Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of May 25, 2004
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.79/01-06-2004

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
11-12-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2004 > 25-05-2004 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 25, 2004

  Intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,25.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistați de domnii Gheorghe Albu și Puiu Hașotti, secretari.

     

Domnul Corneliu Ciontu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Bună dimineața!

 
    Olga Lucheria Voinea - considerații pe tema Legii venitului minim garantat;

Haideți să începem prima parte a ședinței de astăzi, dedicată intervențiilor deputaților, cu domnișoara Olguța Voinea. O zi bună! Urmează domnul Mincu.

   

Doamna Olga Lucheria Voinea:

Bună dimineața, dragi colegi, bună dimineața, domnule președinte.

Vă mulțumesc.

Astăzi voi vorbi despre Legea venitului minim garantat, care prin însăși existența sa confirmă niște realități anormale, cauze ale unui slab management social și economic. Oameni care ar trebui să fie stăpâni pe propriul lor destin și să poată asigura familiilor lor un trai decent și demn sunt nevoiți să depindă de ajutorul societății care nu le poate oferi un loc de muncă.

Venitul minim garantat este o soluție temporară, prea puțin benefică pentru societate, pentru că nu asigură omului sentimentul independenței și, mai ales, demnitatea. Iar societatea pierde aportul creator al individului, care nu mai participă în nici fel la progresul său și nici al societății. Într-o perioadă de tranziție, soluția ajutorului social poate avea o justificare, dar după o vreme acest fenomen se generalizează și devine o dovadă a nepriceperii sau lipsei de răspundere a celor care gestionează destinele comunității locale. O asemenea soluție socială are pe termen lung urmări imprevizibile și dăunătoare. Se creează o nouă mentalitate față de muncă sau mai bine zis împotriva muncii și față de răspunderea socială a individului.

O altă dovadă a imperfecțiunii a acestei legi este faptul că mai ales în mediul rural sunt pensionari care au fost salariați la stat timp de 30 de ani și beneficiază de pensii uneori mult mai mici decât venitul minim garantat. Asemenea anomalii nu sunt deloc excepții dacă ne gândim că numai în Galați sunt 71 de mii de pensionari care după ani de muncă au un venit sub 1,4 milioane de lei pe lună. Dacă privim lucrurile din punctul de vedere al obligațiilor pe care le au față de comunitate persoanele care beneficiază de acest sprijin social vom constata două aspecte negative. Individul asistat nu are conștiința obligațiilor sale comunitare, iar cei care gestionează și programează prestația acestor oameni în interesul comunității dau dovadă de indiferență sau folosesc aceste persoane în alte scopuri. Incorectitudini în aplicarea acestei legi a semnalat chiar prefectul Galațiului, domnul Traian Mândru, admonestându-i pe primarii care nu o respectă.

Un exemplu concret este cazul comunei Schela din județul Galați. Primarul și-a permis de sărbători să cumpere din venitul minim garantat alimente, fără a avea aprobarea oamenilor. Un reporter al unui ziar local, la solicitarea unor nemulțumiți, a înregistrat și apoi a semnalat acest abuz. Prefectura a întreprins o anchetă în urma căreia nu s-a găsit nici o vinovăție primăriei, întrucât de teamă, oamenii nu au mai recunoscut nimic, ei fuseseră chemați la primărie cu poliția. Este ușor de înțeles de ce nu au mai avut curajul să recunoască adevărul.

Din acest exemplu se pot trage concluzii grave cu privire la capacitatea de manevrare exercitată de guvernare prin această lege. În luna martie 2004, subprefectul Necula își amintește și el de obiectivele programelor: O Românie curată și Anul colectivităților locale, solicitându-le primarilor o implicare serioasă în realizarea acestor obiective. Cu câteva zile mai înainte, subprefectul era revoltat față de indiferența totală a primarilor față de aceste obiective și față de aspectul comunelor. Aceste două luări de poziție dovedesc caracterul pur formal al programelor amintite și ineficiența Legii nr.416 sub aspectul contribuției persoanelor care beneficiază de ea, la problemele comunităților locale.

Se pune o întrebare normală, care este rolul acestei legi, în afara faptului că unii sunt ajutați cu bani, iar alții nu. Nu există transparența necesară și informarea corectă a cetățenilor cu privire la drepturile și obligațiile prevăzute în ea. Plutește o stare de confuzie în această privință și mai ales în mediul rural, unde oamenii sunt șantajați. Țăranii din Rădești au semnalat că au fost determinați să facă adeziuni la PSD dacă vor să mai primească ajutorul minim garantat. Este probabil un lucru mai rar întâlnit, dar este o realitate faptul că prin această lege se exercită o anumită presiune asupra oamenilor.

Două aspecte mi se par esențiale în legătură cu această lege. Sumele imense folosite în acest sens ar fi fost mult mai eficiente pentru crearea de noi locuri de muncă.

Al doilea aspect este faptul că această lege poate fi suspectată de intenția de manevrare a oamenilor prin aplicarea ei. Este însă o certitudine faptul că a fost grav afectată atitudinea oamenilor față de muncă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Iulian Mincu - prezentarea unei scrisori a unor cadre universitare din Universitățile de Medicină din Craiova și Timișoara; Dau cuvântul domnului Iulian Mincu, va urma doamna Liana Naum.
   

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Declarația mea politică de astăzi este consecința unor scrisori trimise prin fax pe adresa mea ca parlamentar, ca deputat al Partidului România Mare, din partea a două universități de medicină din țara noastră.

O redau in întregime așa cum am primit-o pe fax în declarația mea politica de azi. Copie FAX Craiova 02.05.2004 ora 11.06

Domnule Prof. Dr. Docent Mincu Iulian,

Am aflat despre gestul extraordinar pe care l-ați făcut în Parlament când ați luat cuvântul pentru a salva viitorul școlii medicale românești, promovând astfel șansa unor copii bine pregătiți, eliminați din start de diverse elemente fără nici o valoare. Toți absolvenții bine pregătiți s-au trezit cu aripile tăiate de aceste elemente incapabile, fii de profesori sau susținuți financiar.

Este de neadmis ca rectorul U.M.F. Craiova - Ciurea Tudorel să forțeze pentru copilul lui, Ciurea Marius, în plin mandat de rector, toate porțile ilegalității, să îl trimită la Facultatea de Medicină de la Chișinău, după ce a căzut rușinos la examenul de admitere în facultate, apoi, în același an universitar, să îl aducă în România într-un alt centru universitar, apoi în Craiova, astfel încât colegii lui să știe că el a luat admiterea în alt oraș, nedorind Craiova. Ce exemplu de cinste și de corectitudine dă persoana cu cea mai mare funcție în U.M.F Craiova? Și toate acestea se fac în plină forță, una după alta, ca un tăvălug. Veți reîntâlni copilul rectorului la copiii care nu au luat rezidențiatul, dar pentru siguranță a primit cadou de la decanul U.M.F. Craiova, prof. dr. Georgescu Ion, atât doctorat la zi, în clinica lui, cât și post de preparator, pentru a nu exista nici o fisură sau vreun risc.

Vă trimit o listă cu câțiva dintre cei care au ocupat "fraudulos" posturi în U.M.F Craiova și în clinicele mari ale spitalelor din Craiova. Am cules datele relativ greu, căci mulți și-au schimbat numele prin căsătorie sau și-au schimbat poziția didactică. Un lucru este sigur, că există pe teren, sunt protejații celor amintiți, progresează ierarhic cu viteză crescută, iar foarte puțin sunt cu adevărați valoroși. Dar câți nu sunt valoroși și se pierd ?

Toți tinerii cu care am vorbit și-au exprimat părerea că cel mai bine ar fi ca orice post pe învățământ sau într-o clinică mare să fie ocupat ca și condiție de participare la concurs de un rezident în specialitatea respectivă, căci în alte condiții presiunile din sistem transformă orice concurs într-o afacere.

Copii protejați de concursuri adevărate:

Nr. Crt. Numele persoanei favorizate Catedra din U.M.F. Craiova sau Clinica Protectorul Observații
1. Ciurea Marius Chirurgie etaj 5, preparator și doctorand Fiul rectorului U.M.F. Craiova - nu a luat admiterea la facultate
  • a fost venit transferat de la Chișinău - Via Oradea sau Cluj
  • nu a luat rezidențiatul
  • se ocupă de pregătirea lui decanul care este șeful clinicii și nu mai operează decât el
2. Forțolom Cătălin Preparator medicală I - Spitalul Județean Nepotul rectorului U.M.F. Craiova, băiatul fratelui soției rectorului Nu a luat repetat rezidențiatul " Este o catastrofă medicală.
3. Văduva Alice Preparator Farmacologie Integrare. Reumatologie (unde este șefă soția rectorului) Fina rectorului. Nepoata profesorului Rică Nicolae șef clinică de ginecologie  
4. Văduva C Asistent ginecolog Finul rectorului Nepotul prof. Rîcă Nicolae-șeful clinicii de ginecologie  
5. Biciușcă Viorel Asistent - Medicală II Spitalul Clinic De Urgență Finul rectorului  
6. Tăisescu Preparator în preclinic Finul rectorului -băiatul profesorului Tăisescu- prof. la fiziopatologie  
7. Georgescu Florin Eugen Intrat ca preparator la spitalul Filantropia, Clinica Medicală Nașul rectorului Băiatul prof. Marius Georgescu (șeful Clinicii Medicală 2,spitalul de Urgență) Nu a luat rezidențiatul, a fost scos din sală fiind prins copiind
8. Georgescu Claudia Asistent universitar Medicală 1 Nora prof. Marius Georgescu (fost șef al Clinicii Medicală 2). Fina decanului Ion Georgescu Nașa rectorului A luat-o chiar în clinica pe care o conducea
9. Mitron Mihaela Intrat ca preparator la ORL Fiica prof. Manta Dumitru (sef clinică de Urologie la Spitalul de Urgență Craiova) Nora doctorului Mitroi la Spitalul Filantropia  
10. Mitroi George Intrat ca preparator la Urologie Spitalul de Urgență Ginerele prof. Manta Dumitru (șef clinică de Urologie la spitalul de Urgență Craiova) Băiatul doctorului Mitroi de la Spitalul Filantropia  
11. Calangiu Cristina Medic Endocrinolog la Spitalul C.F.R Fata doctorului Mitroi, spitalul Filantropia I s-a echivalat o ședere în Franța, timp în care a născut trei copii
12. Bistriceanu Iulia Cercetător la Clinica de Endocrinologie la Spitalul de Urgența Craiova Fata prof. Bistriceanu Marian șef Clinică de Endocrinologie Spitalul de Urgență Craiova Este chiar în Clinica tatălui
13. Ionuț Vasile Preparator la Clinica de Endocrinologie la Spitalul de Urgență Craiova Nepotul prof. Bistriceanu Marian  
14. Uță Miruna Doctorand la zi Endocrinologie Fata prof. Pârvulescu, Spitalul Filantropia  
15. Mogoș Dan Preparator chirurgie Spitalul de Urgență Craiova Băiatul prof. Dan Mogoș de la C.F.R Chirurgie Nu a luat rezidențiatul
16. Mogoș Claudiu Preparator chirurgie Băiatul prof. Dan Mogoș C.F.R Nu a luat rezidențiatul
17. Munteanu C. Doctorand Ginecologie Băiatul universitarului Munteanu din Chirurgie Spitalul De Urgență Nu a luat rezidențiatul
18. Tina Tănase Preparator Ginecologie Nora fam. Dr. Tănase din Craiova. Soacra ginecolog la același spital, socrul O.R.L- ist  
19. Chiuțu Luminița Intrată ca preparator la Terapie Intensivă Spitalul de Urgență Fata prof. Nemeș Răducu și a prof. Nemeș Eva de la Spitalul de Urgență Craiova  
20. Șurlin V. Asistent la Chirurgie Ginerele prof. Bogdan Florin din Policlinică - fost senator  
21. Busuioc Cristina Preparator Histologic Nepoata prof. Florin Bogdan de la Histologie  
22. Busuioc Florin Ginecolog - Spitalul Filantropia Nepotul prof. Bogdan Florin de la Histologie Fiul directorului de la Pan Grup Transferat din București unde a parcurs prin transfer etapele: medic de familie, preparator Farmacologic, preparator Ginecologic
23. Găman Amelia Intrată la U.M.F ca preparator în policlinică Soția prof. Găman de la Hematologie Prof. Găman a lucrat cu rectorul în aceeași clinică. Ca să se mute în alt spital, pentru că era mai bun ca rectorul, i-a oferit în schimb post pentru soția lui.
24. Badea Daniela Intrată în U.M.F ca preparator Soția prof. Badea Mihai de la Hematologie Prof. Badea a lucrat cu rectorul în aceeași clinică. Ca să se mute în alt spital, pentru că era și el mai bun ca rectorul, i-a oferit în schimb un post pentru soția lui și un post pentru cumnata lui.
25. Genunche Amelia Intrată ca preparator la Clinica Medicală 1, sef de clinică Rectorul Cumnata prof. Badea Mihai de la Hematologie  
26. Hertzog Dan Preparator în preclinc, integrare în Radiologie Fiul prof. Hertzog Zoica din preclinic  
27. Bădulescu Adriana Clinica de Chirurgie, Spitalul de Urgență Soția prof. Bădulescu Florin șef la Oncologie  
28. Cernea Nicolae Intrat la Ginecologie Spitalul de Urgență Fiul prof. Cernea Paul și al prof. Cernea Maria Șef de catedră, deși sunt doi prof. valoroși în catedră și alți patru conferențiari valoroși. Directorul Spitalului de Urgență etc.
29. Munteanu Claudiu Doctorand la zi, la Ginecologie, se va scoate și post de preparator Fiul Conf. Munteanu Marian de la chirurgie Spitalul de Urgență Nu a luat în acest an rezidențiatul
30. Berbecarul Sorin Intrat ca preparator la Clinica medicală , Spitalul Filantropia Fiul Dr. Berbecarul Maria din clinica 2 Medicală, Spitalul de Urgență, actual pensionată  
31. Cruce Roxana Intrată ca preparator la Clinica de Neurologie Fiica prof. Dr. Cruce din Preclinic  
32. Țolca Daniela Clinica de Ginecologie Spitalul de Urgență Fiica prof. Țolca Ion de la Dermatologie, Spitalul de Urgență  
33. Neștianu Adrian Intrat ca preparator în Preclinic Fiul prof. Neștianu Valeriu din Preclinic  
34. Rotaru Adriana SMURD - Spitalul de Urgență Soția conf. Rotaru Adrian, colegul de clinică al decanului  
35. Șiștroi Otilia Doctorand la zi, medicală 1, Clinica rectorului Fata unui ortoped, șef de secție, din Gorj  
36. Mustață Oana Preparator Cardiologie Fiica prof. Mustață Genghiz Este și foarte bună
38. Ghelase Preparator igienă Băiatul prof. Ghelase Fane de la Chirurgie. Clinica unde este șef decanul  
39. Tănase Tina Preparator ginecologic Nora dr. Tănase, el O.R.L- ist, ea ginecolog.  
40. Stanca Trașcă Preparator la medicală, Spitalul Filantropia în clinica condusă de tatăl ei Fiica prof. Stancu Petre, șeful clinicii medicale Spitalul Filantropia  
41. Trașcă Emil Preparator Chirurgie, Spitalul de Urgență Craiova Ginerele prof. Stancu Petre, șeful clinicii medicale Spitalul Filantropia  
42. Săftoiu Adrian Intrat ca preparator la Clinica Medicală, Spitalul de Urgență Băiatul Dr. Săftoiu de la Stomatologie Este și foarte bun
43. Ioniță Iulian Clinică O.R.L Spitalul de Urgență Soțul prof. Ioniță Elena șef clinică la O.R.L.  
44. Neagoe Daniela Preparator la Medicală 1, Spitalul de Urgență Fiica doctorilor Toma de la același spital: tata la dermatologie, mama la laborator  
45. Toma Dermatologie, Spitalul de Urgență Craiova Cealaltă fiică a doctorilor Toma de la același spital: tata la dermatologie, în aceeași clinică cu fata, iar mama la laborator.  

Se pare că, în ultimii ani, rareori a mai intrat din afară cineva în învățământul medical românesc din Craiova, indiferent de pregătirea uneori excepțională a acestuia.

Vă trimit aceste date nu numai în numele meu și sub iscălitura mea, ci și în numele a 11 colegi cadre didactice de prestigiu. Singurul lucru care vă rog este să păstrați pentru un moment anonimatul. Oricând însă voi avea curajul să recunosc iscălitura și să deconspir cele pe care vi le-am trimis mai sus (împreună cu toți colegii mei). Alături de noi, se găsesc toți tinerii care se consideră dezavantajați și fără vreun viitor, deși toată dăruirea și munca lor a urmărit un singur scop: pregătirea profesională la cel mai înalt nivel. Urmează semnăturile.

UMF- Timișoara 1904

18 catedre conduse de cadre didactice ale căror copii le sunt subalterni (unii membri PSD, alții PNȚCD). Mama sau tatăl sunt șef de catedre; fiul, fiica, nora, ginerele, nepoții asistenți.

Tuturor li se pare absolut normal. (declarație textuală a rectorului Drăgulescu - fost ministru al Sănătății, membru P.N.Ț.C.D.).

  1. Prof. Dragulescu (ales rector a 4-a oară)
    • Denise: fiica asist. Universitar, specialitatea tatălui (lucrează la catedra condusă de tatăl său).
  2. Prof. Luca - tatăl; prof., cardiolog.
    Subalterni
    • fiul: Constantin Luca - asistent;
    • nora - Carmen Luca - asistent.
  3. 3. Prof. Branea - ASCAR
    • Fiul: Horea - asistent universitar
    • Fiica: Ruxandra - asistent universitar
  4. Prof. Cristodorescu - fiul: asistent universitar
  5. Prof. Constantin Câtu - director al Direcției Județene Timiș (de Sănătate Publică). Prof. Ginecologie
    • Fiul: Cosmin de 2 ani este preparator, căzând la examenul de rezidențiat.
    • Nora: asistent
  6. Prof. Constantin Nica - Director General Spitalul Județean, prof. la catedra de urgențe chirurgicale.
    • Fiul: Constantin Cristian - asistent (ambii sunt medici la Spitalul Județean).
    • Soția: Ioana Nica - prof. de odontologie și o are asistentă pe noră, Nica Luminița.
  7. Prof. Stănescu Doina - șefă de catedră la boli infecțioase.
    • Dr. Lăzureanu Luminița : fiica , asistentă la aceeași catedră. Ambele sunt medici la Spitalul Boli Infecțioase "Victor Babeș".
  8. Prof. Ioan Sabău- Prof. Pediatru
    • Dr. Sabău Dan(fiul)- asistent pediatrie
    • Dr. Sabău Ioana (nora) - asistent pediatrie
    Toți trei sunt medici și la Spitalul de copii "Louis Țurcanu".
  9. Prof. Radu Străin - prof. la Catedra de gastroenterologie și consilier PNCTD.
    • Dr. Străin Mircea - asistent.
    Ambii medici lucrează la aceeași secție la spitalul județean.
  10. Prof. Constantin Costea - Neurologie
    • Nepot: Dr. Constantin Doru - asistent
  11. Fost Prof. Cristescu Alexandru - acum om de afaceri
    • fii Emil și Marius - asistenți

Se poate continua cu ceilalți profesori până la numărul 18.

Am dorit să fac această declarația politică pentru a arăta frământările care există în lumea universitară. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Elena Liana Naum - declarație politică intitulată Trebuie să luptăm împreună!;

Dau cuvântul doamnei Liana Naum, va urma domnul Ștefan Baban. Domnul Ioan Timiș a depus la secretariat.

   

Doamna Liana Elena Naum:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Trebuie să luptăm împreună!"

Partidul Social Democrat a ales să lupte împreună - întotdeauna! Fără discriminări, fără eliminări, fără controverse și fără demagogie! Tocmai de aceea a ales și acum, în campania pentru alegerile locale, un mesaj moderat, înțelept, modern, european. La acest moment de sfârșit de mandat putem afirma că am știut să construim, am știut să dăm răspunsurile potrivite la întrebări extrem de grele, am știut să trecem peste dezastrul pe care alții l-au creat în țară timp de 4 ani. Avuția țării a fost sărăcită cu peste 4 miliarde de dolari în perioada 1997-2000, o recesiune cum niciodată nu a mai cunoscut țara noastră. A fost nevoie, astfel, să trecem peste acele decalaje create și să construim un nou progres, care a reușit și a avut și succes.

A trebuie să reparăm și încă mai avem de muncit pentru a depăși în totalitate răul pe care l-au creat alți predecesori ai noștri la guvernare. Va trebui să reparăm ceea ce au făcut alții rău și, din păcate, încă sunt foarte mulți cei din opoziție, care nu sunt specializați decât în plâns, la tot felul de solicitări, de nemulțumiri, de plângeri care sunt îndreptate la instituții din afară. Tot timpul trebuie să caute subiecte de nemulțumire, în așa fel încât țara să meargă mai rău. La fel cum a afirmat și președintele Partidului Social Democrat, primul ministru Adrian Năstase, noi nu putem să acceptăm o astfel de politică. Noi gândim altfel, vrem un alt viitor pentru tinerii noștri, ei trebuie să poată merge în străinătate atunci când doresc să meargă, să învețe, să muncească, dar să vină înapoi acasă, lângă părinții lor.

La fel cum tinerii constituie o prioritate națională la momentul actual, pentru că de ei depinde cum vor merge treburile țării în continuare, iar PSD a investit întotdeauna în tineri, trebuie să avem grijă și de pensionarii noștri. În momentul în care s-a propus să se mărească pensiile în agricultură sau, în general, să se mărească pensiile, liberalii au spus că nu este nevoie să facem lucrul acesta. În cazul acesta, de cine ar mai trebui să ne preocupăm, dacă nu de cei care chiar au nevoie de ajutor? Poate tot de cei care intenționează să facă afaceri pe seama statului român, urmărind și țintind guvernarea pentru a-și aranja afacerile proprii, așa cum au și făcut liberalii și democrații în mandatul trecut.

Această atenție acordată grupurilor care trebuie favorizate demonstrează că nouă, social - democraților, ne pasă de oamenii care suferă și vrem să-i ajutăm. Solidaritate înseamnă să avem grijă nu numai de cei care importă mașini din străinătate, criticând Guvernul că a cheltuit prea mult cu organizarea festivităților prilejuite de intrarea noastră în NATO, în condițiile în care o singură mașină de-a lor ar fi fost suficientă ca să acopere toate costurile acestei sărbători; în 1997 România a rămas pe dinafară, nereușind să intre în Alianța Atlantică.

În această ordine de idei, nu pot să afirm decât că orașele și comunele României au nevoie de primari care să ducă mai departe realizările și lucrurile bune înfăptuite, căci localitățile țării trebuie să intre în ritmul României, care este ritmul dezvoltării, al schimbării în bine, al Europei.

Este cunoscut faptul că intrăm cu toții într-o etapă nouă. Ne aflăm pe direcția cea bună, iar efectele pozitive încep să se vadă la nivelul vieții fiecărui român.

Mandatul care începe în acest an este marcat de integrarea României în Uniunea Europeană. Acum se vor vedea cu adevărat rezultatele descentralizării administrației, acum se vor vedea rezultatele multora dintre proiectele inițiate de noi. Acum vor exista fonduri europene mai mari, mai numeroase, pe care fiecare oraș, fiecare localitate le va putea folosi pentru a crea mai multe locuri de muncă, pentru a moderniza școlile și spitalele, pentru a îmbunătăți aprovizionarea cu apă și căldură, pentru a construi locuințe, pentru a crea parcuri și săli de sport.

În acest mandat se va vedea dacă primarul este un gospodar, un om care știe să găsească șanse, oportunități, să coboare pe stradă pentru a sta de vorbă cu oamenii, pentru a le afla prioritățile, pentru a merge mai departe cu acele priorități, pentru a le transforma în proiecte și apoi în realitate. Primarii candidați trebuie să vizeze un viitor mai bun, așa cum am făcut și facem noi, PSD, pentru întreaga Românie, trebuie să poată să aducă fonduri suplimentare pentru investiții, să-și țină cuvântul, să aibă grijă de copii, de tinerii din localitate, să le găsească locuri de muncă și să le găsească condiții cât mai bune pensionarilor.

Acestea au fost și sunt prioritățile pentru care Partidul Social Democrat a luptat cu vehemență și a ales sloganul - "Împreună!" Trebuie să luptăm împreună, căci numai așa vom ajunge spre victoria acestei țări, acestei națiuni și conștiinței noastre, a tuturor!

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Ștefan Baban - intervenție cu titlul Istoria privatizării românești;

Dau cuvântul domnului Ștefan Baban, va urma domnul Becsek Garda-Dezideriu.

Domnul Cristian Nechifor și domnul Adrian Ionel au depus la secretariat declarațiile.

   

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Istoria privatizării românești"

In cei peste zece ani de faimoasă privatizare autohtonă, nu puține au fost cazurile în care s-a manifestat suspiciunea jafului pe bani publici, pe banii omului de rând, care în perioada comunistă, indiferent de părerile și orientările lui, a contribuit la crearea unei economii cu sectoare care au fost prioritare în dezvoltarea celor 50 de ani de după război. S-a ajuns că în această etapă de tranziție a economiei autohtone (și doar Dumnezeu poate ști cât va dura și cum se va materializa), vânzarea proprietății de stat să urmărească satisfacerea intereselor unor grupuri mai puțin economice și mai mult politice, în dauna obținerii unor foloase materiale pentru tot poporul român.

Primul pas greșit s-a făcut încă de la începutul procesului de privatizare, când cetățeanul de rând a primit din averea tuturor o parte, sub forma unor hârtii numite certificat de acționar și a unei acțiuni intitulată cuponiadă. Fără o prealabilă pregătire economică, fără un program adecvat de prezentare și îndrumare a acțiunii, marea majoritate s-a grăbit să le depună la bastioane socialiste prospere la acea vreme (anii '90-'95) fără a ști din capul locului care va fi rezultatul, sau chiar mai rău, fără a ști dacă acestea au vreun viitor.

Rezultatul a fost pe măsura dorinței grupurilor strategice (fi ei de investitori străini sau de oameni de afaceri autohtoni): acționarul s-a ales cel mult cu valoarea unui bax de bere sau chiar mai rău, i s-a comunicat că profitul a fost reinvestit, pentru ca peste 2-3 ani, societățile la care deține un anumit procent, fie să fie vândute, fie să fie lichidate, deoarece au pierdut pariul cu economia capitalistă. În aceste condiții, concentrarea avuției s-a produs în mâinile unui grup restrâns de personaje aflate în grațiile puterii de la acea vreme, care au preluat conducerea societăților de investiții financiare (SIF-urile), dar pentru unii chiar au rezistat vreme de aproape 10 ani.

Cele cinci SIF-uri, amplasate în funcție de regiunile istorice ale țării, nu s-au remarcat, așa cum ne-am fi așteptat după denumirea lor, prin investiții financiare și plasamente eficiente, ci prin sediile și mașinile de lux afișate, ca un semnal clar al bogăției și puterii (economice și politice) la care au ajuns administratorii lor. Cazul Iacubov de la SIF Moldova este destul de concludent, având în vedere că cel mai sus menționat a reușit ca pe lângă faptul să devină bogat peste noapte, să folosească și banii publici pentru lux și confort la locul de muncă, fără să răspundă nici până în acest moment pentru desfrâul și jecmăneala din perioada cât a păstorit această instituție.

O altă greșeală în procesul de privatizare a economiei românești a fost reprezentată și de faptul că la conducerea instituției responsabilă cu privatizarea, fie că s-a numit FPS sau APAPS, s-au aflat personaje care au avut ca principală atribuțiune de serviciu aservirea intereselor de partid. Fie că erau aranjate licitațiile, fie că nici măcar nu se ținea licitație, fie că, printr-o ordonanță de urgență de care aflau doar cei interesați, se stingeau datoriile de miliarde ale societăților, fie că se vindea pe "ochi frumoși", cuvântul de ordine în cei zece ani de privatizare mimată a fost suma vărsată în buzunarele clasei politice aflată la guvernare.

În ciuda faptului că au fost demonstrate aceste fapte care au adus grave prejudicii bugetului de stat și au afectat puternic credibilitatea procesului de privatizare, cei care s-au aflat la cârmuirea instituțiilor abilitate se bucură în continuare, în tihnă de averi acumulate, evident, din salariul de funcționar public, pe care l-au încasat în anii de conducere.

Cert este că la mai bine de 10 ani de când a demarat vânzarea activelor statului, rezultatele sunt în marea lor majoritate dezastruoase, contribuind din plin la decalajul care ne desparte de țările care tocmai au intrat cu drepturi depline în Europa.

În primul rând, pentru că nu s-a privatizat la timpul potrivit, irosindu-se unica șansă de a face ca o parte a economiei să meargă bine, și apoi, lipsa oricărui interes în a administra proprietatea de stat. În decursul anilor, conducerile de la companiile de stat au avut mână liberă în a prădui societățile pe care erau puse să le administreze. Și nu s-au sfiit deloc, reușind ca pe perioada manageriatului, pe lângă salariile fabuloase cu care au fost plătite, să obțină și averi consistente, care pot să le asigure traiul îndestulător pentru cel puțin 50 de ani. Și asta în timp ce lipsa de comenzi, golurile de producție, muncitorii ținuți în șomaj tehnic și apoi disponibilizați cu salarii compensatorii, pierderile și datoriile amețitoare, în creștere de la an la an, au fost principalii indicatori de performanță ai privatizării din România și în același timp coordonatele administrării proprietății de stat.

Toate aceste lucruri, cumulate în decursul ultimilor 10 ani, au reușit doar să vicieze mediul concurențial și să contribuie la ratarea obținerii de către țara, noastră anul trecut, a statutului de economie de piață funcțională, care coroborate duc la aceeași tristă concluzie: privatizarea din România este un adevărat fiasco și înfăptuită pe bani publici.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Becsek-Garda Dezideriu Coloman - semnalarea unor nereguli în Parcul Național Bicaz - Hășmaș;

Dau cuvântul domnului deputat Becsek Garda-Dezideriu, va urma domnul deputat Radu Liviu Bara.

Deputații Viorica Afrăsinei, Daniela Bartoș și Pavel Târpescu au depus la secretariat declarațiile.

   

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Integrarea noastră în Uniunea Europeană depinde foarte mult de modul cum putem proteja valorile naturii, ecosistemul național, ca parte integrantă a unui proces care să fie valorificat și în cursul negocierilor pentru aderarea noastră în structurile europene. Din păcate, suntem departe de realitatea cerințelor europene. Ceea ce este și mai rău este faptul că factorii locali nici nu doresc în mod concret ocrotirea reală a pădurii și a mediului înconjurător.

Cazul cel mai concret îl putem constata în stațiunea turistică Lacul Roșu, zonă cu potențial turistic din Parcul Național Bicaz - Hășmaș, situat între județele Harghita și Neamț. În ultimul deceniu, lacul suferă un proces accelerat de eutrofizare și colmatare, din cauza aluviunilor generate de despăduririle din Bazinul hidrografic al lacului și din cauza apelor uzate deversate în lac din vilele din jur.

În ciuda eforturilor depuse de către organizațiile neguvernamentale din zonă și a instituțiilor de specialitate, acest proces de poluare a lacului este în creștere. Acest fenomen este favorizat și de construcțiile ilegale din jurul lacului, cea mai mare dintre acestea și un impact negativ însemnat fiind aș zisa - reconstrucție a vilei Borș, fosta vilă a lui Ceaușescu, așezată lângă lac, în amonte de acesta, achiziționată de către S.C. Neptun Impex din Miercurea Ciuc. Suprafața construită a vilei a fost mărită în decursul anului 2003 deja, cu 2/3, fără nici o autorizație de mediu sau de construire, sub pretextul renovării, fără ca organele abilitate să-și miște un deget, aprobând tacit o construcție ilegală în inima unui parc național.

Deoarece terenul este în extravilanul orașului Gheorgheni, construcția trebuia să aibă o autorizație de construcție din partea consiliului județean Harghita. Firma respectivă n-a primit amendă nici din partea Gărzii Naționale de Mediu, Comisariatul județean Harghita, chiar dimpotrivă, Agenția de Protecție a Mediului Harghita a început procedura pentru acordul de mediu, ce trebuia să fie premergătoare începerii oricărei construcții, și nu în faza în care deja au fost construite o parcare acoperită, un corp nou de clădire, piscină și altele.

Nu există altă țară din lume unde în interiorul unui parc național pot fi construite vile, terenuri de tenis, parcări fără nici o autorizație, cu acordul tacit al organelor abilitate să reglementeze astfel de cazuri. Doamnă ministru Speranța Ianculescu, până când veți tolera ca ilegalitățile legate de reconstrucția vilei Borș că contribuie la poluarea Lacului Roșu. Agenția de Protecție a Mediului Harghita nu ar trebui să respecte legea? Sau este mai importantă susținerea intereselor personale ale afaceristului Csibi din municipiul Miercurea Ciuc?

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Radu Liviu Bara - intervenție intitulată Continuitate prin schimbare; Dau cuvântul domnului Radu Liviu Bara, va urma domnul Adrian Mărăcineanu. Domnul Marian Motoc a depus la secretariat declarația.
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Titlul intervenției mele de astăzi este: "Continuitate prin schimbare."

Opoziția a considerat că aprecierea președintelui Ion Iliescu privind necesitatea continuității administrației reprezintă un slogan electoral favorabil actualei puteri. După părerea mea, și a mai multor analiști politici, acesta, chiar dacă ar fi un slogan electoral, reprezintă o necesitate reală a zilelor noastre nu numai în perspectiva alegerilor locale și parlamentare sau prezidențiale, cât și intereselor obiectivelor strategice ale României. Revenirea la conducerea țării a unor formațiuni politice sau persoane care au deținut funcții în precedentul mandat ar putea fi considerat o veritabilă retrogradare a perspectivelor, palid conturate încă în dezvoltarea internă și relațiile internaționale.

Privind cu luciditate oferta electorală a partidelor în acest an și făcând unele comparații sau rememorări nu cred că revenirea în funcție a unor foști miniștri ar putea fi considerată de către cineva o veritabilă schimbare. Eu cred că, din contră, revenirea acestora ne-ar putea reaminti situația jalnică în care era țara noastră în anul 2000 și că revenirea acestora nu ar reprezenta decât satisfacerea unor interese de grup sau personale. Am ferma convingere că nici alegătorii PNL și PD nu cred că își doresc să-i revadă reînscăunați pe foștii lideri sau alții asemenea lor.

Pe de altă parte, nici continuarea PSD-ului în actuala formulă nu cred că se justifică și chiar se doresc și anumite schimbări. De altfel, în PSD au existat multiple fluctuații, debarcări sau demiși care au demonstrat o reală preocupare a conducerii pentru imaginea partidului de guvernământ.

Privind aceste aspecte, consider că asigurarea unei continuități politice de natură strategică poate fi realizată și prin unele schimbări naturale și necesare. Important este că aceste corecții sau renunțări la anumite persoane sau schimbări structurale de personal reprezintă componente majore și dinamice proprii unui partid mare care și-a asumat conducerea societății, asta pentru faptul că eșecurile nu pot fi ignorate și corectarea situațiilor dificile nu poate fi amânată.

Am făcut aceste remarci pentru că nu puțini au fost aceia care au considerat ca sacrificiul unor lideri marcanți ai partidului în favoarea obiectivelor electorale reprezintă o panică a partidului de guvernământ. Eu consider, din contră, că lansarea acestor lideri în campania electorală arată interesul deosebit pe care PSD-ul îl acordă acestor alegeri, precum și efortul de adaptare a partidului la cerințele societății.

Atâta timp cât PSD este partid de guvernământ, el trebuie să preia, alături de avantaje, și toate răspunderile și consecințele actului de guvernare, inclusiv riscurile acestuia. Între acestea pe prim plan se situează descreșterea încrederii populației, cu toate riscurile de rigoare, pentru că, ca și în toate domeniile de activitate și de competiție, și în politică este mai ușor de ajuns în frunte decât menținerea îndelungată în această postură.

Alegerile din acest an vor furniza probabil mai multe surprize de acest fel, dar am convingerea că pentru echipă important e să câștigi, indiferent pe cine ai mizat, sau, cum s-ar spune un limbaj sportiv, indiferent cine marchează.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Adrian Mărăcineanu - evocarea Zilei Eroilor Neamului; Dau cuvântul domnului Adrian Mărăcineanu. Va urma doamna Mihaela Muraru Mândrea.

Domnul Florin Iordache a depus la secretariat.

   

Domnul Adrian Mărăcineanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Eram convins, ca o țară întreagă, de altfel, că PSD-ul a confiscat tot ce se putea confisca în România. M-am înșelat. Joi - 20 mai 2004, am constatat că mai rămăsese ceva de confiscat - Eroii Neamului. De Ziua eroilor și aceștia au fost folosiți la carul electoral al PSD. Mie, doar un simplu deputat al Opoziției, PSD-ul mi-a refuzat dreptul de a rosti câteva cuvinte la o festivitate din Prahova.

De aceea, vă rog să-mi îngăduiți să spun aici ceea ce voiam să spun acolo, iar pe Eroii neamului îi rog să mă ierte pentru întârzierea cu care vorbesc despre ei.

La români, în fiecare an, Ziua Eroilor Neamului este în ziua Înălțării Domnului. Alăturarea acestor sărbători nu este întâmplătoare. Ea are o profundă îndreptățire istorică și o profundă îndreptățire sufletească. Neamul românesc s-a născut creștin și a trăit creștin de-a lungul întregii sale istorii. Biserica ortodoxă l-a susținut mereu. Și datorită ei am putut face față năvălitorilor veniți din cele patru zări și am putut să ne păstrăm până astăzi caracteristicile esențiale din momentul etnogenezei. Și iată că suntem și la începutul mileniului al treilea, în pofida tuturor vitregiilor vremii, tot români. Mulți dintre slujitorii altarului s-au aflat în momentele de restriște în mijlocul luptătorilor români, îmbărbătându-i sau chiar ținând ei înșiși sabia în mână. Iar mulți dintre conducătorii laici ai românilor s-au comportat nu doar ca niște viteji apărători de țară, ci și ca niște viteji apărători ai credinței ortodoxe.

De aceea, dintre ei unii au fost sanctificați, precum Constantin Brâncoveanu sau Ștefan cel Mare. În credința românească, cei ce s-au jertfit pentru țară și pentru credință ne veghează din ceruri, acolo unde au fost primiți pentru faptele lor de laudă. Așadar, sărbătoarea simultană a Înălțării Domnului și a Eroilor Neamului nu trebuie să mire pe nimeni. Li se alătură lor eroii din toate localitățile acestei țări și formează panteonul neamului. Lor le datorăm existența României de astăzi. Uneori, rodul jertfei lor a fost pierdut de către conducători nevolnici, precum regele Carol al II-lea, care în 1940 a cedat o treime din România Mare. Au trebuit alte jertfe pentru ca să reluăm o parte din ceea ce pierdusem: Transilvania de nord-vest.

În continuare, ne rămâne un țel de atins: readucerea fraților noștri de peste Prut și din nordul Bucovinei în granițele statului român. Trebuie să ne păstrăm speranța că va veni vremea refacerii României Mari. Eroii neamului ne privesc din ceruri și așteaptă să ne vadă reîntregind moștenirea pe care ne-au lăsat-o. Nu este de ajuns să-i sărbătorim anual, trebuie să le urmăm pilda, să ne ridicăm la nivelul patriotismului lor, să lăsăm generațiilor de mâine o Românie întreagă.

Trebuie să refacem România Mare!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Mihaela Muraru Mândrea - declarație politică cu titlul Cetățenii între Zidul dorințelor și Oamenii fălci;

Dau cuvântul doamnei deputat Mihaela Muraru Mândrea. Va urma tot o doamnă, Leonida Lari Iorga.

   

Doamna Mihaela Muraru Mândrea:

Cetățenii între "zidul dorințelor" și "oamenii fălci"

Stimați colegi,

Aș dori să vă informez că două organizații neguvernamentale cu un nume foarte bun, Fundația pentru o Societate Deschisă și Asociația Pro Democrația au inventat zidul dorințelor cu scopul de a le da cetățenilor posibilitatea să-și înscrie pe el dorințele, visele sau idealurile pentru o viețuire mai bună în cetățile lor, întru bucurie, fericire și speranță. Plasate în zonele cele mai aglomerate din opt orașe cu 200.000 de mii de locuitori, zidurile imaculate au devenit un sprijin de suflet pentru oamenii cu locuințe, oamenii străzii, oamenii tufelor, bogații sau năpăstuiții, toți cei care pot să-și scrie păsurile cu un marker color în speranța că viitorii aleși vor ține cont de ele.

Între această ofertă și "oamenii fălci", conștiința cetățeanului pendulează a nedumerire, indignare, tristețe, uimire, revoltă și câteodată disperare.

Ce sunt "oamenii fălci"? Modelul tip "omul falcă" l-am cunoscut direct, atunci când a mușcat din inima mea.

"Omul falcă" poate fi politician de centru, de provincie, om de afaceri sau un simplu mitocan, scârnav și umplut cu abjecții, căruia îi susură în colțurile gurii, suspendate într-o salivă acidă, minciuna, ipocrizia și prostia.

"Oamenii fălci" își arată colții, rozând la temelie instituțiile statului, înfigându-și caninii în imaginea consolidată de milioane de oameni, a Președintelui, rozând hulpav realizările și eforturile celor care încearcă să creeze o imagine nouă poporului român. Cu gurile rânjite strâmb de câte o idee sclifosită, "oamenii fălci" atacă, prezentul în curs de întremare, cu predicții sumbre scuipate devastator către un viitor fără sens pentru ei. Săracele fălci bogate !

Stimați colegi,

Să mergem fiecare în orașele pe care le iubim, la zidul dorințelor, să căutăm un loc, încă nescris de concetățenii noștri, pe care să așternem cuvinte calde, cu sensuri bune și să ne dorim ca ele: să capete puterea cuvântului rostit încă de la începuturile Lumii.

Să reușească cei mai buni! 25 mai 2004.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Mulțumesc.

 
  Leonida Lari Iorga - reliefarea figurii poetului Nicolae Dabija, luptător de seamă pentru realizarea unirii Basarabiei cu Țara mamă;

Dau cuvântul doamnei deputat Leonida Lari Iorga. Va urma domnul Napoleon Antonescu.

Domnul Cristian Sandache a depus la secretariat declarația. Vreau să se rețină că eu respect ordinea în care v-ați înscris pe listă, ca să nu am nici un fel de discuție.

   

Doamna Leonida Lari Iorga:

Stimați colegi,

Orice țară are o istorie a sa, când mai apropiată de Dumnezeu, când mai îndepărtată. În existența bună sau mai puțin bună a unei țări, contează mai mult conducătorii ei decât poporul. Să ne amintim de marii voievozi ai României care s-au sacrificat pentru popor, pentru binele lui, fiind cu adevărat credincioși. La fel să ne amintim de conducătorii de mai încoace care s-a sacrificat poporul pentru dânșii.

În vremuri grele, cu răi conducători, ca să nu fie păcălit poporul, rolul conducătorilor îl creau poeții, asceții adevărați, mai puțin protipendada preoțească adulatoare a puterii. Un astfel de rol au avut scriitorii din Basarabia și din Țara mamă. Anume scriitori, în frunte cu Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Dumitru Matkovschi, Ion Hadârcă, Boeru Matei, în anii 1987-1988 au început mișcarea de eliberare și întregire națională pentru reunificarea țării, conducătorii de o parte și de alta a Prutului fiind precum au fost, mai prejos de voința poporului.

De altfel, după ultimele date statistice, Republica Moldova are o populație de 70 procente români. De ce s-ar fi temut atunci statul român de reîntregire, de ce a pierdut două șanse istorice când ar fi putut să împlinească voința divină de unificare a țării. De ce? Pentru că nu erau cei îndrituiți cu misia Domnului pentru a fi conducători. Pentru că și-au luat ei înșiși această grea misie sacrificând vieți omenești și de o parte și de alta a Prutului. De ce anume scriitorii au intuit clipele astrale ale unei posibile unificări, să-l ascultăm pe Lucian Blaga: "Istoricitatea este condiționată și garantată prin înseși modurile ontologice ale ființei umane. Din toate mutațiunile prin care a trecut ființa umană, se alege ca o ființă cu o existență în dublu orizont.

Omul este, așadar, întâi și întâi existență în orizontul lumii date și pentru autoconservare. În al doilea rând, existența în orizontul misterului și pentru revelare. Specifică omului deplin este existența în orizontul misterului și pentru revelare." Lucian Blaga, "Ființa istorică."

Din șirul oamenilor deplini fac parte scriitorii, în special acei care pe lângă darul divin ce-l au din naștere, mai duc și poverile cetății. Un astfel de om este Nicolae Dabija. Îl cunosc din studenție, ne întâlneam adesea la cenaclul universitar "Mihai Eminescu". Era unul dintre puținii tineri care, pe la 17-18 ani, și-a dat seama că se află într-o colonie a Rusiei.

Ce se întâmplă, mă rog, dacă a scris două editoriale despre proiectul moscovit de asimilare a populației din colonii prin căsătorii mixte. Cu ce a greșit? E purul adevăr, să faci un monstru dintr-un scriitor de notorietate internațională, care a analizat meticulos cu data precise, care a demonstrat cu argumente imperturbabile acest mod satanic de mancurtizare a românilor basarabeni, e pur și simplu strigător la cer.

Anii 1989-1990 au fost anii de apogeu și de mari victorii ai mișcării de eliberare de întregire națională, dar pe când în Basarabia, limba română se declara limbă de stat cu învelișul ei cu grafie latină, în țara-mamă se vărsa sânge nevinovat, într-o revoluție, sau Dumnezeu știe, într-o lovitură de stat.

În 1991, când Republica Moldova a fost recunoscută un stat în stat de către țara-mamă, plus mișcarea de eliberare și de întregire națională a scăzut, liderii ei fiind vânați pe toate drumurile și pe toate cărările. Așadar, Rusia, văzându-ne singuri, independenți, în 1992 a atacat, a început războiul în Transnistria, război în care am pierdut peste 1200 de tineri, și pe când a fost întemnițat și grupul Ilașcu.

Am reamintit toate aceste elemente care au devenit deja istorie, ca să se înțeleagă o dată și pentru totdeauna că românii basarabeni au făcut tot ce le-a stat în putere, mai mult nu se putea face, era cazul să mai întreprindă ceva și țara-mamă. Și ce a întreprins? Altceva nimic decât să îngreuneze posibilitățile românilor basarabeni de a deveni cetățeni ai țării lor. Acum privim toți cu stupoare cum la începutul mileniului III este executat moral și nu este exclus, s-ar putea și fizic, poetul, publicistul și istoricul Nicolae Dabija. Nu aș putea să spun, printre altele, dar printre cele esențiale, prietenul meu de spirit și colegul meu de generație la Universitatea din Chișinău.

Știți că articolele sale publicistice apărute în literatura și arta din Basarabia de curând și în țara-mamă, România Mare, în "Flacăra", citesc interviurile realizate cu diverși ziariști și îmi zic în sinea mea: "Pe Nicolae n-au cutezat încă să-l omoare ocupanții ruși și autohtonii filoruși, pentru că e prea mare. De cei mijlocii i-au omorât de mult și-i omoară în continuare. Pe cei neînsemnați, după părerea lor, a ocupanților, țărani, muncitori, nu prea se ocupă, pentru că sunt majoritatea și nu ei primesc ideile de nevăzut și nu ei iau deciziile și nu ei hotărăsc soarta țării, deși sunt talpa ei.

Când Sfatul Țării în 1918 a decis realipirea Basarabiei la țara-mamă, erau niște oameni la conducerea României, care au voit unirea. Acum, actualmente, anume astfel de oameni ne lipsesc. Și m-aș adresa lui Nicolae Dabija cu următoarele: Ne întoarcem, dragă Nicolae, la fraza ta spusă odată în privința mentalității românului chișinoian și a celui bucureștean. Cum ți-ai explicat tu, un poet, un filosof, un luptător pentru eliberare și întregire, faptul că un proiect de lege vizând deținuții politici români care nu au reușit să se refugieze după 28 iunie 1940 din calea forțelor de ocupație din Basarabia-Bucovina, Ținutul Herța, și care au fost supuși represiunilor fostei URSS, a fost respins mai întâi de Guvernul român, iar apoi de Parlamentul României?!

Decizia de la guvern sună așa: "Punctul de vedere al Guvernului: față de cele prezentate, Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative. Cu stimă, Adrian Năstase." București, 12, luna V. 2004.

Așijderea, Senatul României. În 10 mai 2004 a respins propunerea legislativă privind acordarea de drepturi persoanelor care începând cu 28 iunie 1940 au fost persecutate din motive politice de autoritățile sovietice din Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța. Președinte de ședință, Doru Ioan Tărăcilă.

Decizia de la Camera Deputaților în forma ei clară și concretă încă nu am primit-o, dar va suna, bănuiesc, la fel. Și atunci, nu te întreba nici tu, dragă Nicolae, nici mulți alții din Basarabia, nici toată populația românească de acolo de ce am venit la București. De moarte nu mă tem. Am înfruntat-o de vreo patru ori. Am venit să vedeți cu toții, să vadă toată lumea de pe glob că de-am lupta în Basarabia încă 100 de ani și am pierde încă milioane de oameni ce au luptat până acum, unirea se face din capitala unei țări, iar nu din provincii. Capitala unei țări iar nu provincia ei are legături cu toate cancelariile lumii, pregătește sau nu terenul pentru o eventuală unire. Deocamdată, terenul unei eventuale realipiri, l-a pregătit Franța în locul României.

În raportul pentru delegația franceză, participantă la Uniunea Europeană cu privire la România, se stipulează că Franța întrevede realipirea Republicii Moldova la România, să sperăm că va voi același lucru și Germania și alte țări componente ale Uniunii Europene, deocamdată pot spune doar atât: toți mișeii care-l atacă pe un om ca Nicolae Dabija, pe alți scriitori de notorietate, sunt sub vremi, pe când ei sunt peste vremi.

Iar istoria României, așa cum este ea, independentă de conducători, de spiritele care conviețuiesc în același plan social cu respectivii, și nicidecum în plan spiritual, cuprinde toate provinciile sale istorice.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Niculae Napoleon Antonescu - intervenție pe tema Câteva considerente politice și nepolitice privind participarea României la concursul Eurovision de la Istanbul;

Dau cuvântul domnului Napoleon Antonescu. Va urma domnul Dan Brudașcu.

   

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După o declarație atât de pasionată și importantă politic, am să mă refer la o problemă care aparent este minoră, dar care în fond a ridicat o grămadă de discuții în presa din România, în mass-media și așa mai departe.

Am intitulat această declarație "Câteva considerente politice și nepolitice privind participarea României la concursul "Eurovision" de la Istanbul"

Aparent, acest eveniment artistic major, care are loc anual în Europa nu are nimic comun cu politica, sau cel puțin așa ar trebui să fie. Din păcate, este evident că votarea are din ce în ce mai mult un caracter, dacă nu politic, în orice caz subiectiv, bazat pe criterii de apartenență zonală, de limbă, de alianțe prezente sau mai ales trecute (vezi voturile țărilor din fosta URSS, din fosta Iugoslavie, țările nordice și altele).

Dar nu despre acest aspect doresc să vorbesc în această declarație, ci despre prezența absolut penibilă pe care a avut-o reprezentanta României la acest eveniment. Trec și peste faptul că selectarea acestei melodii care nu are nimic comun cu tradițiile muzicale naționale românești s-a făcut greșit (subiectiv), deoarece în fond este o banală melodie pe care din păcate alături de alte melodii similare o ascultăm pe toate posturile de radio, în special comerciale, sau în discoteci.

Vreau să exprim un protest deosebit asupra modului în care a apărut îmbrăcată sau mai bine zis dezbrăcată interpreta Sanda Ladoși în contradicție cu buna ei imagine anterioară. Ținuta ei se potrivea poate la un bar sau la o discotecă, dar în nici un caz la o astfel de manifestare. Dacă era un concert oarecare la care cânta și dânsa, putea să vină îmbrăcată cum vrea, dar aici unde, în fond, reprezenta România nu trebuia să apară astfel. Este evident că dânsa atâta s-a priceput, dar ce au făcut cei din delegația TVR care s-au ocupat de această participare? Aceasta este imaginea României pe care ei au prezentat-o?

Ca urmare, combinând nefavorabil modul de prezentare cu interpretarea, cel puțin mediocră, a unei melodii nereprezentative, votul țărilor participante a taxat dur "prestația" noastră care a primit numai 18 puncte, din care 10 au venit din Spania, unde probabil românii care lucrează din greu acolo, au răspuns penibilului apel al prezentatoarei TVR, făcut pe toată durata transmisiei către românii din străinătate de a vota reprezentanta TVR nu pentru valoarea ei, ci pur și simplu pentru că era "a noastră."

De altfel, și alte reprezentante îmbrăcate ceva mai bine decât interpreta noastră, au fost taxate în mod similar (vezi reprezentanta Rusiei, Poloniei ș.a.).

În concluzie, apreciez că modul în care a fost selectată melodia și cântăreața, s-a făcut greșit, mergându-se, în special, dacă nu total, numai pe rezultatul televotingului care, evident, poate fi subiectiv sau chiar manipulat.

De asemenea, cer conducerii TVR să analizeze toată "prestația" echipei sale prezente la Istanbul și să ia măsuri severe, mergând până la excluderea de la astfel de manifestări a grupului de presiune-interese (alții îl denumesc în alt mod) care "organizează" participarea la acest important eveniment artistic internațional și nu numai (Vezi Festivalul Mamaia și altele).

Prin modul în care s-a prezentat, delegația TVR a făcut un mare deserviciu atât interpretei, care are o cu totul altă imagine, cât mai ales imaginii României în Europa.

Ca urmare, cer conducerii TVR să analizeze temeinic această situație și să ia toate măsurile care se impun.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Dan Brudașcu - declarație politică cu titlul Amneziile lui Ioan Rus;

Dau cuvântul domnului Dan Brudașcu. Va urma domnul Metin Cerchez.

   

Domnul Dan Brudașcu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vedeți ce se întâmplă dacă-și permite cineva să se ducă în afară fără aprobarea secției de propagandă a C.C. al P.S.D.? Este taxat drept nereprezentativ pentru România.

De altfel, eu mi-am intitulat declarația politică de astăzi "Amneziile lui Ioan Rus".

Voi preda textul respectiv pentru stenogramă, însă îmi permit să-l completez cu două observații.

Una dintre observații este tentativa din ce în ce mai vizibilă de a ține sub supraveghere și monitorizare strictă a reprezentanților opoziției. În acest sens, sunt două exemple: la multe dintre adunările electorale organizate de către Filiala Cluj a Partidului România Mare au fost prezenți în sălile unde s-au desfășurat aceste manifestări și polițiști care n-au venit ca și simpli cetățeni, ci au venit cu misiune clară de a determina electoratul să se teamă, să fie speriat și să nu-și poată exprima aceste puncte de vedere critice la adresa bunăstării și realizărilor deosebite ale actualului regim.

Al doilea exemplu este acela rezultat din declarația personală a ministrului de interne, aseară, pe un post local de televiziune, care-și amenința interlocutorul că are fotografii prin care să demonstreze implicarea unor membri ai opoziției în așa-zisa discreditare a sa personală.

Întreb de la acest microfon, are cumva P.S.D. angajat un serviciu secret în structurile sale prin care ține sub supraveghere opoziția? Cine dă dreptul ministrului de interne și administrației internelor să folosească instituțiile statului pentru monitorizarea, filmarea, înregistrarea reprezentanților opoziției?

Din acest punct de vedere, adresez un apel reprezentanților diplomați ai țărilor membre ale NATO și ale Uniunii Europene, în sensul de a sesiza gravul pericol pe care-l reprezintă în momentul de față exacerbarea tentativelor de cenzură la nivelul manifestărilor politice și iată, și spirituale, ale celor care-și permit să gândească altfel decât partidul mamut, partidul-stat.

În ceea ce privește textul acestei declarații, domnule președinte, îl predau la stenogramă.

Mulțumesc pentru atenție.

"Amneziile lui Ioan Rus"

Spre sfârșitul emisiunii electorale difuzată de postul local de televiziune "Antena 1", marți, 18 mai a.c., Ioan Rus, candidatul P.S.D. la funcția de primar al Municipiului Cluj-Napoca făcea o afirmație care îl descalifică și demonstrează că nici el personal și nici partidul pe care îl reprezintă nu înțeleg sensurile și valorile democrației.

Astfel, declara că actualul primar, dr.ec.Gheorghe Funar, ales în mod democratic de electoratul clujean pentru trei mandate consecutive, nu ar fi și primarul său. Motivul invocat de Ioan Rus este faptul că primarul și-a permis să solicite, prin scrisori deschise, demisia sa din funcția de ministru de interne. El mai afirma că aceeași solicitare ar fi făcut-o și un deputat de Cluj al cărui nume nu l-ar fi reținut. Singurul element pe care, chipurile, l-a păstrat memoria sa ar fi relația dintre deputat și o cântăreață. Cum era de așteptat, savantul candidat P.S.D. nu a reținut nici numele acesteia.

Cel pe care nu și-l amintește Ioan Rus are numele de Dan Brudașcu. Vreme de aproape patru ani, Dan Brudașcu a adresat Ministerului de Interne și, ulterior, Ministerului Administrației și Internelor, circa 200 de întrebări și interpelări pe probleme ridicate de locuitori ai județului Cluj sau pentru a pune capăt unor abuzuri și grave încălcări de lege săvârșite de reprezentanții administrației județene sau locale, de organele de poliție, de șefii altor instituții și servicii aflați în subordinea ministrului Ioan Rus.

Dacă este adevărat că nici după semnarea a peste 200 de documente adresate lui Dan Brudașcu, Ioan Rus nu-și mai amintește numele acestuia, atunci putem trage concluzia că, după patru ani, acesta habar nu are de problemele ministerului pe care, chipurile, l-ar conduce. Mai mult, tot în această perioadă, în mod unilateral, actualul ministru Ioan Rus l-a sufocat pe deputatul Dan Brudașcu cu urări și felicitări atât cu prilejul zilei de naștere, cât și cu prilejul marilor praznice și sărbători naționale. Oare nici de acestea nu-și aduce aminte amnezicul Ioan Rus?

În altă ordine de idei, "cântăreața" al cărei nume nu vrea să-l pronunțe Ioan Rus, nu este alta decât Sava Negrean, nume cunoscut în țară și peste hotare. Oare în ultimii 30 de ani, telespectatorul Ioan Rus nu a urmărit absolut nici o emisiune de folclor, nu a ascultat nici o transmisiune radio, nu a participat la nici un concert dintre sutele la care a participat și Sava Negrean și și-a câștigat un bun renume datorită unui repertoriu deosebit și unor calități vocale și interpretative aparte?

Dacă nu i-ar fi fost cunoscut numele Savei Negrean, oare de ce, în 1996, cu prilejul spectacolului organizat de P.S.D. în campania electorală, Ioan Rus, personal, a invitat-o insistent pe Sava Negrean? Dar, spre nenorocul lui Ioan Rus, Sava Negrean a refuzat invitația.

Din acel moment, răzbunătorul Ioan Rus a decis pedepsirea Savei Negrean, fapt care azi înseamnă interzicerea apariției sale la manifestări cultural-artistice organizate în Municipiul Cluj-Napoca și în județul Cluj. "Democratul" Ioan Rus reintroduce, astfel, cenzura în cultura românească și încearcă, cu disperarea neputinciosului, să stopeze evoluția artistică a unui nume de referință a cântecului popular românesc.

Având în vedere doar această amnezie dubioasă a candidatului P.S.D., dorim să întrebăm electoratul clujean dacă are încredere să aleagă un asemenea primar în municipiul reședință de județ. Avem și din acest exemplu dovada clară că se urmărește, în fapt, restaurația comunistă, nu numai la nivel național, ci și în municipiul nostru.

Personal, recomand domnului Ioan Rus, având în vedere amnezia de care dă dovadă, să nu își mai neglijeze sănătatea, cu atât mai mult cu cât calitatea oficială pe care, încă, o deține și în care a fost numit și niciodată ales, necesită o foarte sănătoasă memorie.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Mulțumesc.

 
  Metin Cerchez - declarație politică: Demisia domnilor Rus și Geoană. Imediat!;

Dau cuvântul domnului Metin Cerchez. Va urma domnul Petre Posea. Doamna Maria Lazăr a depus declarația la secretariat.

   

Domnul Metin Cerchez:

Mulțumesc, domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Declarația mea politică se numește "Demisia domnilor Rus și Geoană. Imediat!"

N-aș fi făcut această declarație politică dacă evenimentele din ultimele zile nu ar fi cerut-o practic, pentru că nu știu, Doamne, în ce țară trăim, dar nicăieri, și chipurile tindem către Uniunea Europeană, arătați-mi mie o țară din Uniunea Europeană unde ministrul de externe sau ministrul de interne, mai grav, practic ministrul administrației și internelor, deci cu două fotolii sub șezut, candidează în timp ce este și ministru la o funcție publică, aceea de primar.

Și când asta? Atunci când, vezi Doamne, ne batem toți aici și în Parlament și societatea civilă și presă, ca să aderăm la Uniunea Europeană. Atunci când capitolul administrație și justiție este cel care dă cele mai mari bătăi de cap împotriva aderării, ca să spun așa, ministrul de interne Ioan Rus pleacă frumos la Cluj ca să devină cel mai mare din țară, să devină primar al unui municipiu care este într-adevăr important, dar funcția respectivă nu este atât de importantă ca să ne aducă și victoria, aceea a aderării la Uniunea Europeană, în ianuarie 2007.

Și, în timp ce domnia sa se bate pe posturile locale din Cluj cu vajnicii reprezentanți ai opoziției, la Mihăilești, datorită lipsei de profesionalism a subordonaților săi, are loc o tragedie extraordinar de mare, mor ziariști, mor membri ai administrației și internelor, pompieri, atât ofițeri cât și soldați, mor civili și nimeni, dar absolut nimeni, pentru că bineînțeles trăim în România, nu va da socoteală. Pentru că ministrul de interne este în plină campanie electorală. Pentru că domnul Geoană (un excelent diplomat) a ales sau, de fapt, știm mai bine, a fost pus să numere fetele de pe centură, pentru că a fi primar implică și eradicarea prostituției de pe centura Capitalei. Or, dacă-l vedem pe Geoană în prag de aderare la Uniunea Europeană mergând pe centura Capitalei pentru a face Bucureștiul mai curat, iartă-mă Doamne, stau și mă întreb, în ce țară trăim?

Am mai spus despre vechea coaliție C.D.R., atunci când s-au lăudat cu 15.000 de specialiști că va fi o minciună care se va întoarce ca un bumerang împotriva lor și s-a dovedit acest lucru, pentru că nu îmi imaginam cum un ginecolog poate conduce un Minister al Agriculturii sau un electronist nu știu ce minister, sau un aviator, cum era Dudu Ionescu, ministerul de interne. N-au învățat nimic cei din P.S.D. despre această eroare și dacă tot avem un inginer auto la Ministrul de Interne, nici măcar jurist, ca să zic așa, ne dăm seama cam cum vom intra noi în Uniunea Europeană la capitolul de aderare și poate nu este un lucru lipsit de importantă să amintim faptul că domnul Ioan Rus, înainte de a fi ministru de interne, pentru că dânsul nu este și deputat ca și ceilalți miniștri, era directorul de vânzări la Firma lui Țiriac, acel Țiriac care din 1990 a avut parte de toate binefacerile guvernărilor post-decembriste, era inginer de vânzări la Firma "Mercedes". E! Ce să spunem dacă până și Mercedesul domnului Rus a luat foc, care Mercedes este o mașină extraordinar de bună, ce o să fie Doamne cu acest minister mai departe? Și dacă tot a fost în slujba domnului Țiriac, înseamnă că am putea să ne gândim și să-i dăm dreptate domnului Țiriac, că știe el ce spune, că România nu va adera în 2007 la Uniunea Europeană, va adera mai încolo, în 2010, pentru că un fost subordonat de al dânsului merge prin localitățile țării, că e mai bună în prag de aderare, acea slujbă de primar.

Nu știu ce se ascunde în spatele acestor delegări, dar era mai bine ca partidul de guvernământ, dacă într-adevăr dorea cu prisosință acest lucru, ca în ianuarie 2007 să aderăm la Uniunea Europeană, să-i scoată din funcțiile pe care le au, pe care le dețin, să pună oameni care vor ca România să adere la Uniunea Europeană, căci altfel, stau și mă gândesc că n-a fost vorba decât de o pedepsire a domnului Geoană, că-l întrecuse în sondajele de opinie pe cel care trebuie să fie neapărat președintele României, Adrian Năstase, dar cine știe? Nu în Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Petre Posea - declarație politică intitulată Nu tot ce bâzâie face și miere!;

Dau cuvântul domnului deputat Petre Posea. Va urma domnul Emil Rus.

Domnii deputați Vasile Miron, Emil Rădulescu și Eugen Nicolăescu au depus declarațiile la secretariat.

   

Domnul Petre Posea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Permiteți-mi ca, înainte de a da citire declarației politice, în amintirea celor doi jurnaliști de la "Antena 1", Elena Popescu și Ionuț Barbu, pe care i-am cunoscut și apreciat, morți în ziua de 24.V.2004, a celorlalți decedați, pompieri și alte persoane, în accidentul de la Mihăilești, vă propun un moment de reculegere și veșnică să le fie amintirea, Dumnezeu să-i ierte! Să le înalțe la ceruri sufletele tinere, curate și nevinovate!

(Se păstrează un moment de reculegere)

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează "Nu tot ce bâzâie face și miere!"

Legătura între alegători și anumiți oameni politici e vie numai înainte de alegeri și atunci localitățile urbane și rurale răsună de claxonul mașinilor pline cu candidați și promisiuni. Bietul alegător nu mai are răgaz să doarmă, necum să mănânce. Adunările se țin lanț, lacrimile și aclamările, ofertele și promisiunile tuturor amețesc alegătorul, uimit că a devenit un astfel de subiect de adorație.

Așa s-a întâmplat mai zilele trecute, când urbea mea natală, micul orășel de munte Nehoiu, a fost vizitat de un convoi de talia celor amintite mai sus, pentru o întâlnire cu discuții între alegători și doamna deputat liberal Mona Muscă.

Stimabila doamnă a mai avut o tentativă de a veni la Nehoiu cu ceva timp în urmă, dar soarta nemiloasă a făcut atunci să se trezească "înfiptă" cu mașină cu tot în oiștea unei căruțe ce circula normal, cât pe ce să se aleagă praful și de cărăuș și de bietul animal. Astfel se confirmă încă odată butaforia românească: "Pe mine m-ai omorât, dar cu calul ce-ai avut?"

De această dată, cu mai mult elan, planul doamnei deputat a reușit și după ce a bâzâit cam o oră pe la sediul liberal, într-o sală plină cam 90% de copii de școală, s-a lansat într-o tentativă de a prosti lumea cu ideea unei schimbări fundamentale de macaz în politica românească. Foarte repede însă, oamenii, atâția câți erau în sală, au înțeles că o gașcă de profitori odioși dau târcoale eșichierului politic, o gașcă flămândă și pusă pe căpătuială.

Au mai înțeles, de asemenea, că stimabila doamnă liberală, profitând de prezența unui auditoriu nu prea elevat, cu atât mai mult de lipsa bunului simț, a dat buzna în viața și cotidianul lor, încercând să-și croiască încă odată drum alături de indivizi la fel de dubioși și tarați ca și domnia sa în viața politică și socială a țării, zgârâind, ca și aceștia, ori urechile auditoriului ori sticla televizoarelor. Și cum spuneam, au început să iasă tot felul de aberații din gurița și de sub claia de păr liberală, dar ferit-a sfântul să auzi un program viabil pentru viitor, o strategie acătării, credibilă. Nu. Totul s-a rezumat numai la critici dure la adresa Partidului Social Democrat, nescăpând nici un prilej de a-l ridica în slăvi pe prețiosul lor "contabil", Stolojan, singurul în stare să facă numai bravuri. Musca, în toată șederea ei la Nehoiu, a pozat în campioană a democrației căutând pricină unor formațiuni sau personalități politice cu adevărat democratice și sperând ca în felul acesta, faptele de natură penală ale acoliților săi vor fi uitate sau prescrise.

Dar toată lumea știe cât de gol le e "împăratul" sau mai bine zis "împăiatul", cât de deșarte sunt promisiunile lor, adevărata lor intenție este de a mai tăia încă odată ca în perioada 1996-2000, hălci pofticioase din economia țării, comisioane grase pe numele lor adevărat.

Oamenii s-au fript odată cu minciunile nerușinate ale liberalilor în mandatul amintit, când au promis marea cu sarea până s-au văzut la putere, după care au furat de s-au spetit, direct sau prin interpuși, iar ce n-au putut fura au culcat la pământ. Oamenii au înțeles în sfârșit în anul 2000, că guvernarea de "ieri" va trebui să răspundă pentru starea de ruină în care a fost adusă țara de către aceștia, guvernare care, din păcate, încă mai este liberă, independentă și cu averi fabuloase agonisite pe spinarea unei populații mințite sistematic și înfometate după programe diabolice, anume concepute pentru a o distruge în substanța ei biologică și spirituală. Lumea a avut de învățat din acea experiență amară, iar oamenii știu acum mai bine ca oricând, care le sunt dușmanii și care le sunt prietenii.

În concluzie, îngrămădeală mare și nu prea la întâlnirea nehoienilor cu deputatul liberal Mona Muscă. Doar câțiva au venit de bună voie. Grosul a avut un alt motiv. Nu-i interesează și nu înțeleg mare lucru din ce bâzâie liberala, dar au venit mai mult s-o vadă în carne și oase.

Trecând prin Nehoiu, Mona Muscă a încercat să facă puține valuri de hârtie creponată, lăsând să se înțeleagă că este femeia care se pricepe să-și facă reclamă, știe când să-și folosească clanța. A lăsat să se înțeleagă că se pricepe să radiografieze activitatea puterii, știe ce e aia corupție (o fi învățat de la Valeriu Stoica), găsește orgolii paroxistice la unii politicieni. Ce mai, Mona le știe pe toate și tare mai vrea să-și păstreze locul de deputat. Atât!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Emil Rus - referire la vizita premierului Adrian Năstase în județul Bistrița - Năsăud;

Dau cuvântul domnului Emil Rus. Va urma domnul Dumitru Bentu. Domnii deputați Virgil Popescu și Ion Bozgă au depus la secretariat declarațiile.

   

Domnul Emil Rus:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vreau să vorbesc astăzi în declarația mea despre o vizită a premierului Adrian Năstase, președintele Partidului Social-Democrat, în județul Bistrița-Năsăud, desfășurată în urmă cu câteva zile, vizită care a copiat sub toate aspectele întâlnirile de altă dată ale secretarului general Partidului Comunist Român cu oamenii muncii.

Întocmai ca pe vremea răposatului, s-au luat toate măsurile organizatorice și de ordine, precum și măsurile de mobilizare plenară a cetățenilor prin împingerea de la spate.

Subliniez această împingere de la spate, pentru că - spre exemplu - la orele 11,00 cursurile la școlile din jurul Becleanului s-au încheiat, iar elevii și cadrele didactice din satele aparținătoare și comunele învecinate au fost îmbarcați în autocare, spre a-i plasa pe elevi și profesori la locurile anumite pe traseul vizitei, iar cei din oraș au fost puși să semneze în convocatoare, ca la orele 13,00 să fie prezenți la întâlnire cu șeful Executivului.

Vizita a debutat, ca și altădată, în orașul de pe Someș, unde elicopterul premierului a fost întâmpinat pe stadion de Primarul Becleanului, deci alți oameni, aceeași piesă, ca și atunci, cu discursuri de laudă a realizărilor mărețe. Și teatrul a continuat cu strângeri de mâini pe traseu și vizita la complexul de servicii sociale comunitare, unde totul a fost regizat după tipicul cunoscut: primirea cu pâine și sare, copiii îmbrăcați arătos, puși anume să mimeze activități de la jocul de table într-o cameră, până la centrul de terapie unde tinerii locatari au jucat piesa cu modul de a conduce și de a fi condus.

Sigur, a urmat sfințirea, sau mai bine zis "resfințirea" bisericii din incintă. Zic aceasta pentru că la o asemenea acțiune a participat ministrul Miron Mitrea. Probabil că, dacă ar veni în vizită președintele țării, biserica ar fi sfințită a treia oară. S-a trecut la Colegiul Național "Petru Rareș", unde s-a tăiat panglica la o sală de sport, de către premier, dar sala a mai fost inaugurată o dată de către același ministru, Miron Mitrea, și tot cu tăiere de panglică, și tot cu îmbrățișări și felicitări.

Ne amintim că și pe vremea răposatului, brazii de la Bistrița, care-l așteptau plantați anume, îngălbeniseră, dar au fost dați cu vopsea verde, să aibă prospețime.

Au fost mobilizați sportivii să dea mâna cu premierul și însoțitorii săi: Șerban Mihăilescu și Vasile Dâncu. Pe urmă, domnul Adrian Năstase, cu mânuțele lui amândouă, a deschis jocul de handbal, joc festiv al fetelor, a aruncat mingea.

Vizita a continuat cu oameni transportați dintr-o parte în alta, ca să-l întâlnească pe premier. În final a avut loc ședința cea mare în capitala județului, nu în fața sediului Partidului Comunist Român, ca atunci, ci în sala Polivalentă, sub semnul "Faptele sunt politica noastră", ceea ce nu mă îndoiesc. Așa fapte, așa oameni.

Vedeți, dumneavoastră, de aceea este necesară schimbarea, dar schimbarea tuturor schimbărilor. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Dumitru Bentu - declarație politică cu titlul Imaginea;

Dau cuvântul domnului deputat Dumitru Bentu.

Va urma domnul deputat Nicolae Leonăchescu.

   

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sper să mă încadrez într-un minut. Am intitulat declarația mea politică de astăzi: "Imaginea".

Partidul Social Democrat a dorit o astfel de campanie: serioasă, onestă, elegantă chiar, axată pe oferte concrete, pe soluții realiste, pe respectul - în ultimă instanță - față de alegători.

N-a fost să fie așa. În încercarea tutelată de disperare, de a obține capital electoral, Opoziția a coborât nepermis de mult nivelul discursului. S-a axat pe tipul de campanie negativist, împingând în față derizoriul și stresând oamenii cu afirmații nefondate, cu "adevăruri" numai de ea știute, cu idei vetuste expuse într-un limbaj suburban, în multe cazuri de o agresivitate pe care nici premoniția eșecului nu o poate justifica.

Având un asemenea exemplu de la "centru", și discipolii din teritoriu au adoptat aceeași "strategie", demonstrând că principiul doctrinar pe baza căruia s-au constituit a fost efectul de tunet.

Au sărit ca arși atunci când, firesc, a venit reacția partidului de guvernământ, și răspunsul lor este tot o negație: "Nu-i adevărat, speculații, pure invenții etc., etc.". Numai că, în opinia publică prinde tot mai multă consistență ideea "baronilor cu sânge albastru-galben". Titlurile "nobiliare" respective au, trebuie să recunoaștem, o altă rezonanță: "Baron de Silva, baron de Sidex, baron de Vama, baron de Midia, baron de Eximbank, baron de Citroen, baron de Megapower & Zamora". Sună cu adevărat nobiliar, dar imaginea de cavaleri ai neprihănirii a fost retușată până la detaliu, astfel că ea arată acum normal.

Instantaneul - pe 6 iunie. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Nicolae Leonăchescu - referire la peisajul electoral al localităților noastre și la modul în care unii candidați înțeleg să-și facă propagandă electorală;

Dau cuvântul domnului deputat Nicolae Leonăchescu.

Va urma domnul deputat Ionel Olteanu.

   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat auditoriu,

Ne aflăm în plină campanie electorală pentru desemnarea celor care ne vor conduce în următorii ani la nivelul administrației locale și județene. Vom avea alți primari sau vor fi realeși tot cei care au mai fost. Vom avea alți consilieri sau îi vom realege pe cei care au mai beneficiat de acest statut.

Nu despre oferta politică a partidului mi-am propus să vorbesc astăzi, ci despre peisajul electoral al localităților noastre și despre modul în care unii candidați înțeleg să-și facă propagandă electorală, atât în media, cât și prin mijloace mai simple: afișe, postere, panouri etc.

Ceea ce te izbește, la prima vedere, când intri astăzi într-o localitate, este invazia de trandafiri desenați, afișați sau oferiți. PSD-ul ne vâră în ochi trandafiri prin televizoare, prin afișe și benere, prin farfurii și pixuri, prin postere și panouri uriașe.

Această maree trandafirie ar trebui să ne facă fericiți. Dar, la o succintă analiză a fenomenului acesta, scăpat de sub control, care a depășit limitele admise, trei gânduri nărăvașe s-au fixat în mintea alegătorului, pe care și-l expune în stilul ușor ironic al românilor. Primul este clasic: "Aici sunt banii dumneavoastră". Cu cât numărul afișelor, posterelor și panourilor uriașe se mărește, cu atât mai mult omul simplu se întreabă: "De unde au luat banii titularii acestor uriașe mijloace propagandistice?"

Al doilea gând este o reacție inversă: "Atenție la trandafiri! Sub culoarea lor roșie se ascund ghimpii. Atenție, oameni buni, pionul otrăvit este ambalat în culori atrăgătoare!".

Și, în final, gândul intelectualului: "Apa de trandafiri ne-a mai fost oferită".

Ascunderea realităților, punerea unui diagnostic eronat asupra realității conduc automat la soluții greșite și la prelungirea acestei tranziții dureroase.

Ni se mai oferă și alte variante propagandistice de către cei bine ancorați - de ani de zile - în lumea trandafirilor. Mi-a fost dat să văd propaganda făcută în ziare de către unii primari ai puterii, care vor să se înveșnicească în scaunele împodobite cu trandafiri. Acești primari prezintă monografia comunelor respective pe câte două pagini de ziare. Ei se laudă cu zestrea edilitar-gospodărească a comunelor respective, inducând în mintea alegătorului ideea că primarul respectiv a construit totul: bisericile, Mânăstirea Robaia, localurile căminelor culturale, clădirile școlilor, electrificarea satelor etc.

Stai și te întrebi: "Cum de-și permit acești anonimi să mistifice istoria?"

Construcții făcute în alte vremuri, de alte generații sunt prezentate ca mari realizări ale acestor "primari trandafirii". Unde este democrația respectului?

Atenție, domnilor, ceea ce este prea mult strică. Lumea vă judecă și nu vă iartă. La o situație social-politică nouă, nu putem rezolva delicatele probleme ale satelor și comunelor noastre, ale lumii contemporane într-o dinamică accentuată, cu oferta patronilor de primării a căror prestație și-a epuizat de mult resursele.

Atenție, domnilor! Schimbarea se impune pentru că administrația locală nu este locală, ci fundamentală. La acest nivel, "apa de trandafiri" menită să înșele, trebuie înlocuită cu apă de izvor. România are izvoare pure din care să adune forța și vectorii de progres. În peisajul electoral actual, Partidul România Mare are curajul să-și expună valorile ideatice și personalitățile drept o autentică ofertă politică, și drept garanția unei schimbări în bine pentru o lume eliberată de metodele și apucăturile regimurilor dictatoriale revolute. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Ionel Olteanu - pledoarie pentru o legislație concretă și efectivă pentru a asigura beneficiul drepturilor și libertăților fundamentale prevăzute de Constituție;

Dau cuvântul domnului deputat Ionel Olteanu.

Va urma domnul deputat Mihai Baltă.

   

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

După cum cunoașteți, tragicul accident produs ieri, 24 mai 2004, în zona comunei buzoiene Mihăilești a avut consecințe dramatice: 16 persoane și-au pierdut viața, printre care doi jurnaliști ai televiziunii ANTENA 1 (Elena Popescu și Ionuț Barbu), un polițist și mai mulți pompieri, toți decedați la datorie, alte 13 persoane fiind rănite.

Un bilanț rezultat în urma exploziei unui camion încărcat cu mai multe tone de azotat de amoniu, pe cât de trist, pe atât de greu de acceptat pentru toți cei care cred că accidentul putea fi evitat.

Exprimând regretul profund pentru moartea celor 16 oameni, în condițiile devastatoarei deflagrații, adresez, totodată, tuturor familiilor îndoliate, rudelor, prietenilor și colegilor celor dispăruți dintre noi, condoleanțe sincere și întreaga mea compasiune. Dincolo de solidaritatea firească pe care o manifestăm față de familiile celor decedați, suntem obligați să acționăm pentru ca asemenea evenimente să nu se mai repete, să nu mai fie posibile.

De aceea, consider că, cererea Președintelui României, domnul Ion Iliescu, de a se efectua anchetă severă în vederea stabilirii cauzelor și condițiilor acestui cumplit accident, nu este doar bazată pe o legitimitate - de altfel evidentă -, ci și pe o responsabilitate civică, pentru siguranța cetățeanului, căruia îi datorăm, fără îndoială, mereu mai mult în exercițiul funcțiilor publice.

Din această perspectivă, cred că oricât de mult s-ar fi făcut pentru creșterea gradului de siguranță a cetățeanului, întotdeauna va fi insuficient, cât timp se produc asemenea evenimente.

Apreciind reacția promptă și eficientă a autorităților locale și ale administrației centrale, nu putem să nu ne gândim că promptitudinea și eficiența au în mod necesar o altă dimensiune, mult mai favorabilă cetățenilor, nouă, tuturor, atunci când sunt rezultatul măsurilor de prevenire. Este deci aproape un truism să spunem tot timpul că este mai ușor să previi, și mai bine, decât să tratezi.

De aceea, fără afectarea în nici un fel a anchetei judiciare, deja demarată cu profesionalism, ieri, de către procurorii și polițiștii din Buzău, și de la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, și fără prejudicierea rezultatelor acestei anchete, indiferent care vor fi acestea, cred că este necesară constituirea unei comisii interministeriale pentru stabilirea cauzelor accidentului; controlul măsurilor aplicabile în domeniul transportului materialelor și materiilor periculoase pe drumurile publice și a celor care le produc ori manipulează, ori care le utilizează.

Elaborarea unui plan național de protecția mediului înconjurător, așa cum s-a elaborat în Franța - în 1991 - este mai mult decât necesar, pentru ca măsurile pe care le vom stabili să poată fi puse în aplicare cât de curând.

Nu în ultimul rând, este nevoie de implicarea Parlamentului, prin constituirea unei comisii speciale de anchetă, care să analizeze măsura în care legislația existentă răspunde nivelului de siguranță a transportului substanțelor și produselor periculoase pentru mediul înconjurător, în raport de așteptarea cetățenilor și de standardele europene.

O asemenea anchetă parlamentară ar conduce la ameliorarea și completarea legislației specifice și, desigur, la o îmbunătățire a aplicării acesteia. Parlamentul are, cred, datoria principală de a verifica eficiența legii, prin controlul aplicării ei corespunzătoare, dar și datoria încurajării cetățenilor de a-și exercita toate drepturile și libertățile fundamentale, și de a-și asuma, fără îndoială, responsabilități în toate materiile, îndeosebi în domeniul dreptului la un mediu sănătos și la un echilibru ecologic consacrat de Constituție.

Or, dintr-o asemenea perspectivă, se impune concretizarea acestui drept constituțional printr-o lege organică, care să facă posibilă ca acest enunț normativ să nu rămână doar teoretic și iluzoriu, ci să devină concrete și - efectiv - așa cum cere Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

Din perspectiva dreptului la informare, unul din primele drepturi fundamentale care este invocat adesea, în legătură directă cu dreptul la protecția unui mediu sănătos și la un echilibru echitabil, este nevoie să amintim că, cel puțin acum, avem datoria să asigurăm condițiile corespunzătoare exercitării dreptului la informare, condițiile corespunzătoare exercitării meseriei de jurnalist, meserie esențială pentru orice democrație veritabilă.

De aceea, una din măsurile pe care comisia parlamentară de anchetă ar putea-o lua, trebuie - fără îndoială - să fie și aplicarea concretă a convențiilor Consiliului Europei, Convenția de la Lugano privind responsabilitatea pentru activitățile industriale care dăunează mediului înconjurător și produc consecințe periculoase, și desigur în legătură cu Convenția Europeană privind combaterea poluării mediului prin mijloacele de drept penal.

Închei, spunând că este de datoria noastră să avem o legislație concretă și efectivă pentru a asigura beneficiul drepturilor și libertăților fundamentale prevăzute de Constituție. Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Mihai Baltă - declarație politică cu titlul Fluieratul - doctrină politică;

Dau cuvântul domnului deputat Mihai Baltă.

Va urma domnul deputat Valentin Păduroiu.

Finalul va fi al doamnei deputat Amalia.

   

Domnul Mihai Baltă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Fluieratul - doctrină politică".

În debutul campaniei electorale pentru alegerea primarilor și consilierilor locali, președintele Partidului Social Democrat, domnul Adrian Năstase, a făcut apel către toate formațiunile politice să desfășoare o campanie civilizată, având la bază programe politice, proiecte, idei constructive în spiritul fiecărei doctrine politice.

S-a exprimat convingerea că această campanie va evidenția cine optează pentru o viziune constructivă, pentru dezbaterea pe proiecte, pentru identificarea soluțiilor, pentru profesionalism și responsabilitate și cine face din aceste alegeri și din această campanie doar o luptă pentru putere.

Partidul Social Democrat și-a propus o campanie pozitivă pentru că are ce spune și arăta cetățenilor. Desfășurarea campaniei a reliefat însă prezența unei coaliții - PNL-PD-PRM - inconsecventă în declarații, în continuă căutare a unei identități politice pierdute, de fiecare din partidele componente, și care nu reprezintă altceva decât adevărata lor ofertă politică: lipsa de doctrină, lipsa de oferte și soluții, secetă de idei politice, dispreț față de propriul electorat.

Declarația liderilor PNL-PD-PRM, bazate "pe sprijin reciproc avantajos", sunt veritabile cărămizi pe care se construiește extremismul liberalo-democratic din România.

În absența unui program politic clar, a unei doctrine politice, a unor idei privind dezvoltarea în plan european, acestei coaliții, la Botoșani, nu i-a rămas decât un singur mod de exprimare: fluieratul. Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Valentin Păduroiu - declarație politică intitulată Domnul Mircea Geoană, un viitor primar general pentru o viitoare capitală europeană - București;

Domnul deputat Valentin Păduroiu.

Va urma doamna deputat Amalia Bălășoiu.

   

Domnul Valentin Păduroiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "domnul Mircea Geoană, un viitor primar general pentru o viitoare capitală europeană - București".

De la lansarea domnului Geoană drept candidat PSD pentru funcția de primar general al Capitalei și până în prezent, reprezentanții presei scrise centrale nu mai contenesc cu întrebările retorice, gen: "Ce poate vorbi domnul Mircea Geoană cu manipulanții de tramvaie, șefii de autobuze, de troleibuze, șoferii?" Ce poate el să le promită? Cum să convingă el și cu ce limbaj în Giulești, în Ferentari, în Groapă, în Colentina ș.a.m.d.

Este de neînțeles cum reprezentanții așa-zis de marcă ai presei scrise, cum se dorește domnul Nistorescu de la Evenimentul Zilei, induc opiniei publice ideea că bucureștenii, fie că sunt ei manipulanți sau simpli locuitori ai cartierelor Ferentari, Giulești sau Colentina, trebuie să rămână condamnați la o viață de mahala, la gropi și noroaie, la veșnice confruntări triviale între un primar general veșnic pus pe scandal și un Consiliul general care încearcă să facă bucureștenilor un trai decent.

Domnilor "formatori de opinie", ridicați capul din gropile și canalele înfundate ale Bucureștiului și încercați să priviți spre viitor, spre Uniunea Europeană. Sau, poate, nu doriți acest lucru. Sau, poate că vă deranjează că PSD va duce Bucureștiul în 2007 în Uniunea Europeană ca un oraș modern, civilizat, și în acest caz spuneți-o! Nu ne mai zăpăciți concetățenii cu fel de fel de false probleme.

Dacă într-adevăr țineți cu adevărat la acest oraș, arătați-le cetățenilor lui drumul corect pe care trebuie să meargă. Arătați-le oamenii capabili care să conducă destinele colectivității lor. Bucureștiul, la această oră, nu mai poate fi condus de un așa-zis "gospodar șmecher", mereu într-o stare de scandal, cu cravata pe umăr, nemulțumit și neînțeles de nimeni și de nimic. Este momentul să ne îndreptăm spre un administrator de tip european, cunoscut și capabil.

Mircea Geoană este omul care poate scoate Bucureștiul din starea balcanică în care l-a adus domnul Băsescu. Avem încredere în domnul Geoană, și bucureștenii îl vor vota la 6 iunie 2004. Vă mulțumesc.

 
  Amalia Bălășoiu - intervenție cu tema 20 mai, Ziua eroilor, prilej de comemorare a tuturor martirilor și a marilor înaintași ai României;

Domnul Corneliu Ciontu:

Finalul ședinței noastre aparține doamnei Amalia Bălășoiu.

   

Doamna Amalia Bălășoiu:

Domnule președinte,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "20 mai - Ziua eroilor - prilej de comemorare a tuturor martirilor și a marilor înaintași ai României".

După 50 de ani de comunism, sărbătoarea Înălțării Domnului reprezintă și ziua cinstirii eroilor neamului, în care se cuvine să ne amintim de toți cei care și-au jertfit viața pentru țară și pentru popor de-a lungul istoriei milenare.

Eroi au fost, eroi sunt încă/ Și-or fi în neamul românesc,

Căci rupți sunt ca din tare stâncă/ Românii orișiunde cresc.

Sunt numai câteva din cunoscutele versuri care atestă eroismul poporului nostru, pe care soarta, așa cum sublinia Nicolae Iorga, l-a așezat în calea necazurilor.

De altfel, toate argumentele, fie arheologice, fie documente scrise, arată că, de-a lungul vremurilor, de la primele formațiuni statale existente pe teritoriul nostru și până în deceniile contemporane, poporul nostru a avut de înfruntat multe vicisitudini.

Evul mediu este plin de astfel de evenimente: înaintași precum Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Ioan-Vodă cel Cumplit, Constantin Brâncoveanu și Dimitrie Cantemir constituie dovezi grăitoare despre eroismul unor personalități luminoase prin faptele lor.

Secolele care au urmat n-au fost lipsite de asemenea eroi, dacă ne gândim la Tudor Vladimirescu, revoluționarii de la 1848, precum Nicolae Bălcescu, frații Golești, C.A. Rosetti, Vasile Alecsandri, Avram Iancu.

Lista marilor români ar putea continua cu Alexandru Ioan Cuza, realizatorul primei faze a unității naționale, Mihail Kogălniceanu, Ioan C. Brătianu, Tache Ionescu, de numele acestora din urmă legându-se crearea instituțiilor statului național modern.

România nu a fost ferită nici de marea conflagrație mondială din 1914-1918, cu atât mai mult cu cât sosise momentul de înfăptuire a idealului național - reîntregirea țării. Astfel, în august 1916, România, în urma semnării unui tratat de alianță cu statele membre ale Antantei (Anglia, Franța, Italia și Rusia), prin care acestea recunoșteau drepturile poporului român asupra teritoriilor înrobite, declară război Austro-Ungariei. În textul Declarației motivându-și beligeranța, Guvernul român arată că scopul intervenției României este înfăptuirea unității naționale, dar care avea să ne coste enorm.

Sub deviza lansată de generalul Eremia Grigorescu, "Pe aici nu se trece", în vara anului 1917 s-au dat marile bătălii pe linia Galați-Focșani-Mărăști-Oituz sub comanda unor strategi desăvârșiți ca mareșalul Averescu și Prezan, care au acoperit cu unanime elogii eroismul ostașilor români.

Și, într-adevăr, pe acolo nu s-a mai trecut. Luptele de la Mărășești, Oituz și Mărăști au însemnat începutul contraofensivei românești, încheiată cu victoria finală, concretizată în desăvârșirea unității naționale.

Cel de al II-lea război mondial, care prin declanșarea sa anula ceea ce țara noastră câștigase în anul 1918, ne punea în situația să mai dovedim încă o dată eroismul caracteristic poporului român.

După cel de-al II-lea război mondial, ar trebui elogiată o altă galerie de eroi, a celor anticomuniști, dintre care puțini au avut șansa supraviețuirii, cei mai mulți dispărând în închisorile comuniste: Ion Mihalache, Iuliu Maniu, George Brătianu, Constantin Argetoianu și mulți alții, ale căror nume și morminte au rămas necunoscute, atât supraviețuitorilor, cât și societății în general.

Anul 1989 avea să aducă accesul poporului român la deplinele valori ale libertății și democrației, dar din nou, cu multe sacrificii.

Apariția în București a unui Cimitir al Eroilor și multe, prea multe morminte de eroi, majoritatea tineri, prea tineri, în Timișoara, Sibiu, Brașov, Cluj și alte orașe, eroii pe care îi cinstim în fiecare an la 22 decembrie, este o dovadă concludentă în acest sens.

Noile condiții politice, economice și sociale, europene și mondiale, ne oferă din plin speranța și premisele evoluției poporului român pe o traiectorie ascendentă pe care ne-o dorim și ne-am dorit-o din totdeauna. Dar, pentru ca să putem spera la un viitor demn trebuie să nu uităm să ne cinstim eroii și marii înaintași. Vă mulțumesc.

 
     

(Următoarele intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de către deputați la secretariatul de ședință.)

 
    Adrian Ionel - despre strategiile de dezvoltare economică cu trimitere la privatizarea SC Petrom SA și SC Electrica SA Dobrogea;

Domnul Adrian Ionel:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Privatizarea a două dintre cele mai importante obiective economice ale țării este, după cum se vede, încununată de succes. Asta, mai ales datorită faptului că Guvernul condus de premierul Adrian Năstase s-a implicat activ în dezvoltarea economică a societăților comerciale aflate sub administrarea sa. Asta se întâmplă și datorită faptului că, pentru acest Guvern, cea mai importantă latură a unei societăți civile sănătoase, adică economia reală, este atent analizată.

Strategiile de dezvoltare economică nu se referă numai la acordarea de facilități pentru investitori sau la diminuarea taxelor către stat. Dezvoltarea economică reală se referă și la trecerea în patrimoniul privat a societăților care rămăseseră sub patronajul statului. Mă refer, în principal, acum, la privatizarea SC Petrom SA și SC Electrica SA Dobrogea. Aceste unități de maximă importanță pentru economia națională au fost privatizate într-un context extrem de delicat - în contextul în care trecerea lor către sectorul privat se impunea din cel puțin două motive. Dezvoltarea și creșterea sectorului economic privat, în situația în care economia democratică de tip capitalist impune ca ponderea în aproape orice domeniu să o dețină sectorul privat. Pe de altă parte, aceste societăți importante ca și sector de activitate, cu infrastructură creată pe parcursul timpului, și ca și valoare efectivă trebuiau privatizate pentru ca cerințele Uniunii Europene să fie îndeplinite. Cred că, în această situație, merită precizat faptul că Guvernul condus de premierul Adrian Năstase este singurul care a reușit să privatizeze în mod real unități economice care sub alte guverne se aflau pe marginea unei prăpăstii financiare.

Rentabilizarea celor două societăți a însemnat o provocare la care Guvernul actual a răspuns cu demnitate. Pe viitor, sunt convins că privatizarea a ceea ce a mai rămas sub administrarea statului se va produce în același mod - un mod corect, cinstit, eficient.

Vă mulțumesc pentru atenție.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
    Vasile Miron - declarație politică: Din nou despre evenimentul istoric al anului 2004;

Domnul Vasile Miron:

Declarație politică: "Din nou despre evenimentul istoric al anului 2004".

În declarația mea politică din 2 martie 2004, intitulată "Evenimentul istoric al anului 2004", am făcut referire pe larg la faptele de arme ale celui care a fost Cel Mare și Sfânt, voievodul Ștefan al Moldovei.

Tot cu această ocazie am vorbit și despre regretabila tăcere privind comemorarea împlinirii unei jumătăți de mileniu de la trecerea în neființă a marelui voievod.

Am cerut ca bustul lui Ștefan cel Mare să fie așezat în Palatul Parlamentului la loc de cinste și nu în grupajul unirii și în spatele altui voievod, așa cum se află în prezent pe holul de la S1 - intrare deputați.

Cer domnului președinte al Camerei Deputaților, Valer Dorneanu, să dispună mutarea bustului voievodului Ștefan cel Mare între cele două coloane din marmură aflate în centrul holului din fața sălii ședințelor plenului Camerei Deputaților.

    Iosif Armaș - referire la acțiunile întreprinse de Guvernul Adrian Năstase pentru încheierea negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană;

Domnul Iosif Armaș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În timpul pe care îl am afectat astăzi pentru intervenția politică mă voi referi, din nou, la acțiunile întreprinse de Guvernul Adrian Năstase pentru încheierea negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană.

Aderarea României la Uniunea Europeană este o țină realistă. Este adevărat că mai sunt multe de făcut, dar atât Guvernul, cât și poporul român vor întreprinde tot ce este necesar pentru semnarea tratatului și pentru a face din aderare un succes.

O importanță deosebită în procesul de integrare o vom acorda accelerării reformei în administrația publică. Reforma administrației publice centrale și locale este unul din criteriile esențiale de evaluare a pregătirilor pentru aderare. Realizarea reformei în cadrul administrației publice centrale și locale constituie un obiectiv de maximă importanță în procesul de pregătire pentru aderarea României la Uniunea Europeană, începând cu 1 ianuarie 2007.

Un element de bază al reformei din administrație îl constituie existența funcției publice independente. În perioada imediat următore vom întreprinde eforturi suplimentare, atât pentru consolidarea funcției publice, cât și pentru formarea corespunzătoare a personalului.

Pentru implementarea Strategiei de accelerare a reformei administrației publice s-a definit deja cadrul general de programare, monitorizare și evaluare. Pentru continuarea descentralizării serviciilor publice și consolidarea autonomiei locale administrative și financiare, până în luna iunie 2004 va fi adoptată o strategie națională privind descentralizarea, ca parte a Strategiei naționale privind accelerarea reformei administrației publice. De asemenea, vor fi luate măsuri pentru îmbunătățirea sistemului de gestionare a resurselor umane, prin organizarea de reuniuni la nivelul rețelei grupurilor de monitorizare a reformei administrației publice, în vederea conștientizării responsabilităților ce revin funcționarilor publici în procesul de descentralizare.

Toate aceste probleme sunt tratate cu maximă responsabilitate, atât la nivelul autorităților centrale, cât și al celor locale. Voința politică existentă la nivelul autorităților guvernamentale va face ca toate capitolele Tratatului de aderare să fie încheiate în cel mai scurt timp, pentru ca acest document să fie semnat în primul semestru al anului 2005.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Cristian Nechifor - intervenție ce are ca subiect atitudinea prezentată de Alianța D.A.;

Domnul Cristian Nechifor:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Iată că, din nou, sunt nevoit să ating un subiect pe care încerc să îl u it pe cât posibil. Mă refer la atitudinea prezentată de Alianța D.A., acea alianță împotriva naturii, care nu are nici un scop curat, care nu poate să fie decât o mare păcăleală pentru cei care cred că există dualitate politică fără interes.

Fără a reveni prea mult asupra incompatibilităților de doctrină, fără a măsura în nici un fel forța cu care cele două partide de buzunar își doresc locuri în Parlament, vreau să fac o precizare: alianța dintre Partidul Național Liberal și Partidul Democrat a început de pe acum să crape. Liderul PNL, Theodor Stolojan, a încercat cât a putut să își adune în barca pe care o conduce nume care să atragă prin sonoritate. Cred că el nu a știut faptul că nu sonoritatea de orice fel a numelor contează pentru cei care, în mai puțin de două săptămâni, își vor alege primarii și consilierii locali. În partidul care se erijează în continuatorul unor tradiții respectabile și care, de fapt, este doar un surogat politic și-au făcut loc persoane de cea mai joasă speță.

Candidații la primăriile unor orașe sau comune, din partea PNL, sunt persoane care au o structură genetică cel puțin dubioasă. Oameni care, în majoritatea lor, se gândesc la propriile buzunare și la funcțiile din administrația locală care le-ar putea umple pungile. Oameni care nu țin cont de nimic, în afara banilor.

De fapt, aceasta este și esența sloganului unor candidați ai PNL, care nu sunt în stare decât să se gândească la bani. Evident, la banii lor, nu la cei ai celor care ar urma să îi aleagă.

Alianța PNL cu PD nu va rezista. De fapt, ea nici acum nu mai rezistă. Coexistența intereselor celor care conduc cele două formațiuni nu poate să suplinească tactul, cinstea, onoarea, corectitudinea. Cum vor putea să participe la alegerile generale, pentru Parlament și Președinție, cele două formațiuni, pe liste comune, când, acum, candidații lor se împung și se atacă reciproc în cele mai murdare moduri?

Eu cred că, până la alegerile din toamnă, cele două partide vor deveni legende. De fapt, acesta este viitorul lor. Viitorul unor dinozauri care scuipă foc și încearcă să pârjolească tot ce prind în cale.

Am spus "dinozauri". Da, asta am spus. Dinozaurii au dispărut. Nici cei din realitatea cotidiană nu sunt departe de a dispărea. Sunt convins de asta.

Vă mulțumesc pentru atenția acordată.

    Tiberiu Sergius Sbârcea - intervenție intitulată Eroi au fost, eroi sunt încă...;

Domnul Tiberiu Sergius Sbârcea:

Intervenția mea se intitulează "Eroi au fost, eroi sunt încă..."

Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

Ziua de 20 Mai este ziua eroilor neamului românesc, zi în care ceremoniile militare și manifestările comemorative au loc pe tot cuprinsul țării, acolo de unde și unde au căzut la datorie în luptele date în țară sau departe de țară, jertfindu-se pe altarul libertății, fii ai patriei. Ei au murit pentru Patrie, pentru lege și Neam, știuți sau neștiuți. Au murit tineri, ca vitejii, și așa vor rămâne în memoria neamului. Ei au murit căzând la datorie, pentru a se înălța eroic în veșnicie, cinstea lor fiind pentru noi cea mai nobilă datorie pe care trebuie să o respectăm.

În această zi, în toate lăcașurile de cult, s-au înălțat rugi în memoria celor care, prin supremul sacrificiu, pentru mai binele semenilor lor, s-au ridicat la cer și care, prin sângele vărsat pe vatra strămoșească, au înnobilat pământurile noastre. Sânge pe care poporul nostru nu și l-a dorit niciodată vărsat.

După evenimentele din decembrie 1989, sărbătoarea Zilei Eroilor se comemorează de Ziua Înălțării Domnului și nu de 9 Mai, ca până în 1989, hotărâre luată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Pentru a zugrăvi importanța evenimentului și proslăvirea eroilor noștri în această zi sfântă a Înălțării la Ceruri a Domnului de către poporul nostru, voi cita cuvintele marelui istoric Nicolae Iorga: "Azi, când trec umbrele lor îndurerate că nu suntem fericiți cum au vrut ei murind, să-i onorăm cu clipa de adâncă tăcere a reculegerii noastre și, prezentând arma celor care străbat văzduhul românesc, să șoptim în fundul conștiinței noastre: Morților pentru onor!"

În această zi a Înălțării Domnului, umbrele răzeșilor lui Ștefan cel Mare și Sfânt, ale moșnenilor lui Mihai Viteazul și ale moților lui Avram Iancu, sună din trompete și buciume adunarea duhurilor eroilor români de pretutindeni, pentru ca un sobor de taină să vegheze la destinele României.

Odihnească-se în pace Eroii neamului românesc!

    Cristian Sandache - declarație politică cu titlul Opoziția sau broasca din fabula lui Esop;

Domnul Cristian Sandache:

"Opoziția sau broasca din fabula lui Esop"

Într-una din nemuritoarele sale fabule, înțeleptul Esop se referă la o broască pătrunsă brusc de importanța existenței sale pe care o considera epocală pentru restul lumii. Pe cale de consecință, batracianul se închipuia leu și chiar reușea să scoată răgete înspăimântătoare pentru cei necunoscători. Pitită în iarba bogată, broasca din fabulă se distra de zor observând cum reușește să-i păcălească pe unii care, nevăzând-o, ci doar auzindu-i glasul, aveau senzația că se afla în zonă însuși regele animalelor. Din întâmplare, leul chiar trecea pe acolo și reuși în cele din urmă s-o identifice, făcând-o una cu pământul.

Partidul Social Democrat este un partid responsabil și serios care crede că toate eforturile de sunet și lumină ale actualei Opoziții nu fac altceva decât să-i contureze și mai mult lipsa de soluții concrete la nevoile oamenilor. Ca și broasca din fabula esopiană, alianța PNL-PD coordonată voinicește de tandemul Stolojan-Băsescu, se crede leu și emite sunete asurzitoare, încercând să atragă atenția asupra sa. În realitate, micimea acestei cooperative politice provoacă mai curând mila. Lipsa de aderență la electorat este o realitate. Unii candidați ai PNL sau PD recurg la sloganuri disperate, tip kamikadze, crezându-se fie eroi populari, fie vrăjitori care, printr-un simplu semn al baghetei, vor aduce laptele, mierea și mai ales banii în buzunarele cetățenilor - cazul competiției pentru primăria municipiului Iași e semnificativ în acestă privință. Spre deosebire de leul din fabula lui Esop, Partidul Social Democrat nu va zdrobi sub tălpi broasca buclucașă, din simplul motiv că aceasta, în varianta sa contemporană intitulată "DA-PNL-PD-OAC!", se va autopulveriza singură din cauza dozei mari de ridicol conținută în organismul său.

    Maria Lazăr - denunțarea stării de disperare și nervozitate de care opoziția dă dovadă în campania electorală;

Doamna Maria Lazăr:

Deși ne aflăm la jumătatea perioadei de desfășurare a campaniei electorale, partidele din opoziție dau dovadă de o cumplită oboseală ce degenerează adesea în adevărate crize, ce nu pot fi depășite, în care își arată incapacitatea de a cuceri electoratul.

În loc să recunoască adevăratele cauze, determinate de lipsa unei oferte electorale credibile și a unei campanii ineficiente prin care să convingă electoratul, se lansează în atacuri furibunde la adresa P.S.D.-ului, a Guvernului și a Președinției. Este de neînțeles faptul că P.N.L. și P.D., care au trecut prin alternanța la putere, după 1990, nu pot înțelege că oamenii nu pot uita atât de repede modul în care s-au comportat și mai ales nu iartă faptul că pe timpul cât au guvernat s-au produs cele mai mari regrese în plan economic și social, care au afectat cea mai mare parte a populației.

Starea de disperare și nervozitate la care au ajuns îi împinge până acolo încât se lansează în atacuri dure, neîntemeiate la adresa actualei puteri, încercând zadarnic, să echilibreze o situație în care sunt net depășiți, aruncând praf în ochii electoratului cu promisiuni populiste, demagogice și fără acoperire. În orice împrejurare, acuză P.S.D.-ul de intenția de a frauda electoratul, Guvernul, că adoptă măsuri sociale în scop electoral și președintele țării că face propagandă în favoarea P.S.D, mergând până acolo încât să ceară demiterea președintelui țării, străduindu-se din răsputeri să adune semnăturile deputaților opoziției în acest scop.

Este regretabil faptul că PSD nu are în partidele de opoziție adversari politici pe măsură, în care confruntarea deschisă, pe baza argumentelor și soluțiilor să ofere electoratului posibilitatea să discearnă și să aleagă, în cunoștință de cauză, pe cei mai buni, în interesul real al cetățenilor și al comunităților locale.

P.S.D. apreciază că electoratul românesc s-a motorizat și este mult mai informat și mai pregătit față de alegerile anterioare și își va investi încrederea în partidul care a demonstrat competență și voință politică pentru înfăptuirea reformelor în România și integrarea țării în Uniunea Europeană.

    Marian Adrian Motoc - intervenție cu titlul Între promisiuni și realizare;

Domnul Marian-Adrian Motoc:

"Între promisiuni și realizare"

De când a venit la guvernare, Partidul Social Democrat a demonstrat că este în putere să schimbe mersul României în bine, că știe să-și folosească puterea pentru a ajuta oamenii, pentru a fi aproape de ei, pentru a îndrepta țara în direcția cea bună. dar, deși toate semnalele ne arată că în România începe să fie bine, vedem, în continuare, politicieni care critică și acuză neîntemeiat partidul de guvernământ, politicieni care pun mereu bețe în roate și care ar face orice pentru a ajunge din nou la putere. Theodor Stolojan, Traian Băsescu și colegii lor de alianță, încearcă prin orice metode să arate că Guvernul este incompetent, dar, în același timp, tot Guvernul, este lăudat, chiar suntem deja membri NATO, fiind și foarte aproape să intrăm în Uniunea Europeană.

Astăzi tot mai mulți români au un trai mai bun, un venit mai sigur, un viitor mai bun pentru ei, pentru copiii lor, pentru cei aflați în nevoi, au venitul minim garantat. Pensionarii sunt ajutați, mai mult, producătorii agricoli sunt ajutați cu subvenții și cu pensii mai mari. Elevii au calculatoare în școli și, începând din această primăvară, vor avea calculatoare și acasă. Familiile sărace vor fi sprijinite să-și trimită copiii la liceu. PSD va face mai mult pentru că este nevoie să facem mai mult. Se va dubla salariul minim, se vor asigura condițiile pentru ca salariul mediu să se dubleze la rândul său. Acestea fiind numai printre puținele intenții pe care și le propune Partidul Social Democrat să le reanalizeze în următorii ani, și, cu siguranță, va reuși să ducă la bun sfârșit și aceste etape sociale iminente, la fel cum le-a finalizat și pe cele de până acum.

Partidul Social Democrat a demonstrat că nimeni nu este uitat, toți sunt importanți în strategia actualului partid de guvernământ, ba mai mult chiar, așa cum a afirmat președintele PSD și primul ministru al României, dl Adrian Năstase, fiecare are un sprijin în PSD. Acest sprijin s-a concretizat în anii cât a guvernat PSD și a devenit o realitate. Este o realitate care nu mai poate fi combătută cu vorbe goale și afirmații mincinoase de către adversarii politici actuali ai PSD. Uneori, la fapte nu poți să răspunzi decât numai cu fapte, ori acești lideri de partide din opoziție consideră că vorbele lor sunt în stare să șteargă marile realizări sociale, educaționale, politice (naționale și internaționale), culturale etc., întreprinse de către social-democrați. Cei care spun că România merge în direcție greșită sunt însă aceiași care au dus, acum 4 ani, țara către dezastru, către excludere, către sărăcie. Nu-i mai crede nimeni, pentru că ei nu au dreptate. Cum poți să susții că țara merge pe un drum greșit, când fiecare dintre realizările guvernării a fost un pas înainte, apreciat de români și aprobat de Europa? ne întrebăm de fiecare dată când adversarii politici tind să mai afirme lucruri fără susținere.

Așadar, concluzia nu este decât una: PSD a afirmat și a confirmat, prin fapte, prin acțiune, prin concretizarea și materializarea idealurilor, iar celelalte partide, care au avut ocazia de a guverna acum patru ani, vorbesc, acuză, polemizează, se contrazic și, prin urmare, rămân la stadiul promisiunilor nerealizate și imposibile.

    Daniela Bartoș - intervenție cu tema Femeile social - democrate la alegerile locale din 6 iunie 2004;

Doamna Daniela Bartoș:

"Femeile social-democrate la alegerile locale din 6 iunie 2004"

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Implicarea femeilor în politică și promovarea acestora în structurile de conducere sunt probleme care au constituit subiectul a numeroase dezbateri în ultimii ani. Concluzia a fost întotdeauna că este nevoie de o prezență mai mare a femeilor în viața politică și că acestea trebuie încurajate pentru a participa la luarea deciziilor.

Organizația de Femei a Partidului Social Democrat a pledat permanent pentru o reprezentare corectă a femeilor și bărbaților în structurile politice și sociale de decizie. Femeile au dreptul la o participare egală la viața politică - este opinia femeilor social-democrate - și pot contribui la progresul societății pe baza resurselor specifice acestora, în special în domeniul creativității și solidarității.

Rolul femeilor în politică începe însă să fie recunoscut pentru că, la alegerile locale din luna iunie, reprezentarea acestora pe listele electorale a devenit tot mai vizibilă.

Pe listele Partidului Social Democrat se regăsește un număr important de femei care au decis să intre în cursa pentru ocuparea funcției de primar, de consilier județean, municipal, orășenesc sau comunal. Din cei 51.852 de candidați ai PSD, 8.542 sunt femei. Aceasta înseamnă că femeile reprezintă 16,5% din numărul total al candidaților PSD. Este un procent important, mai ales că la acesta se adaugă cel al tinerilor, de 20,4%, aceștia ocupând 10.558 dintre candidaturi.

PSD își demonstrează astfel deschiderea și încrederea față de femei și tineri și recunoaște rolul pe care aceștia îl pot avea în promovarea unei altfel de politici, care are în centrul său interesul cetățeanului. Este parte a procesului de modernizare pe care PSD l-a inițiat și pe care, cu siguranță, îl va continua la alegerile generale.

Este un semnal pozitiv, un pas înainte că femeile se regăsesc într-un număr important pe listele alegerilor de la 6 iunie și că ne sunt recunoscute, în acest fel, calitățile și capacitatea de a participa la luarea unor decizii responsabile, corecte, în favoarea comunității. Nu trebuie însă să încetăm să milităm mai departe pentru o implicare mai mare a femeilor în politică și pentru promovarea lor în structurile de decizie.

Noi, femeile înregimentate politic, trebuie să ne încurajăm semenele, să le spunem că vocea lor trebuie să se facă auzită și că au dreptul să participe la actul politic.

Vă mulțumesc.

    Costache Mircea - declarație politică cu titlul Bomba cu ceas din societatea românească;

Domnul Costache Mircea:

"Bomba cu ceas din societatea românească"

Nu ne erau, se pare, de ajuns, bomba sărăciei endemice, a șomajului galopant, a lipsei minimului coeficient de siguranță, a lipsei de locuințe și locuri de muncă. Nu erau suficiente necazurile pricinuite de vandalizarea patrimoniului public, de nimicirea economiei. Nu erau destule suferințele și umilințele cauzate de fiscalitatea sufocantă și de sarabanda prețurilor la alimente și energie. Pe lângă atâtea samavolnicii și nedreptăți, românii împovărați de boli, de mizerie, de lipsuri și inechități, mai suportă și jugul infernal al fărădelegii, al disprețuirii tuturor legilor statului. Drept a zis cine a zis că în România de azi funcționează o singură lege: legea junglei. În goana lor nebună după averi, după câștiguri fabuloase, ciocoii noi calcă în picioare toate legile, inclusive pe cele ale circulației pe drumurile publice și ale protecției vieții și mediului.

Deși există o legislație a transporturilor speciale conform căreia vehiculele de mare tonaj care transportă produse periculoase, explozibile ori inflamabile, trebuie să poarte plăcuțe indicatoare cu menționarea produsului, a caracteristicilor și pericolelor, precum și precizări asupra mijloacelor de intervenție în caz de nevoie, aceasta este ignorată cu prejudicii grave asupra întregii societăți. De asemenea, astfel de mijloace de transport trebuie însoțite de antemergătoare cu semnalizare specifică. Nerespectarea acestor măsuri de prevedere a dus la catastrofa de la Mihăilești din 24 mai a.c. în urma căreia au murit 18 oameni nevinovați, alții au fost răniți iar unii sunt declarați dispăruți: pompieri militari, polițiști, ziariști, cetățeni de bună credință care săriseră în ajutor. Explozia provocată de aprinderea a 23 tone de azotat de amoniu cu o forță de distrugere echivalentă cu șase bombe de aviație a spulberat vieți, automobile, utilaje de intervenție, case, distrugând autostrada București -Urziceni-Buzău în care s-a format un crater de aproximativ 30 m diametru și 10 m adâncime, dizlocând aproximativ 8000 m cubi de pământ.

Zadarnic și tardiv s-au mobilizat autoritățile, miniștrii transporturilor, ai administrației și internelor, prefectul și comandamentul pentru prevenirea dezastrelor arătând o solicitudine și o frenezie perfidă, mai mult electorală, post factum. Pagubele materiale și pierderile de vieți omenești sunt nu doar urmările unui simplu accident rutier, ci dovada clară că societatea românească este scăpată de sub orice control. Dacă măcar acum, după tragicul accident, se dorește ca astfel de drame să nu se mai repete, așteptăm de la actuala Putere măsuri drastice de pedepsire a vinovaților. Limitându-se doar la paleativele despăgubirilor materiale, a reparării distrugerilor și la atribuirea unor sume de bani familiilor rămase fără mașini, fără case, fără sprijin, fără părinți, fără copii, nu se vor achita de obligațiile morale și legale pe care le au guvernanții față de cetățenii care i-au adus la putere. Fără aplicarea cu fermitate a rigorilor legii, cei ce aleargă numai după chiverniseală personală, după acumulare de averi, abandonând populația în ghearele mafiei atotstăpânitoare și atotdistrugătoare, vor face ca bomba cu ceas a nemulțumirii populare care ticăie în societatea românească să explodeze într-o zi aruncându-ne pe toți în haosul războiului civil.

Mai lăsați, domnilor guvernanți, hoția, afacerile oneroase, corupția generalizată, mita electorală, abuzurile și desfrâul, vânătorile și chiolhanurile și mai ocupați-vă și cu corecta administrare a treburilor publice. Ajunge atâta demență cumulardă și antinațională. În ce lume doriți dumneavoastră să ne integrați? În lumea civilizată a ordinii, a legii, a prosperității și democrației, în lumea a treia a sărăciei, mizeriei, anarhiei și debusolării sau de-a dreptul în lumea de apoi?

Mai devreme sau mai târziu veți plăti nu numai cu averile, ci și cu libertatea sau chiar cu viața pentru fărădelegile și comportamentul vostru barbar. Mai avem, totuși, o Patrie, lăsată de strămoși. Nu ne-o spulberați ! Nu ne mai traumatizați cu grobianismul dumneavoatră de șobolani apatrizi și fără Dumnezeu. Treziți-vă !

    Grigore Emil Rădulescu - comentariu pe marginea hotărârii Guvernului de a șterge datoriile bugetare și a discriminării care se creează între sectorul de stat și cel privat;

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În încercarea de a restructura/privatiza unele societăți de stat, guvernul a hotărât să anuleze datoriile bugetare și penalitățile de întârziere pentru 31 de societăți de stat.

Dincolo de justificarea strict economică a unor asemenea măsuri de clemență, există un dublu standard de abordare, o discriminare între sectorul de stat și cel privat.

În timp ce unitățile de stat beneficiază de ștergerea datoriilor restante și a penalităților de întârziere, autoritățile execută silit, cu o grabă suspectă, firme private cu restanțe adesea incomparabil mai mici. Nu spunem desigur, să fie anulate din condei toate datoriile societăților comerciale, indiferent cine ar fi proprietarul.

Însă, dacă statul a găsit această formă de sprijinire a companiilor pe care le administrează, ar trebui să se gândească și la una de stimulare a mediului de afaceri privat. Iar semnalele că este nevoie de așa ceva au fost date chiar de investitori, fie ei români sau străini.

Cu mai puțin de două luni în urmă, Nemad Pacek, directorul grupului "The Economist", arăta că România are greutăți să intre în competiția pentru atragerea investitorilor străini tocmai din cauza impozitului prea mare pe profit. Deși forța de muncă este încă ieftină la noi, firmele străine sunt descurajate de fiscalitatea extrem de ridicată pe salarii. Așa se explică și un alt fenomen care îngrijorează autoritățile: deficitul de cont curent.

Cu ocazia întâlnirii anuale a Asociației Piețelor Financiare, guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, a recunoscut că taxele sufocante scad productivitatea.

Deoarece produsele românești nu mai sunt competitive nici pe piața internă, din cauza costurilor mari de producție, tot mai multe firme aleg să importe aceleași mărfuri la prețuri sensibil mai mici. Așa apare deficitul de cont curent, creându-se o presiune prea mare pe importuri și pe cererea de valută pentru achitarea lor.

Relaxarea fiscală luată în discuție de autorități pentru anul viitor nu rezolvă însă problema datoriilor acumulate până acum de sectorul privat. Firmele private sunt dezavantajate de anulările de taxe și impozite, valabile doar pentru sectorul de stat. Iar motivația că sprijinul guvernamental are și rolul de a stopa șomajul e cam șubredă.

În momentul de față nu coloșii industriali neprivatizați sunt cei mai mari generatori de șomeri, ci tocmai sectorul privat.

Datele statistice arată că rata șomajului se află într-o ușoară creștere la nivel național, ajungând la 7,7% în februarie anul trecut, comparativ cu 7,6% înregistrat în luna ianuarie. Altfel sus, într-o singură lună, cam 8.900 de oameni au rămas fără locuri de muncă.

O analiză recentă, aparținând Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă, demonstra o realitate penibilă: în loc să fie creator de locuri de muncă, sectorul privat a ajuns să fie generator de șomeri, în condițiile în care mai bine de jumătate dintre cei rămași pe drumuri provin de la firmele particulare.

Din păcate, nici privatizarea marilor societăți nu a avut darul să rezolve problema șomajului, dimpotrivă. Tot statul a fost acela care a scos bani de la buget pentru cei peste 700.000 de șomeri, Guvernul cheltuind mai mult de 2500 de miliarde de lei din bugetele asigurărilor pentru șomaj. Banii provin, firește, tot din suprataxarea firmelor private.

Situația este cu atât mai gravă cu cât numărul de firme private este în scădere. În condițiile în care nu sectorul de stat, ci cel privat generează "grosul" produsului intern brut, grija guvernanților ar trebui să se îndrepte tocmai spre aceasta din urmă, ca motor al creșterii economice.

Anul trecut, spre exemplu, într-o singură lună s-au desființat tot atâtea societăți cât în perioada 1990-2002.

Dacă situația se va perpetua și nu vor fi luate măsuri de sprijinire a firmelor private, atunci autoritățile vor fi obligate să găsească de lucru nu pentru 20.000-30.000 de potențiali șomeri din sectorul de stat, ci pentru 40 la sută din forța de muncă angajată (deocamdată) de societățile private.

    Ion Bozgă - intervenție cu tema Industria alimentară românească în piața unică europeană;

Domnul Ion Bozgă:

"Industria alimentară românească în piața unică europeană"

Cel mai important sector industrial din Uniunea Europeană, cu o producție de peste 626 miliarde de euro, reprezentând 13% din totalul industriei de prelucrare, este cel al industriei alimentare și al băuturilor, mai mare decât sectorul de automobile, chimie sau de mașini și echipamente. Este sectorul care: asigură locuri de muncă pentru 3,6 milioane de persoane, din care 1,4 milioane de angajați în companii mari; cumpără și transformă 70% din întreaga producție agricolă a Uniunii Europene; furnizează o gamă largă de produse pe piață pentru 370 milioane de consumatori - 450 de milioane după extindere; exportă produse în valoare de 46 miliarde de euro.

Industria alimentară este dominată de patru sectoare: băuturi, produse diverse, incluzând panificația, ciocolata, dulciurile, produsele din carne și produsele lactate.

Guvernul României, prin măsurile luate, nu face decât să dezvolte acest sector de activitate și în țara noastră. Dezvoltarea sectorului din industria alimentară la nivelul celui din Uniunea Europeană impune alocare de sume foarte mari pentru retehnologizarea acestuia.

Guvernul României a alocat sume imense în acest sens, având acces la acestea toți procesatorii care doresc dezvoltarea propriului sector. Programul SAPARD este unul dintre programele care acordă sume nerambursabile în procent de 50% tuturor procesatorilor din România.

Felicit pe toți aceia care depun eforturi și dezvoltă acest important sector de activitate.

Felicit Guvernul României pentru atenția acordată dezvoltării sectorului de industrie alimentară.

    Ioan Sonea - intervenție cu titlul Campanie continuă;

Domnul Ioan Sonea:

"Campanie continuă"

Se apropie sfârșitul anului școlar. Elevii vor premii. Profesorii vor prime. Și unii și ceilalți așteaptă de fapt mila Guvernului. Dacă primii pot fi înșelați mai ușor, cu cărți de povești cumpărate din banii părinților sau a unor binevoitori, profesorii se gândesc că vine vara și au dreptul la un concediu în care să se refacă, să se bucure de o excursie în străinătate (?) sau într-o stațiune, la munte sau la mare, ca în filmele vechi. Singura problemă este că nu au bani. Au avut promisiuni care nu s-au materializat. Câteva sindicate din învățământul preuniversitar - Federatia Sindicatelor Libere din Invățământ, Federația Educației Naționale și Federația "Spiru Haret"- promit o grevă de avertisment, un miting și un marș de protest în București.

Cu puțin timp în urmă, sindicatele cereau executivului negocierea unei noi legi a salarizării pentru personalul didactic, nedidactic și auxiliar, prin care salariile în învățământul preuniversitar să se dubleze în două etape: cu 50% de la 1 septembrie 2004 și cu încă 50% de la 1 ianuarie 2005. Nemulțumirile au la bază faptul ca Guvernul nu a oferit garanții de respectare a termenelor solicitate pentru majorarea salariilor întregului personal din învățământ, creșterea salarială de 5% nu a fost acordată și pentru personalul nedidactic, nu s-a rezolvat problema includerii indemnizației de dirigenție si a sporului de doctorat în categoria celor care constituie baza de calcul pentru sporurile și indemnizațiile care se calculează in raport cu salariul de baza. Chiar dacă de la 1 mai, salariile personalului didactic si didactic auxiliar din învățământ cresc in medie cu 5%, această creștere nu se încadrează în promisiunile vechi și noi. Din nou, guvernul promite că, pană la sfârșitul anului școlar, va apare proiectul unei legi privind salarizarea personalului din învățământ. Dar acest proiect nu umple punga.

Problema cea mai gravă care are consecințe asupra școlii este declinul demografic. Nu peste mult timp, școlile nu vor mai avea elevi. Conform unei statistici elaborate de Ministerul Muncii privind populația României, suntem fruntașii europeni la mortalitate, în timp ce rata natalității este în continua scădere - în 2002 se născuseră cu 30 % mai putini copii fata de 1990, în timp ce populația în vârstă de peste 68 de ani crescuse pana la 13,6 %, fata de 11 % in 1992. În 2002 s-a înregistrat cea mai scăzută rată a căsătoriilor din ultimii 50 de ani. În ultimii patru ani, HIV/SIDA, a făcut de trei ori mai multe victime, rata maximă de infecție constatându-se la grupa vârstă de 13-24 de ani. În același timp se intensifică migrația, care se dublează de la un an la altul. Și în acest domeniu se fac proiecte și promisiuni.

Totul ca într-o campanie electorală. Dar chiar așa și este starea României: o campanie continuă. Și cum alegerile locale bat la ușa fiecărui român, până acum partidele și politicienii au "investit", doar intr-o săptămână, pentru viitorul lor suma de 1.000.000 dolari. Conform datelor furnizate de presă, PSD este fruntaș cu 289.780 de dolari, urmând PUR cu 191.667 dolari, Alianța PNL-PD - 105.892 dolari, PNL - 60.007 dolari, PD - 25.616 dolari, PER - 11.626 dolari, PNG - 11.396 dolari; PRM, cu 4.998 etc. Nu îndrăznim să întrebăm de unde provin banii. Dacă toți banii aceștia ar fi investiți în școli, cămine, medicamente, alta ar fi soarta profesorilor. Dar profesorii sunt formatori de opinie și știu ce au de făcut. Câte cărți, caiete, rechizite s-ar putea acorda cu titlu gratuit școlarilor, în locul afișelor și materialelor de propagandă rupte de adversari și de ploaie? Dar așa-i românul, vrea spectacole și circ, pentru a se răzbuna pe el însuși.

    Gheorghe Eugen Nicolăescu - despre neputința PSD de a face din lupta anticorupție un instrument prin care să se impună domnia legii;

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Guvernul se laudă de circa un an cu lupta anticorupție după ce a adus în Parlamentul un pachet de legi privind pretinsa diminuare a corupției, ca o consecință firească a sesizărilor din ce în ce mai numeroase pe tema răspândirii acestui flagel la toate nivelurile societății.

Corupția, fenomen legat strict de puterea politică și administrativă, a cunoscut salturi spectaculoase cuprinzând inclusiv nivelul guvernamental, cazurile de miniștri implicați fiind concludente.

Cu toate acestea se observă că un alt ministru chemat să contribuie la stârpirea corupției își declină competența și ne asigură că în societatea românească există practici mafiote, de parcă noi nu am ști, dar fără să aibă capacitatea să intervină prin megaministerul controlului.

Baronii locali, învățați și ocrotiți de baronii centrali ai PSD, au învins și au reușit să-și mențină poziția cu sprijinul președintelui Ion Iliescu și prim-ministrului Adrian Năstase.

Primul face campanie electorală și se afișează cu baronii, al doilea i-a pus pe listele pentru alegerile locale ca să nu-și închidă pușculițele sau să vorbească despre sumele pe care le-au vărsat la partid ori la persoane suspuse.

Constatăm că neputința ministrului controlului se transformă în strigăte că mai sunt baroni, însă numai la opoziție, și-și permite să aducă în atenția opiniei publice cazuri închise de justiție, care nu au nici o legătură cu viața politică.

Dacă acest ministru mai avea o urmă de credibilitate profesională acum a pierdut-o definitiv: incompetența, politicianismul, apărarea sistemului corupt este tot ce definește un ministru care trebuia să facă din control un instrument echidistant politic, un instrument de sancționare a celor care încalcă legea, un instrument prin care statul să impună domnia legii.

Încă o șansă ratată din cauza caracteristicilor actualului guvern și partid de învățământ, demagogie, minciună, manipulare și sacrificarea oricărui principiu de dragul câștigării alegerilor și perpetuării la putere.

    Pavel Târpescu - exprimarea unei convingeri optimiste - câștigarea de către candidații PSD a majorității primăriilor la alegerile din 6 iunie 2004;

Domnul Pavel Târpescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am ferma convingere că pe 6 iunie 2004, candidații PSD vor câștiga în fața adversarilor lor politici majoritatea primăriilor, pentru că noi avem cele mai bune echipe și cei mai competenți viitori primari. Avem de partea noastră realizările remarcabile ale guvernării, ne bucurăm de sprijinul opiniei publice interne și internaționale și suntem singurii capabili să integrăm România în cadrul structurilor Uniunii Europene.

Victoria noastră va fi victoria tuturor românilor, victoria generațiilor de mâine. Istoria va consemna rezultatele de excepție ale guvernării Adrian Năstase și va înscrie cu litere de aur perioada 2000-2004 pe firmamentul epocii postdecembriste, o epocă dureroasă, dar și spectaculoasă totodată.

Victoria este întotdeauna mai frumoasă atunci când se obține prin muncă și luptă cinstită, cu credință în Dumnezeu și încredere în virtuțile poporului român.

Vă mulțumesc.

    Florin Iordache - intervenție cu tema Challenge Day - o zi a sportului în Caracal;

Domnul Florin Iordache:

"Challenge Day - o zi a sportului în Caracal"

În anul 2004, singura localitate din România selectată pentru a participa la Challenge Day, având în vedere activitatea sportivă de masă și rezultatele obținute, este municipiul Caracal, județul Olt.

Miercuri, 26 mai, participanții de toate vârstele din Caracal se vor confrunta cu reprezentanții din Loei Province - Muarg Distrikt din Tailanda între orele 9,00 - 21,00.

Scopul principal al acestei întreceri este acela de a da posibilitatea oamenilor, orașelor și țărilor de a se cunoaște mai bine, de a lega sau întări legături de prietenie, prin intermediul sportului.

Se urmărește creșterea interesului comunității pentru activități fizice.

Recompensa orașului câștigător o reprezintă dreptul de a-și arbora drapelul, timp de o săptămână, pe clădirea Primăriei orașului partener în această întrecere prietenească.

Vă mulțumesc.

    Ioan Timiș - despre o prioritate a Guvernului - reforma sistemului judecătoresc;

Domnul Ioan Timiș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Reforma sistemului judecătoresc și consolidarea Statutului magistraților reprezintă o prioritate pentru Guvernul României. Obiectivul principal al reformei în justiție îl reprezintă consolidarea independenței Statutului magistratului, precum și asigurarea realizării eficiente a actului de justiție, de natură a răspunde nevoilor cetățenilor și a asigura compatibilitatea sistemului judiciar românesc cu cele ale statelor membre ale Uniunii Europene.

Reforma privește în primul rând garantarea independenței justiției. Măsurile care se au în vedere pentru realizarea acestui obiectiv se referă în principal la: consolidarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii, întărirea rolului acestuia prin introducerea principiului colegialității, exercitarea exclusivă a unor atribuții legate de numirea, promovarea, sancționarea și eliberarea din funcție a magistraților, restrângerea posibilității Procurorului General de a introduce recurs extraordinar împotriva hotărârilor judecătorești, creșterea autonomiei Institutului Național al Magistraturii și eliminarea posibilității numirii de judecători sau procurori, fără participarea la un examen special.

O altă prioritate în acest domeniu o constituie formarea continuă a judecătorilor. Avem în vedere dezvoltarea de programe de perfecționare profesională atât pentru judecători, cât și pentru celelalte categorii de profesiuni juridice: executori judecătorești, grefieri și personal din Ministerul Justiției.

Capacitatea administrativă a instanțelor va fi îmbunătățită prin ocuparea locurilor vacante, angajarea de judecători pentru secțiile speciale de minori, îmbunătățirea infrastructurii tribunalelor, generalizarea sistemului integrat de management al dosarelor, reorganizarea unor instanțe și înființarea unor sedii secundare acolo unde acest lucru se justifică din punct de vedere al volumului de activitate.

Toate aceste măsuri fac parte din strategia de aderare a Guvernului României pentru alinierea instituțională, măsură absolut necesară pentru semnarea Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Virgil Popescu - declarație politică cu subiectul Campania electorală a PSD - corectitudine și decență politică;

Domnul Virgil Popescu:

"Campania electorală a PSD - corectitudine și decență politică"

Partidul Social Democrat a declarat și susținut, de la începutul campaniei pentru alegerea autorităților publice locale, că dorește o atmosferă de corectitudine, de confruntare principială și dezbatere deschisă, în fața electoratului, care să dovedească că procedurile democratice sunt bine însușite și aplicate în societatea românească.

Pe toată durata campaniei electorale, PSD a demonstrat că între declarații și fapte este o deplină concordanță, un deplin respect față de partenerii de campanie, chiar aflați în opoziție, dar și față de electorat.

PSD nu a abordat campania cu agresivitate față de opoziție, ci cu luciditate și pragmatism, prezentându-și realizările de până acum, echipele de candidați și oferta electorală pentru următorii patru ani, lăsând cetățenii să aprecieze singuri îndeplinirea angajamentelor din anul 2000 și valoarea noilor propuneri.

Opoziția, reprezentată de PD și PNL, își fundamentează însă întreaga campanie pe o agresivitate nu numai nemotivată, dar și cu scopul clar de a deturna atenția electoratului în alte direcții, pentru a nu-i lăsa timp de evaluare, cântărire corectă și implicare conștientă în procesul de votare.

Absurdul pozițiilor adoptate de PNL și PD este demonstrat și de vehemența cu care își permit să pretindă ca vizitele președintelui României - domnul Ion Iliescu - în țară să nu mai aibă loc în perioada campaniei electorale.

Absurditatea revendicărilor PD și PNL se adaugă necunoașterii și ignorării prevederilor constituționale, dar și depășirii oricăror limite de exprimare, comportament civilizat, atitudine europeană așa cum această alianță ar trebui să-și impună măcar din norme elementare de educație politică.

Comportamentul electoral din teritoriu al PD și PNL dovedește aceeași fundamentare pe agresivitate rigidă, fără onestitate și justificare, sau considerație față de electorat. La întâlnirile electorale pe care le au reprezentanți ai PSD în teritoriu, deseori, membri ai partidelor de opoziție infiltrează grupuri de presiune - de altfel binecunoscute ca apartenență politică pe plan local -, provoacă dezordine sau manifestări ostile, își difuzează materiale electorale.

Dacă în teritoriu manifestările sunt clar tendențioase, în fața mass-mediei reprezentanții opoziției devin subit cavaleri declarați ai corectitudinii, afișându-și o imagine de dezavantajați și discriminați.

Din dușmani ai migrației politice, în principiu și numai în mass-media, opoziția nu ezită și nu scapă nici un prilej pentru a prelua membri de la alte partide, chiar și în ultima zi de depunere a listelor de candidaturi pentru alegeri.

Atitudinea duplicitară, atacurile gratuite asupra PSD, lansarea unor teme false, precum posibila fraudă electorală, demagogia, sunt presupusele arme politice cu care opoziția vrea să câștige poziții electorale avantajoase.

În contrast evident cu astfel de manevre, PSD are răbdarea și decența politică de a răspunde civilizat tuturor provocărilor, fără a le genera, de a promova o campanie electorală corectă, de nivel european.

Electoratul apreciază faptele, evaluează propunerile și chiar modul de prezentare în alegeri ca garanții ale aplicării în viitor a cerințelor unei vieți democratice.

Vă mulțumesc.

    Ștefan Zgonea - declarație politică: Teze și antiteze.

Domnul Ștefan Zgonea:

"Teze și antiteze"

Apropierea momentului alegerilor locale corespunde cu intensificarea, dar și cu nuanțarea atacurilor Opoziției la adresa partidului de guvernământ.

Săptămâna trecută, reprezentanții opoziției își săpau propria groapă. Într-un târziu au înțeles și au tăcut. Ei susțineau că administrația locală e plină de corupție, admițând că cei mai corupți sunt reprezentanții lor în primării și în consiliile locale.

Pornindu-se, probabil, de la această constatare, s-a abandonat, în mare măsură, tema corupției ca temă electorală. Opoziția a devenit, brusc, preocupată aproape excesiv de ideea fraudării alegerilor de către PSD. O astfel de gândire este de-a dreptul aberantă fie și observînd- nu este nevoie de analiză- rezultatele sondajelor de opinie, indiferent de institutul care le-a realizat. Un partid plasat în fruntea clasamentului competiției electorale nu are de ce să-și pregătească vreo strategie absconsă și frauduloasă!

Recent, Opoziția a mai găsit o temă de atac: președintele Iliescu ar face campanie pentru PSD, motiv pentru care Alianța PNL-PD se gândește să încerce declanșarea procedurilor de suspendare a șefului statului! Personajele care au lansat respectiva chestiune sunt într-o penibilă criză de idei! Dacă ar fi gândit înainte de a formula, ar fi ajuns la concluzia că demersul este nu numai pueril, dar și lipsit de cel mai elementar simț practic! Îmi voi demonstra afirmația printr-o metodă logico-matematică binecunoscută: reducerea la absurd.

Admițînd, prin absurd, că ar reuși declanșarea procedurilor de suspendare și finalitatea propusă, ce ar obține, ținînd cont de faptul că suntem, deja, în ultima decadă a lunii mai? Răspunsul este: nimic! Dacă doresc alegeri anticipate, în conformitate cu prevederile constituționale, acestea s-ar desfășura, întâmplător, la termen! Același "nimic" l-ar obține și ținând cont de faptul că, în conformitate cu legea fundamentală -pe care demonstrează fie că nu o cunosc în literă, fie că nu o cunosc în spirit- interimatul ar fi asigurat de președintele Senatului!

Aberația săptămânii (după gafa săptămânii) s-a transformat într-o creștere a încrederii electoratului în partidul lui Iliescu și Năstase. Opoziția caută, prin orice mijloc, să creeze o breșă între partidul de guvernământ și președintele României. Este inutil să detaliez de ce, dar reamintesc că nu au reușit niciodată cu această temă. Președintele se va întoarce la partid și președintele partidului va deveni președintele României.

Un semn al realității sub care înțelege Opoziția să se comporte în campanie, al climatului pe care încearcă să-l inducă, este frecvența cu care apare ideea că scopul alegerilor din 6 iunie este "eliminarea PSD de la putere"! Subliniez, pe de o parte, că în iunie sunt alegeri locale și, pe de altă parte, că un asemenea obiectiv și l-ar putea propune, eventual, pentru alegerile generale și prezidențiale, din noiembrie-decembrie! Dar recentele postere ale alianței PNL - PD, prezența președinților celor două partide în toate spoturile demonstrează lipsa clară de preocupare pentru câștigarea alegerilor locale. Aceste partide au început campania pentru alegeri generale, mai puțin prezidențiale (acolo lucrurile sunt clare - așa prezintă clar mass-media).

Cei care atacă PSD duc o politică agresivă în încercarea de a-și defini locul în spațiul politic, crezând că, astfel, își cresc șansele electorale. Din păcate pentru adversarii PSD, aceștia nu și-au schimbat fundamental electoratul astfel încât să se stabilească în zona politică pe care o descriu temele de propagandă. În aceste condiții, se orientează, neinspirat, spre poziții fundamentaliste anti-guvernamentale și anti-PSD. Devine sesizabilă chiar o luptă pentru impunerea unor mai vechi tendințe radicale în dauna pragmatismului care păruse a-și face loc la un moment dat.

Diferența între modul Opoziției și cel al PSD de a acționa este diferența între joaca de-a alegerile și acțiunea concretă, fermă, constructivă. Nu vom răspunde provocărilor de a intra în dispute sterile care ne-ar îndepărta de la intențiile noastre și de la problemele reale ale societății: o mai bună slujire a cetățeanului, soluții economico-administrative concrete, modernizarea economiei, creșterea nivelului de trai, finalizarea negocierilor pentru integrarea în Uniunea Europeană.

Ceea ce ne interesează în cel mai înalt grad, ca partid de guvernământ, este asigurarea unei stabilități a dezvoltării și a instituțiilor. Prin urmare, vom insista să ducem campania electorală pe terenul real al faptelor, nicidecum pe cel al demagogiei și al populismului.

Calea pe care vom merge- și pe care o considerăm justă- este cea a promovării valorilor sociale și a construirii politicilor bazate pe acestea, în folosul cetățeanului. Este vorba nu numai despre o opțiune fundamentală a Partidului Social-Democrat, ci și despre o necesitate pentru România Mileniului III. Pe această linie se va desfășura campania noastră electorală!

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă urez o zi deosebită.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii.  

(În continuare, lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Puiu Hașotti și Gheorghe Albu, secretari.)

   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, stimați colegi, să vă așezați pentru a începe a doua parte a ședinței de astăzi.

Înainte de a declara deschisă ședința, v-aș propune să păstrăm un moment de reculegere pentru victimele gravului accident care a avut loc zilele trecute în comuna Mihăilești, județul Buzău.

Vă mulțumesc.

Deci începem a doua parte a ședinței de astăzi, dedicată dezbaterii proiectelor de lege, cu proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Vă anunț că și-au înregistrat prezența 284 de colegi, din cei 345; sunt absenți 61.

Domnul Nicolăescu are o problemă de procedură.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Ați spus că vom începe cu Proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Vreau să atrag atenția, că în conformitate cu Regulamentul Camerei, art.67, care spune: "Raportul ...", este vorba de raportul comisiei ". " " va fi imprimat și difuzat deputaților cu cel puțin 3 zile înainte de data stabilită pentru dezbaterea proiectului sau a propunerii legislative în plenul Camerei, în cazul proiectelor de lege și propunerilor legislative în care Camera Deputaților este prima Cameră sesizată", ceea ce este cazul nostru.

Raportul a fost pus la casete ieri, la ora 12,00. Ca atare, nu suntem în termenul de cel puțin 3 zile. cred că Biroul permanent și Comitetul ordinii de zi au greșit când au introdus pe ordinea de zi acest raport.

Ca atare, vă rog să dispuneți scoaterea lui de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Eu cred că nici Biroul permanent și nici Comitetul ordinii de zi, care au stabilit acest lucru, n-au greșit, ci au interpretat constructiv Regulamentul și au analizat interesele țării, și din punct de vedere politic au stabilit, în legătură cu acest act normativ, care face parte din pachetul prioritar, din pachetul care a făcut de multe ori obiect de analiză în Comisia Europeană, și condiționează încheierea negocierilor la Cap.24, cele două organisme au stabilit că este în interesul țării ca lucrurile să se desfășoare în acest fel.

Partidele care au votat pentru acest lucru sunt dintre cele care, nu numai declară că sprijină procesul de integrare, dar chiar și demonstrează acest lucru și acționează în acest sens. Dumneavoastră, chiar dacă vă înscrieți printre cei care teoretic vă pronunțați, dar practic, împiedicați, este problema dumneavoastră.

Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte,

Îmi pare rău că dumneavoastră politizați Regulamentul - în primul rând!

În al doilea rând, sunt surprins cu adevărat că dumneavoastră, un eminent jurist, spuneți că interpretați constructiv Regulamentul, când Regulamentul spune clar: "cel puțin trei zile". Este aritmetică simplă, elementară, de clasa I.

Eu cred că nimeni nu-și poate permite această exagerare a termenului prevăzut de Regulament.

Iar în ceea ce privește comentariul politic, eu mă abțin să fac asemenea comentarii. Dumneavoastră probabil aveți motive pentru care să o faceți. Eu spun un singur lucru: dacă Guvernul vroia ca acest pachet de legi necesare integrării europene să treacă corect prin Parlament, trebuia să se grăbească să-l facă, nu să forțeze mâna Parlamentului, nu să aducă din nou Parlamentul în situația de o anexă amărâtă a Executivului. Eu cred că dumneavoastră, ca președinte al Camerei Deputaților, trebuie să apărați în primul rând interesele legislativului, ale democrației și nu ale Guvernului, chiar dacă sunteți vicepreședinte P.S.D.!

În acest sens, vă rog să interpretați Regulamentul și să-l aplicați corect!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

A solicitat cuvântul domnul deputat Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Colegul nostru am impresia că stăpânește doar o parte din Regulament, prima parte a Regulamentului, dar vreau să spun că proiectul de lege pe care-l supunem dezbaterii astăzi face parte din categoria acelora care se dezbat în procedură de urgență, potrivit art. 107 alin. 3: "Proiectele de legi referitoare la armonizarea legislației României cu cea a Uniunii Europene și a Consiliului Europei și cele privind aprobarea sau respingerea ordonanțelor de urgență se supun dezbaterii și adoptării Camerei Deputaților în procedură de urgență".

Mai departe, articolul 109: "Biroul permanent, după primirea raportului comisiei sesizate în fond, înscrie cu prioritate în proiectul ordinei de zi proiectul de lege sau propunerea legislativă".

Cred că sunt textele lămuritoare și asta vă pune pe dumneavoastră într-o oarecare dificultate, din punctul acesta de vedere.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bolcaș, liderul parlamentar al P.R.M.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Pornesc de la un adevăr incontestabil: ieri a fost un consens al Biroului permanent, în a se pune pe rolul Camerei Deputaților dezbaterea acestui proiect de lege, chiar în condițiile în care raportul a fost difuzat când a fost difuzat.

De asemenea, a fost un consens al Comitetului ordinii de zi, nimeni nu a făcut nici un fel de obiecție cu privire la această împrejurare.

Problema ridicată, în ceea ce privește interpretarea Regulamentului, mi se pare formală și nelucrativă.

Sigur, este de discutat dacă ne aflăm într-adevăr într-o procedură de urgență, așa cum ne impune Regulamentul, sau am ieșit din cadrele procedurii de urgență, cum probabil se va spune în replică, pentru că termenele pentru depunerea amendamentelor și întocmirea rapoartelor au fost altele. Dar, ne implicăm într-o discuție formală și nelucrativă. Este formală și nelucrativă, dacă ne aruncăm ochii pe raportul comisiei, care conține un sfert de pagină și pe textul amendamentelor discutate care, surprinzător pentru mine, dar poate bine făcut, reia toate articolele acestui proiect de lege, majoritatea cu mențiunea: "text nemodificat".

În ceea ce privește amendamentele care au aparținut numai comisiei, sunt amendamente pe care le datorăm și îi mulțumim domnului deputat Ștefan Cazimir, care are amendamente privind corecta și gramaticala formulare a dispozițiilor legislative. Există un singur amendament discutat, în care introduce un text nou și atâta tot.

Problemă: este necesar să amânăm dezbaterea acestui proiect de lege în condițiile în care un singur amendament este valabil de a fi discutat în acest plen sau nu?! Din păcate, la ora actuală nu mai putem îndrepta nimic, alte amendamente nu există și legea este așa cum este. Este adevărat că poziția noastră pe care o vom expune în cadrul dezbaterilor generale ne și permite această lejeritate de opțiune, dar eu cred că este o opțiune corectă.

Între literele Regulamentului interpretabile, prevalează hotărârea Biroului permanent și a Comitetului ordinii de zi care a fost, repet, fără nici un fel de dubiu și prevalează și hotărârea dumneavoastră.

Dacă mai există vreun echivoc, pentru a nu crea probleme procedurale, artificiale, v-aș ruga, domnule președinte, să supuneți la vot acest incident disputat, să vedem dacă plenul este de acord cu ceea ce a hotărât Biroul permanent și Comitetul ordinii de zi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule Nicolăescu.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Următoarele lucruri trebuie subliniate. În primul rând poziția domnului ministru Gaspar, care vorbește de procedură de urgență și noi avem ordinea de zi, aprobată pe 24 mai, în care Camera Deputaților, prima cameră sesizată, dă ca termen maxim pentru dezbatere și vot final, 19 iunie. A se sublinia! Aceasta este urgența!

În al doilea rând, la un asemenea proiect de lege, atât de important pentru integrarea europeană, nu este prezent în sală ministrul justiției.

Și, în al treilea rând, eu cred că dacă noi, legislativul, ne permitem să încălcăm legea, atunci ce să mai așteptăm de la ceilalți? Noi astăzi încălcăm propriul nostru Regulament.

Din acest motiv, Grupul parlamentar P.N.L. se retrage din sală, de la această dezbatere.

Voci din sală:

Sunteți doi!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Ordinea de zi și programul de lucru sunt stabilite, potrivit Regulamentului de către Biroul permanent și Comitetul ordinii de zi. În consecință, trecem la dezbaterea acestui proiect.

V-aș propune să nu limităm nici intervențiile prealabile, nici la dezbateri, dar totuși să fim rezonabili, pentru a realiza o dezbatere fluidă.

Din partea inițiatorului, vă rog doamna ministru, să prezentați acest proiect, cu aceeași rugăminte și pentru dumneavoastră, de sinteză și concizie.

 
   

Doamna Rodica Constantinovici:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Constituția României, republicată, consacră în dispozițiile art. 133 rolul Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independenței justiției. Totodată, legea fundamentală stabilește o nouă componență și structură a Consiliului Superior al Magistraturii, precum și noi atribuții.

În conformitate cu prevederile constituționale, Proiectul Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii urmărește, în principal, stabilirea rolului acestui organism, ca unic for cu atribuții în evoluția carierei magistraților, consolidarea autonomiei Consiliului Superior al Magistraturii, prin asigurarea unui aparat administrativ și a unui buget propriu, asigurarea reprezentării în Consiliul Superior al Magistraturii a judecătorilor și a procurorilor de la instanțele și parchetele de toate gradele, participarea reprezentanților societății civile la lucrările plenului Consiliului Superior al Magistraturii, asigurarea eficienței activității Consiliului Superior al Magistraturii, printr-o reglementare completă a modului de organizare și funcționare, a atribuțiilor plenului și a secțiilor, precum și a statutului membrilor săi.

Potrivit proiectului, Consiliul Superior al Magistraturii asigură funcționarea eficientă a sistemului judiciar și respectarea legii în desfășurarea carierei profesionale a magistraților.

Structura consiliului și modul de alegere a membrilor sunt reglementate, luându-se în considerare dispozițiile constituționale.

Modul de desfășurare a alegerilor ține seama de necesitatea asigurării unei reprezentări cât mai largi a membrilor corpului magistraților, astfel încât, în procesul de alegere să participe judecătorii și procurorii de la toate instanțele și parchetele.

Această participare se realizează în cadrul adunărilor generale ale magistraților, prin vot direct, secret și personal.

Sistemul de alegere a magistraților în Consiliul Superior al Magistraturii are la bază depunerea de candidaturi, fiind asigurată transparența procedurilor de alegere.

În concepția proiectului, Consiliul Superior al Magistraturii funcționează ca organ cu activitate permanentă, hotărârile luându-se în plen sau în secții.

În vederea asigurării transparenței activității Consiliului Superior al Magistraturii, proiectul stabilește, ca principiu, publicitatea ședințelor plenului și ale secțiilor, cu excepția situațiilor în care se hotărăște, cu votul majorității, ca acestea să nu fie publice.

În consacrarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independenței justiției, proiectul stabilește atribuțiile plenului și ale secțiilor cu privire la cariera magistraților, recrutarea, evaluarea, formarea și examenele acestora.

În domeniul răspunderii disciplinare a magistraților, proiectul instituie competența exclusivă a secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii de a aplica magistraților sancțiuni disciplinare, fiind totodată asigurată calea de atac la Înalta Curte de Casație și Justiție, împotriva hotărârilor pronunțate în această materie.

Sunt reglementate garanții importante, indispensabile unui proces echitabil, constând în obligativitatea cercetării prealabile și asigurarea dreptului la apărare.

Ținând seama de rolul pe care-l are de îndeplinit Consiliul Superior al Magistraturii, proiectul reglementează statutul membrilor acestuia.

În vederea asigurării reprezentativității magistraților aleși în Consiliul Superior al Magistraturii, proiectul prevede că aceștia nu pot fi promovați pe durata mandatului, iar transferul sau detașarea în funcții din afara instanțelor sau a parchetelor, conduce la pierderea calității de membru al consiliului.

Pentru asigurarea unei independențe reale în exercitarea funcției, proiectul reglementează incompatibilitatea între calitatea de reprezentant al societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii și calitatea de parlamentar, ales local, funcționar public, magistrat în activitate, notar public, avocat, consilier juridic sau executor judecătoresc în exercițiu.

De asemenea, din Consiliul Superior al Magistraturii nu pot face parte, în același timp, în timpul aceluiași mandat, soți sau rude ori afini până la gradul IV, inclusiv.

Având în vedere noile atribuții ale Consiliului Superior al Magistraturii și nevoia de a asigura o reală autonomie a acestuia, proiectul reglementează organizarea și funcționarea aparatului propriu, care urmează să fie condus de un secretar general, numit de plen, pentru un mandat de 4 ani, dintre magistrații cu o vechime de cel puțin 10 ani în funcția de judecător sau procuror.

Autonomia Consiliului Superior al Magistraturii se reflectă și în faptul că va beneficia de buget propriu.

Acesta este proiectul de lege pe care îl supunem atenției domniilor voastre spre dezbatere și adoptare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule profesor Neagu, președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități, vă rog să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Ion Neagu:

Stimați colegi,

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Consiliul legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, iar potrivit dispozițiilor art. 75 din Constituția republicată a României, Camera Deputaților este prima cameră sesizată, competența decizională pentru acest proiect revenind Senatului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare Consiliul Superior al Magistraturii, autoritatea puterii judecătorești, independentă, cu personalitate juridică, a cărei activitate este subordonată legii.

Este reglementată organizarea C.S.M.-ului, Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv structura acestuia, alegerea membrilor săi, funcționarea ca organ cu activitate permanentă, atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii, ale plenului și secțiilor acestora, statutul membrilor, durata mandatului, precum și aparatul propriu al consiliului.

Totodată, potrivit proiectului, Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește și rolul de instanță de judecată prin secțiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și a procurorilor.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a avizat favorabil proiectul de lege menționat mai sus.

De asemenea, Comisia pentru muncă și protecție socială a avizat favorabil proiectul de lege pe care-l înfățișăm domniilor voastre.

În conformitate cu prevederile art. 60 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii comisiei au examinat proiectul de lege în ședințele din 11, 12, 13, 18 și 19 mai 2004.

În timpul dezbaterilor au fost formulate amendamente, unele fiind admise, altele respinse, conform anexelor.

La dezbateri au participat, în calitate de invitați, din partea Ministerului Justiției, domnul Cristian Diaconescu, ministrul justiției, doamna Rodica Constantinovici, secretar de stat și doamna Maria Marițescu, director în Ministerul Justiției.

Din partea Consiliului Superior al Magistraturii a participat domnul judecător Dan Lupașcu, secretar general și Alexandru Țuculeanu, secretar general adjunct.

De asemenea, au mai participat, din partea Asociației Magistraților din România domnul Victor Ignat, președinte și doamna Viorica Costiniu, precum și doamna Georgiana Iorgulescu, din partea Centrului de resurse juridice.

La lucrările comisiei au fost prezenți 17 deputați, din totalul de 24 de membri ai comisiei.

În urma dezbaterii în comisie s-a hotărât, cu majoritate de voturi, ca Proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților, cu amendamentele admise prezentate în anexa 1, iar amendamentele respinse, în anexa 2 la prezentul raport.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc, domnule profesor.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să intervină?

Domnul deputat Lucian Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc că nu ne limitați timpul dezbaterilor generale, pentru că acestea sunt esențiale în cadrul acestui proiect de lege.

Fără nici o discuție că se confruntă două probleme formidabil de importante. Prima este aceea că elaborarea unei atari legi este imperios necesară, în primul rând că o solicită sistemul nostru constituțional. În al doilea rând, pentru că ea trebuie să fie un sistem de garantare, în sfârșit, a independenței justiției.

În același timp, însă, legea a fost făcută de niște oameni complexați de această fantomă a politizării justiției, care a acționat extraordinar de real până acum și care a dus la rezultatele catastrofale care s-au înregistrat, nu cu privire la imaginea justiției, pentru că justiția nu are nevoie de imagine. Ea are o zeiță, are o statuie, ci cu privire la activitatea ce s-a desfășurat în concret aici.

Legea trebuia elaborată, pe de altă parte, pentru că ea ar fi trebuit și nu are la bază un principiu, și anume, independența justiției și demnitatea ei trebuie să fie garantată de cei care compun această structură a justiției. În primul rând, să fie garantată de demnitatea acestora. Acesta trebuia să fie principiul care stă la baza unui proiect de lege, în acest sens.

Dar, și este un "dar" foarte mare, sub semnul complexului și a fugii de politizare s-a realizat o activitate politică pe care eu sunt nevoit să o denunț public de la această tribună a Parlamentului României.

Politizarea justiției a început în 1997, prin Legea nr. 142, elaborată de fostul ministru Valeriu Stoica, care în cuprinsul acestei legi de organizare judecătorească a introdus o inflație de atribuții care reveneau ministrului justiției care, practic, a devenit conducătorul și inspiratorul tuturor deciziilor judecătorești care s-au dat de atunci.

În anul 2000 am sperat că aceste atribute care au fost conferite ministrului justiției să fie folosite pentru a se repune lucrurile pe picioarele lor reale și democratice. Și în acest sens, am acceptat ca aceste atribute să mai fie exercitate. Numai că s-a întâmplat și mai rău: exercitarea lor a însemnat continuarea politicii duse de domnul Valeriu Stoica, de înfeudare politică a actului de justiție.

La această oră, când Ministerul Justiției răspunde pentru tot ce se întâmplă în perimetrul acestei justiții, se urmărește transferarea tuturor atributelor decizionale, fără nici un fel de discernământ, din perimetrul Ministerului Justiției, în perimetrul Consiliului Suprem al Magistraturii, sub paravanul asigurării independenței justiției. De fapt, este o acțiune politică.

Dacă echipa domnului Valeriu Stoica, în 1997, a înțeles să ia conducerea politică a justiției, prin atributele date unui organ administrativ, la ora actuală aceeași echipă care alcătuiește structurile de bază ale instanțelor judecătorești vrea să preia puterea decizională și să continue aceeași politică care, repet, este și a fost falimentară. Așa ceva nu se poate!

Ne-am obișnuit să spunem că atribuțiile Ministerului Justiției, ca organ central al administrației de stat, sunt pur administrative.

În tribunale există o glumă: "Ministerul Justiției să numere măturile". Dar, așa cum este structurat acest Proiect de Lege privind Consiliul Suprem al Magistraturii, ministrul justiției nu va mai număra nici măturile, pentru că acest atribut i-a fost acordat consiliului. Președintele consiliului este ordonator principal de credite. Președintele consiliului, care stabilește toate circumscripțiile teritoriale și localitățile care intră în circumscripțiile teritoriale, președintele acestui Consiliu Suprem al Justiției, care se ocupă de toată problema cadrelor din Ministerul Justiției.

Și, în aceste condiții, răspunderea revine ministrului și decizia Consiliului Suprem.

Am înțeles avertismentul dumneavoastră, domnule președinte, discret și elegant...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Era o rugăminte...

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Dar, vă promit că n-o să mai iau cuvântul pentru că nu mai am la ce să iau cuvântul. Și aici dați-mi voie să deschid o paranteză: regret incidentul provocat de colegii de la Partidul Liberal și de la Partidul Democrat. S-a profitat de un incident formal, pentru a se face un joc de imagine. Vă rog să urmăriți toate amendamentele: Partidul Național Liberal și Partidul Democrat nu au nici un amendament și nu aveau ce să discute la aceste discuții pe care le doreau amânate! Au încercat să-și acopere propria lor poziție politică făcând un joc de imagine, au încercat în același timp să nu-și asume responsabilitatea pentru actul grav care se produce. Pentru că actul grav care se produce debutează de la art. 1, care este neconstituțional el însuși și definește toată structura neconstituțională a acestui proiect de lege.

Constituția României, invocată și de doamna ministru, stabilește clar: "Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției". Aceasta este și aceasta trebuie să fie și prin această lege!

Numai că, în proiectul de lege, art. 1 spune: "Consiliul Suprem al Magistraturii este garantul independenței justiției, reprezentant al autorității judecătorești", ceea ce este absolut inadmisibil, întrucât actul nostru constituțional nu îi dă această calitate. Nu putem, printr-o lege specială, să atribuim o calitate atât de gravă Consiliului Superior al Magistraturii, cu niște consecințe uluitoare; ca să vă spun una dintre ele, care este cea mai hazlie și cea mai mică din cele care se întâmplă la ora actuală în țară, instanțe judecătorești, judecătorii de Părtăuți sau de Mărunțeii din Deal și-au pus antetul "Autoritatea judecătorească, Judecătoria Părtăuții din Vale", ceea ce nu se poate și nu este constituțional.

Dar, aceasta este structura pe care se realizează acest proiect de lege și noi nu putem să primim o asemenea absurditate neconstituțională.

În ceea ce privește atribuțiile, este bine, este normal ca toate atribuțiile privind soarta judecătorilor să fie stabilite de acest Consiliu. Aceasta este, într-adevăr, independența sa, dar vă rog să urmăriți Capitolul "Sesizarea pentru acțiunea disciplinară" și să vedeți că ministrul justiției nu mai are nici măcar dreptul să sesizeze, pentru o acțiune disciplinară, Consiliul Suprem al Magistraturii, care urmează să hotărască. Este inadmisibil!

Vă rog să vedeți care sunt problemele răspunderii disciplinare, dar răspunderea pentru calitatea actului de justiție cui revine? Și aceasta este o problemă, pentru că, dacă, pentru abateri disciplinare, judecătorii pot să fie destituiți de către acest Consiliu, este foarte bine, pentru incompetență nu pot să fie destituiți de ministrul justiției, nu se poate porni o acțiune disciplinară împotriva lor, iar Consiliul Suprem nu are la dispoziție vreo prevedere care să permită să destituie pe cei incompetenți. Vom trăi într-o lume a incompetenților! Și aceasta nu este bine și nu este ceea ce s-a urmărit prin actul constituțional care a definit Consiliul Suprem al Magistraturii.

Având respect pentru actul de justiție, cerând imperios independența sa, noi solicităm ca această independență să fie realizată echilibrat, în condițiile în care se pot elucida toate problemele, dintre care pe unele vi le-am expus acum, pentru că existența unei justiții demne este condiționată și de modul în care își desfășoară ea activitatea.

Pentru toate aceste considerente, noi vom vota împotriva acestui proiect de lege. Este necesar, dar nu acest proiect de lege este necesar!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Sunt nevoit să fac o mică corectură, nu v-am întrerupt, că nu era bine. În ceea ce privește aserțiunile dumneavoastră cu privire la intervenția Partidului Democrat, vă rog să constatați că n-au făcut nici o intervenție, nici acum, în plen, sunt prezenți aici cel puțin doi reprezentanți.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă cer scuze, domnule președinte, că revin, pentru că este obligația mea ca, pentru această neatenție, să-mi cer scuze colegilor de la Partidul Democrat și să-i asigur de întreaga mea simpatie. A fost o simplă scăpare. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc pentru eleganță.

Domnul Cornel Bădoiu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Stimate domnule președinte,

Vă mulțumesc pentru cuvântul acordat. Am să încerc să fiu ceva mai succint decât domnul coleg Bolcaș și am să debutez prin a vă spune, dacă nu știți, că provin din rândurile magistraturii. Deci, până în decembrie 2000, am fost magistrat timp de 36 de ani, neîntrerupt!

Drept urmare, fără exagerare, cunosc istoria magistraturii din România, începând cu anul 1967.

Colegul Bolcaș a atins un punct dureros pentru mine, și nu numai pentru mine, pentru întreaga magistratură din România, întrucât, într-adevăr, începând cu primăvara anului 1997, de când la cârma Ministerului Justiției s-a instalat un ministru liberal, Valeriu Stoica, prin Legea de modificare a organizării judiciare, magistratura a fost subordonată politicului în proporție de sută la sută! Acesta este adevărul! Și atunci când eu și alți colegi, la data aceea membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, ne-am opus acestei modificări, măsura pe care a luat-o domnia sa, în deplin acord cu majoritatea parlamentară de la acea dată, a fost să epureze de la Curtea Supremă de Justiție 24 de magistrați! Ne-a dat afară! Iată cât de tare și-a putut permite un om politic să se amestece în treburile magistraturii!

Din 1997 și, din păcate, până la această dată, imaginea magistraturii din România s-a deteriorat continuu.

Îmi pare rău că, deși ne angajasem noi, majoritatea parlamentară a PSD, să schimbăm grupul de legi, care, practic, îngenuncheau și anulau independența justiției, nu am făcut-o mai devreme. Dar iată că, în sfârșit, acest proiect de lege care se referă la Consiliul Superior al Magistraturii și alte două proiecte importante de lege, mă refer la Legea de organizare judiciară și Legea privind Statutul magistratului, vor asigura independența justiției din România, cu alte cuvinte, se va oferi cetățeanului din România și a celor care vor mai veni pe aici o justiție echidistantă.

Așa, prin adoptarea acestui proiect, se traduce în viață principiul constituțional - și am să-i dau citire, art. 1 alin. 4: "Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească".

Vreau să spun că, spre deosebire de domnul Bolcaș, în opinia mea, acest proiect de lege asigură un echilibru între magistratură și executiv. De ce? Pentru că acestui Consiliu Superior al Magistraturii i s-au conferit atribuțiuni și obligațiuni de natură să asigure echilibrul raportului dintre acest organism și ministrul justiției.

De ce? pentru că acest Consiliu are în alcătuirea lui reprezentanții tuturor categoriilor de magistrați din România. Acest Consiliu are atribuții de selecție, propunere de numire, promovare și sancționare. Are atribuțiuni în domeniul întocmirii propriului buget.

Poate da un aviz conform - adică, obligatoriu - pentru proiectul de buget al instanțelor și parchetelor. Și, aici, intervine chestiunea de echilibru: gestiunea bugetului pentru instanțe și parchete revine în responsabilitatea ministrului de justiție.

Vreau să vă spun că se păstrează echilibrul, pentru că, din acest Consiliu, printre alții, face parte, de drept, și ministrul de justiție. Iată că el nu este omis și, pe bună dreptate, a trebuit să facă parte din acest Consiliu, pentru că, la urma urmei, administrează justiția. Și, de ce să nu o recunoaștem, se respectă principiul controlului reciproc al puterilor într-o democrație constituțională. Altcumva, dacă l-am fi eliminat, practic, executivul nu ar mai fi avut nici o responsabilitate, drept urmare, nu mai putea fi tras la răspundere.

De aceea, eu spun că, cu mici excepții, acest proiect de lege este bun. De aceea, vă propun să fiți de acord cu el.

Mai departe, vizavi de o observație făcută de domnul Bolcaș, referitoare la art. 1 alin. 1 din proiectul de lege, vreau să vă spun că sintagma "reprezentant al autorității judecătorești" nu încalcă Constituția. De ce? Pentru că veți observa că acest Consiliu, potrivit Constituției, este garantul independenței justiției. Acest Consiliu, după cum vă spuneam, este alcătuit din 17 magistrați. Drept urmare, el provine din sânul acestei magistraturi și, în consecință, cu atât mai abitir trebuie să fie reprezentant al autorității judecătorești.

Este adevărat că proiectul îl definea ca "unic reprezentat al autorității judecătorești". Au existat discuții destul de numeroase și de durată pe această temă și am ajuns la concluzia că nu poate fi singurul reprezentant al autorității judecătorești. De aceea, după "asigură independența justiției", am pus virgulă.

Și, cu aceasta, închei, pentru că vor avea loc dezbateri pe textele respective, cu două alte precizări.

Domnule Bolcaș, veți observa, dacă veți lectura mai atent, că în afară de amendamentele privind virgula mai sunt și ale amendamente, de substanță, admise. Este adevărat că mai sunt și altele respinse și acelea, toate, îmi aparțin mie, chiar dacă o parte mi-au fost admise.

 
     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Acelea sunt de substanță, nu?

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

În al doilea rând, o a doua precizare, cu tot regretul, apropo de incidentul care s-a creat la debutul acestei ședințe, reprezentanții Partidului Național Liberal au participat sporadic la lucrările Comisiei juridice, iar atunci când au participat nu au avut obiecțiuni. Drept urmare, observația liderului grupului acestui partid parlamentar mi se pare că este total neavenită. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Puiu Hașotti, în numele Partidului Național Liberal... În nume propriu, am înțeles.

 
     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Nici nu putea altfel decât în nume propriu!

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte, am să fiu foarte scurt.

Dacă stau bine să îmi amintesc, domnul Valeriu Stoica nu a vândut un imobil Societății Naționale Petrom cu de zece ori prețul...

Dacă stau bine să mă gândesc, ceea ce ați invocat aici, abuzurile care s-au făcut, sunt condamnate de judecători, care, decenii de-a rândul, au judecat într-o perioadă în care în România a fost dictatura comunistă și au răspuns ordinelor de partid și ordinelor securității. Aceștia au fost înlocuiți și aceștia sunt cei care, din păcate, încă mai judecă și dați-mi voie să fiu convins, nu să cred, că mentalitatea lor și judecata lor este contaminată de regimul comunist.

Cât privește aserțiunea domnului Bolcaș, pe care îl respect, într-adevăr, este foarte evident că în România justiția nu este nici democratică, nu e nici independentă și nu-și face treaba așa cum se cuvine. Este o suită de oameni politici față de care justiția nu a făcut dreptate, i-a protejat. Este chiar o mare personalitate politică, pentru care justiția, de prea multe ori, s-a arătat îngăduitoare (și nu vreau să o amintesc acum, aici). Există cazuri în care, într-adevăr, justiția nu este independentă, nu este democratică și nu ia nici un fel de atitudine, nu se autosesizează parchetul, pentru chestii care se fac publice, în diferite publicații sau cu diferite ocazii.

Dați-mi voie să cred că acest proiect de lege pe care îl vom adopta și asupra căruia nu mă pronunț, pentru că eu nu sunt jurist, cât este de bun și cât este de criticabil, este făcut la presiunea organismelor europene, a Uniunii Europene.

Cât privește o aserțiune, cum că un anume partid este aplecat mai mult decât celelalte partide pentru integrarea României în Uniunea Europeană, dați-mi voie ca, în mod simplu, să spun: "Nu sunt de acord!" Și să amintesc fie și numai un singur moment: momentul Kosovo, criza iugoslavă!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Nu țin minte ca altcineva să fi făcut vreo comparație cu privire la..., probabil vă referiți la ce-am zic eu și, de aceea, mă simt obligat să vă spun că m-am referit, când m-am referit, la acest moment. eu n-am negat niciodată contribuția celorlalte partide la procesul de integrare. Dar am zis să fim consecvenți întotdeauna, și când e vorba de o lege care vizează procesul de integrare, să fim tot timpul consecvenți ideii de sprijinire a acestui proces.

 
     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Un minut, drept la replică, pentru că mi s-a rostit de două ori numele!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stați, să-i dau cuvântul președintelui comisiei, că s-ar putea să cereți și din partea lui dreptul la replică, și atunci, să adunați toate replicile o dată.

 
     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Da, dar să nu uitați dreptul meu la replică!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu o să uit.

 
   

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Obligația morală, vizavi de membrii Comisiei juridice, îmi impune această luare de cuvânt, pentru că de la acest microfon s-a spus că acest proiect de lege a trecut prin comisie cu câteva modificări de ordin redacțional, sugerate de domnul deputat profesor Cazimir Ștefan. Totuși, nu e frumos să afirmăm, de la această tribună, asemenea lucruri, atâta timp cât ele nu corespund adevărului.

Această lege a fost dezbătută în mai multe ședințe, iar comisia nu s-a mulțumit cu textul inițiatorului. Dovada elocventă a celor spuse de mine acum sunt cele 22 de amendamente admise, altele decât ale domnului Ștefan Cazimir, de ordin redacțional, și 11 amendamente respinse, ale unor colegi de ai noștri, deputați.

Și aș puncta, pentru stenogramă, că: art. 8 are un amendament al domnului Marin Cristea; art. 11, amendament al domnului Bădoiu; art. 12, amendament al domnului Bădoiu; art. 25, amendament al domnului deputat Cristian Dumitrescu; art. 30, amendament al domnului Marin Cristea. Trec mai departe, ajung la: art. 57, amendamentul domnului Ervin Szekely... Amendamente..., amendamente de substanță, stimați colegi.

Vreau să spun că această lege a fost dezbătută în adevăr în Comisia juridică a Camerei și nu ne-am mulțumit să împărtășim punctul de vedere al inițiatorului, atunci când deputații nu l-au socotit suficient de temeinic.

De aceea, repet, am luat cuvântul și vă mulțumesc că m-ați ascultat, din obligație morală față de acei oameni ai Comisiei juridice, care, zeci de ore, sunt în ședințe permanente, pentru a face față, sigur, agendei mai încărcate a acestei comisii.

Și închei, prin a răspunde că acest proiect de lege nu este făcut sub presiunea diverselor organisme europene. Nu! Este prevăzut în Constituția României, demult chiar, și în Constituția republicată și, ca atare, nu văd de ce am sugera ideea că, în Constituție, noi l-am trecut, pentru că e demult trecut acolo, sub presiunea unor organisme din afara țării noastre.

Vă mulțumesc, stimați colegi, și vă asigur că aveți în dezbatere un proiect de lege la care au muncit deputații, colegii noștri, din Comisia juridică a Camerei.

Vă mulțumesc pentru atenție și vă rog să vă aplecați cu atenție asupra proiectului, pentru a-l parcurge astăzi.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul Lucian Bolcaș are un drept la replică, de un minut.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Evident că este vorba numai despre un minut.

Colegului nostru, domnul deputat Hașotti, vreau să-i mulțumesc, are dreptate: într-adevăr, fostul ministru Valeriu Stoica nu a încasat câteva sute de mii de dolari, dar, evident, a pierdut câteva sute de dosare de adopții, care nu s-au găsit nici astăzi. Este o diferență de substanță între a face comerț cu copii și a suporta alte invective.

În ceea ce-l privește pe domnul profesor Neagu, președintele Comisiei juridice, vreau să-l asigur că am fost greșit înțeles, ceea ce dezbatem astăzi este ultimul raport, cel suplimentar. Nu contest că s-a muncit foarte mult la Comisia juridică, poate pentru a se îndrepta și corecta ceea ce s-ar mai fi putut salva pe ultima sută de metri.

Dar, în acest raport suplimentar, care era supus dezbaterii astăzi și care este pretextul părăsirii lucrărilor de către reprezentanții Partidului Național Liberal, se întâlnesc 4 amendamente care pot fi considerate de substanță și 28 de amendamente care vorbesc despre "pentru acuratețea gramaticală" sau "pentru rigoarea textului".

Ideea mea nu era că nu s-a muncit la Comisia juridică (și știu că s-a muncit), ideea mea era că acest raport, în asemenea condiții, putea fi dezbătut ușor astăzi.

Distins și subtil avocat, domnul profesor Neagu a mai adăugat împrejurarea că respinge ideea elaborării acestui proiect de lege sub presiunea unor foruri europene. Vreau să-i reamintesc domnului profesor și domniilor voastre că niciodată nu m-am referit la o asemenea posibilitate. Ceea ce domnia sa crede este povestea cu cel care își pune mâna pe cap când nu-l doare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul președinte Neagu dorește să facă o ultimă precizare.

 
   

Domnul Ion Neagu:

Am precizat că era prevăzut în Constituție și răspundeam punctual domnului Hașotti.

Doi. Stimate coleg, vă asigur de aprecierea mea, dar, astăzi, sunteți din nou într-o gravă eroare, astăzi nu dezbatem nici un raport suplimentar, e prima dată când CSM-ul vine în Cameră, rapoarte suplimentare o să avem mâine și poimâine, probabil, la organizarea judiciară, și Statutul Magistraților. Repet, încă o dată, din nou sunteți în eroare, îmi pare rău! Îmi mențin, însă, aprecierile pe care le am la adresa persoanei dumneavoastră.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Am ascultat cu mare plăcere subtilele săgeți și complimente pe care vi le-ați făcut, sper să vă fi epuizat toate rezervele pentru acest moment. Trebuie, însă, să-i dau cuvântul și domnului Hașotti, să mai adauge și dânsul o săgeată.

 
     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Un moment!

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule Bolcaș,

Vă dau cuvântul la primul articol, unde aveți, oricum, cuvântul, din oficiu, la aserțiunea că "este reprezentantul autorității judecătorești" și, acolo, adăugați noua săgeată prietenească.

Aveți cuvântul, domnule Hașotti.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Și nu iau cuvântul numai pentru că ați pomenit de "săgeată" sau de "săgeți"...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

V-am făcut reclamă dumneavoastră, vă rog să observați!

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Știu, vă mulțumesc.

Eu, putem lua chiar stenograma, nu am făcut decât să repet ceea ce, aici, s-a spus, domnule președinte, și nu dau nume, ca să nu mai lungim discuția, că această lege este la solicitarea Uniunii Europene și îndeplinește cerințele Cap. 24 de negociere, eu asta am spus.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și vi s-a răspuns că nu numai la solicitare, ci este și în interesul națiunii..., către care se îndreaptă săgeata dumneavoastră.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Da, dar dumneavoastră ați spus că un partid anume "este interesat"!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, este interesat de mersul "ca săgeata" al României către Uniunea Europeană!

 
     

Domnul Puiu Hașotti:

Și PNL la fel!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și partidul dumneavoastră, de acord.

Trecem, stimați colegi, la dezbaterea pe texte.

La titlu, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Titlul Cap. I?

Votat în unanimitate.

Art. 1 alin. 1. Are cuvântul domnul Bolcaș, din oficiu. "Din nou", are cuvântul, ca să folosesc o sintagmă împotriva căreia se va îndrepta!

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Problema este simplă, v-am enunțat-o, o enunț din nou, pentru a fi cuprinsă în stenogramă, art. 1, astfel cum este redactat, este absolut neconstituțional. A conferi calitatea de "reprezentant al autorității judecătorești" Consiliului Superior al Magistraturii înseamnă a-i conferi o calitate, nu atribuții, o calitate, este altceva, pe care Constituția noastră nu o prevede. Conferirea acestei calități este purtătoare de consecințe deosebit de grave, și nu în beneficul structurării magistraturii, așa cum se crede.

În aceste condiții, explicația domnului general Bădoiu, față de care îmi exprim întreaga mea considerație, referitoare la împrejurarea că s-a înlăturat sintagma de "unic reprezentant" și acum fiind numai "reprezentant", nu este satisfăcătoare, având în vedere că, oricum, chiar dacă nu ar fi "unicul reprezentant", este un atribut care nu este prevăzut în Constituție. Problema nu este numai formală, este de consecințe foarte, foarte grave.

În aceste condiții, nu putem vota un text neconstituțional. Propun eliminarea, este o propunere de eliminare și este o corectare, dacă vreți, gramaticală, a exprimăirii, eliminarea, după virgulă, a cuvintelor "reprezentant al autorității judecătorești". Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Cornel Bădoiu, în numele comisiei.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Probabil că o să-i cam plictisim cu aceste dezbateri în contradictoriu pe colegii noștri din sală, dar aceasta este situația, poate că în aceasta constă frumusețea dezbaterilor parlamentare...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La subiect, domnule general!

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

...și vă mărturisesc că eu regret că nu se fac dezbateri parlamentare de substanță în plenul Parlamentului României. Ăsta e adevărul adevărat!

Domnule coleg Bolcaș, vă asigur de aceeași considerație și stimă, dar vreau să vă spun, domnilor colegi, că acest Consiliu Superior al Magistraturii este Parlamentul Magistraturii din România. Parlamentul Magistraturii din România! Și, așa cum Parlamentul României reprezintă poporul român în relațiile cu cine vreți dumneavoastră, așa, și acest Parlament al Magistraturii, care se cheamă "Consiliul Superior al Magistraturii", trebuie să fie "reprezentantul magistraturii".

Astfel, eu vă spun că, pe fond, deși formal, la prima vedere, s-ar părea că contravine prevederilor constituționale, repet, pe fond, nu le încalcă.

De aceea, eu vă propun să fiți de acord cu alin.1 al art.1 așa cum este redactat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Față de obiecțiile care s-au ridicat, supun votului dumneavoastră art.1 alin.1 în formularea care vi se reprezintă.

 
     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din bancă):

Este propunere de eliminare!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poate veniți până la mine să îmi arătați unde în raport aveți dumneavoastră o propunere de eliminare.

 
     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din bancă):

După!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu. După ce? După Regulament, nu după altceva.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Ceea ce am propus ca eliminare este de fapt o excepție de neconstituționalitate. Până acum nu s-a discutat despre valoarea unor atare excepții în dezbaterile parlamentare. Nu vreau să facem de data aceasta un drum nou în Regulament, dar cred că ele primează în raport de orice fel de altă interpretare a textelor.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Nu mă așteptam să veniți și să nu inventați ceva foarte înțelept, dar tot invenție se cheamă ce spuneți dumneavoastră. După Regulament, orice amendament care vizează excepții de neconstituționalitate, soluții greșite de fond, tot amendament se cheamă, și dumneavoastră vă lipsește din raport un asemenea amendament.

Pentru că ați avut obiecțiuni la text, eu îl supun votului. Dacă textul pică, atunci propuneți textul dumneavoastră.

Supun votului dumneavoastră art.1 alin.1 în formularea care s-a prezentat.

Cine este pentru? 81 de voturi pentru.

Împotrivă? 19 voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt. Nu sunt.

Textul a fost adoptat în formularea prezentată.

La alin.2 al art.1 dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Art.2. Dacă sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.3. Votat în unanimitate.

Titlul cap.II. Votat.

Titlul secțiunii 1. Votat.

Art.4 și 5. Sunt adoptate în unanimitate.

Art.6.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Doamnelor și domnilor colegi,

La art.6, dacă aveți raportul și vă uitați la amendamentele respinse, veți vedea că la lit.b) și c) am două amendamente. Unul se referă la eliminarea lit.b) și al doilea se referă la completarea lit.c).

De ce propun eliminarea lit.b). Lit.b) face precizarea că un procuror de la Parchetul Național Anticorupție face parte din Consiliul Superior al Magistraturii. În opinia mea, acest text încalcă cel puțin două prevederi constituționale, și anume: cele cuprinse în art.131 și în art.126.

Art.131 vorbește de instituția Parchetului și arată că Ministerul Public, și nu Ministerele Publice, este organizat în parchete pe principiul subordonării ierarhice, că aceste parchete funcționează pe lângă instanțele judecătorești.

Iată că, din dorința de a crea o instituție autonomă, am dat Legea privind Parchetul Național Anticorupție, numai că autonomia acestui Parchet s-a transformat într-o independență absolut totală, dacă nu-i un pleonasm, de așa manieră încât acest Parchet nu mai este controlat de nimeni. Deci, nota bene, eu nu am nimic cu această instituție; dimpotrivă, am martori colegii din Comisie că am militat pentru această autonomie, dar în limita principiilor constituționale, a controlului reciproc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, numai puțin. Vă asigur că stenodactilografa noastră vă poate urmări și dacă vorbiți ușor mai repede, ca să câștigăm timp.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Da, domnule președinte, vă mulțumesc.

Art.126 din Constituția României spune că justiția se realizează în România prin Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești.

Care este organigrama Ministerului Public? Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Unde plasăm Parchetul Național Anticorupție? Mai poate ființa el pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție? Nu. El trebuie să facă parte din structura Ministerului Public, și respectiv a acestui Parchet de pe lângă Înalta Curte.

De aceea, în opinia mea, procurorii din cadrul Parchetului Național Anticorupție pot participa la Adunarea generală a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și să candideze pentru un loc în Consiliul Superior al Magistraturii. Acesta este un aspect.

Un al doilea aspect: dacă veți fi de acord cu acest amendament, drept urmare, lit.c) trebuie modificată, în sensul că în loc de "un procuror" ar trebui să trecem, "doi procurori de la Parchetele de pe lângă Curțile de apel", ca să putem respecta dispoziția constituțională care este "bătută în cuie" cu privire la numărul de membri ce alcătuiesc acest Consiliu Superior al Magistraturii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte Neagu.

 
   

Domnul Ion Neagu:

Stimați colegi,

Discuția a avut loc și în Comisie, amendamentul este respins, textul art.131 este invocat, însă nu își găsește suportul acest argument aici pentru că în art.131 alin.2 se arată că: "Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în Parchete în condițiile legii." Între Parchetele înființate chiar de către noi, și Comisia juridică, de disciplină și imunități a avut în aport esențial la dezbaterea acelei legi, figurează și Parchetul Național Anticorupție.

Dacă am agrea ceea ce spunea prietenul și colegul meu de bancă de Parlament, ar însemna că Parchetul Național Anticorupție funcționează potrivit unei legi neconstituționale, ceea ce nu este adevărat.

Iar invocarea art.126 nici nu vreau să o comentez pentru că aici este vorba de Înalta Curte de Casație și Justiție, dar îi mai amintesc colegului meu că PNA-ul are segmente dispersate la toate gradele de jurisdicție, răspunzând astfel cerințelor legii.

Iată de ce mi se pare că amendamentul pe care domnia sa l-a susținut și care a fost respins rămâne a fi respins în continuare și prin votul dumneavoastră pentru că noi, comisia și eu, menținem raportul pe care l-am prezentat dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Văsălie Moiș.

 
   

Domnul Văsălie Moiș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Grupul nostru parlamentar susține amendamentul domnului deputat Cornel Bădoiu pentru următoarele două considerente:

Domnul profesor Neagu a făcut trimitere la art.131 din Constituție, text constituțional care reglementează rolul Ministerului Public. Într-adevăr, în acest articol, art.131 din Constituție, se vorbește despre faptul că organizarea procurorilor este în Parchete, numai că amendamentul domnului Bădoiu nu se bazează pe art.131 din Constituție, ci pe art.133, care reglementează rolul și structura Consiliului Superior al Magistraturii. Acest text vorbește de Parchete în sensul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de apel, Parchetul de pe lângă judecătorie, nu de diferențierea între Parchete pe baza competenței. Or, diferența între PNA și Parchetele ordinare, dacă îmi permiteți să folosesc această expresie, este pe criteriu de competență. Așadar, din punctul nostru de vedere, diferențierea între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul Național Anticorupție este una artificială. Și unul și altul este Parchet, și reprezentanții acestor Parchete trebuie să se încadreze în numărul prevăzut de art.133 din Constituție.

Prin urmare, din punctul nostru de vedere, art.6 trebuie să prevadă într-adevăr cinci procurori ca făcând parte din Consiliul Superior al Magistraturii, dar fără să facem diferențiere între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul Național Anticorupție, pentru că, atunci, apar diferențieri pe alte criterii decât cele prevăzute de lege.

De aceea, susținem amendamentul domnului deputat Cornel Bădoiu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Deși sunt aparent texte foarte diferite din punct de vedere tehnic, în realitate este vorba de două concepții diferite de construire a acestui text, de construire a secției pentru procurori.

Supun votului amendamentul domnului Bădoiu, respins de către comisie. Ați ascultat și argumentele pro și argumentele contra.

Cine este pentru?

(Domnul Marcu Tudor vorbește cu colegii în sală.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Tudor, am rugămintea să nu vorbiți în timpul votului. Dumneavoastră chiar spuneți cum să voteze.

 
     

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Este cineva în spate...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am o rugăminte: exercitați-vă votul și atât; vorbele, după aceea.

 
     

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Dacă nu numărați... Eu vă atrag atenția să numărați voturile. Care este problema?!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

24 de voturi pentru.

Împotrivă? Cei care scriu sau vorbesc la telefon să se gândească cum votează. 57 de voturi împotrivă.

Sunt și abțineri? Nu sunt.

Amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră art.6 în formularea existentă.

Cine este pentru? 61 de voturi pentru.

Împotrivă? 26 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat textul în formularea inițiatorului.

Titlul secțiunii a 2-a. Votat în unanimitate.

Pct.12 alin.1. Dacă aveți obiecțiuni la formularea inițiatorului. Nu. Votat în unanimitate.

La alin.2, urmăriți amendamentul de la pct.12, pag.6. Dacă aveți obiecțiuni. Admis amendamentul și se modifică alin.2 al art.7.

Pentru art.8 alin.1, urmăriți amendamentul de la pct.13. Admis amendamentul și se modifică alin.1.

La alin.2, textul nu are propuneri de la comisie. Dacă aveți obiecțiuni. Adoptat textul inițial.

Pct.13 alin.3. Urmăriți amendamentul de la pag.7. Admis amendamentul și se modifică alin.3.

Alin.4 și 5 de la acest articol nu au amendamente. Dacă aveți obiecțiuni. Adoptate textele inițiatorului.

Art.9 alin.1. Nu sunt obiecțiuni. Votat textul inițiatorului.

Art.9 alin.2. Urmăriți amendamentul de la pct.14. Admis amendamentul și se modifică alin.2.

Alin.3 al art.9 nu are amendamente. Votat textul inițial.

Art.9 alin.4. Urmăriți amendamentul de la pct.14, pag.9. Admis amendamentul și se modifică alin.4.

La art.10 nu au fost amendamente. Dacă nici dumneavoastră nu aveți, adoptat în unanimitate în formularea inițială.

La art.11, primele trei alineate nu sunt modificate. Dacă aveți obiecțiuni. Admis textul inițial.

După alin.3, comisia propune un alineat nou, alin.4, pe care îl găsiți la amendamentul de la pct.16, pag.11.

Aveți obiecțiuni la acest amendament?

 
     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Da.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, domnule Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Voi fi foarte scurt.

Problema este că anterior s-a votat împotriva unui amendament care prevedea o figură specială, o instituție specială pentru procurorii din cadrul Parchetului Anticorupție. De data aceasta, vă rog să luați în considerare toate argumentele domnului deputat Bădoiu cu privire la unicitatea structurii justiției și, mai ales, la tendințele spre care se îndreaptă această structură.

În ceea ce privește aprecierea instanțelor militare, care, deși instanțe specializate, sunt în cadrul sistemului general al instanțelor, să aveți în vedere și toate argumentele invocate de colegul meu domnul Moiș pentru a respinge acest amendament care, surprinzător, a fost admis de comisie pentru aceleași argumente pentru care a fost respins celălalt.

Pentru a rezuma tot ce am spus, nu putem să acordăm această figură specială instanțelor militare în cadrul structurii instanțelor judecătorești prin instituirea unui sistem special sau particular de depunere a candidaturilor pentru aceștia independent de sistemul general reglementat de acest text.

Suntem împotriva acestui amendament.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bădoiu.

 
     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Ați greșit. Domnul general.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat general.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Vă mulțumesc și pentru una și pentru alta.

Stimați colegi,

Aș vrea să fac o precizare: Parchetele și instanțele militare nu sunt instanțe specializate.

Dacă domnul Bolcaș îmi arată textul de lege unde se vorbește de instanțe specializate și printre acestea sunt enumerate instanțele și parchetele militare, atunci îmi dau demisia din Parlamentul României. Dacă nu, puncte-puncte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Adică ce vreți să insinuați? să-și dea demisia domnul Bolcaș?

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

În al doilea rând, aș vrea să mai rețină colegul meu, domnul Bolcaș, și de Parlament și de bară, mă refer la avocatură, că, dacă ar fi citit cu atenție art.12 din acest proiect, inclusiv instanțele specializate își trimit candidații pentru Consiliul Superior al Magistraturii. Este vorba de instanțele pentru minori, tribunalele pentru minori, pentru afaceri comerciale etc.

În al treilea rând, această instituție a justiției militare, din care a rămas practic numai numele, cu sprijinul dezinteresat al unora și al altora, vreau să vă spun că, de fapt și la urma urmei, este organizată și își conduce activitatea după aceleași legi și regulamente ca celelate instanțe din România.

Iată că aceste argumente, în opinia mea, vin să contrazică și să convingă, sper, pe ceilalți colegi de justețea punctului de vedere al subsemnatului și al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Un minut.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

V-aș ruga să nu vă mai ridicați mingi unul altuia pronunțându-vă reciproc numele pentru a vă justifica prezența la tribună. Sunt subtilități avocățești; lăsați-le acolo.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Nu facem aceasta numai ca să colorăm discuția, ci sper și ca să îi dăm substanță.

Am subliniat înaltul titlu militar al domnului general Bădoiu pentru a vă demonstra că vorbește pro domo, evident, în ceea ce privește situația instanțelor și a Parchetelor militare.

În ceea ce privește noțiunea de "specializate", îi cer umil iertare, dar eu din Constituția României am înțeles așa: "Este interzisă înființarea de instanțe extraordinare. Prin lege organică pot fi înființate instanțe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii." Altfel de instanțe nu sunt prevăzute în Constituție. Dacă nu sunt instanțe specializate, înseamnă că nu există, vorba lui Bulă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră alin.4 în amendamentul de la pct.17, prezentat de comisie la pag.11.

Cine este pentru amendamentul comisiei? 65 de voturi pentru.

Împotrivă? 26 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Adoptat amendamentul cu 65 de voturi pentru, 26 contra. Deci, se introduce alin.4.

În continuare, alin.5 renumerotat și alin.6 rămân nemodificate potrivit comisiei. La alin.7 și 8 sunt modificări potrivit amendamentelor de la pag.12. Dacă există vreo obiecțiune la textul inițial sau la cele două alineate modificate - alin.7 și 8. Nu. Votate în unanimitate alin.5, 6, 7 și 8.

La art.12 dacă aveți obiecțiuni la amendamentul comisiei sau la textele inițiatorului, în formula prezentată de comisie. Votat art.12 potrivit pct.17 din raport.

Art.13. Dacă aveți obiecțiuni la textul inițial. Votat în unanimitate.

Art.14. Urmăriți amendamentul de la pct.19. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.19. Admis amendamentul și se modifică art.14.

Art.15. La textul inițial dacă aveți obiecțiuni. Votat textul inițial.

Art.16. Urmăriți amendamentul de la pct.21. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul de la pct.21 și se modifică corespunzător art.16.

Art.17. Urmăriți amendamentul de la pct.22. Admis amendamentul și se modifică art.17.

Art.18. Urmăriți amendamentul de la pct.23. Admis amendamentul și se modifică art.18.

Art.19. Dacă aveți obiecțiuni la textul inițial. Votat textul inițial.

Art.20. Urmăriți amendamentul de la pct.25.

La art.20 are o intervenție domnul deputat general de armată Cornel Bădoiu.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi da întâi citire textului din Constituție - art.133 alin.2 lit.b): "Doi reprezentanți ai societății civile, specialiști în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputație profesională și morală, aleși de Senat, vor face parte din Consiliul Superior al Magistraturii."

Textul art.20 vine și detaliază, în opinia mea, nefericit, contravenind textului constituțional.

Ce spune art.20: "În vederea alegerii celor doi reprezentanți ai societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii, organizațiile profesionale ale juriștilor, asociațiile și fundațiile de utilitate publică, confederațiile sindicale și patronale reprezentative la nivel național pot propune Biroului permanent câte un candidat."

În opinia mea, tot ce urmează după sintagma "ale juriștilor" până la "la nivel național" nu își are rostul, pentru că, în primul rând, acest Consiliu Superior al Magistraturii nu este un sindicat; el este parlamentul magistraturii și discută probleme importante legate de mersul justiției din România.

În al doilea rând, vreau să vă spun: chiar dacă organizațiile patronale sau confederațiile sindicale au în componența lor juriști, aceștia în mod cert fac parte din organizațiile profesionale ale juriștilor. Vreau să vă spun că în România sunt mai multe organizații profesionale ale juriștilor, din care fac parte: jurisconsulți, avocați, judecători, procurori, cercetători, profesori universitari în domeniul dreptului. De aceea, amendamentul meu constă în eliminarea din text a celor ce v-am spus, textul urmând să sune astfel: "În vederea alegerii celor doi reprezentanți ai societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii, organizațiile profesionale ale juriștilor pot propune Biroului permanent al Senatului câte un candidat."

Eu vreau să vă mai spun și altceva: dacă nu veți fi de acord cu acest amendament, vom ajunge să îi dăm dreptate domnului Bolcaș, iar îi pomenesc numele, cu privire la cum a fost croit alin.1 al art.1 din acest proiect, ca reprezentant al autorității judecătorești.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Deși colegul nostru propune eliminarea unei porțiuni dintr-un text, de fapt este vorba de două variante.

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

La ceea ce a spus colegul Cornel Bădoiu, aș vrea să mai invoc și art.9 din Constituție, care are textul marginal "Sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale." "Sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale se constituie și își desfășoară activitatea potrivit statutelor lor în condițiile legii.

Ele contribuie la apărarea drepturilor, la promovarea intereselor profesionale, economice și sociale ale membrilor lor".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci pentru care dintre texte... Domnule Gaspar, uitați-vă la art.20 alin.1, varianta Guvernului și vedeți varianta pe care o susține domnul Bădoiu.

Nu, nu, la alin.1 art.20 este exact textul Guvernului.

Domnul președinte Neagu.

 
   

Domnul Ion Neagu:

Nu intenționam să mai iau cuvântul pentru operativitate, însă mă văd nevoit în această situație, pentru că textul Guvernului, domnule ministru, continuă după virgulă "profesionale ale juriștilor" și arată: "asociații, fundații etc.". Am discutat două ore în comisie și eu am crezut că l-am lămurit pe domnul Bădoiu. Sunt juriști, stimați colegi, care nu fac parte din organizații profesionale ale juriștilor și lucrează în asociații, fundații etc., pe de o parte. Pe de altă parte, în ideea unei reprezentativități mai largi, am lăsat textul așa cum ni l-a trimis Guvernul, pentru că, dacă ne oprim după "juriștilor" și, în loc de virgula aceea, punem punct, eliminăm o largă paletă de participare la această reprezentativitate. Aceasta a fost concluzia comisiei care, în final, subliniez, a agreat și a votat textul înaintat de Guvern.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Cristian Dumitrescu.

 
   

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest text a suscitat, într-adevăr, foarte multe dezbateri și discuții în comisie. Eu sunt pentru păstrarea, așa cum a fost și în comisie, a textului Guvernului, pentru că este acoperitor în ceea ce privește ideea de participare a societății civile, conform Constituției, la această instituție. Introducerea sintagmei "făcând parte din asociațiile profesionale" reprezintă o restrângere, dacă vreți, a participării societății civile care ar nominaliza numai asociațiile profesionale. Vreau să menționez că, într-un articol anterior, se face precizarea că poate fi membru al acestei instituții orice persoană care îndeplinește condiția. Condiția este într-adevăr clară: să fie jurist. Dacă însă îl obligăm să facă parte, pe acest jurist, dintr-o asociație profesională, poate-și desfășoară activitatea ca jurist într-una din asociațiile respective, dar nu este, așa cum prea bine spunea domnul deputat Neagu, membru al unei asociații profesionale.

Eu cred că adoptând textul distinsului jurist domnul deputat Bădoiu, nu mergem în spiritul acestei legi care este acela de deschidere a instituției, pentru eliminarea oricărei ingerințe a altor factori politici ș.a.m.d. în afacerile justiției și nu dăm posibilitatea ca această instituție să fie controlată prin societatea civilă, printr-o paletă cât mai largă de participare.

Din aceste considerente, și eu susțin punctul de vedere al comisiei de a păstra textul inițial care este acoperitor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Comisia, deci, și Guvernul își păstrează poziția cu privire la alin.1, în formula inițiatorului.

Supun, totuși, votului dumneavoastră amendamentul domnului Bădoiu, care tinde să elimine ceilalți juriști care nu aparțin organizațiilor profesionale ale juriștilor.

Cine este pentru amendamentul domnului Bădoiu? 27 voturi pentru.

Împotriva amendamentului domnului Bădoiu? 88 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră textul...

Poftiți? Nu înțeleg.

 
     

Domnul Văsălie Moiș (din sală):

La alin.3, este o problemă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, vă rog eu frumos, sunteți vechi parlamentar...

 
     

Domnul Văsălie Moiș (din sală):

Am ridicat mâna mai înainte!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Puteți să ridicați mâna până diseară. Eu, deocamdată, sunt la alin.1, pe care nu l-am votat.

Am vrut să votez alin.1, în formularea Guvernului, unde a existat un amendament.

Deci cine este pentru art.20 alin.1, în formularea Guvernului? 88 de voturi pentru.

Împotrivă? 27 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

La alin.2, urmăriți amendamentul 25 al comisiei, pag.21. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul pentru alin.2, reformulat textul.

Pentru alin.3, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră?

La alin.3, domnul Văsălie Moiș.

 
   

Domnul Văsălie Moiș:

Domnule președinte, v-ați enervat cu nervii degeaba, pentru că eu doresc să supun atenției dumneavoastră o discordanță între art.20 alin.3 și art.7, pe care l-am adjudecat.

La art.7 alin.2, noi am adjudecat deja că: "Data la care au loc adunările generale ale judecătorilor și ale procurorilor se stabilește de plenul Consiliului Superior al Magistraturii cu cel puțin 60 de zile înainte de expirarea mandatului membrilor acestuia". La acest alin.3 de la art.20, spunem că: "Propunerile de candidaturi se depun la Biroul permanent al Senatului între a 90-a zi și a 60-a zi înainte de expirare". Dacă eu am organizat adunarea generală cu 60 de zile înainte de expirare, adunarea nu este legală și trebuie repetată, cum mă mai încadrez în termenul prevăzut la alin.2 de la art.7? Cele două texte trebuie să fie în concordanță, pentru că, altfel, va fi imposibil de aplicat și un text și celălalt, pentru că nu știm care dintre ele are prioritate. Și atunci trebuie să operăm, pentru că art.7 a fost adjudecat, pe acest text art.20 alin.3.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog. Domnul ministru Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Situațiile sunt diferite. În art.7 se vorbește de adunări generale ale magistraților, iar art.20 alin.3 se referă la reprezentanții societății civile. Deci sunt două situații cu totul distincte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun, stimați colegi, alin.3, în formularea Guvernului. Ați ascultat și obiecțiunile domnului deputat Văsălie Moiș.

Cine este pentru alin.3 de la art.20? 87 de voturi pentru.

Împotrivă? 27 de voturi împotrivă.

Abțineri? Adoptat textul alin.3 în formularea inițiatorului.

La alin.4, urmăriți amendamentul comisiei de la pag.22, amendamentul 28. Nu sunt obiecțiuni, admis amendamentul, modificat alin.4.

Alin.5. Comisia nu a mai avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Adoptat textul inițial.

Pentru alin.6, comisia a propus eliminarea. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul comisiei, se elimină alin.6, iar pentru actualul alin.7, care va deveni 6, nu au fost amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Admis textul inițial și se remodifică.

Art.21. Urmăriți amendamentul 26. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.22, amendamentul 27. Admis amendamentul, modificat art.22.

Titlul capitolului III. Votat în formularea inițiatorului.

La art.23, urmăriți amendamentul 29. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.24. Urmăriți amendamentul 30. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.25. Urmăriți amendamentul 31. Admis amendamentul, modificat textul.

 
     

Domnul Cornel Bădoiu:

La lit.h).

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Revenim la art.25, pentru că are un amendament, înțeleg, domnul deputat Bădoiu.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de ce poate face președintele Consiliului Superior al Magistraturii. Lit.h) sună în felul următor: "desemnează membrii C.S.M. ce pot fi consultați pentru elaborarea unor proiecte de acte normative". Amendamentul meu venea în completare și spuneam: "În condițiile prevăzute de Regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului". De ce, în opinia mea, este necesar să facem această completare, pentru a nu da naștere arbitrarului, subiectivismului, din partea acestui președinte?

Vreau să vă spun că activitatea de organizare și funcționare a Consiliului se face pe baza unui Regulament pe care-l dezbat toți membrii Consiliului și-l adoptă cu votul majorității. Drept urmare, chestiunea asta cu cine poate participa la dezbaterea proiectelor de acte normative, în opinia subsemnatului, e o chestiune foarte importantă și, drept urmare, trebuie să asigurăm ca această activitate să se facă în conformitate cu niște reguli bine stabilite.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg,

Orice face președintele, face potrivit Regulamentului. Potrivit opiniei dumneavoastră, ar trebui, la fiecare din literele acestea cu privire la atribuții, ar trebui să spunem "potrivit Regulamentului".

Domnul președinte al comisiei.

 
   

Domnul Ion Neagu:

Vroiam să subliniez ceea ce spuneați, de altfel, și dumneavoastră: precizarea nu este necesară, textul inițial fiind acoperitor. Și nu mai intrăm în dezbaterea argumentelor pro și contra, pe care le-am avut în vedere la comisie.

Vă mulțumesc.

Deci sunt pentru menținerea textului comisiei.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Care este și textul inițiatorului.

Supun votului dumneavoastră lit.h), în formularea inițiatorului.

Cine este pentru?

 
     

Domnul Cornel Bădoiu (din sală):

Dar amendamentul meu...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

E același lucru, stimate coleg. Nu, nu, aveți dreptate. Nu a avut comisia amendamente și numai dumneavoastră. Aveți dreptate.

Supun amendamentul domnului deputat Bădoiu votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 21 voturi pentru amendamentul domnului Bădoiu.

Împotrivă? 79 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cine e pentru textul inițial? 79 de voturi.

Împotrivă? 21.

Abțineri? Nici una.

Adoptat textul lit.h) în formularea inițiatorului.

Dacă la art.25 mai sunt alte obiecțiuni? Votat în formula rezultată din amendamentul 31.

Art.26, 27. Dacă aveți obiecțiuni la textele inițiale? Votate în formula inițiatorului.

Art.28. Urmăriți amendamentul 34. Admis amendamentul, modificat art.28.

La art.29, amendamentul 35.

Domnul deputat Bădoiu.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu (din loja comisiei):

La alin.3 aveam.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci dacă la alin.1, text inițiator, aveți vreo obiecție, la art.29? Votat textul inițial.

La alin.2, urmăriți amendamentul comisiei. Nu sunt obiecțiuni. Votat amendamentul comisiei.

La alin.3, la textul Guvernului, domnul deputat Bădoiu are un amendament.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

De fapt, e o continuare a discuției vizavi de art.1 din proiect, adoptat, unde se spune că acest organism este reprezentant al autorității judecătorești. Pentru a nu da naștere la discuții și speculații, în opinia mea, cei doi membri ai societății civile, care fac parte din acest consiliu, trebuie să aibă un vot consultativ. De altfel, atunci când s-a revizuit Constituția, probabil că s-a gândit la aspectul ca societatea civilă să aibă doi observatori în consiliul ăsta, acolo, dar nicidecum ca ei să hotărască soarta Troiei! De aceea vă rog să fiți de acord cu completarea, în sensul că reprezentanții societății civile participă numai la lucrările plenului. De altfel, vedeți că și dispoziția constituțională subliniază, prin ceea ce spun în continuare, acest rol de observator: "participă numai la lucrările plenului Consiliului Superior al Magistraturii cu vot consultativ".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Inițiatorii și cu președintele comisiei...

Doriți să interveniți sau mențineți textul?

 
     

Domnul Ion Neagu (din loja comisiei):

Menținem textul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Se pronunță pentru menținerea textului inițial.

Supun votului dumneavoastră, în aceste condiții, amendamentul domnului deputat Bădoiu.

Cine este pentru? 2 voturi pentru.

Împotrivă? Este evident, marea majoritate a celor prezenți e împotriva amendamentului.

Supun, totuși, pentru că au fost obiecțiuni, alin.3, în formularea inițiatorului, votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 89 voturi pentru.

Împotrivă? 24 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

La art.30, urmăriți amendamentul 36. Admis amendamentul, modificat acest text.

Titlul capitolului IV. Votat în unanimitate.

Titlul secțiunii 1-a. Votat în unanimitate.

Art.31. Urmăriți amendamentul 39. Votat amendamentul, modificat articolul 39.

Art.32. Urmăriți amendamentul 40. Votat amendamentul, modificat textul.

Art.33, amendamentul 41. Admis amendamentul, modificat textul, numai la alin.1.

Art.34. Urmăriți amendamentul 42. Admis amendamentul, modificat textul.

Titlul secțiunii a 2-a. Votat nemodificat.

Art.35. Urmăriți amendamentul 44. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.36, amendamentul 45. Admis amendamentul, modificat art.36.

Art.37, amendamentul 46. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.38, amendamentul 47. Admis amendamentul, modificat art.38.

Art.39. Nu sunt obiecțiuni, nu sunt amendamente. Dacă aveți obiecțiuni? Admis textul inițial.

Titlul secțiunii a 3-a. Votat textul inițial.

Art.40. Urmăriți amendamentul 50. Admis amendamentul, modificat art.40.

Art.41, amendamentul 51. Admis amendamentul, modificat art.41.

Art.42. Nu sunt amendamente. Dacă aveți obiecțiuni? Votat textul inițial.

Titlul secțiunii a 4-a. Votat nemodificat.

Art.43. Urmăriți amendamentul 54.

La art.43, domnul deputat Bădoiu.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Stimați colegi,

Dacă veți fi atenți, veți constata că, în situația în care membrii Consiliului Superior al Magistraturii comit abateri, ei scapă judecății consiliului. De aceea mie mi se pare că această discriminare nu este corectă. Ei sunt, în continuare, magistrați pe perioada celor 6 ani, cât fac parte din Consiliul Superior al Magistraturii și, drept urmare, ca tot omul, de principiu, pot greși. Dacă pot greși, atunci, nota bene, trebuie să urmeze aceeași cale în ce privește cercetarea abaterii comise și, după caz, sancționarea sau nesancționarea celor comise, săvârșite. Drept urmare, eu, aici, aveam un amendament, un nou alineat, alin.3 care spune așa: "Prevederile alin.1 se aplică și magistraților membri ai Consiliului Superior al Magistraturii". Replica colegilor mei a fost: domnule, dar se regăsește la art.52, acolo e sediul materiei, unde acești membri, dacă încalcă deontologia profesională etc., etc., pot fi sancționați.

Iertați-mă, acela este un text ambiguu, vag și nu e la obiect, ba, mai mult, dacă nu veți accepta punctul meu de vedere, veți lăsa impresia că acești domni sunt deasupra tuturor. Sunt niște zei care nu se supun regulilor omenești, ceea ce mie mi se pare că nu este corect. De aceea vă rog să fiți de acord cu amendamentul subsemnatului.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte, vă rog să vă precizați poziția comisiei.

 
   

Domnul Ion Neagu:

Îmi pare rău că prelungim aici discuțiile din comisie, însă s-a replicat punctual, exact și corect, atunci, la acest amendament, că nu sunt niște zei, pentru că art.52 prevede expres "revocarea din funcția de membru ales al consiliului" și continuă textul. Adică și pentru membrii consiliului există instrument expres prevăzut în art.52, pe care va urma să-l supunem la vot. De aceea, stimați colegi, menținem textul trimis de comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Marcu Tudor.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cu tot respectul pentru amândoi superprofesioniștii în domeniu față de mine, dar eu cred că, din ce a explicat domnul Neagu, nu se regăsește în propunerea pe care a făcut-o domnul Bădoiu, deoarece nu întotdeauna un membru al Consiliului Superior al Magistraturii este revocat din funcția aceasta, în cazul în care a greșit. El poate fi pus numai în discuție, fără să fie revocat. Domnia sa, domnul Neagu, zice așa: "Dacă este revocat, urmează calea firească la fel ca orice magistrat și, ca atare, în acel consiliu, poate fi judecat și sancționat". Dar nu întotdeauna aceasta e o supremă sancțiune, dar, până atunci, e poate și trebuie să fie supus unei judecăți, chiar fără riscul de a fi scos din Consiliul Superior al Magistraturii sau chiar să fie sancționat, dar trebuie să fie pus în discuția cuiva. De aceea, pentru că ambele texte sunt paralele, după părerea mea, eu zic că este cel mai rezonabil să acceptăm, chiar dacă e redundant, într-un fel, după cum zice domnul Neagu, textul propus de domnul general Bădoiu, pentru că e mai explicit. Spune așa: În cazul în care un astfel de membru a greșit, el poate și trebuie să fie supus, în acel consiliu din care face parte, judecății, urmând a fi sancționat sau nu. Domnul Neagu s-a dus chiar la extremă și a zis: e sancționat și e scos afară. Poate nu e nevoie! De aceea trebuie să rămână textul domnului Bădoiu, ca nefiind în neconcordanță cu articolul invocat de domnul Neagu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

M-ați întrerupt!

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Iertați-mă, dar un singur cuvânt pentru a vă da un exemplu. Dacă am exclude această idee a posibilității punerii în discuție și a ajunge până la măsura extremă a revocării, am ajunge ca în cazul domnului Ralu Filip, care nu poate să fie revocat de Parlamentul care l-a numit și care face ce vrea. Așa ceva nu se poate. Măcar asta trebuie prevăzut în lege.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Bădoiu. Ați auzit și argumentele pro și contra.

Cine este pentru? 37 de voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să votați și cei care nu vreți să votați! (Se adresează celor care nu votează în nici un fel) 84 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

S-a respins amendamentul.

Supun, în aceste condiții, art.43, în formularea cuprinsă în amendamentul 54 al comisiei.

Cine este pentru? 85 voturi pentru.

Împotrivă? 28 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

 
     

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Procedură!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Marcu Tudor are o problemă de procedură.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc foarte mult.

Eu zic că am întârziat destul, față de ora 12, când trebuia să trecem la votul final și că am căzut de acord, toți cei cu care am discutat, că este momentul să începem votul acesta final, deoarece, oricum, trebuie să trecem etapa aceasta și dacă o trecem când deja e mai târziu decât acum riscăm să avem chiar un cvorum mai mic decât în momentul ăsta.

Vă mulțumesc.

(Domnii deputați Acsinte Gaspar, Alexandru Sassu și Ion Neagu se consultă la prezidiu cu domnul președinte Valer Dorneanu)

 
     

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Prea multe capete, întârziem. Treceți la vot!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Tudor, eu știu că dumneavoastră sunteți militar de carieră și decideți, în mod rigid, ca orice militar. Noi, aici, suntem o democrație și ne consultăm.

 
     

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Așa este programul! Programul a fost la ora 12!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Nu mai trebuie să supun votului dumneavoastră propunerea domnului Tudor, pentru că, într-adevăr, acesta este programul și vă propun să întrerupem aici dezbaterea la art.44.

Vom începe mâine dezbaterile cu acest proiect, continuând apoi cu celelalte care sunt înscrise pe ordinea de zi.

 
Supunerea la votul final:  

În aceste condiții vom trece la exprimarea votului final cu privire la proiectele care sunt înscrise.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind readmisia cetățenilor statelor lor și a străinilor aflați în situație ilegală pe teritoriile acestor state, semnat la București la 19 ianuarie 2004 (adoptat);

Primul proiect este cel pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind readmisia cetățenilor statelor lor și a străinilor aflați în situație ilegală pe teritoriile acestor state, semnat la București la 19 ianuarie 2004, lege ordinară.

Rog toți colegii să poftească în sală.

Cine este pentru? 211 voturi pentru.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Lituania privind readmisia cetățenilor proprii și a străinilor, semnat la București la 19 februarie 2004 (adoptat);

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Lituania privind readmisia cetățenilor proprii și a străinilor, semnat la București la 19 februarie 2004, tot lege ordinară.

Cine este pentru?

La primul nu am întrebat dacă sunt voturi împotrivă sau abțineri? Sunt? Nu.

La proiectul al doilea. Voturi pentru Acordul cu Lituania?

211 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Negrești prin reorganizarea comunei Dobreni, județul Neamț (adoptată propunerea de respingere);

Propunerea legislativă privind înființarea comunei Negrești prin reorganizarea comunei Dobreni, județul Neamț, caracter organic. Comisia a propus respingerea.

Cine este de acord cu această propunere?

198 voturi pentru respingere.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Respins propunerea.

  Propunerea legislativă privind înființarea comunei CIOHORĂNI, județul Iași (adoptată propunerea de respingere);

Propunerea legislativă privind înființarea comunei Ciohorăni, județul Iași. S-a propus respingerea.

Cine este pentru această propunere?

210 voturi pentru respingere.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 5 abțineri.

Deci, 210 voturi pentru respingere, nici un vot contra, 5 abțineri.

  Propunerea legislativă privind declararea ca oraș a comunei Giroc - Chișoda, județul Timiș (adoptată propunerea de respingere);

Propunerea legislativă privind declararea ca oraș a comunei Giroc - Chișoda, județul Timiș, caracter organic. S-a propus respingerea.

Cine este pentru? 210 voturi pentru respingere.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 6 abțineri.

  Propunerea legislativă privind înființarea comunei Surdiaș, județul Timiș (adoptată propunerea de respingere);

Propunerea legislativă privind înființarea comunei Surdiaș, județul Timiș, caracter organic.

Cine este pentru respingere cum a propus comisia?

210 voturi pentru respingere.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 7 abțineri.

S-a respins propunerea.

  Proiectul de Lege privind înființarea consorțiilor universitare (adoptat);

Proiectul de Lege privind înființarea consorțiilor universitare, lege organică.

Cine este pentru? 214 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Admis proiectul.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2004 pentru finalizarea vânzării unor pachete de acțiuni ale Băncii Comerciale Române - S.A. către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Corporația Financiară Internațională, precum și către Asociația Salariaților Băncii Comerciale Române - S.A. (adoptat);

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.18/2004 pentru finalizarea vânzării unor pachete de acțiuni ale Băncii Comerciale Române - S.A. către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Corporația Financiară Internațională, precum și către Asociația Salariaților Băncii Comerciale Române, lege organică.

Cine este pentru? 178 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri?

Nici un vot împotrivă, 26 abțineri.

Adoptat proiectul cu 178 voturi pentru, nici un vot contra, 26 abțineri.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.10/2004 privind Statutul personalului vamal (adoptat);

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.10/2004 privind Statutul personalului vamal, lege organică.

Cine este pentru? 175 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

Vă rog să reacționați la timp!

28 voturi împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Cu 175 voturi pentru, 28 contra, 7 abțineri s-a adoptat proiectul de lege.

Vă rog, domnule Tudor.

   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc domnule președinte.

Aș vrea să remarcați faptul că aceste voturi ale noastre, chiar dacă nu izbutim să le impunem prin democrația pe care o avem astăzi, sunt atât de serioase în ce ne privește, încât până și candidatul nostru la Primăria Capitalei, viitorul primar al Capitalei, lăsându-și toate treburile foarte importante pe care le are în momentul acesta, a venit și votează alături de noi.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Amuzament, aplauze în Grupul PSD).

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Să știți că nici nu v-a auzit.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea Legii minelor nr. 85/2003 (adoptat);

Proiectul de Lege pentru modificarea Legii minelor nr.85/2003, lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 214 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Votat cu 214 voturi pentru, nici un vot contra, nici o abținere.

  Proiectul Legii petrolului (adoptat);

Proiectul Legii petrolului, tot lege organică.

Cine este pentru? Tot 214 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri?

Nici un vot contra, o abținere.

Adoptat proiectul.

  Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/1998 privind regimul zonelor defavorizate (adoptat);

Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, lege ordinară.

Cine este pentru? 180 voturi pentru.

Împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abțineri? 22 de abțineri.

Adoptat proiectul cu 180 voturi pentru, 6 voturi împotrivă, 22 de abțineri.

  Proiectul de Lege privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte (adoptat);

Proiectul de Lege privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte, lege ordinară.

Cine este pentru?

182 voturi. Au mai venit între timp doi colegi.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 26 abțineri.

Adoptat cu 182 voturi pentru, nici un vot contra, 26 de abțineri.

  Proiectul de Lege pentru modificarea art. 4 lit. a) alin.2 din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare (adoptat);

Proiectul de Lege pentru modificarea art.4 lit.a) alin.2 din Legea nr.80/1995 privind Statutul cadrelor militare, lege organică.

Cine este pentru? 216 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.15/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare (adoptat);

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.15/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare, lege ordinară.

Cine este pentru? 178 voturi pentru.

Împotrivă? 41 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Domnul Avramescu dorește să explice votul Partidului Național Liberal.

   

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Noi am votat împotrivă, așa cum am votat și ieri la dezbateri, în sprijinul Guvernului, adică nu mă contrazic dacă spun că votăm împotrivă și respingem o ordonanță a Guvernului, încercând să sprijinim Guvernul care știm că va veni în curând cu o reglementare mai justă a datoriilor, ștergerea datoriilor în vederea privatizării, în sensul să rămână obligațiile curate cum au fost la început și șterse numai penalizările, dobânzile ș.a.m.d. care sunt prea împovărătoare. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.3/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 38/1998 privind activitatea de acreditare a laboratoarelor și organismelor pentru evaluarea conformității (adoptat). Ultimul proiect înscris pe ordinea de zi a votului final, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.3/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.38/1998 privind activitatea de acreditare a laboratoarelor și organismelor pentru evaluarea conformității, lege ordinară.

Cine este pentru?

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Am epuizat ordinea de zi.

Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:  

Nu închidem însă ședința înainte de a vă prezenta o notă cu privire la legile care sunt depuse la secretarul general în vederea sesizării de către dumneavoastră a Curții Constituționale.

Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.18/2004 pentru finalizarea vânzării unor pachete de acțiuni ale Băncii Comerciale Române - S.A. către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Corporația Financiară Internațională, precum și către Asociația Salariaților Băncii Comerciale Române - S.A., Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.10/2004 privind Statutul personalului vamal, Legea pentru modificarea Legii minelor nr.85/2003, Legea petrolului, Legea pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, Legea privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte, Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.15/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare, Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.3/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.38/1998 privind activitatea de acreditare a laboratoarelor și organismelor pentru evaluarea conformității, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.35/1997 privind organizarea și funcționarea Instituției Avocatul Poporului, Legea pentru înființarea satului Dămileni, prin reorganizarea comunei Cristinești, județul Botoșani, Legea pentru înființarea satului Slobozia, prin reorganizarea comunei Cordăreni, județul Botoșani, Legea pentru înființarea satelor Bașeu și Vatra prin reorganizarea comunei Hudești, județul Botoșani, Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.11/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale, Legea privind modificarea art.4 din Legea nr. 157/1998 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Fondul pentru Cooperare Economică Internațională - Japonia, privind Proiectul de dezvoltare a Portului Constanța - Sud, semnat la Tokyo la 27 februarie 1998.

Cu aceasta declar închisă ședința de astăzi, ne vedem mâine la ora 9.00, tot în plen.

     

Ședința s-a încheiat la ora 12.35.

 
       

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 11 december 2019, 16:56
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro