :"mediul economic, administrativ, legal și comportamentul a devenit și mai ostil investițiilor străine"; "procesul de privatizare a fost lent"; "impactul privatizării asupra economiei a scăzut " ; "scăderea inflației nu este relevantă", etc.

Oare cum se poate afirma cu atâta lipsă de seriozitate că în România există un "mediu ostil investițiilor străine", când potrivit unor date incontestabile, în anul 2003 , investițiile directe în economia românească s-au ridicat la o valoare de 1,5 miliarde de dolari (1,3 miliarde euro), fiind cu 37,6% mai mare față de nivelul realizat în anul 2002, iar în trim. I 2004, nivelul investițiilor străine atrase în România s-au ridicat la 511 milioane dolari (412 milioane euro), cu 25% mai puțin față de perioada corespunzătoare a anului trecut?

Evident, această Alianță caută prin toate mijloacele să găsească nod în papură și să arunce praf în ochii electoratului în scopul obținerii unor eventuale voturi bazate pe neadevăruri.

Desigur, ținând seama de scopul urmărit de alianța liberalo-democrată, acestor partide le vine greu sau pur și simplu nu vor să formuleze idei care să contribuie la creșterea atragerii de investitori străini, în măsură să completeze amplele demersuri pe plan legislativ și diplomatic întreprinse de Guvernul Adrian Năstase și care să contribuie astfel la progresul economic și social al României.

Pentru reprezentanții opoziției pare să fie mai ușor să prolifereze teza "mediului ostil pentru investițiile străine", deși realitatea respinge o astfel de teză.

Cu privire la teza susținută de coaliția liberalo-democrată referitoare la lentoarea și impactul scăzut al privatizării asupra economiei , autorii suferă, de asemenea, de o amnezie cronică.

Ei uită să amintească și să recunoască că valoarea capitalului social vândut în perioada 2001-2003 a fost de peste 1,7 ori mai mare decât cel vândut în perioada 1999-2000, iar capitalul social privatizat cu investitorii străini în perioada menționată a fost de 4,4 ori mai mare decât în perioada precedentă.

Le reamintim că, în perioada în care au fost la guvernare în legislatura precedentă, ponderea sectorului privat în PIB a bătut pasul pe loc, situându-se în jurul a cca. 61%, iar o mare parte a firmelor private și îndeosebi I.M.M. a fost lichidată. Declinul sectorului I.M.M. în perioada respectivă nu numai că nu a absorbit disponibilizările de personal din economie, ci dimpotrivă, a produs un număr de peste 200.000 de șomeri.

Cu aceeași lipsă de obiectivitate coaliția liberalo-democrată minimalizează rezultatele pozitive obținute în perioada guvernării social-democrate în domeniul reducerii drastice a inflației. În afară de afirmația că scăderea inflației "nu este relevantă", ei pun sub semnul întrebării însăși datele furnizate de statistica oficială, afirmând că "statistica a luat-o înaintea realității", deși datele elaborate de Institutul Național de Statistică sunt transparente, ele fiind analizate permanent de Uniunea Europeană, Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.

Pentru Partidul Național Liberal și Partidul Democrat este greu, în plină campanie electorală, să recunoască că, în perioada cât s-au aflat la guvernare rata inflației a fost : 151,4% în 1997; 40,6% în 1998; 54,8% în 1999 și 40,7% în 2000, cu toate consecințele legate de prăbușirea puterii de cumpărare a veniturilor bănești ale populației.

În perioada Guvernului Adrian Năstase rata inflației s-a redus constant: 30,3 în 2001; 17,8%, în 2002; 14,1% în 2003, ceea ce a contribuit la macrostabilizarea economică, relansarea consumului și a puterii de cumpărare a populației.

Există premise favorabile pentru realizarea unei rate a inflației exprimată cu o singură cifră, respectiv de 9%, în primele 4 luni ale anului 2004 rata inflației a fost de 2,8 %.

Stimați colegi,

Ne aflăm în anul în care România este membră a NATO și își va încheia negocierile legate de aderarea la Uniunea Europeană.

Așa cum se poate constata, în discursul politic al Partidului Social Democrat nu se încearcă contrabalansarea atitudinii nihiliste a opoziție printr-una triumfalistă a partidului aflat la Putere.

Dimpotrivă, în analiza activității economice și sociale, partidul nostru își dovedește capacitatea de autoanaliză critică, recunoscând că, deși indicatorii economici s-au situat pe un trend ascendent, aceștia nu sunt totuși la un nivel care să ne mulțumească și care să antreneze o creștere a nivelului de trai al populației pe care ne-am dori-o mai semnificativă.

Fac un apel la reprezentanții tuturor forțelor politice ca în cadrul campaniei electorale să dea prioritate intereselor economice și sociale ale României, să vină cu propuneri constructive în acest sens în locul unor afirmații fără fundament și să se pronunțe pentru o confruntare civilizată de idei.

    Vasile Miron - moment aniversar la Comănești, oraș din județul Bacău;

Domnul Vasile Miron:

"Moment aniversar la Comănești, oraș din județul Bacău"

Sâmbătă 15.05.2004, a avut loc, în orașul de pe cursul superior al râului Trotuș, festivitatea prilejuită de a 50-a aniversare a liceului din localitate.

La festivitate au participat parlamentarii Nicolae Sersea, Vasile Miron, prefectul județului Bacău Cătălin Mardare, Inspectoratul general al I.S.J. Bacău Gheorghe Iorga, primarul orașului Dorinel Miron, foști și actuali profesori și elevi ai liceului.

Liceul din Comănești a fost înființat în 1954 cu secție serală, iar din 1960 ca școală medie mixtă cursuri de zi. De-a lungul anilor, liceul a dat țării promoții de elevi foarte bine pregătite, din rândul absolvenților săi provenind nume de prestigiu din diverse domenii de activitate: Ioan Lascăr, Adrian Padoleanu, Gheorghe Bucur, Ionel Aichimoaie, Dumitru Spiridon, Nicolae Ciocan, Vasile Miron, Marilena Niculescu, Mihail Chelom, Dumitru Potoroacă, Dorinel Miron și mulți alții.

Prin Hotărârea Consiliului local din 12.05.2004, se acordă titlul de cetățean de onoare al orașului domnului Gheorghe Podoleanu, primul director al liceului și domnului Ioan Lascăr, medic chirurg de renume mondial. De asemeni, tot prin Hotărârea Consiliului local din 12.05.2004, spitalul din Comănești se va numi Ioan Lascăr, hotărâre ce va fi înmânată spre aprobare domnului ministru al sănătății, Ovidiu Brânzan.

Oficialitățile județului și ale orașului prezente la această festivitate împreună cu medicul Ioan Lascăr au vizitat spitalul din Comănești unde s-a redeschis secția de chirurgie, drept pentru care s-au cheltuit peste 7 miliarde lei, în vederea efectuării lucrărilor de reparații și a fost adusă aparatură de ultimă oră în valoare de peste 25 miliarde lei.

La liceul din Comănești, devenit, prin ordin al ministrului Alexandru Athanasiu, Colegiul tehnic Dimitrie Ghika, se va construi, printr-un program al Guvernului României, o sală de sport tip A, în vecinătatea colegiului, încă două blocuri pentru tineri prin ANL, iar la Școala nr.7 din Comănești, tot prin același program al Guvernului României s-a terminat construcția unei săli de sport tip B.

Lucrările de reabilitare a Școlii nr.e (Leorda) se află în stadiul final, după care urmează, începând cu luna iulie, lucrările de reabilitare a Școlii nr.5 (Lăloaia). La ambele școli, cheltuielile de reabilitare se fac prin Banca Mondială și Consiliul local, în valoare de cca 16 miliarde lei, respectiv 20 miliarde lei.

Urmează ca, în urma demersurilor efectuate de autoritățile locale la forurile competente și printr-un proiect de lege pe care-l voi iniția în Parlamentul României, să se redeschidă Judecătoria Văii Trotușului cu sediul la Comănești.

    Tudor Mohora - intervenție legată de Declarațiile contradictorii ale liderului PNL și ai opoziției cu privire la rezultatele previzibile ale alegerilor locale 2004;

Domnul Tudor Mohora:

Intervenția mea de azi se referă la: "Declarațiile contradictorii ale liderului PNL și ai opoziției cu privire la rezultatele previzibile ale alegerilor locale 2004".

În declarațiile făcute presei, domnul deputat Eugen Nicolăescu, purtătorul de cuvânt al Partidului Național Liberal, a afirmat că partidul său s-ar mulțumi cu obținerea a minimum 15% din totalul voturilor pe țară.

Totodată, domnul senator Flutur Gheorghe, președintele organizației județene Suceava a Partidului Național Liberal și șef de campanie electorală al acestuia pentru alegerile locale pretinde că li se cuvine, ca rezultat previzibil al scrutinului, chiar președinția Consiliului Județean Suceava.

Se cuvine să ne amintim că, la alegerile locale din anul 2000, Partidul Național Liberal a obținut cca 8% din totalul voturilor pe țară, iar în județul Suceava sub 4% "

Ar fi spectaculos ca Partidul Național Liberal, de această dată să-și dubleze scorul electoral, ajungând la minimum 15%.

Desigur, sunt declarații în plină campanie electorală, față de care avem mari rezerve.

În ce privește pretenția de a conduce un consiliu județean și probabil și altele pe care le visează liberalii pentru viitor, mi se pare că socoteala de acasă (de la PNL) este mult prea departe de cea din târg (a se citi finalul campaniei și a scrutinului electoral).

    Costache Mircea -lecția de istorie: De la Aushwitz la Bruxelles sau de la ororile trecutului spre Europa civilizată a viitorului;

Domnul Mircea Costache:

Lecția de istorie: De la Aushwitz la Bruxelles sau de la ororile trecutului spre Europa civilizată a viitorului

În această lună, în decurs de numai 2 săptămâni, am avut prilejul să reflectez asupra sensului istoriei naționale. Am mers mai întâi la Aushwitz, împreună cu un grup de 150 de tineri membri PRM, de deputați și senatori PRM, în frunte cu președintele Partidului România Mare, senatorul Corneliu Vadim Tudor, doctor în istorie, scriitor, jurnalist, moralist și ilustru om de cultură.

Ne-am recules în fața lagărelor morții, în fața cutremurătoarelor mărturii ale urmărilor "somnului rațiunii". Am văzut cum arăta umanitatea zdrobită de flagelul intoleranței, xenofobiei și necredinței în Dumnezeu. Lecția trecutului nu poate fi suplinită de nici unul din paleativele diplomatico-politice ale vremurilor. Unora le este mai ușor să minimalizeze, să bagatelizeze astfel de gesturi decât să se elibereze din chingile prejudecăților, rapacității și desfrânării. Ființe inferioare, mânate de resorturi primitive, respinse de metafizica meditației universale, târăsc în derizoriu tot ce înalță și purifică spiritul, complăcându-se în mrejele înavuțirii prin minciună, fraudă și promiscuitate.

Destinul a făcut ca, imediat după vizita la Aushwitz, să particip la un seminar internațional organizat la Bruxelles de Biroul TAEX al Comisiei Europene, pe tema dreptului cetățenilor la petiționare. Am văzut în câteva zile cum a arătat trecutul Europei și cum se prefigurează viitorul bătrânului continent. Este reconfortant să constați că, pentru majoritatea popoarelor europene, lecția dramatică a istoriei a rodit încurajator. Noua Europă închide definitiv porțile eventualelor repetări ale ororilor care au dus la periclitarea civilizației și pierderea a milioane de vieți omenești. Una din pârghiile bunei funcționări a democrației este dreptul cetățenilor europeni de a se plânge împotriva autorităților. În acest scop, se pun bazele consolidării și generalizării instituției Ombudsmanului, modelul scandinav de soluționare a petițiilor cetățenilor, fondat în 1805 în Suedia.

În Belgia deja funcționează Ombudsmanul Federal, precum și structurile sale din teritoriu, coborând până la Ombudsmanul feroviar care primește și soluționează nemulțumirile cetățenilor referitoare la mersul căilor ferate. Am înțeles, din nefericire, cât de departe este societatea românească de aceste standarde ale democrației europene. Numai cu un Avocat al Poporului, pasiv, formalist și ineficient nu avem curând șansa alinierii la modelul modern de funcționare a statelor membre ale UE. Iată de ce este nevoie, ca de aer, zic eu, la cârma țării, de o forță politică capabilă să întroneze legea și ordinea în Stat. Fără o astfel de autoritate, integrarea noastră formală ne va menține, cu toate eforturile noastre, tot la periferia lumii civilizate.

Cetățeanul Uniunii Europene este cea mai protejată ființă umană din lume, spunea unul dintre lectorii seminarului, Aristotelis Gavriliadis, din Grecia. Banii lui, taxele și impozitele nu mai merg în arsenale militare, nu mai bombardează aiurea, ei merg spre cetățean, spre instituțiile menite să-i protejeze viața, demnitatea, integritatea, cultura, știința, drepturile fundamentale și libertățile cetățenești.

Același vorbitor a avut curajul și onestitatea de a ataca dur "comportamentul barbar" al SUA și al Marii Britanii în Irak, precum și măsurile de reprimare a islamiștilor în Franța. S-a înțeles de către toți participanții la seminar, reprezentanți ai țărilor nou primite în UE și în curs de aderare (Bulgaria, România, Turcia), că Europa unită, altfel spus refacerea Imperiului Roman, reprezintă cea mai evoluată formă de conviețuire pașnică și de dezvoltare socială de pe mapamond. Contradicțiile din societatea românească actuală pun, însă, serioase stavile armonizării racilelor noastre cu ideea și construcția europeană.

    Ioan Sonea - declarație politică cu titlul Evenimente probabilistice.

Domnul Ioan Sonea:

"Evenimente probabilistice"

Campania electorală pentru alegerile locale este un eveniment care se produce cu o anumită periodicitate - patru ani. Se preupune că după fiecare astfel de eveniment se dobândește o anumită experiență și înțelepciune, atât de către cei care conduc, vremelnic, poporul , cât și de către poporul însuși. Vom căuta să aflăm, printre atâtea momente, ce s-a învățat de către cei care au misiunea de a organiza alegerile.

Legea pentru alegerea structurilor puterii locale a fost elaborată târziu, după negocieri între oameni cu interese atât de diferite încât se poate spune că nu reprezintă interesele electoratului; s-a reușit să nu se clarifice atâtea lucruri încât iată, în faza de aplicare, legea poate fi interpretată, de fiecare cum îi place; într-o zi nu se cer candidaților declarații de avere, în ziua următoare sunt necesare; la unele birouri electorale se cer copii după documentele de identitate, la altele nu; prin listă completă se înțelege uneori cea cu numărul de candidați prevăzut pentru consiliu iar altădată lista care conține și un plus de 25 %, care în prima fază se acceptă prin adaus ca apoi să se considere valabilă lista cu numărul exprimat prin partea întreagă; astăzi se solicită cazier candidaților, ca mâine să nu mai fie necesar; declarațiile date de candidați trebuie scrise integral de mână, dar în anumite locuri se admit și cele prin completare pe formular (în mileniul III când totul se poate face pe calculator, la români se face alfabetizare); declarațiile trebuie autentificate de notar în anumite locuri, individual, în altele pe bază de liste întocmite de persoane împuternicite; cel mai interesant lucru este că partidul care conduce anticipează toate propunerile BEC, desigur, simplă coincidență; schimbarea continuă a regulilor jocului, aflat în desfășurare, desigur pentru a veni în sprijinul procesului; lipsa totală de autoritate a unor președinți de birouri electorale de circumscripție, care aveau competența să respingă o listă pentru lipsa căciuliței la ă sau existența lui î în loc de â, dar nu puteau face corecturile pe loc, pentru a purta oamenii pe drumuri pentru aceste grave lipsuri etc.

Nu suntem împotriva rigorii, ba dimpotrivă, dar pretențiile de domeniul absurdului au dovedit din plin că totul răspunde unei comenzi clare - cât mai multe obstrucții pentru partidele din opoziție.

Cu eforturi s-au depus totuși liste. Acum începea lupta pentru a se descompleta aceste liste prin determinarea unor candidați să se retragă, prin diverse metode, cu consecințe asupra completării birourilor electorale de circumscripție și a birourilor secțiilor de votare. Și că tot veni vorba soț, soție,copii-familii întregi-cu rădăcini în primării și PSD au ajuns în astfel de structuri. Au mai fost captate rude ale candidaților de pe listele opoziției pentru a putea fi aceștia respinși de pe liste. Și câte s-ar mai putea spune despre modul cum s-au pregătit sub aspect administrativ aceste alegeri. Doar că nu s-au dat rezultatele. Sau cine știe ?

Câte astfel de alegeri vor trebui să mai treacă pentru a se organiza clar și precis, pentru a se cunoaște cerințele din vreme, pentru a nu mai fi nevoie să se apeleze la BEC, și pentru ca BEC să nu fie nevoit să dea dispoziții contradictorii de la o zi la alta ?

După cum merg lucrurile, nu sunt șanse de normalizare a procesului electoral din România. Nu se poate, nu se vrea? Într-un proces normal nu se poate interveni decât prin abuz. Într-un proces întâmplător, intervenția interesată este provocată și calificată ca o necesitate. Provizoratul lasă loc intervenției pentru perfectibilitate, ceea ce produce impresia de autoritate.Toate au un loc important în procesul de compromitere și surprindere a adversarului. Se dobândește astfel o experiență în domeniul manipulării. Reacțiile față de aceste situații au fost destul se slabe până acum. Fiecare s-a descurcat pe loc. Măsuri față de cei care au abuzat nu se cunosc. Să fie un semn al renunțării și abandonării din partea opoziției ? Un semn de sfidare de către putere față de reacțiile opoziției? Poate și una și alta. Este semnul că democrația este în pericol.

Sperăm că reacția hotărâtoare o va avea electoratul. Poate că știe mai mult decât credem noi, și poate face mai multe decât lasă să se vadă acum. Adevărata lege este cea a urnelor.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Cu aceasta, prima parte a ședinței de astăzi s-a încheiat.

Vă urez o zi după dorința dumneavoastră.

 
  Aprobarea componenței Comisiei de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la Proiectul de Lege privind pensiile ocupaționale.  

(În continuare, lucrările au fost conduse de domnul Constantin Niță, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Nicolae Leonăchescu și Tudor Mohora, secretari.)

   

Domnul Constantin Niță:

Doamnelor și domnilor,

Începem partea a doua a programului nostru de astăzi. Din totalul de 345 de deputați, și-au înregistrat prezența 264 de deputați - în sală sunt mai puțini; vom face prezența, probabil, la ora 11,30 -, din care sunt absenți 81; participă la alte acțiuni parlamentare 13.

Vom începe cu constituirea unei comisii de mediere - Comisia de mediere nr.42 la Proiectul de Lege privind pensiile ocupaționale: Smaranda Dobrescu, Pavel Todoran, Ioan Andrei, Ion Mînzînă, Böndi Gyöngyike, Napoleon Pop, Longher Ghervazen.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Votat.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind exercitarea profesiei de medic, precum și organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România - Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea art.9 din Legea nr.74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România - Propunere legislativă privind amendamentul la art.9 alin.(4) din Legea nr.74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România, republicată, pentru menținerea în activitate a medicilor de familie stabiliți în mediul rural de cel puțin 5 ani și după împlinirea vârstei de pensionare, la cerere (amânarea votului final).  

Reluăm ordinea noastră de zi de la pct.14, și anume Proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de medic, precum și organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România.

Am dori ca inițiatorul să spună câteva cuvinte pe scurt, după care, comisia.

   

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Domnule președinte,

În cadrul procesului de aderare a României la Uniunea Europeană a fost necesară revederea întregii legislații care reglementează profesiile în domeniul medical.

În acest context, a fost inițiat și acest proiect de lege, care va înlocui Legea nr.74/1995 privind exercitarea profesiei de medic, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România, cu modificările ulterioare, transpunându-se astfel prevederile Directivei Consiliului Uniunii Europene nr.16/1993 cu modificările și completările ulterioare, dând o nouă dimensiune exercițiului profesiei de medic pe teritoriul României.

Proiectul de lege a fost elaborat de Ministerul Sănătății, în colaborare cu reprezentanții Colegiului Medicilor din România și stabilește aria persoanelor care au drept de exercitare a profesiei în România, câmpul de activitate al profesiei, condițiile de exercitare a profesiei de către naționalii statelor membre și îmbunătățirea organizării Colegiului Medicilor din România, completarea atribuțiilor acestuia, precum și adoptarea unor anumite cerințe a răspunderii disciplinare a membrilor săi, fapt ce va conduce la creșterea rolului acestei organizații în controlul și supravegherea profesiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Să vă referiți și la celelalte proiecte de lege, pentru că aici sunt încă trei, respectiv Propunerea legislativă privind amendamentul la art.9 alin.4 din Legea nr.74/1995 privind exercitarea profesiei de medic, precum și Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea art.9 din Legea nr.74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor.

Deci, au fost comasate cele trei propuneri.

 
   

Domnul George Pavelescu:

Au mai fost două inițiative legislative, domnule președinte, al căror obiect de reglementare a fost preluat în conținutul acestei noi legi, în sensul că s-a prevăzut ca medicii pensionari, care sunt stabiliți cu domiciliul în mediul rural, pot desfășura activitate cu avizul anual al Colegiului Medicilor și Ministerului Sănătății, numai pe baza certificatului de sănătate. Și celălalt a fost preluat și nu mai face obiectul discuției.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Comisia, v-aș ruga, pe scurt, raportul.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la Proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de medic, precum și organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România, comisia a lucrat în acord deplin cu Ministerul Sănătății. Este un proiect care pune în acord acest sector de activitate cu cerințele integrării în Uniunea Europeană.

De asemenea, am avut două inițiative legislative care au fost incluse și ele în acest proiect de lege, astfel încât vă rugăm să ne dați votul dumneavoastră în forma în care v-o prezintă comisia.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale, dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole.

La titlul legii, dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La titlul Cap.I, dacă sunt probleme? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La Secțiunea 1-a. Titlul Secțiunii 1-a. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.1 cu lit.a), lit.b), lit.c), lit.d).

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.2 alin.1, alin.2 și alin.3.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.3. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.4. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.5 alin.1, alin.2 și alin.3.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.6 alin.1, alin.2 și alin.3.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Vă rog.

 
   

Domnul Costel-Eugen Popescu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

La art.6 am propus un nou alineat, în care am făcut referire la programul de lucru pentru medici, program aprobat de OMS, care este sub egida ONU, și care este același program în toată lumea.

Deoarece în lege nu este prevăzut acest lucru, am socotit că ar fi mai potrivit să fie în lege, bazându-mă tot pe Codul Muncii, cât și pe Constituție. Pe Codul Muncii - art.112 alin.1, în care se spune că pentru anumite meserii și profesii, programul de lucru poate fi stipulat în lege, precum și art.11 și art.20 alin.2 din Constituție, potrivit prevederilor cărora România este obligată să respecte tratatele și convențiile în care este parte.

Pe aceste două argumente, vă rog să supuneți la vot și aprobarea programului de lucru pentru medici, fiindcă este un program cu totul deosebit, este un program care este respectat în toată lumea și ține mai mult timp.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Inițiatorul?

 
   

Domnul George Pavelescu:

Domnule președinte,

Reglementarea timpului de muncă în domeniul medical poate fi făcută prin regulamentul de organizare și funcționare al fiecărei instituții, având în vedere că sunt specialități medicale care, prin lege, au norme diferite de timp. Este vorba de oncologie, de patologie, anatomie patologică, radiologie și imagistică. Pentru acești specialiști, timpul de muncă nu este de 7 ore, este de 6 ore. Deci, sunt diversități care pot fi reglementate prin contractul colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară și prin regulamentul de organizare și funcționare.

Noi susținem o asemenea reglementare în conținutul legii.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Comisia, vă rog, punctul de vedere.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Socotim că punctul de vedere al inițiatorului este corect, întrucât am studiat ulterior. În principiu, se putea trece acest număr de ore, deoarece afilierea noastră la OMS ne dă acest număr de ore, dar este exact situația de la Învățământ, unde concediul cadrelor didactice este reglementat prin normele UNESCO, dar nu apare în legislație, în Legea învățământului. Cu atât mai mult la medici, întrucât sunt ore și mai puține decât 7 în care se lucrează. Normal că reglementarea existentă la ora actuală, prin instrucțiunile și reglementările Ministerului Sănătății este mai largă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Da, vă rog.

 
   

Domnul Costel-Eugen Popescu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Nu se poate trece așa ușor peste o prevedere a OMS. Cel puțin trebuie menționat acest aspect - că se respectă prevederea OMS în legătură cu programul de lucru, dacă nu acceptați programul care este spus acolo. Nu-i nici o problemă aceasta. Nu-i obligatoriu ca să fie amendamentul meu - programul de 7 ore, care se folosește în prezent -, dar eu socotesc, având ținând seama de prevederile Constituției, ca să fie un amendament prin care timpul de lucru să fie respectat conform indicațiilor OMS.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Eu îmi fac datoria ca să supun votului.

Vă rog.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Suntem de acord, împreună cu inițiatorul, să trecem: "Timpul de muncă este în acord cu normele Organizației Mondiale a Sănătății".

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă rog. Domnul Mardari.

 
   

Domnul Ludovic Mardari:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Se pare că domnul președinte al Comisiei de sănătate a uitat că în Legea spitalelor este prevăzut un program care trebuie respectat, un program de 8 ore pentru fiecare medic. Și, atunci, dacă acolo este prevăzut așa ceva, chiar dacă Legea spitalelor încă, după câte am înțeles, nu s-a pus în aplicare, este corect, este normal să fie prevăzut același lucru și în acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Stimați colegi,

Dacă atât comisia, cât și inițiatorul sunt de acord ca să introducem un nou alineat - alin.4 -, în care se spune că "Timpul de muncă este în conformitate cu prevederile Organizației Mondiale a Sănătății". Corect? Așa este, domnule ministru? Da.

Deci, introducem alin.4 la art.6.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Deci, s-a acceptat.

Art.7, alin.1 și alin.2.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art.8, v-aș ruga să urmăriți alin.2, pct.1 din raportul comisiei, în care comisia propune modificarea alin.2 al art.8.

Dacă sunt observații?

Vă rog, domnule ministru.

 
   

Domnul George Pavelescu:

Domnule președinte,

Propunem menținerea art.8 alin.2 în forma prevăzută de inițiator.

Vă propunem să fie menținut în forma prevăzută în textul inițial, întrucât limitarea timpului maxim la 3 luni pe an cumulat, pentru medicii cetățeni ai altor state aparținând spațiului economic european sau Confederației Elvețiene contravine prevederilor Directivei nr.93/16 care precizează o valabilitate de 12 luni de la emiterea documentelor necesare acestei forme de exercitare a profesiei de medic.

De altfel, acest termen de 12 luni se regăsește și la art.25 alin.2.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Comisia? Sunteți de acord.

Sunt obligat să supun votului dumneavoastră alin.2 al art.8.

Cine este pentru varianta inițiatorului?

Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Dacă sunt abțineri? Nu sunt.

Votat varianta inițiatorului.

Deci, art.8 alin.1 și alin.2 a fost votat în varianta inițiatorului.

Art.9 alin.1, alin.2 și alin.3.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.10 alin.1 și alin.2.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.11. V-aș ruga să urmăriți pag.4 pct.2 din raportul comisiei, și anume, la alin.1 comisia propune modificarea acestuia, cu lit.a), lit.b) și lit.c).

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate varianta comisiei; alin.2 și alin.3 rămân în varianta inițiatorului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat varianta inițiatorului.

Art.12 alin.1 și alin.2.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în varianta inițiatorului.

Secțiunea a 2-a. Titlul Secțiunii a 2-a.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.13 și art.14.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în varianta inițiatorului.

Titlul Secțiunii a 3-a.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în varianta inițiatorului.

Art.15. V-aș ruga să urmăriți pag.5 pct.3.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Dumitru Bentu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O scurtă intervenție la ceea ce numim în mod curent acuratețea exprimării.

În cuprinsul art.15, există o formulare rezultată prin ligamentare și care este nonelegantă: "Exercitarea profesiei de medic se face după obținerea calității de membru al Colegiului Medicilor din România, pe baza autorizației de liberă practică care se acordă ..."

Propun ca soluție formularea: "...autorizației de liberă practică acordate de Ministerul Sănătății ..." și textul curge în continuare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

De acord?

Inițiatorul? De acord.

Facem această rectificare: "acordate de Ministerul Sănătății", la alin.1 al art.15.

Supun votului dumneavoastră, cu acest amendament, art.15 alin.1, în varianta comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotriviri? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

Alin.2, alin.3, alin.4 și alin.5.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat varianta inițiatorului.

Art.16 alin.1, alin.2, alin.3 și alin.4 - varianta inițiatorului.

Dacă sunt observații?

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Costel-Eugen Popescu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Dacă se citește alin.3 de la art.16, cei care sunt în Comisia de muncă și protecție socială își dau seama că este un articol ambiguu și care nu exprimă în totalitate intenția inițiatorului, deoarece, prin pensionarea la 60 de ani bărbații și 55 de ani femeile, ele se regăsesc în Codul Muncii ca pensie anticipată parțială. Sunt convins că inițiatorul s-a gândit la pensie pentru limită de vârstă. Și, dacă este pensie pentru limită de vârstă, atunci sunt două posibilități: ori după "pensionare" să se spună "pensie pentru limită de vârstă", ori, a doua posibilitate se referă la art.41 alin.4 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, în care se cere obligatoriu un număr de ani de cotizație pentru bugetul asigurărilor sociale, respectiv 30, sau 35 de ani - și, atunci, pensionarea este posibilă la 60, sau la 65 de ani.

Deci, aici sunt două posibilități: ori se trece după "pensionare" "pentru limită de vârstă", ori se supune la vot amendamentul care este în concordanță cu art.41 alin.4 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Comisia? Inițiatorul?

Domnul ministru.

 
   

Domnul George Pavelescu:

Este exact ceea ce a intuit domnul deputat, dar referirea la "limită de vârstă" este inserată la alin.1: "Medicii au dreptul la pensie pentru limită de vârstă la împlinirea vârstei de 60 de ani femeile și 65 de ani bărbații". Iar la alin.3 s-a avut în vedere tocmai acest lucru, și anume, "pot fi pensionați la împlinirea vârstei de 60 de ani femeile și 65 de ani bărbații", dacă sunt îndeplinite condițiile de care dumneavoastră vorbeați la art.41. Deci, îndeplinesc stadiul de cotizație la fondul asigurărilor sociale.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Comisia? Deci, păstrați varianta din proiectul de lege. Da? Bine.

Sunt obligat să supun votului varianta inițiatorului, așa cum a fost stabilită și în comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Trei voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Alin.3 s-a votat în varianta inițiatorului.

Deci, reiau: art.16 alin.1, alin.2, alin.3 și alin.4 - în varianta inițiatorului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La alin.5 al art.16, v-aș ruga să urmăriți pag.6 pct.4 din raport.

Comisia propune modificarea acestui alineat.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

Alin.6 al art.16. Comisia n-a avut observații.

Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți.

Votat varianta inițiatorului.

La pag.7 din raport, comisia propune ca, la art.16, după alin.6, să se introducă un nou alineat - alin.7.

Dacă sunt observații la noul alin.7?

Vă rog, domnule ministru.

 
   

Domnul George Pavelescu:

Domnule președinte,

Suntem de acord cu introducerea acestui alineat, dar vă propunem următoarea formulare: "Prin derogare de la prevederile alin.4, medicii de familie stabiliți în mediul rural își pot continua activitatea după împlinirea vârstei de pensionare, la cerere, cu aviz anual eliberat de Ministerul Sănătății și Colegiul Medicilor din România, pe baza certificatului de sănătate".

Formularea pe care v-o propunem rezolvă atât dorința unor medici să-și continue activitatea, cât și dorința noastră de a acoperi cu servicii medicale specializate zona din mediul rural, deficitară în momentul de față, și elimină celelalte documente care sunt obligatorii la obținerea autorizației de exercitare a profesiei, fiind suficient simplul certificat de sănătate, pe care trebuie să-l prezinte.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

De acord, comisia? De acord.

Aveți vreo observație?

Dumneavoastră nu ați participat la dezbaterile în comisie? Vă rog.

 
   

Domnul Costel-Eugen Popescu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

După modificarea Legii nr.19/2000 - și vreau să vă spun că sunt 19 ordonanțe, 19 modificări -, Ordonanța nr.340 obligă orice pensionar să aibă cerere; deci, orice pensionare se face la cerere.

Aici cred că au vrut să spună altceva: la pensionarea anticipată parțială, după lege, nu i se dă voie pensionatului să lucreze, dar se dă acest drept, ca cei din mediul rural să aibă drept de lucru. Cred că ar trebui completat cu sintagma "pentru pensionare cu pensia anticipată parțială".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Comisia nu este de acord. Nici inițiatorul nu este de acord.

Vă supun votului alin.7, în varianta comisiei, cu modificările aduse în plen de către inițiator.

Cine este pentru? Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Votat cu o abținere alin.7, în varianta comisiei, cu modificările aduse în plen.

Art.17 alin.1, alin.2 și alin.3.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.18 alin.1, alin.2, alin.3 și alin.4.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Titlul Cap.II. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Titlul Secțiunii 1-a a Cap.II.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.19. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.20 alin.1 și alin.2.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.21 alin.1, alin.2, alin.3 și alin.4.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.22 alin.1, alin.2, alin.3, alin.4 și alin.5.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.23, dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul Secțiunii a 2-a. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.24, cu alin.1, 2, 3 și 4. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.25, cu alin.1 și 2. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.26, cu alin.1 și 2. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.27. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul Secțiunii a 3-a. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.28, 29 și 30. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votate în unanimitate.

Titlul Capitolului III. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul Secțiunii 1-a a Capitolului III. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.31 cu alin.1 și 2. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.32 cu alin.1, 2 și 3. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul Secțiunii a 2-a. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.33, v-aș ruga alin.1 de la lit.a) și pct.a) până la y). Dacă sunt observații? Nu sunt. Votate în unanimitate.

La alin. 2 v-aș ruga să urmăriți pag.8 pct.6. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în varianta comisiei.

Art.34. Dacă sunt observații? Votat în varianta inițiatorului.

Titlul Secțiunii a 3-a, dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.35 cu alin.1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.36 cu alin.1, 2 și 3. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.37 cu alin.1 și 2. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La Secțiunea a 4-a. Titlul Secțiunii a 4-a dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.38. Dacă sunt observații de la lit.a) - g)? Nu sunt. Votat în unanimitate.

După lit.g), comisia propune introducerea unui nou text la lit.h). Dacă sunt observații la lit.h)? Nu sunt. Votate în varianta comisiei.

Art.39 de la a) până la n). Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.40 de la lit. a) la lit.f). Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.41. Dacă sunt observații? Vă rog, doamnă deputat.

 
   

Domnul Ana Florea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La art. 41 se prevede obligativitatea reînnoirii autorizației de liberă practică la 5 ani. Aceasta, făcându-se pe baza cumulării unui număr de credite care se obțin prin efectuarea de cursuri, participări la congrese și alte activități. Eu am cerut introducerea unui alin.3 în care unitatea sanitară din sistemul public în care medicul își desfășoară activitatea de bază este obligată să finanțeze aceste cursuri de pregătire. Îmi susțin acest amendament, având în vedere că acest articol se referă doar la medicii care au salarii de bugetari, medicul din sistemul bugetar, medicul primar are maximum 7 milioane, iar aceste cursuri nu pot să fie plătite, gândindu-ne că aceste cursuri se fac doar în centrele universitare, medicii respectivi trebuie să-și plătească transportul, cazarea, nu toți medicii lucrează în centrele universitare. În acest fel creăm o discriminare dintre medicii care sunt în comodat și cei care au avut neșansa să lucreze în ambulatoriile de spitale și au salarii fixe. Am încredere că veți medita asupra acestui amendament și o să-l cuprindem în lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

Inițiatorul ce părere are? Comisia? Deci sunteți de acord sau nu cu introducerea alineatului? Nu sunteți de acord.

 
   

Domnul George Pavelescu:

Domnule președinte,

S-au purtat discuții asupra acestui amendament. În prezent, spitalele au un sistem de finanțare pe caz rezolvat, finanțarea cazurilor rezolvate, costurile pentru actul medical sunt reduse, spitalele nu au această posibilitate. Dacă am introduce în lege o asemenea propunere, sigur că este necesar ca medicii să-și perfecționeze pregătirea și să-și formeze educația continuu, dar, dacă am introduce acum în lege, spitalele nu beneficiază de surse financiare să susțină astfel de cursuri, atunci medicii vor reclama faptul că ei nu pot obține numărul de credite solicitate de către Colegiul medicilor pentru autorizația de liberă practică și exercițiul profesiei, în concordanță cu aspirațiile profesionale, din motive imputabile spitalului. Problema poate fi rezolvată de către consiliul de administrație care e organul conducător al unui spital acum și care poate prevedea în bugetul de venituri și cheltuieli în funcție de încheierea exercițiului financiar pentru anul următor, o sumă cu această destinație. Ar fi o soluție. Dar în momentul de față nu putem să introducem în lege să susținem o asemenea propunere.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

Supun votului varianta ".. Domnule Mardari, gândiți cu întârziere. Sunteți ardelean, după cum se vede.

 
   

Domnul Ludovic Mardari:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

După părerea mea, oricare angajator care dorește să-și perfecționeze salariații prin participarea acestora la unele cursuri este normal să suporte cheltuielile necesare. Nu văd de ce ar trebui să fie altfel în cazul medicilor. Consider că amendamentul propus de colega noastră este foarte bun și ar trebui să-l aprobăm. De altfel, legea pe care o dezbatem noi astăzi, va fi valabilă pentru ani de zile și nu numai pentru perioada imediat următoare care, într-adevăr, se caracterizează printr-o situație financiară precară în domeniul medical.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc. Sunt obligat să supun votului dumneavoastră propunerea comisiei și, bineînțeles, a inițiatorului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri?

Amendamentul dumneavoastră a căzut, deci votată varianta comisiei și a inițiatorului art.47 cu alin.1 și 2.

Titlul Secțiunii a 5-a, dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.42 alin.1, 2, 3 și 4 dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.43, dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.44, alin.1 v-ar ruga să urmăriți pag.9 pct.8 din raport. Comisia propune modificarea acestui alineat. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.2, 3 rămân în varianta inițiatorului. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votate în formularea inițiatorului.

Art.45, 46, 47, 48. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votate în formularea inițiatorului.

Art.49, 50. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în varianta inițiatorului.

Art.51, alin.1 și 2, varianta inițiatorului. Dacă sunt observații? Votat în unanimitate.

La alin.3, comisia propune modificarea, urmăriți la pag.10, pct.9 din raport. Dacă sunt observații cu propunerea comisiei? Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.4 al art.51 rămâne în varianta inițiatorului. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta inițiatorului.

Art.52, 53, 54, 55, 56. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta inițiatorului.

Art.57, 58, 59, 60, 61, 62, 63. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta inițiatorului.

Art.64, 65, 66, 67, 68. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta inițiatorului.

Titlul Secțiunii 6. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta inițiatorului.

Art.69. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta inițiatorului.

Art.70, alin.1 - varianta inițiatorului. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta inițiatorului.

La alin.2, urmăriți pag.10, pct.10 din raport. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.3 și 4 rămân în varianta inițiatorului.

Art.71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta inițiatorului.

Titlul Secțiunii 7. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta inițiatorului.

Art.79, 80, 81, 82, 83. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta inițiatorului.

Titlul Capitolului IV. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta inițiatorului.

Art.84, 85, 86, 87, 88. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta inițiatorului.

După art.88, comisia propune introducerea art.89. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta comisiei cu introducerea unui nou text, ca art.89.

Art.90, de asemenea, art.89 nemodificat devine art.90, urmăriți pag.11, pct.12 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Art.90 devine art.91. Urmăriți pct.13 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Vom supune proiectul de lege votului final de astăzi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind exercitarea profesiei de farmacist, precum și organizarea și funcționarea Colegiului Farmaciștilor din România (amânarea votului final).  

Luăm Proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de farmacist, precum și organizarea și funcționarea Colegiului farmaciștilor din România.

Din partea inițiatorului, v-aș ruga să luați cuvântul.

   

Domnul George Pavelescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Și această inițiativă legislativă își propune să reglementeze o profesie din domeniul medical și anume aceea de farmacist, o profesie liberală, cu un accentuat caracter privat, prin care se realizează apropierea de prevederile de organizare, funcționare, definire a profesiei aplicate în țările Uniunii Europene, prevăzute, de altfel, în directivele sectoriale ale Consiliului Uniunii Europene nr.85/432 și 85/433. Prezentul proiect de lege va înlocui Legea nr.81/1997 privind exercitarea profesiei de farmacist, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului farmaciștilor din România.

a fost elaborat cu participarea nemijlocită a Colegiului farmaciștilor din România, stabilește aria persoanelor care au drept de exercițiu al profesiei de farmacist, câmpul de activitate al profesiei, condițiile de exercitare a profesiei de farmacist și asigură totodată creșterea rolului profesional al colegiului în exercitarea și controlul profesiei. Suntem de acord cu raportul întocmit de comisie, iar parte din amendamentele formulate în anexă vor fi prevăzute în normele tehnice privind organizarea și funcționarea colegiului și exercitarea profesiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

Comisia, pe scurt raportul.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Referitor la proiectul de lege privind exercitarea profesiei de farmacist, ideile principale s-au spus de către inițiator. Aș sublinia faptul că prin acest proiect de lege punem în acord profesia de farmacist, exercitarea ei la noi în țară cu normele Uniunii Europene și ca atare, vă rugăm să votați raportul comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

La dezbateri generale, dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole.

Titlul legii. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul Capitolului I. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul Secțiunii a 1-a. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.1. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.2, 3, 4, 5, 6. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votate în unanimitate.

Art.7, 8. 9. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votate în unanimitate.

Titlul Secțiunii a 2-a dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.10, 11. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votate în unanimitate.

Titlul Secțiunii a 3-a. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.12, 13, 14. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votate în unanimitate.

Titlul Capitolului II. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul Secțiunii a 1-a. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.15, 16. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul Secțiunii a 2-a. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.17, 18, 19, 20, 21, 22. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votate în unanimitate.

Art.23, dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul Capitolului III. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul Secțiunii a 1-a. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.24, v-aș ruga să urmăriți la pct.1 din raport, comisia propune modificarea alin.1 al art. 24. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.2 rămâne în varianta inițiatorului.

Art.25. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul Secțiunii a 2-a. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.26, urmăriți pag.3 pct.2 din raport, comisia propune modificarea alin.e) în primul rând, apoi h) și k). Dacă sunt observații? Nu sunt.

La pct.e), dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Lit.a) până la g) rămâne în varianta comisiei, deci cu excepția pct. e) care rămâne în varianta comisiei.

La lit. h) domnul deputat Leonăchescu are o observație. Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Textul alin.h) spune în partea lui finală următorul lucru: "stabilește capacitatea de contractare a farmaciilor aflate în raporturi cu sistemul de asigurări sociale de sănătate". Frazarea aceasta nu spune ce fel de raporturi? Bune, rele, de colaborare, de cooperare, de dispută permanentă, de conflict, deci ar trebui altfel scris sau completat. Aflate în raporturi de colaborare sau, mă rog, de subordonare.

Aceasta este o primă observație și-mi permit să formulez o propunere și pentru alineatul următor ca prezent în raport. Aici se pune așa: "împreună cu Ministerul Sănătății și Ministerul Educației și Cercetării organizează forme de educație continuă...", atenție - "...și de ridicare a gradului de competență profesională". E cam sofisticat, eu admir intervenția profesorului Ifrim de înaltă calitate, haideți să o facem mai explicită această formulare și propun varianta următoare: "de educație continuă și de perfecționare profesională a membrilor săi". Este mai direct, mai simplu și mai operant. Eliminăm deci cuvintele: "ridicarea gradului de competență" și zicem "perfecționare profesională".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

La pct.h), dacă susțineți varianta propusă sau...

 
   

Domnul George Pavelescu:

"...relații contractuale cu sistemul asigurărilor sociale de sănătate".

 
   

Domnul Constantin Niță:

"Aflate în relații contractuale cu sistemul asigurărilor...", "în raporturi contractuale cu..." poate.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Aș propune în felul următor, domnule președinte, la lit.h): "Stabilește capacitatea de contractare a farmaciilor aflate în raporturi contractuale cu sistemul de asigurări sociale de sănătate în funcție de criteriile elaborate de către consiliul național..." Adică incidenta aceasta, așa cum este băgată, îngreunează lecturarea frazei. Deci citesc încă o dată: "Stabilește capacitatea de contractare a farmaciilor aflate în raporturi contractuale cu sistemul de asigurări sociale de sănătate, în funcție de criteriile elaborate de către consiliul național..."

 
   

Domnul Constantin Niță:

Corect, cred că toată lumea este de acord, da? Bun."Și ministerul sănătății". Corect.

Deci, cine este pentru pct.h), în varianta propusă de comisie cu adăugirile domnului deputat Gaspar. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.i) și j) mergem pe varianta inițiatorului, comisia neavând nici un fel de observație. Dacă dumneavoastră aveți? Nu. Votată varianta inițiatorului.

La pct.k), domnul deputat Leonăchescu a propus modificarea acestuia, dacă cumva sunteți de acord cu "perfecționarea profesională" și nu "ridicarea gradului de competență". Comisia? Comisia își menține punctul de vedere. Atunci, sunt obligat să supun votului propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptată varianta comisiei.

Lit. l), m), n), o), p), q), r) - varianta inițiatorului. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta inițiatorului.

La lit.s) urmăriți, de asemenea, pag.4 al raportului, comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Art.27, 28, dacă sunt observații? Nu sunt. Votate în unanimitate.

Titlul Secțiunii a 3-a, dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.29, 30, 31. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votate în unanimitate.

Titlul Secțiunii a 4-a dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.32, 33, 34, 35. Dacă sunt observații? Votate în unanimitate.

Titlul Secțiunii a 5-a. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.36, 37, 38, 39, 40, 41, 42. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votate în unanimitate.

Art.43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votate în unanimitate.

Art.51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votate în unanimitate.

Titlul Secțiunii a 6-a. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art. 61, 62, 63, 64, 65, 66. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votate în unanimitate.

Art.67, 68, 69, 70. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votate în unanimitate.

Titlul Secțiunii a 7-a. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.71, 72, 73, 74, 75, 76, 77. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votate în unanimitate.

Titlul Capitolului IV. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.78, 79, 80, 81, 82, 83,84. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votate în unanimitate.

După art.84 comisia propune introducerea unui nou text care va deveni art.85. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Art.85 urmăriți pag.5, pct.4 din raport, devine art.86. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Cu aceasta am parcurs întreg proiectul de lege, îl vom spune votului final de astăzi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind exercitarea profesiei de asistent medical și a profesiei de moașă, precum și organizarea și funcționarea Ordinului Asistenților Medicali și Moașelor din România (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de asistent medical și a profesiei de moașă, precum și organizarea și funcționarea ordinului asistenților medicali și moașelor din România. Inițiatorul?

   

Domnul George Pavelescu:

În cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană, România, prin documentul de poziție elaborat la Capitolul II - libera circulație a persoanelor, s-a angajat să transpună prevederile directivelor europene care reglementează formarea în profesia de asistent medical, responsabil cu îngrijirile generale și în profesia de moașă, precum și exercițiul acestor profesii.

Apreciem că îndeplinirea acestui angajament are drept consecințe modernizarea acestor profesii prin adaptarea la cerințele europene, permițând totodată libera circulație a specialiștilor naționali ai statelor membre în România și din România, introducerea titlului profesional de asistent medical generalist și respectiv a titlului profesional de moașă, individualizând astfel cele două profesii, definirea domeniului de activitate în concordanță cu criteriile europene, listarea titlurilor oficiale de calificare în baza căreia se exercită cele două profesii, formarea în profesia de asistent medical și în profesia de moașă prin învățământul universitar, permițând acestor categorii de specialiști accesul la studii postuniversitare, la carieră didactică, universitară sau în domeniul cercetării științifice. Acest proiect de lege completează măsurile deja adoptate de Ministerul Educației și Cercetării cu privire la armonizarea curriculei de pregătire în aceste profesii și are ca scop prioritar îmbunătățirea calității serviciilor de sănătate oferite populației.

El a fost întocmit cu consultarea largă a ordinului asistenților medicali și s-a ținut cont de recomandările experților Uniunii Europene, prezentate cu ocazia discuțiilor care au avut loc la Bruxelles la data de 6 octombrie 2003.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia, vă rog?

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de asistent medical se înscrie în reglementarea acestei profesii în acord cu normele Uniunii Europene.

De asemenea, prin întreg acest proiect se dă un conținut calitativ superior acestei profesii și se deschid posibilități pentru ridicarea competenței în cadrul acestei profesii. Vă rog să-l votați în forma prezentată de comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Șiu eu v ă mulțumesc.

La dezbateri generale, dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni. Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii, dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul Capitolului I. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul Secțiunii a 1-a, dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.1, dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.2, 3 și 4. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.5 v-aș ruga să urmăriți pct.1 din raport. Comisia propune la alin.d) al art.5, propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Lit.a), b), c), e), f), g), h) rămâne în varianta inițiatorului. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta inițiatorului.

Art.6 și art.7. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votate în varianta inițiatorului.

Art.8, v-aș ruga să urmăriți la pag.3 pct.2 din raport. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Dacă sunt observații?

Vă rog, eu nu am de unde să știu că dumneavoastră veniți din spate.

 
   

Domnul George Pavelescu:

Domnule președinte,

Avem rugămintea ca în conținutul amendamentelor comisiei, expresia "îngrijiri medicale" să fie înlocuită cu "îngrijiri de sănătate". "Asistenții medicali generaliști sau moașa desfășoară activități conexe actului medical numai la indicația medicului specialist care face îngrijiri de sănătate".

 
   

Domnul Constantin Niță:

Comisia de acord? Da.

Cine este pentru amendamentul comisiei, cu modificarea propusă de inițiator? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.9, 10. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votate în unanimitate.

Art.11. V-aș ruga să urmăriți pag.4 pct.3 din raport. La alin.1, comisia propune modificarea. Dacă sunt observații la alin.1. Nu sunt. Votat varianta comisiei.

La alin.2, vă rog, domnule secretar.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

La acest art.11 alin.2, textul poate fi îmbunătățit. Iată, "Activitatea asistenților medicali și a moașelor se desfășoară în cadrul echipei medicale sau independent." E perfect. Pentru că ceea ce urmează în continuare este o precizare de ordin secundar inclusă în termenul "activitatea asistenților medicali și a moașelor".

Dacă vrem să facem o precizare, ar trebui să creăm o nouă propoziție, o altă formulare, în care să spunem: "...independent, în cazul îngrijirilor medicale...", dar am observat că și la acest termen sunt propuneri de îmbunătățire.

Deci, repet, ar trebui să punem punct după termenul "independent", pentru că ceea ce urmează este de prisos. Iar dacă vrem, repet, să facem o precizare de rangul al doilea, ar trebui să construim o nouă frază sau o nouă propoziție.

Aceeași observație o formulez și pentru următorul alineat, 3, în care se precizează "Asistenții medicali și moașele..." etc. "...își pot desfășura activitatea...". Termenul general de "activitate" include și precizarea particulară finală "pentru îngrijiri medicale", care eu bănuiesc că nu-și are rostul. Sau dacă o facem, s-o facem în propoziție separată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia, nu sunteți de acord. Inițiatorul? Nu sunteți de acord.

Supun votului varianta comisiei.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Alin.3 al art.11, dacă sunt observații. Comisia, de asemenea, a propus modificarea. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Art.12 alin.1, varianta inițiatorului. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta inițiatorului.

Alin.2. Urmăriți pag.5, pct.4 din raport. Vă rog!

 
   

Domnul George Pavelescu:

Domnule președinte,

Propunem menținerea alin.2 în forma prezentată de inițiator. Avem în vedere că "asistentul medical cu studii superioare sau moașa poate desfășura activitate în domeniul cercetării în instituții specifice acestei ramuri". Există și o recomandare TAEX și e o prevedere din Directiva Uniunii Europene nr.77/153 și Directiva nr.80/154.

E o normativă pe care noi ne-o însușim și dăm posibilitatea personalului cu studii superioare din aceste domenii să lucreze, ca și celelalte categorii socio-profesionale, în cercetare.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc.

Comisia este de acord? Da. Atunci, supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei, cu modificarea propusă de domnul secretar de stat.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votată varianta comisiei, cu adăugirea dată de domnul secretar de stat.

Art.13 alin.1, varianta inițiatorului. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta inițiatorului.

Alin.2. Vă rog să urmăriți pag.6, pct.5 din raport. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Art.14 alin.1, de asemenea, varianta inițiatorului. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta inițiatorului.

Alin.2, comisia propune modificarea. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta inițiatorului.

Alin.3 rămâne în varianta inițiatorului.

Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta inițiatorului.

Art.15, 16, 17, 18. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votate în unanimitate.

Titlul secțiunii a 2-a. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.19 alin.1, 2 și 3. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în varianta inițiatorului.

Comisia propune după alin.3 la pag.7, pct.7 din raport, introducerea alin.4. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat alin.4, conform propunerii comisiei.

Art.20, de asemenea, urmăriți pag.8, pct.8 din raport. Dacă sunt observații. Comisia propune două alineate: 1 și 2. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Art.21, 22, 23, 24, 25, 26, 27. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta inițiatorului.

Titlul cap.II. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta inițiatorului.

Titlul secțiunii 1. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.28, 29, 30, 31, 32. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Secțiunea a 2-a. Titlul secțiunii a 2-a. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.33, 34, 35, 36. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votate în unanimitate.

Titlul secțiunii a 3-a. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.37, 38, 39. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votate în unanimitate.

Titlul Cap.III. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul secțiunii 1. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.40. V-aș ruga să urmăriți pag.9, pct.9 din raport, respectiv alin.1 și 2. Comisia propune modificarea acestora. Dacă sunt observații. Nu sunt. Vă rog, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul George Pavelescu:

Mulțumesc.

Supun atenției plenului formularea următoare pentru art.40 alin.1: "Ordinul asistenților medicali și moașelor din România se organizează și funcționează ca organizație profesională a asistenților medicali și a moașelor, nonguvernamentală, de interes public, apolitică, nonprofit, având ca obiect de activitate controlul și supravegherea exercitării profesiei de asistent medical și, respectiv, a profesiei de moașă, cu drept de liberă practică."

 
   

Domnul Constantin Niță:

Comisia, de acord? De acord.

Art.40 alin.1, varianta comisiei, cu modificarea adusă de către domnul secretar de stat.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.2, varianta comisiei. Dacă sunt observații. Nu sunt. Varianta comisiei votată în unanimitate.

Alin.3 și 4 ale art.40 rămân în varianta inițiatorului. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votate în unanimitate.

Art.41. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul secțiunii a 2-a. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.42. V-aș ruga să urmăriți la pag.10, pct.10 din raport, alin.1. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Punctele a), b), c), d), e), f), g), h), i). Varianta inițiatorului. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta inițiatorului.

Lit.j). Comisia propune modificarea acesteia. Dacă dumneavoastră aveți observații la aceste propuneri. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Lit.k). Varianta inițiatorului. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată în unanimitate.

Lit.l). Comisia propune modificarea acesteia. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Lit.m), n), o), p), q), r). Varianta inițiatorului. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votate în unanimitate.

Alin.2 al art.42. V-aș ruga să urmăriți la pag.11, pct.11. Comisia propune modificarea alin.2, respectiv punctele a), b), c), d.), e), f). Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Titlul secțiunii a 3-a. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.43. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul secțiunii a 4-a. Dacă aveți observații. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.44. Urmăriți pag.13, pct.12 din raport, respectiv punctele a), b), c), d), e), f), g), h), i). Dacă sunt observații. La a), b), c), d), comisia nu a avut propuneri de modificare, textele rămân în varianta inițiatorului. La pct.e), comisia propune eliminarea. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Literele f), g), h), i), comisia propune modificarea acestora. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Art.45, de asemenea, urmăriți pag.15, pct.13 din raport. Se propune reformularea alin.1 și 2. Astfel, punctele a), b), c), d), rămân nemodificate, în varianta inițiatorului. La pct.e), comisia propune eliminarea. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

De asemenea, la lit.f), comisia propune eliminarea. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Punctele reordonate e), f), g), h), i), varianta comisiei. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.2, de asemenea, comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații. Vă rog, domnule secretar de stat. Art.45 alin.2.

 
   

Domnul George Pavelescu:

Supunem atenției plenului Camerei propunerea noastră de a rămâne în forma prezentată de inițiator. Am în vedere că formularea "și alte activități" este superfluu și ne putem afla în situația în care fiecare asistent sau moașă poate veni cu fel și fel de cursuri care să fie luate în calcul la stabilirea numărului de credite.

De asemenea, Ordinul asistenților medicali și moașelor din România este organismul profesional care controlează exercitarea profesiei și este normal ca formele de educație continuă să fie cele care le avizează acesta.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Comisia esrte de acord? De acord.

V-aș ruga să facem modificarea respectivă.

Supun votului dumneavoastră alin.2 al art.45, în varianta propusă de inițiator.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt împotriviri, abțineri. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Titlul secțiunii a 5-a. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.46, 47, 48, 49. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votate în unanimitate.

Art.50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votate în unanimitate.

Titlul secțiunii a 6-a. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.58, 59, 60, 61. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votate în unanimitate.

Titlul cap.IV. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.62. Dacă aveți observații. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.63. V-aș ruga să urmăriți la pag.19, pct.14 din raport. Comisia propune modificarea alin.1 al art.63. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată în unanimitate varianta comisiei.

Alin.2 și 3 rămân în varianta inițiatorului.

Art.64, 65, 66, 67, 68, 69, 70. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votate în unanimitate.

Anexa nr.1. Titlul anexei nr.1. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată anexa nr.1 în unanimitate.

La pct.15 din raport se propune ca la anexa nr.1, B, pct.1 modificarea acestuia. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei, anexa nr.1, B.

Anexa nr.2. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată în unanimitate.

Am parcurs întregul proiect de lege. Îl vom supune votului final de astăzi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Medicale (amânarea votului final).  

Stimați colegi,

Urmează o serie de legi de respingere. V-aș propune să luăm tot de la Comisia pentru sănătate, proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Academiei de științe medicale.

Cine este pentru această propunere? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Aș ruga inițiatorul să prezinte pe scurt acest proiect de lege.

   

Domnul George Pavelescu:

Academia de științe medicale a fost înființată în anul 1934 și a funcționat potrivit legii de înființare până în 1948. În urma reformei Academiei Române din 1949, aceasta a fost încorporată ca secție în Academia Română, iar prin Decretul Consiliului de Stat nr.590/1969 a fost reorganizată ca instituție de sine stătătoare cu personalitate juridică, așa cum funcționează și astăzi.

Organizarea și funcționarea actuală a acestei instituții, în baza actului normativ menționat și a Hotărârii Guvernului nr.1758/1969 privind aprobarea statutului Academiei de științe medicale și a unor măsuri pentru organizarea și funcționarea acestei academii, care nu mai corespund cerințelor actuale și strategiilor de asigurare a cercetării științifice biomedicale și, implicit, de asigurare a sănătății populației.

Ca atare, s-a impus elaborarea și aprobarea unei noi legi de organizare și funcționare, racordată la realitățile momentului actual. Inițiativa Guvernului de realizare a acestei legi care să prevadă organizarea și funcționarea acestui for științific este fundamentată de următoarele argumente.

În primul rând, corelarea cadrului normativ cu evoluția Academiei de științe medicale de la înființarea ei până în prezent, actualizarea documentelor de organizare și funcționare în acord cu statutul celorlalte instituții din domeniul medical și al Academiilor de științe din România, armonizarea cadrului organizatoric cu evoluția sistemului legislativ general și specific domeniului cercetării medicale și farmaceutice, consolidarea prestigiului și autorității științifice a acestui for, precum și consacrarea legăturilor tradiționale între forul de conducere a cercetării fundamentale și aplicative în domeniul medical și al învățământului superior de profil.

Susținem raportul comisiei, cu modificările care sunt inserate.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule profesor, vă rog să prezentați raportul pe scurt.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Proiectul de Lege privind organizarea și funcționara Academiei de științe medicale a fost elaborat împreună cu Ministerul Sănătății și este un proiect prin care se reglementează această instituție care a fost singura desființată de puterea comunistă și, actualmente, prin această lege, i se dă funcționalitatea cuvenită.

Vă rugăm să votați raportul în forma prezentată de comisie.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc.

La dezbateri generale dacă dorește cineva să ia cuvântul. Nu dorește nimeni.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul Cap.I. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.1, 2. Dacă sunt observații. Comisia n-a avut observații. Votate în unanimitate.

Art.3. Comisia propune modificarea alin.a). Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Pct.b). Comisia n-a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți. Nu. Rămâne varianta inițiatorului.

Pct.c). Comisia, de asemenea, propune modificarea. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Art.4. Comisia propune reformularea articolului. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Titlul Cap.II. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.5. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Art.6. Comisia propune reformularea acestuia.

Alin.1. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Pct.a). De asemenea, comisia propune modificarea pct.a) la alin.1. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în varianta comisiei.

Pct.b) rămâne în varianta inițiatorului. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Punctele c), d) și e). De asemenea, comisia propune modificarea acestora. Dacă aveți observații. Nu aveți. Votată varianta comisiei.

Pct.f). Comisia n-a avut modificări. Rămâne varianta inițiatorului. Dacă dumneavoastră aveți observații. Nu. Votat în unanimitate.

Punctele g), h), i) și j). Comisia propune modificarea acestora. Dacă dumneavoastră aveți observații. Nu aveți. Votate în varianta comisiei.

Pct.k) rămâne nemodificat prin reformulare și va cuprinde textul pct.j) în varianta inițiatorului. Dacă sunt observații. Nu. Votat în unanimitate.

Prin reformulare, vechea lit.k) devine lit.l). Votată varianta comisiei, dacă sunt observații. Nu sunt. La lit.m), de asemenea, comisia a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți. Nu. Votată varianta comisiei.

La pct.m), comisia propune eliminarea acestuia. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Pct.n) rămâne nemodificat, în varianta inițiatorului. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La lit.o), comisia propune modificarea. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

La lit.p), nu sunt observații din partea comisiei. Dacă dumneavoastră aveți. Nu aveți. Votată în unanimitate.

Lit.q). Comisia propune modificarea acesteia. Dacă sunt observații. Nu aveți. Votată în varianta comisiei.

Lit.r). Comisia n-a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți. Votat în unanimitate.

Alin.2, de asemenea, comisia propune modificarea. Dacă aveți observații. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.7. Comisia n-a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.8, 9. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votate în varianta inițiatorului.

Art.10. Comisia propune modificarea alin.1 și 2. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Art.11, 12, 13. Comisia n-a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți. Nu aveți. Votate în unanimitate.

Art.14. Domnul secretar Leonăchescu, vă rog.

Rog liderii de grup să anunțe deputații să poftească în sală pentru votul final, fiindcă vom face prezența.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am două observații la acest articol 14 și anume, subiectul "organele de conducere" impune să utilizăm "ale Academiei de științe medicale", nu "a". Deci, în loc de "a", "ale".

A doua observație, logica enumerării este de la complex la simplu. "Adunare generală" - a), b) "Consiliu științific". Și eu propun c) "Biroul executiv al Consiliului științific" și pe locul d) o singură persoană, "președintele". Deci, inversarea ultimelor două poziții și renumerotarea lor.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da. Inițitorul. Vă rog. Sunteți de acord? De acord.

Vă propun să facem modificarea respectvă. Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Votată varianta comisiei, cu modificarea făcută de domnul deputat Leonăchescu.

Art.15 alin.1 și 2. Comisia propune modificarea acestora. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.16 alin.a). Comisia propune modificarea. Dacă sunt observații. Nu. Votată varianta comisiei.

Pct.b), comisia n-a avut observații. Votată varianta inițiatorului.

Pct.c). Comisia propune modificarea. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Pct.d). Varianta inițiatorului. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.e). Comisia propune modificarea. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Art.17, 18. Comisia n-a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți. Nu aveți. Votată varianta inițiatorului.

Art.19. Comisia propune reformularea acestuia. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.20. De asemenea, comisia propune reformularea alin.1 și 2. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în varianta comisiei.

Art.21 alin.1, 2 și 3. Comisia propune modificarea. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

La alin.4, 5, comisia n-a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți. Nu aveți. Votate în varianta inițiatorului.

Art.22, comisia propune modificarea. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Art.23, comisia n-a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.24 alin.1. Comisia n-a avut observații. Varianta inițiatorului. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta inițiatorului.

Alin.2, comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații. Nu aveți. Votată varianta comisiei.

Art.25 alin.1, comisia n-a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți. Votată varianta inițiatorului.

La alin.2, comisia propune modificarea. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Titlul cap.III. Comisia a modificat acest titlu. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Art.26 alin.1. Comisia n-a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți. Nu aveți. Votată varianta inițiatorului.

Alin.2, comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații. Până la alin.2 cu punctele a)-f) până la g). Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Comisia propune eliminarea pct.g) al alin.2. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.3 rămâne nemodificat, comisia neavând propuneri. Dacă dumneavoastră aveți. Nu aveți. Votată varianta inițiatorului.

Art.27, comisia a propus modiicarea acestuia. Dacă sunt observații. Nu aveți. Votată varianta comisiei.

Titlul Cap.IV. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în varianta inițiatorului.

Art.28, 29, comisia n-a avut observații. La art.28 dacă aveți observații. Nu aveți. Votată varianta inițiatorului.

La art.29. Vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Bentu:

Domnule președinte,

La art.29, o mică eroare de redactare. Întreaga sintagmă "Academia de științe medicale" să beneficieze de majuscule, deci implicit cuvântul "Academia".

 
   

Domnul Constantin Niță:

Dacă sunt observații. De acord? Da.

Modificăm art.29 cu varianta propusă de domnul deputat. Dacă sunteți de acord. Cine este pentru? Mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Art.30. De asemenea, comisia propune modificarea. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Am parcurs proiectul de lege. Îl vom supune votului final de astăzi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind organizarea studiilor universitare (amânarea votului final).  

Mai avem încă un sfert de oră. V-aș propune să luăm încă un proiect de lege și anume, Proiectul de Lege privind organizarea studiilor universitare.

Inițiatorul, pe scurt, ca să ne încadrăm în timp.

   

Domnul Alexandru Athanasiu (ministrul educației și cercetării):

Domnule președinte de ședință,

Distinși colegi parlamentari,

Acest proiect de lege vizează racordarea organizării sistemului de studii universitare la ceea ce se numește "procesul Bolonia".

În esență, studiile universitare de licență vor fi organizate pe o durată de 3-4 ani, alocându-li-se un minimum de 180 de credite și un maxim de 240 de credite. Ciclul doi va fi alcătuit din studii de masterat, cu un număr de credite între 120 și 60, și studiile doctorale.

Prin acest proiect de lege, România pune în practică un angajament asumat în 1999 și reiterat în 2001 și 2003, de comparabilizare și compatibilizare a sistemului studiilor universitare cu cel pe care spațiul deschis al învățământului european îl dorește.

Este un proiect important, care va intra în vigoare începând cu anul universitar 2005 - 2006, el realizând practic o facilitare sporită a recunoașterii și echivalării diplomelor în contextul Convenției de la Lisabona și, totodată, punând învățământul românesc, din punct de vedere al organizării studiilor universitare, într-o poziție bună pe piața serviciului de învățământ european.

Aduc mulțumirile mele colegilor din comisie, care s-au aplecat cu multă atenție și cu pricepere asupra acestui proiect foarte important pentru învățământul românesc, aducând o serie de ameliorări textului inițial, cu care ne exprimăm totalul acord. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia, tot la fel, prezentați pe scurt raportul.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a fost sesizată cu Proiectul de Lege privind organizarea studiilor universitare, PL - X 228 în 19 aprilie 2004. La întocmirea raportului comisia a avut în vedere avizele primite de la Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități, precum și de la Consiliul Legislativ.

Comisia s-a aplecat cu foarte multă atenție asupra acestui proiect de lege, și dumneavoastră, astăzi, prezenți în sală, asistați la o cotitură fundamentală în învățământul superior românesc, percepând faptul că, ceea ce urmează de acum încolo, nu mai este ceea ce a fost de peste 100 de ani.

Este evident că, chiar dintre dumneavoastră - cadre didactice - nu cunosc esența acestui proiect, nici nu sunt atenți la ea, și o s-o simtă în 2005, când o să li se restructureze sub o formă sau alta posturile. Căci, această aliniere, la ceea ce s-a semnat la Bolognia, s-a confirmat la Praga, la Berlin, înseamnă două lucruri: tot învățământul care este acum de 4 ani, probabil va fi de 3 - 4 ani. Și la 3 ani sau 4 se va lua licența, care va confirma pe piața muncii anumite competențe.

50% din cei care termină 3 ani vor merge apoi la masterat, adică la 5 ani pentru studiile universitare. Inginerii vor face 4 ani, în loc de 5, și vor lua licența, după care vor urma un masterat de 1 an și jumătate, dar finanțat de la bugetul de stat numai 50%.

Urmează al treilea ciclu, care este o propunere a ministrului Athanasiu, însușită - înțeleg - la Berlin, ca să facă parte din sistemul național de învățământ studiile doctorale. Deci, doctoratul l-am primit toți până acum - și unii l-am luat, la unii ni s-a dat - ca o chestiune de excelență în domeniu, de consacrare științifică. Acum, coexistă cele două, dar în principal vom avea școală doctorală cu ore de curs, de aplicații ș.a.m.d. Este, iarăși, o schimbare fundamentală.

Sunt reticențe. Comisia și ministerul au încercat pe cât posibil să angajeze întreg corpul profesoral la această, efectiv, reformă în învățământul superior, pentru că este posibil ca fiecare universitate să-și găsească modalitatea proprie de a desfășura licența și apoi masteratul.

De aceea, vă spunem, domnule președinte de ședință, că încă o dată această prevedere cu 45 de zile, care poate fi dusă la 60, constituie o piedică în a analiza și a aprofunda anumite proiecte de lege.

Comisia, împreună cu ministerul au făcut și acest lucru, și vorba celor de la poartă - la ora 1,30 noaptea, când au fost întrebați de cineva dacă mai este în această clădire, au spus că mai sunt "cucuvelele de la Învățământ". Aceste cucuvele zic că au făcut o treabă responsabilă. Și sperăm că, o dată cu salarizarea profesorilor și salarizarea și a celorlalte categorii de conferențiari, șefi de lucrări, care se va implementa din octombrie sau de la 1 ianuarie, această lege să însemne o nouă calitate, o eficientizare a activității în învățământ, o responsabilizare a tuturor cadrelor didactice.

Acestea au fost motivele pentru care noi am dat aviz favorabil și vă recomandăm astăzi să votați această lege, să votați conștient că de la 1 octombrie ceva se va schimba esențial în învățământul superior românesc.

Vă mulțumesc pentru atenție, și vă mulțumesc anticipat pentru votul dumneavoastră.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale, dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Da, poftiți vă rog, doamna ministru.

 
   

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Și eu cred că ne aflăm în fața unei legi care aduce modificări profunde în învățământul superior și, fără îndoială, nu este numai rodul preocupării noastre, în România, în legătură cu aceste transformări. Suntem într-o perioadă în care învățământul superior, în Europa, își caută noi abordări pentru a se alinia procesului de la Bolognia.

Comisia, împreună cu ministerul am căutat să dăm cea mai potrivită formă. Rămân îngrijorările noastre, pentru că responsabilitatea revine în continuare universităților, pentru a așeza în acest cadru al legii conținutul în așa fel încât păstrând ce am avut bun, tradițiile școlii românești, să venim în acest cadru aliniat procesului de la Bolognia.

Sigur, am încercat să găsim cea mai potrivită formă, și pentru această formă vă adresăm invitația să dați votul dumneavoastră. Și, cu siguranță, universitățile vor fi cele care în perioada următoare de timp, având această lege, vor așeza în conținut noua structură a sistemului de învățământ superior. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole.

Titlul legii, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Titlul Cap.I, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.1, dacă sunt observații? La alin.1 comisia n-a avut observații, dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Alin.2, de asemenea comisia nu a avut observații.

Votat, în varianta inițiatorilor.

Alin.3 și 4. Comisia propune modificarea acestora. Dacă sunt observații? Nu aveți.

Votate în varianta comisiei.

Alin.5. Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți.

Votată varianta inițiatorilor.

Art.2. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Art.3. De asemenea comisia propune modificarea. Dacă sunt observații? Nu aveți.

Votată varianta comisiei.

Titlul Cap.II. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta inițiatorului.

Art.4 alin.1. comisia propune modificarea. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Comisia propune un text nou, respectiv alin.2. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Alin.2 devine alin.3, de asemenea modificat. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Alin.3 devine alin.4. Comisia nu a avut observații. Dacă sunt observații din partea dumneavoastră? Nu sunt.

Votată varianta inițiatorului.

Alin.4 devine alin.5. De asemenea, comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți.

Votată varianta inițiatorului.

Alin.5 devine alin.6. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Alin.6 devine alin.7, comisia neavând modificări. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu aveți.

Votată varianta inițiatorului.

Art.5 alin.1 - comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți.

Votată varianta inițiatorului.

Alin.2 al art.5 - comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu aveți.

Votată varianta comisiei.

Alin.3.

Aveți observații? Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Deci, la alin.3: "Ministerul Educației și Cercetării actualizează periodic, la propunerea Consiliului Național al Rectorilor, lista domeniilor de specializări de licență, ..." și aici, după virgulă, trebuie pus "care se aprobă prin hotărârea Guvernului". Deci, "care se aprobă prin hotărârea Guvernului".

 
   

Domnul Constantin Niță:

Inițiatorul, Comisia de acord, da? De acord cu această observație.

Votată varianta comisiei.

Alin.4 - comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți.

Votată varianta inițiatorului.

Art.6 alin.1 - comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Alin.2 - de asemenea, comisia propune modificarea.

Votată varianta comisiei.

Alin.3 - comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți.

Votată varianta inițiatorului.

Alin.4 - comisia propune modificarea acestuia, alin.4 pct.a). Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Pct.b) - comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți.

Votată varianta inițiatorului.

Pct.c) - comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Pct.d) - comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți.

Votată varianta inițiatorului.

Comisia propune introducerea unui text nou, pct.e). Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Alin.5 - de asemenea, comisia propune modificarea punctelor a), b), e). Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Punctele c) și d) rămân nemodificate. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta inițiatorului.

Alin.6 - comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Art.7 alin.1 - comisia nu a avut modificări. Dacă dumneavoastră aveți? Nu.

Votată varianta inițiatorului.

Alin.2 - de asemenea comisia nu avut modificări. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți.

Votată varianta inițiatorului.

Cap.III - titlu. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.8 alin.1 și 2. Comisia propune modificarea acestora. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Alin.3. Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți.

Votată varianta inițiatorului.

Alin.4 - comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Comisia propune introducerea alin.5 - text nou. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Art.9 alin.1 - comisia propune eliminarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată în unanimitate varianta comisiei.

Alin.2 devine alin.1. Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți.

Votată în unanimitate.

Alin.3 devine alin.2. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Alin.4 devine alin.3. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Alin.5 devine alin.4. Comisia propune modificarea. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Alin.6 și 7 se elimină. Dacă sunt observații? Comisia a propus eliminarea. Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

De asemenea alin.8, 9 și 10 - comisia propune eliminarea. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Alin.11 devine alin.5. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Comisia propune un text nou, alin.6. Dacă sunt observații?

Vă rog, domnule deputat Antonescu.

 
   

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Pentru că textul este neclar, și - mă rog - a fost făcut pe la ora 1,00 noaptea, când eram cam obosiți, propun următoarea formulare: "Absolvenții cu diplomă de masterat pot ocupa posturi didactice în învățământul liceal sau universitar, cu condiția realizării unei pregătiri psihopedagogice, care să corespundă unui număr de minimum 60 de credite, obținute în cadrul ciclurilor 1 și 2. Pentru că altfel se înțelege că vor trebui să obțină 60 de credite în ciclul 2, ceea ce nu este conform cu realitatea.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Inițiatorul este de acord? Da.

Comisia în întregime este de acord? Da.

Deci, alin.6, votat în varianta comisiei, cu modificarea propusă în plen.

Art.10, alin.1, 2, 3, 4 și 5 în varianta inițiatorului. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta inițiatorului.

Comisia propune, la alin.5, un text nou, respectiv adăugarea lit.d). Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Alin.6 - de asemenea, comisia propune modificarea acesteia. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Art.11 alin.1, 2 și 3 - comisia propune modificarea. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Art.4 - comisia propune eliminarea. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Titlul Cap.IV. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.12. Comisia propune modificarea alin.1. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

Alin.2. Comisia propune eliminarea. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

Art.13 alin.1 - comisia propune modificarea. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

Alin.2 și 3 - comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu.

Votat varianta inițiatorilor.

Alin.4 - comisia propune modificarea. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

Art.14. Comisia nu a avut modificări. Nu.

Votată varianta inițiatorului.

Titlul Cap.V. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta inițiatorului.

Art.15 alin.1 și 2. Comisia propune eliminarea acestora. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Alin.3 devine alin.1, în varianta inițiatorului. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Alin.4 devine alin.2. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Alin.5 devine alin.3. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Titlul Cap.VI. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată în unanimitate.

Art.16 alin.1. Comisia propune modificarea. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta inițiatorului.

Alin.2 - comisia propune eliminarea. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

Alin.3 devine alin.2. Comisia propune modificarea. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Alin.4 devine alin.3 - text nemodificat. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta inițiatorului.

Art.17 rămâne în varianta inițiatorului. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat.

Art.18 alin.1 - comisia propune modificarea. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Alin.2 - comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu.

Votată varianta inițiatorului.

Alin.3 - comisia propune modificarea. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Art.19 alin.1 - comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Alin.2 - comisia propune eliminarea. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Art.20 - varianta comisiei.

Vă rog, domnule ministru.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La art.20 propun să fie menținut textul în redactarea dată de Guvern, întrucât - potrivit normelor de tehnică legislativă - în cazul abrogărilor, textele trebuiesc identificate și determinate în mod expres. Prevederea pe care o propune comisia că "Orice prevedere contrară se abrogă" nu este suficientă pentru cei care ar urma să aplice această lege, pentru că trebuie să cunoască exact care sunt acele reglementări din dispozițiile actuale care se abrogă în mod expres.

De aceea, propun să fie menținut textul Guvernului.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Sunteți de acord?

Comisia, vă rog.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Domnule ministru,

Este evident că "mai binele" este dușmanul binelui.

Ceea ce spune domnul ministru Gaspar este mai bine decât am prevăzut noi, și este în concordanță cu tehnica legislativă.

Ceea ce nu este în concordanță, este că textul din stânga avea în vedere articole pe care le-a modificat textul inițial, cu care a venit Guvernul. Or, prin ceea ce s-a făcut împreună cu ministerul la comisie, s-au afectat mult mai multe texte.

Evident că domnul ministru Gaspar are dreptate: să se stea și să se ia la rând astea. Dar suntem deja în 30 de zile. Când să se stea? Am avut consorțiile universitare, am avut organizarea studiilor, avem Legea învățământului, avem statutul - toate băgate pe țeavă în 30 de zile.

Avem două variante: să le trimitem în plen așa, fie ce-o fi; sau, să punem această formă, s-o acceptăm, și Camera decizională, care este Senatul, să numere ei, bob cu bob, și să facă pe plac domnului ministru.

De aceea, eu v-aș propune să rămânem la formularea comisiei, și domnul ministru o să aibă grijă, cu corpul domniei sale de experți, să vadă exact ce se modifică, și Camera decizională să puncteze exact cum a spus domnul ministru Gaspar. Asta este rugămintea noastră, pentru că altfel nu bat: textul din stânga ce să ...?, care sunt articolele care se abrogă?, cu ceea ce conține legea. Vă mulțumesc pentru înțelegere.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă rog, domnule ministru.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să vă spun că proiectul de lege a fost avizat și de către Consiliul Legislativ. Consiliul Legislativ - ca organ de specialitate consultativ al Parlamentului - are, printre altele, și această atribuție cu privire la evidența oficială a legislației.

Și cu ocazia aceea, Consiliul Legislativ a făcut niște referiri la redactarea acestui text, pe care inițiatorul le-a preluat în legătură cu abrogările.

Eu propun, totuși, să rămână textul Guvernului, urmând ca la Senat, pe parcurs, dacă mai trimitem o dată la Consiliului Legislativ - să mai revadă și ei acest text - pentru că vă spun, în aplicarea legii va fi foarte dificil pentru cei care vor trebui să lucreze cu acest proiect de lege, dacă nu vor ști care sunt textele ce au fost abrogate din Legea învățământului.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnule ministru ...

 
   

Domnul Petru Andea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Suntem în fața a două alternative: domnul Stanciu spunea una mai bună decât alta. Evident, una este incompletă: e varianta Guvernului. Și una este greșită: varianta comisiei.

Între o variantă incompletă și una greșită - ca și procedură - consider, opinez că trebuie să alegem, deocamdată, varianta incompletă.

Deci, susțin propunerea domnului Gaspar. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Stimați colegi,

Eu sunt obligat să supun varianta comisiei la vot, să vedem rezultatul votului.

Cine este pentru varianta comisiei? Vă rog să numărați. 49 de voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să votați. V-aș ruga liniște. 70 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu aceasta, deci art.20 a fost respins, în varianta comisiei.

Vă supun aprobării varianta Guvernului, inițiatorului.

Cine este pentru? Vă rog să votați. 113 voturi pentru.

Împotrivă? 23 voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Adoptat art.20 în varianta inițiatorului.

Am finalizat proiectul de lege.

Domnul deputat Marcu dorește să facă un protest.

Comisia pentru administrație publică să se pregătească pentru cele două amendamente de ieri, care trebuie ...

Domnule deputat Marcu, 30 de secunde, așa ați spus.

 
   

Domnul Tudor Marcu:

Vreau să protestez într-un fel, și sper că mă înțelegeți: uneori s-ar putea să fi ieșit din rândurile noastre în această situație, dar eu tot îmi spun crezul gândirii mele.

Protestul meu se referă la următorul lucru: la votul fără cunoștință de cauză. Am observat acum că a venit un grup de vreo 4 - 5 oameni de la ușă, și nici nu știau despre ce este vorba, iar în momentul în care au văzut că unii dintre colegii domniilor lor au ridicat mâna, repede au venit fuga, cu mâna ridicată.

Este acesta un mod de a ne comporta noi, ca parlamentari?

Este o întrebare, dacă vreți - am zis că și de la noi sunt - luați-o ca o întrebare pur retorică, mai mult pentru presă, dar nu-mi pomeniți numele dacă vreți, dar analizați-o și dumneavoastră. Modul în care ne satisfacem noi încrederea dată de electorat în Parlament.

Pentru votanți de profesie, nici nu era nevoie să fim prezenți. Pur și simplu, lăsam o hârtie în bancă și spuneam: "Tot ce zic colegii mei, sunt de acord". Nu este corect! Protestez chiar și împotriva celor care din rândurile partidului nostru fac același lucru. Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc. Sunt de acord cu protestul dumneavoastră.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind Statutul funcționarilor publici din Administrația Națională a Penitenciarelor (amânarea votului final).  

Domnul Florescu, cele trei amendamente de ieri la Proiectul de Lege privind Statutul funcționarilor publici din penitenciare, să vedem care sunt observațiile ministerului, și dacă suntem de acord cu acestea. Vă rog.

   

Domnul Ion Florescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Ministerul, inițiatorul a venit cu următoarele formulări: art.76 lit.c): "să se împiedice orice acțiune care presupune discriminare pe temei de etnie, rasă, limbă, naționalitate, sex, religie, opinie sau alte criterii".

Același articol, lit.j): "să se conformeze dispozițiilor date de conducătorii ierarhici, cărora le este subordonat direct".

Lit.k): "să respecte întocmai programul de muncă".

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și citiți și art.77.

 
   

Domnul Ion Florescu:

Asta voiam să fac acum. Deci, art.77, într-o reformulare mai simplă, mai pe scurt un pic: "La data de 29 iunie, când se celebrează Sfinții Petru și Pavel, se va sărbători și Ziua personalului din sistemul administrației penitenciare".

Fac mențiunea că, comisia noastră este de acord cu formularea, a adoptat de fapt formularea propusă de inițiator, și vă rog, deci, domnule președinte de ședință, să supuneți spre dezbatere și adoptare textele prezentate, așa cum au fost ele expuse aici. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnule deputat Leonăchescu, vă rog, dacă aveți observații la propunerea textelor făcută; la lit.c), dacă sunt observații?

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Aceste observații au fost formulate de mine, în marea lor majoritate propunerile de îmbunătățire sunt acceptabile.

Eu am două observații de făcut și am să încep de la art. 77, în sens invers, pentru că eu n-am auzit de Sfântul "Pentru"! Am auzit de Sfântul Petru!

 
   

Domnul Constantin Niță:

O eroare materială.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Ca să mai destindem puțin atmosfera! Dar, în mod serios, textul îmi place, poate fi acceptat și în varianta aceasta.

În ceea ce privește alin. c) de la art. 46, eu am formulat două observații: prima era să introducem în locul termenului de "temei", termenul de "criteriu" sau "criterii", la plural. În final am regăsit termenul "criterii", dar în text a rămas termenul de "temei". Temei e nespecific enumerării care urmează, criterii da!

O a doua observație este finalul, pentru că lăsăm deschis domeniul: "sau alte criterii". Deci, nu mai are rost enumerarea anterioară dacă la sfârșit spun că este posibil orice: "pot introduce orice alte criterii". Și eu am propus să punem punct după ultimul termen enumerat. Acum a apărut o opinie, reorganizarea textului, numerotarea este foarte bună și între "religie" și "opinie" să punem "și". Deci, formularea mea, pe care o susțin și astăzi: "Discriminare pe criterii de etnie, rasă, limbă, naționalitate, sex, religie și opinie".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Inițiatorul? Sunteți de acord cu varianta propusă de domnul Leonăchescu?

Cine este pentru? Vă rog să votați. Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat pct. c).

La pct. j) dacă sunt observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Punctul k). Dacă sunt observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

La art. 77 dacă sunt observații?

Vă rog, domnule ministru.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ori de câte ori printr-o lege s-a instituit o zi în care să fie marcat un anumit eveniment s-a spus foarte clar, foarte precis și nu s-au introdus și alte evenimente colaterale, cum se face în textul art. 77.

În art. 77 se spune: "La data de 29 iunie, când se celebrează Sfinții Petru și Pavel, se va sărbători și Ziua personalului din sistemul administrației penitenciarelor".

Textele de lege în astfel de împrejurări spun foarte clar: "Se proclamă ziua de 29 iulie, Ziua Imnului Național al României", "Se proclamă Ziua de 8 Decembrie, Ziua Constituției României". Și v-aș propune atunci să spunem și noi aici: "Se proclamă ziua de 29 iunie, Ziua personalului din sistemul administrației penitenciarelor".

 
   

Domnul Constantin Niță:

Inițiatorul de acord? De acord.

Comisia de acord? De acord.

Supun votului dumneavoastră această variantă.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 13 voturi împotrivă.

Cu marea majoritate de voturi s-a adoptat varianta domnului deputat Gaspar.

Stimați colegi, am parcurs și acest proiect de lege.

 
Supunerea la votul final:  

Trecem la apelul nominal de verificare a cvorumului pentru votul final.

   

Domnul Tudor Mohora:

Aș dori să fac o precizare pentru cei prezenți: vă rog să nu plecați după apelul nominal, pentru că mai urmează unul, atunci când vom da, dacă vom îndeplini cvorumul, votul final pentru Curtea Constituțională.

(Rezultatul, după două apeluri nominale).

- Abiței Ludovic - prezent
- Afrăsinei Viorica - prezentă
- Albu Gheorghe - absent
- Ana Gheorghe - absent
- Andea Petru - prezent
- Andrei Ioan - prezent
- Andronescu Ecaterina - prezentă
- Antal Istvan - absent
- Anton Marin - prezent
- Antonescu George Crin Laurențiu - absent
- Antonescu Niculae Napoleon - prezent
- Apostolescu Maria - prezentă
- Arghezi Mitzura Domnica - prezentă
- Ariton Gheorghe - prezent
- Armaș Iosif - prezent
- Arnăutu Eugenu - prezent
- Asztalos Ferenc - prezent
- Avramescu Constantin-Gheorghe - prezent
- Baban Ștefan - prezent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - prezent
- Bahrin Dorel - prezent
- Baltă Mihai - absent
- Baltă Tudor - prezent
- Bar Mihai - absent
- Bara Radu Liviu - absent
- Barbu Gheorghe - prezent
- Bartoș Daniela - prezentă
- Bădoiu Cornel - prezent
- Bălăeț Mitică - prezent
- Bălășoiu Amalia - prezentă
- Băncescu Ioan - absent
- Bâldea Ioan - prezent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - prezent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bercăroiu Victor - prezent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Bereczki Endre - prezent
- Birtalan Ákos - absent
- Bivolaru Ioan - absent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeș Dumitru - prezent
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Boajă Minică - prezent
- Boc Emil - absent
- Bogea Angela - absentă
- Boiangiu Cornel - prezent
- Bolcaș Augustin Lucian - absent
- Böndi Gyöngyike - prezentă
- Borbely Laszlo - absent
- Bozgă Ion - prezent
- Bran Vasile - absent
- Brînzan Ovidiu - absent
- Brudașcu Dan - absent
- Bucur Constantin - prezent
- Bucur Mircea - prezent
- Buga Florea - prezent
- Burnei Ion - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - absentă
- Buzatu Dumitru - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - absent
- Calcan Valentin Gigel - prezent
- Canacheu Costică - prezent
- Cazan Gheorghe Romeo-Leonard - absent
- Cazimir Ștefan - prezent
- Cășunean-Vlad Adrian - absent
- Cerchez Metin - absent
- Cherescu Pavel - prezent
- Chiliman Andrei Ioan - absent
- Chiriță Dumitru - prezent
- Ciontu Corneliu - absent
- Ciuceanu Radu - prezent
- Ciupercă Vasile Silvian - absent
- Cîrstoiu Ion - prezent
- Cladovan Teodor - prezent
- Cliveti Minodora - prezentă
- Coifan Viorel-Gheorghe - prezent
- Cojocaru Nicu - absent
- Crăciun Dorel Petru - prezent
- Creț Nicoară - prezent
- Cristea Marin - prezent
- Crișan Emil - absent
- Daraban Aurel - prezent
- Dăianu Dorin - prezent
- Dinu Gheorghe - prezent
- Dobre Traian - absent
- Dobre Victor Paul - absent
- Dobrescu Smaranda - prezentă
- Dolănescu Ion - prezent
- Dorian Dorel - prezent
- Dorneanu Valer - absent
- Dragomir Dumitru - absent
- Dragoș Liviu Iuliu - absent
- Dragu George - absent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - prezent
- Drețcanu Doina-Micșunica - prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - prezent
- Dumitriu Carmen - absentă
- Duțu Constantin - absent
- Duțu Gheorghe - prezent
- Enescu Nicolae - absent
- Erdei Doloczki Istvan - prezent
- Eserghep Gelil - absent
- Fâcă Mihail - prezent
- Firczak Gheorghe - absent
- Florea Ana - prezentă
- Florescu Ion - prezent
- Fotopolos Sotiris - absent
- Frunzăverde Sorin - absent
- Gaspar Acsinte - prezent
- Georgescu Florin - prezent
- Georgescu Filip - prezent
- Gheorghe Valeriu - prezent
- Gheorghiof Titu Nicolae - absent
- Gheorghiu Adrian - prezent
- Gheorghiu Viorel - prezent
- Gingăraș Georgiu - prezent
- Giuglea Ștefan - absent
- Godja Petru - absent
- Grădinaru Nicolae - prezent
- Grigoraș Neculai - prezent
- Gubandru Aurel - prezent
- Gvozdenovici Slavomir - absent
- Hașotti Puiu - absent
- Hogea Vlad Gabriel - absent
- Holtea Iancu - prezent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Ianculescu Marian - prezent
- Ifrim Mircea - prezent
- Ignat Miron - prezent
- Iliescu Valentin Adrian - absent
- Ionel Adrian - prezent
- Ionescu Anton - absent
- Ionescu Costel Marian - prezent
- Ionescu Dan - absent
- Ionescu Daniel - prezent
- Ionescu Mihaela - absentă
- Ionescu Răzvan - prezent
- Ionescu Smaranda - absentă
- Iordache Florin - prezent
- Iriza Marius - absent
- Iriza Scarlat - prezent
- Ivănescu Paula Maria - absentă
- Jipa Florina Ruxandra - prezentă
- Kelemen Attila Bela Ladislau - absent
- Kelemen Hunor - absent
- Kerekes Károly - prezent
- Kónya-Hamar Sandor - prezent
- Kovács Csaba-Tiberiu - prezent
- Kovács Zoltan - prezent
- Lari Iorga Leonida - prezentă
- Lazăr Maria - prezentă
- Lăpădat Ștefan - prezent
- Lăpușan Alexandru - prezent
- Leonăchescu Nicolae - prezent
- Lepădatu Lucia Cornelia - prezentă
- Lepșa Victor Sorin - absent
- Loghin Irina - prezentă
- Longher Ghervazen - prezent
- Luchian Ion - absent
- Magheru Paul - absent
- Maior Dorin Lazăr - prezent
- Makkai Grigore - prezent
- Man Mircea - absent
- Manolescu Oana - prezentă
- Marcu Gheorghe - absent
- Mardari Ludovic - prezent
- Marin Gheorghe - prezent
- Marineci Ionel - prezent
- Márton Árpád Francisc - prezent
- Mălaimare Mihai-Adrian - prezent
- Mărăcineanu Adrian - prezent
- Mândrea-Muraru Mihaela - prezentă
- Mândroviceanu Vasile - prezent
- Mera Alexandru Liviu - absent
- Merce Ilie - absent
- Meșca Sever - absent
- Miclea Ioan - prezent
- Micula Cătălin - absent
- Mihalachi Vasile - prezent
- Mincu Iulian - prezent
- Mircea Costache - prezent
- Mirciov Petru - prezent
- Miron Vasile - prezent
- Mitrea Manuela - absentă
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Mitu Dumitru Octavian - absent
- Mițaru Anton - prezent
- Mînzînă Ion - absent
- Mocanu Alexandru - prezent
- Mocioalcă Ion - absent
- Mocioi Ion - prezent
- Mogoș Ion - absent
- Mohora Tudor - prezent
- Moisescu George Dumitru - absent
- Moisoiu Adrian - prezent
- Moiș Văsălie - prezent
- Moldovan Carmen Ileana - prezentă
- Moldovan Petre - prezent
- Moldoveanu Eugenia - prezentă
- Moraru Constantin Florentin - prezent
- Motoc Marian-Adrian - prezent
- Musca Monica Octavia - absentă
- Mușetescu Ovidiu-Tiberiu - prezent
- Naidin Petre - prezent
- Nan Nicolae - prezent
- Nassar Rodica - prezentă
- Naum Liana Elena - absentă
- Nădejde Vlad-George - prezent
- Năstase Ioan Mihai - prezent
- Năstase Adrian - absent
- Neacșu Ilie - absent
- Neagu Ion - prezent
- Neagu Victor - prezent
- Neamțu Horia Ion - prezent
- Neamțu Tiberiu Paul - prezent
- Nechifor Cristian - prezent
- Negoiță Liviu Gheorghe - absent
- Nica Dan - absent
- Nicolae Ion - prezent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - prezent
- Nicolescu Mihai - prezent
- Nicolicea Eugen - prezent
- Niculescu Constantin - prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - prezent
- Nistor Vasile - absent
- Niță Constantin - prezent
- Oltean Ioan - prezent
- Olteanu Ionel - prezent
- Oltei Ion - prezent
- Onisei Ioan - prezent
- Palade Doru Dumitru - prezent
- Pambuccian Varujan - absent
- Pașcu Ioan Mircea - absent
- Pataki Iulia - prezentă
- Păun Nicolae - absent
- Păduroiu Valentin - prezent
- Pășcuț Ștefan - absent
- Pécsi Francisc - absent
- Pereș Alexandru - prezent
- Petrescu Ovidiu Cameliu - prezent
- Petruș Octavian Constantin - absent
- Pleșa Eugen Lucian - prezent
- Podgoreanu Radu - prezent
- Pop Napoleon - prezent
- Popa Constanța - Presentă
- Popa Cornel - absent
- Popa Virgil - absent
- Popescu Bejat Ștefan - prezent
- Popescu Ioan Dan - absent
- Popescu Costel-Eugen - prezent
- Popescu Gheorghe - prezent
- Popescu Dorin Grigore - absent
- Popescu Kanty Cătălin - prezent
- Popescu-Tăriceanu Călin - absent
- Popescu Virgil - prezent
- Posea Petre - prezent
- Predică Vasile - absent
- Pribeanu Gheorghe - prezent
- Priboi Ristea - prezent
- Purceld Octavian-Mircea - prezent
- Puwak Hildegard-Carola - prezentă
- Puzdrea Dumitru - prezent
- Radan Mihai - prezent
- Ráduly Róbert Kálmán - absent
- Raicu Romeo Marius - absent
- Rasovan Dan Grigore - prezent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădulescu Grigore Emil - prezent
- Roșca Radu Vasile - prezent
- Roșculeț Gheorghe - prezent
- Rus Emil - prezent
- Rus Ioan - prezent
- Rușanu Dan Radu - prezent
- Sadici Octavian - prezent
- Sali Negiat - absent
- Sandache Cristian - prezent
- Sandu Alecu - absent
- Sandu Ion Florentin - prezent
- Sassu Alexandru - prezent
- Saulea Dănuț - absent
- Savu Vasile Ioan - absent
- Săpunaru Nini - absent
- Sbârcea Tiberiu Sergius - prezent
- Selagea Constantin - prezent
- Sencu Adrian Emanoil - absent
- Sersea Nicolae - prezent
- Severin Adrian - absent
- Simedru Dan Coriolan - prezent
- Sirețeanu Mihail - prezent
- Sonea Ioan - prezent
- Spiridon Nicu - prezent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - absent
- Stana-Ionescu Ileana - prezentă
- Stanciu Anghel - prezent
- Stanciu Zisu - prezent
- Stănescu Alexandru-Octavi - prezent
- Stănișoară Mihai - absent
- Stoian Mircea - absent
- Stroe Radu - prezent
- Stuparu Timotei - prezent
- Suciu Vasile - prezent
- Suditu Gheorghe - prezent
- Székely Ervin-Zoltán - prezent
- Szilágyi Zsolt - absent
- Șnaider Paul - absent
- Ștefan Ion - prezent
- Ștefănescu Codrin - absent
- Ștefănoiu Luca - absent
- Știrbeț Cornel - prezent
- Tamás Sándor - prezent
- Tărâță Culiță - prezent
- Târpescu Pavel - prezent
- Tcaciuc Ștefan - absent
- Timiș Ioan - prezent
- Toader Mircea Nicu - prezent
- Todoran Pavel - absent
- Tokay Gheorghe - prezent
- Tóro Tiberiu - prezent
- Tudor Marcu - prezent
- Tudose Mihai - prezent
- Tunaru Raj-Alexandru - absent
- Țibulcă Alexandru - prezent
- Țocu Iulian Costel - absent
- Varga Attila - prezent
- Vasile Aurelia - prezentă
- Vasilescu Lia Olguța - absentă
- Vasilescu Nicolae - absent
- Vasilescu Valentin - absent
- Vekov Károly-János - prezent
- Verbina Dan - prezent
- Vida Iuliu - absent
- Vișinescu Marinache - prezent
- Voicu Mădălin - absent
- Voinea Florea - prezent
- Voinea Olga Lucheria - absentă
- Winkler Iuliu - absent
- Wittstock Eberhard-Wolfgang - prezent
- Zăvoianu Ioan Dorel - prezent
- Zgonea Valeriu Ștefan - prezent

Mai sunt alți colegi care nu și-au înregistrat prezența?

Vă mulțumesc.

(Deputații care au intrat în sală ulterior apelului nominal și-au înregistrat prezența la secretariatul de ședință.)

 
   

Domnul Constantin Niță:

Stimați colegi,

Trecem la votul final, și vreau să vă atrag atenția că după terminarea votului final vom relua apelul pentru votul pentru Curtea Constituțională. De aceea, vă atrag atenția să rămâneți în sală pentru a putea vota și partea a doua.

Votul final.

 
  Proiectul de Lege privind protecția animalelor (adoptat);

Proiectul de Lege privind protecția animalelor.

Cine este pentru? Vă rog să votați. 210 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Votat.

  Cererea Președintelui României pentru reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.84/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.65/1997 privind regimul pașapoartelor în România (adoptat);

Cererea Președintelui României pentru reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.84/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.65/1997 privind regimul pașapoartelor în România.

Cine este pentru? 220 de voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Votat.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înființarea, organizarea, reorganizarea sau funcționarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administrației publice centrale și a unor instituții publice (adoptat);

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înființarea, organizarea, reorganizarea sau funcționarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administrației publice centrale și a unor instituții publice.

Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 181 de voturi pentru.

Împotrivă? 48 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.58/2003 privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă (adoptat);

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.58/2003 privind modificarea și completarea Codului de proceduri civilă.

Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 195 de voturi pentru.

Împotrivă? Un singur vot împotrivă.

Abțineri? 38 de abțineri.

Votat.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare (adoptat);

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare.

Cine este pentru? 221 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Votat.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de psiholog, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România (adoptat);

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de psiholog, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România.

Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 225 de voturi pentru.

Împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Votat.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.116/1998 privind instituirea regimului special pentru activitatea de transport maritim internațional (adoptat);

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.116/1998 privind instituirea regimului special pentru activitatea de transport maritim internațional.

Cine este pentru? 23 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Votat.

Vă rog.

   

Domnul Mircea Nicu Toader:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să îmi exprim satisfacția că, în sfârșit, după șase ani de zile există un act normativ care va permite în această fază dezvoltarea transportului naval, care are în România peste 115 ani de tradiție, și profit de ocazie să îl rog pe domnul ministru Gaspar să transmită Guvernului, când va discuta Proiectul de buget pe anul 2005, în mod expres să țină cont de art.24, de necesitatea prevederii unor fonduri pentru Programul de dezvoltare și modernizare a flotei, în special a flotei fluviale, deoarece în anul 2007, o dată cu aderarea României, Dunărea devine cale navigabilă internațională, dar flota română este inaptă din punct de vedere tehnic pentru a naviga pe Dunăre, motiv pentru care există riscul ca să cheltuim milioane de dolari pentru modernizarea și menținerea cursului navigabil al Dunării pentru alte flote. Încă odată revin cu această rugăminte pentru că în mod special am susținut ca acest proiect de lege de aprobare a ordonanței să intre în discuție până la sfârșitul acestei sesiuni.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.28/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.11/2000 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind finanțarea Proiectului de închidere a minelor și de atenuare a impactului social, în valoare de 44,5 milioane dolari S.U.A., semnat la București la 13 octombrie 1999 (adoptat);

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.28/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.11/2000 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și dezvoltare privind finanțarea Proiectului de închidere a minelor și de atenuare a impactului social, în valoare de 44,5 milioane dolari SUA, semnat la București la 13 octombrie 1999.

Cine este pentru? 232 de voturi pentru.

Împotrivă? 38 de voturi.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Macedonia privind cooperarea în combaterea terorismului, crimei organizate, a traficului ilicit de droguri, substanțe psihotrope și precursori, precum și a altor activități ilegale, semnat la București la 12 noiembrie 2003 (adoptat);

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Macedonia privind cooperarea în combaterea terorismului, crimei organizate, a traficului ilicit de droguri, substanțe psihotrope și precursori, precum și a altor activități ilegale, semnat la București la 12 noiembrie 2003.

Cine este pentru? 231 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Votat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Arabe Egipt privind cooperarea în domeniul combaterii criminalității, semnat la București la 3 decembrie 2003 (adoptat);

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Arabe Egipt privind cooperarea în domeniul combaterii criminalității, semnat la București la 3 decembrie 2003.

Cine este pentru? 231 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Votat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adițional la Convenția penală a Consiliului Europei privind corupția, adoptat la Strasbourg 15 mai 2003 (adoptat);

Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adițional la Convenția penală a Consiliului Europei privind corupția, adoptat la Strasbourg la 15 mai 2003.

Cine este pentru? 231 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Votat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului de extrădare între România și Republica Federativă a Braziliei, semnat la Brasilia la 12 august 2003 (adoptat);

Proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului de extrădare între România și Republica Federativă a Braziliei, semnat la Brasilia la 12 august 2003.

Cine este pentru? 231 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Votat.

  Proiectul de Lege privind Statutul funcționarilor publici din Administrația Națională a Penitenciarelor (adoptat);

Proiectul de Lege privind Statutul funcționarilor publici din Administrația Națională a Penitenciarelor.

Proiect cu caracter organic.

Cine este pentru? 181 de voturi pentru.

Împotrivă? 40 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Votat.

  Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată (adoptat);

Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată.

Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 231 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Votat.

  Proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de medic, precum și organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România (adoptat);

Proiectul de Lege pentru exercitarea profesiei de medic, precum și organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România.

Lege cu caracter orgnanic.

Cine este pentru? 231 de voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Votat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea art.9 din Legea nr.74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România (adoptată propunerea de respingere);

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea art.9 din Legea nr.74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România.

Lege cu caracter organic.

Se propune respingerea proiectului de lege, având în vedere că l-am votat înainte pe celălalt.

Cine este pentru respingere? Toată lumea. Vă mulțumesc. 231 de voturi pentru respingere.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Votat.

  Propunere legislativă privind amendamentul la art.9 alin.(4) din Legea nr.74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România, republicată, pentru menținerea în activitate a medicilor de familie stabiliți în mediul rural de cel puțin 5 ani și după împlinirea vârstei de pensionare, la cerere (adoptată propunerea de respingere);

Propunerea legislativă privind amendamentul la art.9 alin.4 din Legea nr.74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România, republicată, pentru menținerea în activitate a medicilor de familie stabiliți în mediul rural de cel puțin 5 ani și după împlinirea vârstei de pensionare, la cerere.

Lege cu caracter organic.

De asemenea, se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru respingere? Vă rog să votați. Toată lumea. 231 de voturi.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Votat.

  Proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de farmacist, precum și organizarea și funcționarea Colegiului Farmaciștilor din România (adoptat);

Proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de farmacist, precum și organizarea și funcționarea Colegiului Farmaciștilor din România.

Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. 231.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Votat.

  Proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de asistent medical și a profesiei de moașă, precum și organizarea și funcționarea Ordinului Asistenților Medicali și Moașelor din România (adoptat);

Proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de asistent medical și a profesiei de moașă, precum și organizarea și funcționarea Ordinului Asistenților Medicali și Moașelor din România.

Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 231 de voturi pentru.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Proiect votat.

  Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Medicale (adoptat);

Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Medicale.

Cine este pentru? Toată lumea. 231 de voturi pentru.

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Proiect votat.

  Proiectul de Lege privind organizarea studiilor universitare (adoptat).

Proiectul de Lege privind organizarea studiilor universitare.

Lege cu caracter oganic.

Cine este pentru? 231 de voturi pentru.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Proiect votat.

Am închis ședința de vot.

Trecem la partea a doua a ședinței de vot.

Numirea în calitatea de judecător la Curtea Constituțională a doamnei Aspazia Cojocaru.  

Procedura de vot este următoarea: pe buletin se taie un nume de pe lista respectivă.

Vă rog să faceți apelul.

   

Domnul Tudor Mohora:

Stimați colegi,

Pe listă sunt două nume, nu trei, ca pe vechiul buletin, așa a hotărât Biroul permanent: să îi rețină pe primii doi, în ordinea votului.

Dumneavoastră veți vota pe unul dintre ei, prin tăierea de pe buletin a numelui unei persoanei.

Deci, am rugămintea să rețineți, pentru cei care eventual nu ar dori să participe până la sfârșitul acestui apel, că se anulează și primul apel nominal, în cazul în care se înregistrează absență la acest apel.

Vă rog să votați.

- Abiței Ludovic - Prezent
- Afrăsinei Viorica - Prezentă
- Albu Gheorghe - Absent
- Ana Gheorghe - Absent
- Andea Petru - Prezent
- Andrei Ioan - Prezent
- Andronescu Ecaterina - Prezentă
- Antal Istvan - Absent
- Anton Marin - Absent
- Antonescu George Crin Laurențiu - Absent
- Antonescu Niculae Napoleon - Prezent
- Apostolescu Maria - Prezentă
- Arghezi Mitzura Domnica - Absentă
- Ariton Gheorghe - Prezent
- Armaș Iosif - Prezent
- Arnăutu Eugenu - Prezent
- Asztalos Ferenc - Prezent
- Avramescu Constantin Gheorghe - Prezent
- Baban Ștefan - Prezent
- Babiuc Victor - Absent
- Baciu Mihai - Prezent
- Bahrin Dorel - Prezent
- Baltă Mihai - Absent
- Baltă Tudor - Prezent
- Bar Mihai - Absent
- Bara Radu Liviu - Absent
- Barbu Gheorghe - Prezent
- Bartoș Daniela - Prezentă
- Bădoiu Cornel - Prezent
- Bălăeț Dumitru - Prezent
- Bălășoiu Amalia - Prezentă
- Băncescu Ioan - Absent
- Bâldea Ioan - Prezent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - Prezent
- Bentu Dumitru - Prezent
- Bercăroiu Victor - Prezent
- Berceanu Radu Mircea - Absent
- Bereczki Endre - Prezent
- Birtalan Ákos - Absent
- Bivolaru Ioan - Absent
- Bleotu Vasile - Prezent
- Boabeș Dumitru - Prezent
- Boagiu Anca Daniela - Absentă
- Boajă Minică - Prezent
- Boc Emil - Absent
- Bogea Angela - Absentă
- Boiangiu Cornel - Prezent
- Bolcaș Augustin Lucian - Absent
- Böndi Gyöngyike - Prezentă
- Borbely Laszlo - Absent
- Bozgă Ion - Prezent
- Bran Vasile - Absent
- Brînzan Ovidiu - Absent
- Brudașcu Dan - Absent
- Bucur Constantin - Prezent
- Bucur Mircea - Prezent
- Buga Florea - Prezent
- Burnei Ion - Prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - Absentă
- Buzatu Dumitru - Prezent
- Buzea Cristian Valeriu - Absent
- Calcan Valentin Gigel - Prezent
- Canacheu Costică - Prezent
- Cazimir Ștefan - Prezent
- Cazan Gheorghe Romeo-Leonard - Prezent
- Cășunean-Vlad Adrian - Absent
- Cerchez Metin - Absent
- Cherescu Pavel - Prezent
- Chiliman Andrei Ioan - Absent
- Chiriță Dumitru - Prezent
- Ciontu Corneliu - Absent
- Ciuceanu Radu - Prezent
- Ciupercă Vasile Silvian - Absent
- Cîrstoiu Ion - Prezent
- Cladovan Teodor - Prezent
- Cliveti Minodora - Prezentă
- Coifan Viorel-Gheorghe - Prezent
- Cojocaru Nicu - Absent
- Crăciun Dorel Petru - Prezent
- Creț Nicoară - Prezent
- Cristea Marin - Prezent
- Crișan Emil - Absent
- Dan Matei-Agathon - Prezent
- Daraban Aurel - Prezent
- Dăianu Dorin - Prezent
- Dinu Gheorghe - Prezent
- Dobre Traian - Absent
- Dobre Victor Paul - Absent
- Dobrescu Smaranda - Prezentă
- Dolănescu Ion - Prezent
- Dorian Dorel - Prezent
- Dorneanu Valer - Absent
- Dragomir Dumitru - Absent
- Dragoș Liviu Iuliu - Absent
- Dragu George - Absent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - Prezent
- Drețcanu Doina-Micșunica - Prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - Prezent
- Dumitriu Carmen - Absentă
- Duțu Constantin - Absent
- Duțu Gheorghe - Prezent
- Enescu Nicolae - Absent
- Erdei Doloczki Istvan - Prezent
- Eserghep Gelil - Absent
- Fâcă Mihail - Prezent
- Firczak Gheorghe - Absent
- Florea Ana - Prezentă
- Florescu Ion - Prezent
- Fotopolos Sotiris - Absent
- Frunzăverde Sorin - Absent
- Gaspar Acsinte - Prezent
- Georgescu Filip - Prezent
- Georgescu Florin - Prezent
- Gheorghe Valeriu - Prezent
- Gheorghiof Titu Nicolae - Absent
- Gheorghiu Adrian - Prezent
- Gheorghiu Viorel - Prezent
- Gingăraș Georgiu - Prezent
- Giuglea Ștefan - Prezent
- Godja Petru - Absent
- Grădinaru Nicolae - Prezent
- Grigoraș Neculai - Prezent
- Gubandru Aurel - Prezent
- Gvozdenovici Slavomir - Prezent
- Hașotti Puiu - Absent
- Hogea Vlad Gabriel - Absent
- Holtea Iancu - Prezent
- Hrebenciuc Viorel - Prezent
- Ianculescu Marian - Prezent
- Ifrim Mircea - Prezent
- Ignat Miron - Prezent
- Iliescu Valentin Adrian - Absent
- Ionel Adrian - Prezent
- Ionescu Anton - Absent
- Ionescu Costel Marian - Prezent
- Ionescu Dan - Absent
- Ionescu Daniel - Prezent
- Ionescu Mihaela - Absentă
- Ionescu Răzvan - Prezent
- Ionescu Smaranda - Absentă
- Iordache Florin - Prezent
- Iriza Marius - Absent
- Iriza Scarlat - Prezent
- Ivănescu Paula Maria - Absentă
- Jipa Florina Ruxandra - Prezentă
- Kelemen Attila Bela Ladislau - Absent
- Kelemen Hunor - Absent
- Kerekes Károly - Prezent
- Kónya-Hamar Sandor - Prezent
- Kovács Csaba-Tiberiu - Prezent
- Kovács Zoltan - Prezent
- Lari Iorga Leonida - Prezentă
- Lazăr Maria - Prezentă
- Lăpădat Ștefan - Prezent
- Lăpușan Alexandru - Prezent
- Leonăchescu Nicolae - Prezent
- Lepădatu Lucia Cornelia - Prezentă
- Lepșa Victor Sorin - Absent
- Longher Ghervazen - Prezent
- Loghin Irina - Prezentă
- Luchian Ion - Absent
- Magheru Paul - Absent
- Maior Dorin Lazăr - Prezent
- Makkai Grigore - Prezent
- Man Mircea - Absent
- Manolescu Oana - Prezentă
- Marcu Gheorghe - Absent
- Mardari Ludovic - Prezent
- Marin Gheorghe - Prezent
- Marineci Ionel - Prezent
- Márton Árpád Francisc - Prezent
- Mălaimare Mihai-Adrian - Prezent
- Mărăcineanu Adrian - Prezent
- Mândrea-Muraru Mihaela - Prezentă
- Mândroviceanu Vasile - Prezent
- Mera Alexandru Liviu - Absent
- Merce Ilie - Absent
- Meșca Sever - Absent
- Miclea Ioan - Absent
- Micula Cătălin - Absent
- Mihalachi Vasile - Prezent
- Mihăilescu Petru Șerban - Prezent
- Mincu Iulian - Prezent
- Mircea Costache - Prezent
- Mirciov Petru - Prezent
- Miron Vasile - Prezent
- Mitrea Manuela - Prezentă
- Mitrea Miron Tudor - Absent
- Mitu Octavian - Absent
- Mițaru Anton - Prezent
- Mînzînă Ion - Absent
- Mocanu Alexandru - Prezent
- Mocioalcă Ion - Absent
- Mocioi Ion - Prezent
- Mogoș Ion - Absent
- Mohora Tudor - Prezent
- Moisescu George Dumitru - Absent
- Moisoiu Adrian - Prezent
- Moiș Văsălie - Prezent
- Moldovan Carmen Ileana - Prezentă
- Moldovan Petre - Prezent
- Moldoveanu Eugenia - Prezentă
- Moraru Constantin Florentin - Prezent
- Motoc Marian-Adrian - Prezent
- Muscă Monica Octavia - Prezentă
- Mușetescu Tiberiu-Ovidiu - Prezent
- Naidin Petre - Prezent
- Nan Nicolae - Prezent
- Nassar Rodica - Prezentă
- Naum Liana Elena - Absentă
- Nădejde Vlad-George - Prezent
- Năstase Adrian - Absent
- Năstase Ioan Mihai - Prezent
- Neacșu Ilie - Absent
- Neagu Ion - Prezent
- Neagu Victor - Prezent
- Neamțu Horia Ion - Prezent
- Neamțu Tiberiu Paul - Prezent
- Nechifor Cristian - Prezent
- Negoiță Liviu Gheorghe - Absent
- Nica Dan - Absent
- Nicolae Ion - Prezent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - Prezent
- Nicolescu Mihai - Prezent
- Nicolicea Eugen - Prezent
- Niculescu Constantin - Prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - Prezent
- Nistor Vasile - Absent
- Niță Constantin - Prezent
- Oltean Ioan - Prezent
- Olteanu Ionel - Prezent
- Oltei Ion - Prezent
- Onisei Ioan - Prezent
- Palade Doru Dumitru - Prezent
- Pambuccian Varujan - Absent
- Pașcu Ioan Mircea - Absent
- Pataki Iulia - Prezentă
- Păun Nicolae - Absent
- Păduroiu Valentin - Prezent
- Pășcuț Ștefan - Absent
- Pécsi Francisc - Absent
- Pereș Alexandru - Prezent
- Petrescu Ovidiu Cameliu - Prezent
- Petruș Octavian Constantin - Absent
- Pleșa Eugen Lucian - Prezent
- Podgoreanu Radu - Prezent
- Pop Napoleon - Prezent
- Popa Constanța - Prezentă
- Popa Cornel - Absent
- Popa Virgil - Absent
- Popescu Bejat Ștefan Marian - Absent
- Popescu Costel-Eugen - Prezent
- Popescu Gheorghe - Prezent
- Popescu Dorin Grigore - Absent
- Popescu Ioan Dan - Absent
- Popescu Kanty Cătălin - Prezent
- Popescu-Tăriceanu Călin - Absent
- Popescu Virgil - Prezent
- Posea Petre - Prezent
- Predică Vasile - Absent
- Pribeanu Gheorghe - Prezent
- Priboi Ristea - Prezent
- Purceld Octavian-Mircea - Prezent
- Pușcaș Vasile - Prezent
- Puwak Hildegard-Carola - Prezentă
- Puzdrea Dumitru - Prezent
- Radan Mihai - Prezent
- Ráduly Róbert Kálmán - Absent
- Raicu Romeo Marius - Absent
- Rasovan Dan Grigore - Prezent
- Rădoi Ion - Prezent
- Rădulescu Grigore Emil - Absent
- Roșca Radu-Vasile - Prezent
- Roșculeț Gheorghe - Prezent
- Rus Emil - Prezent
- Rus Ioan - Prezent
- Rușanu Dan Radu - Absent
- Sadici Octavian - Prezent
- Sali Negiat - Absent
- Sandache Cristian - Prezent
- Sandu Alecu - Absent
- Sandu Ion Florentin - Prezent
- Sassu Alexandru - Prezent
- Saulea Dănuț - Absent
- Savu Vasile Ioan - Absent
- Săpunaru Nini - Absent
- Sârbu Marian - Absent
- Sbârcea Tiberiu Sergius - Prezent
- Selagea Constantin - Prezent
- Semcu Adrian Emanuil - Absent
- Sersea Nicolae - Prezent
- Severin Adrian - Absent
- Simedru Dan Coriolan - Prezent
- Sirețeanu Mihail - Prezent
- Sonea Ioan - Prezent
- Spiridon Nicu - Prezent
- Stan Ioan - Prezent
- Stan Ion - Absent
- Stana-Ionescu Ileana - Prezentă
- Stanciu Anghel - Prezent
- Stanciu Zisu - Prezent
- Stănescu Alexandru-Octavi - Prezent
- Stănișoară Mihai - Absent
- Stoian Mircea - Absent
- Stroe Radu - Prezent
- Stuparu Timotei - Prezent
- Suciu Vasile - Prezent
- Suditu Gheorghe - Prezent
- Székely Ervin-Zoltán - Prezent
- Szilágyi Zsolt - Absent
- Șnaider Paul - Absent
- Ștefan Ion - Prezent
- Ștefănescu Codrin - Absent
- Ștefănoiu Luca - Absent
- Știrbeț Cornel - Prezent
- Tamas Sandor - Prezent
- Tărâță Culiță - Prezent
- Târpescu Pavel - Prezent
- Tcaciuc Ștefan - Absent
- Timiș Ioan - Prezent
- Toader Mircea Nicu - Prezent
- Todoran Pavel - Absent
- Tokay Gheorghe - Prezent
- Toró Tiberiu - Prezent
- Tudor Marcu - Prezent
- Tudose Mihai - Prezent
- Tunaru Raj-Alexandru - Absent
- Țibulcă Alexandru - Prezent
- Țocu Iulian Costel - Absent
- Varga Attila - Prezent
- Vasile Aurelia - Prezentă
- Vasilescu Lia Olguța - Absentă
- Vasilescu Nicolae - Absent
- Vasilescu Valentin - Absent
- Vekov Károly-János - Prezent
- Verbina Dan - Prezent
- Vida Iuliu - Absent
- Vișinescu Marinache - Prezent
- Voicu Mădălin - Absent
- Voinea Florea - Prezent
- Voinea Olga Lucheria - Prezentă
- Winkler Iuliu - Absent
- Wittstock Eberhard-Wolfgang - Prezent
- Zăvoianu Ioan Dorel - Prezent
- Zgonea Valeriu Ștefan - Prezent

Prezență definitivă rezultată după citirea de două ori, conform Regulamentului, a apelului nominal.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Rog membrii Biroului permanent să poftească în sala Biroului permanent pentru numărarea voturilor.

 
     

Pauză

 
     

(În continuare, lucrările sunt conduse de domnul Viorel Hrebenciuc, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
     

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul secretar Mohora are cuvântul pentru a prezenta raportul Comisiei pentru numărarea voturilor.

 
   

Domnul Tudor Mohora:

Proces-verbal privind rezultatul votului exprimat de către deputați cu privire la numirea unui judecător la Curtea Constituțională.

În urma verificării și numărării voturilor exprimate de către deputați prin vot secret cu buletine de vot, potrivit art.118 din Regulament, în turul doi de scrutin asupra candidaților propuși în vederea numirii unui judecător la Curtea Constituțională, în conformitate cu prevederile art.142 și 143 din Constituția României și ale art.7 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au constatat următoarele:

  • Numărul total al deputaților: 345.
  • Numărul deputaților prezenți: 240.
  • Numărul total de voturi exprimate: 240.
  • Numărul de voturi anulate: 6.
  • Numărul total de voturi valabil exprimate: 234.

Din verificarea și numărarea voturilor rezultă următoarele:

Numele și prenumele candidaților:

  • Cojocaru Aspazia
    • Voturi pentru: 192.
    • Voturi contra: 42.
  • Jipa Florina Ruxandra
    • Voturi pentru: 42.
    • Voturi contra: 192.

Potrivit art.7 alin.4 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Fiecare Cameră a Parlamentului numește cu votul majorității membrilor săi, la propunerea Biroului permanent și în baza recomandării Comisiei juridice, de disciplină și imunități, în calitate de judecător persoana care a întrunit numărul cel mai mare de voturi."

Ca urmare a faptului că a întrunit 192 de voturi, obținând astfel majoritatea absolută cerută de lege, minimum 173 de voturi, Camera Deputaților numește în calitatea de judecător la Curtea Constituțională pe doamna Cojocaru Aspazia.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Felicitări, doamna Cojocaru.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:  

Îmi permiteți ca foarte rapid să vă citesc o notă:

În conformitate cu prevederile art.17 alin.2 și 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  1. Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.84/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.65/1997 privind regimul pașapoartelor în România.
  2. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înființarea, organizarea, reorganizarea sau funcționarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administrației publice centrale și a unor instituții publice.
  3. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.58/2003 privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă.
  4. Legea privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare.
  5. Legea privind exercitarea profesiei de psiholog, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România.
  6. Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.116/1998 privind instituirea regimului special pentru activitatea de transport maritim internațional.
  7. Legea privind Statutul funcționarilor publici din Administrația Națională a Penitenciarelor.
  8. Legea privind exercitarea profesiei de medic, precum și organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România.
  9. Legea privind exercitarea profesiei de farmacist, precum și organizarea și funcționarea Colegiului Farmaciștilor din România.
  10. Legea privind exercitarea profesiei de asistent medical și a profesiei de moașă, precum și organizarea și funcționarea Ordinului Asistenților Medicali și Moașelor din România.
  11. Legea pentru ratificarea Acordului privind cooperarea dintre România și Oficiul European de Poliție, semnat la București la 25 noiembrie 2003.
  12. Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Macedonia privind readmisia propriilor cetățeni și a străinilor, semnat la București la 12 noiembrie 2003.
  13. Legea privind protecția animalelor.

Declar închisă ședința Camerei Deputaților de astăzi.

Vă mulțumesc.

  Intervenții ale deputaților:  

Ședința s-a încheiat la ora 13,15.

       

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 10 december 2019, 13:47
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro