Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of June 1, 2004
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.85/09-06-2004

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2004 > 01-06-2004 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 1, 2004

  Intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,25.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistați de domnii Nicolae Leonăchescu și Tudor Mohora, secretari.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața! O zi deosebită!

 
  Olga Lucheria Voinea - declarație despre formele fără fond;

Începem ședința declarațiilor politice cu doamna Olguța Voinea. Va urma domnul Mincu.

   

Doamna Olga Lucheria Voinea:

Bună dimineața! Vă mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi voi vorbi despre formele fără fond.

Populația este supusă zilnic unui tir informațional ce descrie acțiuni și evenimente locale care în cea mai mare parte nu se regăsesc în realitatea cotidiană obiectivă. Paginile ziarelor au fost ocupate timp de câteva luni cu informații despre plantarea unui număr de un milion de arbori în municipiul Galați. Acțiunea s-a dovedit a fi irealizabilă din punct de vedere al timpului și al materialului săditor, imposibil de procurat în asemenea cantitate. Intenția de a lăsa impresia de activitate susținută, fără un fond real, se aseamănă cu construcția de locuințe în cartierul Siret. După un an și jumătate în acest cartier nu s-a ridicat încă nici un bloc de locuințe și încă se mai discută dacă terenul este adecvat scopului. Programul realizărilor primăriei anunță darea în folosință a 954 de locuințe, în anul 2003. În realitate, până la ora actuală, nici un gălățean nu a beneficiat de o asemenea locuință, pentru simplul motiv că acestea nu au fost finalizate.

Programele administrației locale consemnează la realizări și perspective de viitor, parcuri și fântâni arteziene, în timp ce ziarele locale prezintă aceste aspecte într-o cu totul altă culoare. Parcurile, o mizerie. Administrația locală vorbește permanent despre perfecționarea personalului și despre europenizarea relațiilor funcționar-cetățean, în timp ce prefectul Traian Mândru atenționează prin presă instituțiile, cu privire la obligația acestora de a informa cu corectitudine publicul.

Cea mai concludentă dovadă a contradicției dintre fond și formă este inexistența transparenței actului administrativ. Consiliul județean, după îndelungi dispute, a contractat un împrumut de 270 de miliarde de lei. Opoziția a făcut numeroase demersuri pentru a afla cum va fi gestionată această sumă și, mai ales, pentru ce obiective. Ultimul răspuns al președintelui Consiliului Județean a fost: "Veți afla pe 7 iunie". La Capitolul "Neconcordanțe dintre fond și formă" se înscrie și viața unor organisme formale, ca "Anul colectivităților locale", despre care administrațiile locale își amintesc doar atunci când prefectul le adresează reproșuri severe, la intervale de un an.

Pentru a încheia cu cel mai convingător exemplu, amintesc afirmația subprefectului care precizează că vor fi sancționați primarii care se vor opune prin activitatea lor acțiunii de occidentalizare a mediului rural, în timp ce primarul în exercițiu consideră că în anul 2007 nu va exista nici o deosebire între orașul Galați și oricare alt oraș occidental.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Iulian Mincu - prezentarea scrisorii deschise adresate Președintelui României;

Dau cuvântul domnului Iulian Mincu, va urma domnul Petre Posea.

   

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Declarația mea politică de astăzi este o scrisoare deschisă adresată Excelenței Sale Ion Iliescu, Președintele României.

Excelență, de aproximativ 2 ani se încearcă pe diferite căi, proiect de ordonanță de urgență în anul 2002, proiect de lege în 2004, să se acrediteze ideea falsă și profund dăunătoare practicii medicale românești că pentru transpunerea în practică a prevederilor directivelor europene care reglementează formarea inițială în profesia de asistent medical, responsabil de îngrijiri medicale și respectiv de moașă, este imperativ necesar ca pregătirea acestora să se facă exclusiv în instituții de învățământ superior cu o durată a studiilor de 3 sau 4 ani. Acum, când legea privind exercitarea profesiei de asistent medical și a profesiei de moașă, precum și organizarea și funcționarea Ordinului asistenților medicali și moașelor din România a fost votată de Senat, de Camera Deputaților și se află în promulgare, domnul ministru Alexandru Farcaș consideră că introducerea pregătirii postliceale pentru aceste două profesii, prin modificarea Secțiunii a 2-a din Capitolul I, formarea în profesia de asistent medical și în profesia de moașă încalcă angajamentele asumate de țara noastră în cadrul procesului de negociere.

În consecință, este necesar, consideră domnia sa, să se revină la condițiile de formare stabilite prin proiectul de lege în forma adoptată de guvern, adică pregătirea asistenților medicali și a moașelor să se facă exclusiv în instituții de învățământ superior, solicitând în acest sens retrimiterea legii la Parlament. Excelent. Din analiza atentă a directivelor europene în domeniul respectiv, Directivele consiliului nr.77/452 ale Comunității Europene, nr.77/453 ale aceleiași comunități, nr.77/453 iarăși, nr. 80/154, nr. 80/155, nr. 2001, precum și Acordul European de la Strasbourg, Legea nr.529 din 2002 promulgată de dumneavoastră, rezultă că în nici unul din aceste documente oficiale ale Uniunii Europene nu se stipulează expres că pregătirea asistenților medicali și moașelor să se facă exclusiv în instituțiile de învățământ universitar, așa cum se dezinformează prin expunerea de motive a prezentului proiect de lege și, respectiv, la scrisoarea domnului ministru Alexandru Farcaș, adresată Cancelariei prezidențiale.

Încercând ca profesionist în domeniu să clarific această discrepanță majoră între ceea ce cuprind directivele Uniunii Europene menționate, respectiv Acordul de la Strasbourg, minim 10 clase pentru acces și 4600 de ore de pregătire din care circa o treime pregătire teoretică și 2/3 pregătire practică, și ceea ce se intenționa într-o propunere de ordonanță de urgență în anul 2002 și se prevede în actuala propunere legislativă din anul 2004, am adresat o interpelare miniștrilor care coordonau la acea vreme activitatea Ministerului Educației și Cercetării, Ministerului Sănătății și Ministerului Integrării Europene.

Răspunsurile primite de la cele 3 ministere, deși evită cu insistență să se facă referiri concrete la întrebările noastre, mi-au permis să formulez următoarele concluzii: a) pentru asistent medical generalist, directivele privind facilitarea liberei circulații asistenților medicali și recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și altor calificări oficiale sunt reglementate numai de Directivele Comisiei Europene nr. 77/ 2001/19 ale Comitetului european din 14 mai 2001; b) pentru moașe, reglementările oficiale sunt numai directivele consiliului nr.8081, 2001/19 ale Comitetului european; c) toate răspunsurile ignoră să facă vorbire despre prevederile Acordului european de la Strasbourg,devenit lege internă, prin ratificarea acesteia de către Parlamentul României, Legea nr.529 din 2002 și promulgată de dumneavoastră; d) directivele consiliului și Acordul de la Strasbourg, Legea nr.529 din 2002 - Capitolul II, prevăd o singură rută profesională pentru care condiția de acces este reprezentată de absolvirea a minimum 10 clase și parcurgerea a 4600 de ore, între care circa o treime pregătire teoretică și circa 2/3 pregătire practică.

În consecință, constat indubitabil că decizia de instruire și formare a asistenților medicali, cum rezultă cu claritate din răspunsurile Ministerului Educației și Cercetării, ale Ministerului Sănătății și Familiei și Ministerului Integrării, exclusiv prin învățământ universitar este impusă de necesitatea armonizării sau compatibilizării cu Directivele Uniunii Europene, cum se invocă, intenționat eronat și cu scop clar de dezinformare a Guvernului și Președinției în expunerea de motive a legii, reprezintă, de fapt, o dorință expresă, partizană și relativ singulară în Europa a unor reprezentanți ai acestor ministere. Acest fapt este demonstrat și de existența în țările europene a multor școli postliceale pentru pregătirea asistenților medicali.

În aceste condiții, în calitatea mea de profesor universitar, doctor în medicină, membru al Academiei de Științe medicale și de inițiator al reformei în sănătate, ca deținător al portofoliului de ministru al sănătății în 1992-1996, apreciez că prevederile actualului proiect de lege care impune formarea exclusivă a asistenților medicali din învățământ superior constituie o exagerare cu consecințe foarte grave în viitor privind calitatea îngrijirii bolnavilor din România.

Afirmam aceasta, deoarece: 1. Numărul de medici și asistente medicale în România este deja sub cel înregistrat în multe țări europene și chiar în fostele țări ale Uniunii Sovietice (Anexa nr.1) 2. Învățământul superior medical nu are capacitatea în prezent de a pregăti numărul de asistenți medicali necesar în condițiile în care ne aflăm în situația de a avea 3,9 asistenți la mia de locuitori, inferior multor țări europene. 3. Medicalizarea profesiei de asistent medical, respectiv de moașă, prin pregătirea exclusivă în învățământul superior va îngreuna accesul obligatoriu cu bacalaureat, în proiectul de lege, față de opțional în Uniunea Europeană, spre aceste profesii al tinerilor cu vocație și, în special, al celor din mediul rural unde, și așa, deficitul de asistenți și moașe este foarte mare. 4. Îngrijirea bolnavului și aplicarea tratamentelor medicale în viitor, numai de către absolvenți de învățământ superior, în tandemul asistent-medic va genera în acest nou parteneriat probleme de conlucrare-colaborare-subordonare cu implicații greu de evaluat în prezent. 5. Cheltuielile statului pentru formarea inițială cresc prin renunțarea la învățământul medical postliceal, în prezent cu taxă, atât în învățământul public, cât și din cel privat prin prevederea de a fi instruit exclusiv în instituții de învățământ superior, gratuit, în condițiile legii. 6. Cheltuielile pentru îngrijirea bolnavilor vor cunoaște o creștere substanțială având în vedere salariile mărite pentru asistenții medicali care vor avea nu studii postliceale, ci superioare. 7. Discriminarea negativă a tinerilor români în propria lor țară, prin impunerea generală de a urma 15-16 ani de pregătire pentru a ajunge asistent medical, absolvent la 21-22 de ani, față de 13 ani de pregătire a unui tânăr din Uniunea Europeană, absolvent la 19 ani, care poate, conform Directivelor Consiliului și Legii nr.529 din 2002, profesa în România. 8. Inducerea de confuzii și chiar stări de conflict între prevederile unui acord internațional, Acordul de la Strasbourg, și Legea nr.529/2002, în concordanță cu învățământul românesc. Anexăm Memorandumul pentru ratificare în Anexa nr.2 și noua propunere legislativă a Guvernului care instituie o singură rută profesională față de cele două existente, așa cum reiese din Legea nr.496/2002 - postliceal-universitar.

Față de cele precizate, vă adresez rugămintea, Excelență, ca pe baza înaltelor dumneavoastră atribuții să reflectați asupra gravelor consecințe ale unei astfel de decizii politice și, pe cale de consecință, să susțineți prin promulgarea legii menținerea a două rute profesionale pentru pregătirea asistenților medicali, respectiv a moașelor, armonizate cu directivele și practica europeană, în concordanță cu Legea nr.529/2002 și cu realitățile concrete din România și, în special, cu cele din mediul rural: a) învățământ superior de scurtă și lungă durată. b) învățământ postliceal - învățământ superior nonuniversitar cu o durată de 3 ani rămânând ca practica să consfințească viabilitatea, eficiența socială și economică a uneia dintre acestea.

Cu alese sentimente, profesorul Iulian Mincu, și, respectiv, denumirile respective - fost ministru al sănătății în perioada 1992-1996.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc. Poate data viitoare scrieți una mai scurtă.

 
  Petre Posea - declarație intitulată Din nou despre alegeri la timpul trecut, dar mai ales la viitor!;

Dau cuvântul domnului Petre Posea și va urma domnul Nicolae Leonăchescu.

   

Domnul Petre Posea:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi prezenți,

Declarația politică de astăzi, din nou despre alegeri - "Din nou despre alegeri la timpul trecut, dar mai ales la viitor!"

O veselie grotescă a cuprins o parte din mediile politice românești cu ocazia lansărilor de candidați pentru alegerile locale. Tot felul de figuri, unele cunoscute dinainte, altele totalmente noi au fost aruncate în arenă cu muzicanți plătiți și focuri de artificii, bineînțeles, nimic pe gratis.

Cu o expresie ceva mai veche și mai țărănească, am spune: "parcă a dat strechea-n ei". Cei mai loviți de acest rău campestru, sunt liberalii. Discursurile lor triumfaliste au întrecut orice așteptări și orice bariere ale bunului simț, motiv pentru care ești înclinat să crezi că realismul și declarațiile rezonabile nu mai au nici o priză la un public electoral înnebunit în fond de noianul lor de promisiuni.

În acest context, PSD constată și dezaprobă populismul exacerbat demonstrat de așa-zisa alianță PNL-PD, în special în abordarea unor probleme economice, aceasta pentru dânșii reprezentând încă o limbă străină.

Așa zișii analiști ai amintitei adunături nu scapă nici un prilej de a născoci fel de fel de texte, prezentate pompos drept studii și documente și de a le lansa acum în plină campanie electorală, încercând să prezinte populației punctul lor de vedere, evident politizat, vis-a-vis de evoluția economică a țării sub guvernarea Partidului Social Democrat.

Pentru a demonta minciunile prezentate drept adevăruri absolute de către Theodor Stolojan et compania, este suficient să-i explicăm punctual o serie de măsuri economice care-i sunt străine, dar care se pare că-i trezesc neliniști și frisoane liderului PNL-ist.

Astfel, ar fi foarte indicat să se afle că, în perioada 2001-2003 sub guvernarea Partidului Social Democrat, datoria publică nou creată a fost utilizată pentru finanțarea deficitelor bugetare, pentru susținerea proiectelor locale și a balanței de plăți.

De asemenea, toate proiectele majore care au stagnat în perioada 1996-2000 au fost reluate în anul 2001. În plus, o parte a datoriei publice interne a fost transformată în datorie publică externă, ceea ce a dus la o scădere spectaculoasă a cheltuielilor cu dobânzile la datoria publică cu peste 2% din p.i.b.

Încă din 2001, Guvernul PSD a fost preocupat de impozitarea forței de muncă, elaborând în acest sens o politică de diminuare a contribuțiilor.

Astfel, în anii 2002 și 2003, impozitarea forței de muncă a scăzut de la 62% la 52,5%, iar în anul 2004 la 49,5%. Totodată, inflația a scăzut de la 40% în 2000 la 14% în 2003, urmând ca în acest an să scadă în jur de 9%, iar creșterea economică se menține la o medie de 5%.

Ca urmare a politicilor fiscale aplicate în 2003, salariul mediu brut a crescut cu 11,4%, de la 5.350.900 lei la 6.612.800 lei, iar salariul minim a crescut cu 23,6% de la 1.750.000 lei la 2.500.000 lei în acest an, acesta situându-se la un cuantum de 2.800.000 lei lunar.

Cum rămâne atunci cu fanfaronada liberalilor? Unde și care sunt realizările acestora în domeniu? De ce nu spun cinstit populației ce-au realizat în 4 ani, timp în care au condus destinele economice ale țării, împreună cu alții de teapa lor?

Theodor Stolojan ar trebui să explice de exemplu de ce liberalii și acoliții lor la guvernarea de tristă amintire au crescut cotele de contribuții aplicate forței de muncă până la fabuloasa cifră de 62% în anul 2000? Din păcate, însă, președintele PNL nu are răspuns la nici o întrebare privind performanțele guvernării 1997-2000, obișnuind doar să mintă cu nerușinare de fiecare dată când iese în public.

În acest context, ca niciodată până acum, alegerile locale n-au dezlănțuit cu atâta putere lupte, chiar fratricide între diferitele forțe politice, toate în goană după sufragiile alegătorilor, nerenunțând uneori nici la loviturile sub centură. Nu este o noutate, am văzut și altă dată, vedem și acum cât rău ne-au adus și încă ne mai fac propagandă electorală murdară, dușmănoasă și atacurile lipsite de fair play ale falșilor sondori de opinie ai așa-zisei opoziții, care nu știu altceva decât să-i defăimeze pe oamenii cinstiți și de valoare ai PSD. Toată această faună a opoziției a adus de fiecare dată prin acțiunile lor mult rău țării.

Mai mult, aceste sondaje, prin parțialitatea lor, încearcă să zăpăcească totul, pur și simplu încercând să denatureze adevărul, evidența, realitatea, cu cifre aberante, dovedind nemernicia și micimea celor care le lansează " În ceea ce mă privește sunt convins de un singur lucru: victoria în alegerile din acest an, locale, parlamentare și prezidențiale, nu poate fi decât a celui mai puternic și mai drept, și acesta nu poate fi decât Partidul Social Democrat.

Vă mulțumesc.

De asemenea, domnule președinte de ședință, permiteți-mi să mai depun o declarație - "Manifestări de suflet în lumea satului românesc."

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc și eu.

 
  Nicolae Leonăchescu - despre practicarea minciunii în campania electorală; Dau cuvântul domnului deputat Nicolae Leonăchescu. Va urma domnul Becsek Garda Dezideriu. Doamna Julia Pataki și domnul Emil Rădulescu au depus la secretariat declarațiile. Și domnul Virgil Popescu, mă scuzați.
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, am reținut din cuvântarea colegului meu, domnul Posea, în baza căreia ar exista o așa-zisă opoziție foarte, foarte slabă. Îi reamintesc că acolo unde nu există opoziție nu există nici democrație, iar varianta puterii ar putea să fie și dictatura.

Și acum permiteți-mi să trec la tema pe care mi-am propus să o dezvolt.

Onorat auditoriu,

În aceste zile fierbinți ale campaniei electorale în care ne propunem să promovăm un standard civilizat al competiției, mi-a fost dat să particip la multe acțiuni derulate în județul Argeș și nu numai în cadrul cărora am stat de vorbă și am aflat detalii privind modul de acțiune al oamenilor politici și reacția alegătorilor față de diferitele oferte și practici politice.

Fără să vreau, fac mereu comparații și verificări, pornind de la gândurile exprimate de alegătorii pe care i-am întâlnit și cu care am discutat pe diverse teme de interes.

Reprezentanții fiecărui partid caută să câștige încrederea electoratului spre a-i obține, în final, votul favorabil.

Fiecare candidat la funcția de primar sau la cea de consilier local își scoate în evidență calitățile și realizările personale precum și programul partidului său.

Toate ar fi bune și la locul lor dacă actorii participanți la această impresionantă competiție ar demonstra în fapt valoarea democrației pe care o declară și ar respecta caracterul de întrecere al acestui maraton politic.

Din păcate nu se întâmplă așa! Am aflat cu stupoare că, în județul Argeș, mulți candidați ai partidului aflat la conducerea țării folosesc minciunaca armă de luptă. Spre a diminua atracția pe care o exercită asupra electoratului liderul Partidului România Mare, senatorul Corneliu Vadim Tudor și partidul însuși, se lansează zvonuri mincinoase care ne îndepărtează tot mai mult de standardele Uniunii Europene la care dorim să aderăm în anul 2007.

Despre liderul Partidului România Mare, în comuna Râca s-a făcut afirmația că va fi un al doilea Vlad Țepeș! Câtă răutate suburbană, ce caractere de grotă!

Minciunile despre extremismul și xenofobia liderilor P.R.M. nu mai sunt crezute de nimeni, prin raportarea la realități, dar se lansează minciuni noi în haine peticite!

În afara faptului că figura marelui voievod român, Vlad Țepeș, este prezentată distorsionat, se minte acum pe alte teme.

Fermitatea discursului și scrierilor politice ale lui Corneliu Vadim Tudor nu mai pot fi taxate drept acte extremiste pentru că nimeni nu mai ascultă asemenea minciuni. Extremiste sunt partidele care au avut puterea în mână și care prin acte extremiste au generat sărăcie ca sursă de instabilitate socială.

O a doua minciună lansată despre Partidul România Mare este aceea că nu are bani și că n-are cu ce ajuta la redresarea economică a țării.

Vezi bine Doamne, alte partide în frunte cu P.S.D. au bani destui și pot rezolva toate problemele grele ale tranziției.

Și acum îmi sună în urechi declarația unui lider marcant al puterii cum că P.S.D. are și bani și soluții pentru redresarea uzinei ARO din Câmpulung județul Argeș!

Rezultatul s-a văzut!

Să fim serioși! Bugetul este al Țării și sursele de venituri se cunosc. Banii provin din munca noastră prin mecanismul impozitelor și taxelor de tot felul, precum și din împrumuturi externe prin care arvunim munca urmașilor noștri.

Nici un partid n-are fabrică proprie de bani! A nu se confunda bugetul Țării pe care Guvernul trebuie să-l execute conform legii, în condiții optime, cu sursele de venit ale partidelor. Nu punem mâna în foc că partidele aflate la conducerea țării un timp n-au confundat bugetul cu pușculița proprie!

Presa este plină cu exemple de deturnare a banului public spre interesele partidului aflat la cârma bugetului.

Și atunci, cum rămâne cu minciunile electorale?!

O concluzie se impune: mint cei depășiți de realitate; capcana minciunii și metoda inducerii în eroare a electoratului au ca rezultat prelungirea acestei tranziții dureroase pentru marea majoritate a populației!

Curajul de a înfrunta realitatea este o calitate rară, dar indispensabilă ieșirii din mizeria în care ne-au adus cei care au deținut puterea.

Practicarea minciunii într-o campanie electorală condamnă Țara la stagnare și obligă tânăra generație să emigreze.

Până când?!

Vă mulțumesc!

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Becsek-Garda Dezideriu Coloman - marcarea unor reacții pozitive și negative în cercetarea ilegalităților forestiere;

Dau cuvântul domnului Becsek Garda Dezideriu, va urma domnul Napoleon Antonescu.

   

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Bătălia împotriva corupției de multe ori este stopată de atitudinea celor care ar trebui să cerceteze ilegalitățile, furturile și prejudiciile aduse economiei naționale, avutului obștesc și proprietății private.

Cazul cel mai concret îl reprezintă raportul trimis de domnul comisar general Marian Pașulea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții în care sunt prezentate constatările făcute ca urmare a verificărilor efectuate în perioada de 28 aprilie - 5 mai 2004 de către comisarii Comisariatului regional Brașov.

Comisia noastră a cerut verificarea unor abuzuri săvârșite de către fosta conducerea a Direcției silvice Miercurea - Ciuc și a Ocolului silvic Gheorgheni la care am primit răspunsuri evazive care dovedesc că verificările cerute de comisie n-au fost realizate, după cum urmează: compensarea datoriilor de la Societatea comercială "Foresta Prim"- Gheorgheni privind existența utilajelor compensate și existența lor evidențiată în contabilitate, scriptic și faptic; fondurile speciale create pentru rezervarea materialelor de construcție pentru efectuarea reparațiilor curente și capitale la cantoanele silvice și la alte construcții; lucrările de investiții executate pe baza devizelor aprobate; achitarea cantității de 368 mc de material lemnos de către firma Societatea comercială "Fazekas Istvan" - SRL, cu sediul în comuna Remetea, care nu a fost realizată nici până în prezent.

La aceste solicitări nu am primit nici un răspuns, iar cercetările nu erau aprofundate nici în cazul celorlalte probleme cerute pentru verificare. Datele pe care ei mi le-au furnizat ca date reale, au fost în prealabil verificate și dovedite atât de către Garda de Mediu, cât și de către Inspectoratul de poliție Harghita. Din textul verificărilor reiese clar că persoanele care trebuiau să fie controlate au coordonat modul de efectuare a verificărilor.

Domnule ministru Ionel Blănculescu, în bătălia împotriva mafiei lemnului ne-ați ajutat extrem de mult. Comisia noastră a fost mulțumită de obiectivitatea controalelor realizate de către Garda Financiară Arad, Bistrița-Năsăud și Târgu Mureș care, prin profesionalismul și corectitudinea lor, au încercat să stopeze corupția în domeniul forestier. Este păcat că la Garda Financiară din subordinea dumneavoastră mai sunt unii care nu îndeplinesc sarcinile de serviciu.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Niculae Napoleon Antonescu - declarație intitulată Realitate - informare și exagerare - dezinformare; Îl invit pe domnul deputat Napoleon Antonescu. Va urma domnul Mircea Ifrim.
   

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Domnule președinte de ședință, vreau să fac o scurtă declarație legată de campania electorală pentru alegerile locale intitulată "Realitate-informare și exagerare-dezinformare".

Așa cum este normal și legal, în această perioadă are loc o intensă campanie electorală, în cadrul căreia au fost mobilizate toate forțele la nivel național și nivel local al partidelor politice, se utilizează toate mijloacele mass media (în special televiziunea, radioul, presa scrisă și la nivel central și local). Se face o intensă propagandă vizuală stradală, discuții de la om la om etc. se împart pliante și alte materiale de prezentare a partidelor și candidaților etc.

Aceste lucruri ar fi normale dacă în cadrul campaniei electorale nu s-ar folosi și mijloace mai puțin elegante, ca să folosesc un termen blând, nu s-ar face numeroase promisiuni fără nici un fel de acoperire, ca să nu spun că uneori sunt de-a dreptul nereale sau chiar aberante, nu se explică populației cum vor realiza obiectivele pe care și le propun și mai ales cu ce fonduri și altele. De multe ori, atât în presa scrisă, dar mai ales la emisiunile t.v. și de radio, unii candidați fac o campanie "murdară", în sensul că folosesc atacul la persoană sau fac afirmații fără acoperire care foarte ușor pot fi taxate drept calomnii și altele.

Și mai grav este faptul că uneori în presa scrisă, dar mai ales în dezbaterile radio sau televizate, unii candidați se pretează la un "stil" care aduce mai mult a teatru, show sau circ, dar în cadrul căreia aparent cu inocență sau glumă, adresează acuze fără acoperire și chiar calomnii la adresa altor candidați care în plus nu sunt lăsați să răspundă fie datorită obrăzniciei și tupeului celor care fac aceste acuze, fie faptului că unii moderatori nu sunt capabili să conducă corect și imparțial aceste dezbateri.

Extrem de grav mi se pare și dezinformarea crasă pe care o practică unii candidați. În acest sens, edificatoare este prestația domnului Traian Băsescu, actualul primar al Bucureștiului și candidat al P.D.-P.N.L. la acest post, la diverse dezbateri televizate în care, pe lângă fapte și realizări reale, mai mult sau mai puțin importante, făcute de Băsescu în ultimii patru ani, la primărie, și în special de Consiliul municipal, își însușește și realizări care nu sunt ale dânsului. În acest sens, vezi emisiunea PRO TV "moderată", oarecum, de domnul Cristi Tabără, în care a afirmat textual că dânsul este sprijinit de realizările sale, cum ar fi 3 magazine Carrefour, un magazin Selgros, un magazin Bricostore și altele. Acest lucru este evident o dezinformare departe de realitate, deoarece toate acestea nu au fost făcute cu banii dânsului sau ai familiei sale și nici măcar cu fonduri aduse de domnul Traian Băsescu. Mai mult, nici măcar aprobările nu le-a dat dânsul, ci Consiliul Municipiului București, unele chiar înainte ca dânsul să fie primar.

Cum este posibil ca cineva să-și aroge cu un tupeu greu de imaginat realizări, cu adevărat remarcabile pentru București. Ele au fost realizate cu sprijinul și aportul a foarte mulți factori locali, centrali și chiar guvernamentali. De altfel, domnul Băsescu Traian nu este singurul candidat care procedează așa, lucruri similare, mai mult sau mai puțin evoluate, având loc și în alte județe, municipii, orașe sau comune.

În concluzie, consider că în toată această campanie electorală, indiferent cât de agresivă ar fi, trebuie păstrată o decență, o informare corectă a electoratului, o prezentare de obiective realizabile și plauzibile și trebuie eliminate atacurile la persoană, teatralismul, circul, dezinformarea și chiar coruperea prin mijloace care nu au nimic în comun cu democrația.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Mircea Ifrim - declarație ce are ca obiect problema respectării legilor și a legislativului de către Executiv;

Dau cuvântul domnului deputat Mircea Ifrim. Va urma domnul Florin Iordache.

   

Domnul Mircea Ifrim:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta declarație are ca obiect problema respectării legilor și a legislativului de către Executiv. Încep prin a spune că la Comisia de sănătate s-au promovat 182 de legi în această legislatură, în comparație cu 8 ani anteriori când s-au făcut 74 de legi, dintre care 48 sunt proiecte legislative ale membrilor comisiei și ale deputaților și un număr de peste 1500 de amendamente.

Situația în sănătate însă este, în ciuda acestui fapt, de o gravitate excepțională. Și aș sublinia faptul că această criză a fost de așa natură încât să facă distinși oameni ai sănătății să spună că nu s-a mai întâlnit o asemenea criză din perioada interbelică până în prezent.

Faptul se regăsește și în nerespectarea legilor și a legislativului. Și am să exemplific cu câteva elemente. Legea sănătății mintale, care a fost făcută și apărută în 2002, nu este respectată. Mai mult decât atât nu s-au făcut instrucțiuni de aplicare, astfel încât am ajuns în discuția lui International Amnisty, Comitetului european pentru prevenirea terorii, Centrului pentru apărarea persoanelor cu handicap mintal, întrucât situația în spitalele de neuropsihiatrie este de un tragism de neimaginat, alocația de 60.000 de lei pentru medicamente este absolut insuficientă, personalul medical este sub numărul minim care ar putea să asigure această asistență, iar situația este din ce în ce mai gravă. Fără a mai menționa psihiatria infantilă, în această zi de 1 iunie, ziua copilului, când spitalele de psihiatrie infantilă dovedesc faptul că nu avem nici cea mai elementară grijă față de copii.

Un alt exemplu, Legea spitalelor (la care s-a muncit foarte mult, amânată cu aproape un an întrucât nu se dorea autonomia spitalelor), la ora actuală, nu este respectată prin instrucțiuni care se emit și care dau în anumite momente, și prin interpretarea celor care le execută, dreptul direcțiilor sanitare de a se imixtiona în consiliile de administrație, ducând la perturbări grave în activitatea spitalelor, citez situația de la Arad.

Al treilea, se emit ordonanțe de urgență la mai puțin de o lună după trecerea unei legi prin Parlament pentru a anula anumite prevederi legale. Este vorba de faptul că s-a emis ordonanța de urgență prin care din nou se dau în administrarea primăriilor și consiliilor locale clădirile clinicilor universitare. În condițiile în care aceste autorități locale nu au fonduri și se imixtionează în activitatea sanitară cerând chirii de la sistemul sanitar, dar, pentru a face propagandă electorală, redăm aceste clădiri, încălcând, la o lună de la intrarea în vigoare a unei legi, ceea ce Executivul a stabilit cu judiciozitate în decurs de mai mult de un an.

De asemenea, există legi blocate. Am făcut Legea asigurărilor de sănătate. Ea ar fi adus cei 2 miliarde de dolari ai oamenilor, adunați anual, în sistemul de sănătate și ar fi făcut ca această criză să nu mai fie. Această lege votată pe articole este blocată la votul final prin Ordonanță nr.150 care face cea mai mare naționalizare de la 11 iunie 1948 până în prezent.

Mă adresez, dumneavoastră, domnule prim-ministru, cu rugămintea de a vă apleca atenția asupra acestor aspecte, de a nu mai imixtiona Executivul în legislativ, de a respecta principiul de bază al democrației privind separarea puterilor în stat, legislativ-executiv și judecătorească, a respecta legislativul, a respecta legile țării.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Florin Iordache - intervenție cu tema 1 Iunie, Ziua internațională a copilului;

Dau cuvântul domnului Florin Iordache. Va urma domnul Ioan Miclea.

   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Intervenția mea de astăzi se intitulează "1 Iunie, Ziua internațională a copilului".

La 1 iunie, în întreaga lume se sărbătoresc copiii, adică tinerele vlăstare care vor asigura dezvoltarea și perpetuarea în viitor a oamenilor. În această zi, în lume, copiii primesc daruri, sunt înconjurați cu mai multă grijă și atenție decât de obicei, iar ei încearcă, prin mici spectacole, să mulțumească cum știu ei mai bine celor care au grijă de ei.

În ultimii patru ani, copiii din România au avut parte numai de lucruri minunate din partea celor care le pregătesc viitorul. Mă refer la introducerea programului "Cornul și laptele", în grădinițe și școli, la asigurarea de microbuze la școlile unde copiii locuiesc mai departe, la dezvoltarea și introducerea de calculatoare în școli și licee, la bursele școlare, la construcții noi de creșe, grădinițe, școli, licee și săli de sport.

Iată că, începând cu anul 2001, de când soarta copiilor este gestionată foarte bine de actualul guvern condus de domnul Adrian Năstase și pentru copiii României viitorul este mai sigur și mai luminos.

Prin tot ceea ce s-a întreprins în ultima perioadă, s-a demonstrat că într-adevăr soarta României este pe mâini bune, iar direcția țării noastre este cea corectă, adică spre normalitate, spre integrarea în Uniunea Europeană.

"La mulți ani!" copiilor din întreaga lume.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulțumesc și eu.

 
  Ioan Miclea - declarație politică intitulată Să vă fie rușine, domnule Elio di Rupo!;

Dau cuvântul domnului Ioan Miclea. Va urma domnul Gheorghe Dinu.

Parlamentarii: Ioan Timiș, Dumitru Bentu, Ștefan Baban, Mircea Costache, Constanța Popa și Corneliu Ciontu au depus la secretariat declarațiile.

   

Domnul Ioan Miclea:

Declarația mea politică se intitulează astfel: "Să vă fie rușine, domnule Elio di Rupo!".

Ne-a vizitat țara în luna acesta domnul Elio di Rupo, președintele Comitetului Autorităților Locale al Internaționalei Socialiste, cu scopul declarat de a susține candidații PSD la alegerile locale.

Personal, gestul mi se pare firesc, ba chiar lăudabil, ca o persoană marcantă din Internaționala Socialistă să-și susțină colegii în campania electorală. Aș spune că gestul în sine face onoare țării noastre.

Numai că, în loc să își laude colegii de la Internaționala Socialistă, să le prezinte "marile realizări" pe baza cărora electoratul să fie motivat de a-i realege, domnul în cauză se dedă la atacuri murdare, suburbane, gratuite și nejustificate la adresa Partidului România Mare, partid care, cu voia sau fără voia domnului Elio di Rupo sau al PSD, este al doilea ca mărime din țară și care reprezintă, în Parlamentul României, un important segment al electoratului român.

Iată de ce josnicii este în stare acest domn (citez din declarația publică a domniei sale): "Cu ocazia alegerilor locale din România, doresc să transmit, ca președinte al Comitetului Autorităților Locale al Internaționalei Socialiste, sprijinul meu total candidaților social democrați.

Mă gândesc în mod special la candidatul PSD, Ioan Rus, care va înfrunta, cu sprijinul comunității maghiare, în orașul atât de simbolic, Cluj-Napoca, pe Gheorghe Funar, secretar general al partidului ultranaționalist și xenofob, România Mare".

Orișice om normal, citind declarația de mai sus, își pune logic cel puțin trei întrebări:

1. De ce domnul Elio di Rupo "se gândește în mod special" la candidatul Ioan Rus din Cluj-Napoca și nu se gândește la domnul Mazăre de la Constanța sau la Ionescu sau Popescu din Cucuieții din Deal?

Vă răspund eu: domnul Ioan Rus are mari probleme cu electoratul clujean și are în față, într-adevăr, un adversar redutabil în perioada domnului dr.ec.Gheorghe Funar și în acest context nu este exclus ca declarația demnitarului socialist să fi fost sugerată chiar de către domnia sa, deoarece a simțit nevoia și a unui asemenea sprijin.

2. Domnul Elio di Rupo își permite să eticheteze, absolut gratuit, grosier și nedemn un partid românesc ca ultranaționalist și xenofob. Care acțiuni ale partidului în cauză îl îndreptățesc să facă aceste afirmații? De unde cunoaște domnia sa că Partidul România Mare are o asemenea politică, decât din "sugestiile" răuvoitoare ale celor interesați în denigrarea noastră și pentru care suntem un adversar de temut?

Că domnul di Rupo vorbește în necunoștință de cauză, că nu cunoaște statutul, programul și activitățile partidului nostru, care dovedesc contrariul, ne face să credem că declarația i-a fost sugerată.

3. Domnul di Rupo vede câștigarea alegerilor la Cluj-Napoca de către domnul Ioan Rus: "cu sprijinul comunității maghiare", dar uită să spună care este prețul acestui sprijin. Vi-l spun tot eu.

Conform unei înțelegeri între PSD Cluj și UDMR, acesta din urmă își retrage propriul candidat de la primărie și îl sprijină pe domnul Ioan Rus, dacă acesta, devenind primar, le va satisface următoarele pretenții:

  1. astuparea gropilor provenite din săpăturile arheologice din centrul municipiului Cluj-Napoca (UDMR-ului îi este greu să digere originea latină a locuitorilor acestor meleaguri. "Gropile" despre care se vorbește sunt de fapt vestigii romane);
  2. înființarea a două facultăți în limba maghiară la Universitatea Babeș-Bolyai (și aceasta în ciuda opoziției Senatului Universității, care, împreună cu catedrele de naționalitate maghiară, au respins categoric această cerere);
  3. afișarea plăcuțelor trilingve (!?) la intrarea în municipiul Cluj-Napoca (și aceasta în disprețul total al legii, care pentru municipiul Cluj-Napoca nu prevede această obligativitate, deoarece nici o minoritate națională nu depășește 20%);
  4. afișarea de inscripții trilingve în stația CFR Cluj-Napoca (fără comentarii!);
  5. acordarea de sprijin material din partea statului român pentru învățământul confesional al bisericilor tradiționale maghiare (de ce nu și pentru cele române, cehe, slovace, armene, ucrainene, țigănești, sârbe, ruse, turcești, tătare și așa mai departe?);
  6. demontarea plăcuțelor care lezează sensibilitatea maghiarilor amplasate de primarul Gheorghe Funar (aceste plăcuțe citează articolele din Constituția României ca cele privitoare la limba oficială și la integritatea, suveranitatea și independența României. De ce or fi lezând sensibilitatea unor cetățeni români, chiar de etnie maghiară, aceste lucruri?).

Acesta este prețul pentru care domnul ministru Ioan Rus vinde demnitatea și onoarea populației românești din Cluj-Napoca, doar pentru a accede la conducerea primăriei.

Oare nu este un preț prea mare, stimate domnule ministru?

În încheiere, aș dori să-mi exprim aici o altă nedumerire referitoare la această declarație: PSD a afirmat în nenumărate rânduri că va duce o campanie electorală cinstită și curată, fără atacuri la persoane și partide sau organizații politice.

Din păcate, declarația liderilor săi contrazice flagrant această poziție. Pe cine trebuie să credem și ce trebuie să credem despre PSD?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Gheorghe Dinu - declarație politică cu titlul Proasta gestionare a infrastructurii de transport, premisă de catastrofă;

Dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Dinu. Va urma domnul Costel Marian Ionescu.

Deputații Ion Mocioalcă, Tiberiu Zbârcea, Ion Bozgă au depus declarațiile la secretariat.

   

Domnul Gheorghe Dinu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Proasta gestionare a infrastructurii de transport, premisă de catastrofă".

În decursul exercitării mandatului meu de deputat, am avut numeroase propuneri legislative și intervenții de la tribuna Camerei Deputaților, prin care am încercat sensibilizarea Executivului la problemele grave ale sectorului transporturilor terestre. Din păcate, ultimele evenimente rutiere, care au culminat cu catastrofa rutieră de la Mihăilești, Buzău, soldată cu numeroși morți și răniți, tind să-mi dea dreptate.

Proasta gestionare a modului de transport terestru, încărcarea excesivă a infrastructurii rutiere în timp ce infrastructura feroviară nu este utilizată nici 30% din capacitatea sa pentru transportul mărfurilor creează premise pentru accidente și chiar catastrofe, așa cum de altfel s-a și întâmplat.

Reamintesc că, în anul 2002, am promovat o inițiativă legislativă pe care Guvernul și majoritatea parlamentară mi-au respins-o, ce viza completarea art.22 din Ordonanța Guvernului nr.19/1997 privind transporturile, în sensul obligării Ministrului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, ca la acordarea autorizațiilor și licențelor pentru efectuarea transportului pe drumurile publice, să întreprindă studii și analize privind numărul de autorizații și condițiile de acordare pe fiecare relație și mod de transport, astfel încât să se asigure utilizarea optimă atât a infrastructurii rutiere, cât și a celei feroviare, potrivit cu capacitatea de trafic a fiecăreia, pentru creșterea gradului de siguranță a transportului și a protecției mediului.

Personal, mă deplasez între Brașov și București, săptămânal, și nu pot să nu observ ce mastodonți de zeci de tone circulă între Brașov și Comarnic, autocisterne încărcate cu produse chimice sau combustibili, adevărate bombe pe roți care, pe Valea Timișului sau Valea Posadei, spre a se putea înscrie în curbele de aproape 180 de grade, sunt obligate să ocupe ambele sensuri de circulație.

Nu mai departe cu zece-cincisprezece zile în urmă, la de-acum celebra curbă a morții de la Comarnic, și presa românească a făcut mult caz despre această situație, care parcă prevedea nenorocirea de la Mihăilești, Buzău, un camion încărcat cu 20 de tone de fier vechi, la sfârșitul coborârii pe pantele Văii Posadei, nu mai poate frâna, se răstoarnă și provoacă un accident rutier cu consecințe extrem de grave pentru șofer, mijloc de transport, șosea și zona înconjurătoare.

Acest gen de accident n-a fost singular. Cu câteva luni în urmă, un alt camion încărcat cu var se răstoarnă în același loc, iar într-un an destul de apropiat, înainte de a se construi parapetul de beton din zonă, construit de fapt din același motiv, un camion scăpat din efectul frânării s-a oprit în școala din zonă și numai neconcordanța între programul școlar și momentul accidentului, a făcut ca urmările acestuia să nu fie catastrofale.

Domnule ministru Miron Mitrea, mă adresez dumneavoastră ca specialist în transportul auto acum, nu considerați că trebuie luate măsuri necesare pentru a se introduce ordinea în acest domeniu? De ce se umblă doar la efecte și nu la cauze? Cum puteți dumneavoastră, și nu numai dumneavoastră, ca specialist auto, dar și specialiștii din administrație și internelor, care au văzut la viața domniilor lor foarte multe accidente, să nu observați că unui camion de 20 tone frâna pe o pantă de 20-30 la mie pe distanțe de 15-20 km, i se încing saboții de frânare, iar sistemul de frânare este extrem de periclitat?

Nu este neapărat opinia unui specialist în transporturi auto, dar vă pot spune, ca fost feroviar, că transportul feroviar pe pante mari se desfășoară de zeci de ani după reglementări europene stricte consacrate de o experiență îndelungată. Astfel, un tren cu mai mult de 1500 de tone care este în drum de la Brașov spre Predeal, este descompus în Brașov în două cupluri, tocmai pentru a nu se pune în pericol efectele frânării.

De asemenea, la Predeal, absolut toate trenurile care vin spre Brașov sau se îndreaptă spre București, au prevăzută proba frânei.

Tradițiile arată, fără putință de tăgadă, că cel mai sigur mod de transport rămâne totuși cel feroviar. De ce nu utilizăm infrastructura căii ferate pe care și așa trebuie s-o menținem funcțională cu bani grei și nu reducem drastic numărul mastodonților de pe șosele care pe lângă că ne deteriorează grav drumurile, și așa aflate în stare deplorabilă, mai pun în pericol și securitatea celorlalți participanți la trafic.

Probabil că acordarea de autorizații și licențe de transport este profitabilă pentru unii.

Catastrofa de la Mihăilești constituie un serios semnal de alarmă și pentru brașoveni. De ani de zile, guvernanții discută despre necesitatea unei șosele ocolitoare a Brașovului, pentru ca traficul greu în tranzit să nu mai străbată municipiul. Ce s-ar întâmpla dacă o asemenea explozie s-ar produce în oraș, pe bulevard, în dreptul gării, de exemplu?

De ce nu se întreprinde nimic pentru ca lucrările la ocolitoare să demareze și să se execute de urgență, înainte de a se produce o catastrofă cu consecințe imprevizibile și incalculabile? Catastrofa de la Mihăilești, pentru cei ce vă aflați astăzi la guvernare, vă îndeamnă să trageți învățămintele cuvenite din aceste accidente deosebit de tragice și să vă determine, printr-o politică înțeleaptă în transporturi, alegerea mijlocului de transport cel mai potrivit felului mărfii, ținând cont de această politică și de semnalele venite de la opoziție.

Domnule ministru Mitrea, repet, de ce trebuie ca infrastructura feroviară să stea nefolosită, în timp ce infrastructura rutieră trebuie să fie sufocantă de tot felul de tiruri, care mai de care mai încărcate și mai periculoase, unele adevărate bombe pe roți, așa cum s-a întâmplat la Mihăilești.

Chiar este necesar și oportun să închideți 3000 km cale ferată încărcând și mai mult infrastructura rutieră? Oare, într-adevăr, în România nu mai e nevoie de cale ferată?

Răspunsul nu poate fi decât unul singur: actuala politică în transporturi este catastrofală. La propriu. Oare câți oameni trebuie să mai moară pentru a se face ordine în transporturi?

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Costel Marian Ionescu - declarație politică din ciclul Torțelul comportării pesediste;

Dau cuvântul domnului deputat Costel Marian Ionescu. Va urma doamna Smaranda Ionescu.

   

Domnul Costel Marian Ionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi face parte din ciclul "Torțelul comportării pesediste".

Ca să mă explic: torțelul sau cuscuta, din punct de vedere științific, este o plantă parazitară care parazitează leguminoasele prin sufocare.

Am făcut această comparație deoarece partidul de guvernământ, PSD, se comportă cu toate partidele din opoziție și în special cu P.R.M.-ul în scopul diminuării prestigiului acestora și a sufocării lui.

Demonstrație de forță pe ulițele din Conțești, Răcari și Tărtășești din județul Dâmbovița. Sâmbătă, 28 mai, anul curent, de Moșii de vară, liniștea a trei localități din județul Dâmbovița a fost tulburată de o delegație a P.S.D.-ului, condusă dintr-un Geep Mercedes ultimul tip, la volanul căruia se afla deputatul Valentin Calcan, în urma lui fiind un alai motorizat format din circa 50 de automobile, toate drapate cu steagurile partidului și împopoțonate cu afișele electorale ale candidaților.

Bieții săteni și-au făcut semnul crucii când au văzut atâtea mașini cu farurile aprinse când încă soarele era sus, claxonând continuu, crezând că este vorba despre un cortegiu funerar. Lumea se întreba, totuși, de ce nu bat clopotele?! Și cine și câți or fi murit, de e așa mare suita?! Nici orătăniile n-au avut liniște și au început să alerge prin curțile oamenilor, de colo, colo, crezând că a venit sfârșitul lumii sau s-a țicnit lupul! Toți localnicii au intrat în panică. Doar cei de la volanul mașinilor, înșiruite după cea a șefului, rânjeau a dispreț spre cei care nu mai înțelegeau nimic. Când și-au dat seama despre ce este vorba, cetățenii au avut doar sudălmi la adresa lor.

Spre exemplu, cetățeanul Ioniță M.Alexandru din comuna Conțești a exclamat cât l-au ținut puterile: "De unde au pesediștii ăștia atâția bani de benzină, când eu n-am nici pentru a cumpăra cârje pentru soția mea care este paralizată?" Numai țigănuși de pe șoseaua București-Târgoviște, din apropierea viitoarei pasarele Ghergani, i-au întâmpinat pe aceștia fluturându-și mâinile cu buchete de maci, culese de pe câmpurile din apropiere, câmpuri de circa 30 de hectare ce au rămas pârloagă datorită ocupării acestora de către romi, prin politica nepăsătoare și uneori de încurajare a acestora ce este practicată de actuala conducere a Primăriei Conțești, în total dispreț față de proprietarii acestor loturi.

Când n-ai argumente pentru susținerea unor idei, apelezi la forță. Așa a făcut și PSD-ul în sâmbăta Moșilor de vară în Conțești, Răcari și Tărtășești, localități în care din 1990 încoace, toate guvernările au pus pe primul loc propriile interese, înavuțirea peste măsură a celor care au condus comunele respective, precum și acoliților acestora.

În ceea ce-i privește pe cetățeni, aceștia au fost amăgiți cu deja celebrele sacoșe cu cei trei trandafiri. De fapt, reprezintă singurul sprijin concret pe care actualii guvernanți l-au dat celor de la care acum vin și cer voturile.

Din aceste motive, Partidul România Mare, Filiala Dâmbovița, solicită electoratului să nu cadă în noua capcană întinsă de P.S.D. prin tot felul de tertipuri, aidoma sufocării culturilor de către torțel, și să voteze așa cum îi dictează conștiința și credința, adică cu candidații Partidului România Mare, singurul partid care are demnitatea și determinarea politică și morală față de toate celelalte formațiuni politice, că poate să schimbe cu adevărat situația dezastruoasă a țării.

Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Smaranda Ionescu - adresare domnului prim - ministru cu privire la accidentul de la Mihăilești, Buzău;

Dau cuvântul doamnei Smaranda Ionescu. Va urma domnul Gheorghe Pribeanu.

   

Doamna Smaranda Ionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi se adresează domnului prim-ministru.

În ziua de 24 mai 2004, a avut loc un groaznic accident rutier produs în zona comunei Mihăilești, județul Buzău.

Atunci, și-au pierdut viața 18 persoane nevinovate, dintre care 2 reporteri ai "Antenei 1" și 6 pompieri eroi, toți aflați la datorie, precum și alți civili care circulau pe șosea sau se aflau în locuințele lor în acel moment. Mulți alții au fost răniți în aceeași împrejurare.

Opinia publică a fost consternată de graba și excesul de zel cu care autoritățile s-au grăbit să finalizeze ancheta la fața locului și să refacă carosabilul Drumului național nr.2, deteriorat de enormul crater provocat, dacă într-adevăr aceasta este cauza, de azotatul de amoniu transportat de un camion care s-a răsturnat.

Toți deplângem cele întâmplate, Guvernul și-a trimis miniștrii și reprezentanții la fața locului după începerea astupării craterului, și s-a ajuns la concluzia că ancheta s-a făcut cu profesionalism, iar în ședința sa de săptămâna trecută a hotărât să acorde ajutoare familiilor victimelor. Ieri, s-a stabilit chiar și vinovatul: șoferul mort al autocamionului.

Dar acolo au murit și au fost răniți mulți oameni. A fost o veritabilă catastrofă ale cărei cauze nu sunt încă pe deplin elucidate.

Nu credeți, domnule prim-ministru, că și în această ocazie s-ar putea decreta o zi de doliu național pentru memoria acestor persoane, multe dintre ele moarte în exercițiul funcțiunii, așa cum s-a procedat de altfel pentru soldații români morți în diverse misiuni NATO, în afara granițelor țării, sau pentru românii care se aflau din diverse motive în Spania, în martie anul acesta, când a avut loc un atentat terorist?

Cei implicați în tragedia de la Mihăilești sunt tot români, dar ei au avut neșansa să decedeze în România. Oare nu se pot bucura și ei de aceleași drepturi și tratament după moarte?

Dacă nu se poate face acest lucru, vă rog să comunicați opiniei publice care sunt motivele.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Gheorghe Pribeanu - declarație intitulată Ghimpii celor trei roze au efect letal asupra democrației;

Dau cuvântul domnului Gheorghe Pribeanu. Și ultimul vorbitor, domnul Radu Ciuceanu.

   

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Domnule președinte,

Dragi colegi,

Declarația mea de astăzi se intitulează "Ghimpii celor trei roze au efect letal asupra democrației."

Așa cum ne-a obișnuit cu brambureala dirijată, actualul Executiv, prin cele mai diverse metode de a distrage atenția de la realitatea crudă și suferința celor mulți, asistăm și în prezent mai pregnant ca oricând la zbaterile celor trei roze împreună cu partea verde a frunzuliței udemeriste, împotriva a tot ceea ce se numește democrație.

După cum am mai sesizat într-o declarație anterioară, formele de acțiune manifestate de Executiv sunt din ce în ce mai variate și bine mascate, astfel încât cetățeanului de rând să i se facă lehamite de atâta democrație.

Înființarea de noi localități pentru a pune în slujba actualei dictaturi primarii numiți, dispuși oricând, alături de cei de la interne, să acționeze sub aceeași comandă a ministrului de stat Ioan Rus, actualmente și candidat de primar la Cluj, având mai multe funcții cumulate, având ca misiune comună fraudarea alegerilor.

În județul Timiș se continuă activitatea de împărțire de cadouri în pungă pentru a cumpăra votul nevoiașilor. Exemplu: comunele Bogda și Belinț, unde mai-marele agriculturii timișene trimite pungi cu alimente prin mesageri, iar prin poștă trimite carnetele de partid pesediste. Soția primarului pesedist din comuna Belinț împarte cadouri în satele mărginașe, la drum de seară, viitorilor votanți.

Oare aceste acțiuni nu se definesc ca mită electorală? Dar cine să le observe, dacă polițistul comunei trebuie să nu vadă, și să tacă, altfel, cine-știe? Dictatura pesedistă acționează prin pârghii deja generalizate asupra mijloacelor mass-media, pentru a împiedica mediatizarea pozitivă a Opoziției. Dacă prezintă totuși informații, acestea sunt denaturate sau tendențios prezentate.

Astfel, în ziarul "Prima Oră" din Timișoara s-a prezentat cazul unor delapidări în trei primării, unde nu sunt primari ai Puterii, bineînțeles, și se afirmă tendențios că viceprimarul comunei Pișchia, Dumitru Secoșanu este membru PRM, deși acesta a fost dat afară în urmă cu doi ani, fapt mult mediatizat la acea vreme, de același ziar în presa locală, ca fiind racolat de PSD.

Folosirea de informații false de acest gen vizează denaturarea imaginii organizației județene PRM, Timiș. Am cerut, conform deontologiei jurnalistice, dreptul la replică, publicației respective, drept care nu ne-a fost acordat. Se folosesc comunicate confuze în presă, pentru a bulversa desfășurarea corectă a alegerilor. Președinții secțiilor de votare au organizat trageri la sorți pentru componența comisiilor la secțiile de votare, căutând să evite participarea delegațiilor principalului partid de Opoziție.

Se constată că primarii pesediști deleagă secretarii primăriilor cu misiuni pe lângă circumscripțiile comunale ale secțiilor de votare, cu scopul de a influența voturile în beneficiul candidaților pesediști. În comunele Ghiroda și Șag din județul Timiș s-au cerut, conform legii electorale, afișarea corectă a listelor de alegători; deși au fost sesizați în scris, conform legii, aceștia nu au luat măsurile ce se impun. Astfel, în comunele sus-menționate au fost afișate listele de alegători, fără a fi menționată strada pe care locuiesc, deși ea este menționată în actul de identitate al fiecărui cetățean, făcând imposibilă verificarea.

La același număr de case menționate apar mai multe nume de cetățeni, cu acte de identitate diferite și din familii diferite. Putem observa colaborarea fructuoasă dintre administrație și interne, respectiv prin primari, secretari și polițist, pentru a dirija alegerile conform dorințelor șefului comun al administrației și internelor.

Brambureala dirijată este pornită de la vârful piramidei Executivului, care organizează și reorganizează ministere, unindu-le și dezbinându-le de mai multe ori în timpul aceleiași legislaturi, pentru a nu se observa mișcările de fonduri. Mai mult, unele sunt transformate în agenții prin care, chipurile, se reduce aparent birocrația, dar ea în realitate se amplifică, majorând cheltuielile administrative, suportate tot de către bietul cetățean.

Închei, exprimându-mi speranța că inteligența poporului nostru ne va surprinde de data aceasta în mod plăcut, prin participarea la vot, punând ștampila acolo unde trebuie, evitând efectul letal al ghimpilor celor "trei roze". Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Radu Ciuceanu - despre iubirea de patrie și eroi autentici într-o țară unde uitarea e regină, iar ignorarea o regulă a istoriei;

Ultimul vorbitor, domnul deputat Radu Ciuceanu.

   

Domnul Radu Ciuceanu:

Domnule prezident,

Domnilor colegi,

În unele cotidiene de la începutul acestei săptămâni, dar și la unele posturi de televiziune, s-au înfierat cu "mânie capitalistă", de data aceasta, observațiile pe care, cu cutezanță nepermisă, am îndrăznit să le fac în declarația de avere.

Am scris atunci, și subscriu în continuare, că acel chestionar-declarație, pe care am fost obligat să-l completez, nu are meritul de a oglindi ceea ce nu poate fi dimensionat și evaluat: iubirea de patrie și rezistența directă împotriva bolșevizării țării. S-ar putea ca această pretenție-afirmare să nu aibă ecou într-o țară unde uitarea e regină, iar ignorarea o regulă a istoriei.

În fond, de ce să ne mai aducem aminte de cei care au presărat cu trupurile lor câmpiile Rusiei (la Țiganca, Dalnic sau Cotul Donului), la Budapesta, Balaton sau munții Cehoslovaciei; sau zecile de mii de victime de la "canalul morții", de la abatoarele temnițelor Gherla, Aiud, Sighet, Ocnele Mari, Pitești, Râmnicu Sărat ș.a.m.d.? Peste tot și toate s-a adunat stratul gros al unui colb adunat din indiferență, nepăsare și spectrul modelelor. Toate la un loc conduc inexorabil către o singură țintă: îngroparea unei istorii deranjante.

Ce rost mai are să-ți aduci aminte de colonelul Uță, de generalul Carlaonț, de colonelul Arsenescu sau de faimosul maior Dabija? Odată morți, n-are rost să le mai dezgropăm amintirea.

Dar, domnilor patroni de ziare, făcuți nu născuți, aveți ghinion: au mai rămas câțiva, puțini ce-i drept, și care nu au fost "persecutați" așa cum insinuează R.N., autorul articolului "Naționalul", ci au luptat efectiv, cu tot entuziasmul pe care ți-l dă tinerețea; o generație care, fără emfază, a considerat că războiul nu s-a terminat în 1945, până când armata de ocupație și năimiții ei nu vor fi alungați. E cam greu, domnule R.N., să înțelegi acest lucru din istoria rezistenței poporului român.

Cât privește protestul meu, mi se pare legitim: aveți cunoștință de un fost luptător în rezistența armată - autentic, adaug eu - care să se fi îmbogățit la umbra vreunui parlament din 1990 încoace? Am convingerea că nu-l veți găsi. Poate îl veți întâlni la cozile de la medicamente sau la oficiile poștale, după pensie; iar din cei 485 de parlamentari, numai 4 au avut parte, în Parlamentul actual, de un regim politic penitenciar.

Cam puțini după 14 ani de libertate, aș zice eu. Zilele trecute, poporul american și-a adus aminte de cei 400.000 de americani morți în cel de-al doilea război mondial. Cu această ocazie, președintele Bush a salutat de la tribună această generație de americani și spiritul lor de sacrificiu.

Oare când se va ridica și la noi un mausoleu închinat eroilor noștri, uitați în dulcea și profitabila noastră nepăsare? Ar mai fi o soluție, neaoș românească: să-i adunăm pe câți mai sunt dintre autenticii veterani și câți mai sunt dintre cei care au fost, într-adevăr, mânați de un crez al convingerilor lor, și să-i ducem într-o piață mai mare sau mai mică, și să imităm pe cei care, după primul război mondial, au pus tulumbele cu apă pe invalizii care veniseră în Piața Teatrului Național să-și ceară dreptate de la suveranul lor. Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc, vă mulțumesc și dumneavoastră, și vă urez succes în alegeri.

 
     

(Următoarele declarații au fost consemnate conform materialelor depuse de către deputați la secretariatul de ședință)

 
    Ștefan Baban - interpelare intitulată Televizorul, principala distracție a copiilor din România;

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Interpelarea mea de astăzi se intitulează "Televizorul, principala distracție a copiilor din România".

Un recent sondaj de opinie dat publicității de Consiliul Național al Audiovizualului a tras un puternic semnal de alarmă pentru societatea românească, dar în același timp ar trebui să ne pună pe gânduri pe toți, cei maturi, începând de la părinți, educatori și terminând cu legiuitorii.

Buclucașul sondaj de opinie, evidenția, fără drept de apel, că privitul la televizor este ce mai frecventă modalitate de petrecere a timpului liber în cazul copiilor. Marea majoritate a acestora, adică peste 90%, se uită la televizor cel puțin 4-5 zile pe săptămână, în timp ce peste 75% se uită zilnic. Odată cu creșterea timpului pe care-l alocă copiii televizorului, scade cel alocat cititului sau practicării altor activități extrașcolare (sport, acțiuni culturale, plimbări, jocuri distractive în aer liber etc.). Este tragic că, pe an ce trece, numărul copiilor care citesc cărți zilnic se află într-o continuă descreștere, multe dintre cărțile citite fiind cele școlare. Spun că acest lucru este tragic pentru simplul motiv că individul nu-și poate dezvolta un vocabular consistent care să-i asigure dezinvoltură în susținerea unei conversații obișnuite, dar și pentru banalul fapt că deși urmează o școală, gradul lui de cultură și civilizație se ridică doar la nivelul noțiunilor școlare și acelea în procentul pe care le-a asimilat.

Un alt rezultat al privitului la televizor constă în faptul că tânărul devine singuratic, preferând uitatul la emisiunile posturilor TV în locul integrării în colectivitate, unde spiritul și inițiativa personală se dezvoltă ca urmare a interferențelor părerilor și ideilor proprii asupra discuțiilor amicale. Mai trist este faptul că foarte mulți copii preferă să se uite singuri la televizorul pe care-l au în camera lor, evitând astfel și contactul cu propria familie.

Timpul dedicat televizorului de către copii se apropie de cel al adulților și în acest fel putem spune de pe acum că știm cum va arăta tipul intelectualului de mâine. Identică este și preferința pentru primele posturi de televiziune, atât pentru copii cât și pentru părinți, după care desenele animate dețin interesul copiilor până la ore târzii din noapte, chiar dacă acestea nu au întotdeauna calitatea artistică și frumusețea necesară înțelegerii de către micuți.

Tot privitul la televizor, în cazul copiilor, implică și creșterea riscului urmăririi emisiunilor cu conținut negativ, începând de la "banalele" știri de la orele 17,00, în care violența, băutura și sexul predomină și terminând cu reclamele de publicitate la băuturi sau chiar cu vizionarea unor filme erotice, de groază etc.

Sondajul la care m-am referit mai sus a evidențiat că vizionarea unor astfel de filme începe de la vârste fragede, de 8-12 ani, și poate cum avem explicații veridice pentru gesturile necugetate ale unor adolescenți teribili care au plătit cu propria viață pentru că au încercat să imite acțiuni și scene vizionate la televizor, majoritatea părinților considerând că violența din aceste programe reprezintă principala cauză a tragediilor produse.

Impactul programelor de televiziune asupra copiilor este foarte puternic. Lucrul acesta este evidențiat și de emisiunile favorite ale puștimii românești la ora actuală, precum "Ciao Darwin", "Surprize, surprize", "Vacanța Mare", desene animate etc., dar și de vedetele pe care le adoră și al căror traseu artistic doresc neapărat să-l urmeze: Andreea Marin, Dan Negru, Mircea Radu, Teo etc.

Copilul are încredere în mass-media pentru că el crede că acolo sunt adulți care au experiență și atunci sigur că tot ce spun ei este bine și frumos. Ei, la vârsta fragedă pe care o au, se află în imposibilitatea de a discerne la ce emisiune se uită și la ce emisiune nu se uită.

Mai trebuie avut în vedere că foarte mulți părinți se absolvă de componenta educativă, fiind preocupați de viața lor publică și profesională, lăsând această componentă pe seama instituțiilor formale: grădinița, școala, astfel că de cele mai multe ori copilul se balansează între mai multe tipuri de atitudini și comportamente: cel prezent în familie, cel de la școală și cel vizionat pe canalele mass-media.

Părinții nu conștientizează suficient posibilele manifestări comportamentale care pot apărea peste ani. Când totuși apar probleme de asemenea natură (nu neapărat fapte antisociale sau penale), se pune întrebarea care este sursa. Fiecare din cei responsabili se va dezvinovăți spunând că "eu n-am văzut, la mine n-a făcut".

Și totuși, a existat un punct de plecare!

    Dumitru Bentu - declarație politică cu tema Literatura română - componentă de valoare a literaturii europene;

Domnul Dumitru Bentu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Literatura română - componentă de valoare a literaturii europene".

Suntem tentați în ultimii ani să extrapolăm sintagma "intrarea României în Europa" și la mediul cultural, în speță la cel literar. Să fim fermi și să afirmăm - argumente avem suficiente - că România a fost din totdeauna a Europei, iar literatura, încă de la cronicari, se identifică literaturii europene.

Analizându-se creația literară în mod cronologic, asimilată curentelor literare ale vremii, vom observa că, începând cu "Umanismul", românii au avut ce să spună lumii.

Astfel, deși intrate la noi mult mai târziu (secolul al XVII-lea-XVIII-lea, comparând cu secolul al XIV-lea în vestul Europei), ideile umaniste au prins rădăcini firești în cultura română.

Deschizătorul de drumuri în acest sens a fost Nicolaus Olahus, cu lucrarea sa "Hungaria", în care susținea conștiința unității etnice a românilor. Cărturarii epocii au impus autentice direcții ale culturii române. Într-o primă generație a fost Udriște Năsturel, urmat de erudiții Nicolae Milescu, Dosoftei, Miron Costin, Constantin Cantacuzino, cărturarul călător prin lume, umanist autentic, respectiv, cărturar-politician.

De factură profund umanistă este și preocuparea lui Grigore Ureche, Miron Costin și Ion Neculce de a stabili identitatea poporului în context european: "Cu toții de la Râm ne tragem".

Sinteză a Umanismului românesc, sinteză a culturii române din acea perioadă a fost Dimitrie Cantemir. Erudit, cunoscut în întreaga Europă, primit cu onoruri de către ambasadele străine (Franța, Olanda, Rusia etc.), Dimitrie Cantemir poate fi numit pe bună dreptate "primul român european". Zoe Dumitrescu Bușulenga spunea: "Ceea ce au iubit cronicarii, dar mai ales Dimitrie Cantemir și ceea ce interesează azi, poate mai mult talentul, erudiția, multilateralitatea sa uimitoare, este faptul de a fi întreprins cu toate mijloacele să demonstreze spațiul sud-est european, și mai cu seamă țara sa de obârșie, parte integrantă a Europei."

Mergând mai departe, lunecând în mod cronologic prin cultura română, ajungem în mod firesc la perioada efervescentă a mișcării revoluționare a anului 1848. "Dacia literară" la l840 și întreaga perioadă 1830-1860 nu fac altceva decât să ne ancoreze și mai mult în context european.

Este un moment al asimilărilor, este o "ardere a etapelor", după cum spunea Paul Cornea, căci rămânând în urma literaturilor europene, literatura română, în plină formare, asimilează atât elemente clasice, cât și romantice, ajungând să fie în pas cu veacul.

Chintesență a clasicismului, precum și a romantismului românesc, Mihai Eminescu încununează o perioadă de asimilări și de tatonări.

Constituită prin sinteza izvoarelor folclorice ale lirismului cu câteva din marile direcții ale poeziei și gândirii europene, sinteză săvârșită într-o structură creatoare purtând pecetea geniului, opera lui Mihai Eminescu are locul propriu nu numai în literatura română, ci și în cea universală. Pentru că Eminescu este un poet reprezentativ care oferă lumii suma lirică a întregului romantism european învăluit în "dulcele aesthetis al baștinii sale carpato-dunărene". (Vl.Streinu).

Curentul modernist anunțat la noi, într-un fel, de capodopera lui Rebreanu, "Ion", a dat câteva titluri de referință, oricând în sincronism cu literatura europeană: Rebreanu va continua cu "Adam și Eva", "Pădurea spânzuraților", "Ciuleandra"; Sadoveanu cu "Zodia cancerului"; Ionel Teodoreanu ci ciclul "Medelenilor"; Mateiu Caragiale cu ai săi "Crai de Curte-Veche"; H.P.Bengescu cu ciclul Halipilor, și totul se continuă după 1930 cu Mircea Eliade, Camil Petrescu etc.

Oprindu-ne puțin la Mircea Eliade, am putea afirma că este cel mai mare om de cultură român din veacul al XX-lea, impunându-se, ca nici un alt cărturar, în cultura universală.

A fost intermediarul între cultura din Occident și Orientul cel mai îndepărtat (India), între civilizația materială și spirit, între cultură științifică și mit, între modern și primitiv, între religii și credințe tribale, între marile culturi și culturile populare, a intermediat mereu între noi, românii, și lumea cea mare a istoriei; ne-a preluat din "minoratul" nostru și ne-a înscris în "pivotul" în jurul căruia ar trebui să se întâlnească cele două lumi extreme, răsăriteană și apuseană.

Vorbind despre Mircea Eliade, am trecut deja la o altă categorie a scriitorilor români: cei plecați din țară, dar care au făcut adevărate școli românești de literatură în Europa, precum Emil Cioran, Eugen Ionesco.

Franța s-a dovedit pământul european cel mai fertil pentru românii împrăștiați prin Europa, sau, literar vorbind, pentru românii din diaspora. Avem în Franța reprezentanți ai tuturor genurilor literare: proză, poezie, eseu, dramaturgie, critică, istorie, și teoria literaturii etc., recunoscuți fiind ca scriitori români, dar și ca reprezentați ai școlii literare franceze.

Astfel, avem tot dreptul să susținem că literatura română este o componentă de seamă a literaturii europene. Să amintim câteva nume: Matilda Ghyka, Mircea Iorgulescu, Virgil Tănase, Horia Vintilă, Paul Goma, Paul Celan, Petre Neagoe, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Victor Frunză, Max Bănuș, Petre Dumitriu, D.Țepeneag, Matei Vișniec etc.

Sămânța literaturii române este răspândită și în Spania (George Uscătescu), Italia (Iosif Constantin Drăgan, Mihai Vulpănescu), Suedia (Gabriela Melinescu), Germania (Nicolae Balotă, Ion Caraion, Marian Popa etc.).

Putem afirma că, prin ei, lumea geto-carpatină face legătura cu lumea traco-getică și-i amintește structura ei antic-balcanică.

Scopul literaturii noastre nu poate fi decât o demonstrație a puterii de creație românească, cu notele ei specifice, o demonstrație a contribuției literaturii naționale la literatura universală.

George Călinescu afirma: "Noi suntem geto-romani ca și francezii galo-romani, popor străvechi, adică primind limba și literatura latină. În felul nostru am primit succesiunea spiritului roman, continuându-l realist, fără mimetisme..."

    Costache Mircea - declarație politică cu titlul Administrația de grotă în țara lui Vraiște - Vodă;

Domnul Costache Mircea:

Administrația de grotă în țara lui Vraiște-Vodă

M-am întrebat și am întrebat de la microfonul Camerei Deputaților, în repetate rânduri, în ce țară trăim și ce tip de societate construim. Când din mașini luxoase sfidează mulțimea sărăcită analfabeți, proxeneți, paraziți, rebuturi sociale fără o minimă pregătire, fără conștiință civică, închinători la Zeul Bacșiș, creaturi prădalnice, neîngrădite de nici o lege și de nici o autoritate, atunci nu ne mai miră, sau, mai corect spus, nu ar trebui să ne mai mire nimic.

Suntem în plină campanie electorală și abuzurile de tot felul se desfășoară nestingherite sub ochii impasibili ai unei opinii publice surdomute și perplexe. Candidații noștri sunt presați în fel și chip să se retragă de pe liste. Li se trimit controale la firmă ori acasă. Li se măsoară imobilul și se descoperă, brusc, că au depășit proiectul cu 20 cm. Speriați că li se demolează casa, își retrag candidatura, ca în cazul lui Voinea Adrian din comuna Săgeata. Li se măsoară garajele și dacă cetățeanul a depășit proiectul cu 15 cm e pus să și-l taie cu flexul în fața primăriței. Ca în cazul lui Ispas Ștefan, președintele PRM din satul Găvănești. Unii sunt bătuți și băgați în spital, precum Teodor Gogean, candidat PRM la funcția de primar al comunei Calvini. Altora li se aplică amenzi, sunt amenințați , sunt pur și simplu terorizați.

În comuna Buda, Opincaru George, membru PRM, a fost amendat cu 100 milioane lei și i s-a oprit emisia postului de televiziune prin cablu, i se fură siguranțele electrice deteriorându-i-se aparatura. În comuna Vâlcele candidatului PRM la funcția de primar, Sălbaticu Ion, i s-a interzis intervenția la stația locală de radio-amplificare pe motiv de neplată, deși consiliul local a hotărât ca publicitatea electorală să se facă gratuit pentru toți candidații. Mergând să se plângă primarului, acesta a fost găsit în stare de ebrietate, împreună cu președintele circumscripției electorale, și pus pe harță.

În comuna Boldu, lui Cireașă Dumitru nu i s-a pietruit ulița în fața casei, iar lui Morogan Ion i s-a oprit conducta de gaz la 100 m de casă, reproșându-i-se că este membru PRM și în acest caz să-și tragă singur conducta, pe cheltuiala sa. Amândoi au fost chemați la postul de poliție și li s-au luat declarații scrise, sub presiune, că nu sunt membri PRM, deși în anul 2000 candidaseră pe listele PRM pentru consiliul local. Lui Tănase Ionel i s-au dispus controale la firmă, a fost șicanat și amenințat până când a fost nevoit să părăsească comuna. Pe Tudorache Bogdan l-au bătut oamenii primarului pentru opțiunea sa politică, determinându-l să plece la muncă în Spania. Anghel Gheorghe, om în vârstă, nu a mai avut curajul să candideze de teama represaliilor, comuna Boldu fiind astfel singura localitate buzoiană în care PRM nu a depus listă de consilieri și de candidat de primar.

Primarul comunei Balta Albă l-a amenințat cu controalele la firmă pe președintele PRM Gurgu Cătălin, determinându-l să renunțe la candidatura de consilier și de primar. Anterior, acesta fusese amendat de primar pentru că și-a tăiat nucul din fața casei deoarece îi deteriora cu crengile acoperișul. Tot în Balta Albă, Stefan Marin a fost chemat la poliție și amenințat cu amenda pentru că a lipit afișe pe gardul propriu, iar afișele puse la afișierul primăriei, de către subsemnatul, au fost rupte imediat la indicația primarului de către un funcționar al primăriei.

În comuna Robeasca, primărița a rupt cu propria mână afișele PRM de pe gard, după ce interzisese aplicarea lor pe afișier. Președintele circumscripției electorale comunale Balta Albă i-a refuzat comunicările pentru reprezentanți la secțiile de votare lui Ștefan Marin, spunându-i să vină pe data de 30 mai a.c. când i s-a adus la cunoștință, în bătaie de joc, că a depășit termenul legal.

Acesta să fie oare rolul oamenilor cu pregătire juridică pe mâna cărora se dau circumscripțiile electorale? Și exemplele sunt cu mult mai numeroase. Întreb din nou, în ce țară trăim? Ce tip de societate se edifică în România? Unde se poate ajunge mergând pe acest drum al primatului dictaturii neamului prost? Cum ne putem noi integra în rândul democrațiilor occidentale cu asemenea racile, cu un asemenea nivel al corupției și cu o asemenea administrație tribală?

Boicotul mediatic și supremația oligarhiei mafiote care dijmuiește fondurile publice comportându-se ca pe moșia proprie sunt tare care ne cufundă în obscurantism, mizerie și debusolare. Aceasta să fie, oare, Țara pentru care a pierit în lupte și în convulsii sociale floarea tinerimii în trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat și în decembrie 1989? Unde vreți să ne duceți domnilor cârmuitori ai treburilor publice? În afară de chiverniseala personală mai aveți vreun ideal? Ce lăsăm în urma noastră? Chiar nu vă temeți de judecata lui Dumnezeu și a Poporului?

Din panorama dezolantă a opulenței cleptocrate care agresează comunitățile rurale nu lipsesc uriașele caravane pesediste din care se aruncă tone de fluturași și pliante ca o nouă sudalmă ciocoiască pe obrazul încrețit de nevoi al țăranului obidit. S-a ajuns cu sfidarea până acolo încât pe deasupra capetelor buzoienilor plutea steagul pesedist purtat de un multiplu campion național de zbor cu parapanta. Numai că, bătaia lui Dumnezeu nu a întârziat. Parapantistul cu steagul PSD a căzut în fața sediului PRM din Râmnicu-Sărat. Simbolistica e simplă și dătătoare de speranță. Curaj români, putem scăpa de hoți!

    Gheorghe Eugen Nicolăescu - despre neputința Guvernului Adrian Năstase de a realiza o relaxare fiscală;

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Guvernul condus atât de ineficient de Adrian Năstase a mai ratat o ocazie importantă pentru întărirea clasei mici și mijlocii, respectiv acordarea de facilități fiscale, de încurajare fiscală a acestor întreprinzători.

De luni de zile, reprezentanții Guvernului au promis marea cu sarea, au organizat simulacre de dezbateri publice pe tema modificării și îmbunătățirii prevederilor din Codul fiscal, au lansat fel și fel de scenarii, unele mai îmbietoare ca altele.

Oamenii de afaceri, micii întreprinzători chiar au crezut că acest guvern specializat în minciuni poate fi cel puțin odată și responsabil, că vorbele pot avea acoperire în fapte.

După multe discuții, oscilări, petarde aruncate pentru opinia publică, vedem că Guvernul încă nu știe cum să modifice Codul fiscal, mai nou avansând ideea că se negociază cu Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană.

Neputința și manipularea se aruncă pe umerii organismelor internaționale care sunt ori nu de acord cu o relaxare fiscală necesară unei țări care are nevoie de dezvoltare economică.

Dacă analizăm prevederile constituționale și regulamentelor celor două camere ale Parlamentului vom observa că nu mai există timpul necesar ca să se mai poată organiza dezbaterea și aprobarea unui proiect de lege vizând modificarea Codului fiscal până la 3 iunie 2004.

Este clar că am asistat la o inducere în eroare a mediului de afaceri, a opiniei publice și probabil că Executivul va încălca legea și va emite o ordonanță prin care să facă ceea ce vrea, ocolind din nou Parlamentul și nerespectând chiar legea de bază care interzice modificarea Codului fiscal decât prin lege organică.

România a pierdut șansa ca anul 2005 să însemne o fiscalitate prin care întreprinzătorii să cunoască din timp viitoarele prevederi care vor acționa asupra mediului de afaceri.

    Ion Mocioalcă - intervenție cu titlul Când timpul nu mai are răbdare;

Domnul Ion Mocioalcă:

"Când timpul nu mai are răbdare"

Lupta electorală, ca orice luptă, scoate la suprafață tarele de caracter ale unor politicieni pentru care nimic nu este mai presus decât interesul personal, satisfacerea dorinței de a accede la putere cu orice preț și prin orice mijloace. Disputa a evidențiat, deja, neputința unor partide politice de structurare de programe pertinente, fundamentate ideologic, ancorate în realitate, care să ofere soluții și nu paleative sau slogane politicianiste problematicii cu care se confruntă societatea (județul nostru).

Sub masca vegherii respectării democrației, aceste partide recurg la dezinformare prin mistificarea adevărului sau prin exagerări. Spiritul critic nu se bazează pe informare, pe cunoaștere, pe interpretarea faptelor, pe puterea de separare a adevărului de minciună. Limbajul nu este în slujba toleranței, ci a urii.

Liderii unor partide de opoziție cred că electoratul județului nostru este naiv și preia fără discernământ criticile aduse la adresa celor aflați la putere, acceptă propunerile politicianiste care nu sunt rodul sentimentului de responsabilitate, ci sunt emanația intereselor personale sau de grup, a dorinței de guvernare. Cu siguranță nu se va lăsa păcălit de propaganda de partid, nu va accepta politizarea actelor ce țin de administrarea normală a comunităților. Este aproape timpul când fiecare va răspunde pentru ce a făcut rău.

Actuala opoziție are un fel anume de a înțelege democrația și de construcție a discursului politic. Liderii acestor partide sunt întruchiparea virtuților, deținătorii adevărului absolut, singurii purtători de bine, în schimb, formațiunea de guvernământ reprezintă tot ce este mai rău, mai vicios. Tot ce nu se află în sfera lor este nedemocratic, este antidemocratic. Demersul lor politic este negândit, conjunctural, din rațiuni politicianiste și dominat de obsesia învingerii în alegeri a PSD. Numai așa se poate explica construirea unor alianțe în care partenerii nu au nimic în comun.

Unele partide din opoziție care sunt în cădere privind încrederea pe care o mai au la electorat, sunt într-un profund proces de destrămare prin pierderile pe care le înregistrează, recurg la manipulare și diversiune în scopul destabilizării PSD-ului și compromiterea lui în fața electoratului.

Statul pe tușă a devenit deranjant, de nesuportat pentru liderii locali ai opoziției. Problemele de moralitate și decență legate de fosta guvernare se consideră uitate, păcatele acelei guvernări spălate. Unii dintre cei mai vehemenți critici sunt pe alături, ei nu au mai făcut politică, sunt numai obsedați de politică.

Electoratul din România a învățat un lucru. Au votat odată pentru schimbare în 1996 și s-au păcălit cu binefacerile fostei coaliții PNL, PD și PNȚCD și drept dovadă în 2000 au votat schimbarea schimbării. Până în prezent, nici PNL și nici PD nu au îndrăznit să-și recunoască eșecurile guvernării 1996-2000. Desigur, a pune vina pe alții este mai ușor decât să-ți recunoști greșelile sau vinovăția. Suferind de amnezie politică, vin și ne propun din nou sloganuri: adevăr și ordine, dreptate, eficiență, investiție, specialiști, înțelegere în cadrul coaliției PNL-PD și alte sloganuri demagogice. Pentru fruntașii opoziției, timpul nu mai are răbdare și în aceste condiții nu mai au nici n respect pentru electorat și nici pentru dreptate și adevăr.

    Petre Posea - declarație cu tema Manifestări de suflet în lumea satului românesc;

Domnul Petre Posea:

"Manifestări de suflet în lumea satului românesc"

Domnilor colegi, cu permisiunea dumneavoastră doresc ca prin rândurile de față să vă fac cunoscute două manifestări diametral opuse din punct de vedere al genului, dar ambele fiind o consecință a obiectivelor strategice ale Partidului Social Democrat ce vizează toate domeniile, printre care cu prioritate cele din sfera socială, culturală, artă, sport etc.

Aplicând consecvent aceste obiective ale guvernării noastre în domeniile la care am făcut referire, pot afirma fără teama de a greși, că, în ultima perioadă, județul Buzău a devenit beneficiarul unor proiecte culturale ample, începând cu creșterea rolului școlii, așezămintelor culturale, bibliotecilor, instituțiilor de cult, care se dovedesc a fi pioni indispensabili în viața spirituală a localităților, având în final ca nobil scop menținerea și promovarea civilizației tradiționale.

Astfel, duminică 16 mai a.c., dimineața, am avut deosebita plăcere să particip, în comuna Berca, la o manifestare de marcă, respectiv inaugurarea și sfințirea Centrului Social pentru Copii "Sf. Maria", așezământ născut sub oblăduirea preotului paroh Daniel Necula, care la rându-i a găsit înțelegere și sprijin financiar la domnul ministru secretar de stat, din cadrul Ministerului Culturii și Cultelor, Laurențiu Tănase, născut pe aceste minunate locuri și nu în ultimul rând la Consiliul local și Schela de petrol Berca.

Manifestarea, în prima parte religioasă, a fost susținută de un sobor de 12 preoți din parohiile vecine localității, în mijlocul cărora s-a aflat P.S. Epifanie Norocel, episcopul Buzăului și al Vrancei, care printre altele a elogiat importanța socială a obiectivului inaugurat, precum și strădania inițiatorilor și susținătorilor acestui proiect. A fost prezent și prefectul județului, domnul dr. Ion Vasile, precum și alte personalități și conducători ai serviciilor descentralizate de la nivelul județului și localității. Din spusele edililor locali, în centru se vor afla în permanență un număr de 10 copii, cu vârste cuprinse între 3 și 12 ani, proveniți din familii defavorizate ce urmează a fi desemnați de Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului.

Asociația Ortodoxă "Filantropia" Berca se ocupă în mod direct de îngrijirea copiilor aflați în dificultate, asigurându-le acestora masă, educație și cazare, într-un cadru dotat cu facilități de ultimă oră și sclipind de curățenie.

Centrul va fi ajutat financiar în continuare, fiind considerat un "eveniment mare într-o lume mică", un eveniment foarte frumos, moment de implicare a bisericii în acțiuni sociale, considerate ca foarte importante în susținerea copiilor cu probleme.

Evenimentul s-a încheiat cu tăierea panglicii inaugurale și vizitarea așezământului.

Cea de-a doua manifestare cultural-artistică, de această dată, a avut loc în comuna Padina, sub patronajul Consiliului local și al Centrului Județean al Creației Populare, aflată la a doua ediție, sub denumirea "Floare de salcâm" și a reunit pe scenă formații artistice și interpreți, atât din localitate cât și din comunele Siriu, Cătina, Mânzălești și altele.

Înscrisă în rândul manifestărilor artistice desfășurate în aer liber, deși cu un statut de începător, "Floarea de salcâm" din acest an a reușit să producă participanților o plăcută încărcătură emoțională și un mesaj deosebit.

Desfășurată într-un cadru natural de excepție, înconjurat de arborii care-i dau numele, serbarea pare anume creată, astfel încât participanții, în care măsură truditori ai pământului, dar și alte categorii sociale, tineri, să uite măcar pentru o zi vicisitudinile vieții, de noianul grijilor cotidiene și să-și încânte ochiul și inima cu o bogată și variată paletă de dansuri și cântece populare.

Săteanul nostru așteaptă nerăbdător ediție de ediție, pentru a întreține discuții cu prietenii și cu rudele, să afle ce mai este nou prin sat, prin țară și prin lume, să schimbe păreri și idei la un mic și-o halbă de bere.

Pe de altă parte, simți o deosebită satisfacție când vezi fețe radiind de bucurie și plăcere, încântați de momentul ce li se oferă, dar și pentru faptul că noi, aleșii lor, suntem printre ei, nu i-am uitat, sfătuindu-i, consolându-i și ajutându-i în limita posibilităților.

Închei, dar nu înainte de a mai aminti, dacă era cazul, importanța acestui gen de manifestări ce se desfășoară într-o manieră relaxată, lipsite de tensiunii, reproșuri sau încordare și numai participarea efectivă la acestea te fac să trăiești din plin emoția, să receptezi mesajul și încărcătura emoțională și să aștepți cu nerăbdare următoarea ediție.

Vă mulțumesc.

    Ion Bozgă - declarație politică: Siguranța alimentelor în perspectiva integrării europene;

Domnul Ion Bozgă:

"Siguranța alimentelor în perspectiva integrării europene"

Siguranța alimentelor începe cu sănătatea plantelor și sănătatea animalelor.

Obiectivul major al Agenției Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, în momentul actual este reprezentat de modernizarea strategiilor de apărare a sănătății animalelor și asigurarea calității produselor alimentare.

Riscul alimentar pentru om, conform evaluării experților UE este determinat, în proporție de 90% de alimentele de origine animală, economia de piață postindustrială confruntându-se cu crize majore, în ultimele două decenii, fiecare dintre ele antrenând pierderi de peste 1 miliard de euro.

Experiența comunitară a demonstrat că economia de piață postindustrială a condus la producții animaliere la nivelul și peste nivelul necesar populațiilor umane din țările respective și a creat disponibilități mari pentru export.

Experiența comunitară referitoare la acest aspect a impus crearea și dezvoltarea unei autorități (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor) pentru: evaluarea riscului alimentar, gestiunea (managementul) riscului alimentar, comunicarea riscului alimentar.

Gestiunea riscului alimentar are cele mai mari șanse să fie realizată sub coordonarea serviciilor veterinare, conform principiului "de la furcă la furculiță".

Toate aceste considerente au determinat Guvernul României să adopte strategia Comunității Europene în domeniul siguranței alimentare. Astfel a luat naștere Agenția veterinară și pentru siguranța alimentelor, înființată prin Ordonanța de Guvern nr. 42/2004, instituție publică cu personalitate juridică, organ de specialitate al administrației publice centrale, autorizate a statului în domeniul veterinar și al siguranței alimentelor.

Când ne referim la siguranța alimentelor, avem în vedere și elemente de mediu (sol, apă, aer), plante furajere, toxice și medicinale, furajele combinate, aditivi furajeri, medicamentele de uz veterinar și pesticidele.

Strategia AVSA pornește de la principiul conform căruia supravegherea sănătății animalelor, a salubrității produselor de origine animală și a calității acestor alimente, constituie o garanție a siguranței întregului lanț alimentar.

Guvernul României s-a implicat prin ministerul de specialitate în realizarea acquis-ului comunitar privind siguranța alimentelor, motiv pentru care merită toate felicitările.

    Iosif Armaș - evocări: Tratatul de la Trianon, 4 iunie 1920; Gheorghe Lazăr - întemeietorul învățământului românesc;

Domnul Iosif Armaș:

Domnule președinte

Stimați colegi

În intervenția mea de astăzi vreau să mă refer la două evenimente importante pentru istoria și cultura româneasca, pe care le comemorăm săptămâna aceasta.

In primul rând aș dori să aduc în atenția dumneavoastră un eveniment istoric ce a marcat evoluția României moderne. Pe data de 4 iunie 1920 s-a încheiat la Trianon, Tratatul de pace între Puterile Aliate și Ungaria. Acest tratat a însemnat recunoașterea pe plan internațional a Unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei si Maramureșului cu România, împlinindu-se astfel un ideal național la care au visat generații întregi de români.

Tratatul de la Trianon nu a făcut decât să respecte voința unei națiuni suverane si independente care a hotărât la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, ca toți cei care vorbesc și simt românește să fie uniți sub același drapel, simbol al României Mari.

In al doilea rând, in partea a doua a intervenției mele de astăzi, as dori sa aduc un omagiu celui care a fost Gheorghe Lazăr, întemeietorul învățământului modern romanesc. Gheorghe Lazăr s-a născut la data de 5 iunie 1779 la Avrig, în județul Sibiu. Comemoram anul acesta 225 de ani de la nașterea celui care si-a dedicat întreaga viata si activitate întemeierii si dezvoltării învățământului național.

Programul de studii propus de Gheorghe Lazăr se desfășura în patru trepte, ultima, cea superioara, incluzând dreptul si filosofia. A desfășurat un program de învățământ realist si a asigurat elevilor o pregătire multilaterala punând astfel bazele viitorului corp profesoral de excepție. Prin programul sau școlar, a impus învățământului românesc un caracter laic, prioritate având discipline ca limba romana, istoria naționala si, ca element de noutate absoluta, matematica.

Prin tot ceea ce a făcut pentru școala românească si pentru îndeplinirea idealurilor naționale, Gheorghe Lazăr va rămâne pentru eternitate în memoria noastră ca vizionar, om de cultura si patriot.

Va mulțumesc pentru atenție

    Vasile Miron - declarație politică: Candidatul PNL, Viorel Miron, la funcția de primar al orașului Comănești, județul Bacău, este disperat;

Domnul Vasile Miron:

"Candidatul PNL, Viorel Miron, la funcția de primar al orașului Comănești, județul Bacău, este disperat"

Candidatul PNL la funcția de primar al orașului Comănești, județul Bacău, Viorel Miron, disperat ca pierde teren în fața contracanditatului sau PSD, Dorinel Miron, distribuie la întâlnirile cu electoratul din cartiere si centrul orașului la sediul PNL si la magazinele proprii numere ale cotidienelor Gazeta de Bacău si Ziarul de Bacău, în care este calomniat la comanda politica actualul primar al orașului, Dorinel Miron. In ultimul număr al Gazetei de Bacău apare si aberanta acuzație adusa Organizației PSD Comănești ca ar fi desemnat drept candidat la funcția de primar pe actualul primar care are dosar penal. Domnul Viorel Miron trebuia să învețe în cei patru ani cât a fost consilier local că principala sa obligație era de a cunoaște și respecta legile țarii. Putea fi acceptata candidatura domnului Dorinel Miron dacă ar fi avut dosar penal? De ce nu a contestat in termenul legal conducerea PNL din localitate aceasta candidatura? Ce vor sa insinueze acum?

Domnul Viorel Miron a cam absentat la lucrările din cadrul ședințelor Consiliului local iar atunci când a venit a fost tot timpul Gică contra în problemele care priveau obiectivele orașului propuse spre rezolvare. Așadar nu e de mirare ca nu cunoaște legile, sau dacă le cunoaște, nu le respectă. La toate întâlnirile cu electoratul, în loc să prezinte participanților ce a făcut și ce are de gând să facă pentru binele orașului, l-a calomniat în permanență pe contracandidatul sau, Dorinel Miron.

Chipul domnului Viorel Miron a apărut pe postere mari și prin grădinile oamenilor, aceștia bucurându-se că după trecerea campaniei electorale le va rămâne suportul din țeavă. A cheltuit o groaza de bani pentru afișe si bannere, a dat în stânga și în dreapta bani pentru excursii și banchetele multor clase de la școlile generale și Colegiul Dimitrie Ghica Comănești, a dat alimente și alte bunuri pensionarilor și altor categorii defavorizate, contrar legii, lansând cu această ocazie și sloganul "V-am dat și vă mai dau".

De unde atâția bani, domnule Viorel Miron? Banii sunt ai oamenilor din Comănești și din localitățile învecinate care cumpăra de la magazinele sale.

A apărut în toate locurile de afișaj fără consilieri, probabil dorește să conducă orașul de unul singur. Campania electorala pentru alegerile locale din 6 iunie s-a declanșat în ziua de duminica 9 mai iar dumnealui a umplut orașul și cartierele sale cu afișe cu chipul sau încă din ziua de sâmbătă 8 mai dimineața. PNL-ul și PD-ul au condus țara alături de PNTCD, ducând-o înapoi cu peste 100 de ani. Acum doresc să preia din nou puterea în tandemul PNL-PD pentru a ne mai chinui încă 4 ani.

    Virgil Popescu - declarație politică cu subiectul Atmosfera politică preferată de opoziție;

Domnul Virgil Popescu:

Declarație politică cu subiectul "Atmosfera politică preferată de opoziție"

Stadiul de pregătire a țării noastre pentru integrarea în Uniunea Europeană în anul 2007, apreciat și recunoscut drept corespunzător angajamentelor asumate de guvernarea PSD, ar trebui să imprime și opoziției o minimă obligație de însușire a unui comportament electoral civilizat, de ținută, onest și constructiv.

Ceea ce înseamnă normalitate nu este însă și atmosfera în care opoziția găsește de cuviință să-și desfășoare campania electorală. Mai mult, campania sa electorală este orientată în principal pe atacarea tuturor activităților obișnuite ale autorităților statului, într-o încercare penibilă de a demonstra că îndeplinirea atribuțiilor și preocuparea față de problemele cetățenilor reprezintă o participare la campania PSD.

Orice participare a președintelui țării - dl. Ion Iliescu - la evenimente majore interne sau internaționale, care aduc în fapt o contribuție la creșterea prestigiului țării, este interpretată de opoziției ca o implicare electorală.

Rezolvarea curentă a problemelor guvernării, acțiunile privind integrarea în UE, implicarea în îndeplinirea programului de guvernare a primului ministru - dl. Adrian Năstase - însoțită de transparența democratică necesară, este în același mod, eronat, prezentată de opoziție.

Activitățile obișnuite de organizare și conducere în PSD, mobilizarea în fața evenimentelor importante, este imperturbabil clasată ca activitate electorală.

În același timp, propagarea ideilor opoziției privind frauda electorală, premeditarea acesteia, răspândirea unor false informații privind corectitudinea organizării procedurilor de vot, constituie "armele oneste" cu care partidele aflate în opoziție înțeleg să participe la un important scrutin.

De fapt, opoziția nu face decât să demonstreze că îi este teamă de ceea ce știe că a practicat în alegeri, arată că îi este frică și de umbra ei, lucru explicabil luând în considerare asemănarea dintre umbră și subiectul opac care o generează.

În acest fel, partidele din opoziție desconsideră fățiș marea masă a electoratului, care judecă cu luciditate și corectitudine și fără "explicațiile politice" ale opoziției.

Vă mulțumesc,

    Constanța Popa - referire la desfășurarea campaniei electorale;

Doamna Constanța Popa:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În declarația mea politică de astăzi mă voi referi la campania electorală care se află în plină desfășurare. Marți, 25 mai, președintele PRM, domnul senator Corneliu Vadim Tudor, a efectuat o vizită în județul Olt și a avut o întâlnire cu cetățenii la Casa de cultură a sindicatelor din orașul Slatina. Sala de 1800 de locuri a fost plină de oameni, foarte mulți fiind obligați de lipsa de spațiu să rămână pe platoul din fața clădirii. Discursul domnului senator Corneliu Vadim Tudor a electrizat sala care a răspuns cu foarte multă simpatie și iubire scandând minute în șir "Vadim te iubim", "Vadim - Președinte", "Sus Patria, jos mafia". A fost o manifestare de bucurie spontană, plină de speranța că la viitoarele alegeri, senatorul Corneliu Vadim Tudor va deveni președintele României în ziua în care va împlini 55 de ani, iar Partidul România Mare va fi partidul care va guverna România după anul 2004. Pentru foarte mulți din locuitorii județului Olt, PRM reprezintă speranța că o vor duce mai bine, că își vor putea crește și educa copii și vor scăpa de caracatița mafiei. Vizita în județul Olt a președintelui PRM, domnul senator Corneliu Vadim Tudor, a fost și o întoarcere la originile oltene ale domniei sale, bunicii din partea tatălui, fiind în localitatea Cherlești unde a depus o coroană de flori cu tricolor la mormântul lor.

Nici unul dintre ceilalți președinți de partide care au vizitat județul Olt nu s-au bucurat de astfel de dovezi de simpatie și iubire. Ba dimpotrivă. Pentru unele vizite oamenii au fost scoși obligatoriu la manifestații și ținuți ore în șir în soare să-l aștepte pe "conducătorul iubit" de către un grup restrâns de potentați care urmăresc doar conservarea puterii lor. Oamenii însă, cei mulți, dar nu și proști, îi simt pe cei sinceri și pe cei devotați binelui poporului. Dacă întreaga clasă politică dorește integrarea României în UE, de care unii, atât de la putere cât și din opoziția autointitulată democratică, fac atâta paradă, vor trebui să accepte și democratizarea alegerilor din România. Vor trebui să accepte că cetățeanul este suveranul votului său. Simpatia și iubirea sinceră cu care a fost înconjurat președintele PRM, domnul senator Corneliu Vadim Tudor în vizita sa la Slatina, arată clar spre cine merg voturile oltenilor. Voturi care vor trebui să se regăsească și în rezultatele finale ale alegerilor din iunie și noiembrie 2004, dacă alegerile nu vor fi fraudate.

    Codrin Ștefănescu - referire la prestația electorală a lui Traian Băsescu;

Domnul Codrin Ștefănescu:

Declarație politică

Dezbaterea electorală de vineri seară a dezvăluit un nou candidat la Primăria Capitalei: cel al PNL. Buimăcit parcă de alianțe, partide, candidaturi pe liste separate sau comune, Traian Băsescu a părut a fi, mai degrabă, reprezentantul partidului aliat decât cel al propriei formațiuni politice. Lipsit de chiar susținerea membrilor PD, Băsescu s-a erijat, vrând, nevrând, într-un adevărat candidat PNL, mai agitat, mai dezorientat și, în special, mai discreditat ca niciodată.

Deși a încercat cu disperare să convingă electoratul că este candidatul Alianței, Băsescu a eșuat lamentabil în discursul său, presărat cu veritabile amnezii și glume care să compenseze lacunele din prestația sa. Ne gândim că la amalgamul de candidați și de liste ale PD, PNL sau ale Alianței în întregul ei, e dificil să reții numele candidatului la Primăria Aradului. Doar o panică nemăsurată ar explica însă, modul penibil în care "nașul" a încercat în zadar să-și amintească numele finului... Dar, cine știe, or fi mai mulți fini candidați la diferite funcții în administrația locală, pe care noi nu-i cunoaștem...

Distratul Băsescu a transformat astfel o dezbatere electorală care s-a dorit serioasă, în ceea ce el însuși reprezintă pe scena politică: o sursă inoportună de umor negru. Din fericire, electoratul știe că nu de acest lucru are nevoie politica românească ori Primăria Bucureștiului. De aceasta și-au dat seama până și puținii susținători pe care Traian Băsescu îi mai avea și care își vor reorienta votul către candidați mai serioși.

În această situație, mă întreb dacă, până la votul din 6 iunie, nu cumva se vor răzgândi chiar și noii săi "simpatizanți", membrii PNL din București...

    Ion Mocioalcă - despre oferta electorală a P.S.D.;

Domnul Ion Mocioalcă:

În această etapă finală a campaniei electorale, opozanții noștri politici renunță la orice aparență de demnitate și etică elementară, radicalizând discursul politic și mutilând fără jenă realitățile. Reprezentativ pentru ce afirm, dar deloc "academic", așa cum pretinde, candidatul liberal la primăria Reșița cheamă electoratul "să dăm cu PSD-ul de pământ!" Argumentul de bază al zbaterilor sale: să plece PSD ca să aibă el loc!

Opoziția uită sau ignoră faptul că judecățile severe și injuste, ca și agresivitatea lipsită de rațiuni pot stârni și îndepărta în loc să atragă aderenți. Cu cât tună mai tare, cu atât plouă mai puțin!

În loc să aducă seninul, așa cum demagogic declară, ei tulbură sentimentele noastre, ca un medic care-și otrăvește pacienții. Prestația lor electorală dezvăluie clar nu dorința de a promova dezbateri constructive de idei și soluții pentru viitor, ci o veritabilă ură, împinsă până la paroxism, împotriva PSD.

Luați de avânt, opozanții noștri - mai însemnați sau care se pretind redutabili - bat toaca în neștire, alimentând copios electoratul cu suspiciuni bolnave, în care expresii ca "dezastrul economiei județului", "politica falimentară a actualei guvernări PSD", "colapsul" etc. etc. sunt vânturate cu senină inconștiență și lipsă de respect pentru adevăr, dar și pentru cei pe care încearcă să-i manipuleze.

Opunem acestei nedemne și dezonorante proceduri o recentă și succintă știre, difuzată în mass-media de către Direcția județeană de statistică. Cifre și date care, dincolo de concizia lor specifică, dezvăluie realități generatoare de optimism și încredere, confirmând eficiența politicii noastre de redresare a economiei, de diversificare și dezvoltare a acesteia, cu toate efectele ce decurg de aici.

În trimestrul I al acestui an, producția industrială a județului Caraș-Severin este cu 14,4% mai mare ca în trimestrul I al anului trecut. Și nu confecțiile în lohn au dus greul, ca în anii trecuți. Acestea și-au menținut, practic, nivelul producției. În schimb, siderurgia și industria prelucrătoare au cunoscut creșteri deosebite. Anul trecut, Combinatul Siderurgic reșițean producea în primele trei luni abia 13 mii de tone oțel. În acest an, în aceeași perioadă, aici s-au produs 35 mii tone de oțel brut, de aproape 3 ori mai mult!

Au crescut spectaculos producția de cherestea și cea de mobilier, valorificându-se mai bine însemnată bază de materii prime și forța de muncă. Doar producția de mobilă a crescut, în perioada menționată, cu 12 miliarde lei - față de trimestrul I/2003. Întreaga producție a județului este mai mare cu 20% față de trimestrul I al anului trecut. Iar în luna aprilie, creșterile prognozate de Direcția de Statistică sunt sensibil mai mari.

Unde este "Adevărul" atât de trâmbițat și confiscat parcă de opoziție? Minciuni sfruntate în loc de informație corectă, aceasta vi se oferă. Avem o șansă pentru a continua împreună ceea ce atât de încurajator pentru toți am început.

Între vorbe otrăvite și fapte, între meschina dorință de revanșă și generoasa ofertă a PSD, să chibzuiască și să hotărască alegătorii.

Așa cum le dictează conștiința și interesul general.

    Tudor Mohora - intervenție referitoare la Promovarea maturității politice în activitatea parlamentară în locul unor manifestări de superficialitate și de paradă ieftină;

Domnul Tudor Mohora:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Tema intervenției mele de astăzi se referă la "Promovarea maturității politice în activitatea parlamentară în locul unor manifestări de superficialitate și de paradă ieftină".

Ne aflăm la finele campaniei electorale pentru alegerile locale din acest an și ne apropiem de încheierea penultimei sesiuni a actualei legislaturi.

În ciuda tuturor cerințelor reclamate de campania electorală, activitatea parlamentară nu s-a întrerupt și nu trebuie să se întrerupă. Camera Deputaților are datoria să rezolve probleme importante, cum sunt și cele prioritare legate de adoptarea pachetului de legi care condiționează încheierea negocierilor privind aderarea la Uniunea Europeană.

Cu toate acestea, realitatea scoate în evidență că unii reprezentanți ai opoziției caută nod în papură pentru amânarea dezbaterii unor importante proiecte de legi.

Astfel, deși Comitetul ordinii de zi și Biroul permanent al Camerei Deputaților au analizat și s-au pus de acord cu dezbaterea în plen a proiectului Legii Consiliului Superior al Magistraturii, domnul deputat Eugen Nicolăescu a cerut amânarea acesteia, în numele Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, pe motiv că nu s-a respectat termenul regulamentar pentru studierea textului.

Plenul Camerei Deputaților nu fost de acord cu această solicitare, prin care se revenea la cele convenite anterior, inclusiv cu reprezentanții P.N.L. Ca urmare, cei câțiva deputați liberali prezenți au părăsit sala de ședințe.

Fără îndoială, nu este un secret pentru nimeni că adoptarea acestui proiect de lege reprezintă o prioritate pentru îndeplinirea cerințelor Uniunii Europene în domeniul Justiției.

Este pe deplin justificat, cred, să punem întrebarea: cui folosește punerea de bețe în roate din partea deputaților liberali pentru întârzierea dezbaterii acestui proiect de lege? României, în nici un caz!

Acționând într-o direcție similară, Alianța Dreptate și Adevăr a pornit o campanie pentru strângerea de semnături pentru suspendarea Președintelui Ion Iliescu, deoarece, după părerea acesteia, vizitele pe care le-a făcut șeful statului în teritoriu nu respectă principiul imparțialității.

Încă o dată se dovedește că acești reprezentanți ai opoziției dau prioritate unor probleme superficiale în scopul distragerii atenției electoratului, în loc să pună umărul la dezbaterea și urgentarea adoptării unor legi importante în măsură să susțină interesele naționale ale României.

Astfel de inițiative sunt de natură să deterioreze climatul politic din țara noastră și să conducă la discreditarea eforturilor care se depun pentru consolidarea unei democrații reale în țara noastră. Ele demonstrează, în ultimă instanță, un anumit infantilism și lipsă de maturitate politică din partea unor partide cu pretenția de tradiție și puritate ideologică, dar și o lipsă de idei combinată cu o teamă legată de înfrângerea lor de către electorat în alegerile care se apropie.

Am evocat aceste exemple de abordări și atitudini politice negative din partea parlamentarilor unor partide, în speranța că în acest al 12-lea ceas, înainte de aderarea României la Uniunea Europeană și înaintea alegerilor parlamentare, forțele politice din România le vor combate și își vor concentra eforturile, cu prioritate, în direcția soluționării problemelor care reprezintă interesul național al țării noastre.

Ar fi acestea și o dovadă de maturitate politică în locul unor manifestări de superficialitate și de paradă ieftină.

    Grigore Emil Rădulescu - citarea unui barometru de opinie publică în privința veniturilor de care dispun românii;

Domnul Grigore Emil Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ultimul barometru de opinie publică, realizat de Gallup Organization România și Metro Media Transilvania, arată că o treime din populația țării nu are venituri nici măcar pentru strictul necesar, 41% din cei chestionați consideră că veniturile de care dispun le sunt suficiente pentru a acoperi doar nevoile de bază.

Doar un procent reușește să aibă tot ce îi trebuie, fără să se restrângă de la ceva. Această configurație s-a menținut oarecum de-a lungul ultimilor șase ani, crescând însă procentul celor care nu-și pot asigura din veniturile gospodăriei nici strictul necesar.

5% sunt destul de mulțumiți de bunurile pe care le au în dotare, 56% au acest grad de mulțumire, cu șase procente mai puțin decât anul trecut. Potrivit aprecierilor publicului, pentru a trăi decent, o familie de patru persoane ar avea nevoie în medie de 18 milioane lei în mediul urban, adică 100 de euro fiecare și de 11 milioane în mediul rural.

Tot pentru patru persoane, pentru un nivel de subzistență ar fi nevoie de 6,3, respectiv 3,6 milioane lei.

Când este vorba de suma totală de bani obținută de către toți membrii gospodăriei în luna aprilie 2004, într-o familie cu patru persoane, câștigul a fost de 9,5 milioane, cu aproape jumătate mai puțin decât le-ar fi fost necesar pentru a se descurca în mod rezonabil.

Studiul mai arată că, în ultimul an, într-un sfert din familii s-a micșorat cel puțin venitul cuiva din gospodărie.

România ocupă locul al 19-lea în ceea ce privește salariul minim pe economie cu 66,6 euro, într-un clasament european întocmit de Uniunea Angajatorilor din Europa (U.A.E.) luna aceasta, valoarea câștigului minim din această țară reprezentând 73% din venitul mediu pe economie.

Ungaria are un salariu minim de 206,6 euro, deși acesta este mai mic decât jumătatea celui minim din Slovenia, care este de 447euro.

După Ungaria, urmează în ordine Cehia - 365 euro, Polonia - 230 euro, Slovacia - 200 euro. Pe ultimele două locuri ale clasamentului se află Ucraina, cu un salariu minim pe economie de 29,7 euro, și Rusia, cu 12,4 euro.

Puținii bani pe care îi câștigă românii în ziua de azi abia dacă îi ajung să trăiască de la o zi la alta. Nu-și mai pot permite o mobilă nouă în casă ori o vacanță la mare sau la munte. Nu-și permit nici o haină nouă sau o pereche de ghete.

Totul se moștenește, nimic nu se pierde.

    Amalia Bălășoiu - intervenție pe tema 1 iunie - Ziua copilului. Copiii, viitorul omenirii;

Doamna Amalia Bălășoiu:

"1 iunie - Ziua copilului. Copiii, viitorul omenirii"

Viitorul omenirii depinde de modul cum este pregătită tânăra generație, încă din copilărie, pentru viața socială de mai târziu. De aici decurge implicit viitorul fiecărei națiuni sau fiecărui popor, care trebuie să pună mai presus de orice realizarea aspirațiilor colective și individuale la o viață demnă, bazată pe respect și, în același timp, protejată.

Ținând seama de caracteristicile acestor generații și de importanța deosebită a acestei probleme fundamentale pentru realizarea deplină a drepturilor omului, comunitatea internațională s-a preocupat de crearea cadrului juridic și instituțional în domeniul protecției copilului.

Încă de la începuturile ei, ONU, fondată după al doilea război mondial, și-a înscris, în Carta Națiunilor Unite, drepturile fundamentale ale omului, care au pus bazele ulterioare ale "Declarației drepturilor copilului", adoptată în 1959.

ONU, preocupată de asigurarea drepturilor și bunăstării copiilor lumii, a creat cel mai cunoscut organism al său în acest domeniu, și anume UNICEF.

Prin programul său, acest organism lucrează pentru drepturile copiilor defavorizați din țările în curs de dezvoltare, de a avea o protecție socială completă și asigurarea educației necesare dezvoltării armonioase a personalității umane și cu finalitate națională.

Cadrul de lucru al UNICEF este asigurat de "Declarația drepturilor copilului", desprinsă din "Declarația universală a drepturilor omului".

Premisa de bază a declarației este că "Omenirea datorează copiilor tot ceea ce este mai bun". Părinții, persoanele particulare, organizațiile voluntare, autoritățile locale și guvernele sunt chemate "să recunoască drepturile și libertățile enunțate și să lupte pentru respectarea lor". Declarația afirmă, de asemenea, că trebuie asigurată copiilor o protecție specială, posibilități și înlesniri care să-i ajute să crească într-un mediu sănătos și normal, în condiții de demnitate și libertate.

Adunarea Generală a proclamat anul 1979 ca An Internațional al Copilului, pentru a încuraja toate țările să-și revadă programele pentru promovarea bunăstării copiilor.

România, ca țară devenită liberă, democratică, în urma revoluției din 1989, a ratificat Convenția cu privire la drepturile copiilor la 25 decembrie 1990.

De asemenea, țara noastră a acordat și acordă permanent atenție deosebită și transpune, în acest domeniu, politica de protecție socială a copilului, conform liniei generale de constituire a Comitetelor Naționale UNICEF, care are filiale în aproape toate județele țării. Programele acestora conțin atât acțiuni cu caracter umanitar, cât și acțiuni dedicate formării și dezvoltării personalității copiilor români, afirmării și respectării drepturilor copiilor.

UNICEF a lucrat și continuă să lucreze cu organizații nonguvernamentale care aduc sprijin în desfășurarea activităților în favoarea copiilor. Astfel, se colectează fondurile necesare realizării programelor educative.

În multe cazuri, guvernele se implică în aceste activități încredințând unor organizații neguvernamentale executarea unor părți ale programelor la care cooperează cu UNICEF Internațional sau cu alte organisme ale ONU (exemplu UNESCO, OMS, FAO etc.).

Aportul UNICEF este deosebit, în special în țările sărace sau în curs de dezvoltare, unde copiii au o situație precară și nu se realizează protecția materială eficientă a copiilor, fiind binevenit sprijinul organismelor internaționale.

În țara noastră, în ultimii ani, în domeniul protecției copiilor, atât cu sprijinul UNICEF, dar și cu o activitate susținută de guvern și organizații nonguvernamentale, s-au obținut realizări semnificative. Permanent se urmărește soarta copiilor defavorizați aflați în plasamente familiale sau în forme instituționalizate.

Dar se cuvine să amintim cu ocazia Zilei internaționale a copilului, că toți copiii țării sunt în atenția societății românești, care privește cu speranță spre viitorul său, prin ei.

Nimic nu este mai important ca problema formării lor pentru viață, printr-o educație completă, care să asigure fiecărui copil, egalitatea șanselor într-o societate democratică românească.

    Ioan Timiș - omagiu lui Avram Iancu, la 180 de ani de la naștere;

Domnul Ioan Timiș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În intervalul de timp care îmi este alocat, vreau să aduc un omagiu celui care a fost Avram Iancu, conducătorul revoluției române de la 1848 și al armatei populare din Transilvania. Comemorăm luna aceasta 180 de ani de la nașterea "crăișorului munților", lider de necontestat al istoriei românilor.

Născut la Vidra de Sus în luna iunie a anului 1824, Avram Iancu s-a făcut remarcat cu ocazia celei de-a treia adunări a românilor de la Blaj, unde a avut o contribuție decisivă la adoptarea unui program revoluționar care cuprindea: schimbarea așezămintelor sociale și politice din Transilvania, prin recunoașterea națiunii române și reprezentarea ei proporțională în toate verigile de conducere, respectarea autonomiei Transilvaniei, constituirea unui Guvern reprezentativ, respingerea uniunii silite cu Ungaria și acceptarea Constituției liberale austriece din 25 aprilie 1848.

În același timp, a trecut la formarea armatei revoluționare române, după modelul roman. Desemnat prefect al Legiunii "Auraria Gemina", Avram Iancu a reușit să respingă atacurile maghiare de pe linia Mureșului. De asemenea, în zona Munților Apuseni, trupele de invazie s-au lovit de rezistența eroică a românilor conduși de același Avram Iancu.

Chiar și după înfrângerea Revoluției de la 1848, Avram Iancu a continuat lupta pentru emanciparea națională a românilor. Maltratat și arestat în mai multe rânduri, Avram Iancu s-a bucurat de iubirea și prețuirea moților săi până la moarte. S-a stins din viață la 10 septembrie 1872, la Baia de Criș, și a fost înmormântat la Țebea, lângă "Gorunul lui Horea".

Stimați colegi, consider că cinstirea reprezentanților de seamă ai istoriei noastre este o datorie de onoare ce ne revine în calitatea pe care o avem, de aleși ai neamului românesc. Acești eroi ai poporului român și faptele lor de vitejie trebuie să constituie o pildă vie pentru generațiile următoare și un izvor de mândrie națională.

    Tiberiu Sergius Sbârcea - atenționare asupra efectelor negative pe care le implică consumul de tutun;

Domnul Tiberiu Sergius Sbârcea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Unul dintre cele mai vechi obiceiuri de pe glob este fumatul, cu consecințe extrem de grave asupra stării de sănătate a populației.

Acest prost obicei care se transmite din generație în generație produce aproximativ 5 milioane de decese anual la nivel global , cifră care este apreciată de către OMS - Organizația Mondială a Sănătății - să crească la circa 210 milioane până în 2030. Numărul morților nu include însă enorma cifră a celor care suferă de pe urma fumatului, suferință adresată adulților și copiilor.

Un calcul simplu duce la o concluzie înspăimântătoare, și anume că, la fiecare opt secunde, o persoană de pe glob moare în urma consumului de tutun.

Cifre statistice ale OMS, avertizează că fumatul produce, la nivel mondial, mai multe decese decât accidentele de circulație, sinuciderile sau consumul de droguri.

Statele membre ale OMS au hotărât ca, în fiecare an, începând din anul 1987, în 31 mai să se celebreze Ziua mondială anti-tutun, cu scopul de a atrage atenția opiniei publice asupra efectelor negative pe care le implică consumul de tutun. Sănătatea este definită în Constituția Organizației Mondiale a Sănătății ca o stare fizică, psihică și socială bună și nu prin absența unei boli sau infirmități.

Impactul extrem de negativ al tutunului acum și în viitor este motivul principal pentru o evidență exactă a fumătorilor de pe glob. Cunoașterea pericolului cauzat de tutun este percepută ca una dintre cele mai grave amenințări în sănătatea publică în secolul XXI. În acest moment există pe glob peste un miliard de fumători. Numărul cel mai mare se găsește în Asia. Proporția femeilor care fumează este mai mare în Europa și America de Nord, comparativ cu alte părți ale globului. Recentele estimări sugerează creșterea numărului de fumători în țările în curs de dezvoltare, mai ales în rândul femeilor și a tinerilor.

O creștere a numărului de adolescenți care fumează s-a constatat în țările unde, nu până de mult, fumatul era considerat ținut sub control. Așa că, în timp ce noi piețe de tutun sunt deschise, vechile rămânând și ele deschise, transformă tutunul într-o amenințare globală permanentă.

Cu ocazia Zilei mondiale anti-tutun, care se sărbătorește la 31 mai, este momentul să ne reamintim că țara noastră ocupă un neonorant loc 2 în Europa, după Bosnia-Herțegovina, cu privire la procentul populației care fumează, și anume 43,5% față de 48%.

Potrivit studiului Fumatul și Sănătatea Publică în România, prelevanța fumatului în rândul populației este de 46,4% din bărbați și 24,1% din femei.

Cei mai mulți dintre viciați încep să fumeze de mici, chiar înainte de împlini 15 ani.

Cu toate că fumătorii își pierd săptămânal o zi din viață, pe parcursul unui an, românii posedați de acest viciu transformă în fum aproximativ un miliard de dolari. Un singur român împătimit cheltuiește anual, pe acest "viciu", circa 15 milioane de lei.

Impactul economic al tutunului a fost analizat în multe țări în ultimii ani. Aceste studii arată că beneficiile economice pe care le aduce industria tutunului sunt iluzorii. Există foarte multe costuri ce se adaugă daunelor directe și indirecte cauzate de tutun. Și aș exemplifica răul pe care îl produce cultivarea tutunului mediului.

În final aș lansa o lozincă "Se poate trăi și fără tutun".

Vă mulțumesc.

    Ionel Marineci - despre noile măsuri întreprinse de Guvernul Adrian Năstase în cadrul sistemului de protecție a drepturilor copilului;

Domnul Ionel Marineci:

Domnule președinte,

Încă de la începutul mandatului, Guvernul României condus de primul ministru Adrian Năstase a demarat o campanie susținută de promovare și apărare a drepturilor copiilor.

S-a inițiat un proces amplu de revizuire a legislației în materie de protecția drepturilor copilului și de înființare a unor organisme de stat cu atribuții în domeniu. Prin proiectele de legi aflate în dezbaterea Camerei Deputaților, sistemul de protecție a drepturilor copilului va fi reconstruit pe baze moderne, cu respectarea moralității și a legii. Administrația publică centrală și locală va dispune de un sistem imun la corupție și influențe mercantile, clar din punct de vedere legislativ și operațional din punct de vedere executiv.

Se înregistrează o creștere permanentă a importanței parteneriatului cu societate civilă și sectorul privat, un sprijin internațional consecvent.

Existența garanția identificării și aplicării corespunzătoare a unor soluții viabile în materia protecției copilului, cu rezultate pe termen lung, în special în ceea ce privește asigurarea condițiilor necesare pentru o dezvoltare armonioasă, din toate punctele de vedere, a tuturor copiilor României.

Simpla elaborare a noii legislații n-a rezolvat problemele existente în sistem, ea a fost însoțită de măsuri strategice destinate unei aplicări unitare la nivel de țară și de alte categorii de demersuri - programe de educație, acorduri bilaterale pe diverse problematici. Acestora li se adaugă formele de protecție socială pentru familiile cu copii - alocații de stat, ajutoare financiare sau materiale, burse sociale, concediu de maternitate sau parental gratuit, alocație de însoțitor, asistenți maternali plătiți, asistența medicală gratuită, învățământ obligatoriu gratuit etc.

Guvernul României condus de primul ministru Adrian Năstase a demonstrat că are voința politică și poate să gestioneze corect și responsabil problematica drepturilor copilului în România.

Le doresc tuturor copiilor României să crească sănătoși și să se bucure de viață.

Vă mulțumesc.

    Corneliu Ciontu - exprimarea conceptului de campanie electorală admis de P.R.M.

Domnul Corneliu Ciontu:

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor deputați,

Campania electorală pentru alegerile locale ilustrează situația gravă în care se află o mare parte a clasei politice din România. În campania electorală nu mai există lege care poate opri apetitul pentru funcții și putere a unora dintre politicieni. În campania electorală nu mai există reguli, bune maniere, principii morale. Orice mijloace sunt potrivite pentru obținerea unor privilegii, iar candidații devin repere ale fraudei morale și legale.

Societatea civilă a luat deja poziție în chestiunea finanțării campaniilor electorale, atenționând asupra faptului că legea este încălcată deliberat, cu nonșalanță și cu sentimentul că nimeni nu poate pedepsi aceste acte. Deși avem o lege care stipulează clar că sumele care pot fi cheltuite în campanie de un candidat nu pot depăși 42.000 de mii de dolari, există deja politicieni care recunosc public că au cheltuit dublul acestei sume în numai o săptămână de campanie. Deși avem o lege care stipulează clar că sursele de finanțare se cer aduse la cunoștința opiniei publice, nimeni nu se grăbește să facă asta.

Deloc surprinzător, candidații partidului de guvernământ se bucură de cel mai consistent sprijin financiar, beneficiind, de bună seamă, de susținători dispuși să plătească sume exorbitante pentru alegerea sau realegerea lor. La jumătatea perioadei de campanie electorală, domnul Mircea Geoană a cheltuit în mod oficial 90.000 de dolari, Dan Darabont - 47.000 de dolari, Vasile Mihalache - 44.000 de dolari, Eugen Pleșca - 42.000 de dolari. În condițiile în care, repet, limita maximă legală pentru întreaga campanie este de 42.000 de dolari, candidații PSD București dovedesc un îngrijorător dispreț pentru normele legale, iar cetățenii sunt agresați cotidian de materialele electorale excesive atât prin dimensiuni, cât și prin conținut.

Partidul România Mare consideră că sumele imense alocate campaniei electorale creează premisele unui sistem clientelar extrem de nociv. Principiul este elementar: cine plătește pentru campania electorală a unui candidat va benefica de prietenia atentă a acestuia o dată cu alegerea sa în funcție. Partidul România Mare apreciază că, după alegeri, finanțatorii anonimi, care sprijină cu generozitate campaniile electorale ale anumitor candidați, vor încerca să-și recupereze investiția. În aceste condiții, traficul de influență și licitațiile aranjate se vor perpetua. Clientela primarului câștigă, cetățeanul pierde.

Pe lângă sfidarea legii, asistăm în această campanie electorală la o sfidare a decenței și, implicit, a cetățenilor. Străzile României sunt împânzite cu panouri opulente ale candidaților partidului de guvernământ. Numai producerea unui astfel de panou - dotat cu lumini pe timp de noapte și instalat de veritabili alpiniști - necesită o sumă echivalentă cu pensia a peste 20 de pensionari. Repet: pentru un singur panou! Or, în acest moment, în România există, probabil, zeci de mii de astfel de panouri. Câți oameni puteau fi ajutați cu acești bani? Câte medicamente cumpărate? Câte spitale sau biserici construite? Unii candidați beneficiază zilnic de clipuri TV de două sau trei minute. Montarea unui astfel de clip implică, în general, o sumă echivalentă cu 50 de salarii medii pe economie. Fiecare minut de publicitate plătită costă, la rândul său, zeci sau sute de milioane de lei. Și exemplele pot continua: afișe, bannere, scrisori, fluturași - toate aceste produse electorale irosesc sume incalculabile. În anul 2000, conform unui calcul oficial, au fost cheltuite numai în campania electorală pentru București circa zece milioane de dolari. În anul 2004, această sumă se va dubla. Și nu rămâne decât să ne întrebăm: de unde toți acești bani. Mai este România, în acest caz, o țară săracă? Da, este o țară cu cetățeni sărăciți de o minoritate a politicilor cu avei fabuloase.

În ceea ce-l privește, Partidul România Mare pune la dispoziția opiniei publice și a societății civile cifrele exacte ale fondurilor cheltuite în campanie. Ele provin, în marea lor majoritate, din cotizații lunare ale membrilor și din suma alocată partidelor politice de la bugetul de stat. Noi nu am acceptat sponsorizări pentru a asigura liniște unor oameni de afaceri certați cu legea. Fiecare stradă a României depune mărturie pentru cinstea noastră Câte panouri ale Partidului România Mare ați văzut? Câte focuri de artificii sau concerte cu muzică orientală au oferit candidații noștri?

Partidul România Mare crede cu tărie că o campanie electorală se face în limitele legii, având la bază respectul pentru cetățeni. Oamenii din România sunt prea săraci și prea triști pentru a mai putea fi amăgiți cu afișe frumos colorate. Românii au nevoie de angajamente ferme și de primari incoruptibili.

Având în vedere toate aceste idei, Partidul România Mare cere Curții de Conturi să deschidă o anchetă privind fondurile cheltuite în campania electorală. Din păcate însă, ne temem că instituția Curții de Conturi este deja mult prea contaminată de interese politice.

Prin implicarea organelor competente, cât și a dumneavoastră, a cetățenilor României, putem aduce un dram de normalitate în campania electorală. Lăsându-ne iluzionați de politicieni cu fonduri nelimitate, le vom da acestora ocazia să acumuleze, timp de patru ani, noi averi cu care, în anul 2008, își vor cumpăra din nou dreptul la putere. În acest caz, Uniunea Europeană va deveni un vis imposibil de atins.

Vă mulțumesc.

    Iulia Pataki - relatarea unei inițiative binevenite: seminarul cu tema Șanse egale pentru femeile minoritare și participarea acestora la viața publică.

Doamna Iulia Pataki:

Aș dori să vorbesc astăzi despre o inițiativă mai mult decât binevenită a Departamentului pentru Relații Interetnice împreună cu Uniunea Tătarilor Turco-Musulmani din România, și anume seminarul organizat între 28-30 mai la Mamaia cu tema "Șanse egale pentru femeile minoritare și participarea acestora la viața publică".

Seminarul face parte din noua abordare a situației comunităților minoritare, bazându-se pe analiza segmențială a acestora. Inițiativa DRI-lui acoperă astfel vidul existent - statutul femeii minoritare etnic nu a fost o temă de interes până acum. Singurul subiect dezvoltat a fost și este situația femeilor din comunitatea Rroma, având în vederea cazul specific, aparte a acestora.

Am avut posibilitatea de a ne cunoaște noi, reprezentantele comunităților naționale sau etnice. Am constatat că avem probleme comune, dar și specifice fiecărei comunități. Cel mai important dintre acestea este necesitatea unei analize serioase a statutului femeii minoritare etnic, atât în contextul situației existente în societatea românească, dar și a situației aparte a fiecărei comunități etnice, care diferă. Avem limbi, culturi, tradiții diferite.

Am constatat însă că conservatorismul mentalității, stereotipiile privind rolul femeii în societate este aceeași în toate comunitățile: tendința de a limita rolul social al femeii. Este adevărat, menținerea tradițiilor a ajutat supraviețuirea multora dintre etniile care conviețuiesc astăzi în România. Dar, în drumul nostru către Europa, trebuie să ne ajustăm valorile cu cele europene. Putem să ne păstrăm identitatea etnică - ca comunitate - și prin respectarea principiului egalității de șanse a femeilor și implementării acesteia în toate domeniile vieții sociale și publice. Putem schimba gândirea mult prea tradiționalistă a semenilor noștri prin educație - educația copiilor noștri, a noastră, a femeilor, dar și a bărbaților noștri. Trebuie să aplicăm măsuri de discriminare pozitivă pentru femei. Trebuie să înființăm structuri instituționalizate, atât la nivelul comunităților noastre, cât și la nivel național, necesare implementării conceptului egalității de gen în toate politicile domeniilor de activitate.

Concluzia principală a seminarului este că promovarea drepturilor femeii și respectarea egalității de gen constituie o problemă prioritară pentru noi toți, femei și bărbați din toate comunitățile minoritare. Declarația noastră finală a statuat voința de a constitui o organizație a femeilor minoritare, la nivel național, în vederea realizării unei colaborări și sprijin reciproc la nivel regional, național și internațional, urmând ca prin acțiuni, programe comune să schimbăm mentalitatea noastră, a tuturor, privind rolul femeii, în general, și realizarea unei egalități de șanse reale pentru femeile din toate comunitățile.

  Dezbaterea Proiectului de Lege privind securitatea generală a produselor (amânarea votului final).  

(În continuare, lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Nicolae Leonăchescu și Tudor Mohora, secretari.)

   

Domnul Valer Dorneanu:

Bună ziua, stimați colegi.

Dați-mi voie să începem a doua parte a ședinței de astăzi, anunțându-vă că, din cei 345 de deputați, și-au înregistrat prezența 252; sunt absenți 93; 24 participă la alte acțiuni parlamentare.

Astăzi urma să dezbatem întâi Legea privind statutul magistraților, dar v-aș propune să luăm, amânat de ieri, Proiectul de Lege privind securitatea generală a produselor, pentru că aici am lăsat neadoptat un singur articol: e vorba de art.9, despre care domnul Bolcaș spunea că "nu are ce căuta în acest text".

Dau cuvântul domnului profesor Neagu, președinte al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

 
   

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Într-adevăr, parcurgând textul acesta din art.9, poziția nr.15 din raport, constatăm că există acoperire în dispoziția art.181 și art. 182 Cod penal, dacă ar fi vorba de săvârșirea cu intenție sau, eventual, art.184, când este vorba de vătămarea din culpă. De ce? Pentru că acolo legea, cum știți, în penal, pornind de la sublinierea generală "fapta", ori nerespectarea și altele sunt fapte, până la urmă, care și-ar găsi acoperire în actuala reglementare din Codul penal.

De aceea, din punctul meu de vedere se poate renunța cu ușurință la această dispoziție legală, incidente fiind dispozițiile din Codul penal, pe care mai înainte le-am amintit. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

În aceste condiții supun votului dumneavoastră eliminarea acestui articol.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Textul a fost eliminat.

Vom supune proiectul votului final, astăzi, fără acest articol.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind statutul magistraților (amânarea votului final).  

Luăm, stimați colegi, Proiectul de Lege privind statutul magistraților.

Am să-i dau cuvântul domnului ministru Diaconescu pentru a prezenta acest proiect. Aveți cuvântul, domnule ministru.

   

Domnul Cristian Diaconescu (ministrul justiției):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Proiectul de Lege privind statutul magistraților, evident, are un scop extrem de important, și anume: crearea unui corp de magistrați de carieră. Aș vrea să vă spun că acest proiect de lege este o parte fundamentală a procesului de reformă a justiției, față de care Parlamentul este acum angajat, atât în ceea ce privește această lege, cât și în ceea ce privește Legea legată de Consiliul Superior al Magistraturii și cea privind organizarea judecătorească.

Foarte pe scurt, vreau să vă spun că prin Proiectul de Lege privind statutul magistraților, cum spuneam, avem în vedere crearea unui corp de magistrați de carieră, alcătuit din judecători și procurori care să se bucure de o independență reală, în vederea asigurării eficienței actului de justiție și a creșterii responsabilizării acestora în exercitarea funcției.

Este prevăzută, de asemenea, transparența procedurilor de selecție, promovare, numire în funcțiile de conducere, precum și - evident - evaluarea profesională, ca și de altfel creșterea rolului Consiliului Superior al Magistraturii, care va avea, în limitele acestui proiect de lege, exclusivitate în luarea deciziilor privind cariera magistraților, răspunderea disciplinară a acestora, apărarea împotriva actelor care le afectează independența și imparțialitatea.

Aș vrea aici să adaug că o mare parte din reglementarea din cadrul acestui text de lege se referă la viitorul Institutului Național al Magistraturii, care - o dată asociat prin buget și competențe de Consiliul Superior al Magistraturii - va intra într-un nou nivel de reglementare și într-un nou nivel de competență în ceea ce privește cariera magistraților. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule profesor Neagu, vă rog să prezentați raportul suplimentar al comisiei.

 
   

Domnul Ion Neagu:

Stimați colegi,

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind statutul magistraților.

Proiectul de lege mai sus-menționat a fost adoptat de Senat în ședința din 17 decembrie 2003.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Inițiativa legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare statutul magistraților, inițiatorul urmărind formarea unui grup de magistrați de carieră, consolidarea rolului Consiliul Superior al Magistraturii în cariera magistraților, eliminarea atribuțiilor ministrului justiției în numirea și promovarea magistraților, și trecerea acestor atribuții în competența Consiliul Superior al Magistraturii, precum și creșterea rolului deontologiei profesionale a magistraților, în vederea asigurării eficienței actului de justiție și a creșterii responsabilității acestora în exercitarea funcției.

La comisie au fost depuse, în scris, amendamente formulate și acceptate. Alte amendamente au fost respinse, și nu are rost să citez, să menajez pe cei care au depus amendamente, pentru că sunt mulți deputați la număr.

Față de cele de mai sus, membrii comisiei au hotărât - cu unanimitate de voturi - să propună plenului Camerei Deputaților - spre dezbatere și adoptare - Proiectul de Lege privind statutul magistraților, cu amendamente admise, prevăzute în Anexa nr.1, și respinse, în Anexa nr.2.

Între timp, cum bine știți și dumneavoastră, s-a lucrat la proiectul de Lege privind CSM-ul - Consiliul Superior al Magistraturii -, care a și trecut de Camera noastră; s-au corelat unele dispoziții, dacă-mi îngăduiți să spun așa, din acest proiect de lege, cu cele din Proiectul de Lege privind statutul magistraților. Comisia noastră, ținând seama de aceste corelări, a întocmit un raport suplimentar.

Îmi îngădui să selectez câteva aspecte din acest raport: Comisia juridică, de disciplină și imunități a examinat proiectul de lege în ședințele din 3, 4, 5, 9 februarie 2004; Comisia juridică, de disciplină și imunități a reluat dezbaterea asupra textelor respective în ședința din 26.05.2004.

La comisie au fost depuse amendamente și din nou sunt citați cei care au depus amendamente. În urma dezbaterilor și punctelor de vedere exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât - cu unanimitate de voturi - să se supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, prezentul Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege privind statutul magistraților, cu amendamente admise, care sunt redate în Anexa nr.1, și amendamente respinse, în Anexa nr.2.

Prezentul raport suplimentar completează raportul inițial și înlocuiește unele poziții din acesta, astfel cum reiese din cele două anexe.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să intervină la dezbateri?

Domnul Lucian Bolcaș, în numele Grupului PRM.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Iau cuvântul din mai multe motive: desigur că la un proiect de lege de importanță, este bine să se pronunțe toți liderii grupurilor parlamentare, pentru că o lege, chiar dacă vrea să ducă la depolitizarea actului de justiție, rămâne totuși un act politic major și o mare responsabilitate.

În al doilea rând, iau cuvântul pentru că, oricum, pro domo, trebuie să pledeze cineva.

În al treilea rând, iau cuvântul cu o imensă tristețe, când un asemenea act, de o asemenea importanță, se dezbate în prezența a circa 30 - 50 de deputați, și mai ales în lipsa acelora pentru care această lege este de un vital interes.

Nu cred că trebuiau să aștepte invitații speciale președintele executiv sau onorific al Asociației Magistraților, președintele Curții Supreme de Justiție și actualul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, ca să fie prezenți măcar în lojile publicului, să asiste la aceste dezbateri.

De critici pe la colțuri, nu ale "Cârcotașilor", pentru că acelea sunt simpatice, dar de cârcoteli pe la colțuri ne-am cam săturat, atunci când unii dintre noi înțelegem să muncim. Nu este un reproș, este o acuză directă, pentru că la acest proiect de lege s-a muncit, dovadă stufosul raport al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, augmentat cu un raport suplimentar întocmit în condițiile în care procesul legislativ era deja în curs. Și, pentru aceasta, permiteți-mi ca - public - să adresez felicitări președintelui comisiei.

Problemele cardinale acestei legi reprezintă o nouă viziune asupra actului de justiție, și ele se îmbină fericit cu ceea ce trebuiau să fie, sau ar fi trebuit să fie, într-o altă viziune, pe care v-o propunem noi, legile privind organizarea Consiliul Superior al Magistraturii și Legea privind organizarea judecătorească.

Păcatul cardinal al acestor trei legi, în care se regăsește și cea în dezbatere acum, este această nerealizare a unui echilibru corect între ceea ce însemnează atribuțiile Ministerului Justiției și protecția de politizare a actului de justiție, care trebuie să fie realizat numai de judecători, prin judecători în cadrul propriei lor organizări. Nu s-a făcut un echilibru nici între responsabilități, sau mai ales nu s-a făcut un echilibru între responsabilități în acest sens, nu s-a făcut un echilibru între obligații și drepturi. Același păcat se regăsește și în această lege a statutului magistraților.

Ne mai confruntăm cu un păcat al evoluției, dacă vreți, și această lege pentru mine nu poate să fie decât tranzitorie. Această dublă manșă - judecători - procurori -, de fapt cu statute duble, pe de o parte inamovibilitate, pe de altă parte stabilitate, pe de o parte dependență de hotărârile ministrului justiției, pe de altă parte totală desprindere de hotărârile ministrului justiției, se regăsește și în acest statut.

Și, al treilea păcat, care este esențial - după părerea mea - este că dacă am reglementat foarte bine răspunderea disciplinară în toate formele și modalitățile ei, nu s-a reglementat în statutul magistraților răspunderea pentru calitatea actului de justiție. Dacă încredințăm judecătorilor, și trebuie să le încredințăm, dreptul de a-și face curățenie în propria lor ogradă, trebuie ca prin lege, și avem acest drept, să-i atenționăm că această curățenie trebuie începută cu incompetenții, ceea ce statutul nu l-a făcut.

Dincolo de limitele statutului, nu pentru dumneavoastră, ci pentru magistrații lipsă și pentru stenogramă, vreau să spun că statutul magistratului depinde de statutul personal al fiecăruia. Demnitatea sa se regăsește în starea morală a justiției, și eu am încredere în demnitatea fiecărui magistrat în parte, chiar dincolo de textele imperfecte ale acestei legi. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Pentru a vă ridica starea de optimism, aș vrea să vă dau o veste care să vă înlăture puțin amărăciunea, domnule deputat Bolcaș. Domnule deputat Bolcaș, voiam să vă întăresc starea de optimism necesară în continuare, anunțându-vă că, la comisii, personalitățile despre care ați vorbit au fost prezente și și-au susținut cu profesionalism, și chiar cu întârziere punctele de vedere.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc pentru completare, domnule președinte. Este adevărat, nu neg acest lucru, dar eu cred că momentul adoptării unei legi în Parlamentului României este totuși un moment solemn. Aș vrea să redăm instituției noastre, a Parlamentului, demnitatea de care vorbeam înainte. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

V-aș ruga să urmăriți în paralel cele două rapoarte: raportul inițial, care va fi reperul de bază, și raportul suplimentar.

La titlul proiectului, dacă aveți obiecțiuni?

Votat în unanimitate.

Titlul Titlului I.

Votat în unanimitate.

Titlul Cap.I.

Votat în unanimitate.

Art.1 alin.1 - text nemodificat.

Alin.2 și 3. Vă rog să urmăriți amendamentul 4 al comisiei.

Admis amendamentul 4, modificat alin.2 și 3.

La art.2, dacă aveți obiecțiuni?

 
     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Eu, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog. Credeam că începem pe la 30 încolo, nu chiar de la 1.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Am foarte puține, și aici obiecția mi se pare importantă. În textul inițial, art.1 alin.2, "Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii". Este calitatea lor intrinsecă, este un drept conferit, care le asigură, într-adevăr, independența. Textul comisiei a dorit să fie mai larg: "Judecătorii sunt independenți imparțial și se supun numai legii". Imparțialitatea nu este conferită. Imparțialitatea trebuie s-o aibă ei. Lipsa de imparțialitate poate să fie sancționată, dar independența și supunerea numai legii nu poate să fie sancționată.

În aceste condiții, mi se pare că amendamentul comisiei, care a dorit să fie completator, nu trebuie să se regăsească în acest text. Propun menținerea textului inițial, prin eliminarea imparțialității.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Bădoiu.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu pot fi de acord cu propunerea domnului Bolcaș, pentru că noi prin acest amendament, noi - membrii comisiei - am dorit să subliniem necesitatea ca acești magistrați trebuie să fie obligatoriu imparțiali, echidistanți în aplicarea legii. Tocmai de aceea am dorit să le atragem atenția cu privire la această nevoie, de care oricare cetățean care trăiește într-o societate democratică are nevoie: imparțialitate în aplicarea legii.

De aceea, vă propun, stimați colegi, să votați textul de lege, așa cum a ieșit din dezbaterile Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Bolcaș, vă amintesc că în Constituție, este adevărat că dumneavoastră până la urmă v-ați retras, dar în Legea de revizuire, nu la textul acesta pe care dumneavoastră îl citiți cu dreptate, dar mai spre final am pus un text nou, tocmai pentru a dobândi autonomia, independența și lipsa de ingerință. Și, lăsați, că vine oarecum ca o impunere. Trebuie să fie imparțial.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, este corect ceea ce spune domnul general Bădoiu, și este corect și ceea ce spuneți dumneavoastră. Și eu îmi doresc din toată inima să fie imparțiali, numai că textul are altă conotație. Textul definește cum sunt judecătorii. Și, vă jur, cu mâna pe inimă, că nu sunt toți imparțiali. Aici scrie: "Judecătorii sunt independenți". Aceștia sunt, toți, le conferim noi, prin lege, această independență. "Judecătorii se supun numai legii". Da, pentru că le conferim noi, prin lege, acest lucru, dar judecătorii nu sunt imparțiali. Pentru că, dacă spun de la început că sunt imparțiali, n-o să pot acuza niciodată pe un judecător de lipsă de imparțialitate, pentru că el îmi spune "eu, prin efectul legii, sunt inamovibil și imparțial". Nu se poate! Asta era ideea.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte Neagu are o propunere care o să pună de acord și alin.2 din textul pe care l-ați citat. Justiția este unică și imparțială.

 
   

Domnul Ion Neagu:

Domnul Bolcaș are dreptate în ceea ce spune, și am putea găsi o formulare care, sunt convins, că o va agrea și domnia sa: "Sunt independenți, se supun numai legii și trebuie să fie imparțiali". Este bine așa?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră alin. 2 în propunerea domnului președinte, inspirată de amendamentul domnului Bolcaș.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La alin. 3 dacă aveți obiecțiuni la amendamentul comisiei? Nu. Votat în unanimitate.

Articolul 2. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate în formula inițială.

Articolul 3. Urmăriți amendamentul 6. Admis amendamentul, modificat art. 3.

Articolul 4, amendamentul 7. Votat în unanimitate amendamentul, modificat textul.

Articolul 5, amendamentul 8. Votat amendamentul.

Titlul Capitolului II. Votat în unanimitate în formula inițială.

Articolul 6, amendamentul 10. Admis amendamentul, modificat textul.

La art. 7 dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Votat textul inițial.

Articolul 8, amendamentul 12. Admis amendamentul, modificat textul.

Articolul 9. Pentru primele trei alineate comisia nu a avut obiecțiuni.

Dacă aveți dumneavoastră? Votate toate în formula inițiatorului.

La alin. 4 urmăriți amendamentul 13, pagina 10. Admis amendamentul, modificat alin. 4.

La art. 10 dacă aveți obiecțiuni? Votat textul inițial.

Titlul 2. Votat textul inițial. Capitolul I, titlul. Votat textul inițial.

Articolele 11, 12 și 13. Nu sunt obiecțiuni, votate toate în formula inițială.

La art. 14 urmăriți, vă rog, din raportul suplimentar, amendamentul 1.

Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul 1 din raportul suplimentar, modificat art. 14.

La art. 15 urmăriți amendamentul 21 din raportul inițial. Adoptat amendamentul, modificat art. 15.

Articolul 16. Urmăriți amendamentul 2 din raportul suplimentar. Admis amendamentul 2 din raportul suplimentar, modificat art. 16.

La art. 17 urmăriți amendamentul 23, raport inițial. Admis amendamentul, modificat textul.

Articolul 18, amendamentul 24. Admis amendamentul, modificat art. 18.

Articolul 19, amendamentul 25. Vă rog.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Îi atrag atenția distinsului meu coleg, domnul deputat Bădoiu, că la art. 18 a avut un amendament foarte bun pe care, din păcate, comisia l-a respins. Este vorba de împrejurarea că "auditorii de justiție care au promovat examenul prevăzut pot fi numiți potrivit (...) numai în funcțiile pentru care au optat". Este un imperativ de care aceștia se pot prevala în orice litigii privind încadrarea lor, și nu este corect.

În al doilea rând, este o obligație de optare numai la acele funcții. Formularea domnului general Bădoiu este: "de regulă, în funcțiile pentru care au optat." și mi se pare corespunzătoare și deschide o marjă mai mare de siguranță în încadrarea acestora.

Îl rog respectuos să și-l susțină singur.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Să înțeleg că este vorba de o înțelegere?

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Nu, domnule președinte.

Așa cum trebuie să constat și să declar public că anterioara mea intervenție, de fapt, nu era corectă și că de fapt amendamentul domnului Bolcaș era cel corect, de data aceasta probabil că dânsul, în compensație, mi-a amintit de acest amendament, pe care îl susțin, fără doar și poate, că nu întâmplător l-am formulat. Dar din alte considerente. Este foarte posibil ca auditoriul respectiv, în momentul când purcede la această perfecționare, să aibă calitățile necesare pentru ocuparea unei funcții, de pildă de procuror.

La finalul pregătirii, după 2 ani, datorită unor cauze obiective, de pildă, am în vedere sănătatea, rămâne fără un picior, este forțat, dar n-am încotro, el să nu mai poată face față funcției de procuror, pentru care a optat. Pentru că dacă vă amintiți, domnule președinte al Camerei Deputaților, și sunt convins că vă amintiți, un procuror este nevoit să se mai deplaseze și în teren, să mai facă cercetări la fața locului. El mai este obligat să facă percheziții, să organizeze prinderea în flagrant. Îmi este greu să cred că un om fără un picior ar putea să îndeplinească în condiții absolut de dorit, astfel de sarcini. Și mai sunt și alte exemple.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Se pare că ne-ați convins, vă rog, nu mai aduceți și alte argumente.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

De aceea, eu zic că nu putem să-l obligăm, pentru că altcumva îl vom obliga să-și dea demisia.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Bădoiu, ne-ați convins!

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Dați-mi voie, că n-am terminat!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Atunci nu ne-ați convins și vă dăm!

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Societatea investește doi ani în el, după care, omul, săracul, zice: "Domnule, nu mai pot să-mi îndeplinesc funcția".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul profesor Neagu.

 
   

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Suntem de acord cu amendamentul pe care îl învederează domnul deputat Bădoiu. Deci, consultați sala.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră, la alin. 2 textul, astfel cum este rezultat din introducerea sintagmei "de regulă". Deci, "vor fi numiți, potrivit legii, de regulă, numai în funcțiile pentru care au optat".

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Aș ruga distinșii mei colegi care vor să intervină în continuare, să aibă în vedere că toată sala le cunoaște elocința și să se refere direct și punctual la propunerea pe care o susțin.

Dacă în continuare mai sunt intervenții la amendamentul 24, art. 18? Votat textul, potrivit amendamentului 24.

Articolul 19, amendamentul 25. Admis amendamentul, modificat art. 19.

Titlul Capitolului II. Votat în unanimitate textul inițial.

Articolul 20, urmăriți amendamentul 27. Admis amendamentul, modificat textul.

Articolul 21. Dacă aveți obiecții? Comisia nu a avut amendamente. Votat în unanimitate.

Articolul 22. Urmăriți amendamentul 29. Votat amendamentul, modificat art. 22.

Articolul 23, amendamentul 30. Admis amendamentul, modificat textul.

La art. 24, pentru primele două alineate comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți obiecții? Votate textele inițiale.

Pentru alin. 3 urmăriți amendamentul 31, pagina 28. Admis amendamentul, modificat alin. 3, celelalte texte rămân în formularea inițială.

La art. 25 urmăriți amendamentul 3 din raportul suplimentar. Admis amendamentul 3, modificat art. 25.

Articolul 26, amendament 33 din raportul inițial. Admis amendamentul, modificat textul.

Articolul 27, amendament 34. Admis amendamentul, modificat art. 27.

Articolul 28. Urmăriți amendamentul 4 din raportul suplimentar.

Domnule Lucian Bolcaș, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Sigur că este un amendament de corelare, iau cuvântul numai la acesta, pentru că este absolut ilustrativ pentru ceea ce vreau să vă demonstrez de atâta vreme.

Articolul 28, în redactarea inițială, spune că: "rezultatele examenului de capacitate se înscriu în tabel de clasificare a candidaților, care se afișează la sediul Ministerului Justiției și al Institutului Magistraturii și apar pe site-ul Ministerului Justiției".

Acum, prin amendamentul comisiei, pentru a se corela cu textul Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii, dreptul Ministerului Justiției la afișaj a fost luat.

Dacă îmi permiteți, neprocedural, să fac o interpelare directă domnului ministru al justiției: ce înțelege dânsul prin această spoliere de atributele sale de afișator?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

O să vă răspundă la ora de interpelări.

Aveți obiecții la text? Nu sunt obiecțiuni. Votat amendamentul 4 cu o abținere, modificat art. 28.

La art. 29 urmăriți amendamentul 5 din raportul suplimentar. Admis amendamentul, modificat art. 29.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Alineatul 2 de la art. 29 trebuie corelat cu amendamentul pe care l-ați admis anterior: "Judecătorii stagiari pot opta, de regulă, pentru postul ".." Articolul 29 alin. 2.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Teza a doua?

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Da, teza a doua.

"Judecătorii stagiari pot opta, de regulă, pentru...".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stați puțin, că aici este altceva. Pot opta numai pentru postul de judecător, dacă au dat examen pentru asta. Nu seamănă cu ce am votat data trecută, îmi pare rău.

 
     

Domnul Cornel Bădoiu:

Aveți dreptate.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc foarte mult.

Rămâne art. 29 în alcătuirea rezultată din amendamentul 5, raport suplimentar.

Titlul Capitolului III. Votat nemodificat.

Articolul 30, urmăriți amendamentul 38, raport inițial. Votat în unanimitate amendamentul.

Articolul 31, urmăriți amendamentul 6 din raportul suplimentar. Votat amendamentul, modificat textul.

Articolul 32, urmăriți amendamentul 40, raport inițial.

Domnul Lucian Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Textul este lacunar în ambele variante. Se referă la refuzul depunerii jurământului, care atrage de drept nulitatea numirii în funcție. Mi se pare corect amendamentul și așa trebuie făcut. Dar încălcarea jurământului ce atrage? La aceasta nu ne-a răspuns nici amendamentul comisiei și nici proiectul de lege. Este o lacună pe care o avem și în Regulamentul nostru de funcționare. Așa că, este posibil ca, adăugând "refuzul depunerii jurământului sau încălcarea acestuia, atrag de drept nulitatea numirii în funcție".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stați puțin, domnule deputat. Uitați-vă la amendamentul 40. La textul inițial s-a introdus un alin. 11: "refuzul depunerii jurământului atrage, de drept, nulitatea numirii în funcție".

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Perfect. Și eu vroiam să spun: "Refuzul depunerii jurământului sau încălcarea lui atrag, de drept, nulitatea numirii în funcție". Pentru că încălcarea jurământului nu este sancționată nicăieri. Jurământul nu este un act platonic și nu-l fac numai în fața lui Dumnezeu, ci îl fac și în fața oamenilor...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cine constată încălcarea?

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cine constată încălcarea?

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Consiliul Suprem al Magistraturii. Așa cum refuzul depunerii jurământului, care atrage de drept nulitatea numirii în funcție, trebuie constatată de Consiliul Suprem al Magistraturii, fără nici o discuție. Orice nulitate, chiar dacă este absolută, trebuie constatată.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule profesor Neagu, doriți să comentați puțin această propunere?

 
   

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este o lege de organizare, este vorba de procedura de numire, de investire. Ceea ce vrea să introducem, colegul nostru, domnul Bolcaș, vizează activitatea ulterioară care ar implica, cum pe bune sesizați și dumneavoastră, o procedură de constatare, de sancționare etc.

De aceea, cred eu că la acest moment, refuzul depunerii să rămână în proiectul de lege. Fiindcă, altfel, apriori, aici, noi, ar trebui să introducem și o procedură de constatare, de sancționare etc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

De aceasta întrebam și eu cine constată!

 
   

Domnul Ion Neagu:

Vă propun să rămână în această formulare textul și, ceea ce spune colegul nostru, pe bună dreptate, își găsește rezolvarea ulterior, nu numai în economia acestui text de lege, ci și a altor legi. În speță, de pildă, Consiliul Superior al Magistraturii. Deci, dintr-o corelare de dispoziții legale, de fapt, încălcarea jurământului conduce la înlăturarea din funcție. Nu știu dacă îi spunem nulitate sau altfel, dar este o modalitate de sancționare, prin conexiune de texte. Aici vă propun, însă, să rămână așa.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

 
     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Un singur cuvânt!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, eu n-am vrut să fiu neelegant, să vă întreb dacă ați formulat un amendament pe care să-l susțineți?

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Cred că discuția este constructivă și de aceea îmi permit. Nu vă rețin decât cu un singur cuvânt. Această problemă, - cine constată? -, este o falsă problemă pentru acest text, pentru că cine îmi constată mie refuzul depunerii jurământului? Și acesta trebuie constatat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră alin. 11 din amendamentul 32, în raport de această obiecțiune.

Cine este pentru? Mulțumesc. Inclusiv domnul Bolcaș.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

titlul Capitolului IV. Votat în unanimitate.

Articolele 33 și 34. Votate în unanimitate.

Articolul 35 alin. 1. Comisia nu a avut amendamente. Votat în unanimitate.

La alin. 2 comisia are un amendament, 40. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul 40, modificat alin. 2.

Articolul 36 alin. 1. Votat textul nemodificat.

Articolul 36 alin. 2. Urmăriți amendamentul 41. Adoptat amendamentul, modificat textul.

Pentru stenogramă, când nu anunț din ce raport este amendamentul, se înțelege că este vorba de raportul inițial.

La art. 37, amendament 46. Admis amendamentul, modificat art. 37.

Articolul 38, urmăriți amendamentul 7 din raportul suplimentar. Rog comisia să se consulte după vot! Admis amendamentul, modificat art. 38.

Articolul 39, amendamentul 48, din raportul inițial. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul, modificat textul art. 39.

La art. 40, amendamentul 8 din raportul suplimentar. Admis amendamentul, modificat art. 40.

Articolul 41, amendamentul 50, din raportul inițial. Admis amendamentul, modificat articolul.

Titlul Capitolului V și a secțiunii 1. Doar la titlul Capitolului V comisia nu a avut obiecții sau amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Votat în unanimitate în formula inițială.

Titlul Secțiunii 1 a fost modificat prin amendamentul 52. Dacă aveți obiecțiuni?

Admis amendamentul, modificat titlul Secțiunii 1.

Articolul 42, amendamentul 53. Admis amendamentul, modificat articolul.

Articolul 43, amendamentul 9, raport suplimentar. Admis amendamentul 9, modificat art. 43.

Articolul 44, amendamentul 55, din raportul inițial. Admis amendamentul...

Domnule profesor Neagu, aveți cuvântul la art. 44, amendamentul 55.

 
   

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Amendamentul de la nr. 10 din raportul suplimentar cred că merge mai bine după 44, să-i zicem 441, nu 461. Și i-aș ruga și pe colegii mei să urmărească, care au raportul suplimentar. Fiind vorba de condiții, merge mai bine la 441, decât la 461.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule profesor, dar la 44 în raportul suplimentar nu aveți amendament.

 
   

Domnul Ion Neagu:

Am introdus noi 441 și îl introducem...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Unde l-ați introdus?

 
   

Domnul Ion Neagu:

La nr. curent 55 din raportul inițial, să fie transferat textul la 441.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dar la fondul lui 44 nu aveți...?

 
   

Domnul Ion Neagu:

Am ajuns la poziția 55 și după aceea... de aceea am intervenit. Urmăriți, domnule Bolcaș, da? Mi se pare că este mai potrivit acolo, fiind vorba de condiții, nu?

 
     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

"Pot participa"!

 
   

Domnul Ion Neagu:

Așa. Aceasta era "..

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Art.44 rămâne ca în amendamentul 55 și cu privire la art.461, îl aducem unde a propus domnul președinte. De acord, da? Toată lumea. Mulțumesc.

 
     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Art.461 devine art.441.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Exact. După art.44.

La art.45 urmăriți amendamentul 56. Admis amendamentul, modificat art. 45.

La art. 46 dacă aveți obiecțiuni? Nu. Rămâne textul inițial.

Titlul Secțiunii a 2-a. Urmăriți amendamentul 58. Admis, modificat titlul secțiunii.

La art. 47 urmăriți amendamentul 11 de la pagina 20, din raportul suplimentar. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 11? Nu aveți. Admis amendamentul, modificat art. 47.

Articolul 48, amendamentul 60, textul din raportul inițial. Admis amendamentul, modificat art. 48.

Articolul 49, urmăriți amendamentul 12 din raportul suplimentar, pagina 23.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 12? Admis amendamentul 12, raport suplimentar, modificat art. 49.

Titlul Secțiunii a 3-a rămâne nemodificat.

La art. 50 urmăriți amendamentul 13, pagina 24. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul 13.

Articolul 50 alin. 4... Până la alin. 4 dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 13? Nu. Votat... Împărțiți-vă amendamentele în mod aritmetic, cursiv.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog să mă scuzați, dar trebuie să le iau eu pe toate, nu știu de ce.

Domnul deputat Ionel Olteanu, pe care nu prea l-am văzut în ultima vreme, are un amendament bun la art. 50, în care cere...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am o rugăminte: după ce Regulament vă însușiți dumneavoastră amendamentele altora, că data trecută n-am zis nimic! Am crezut că este o "..

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Dacă declară că nu și-l susține, eu n-am ce să fac! Îl rog pe domnul deputat să-și precizeze poziția.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nici aceasta nu este regulamentar. Domnul deputat nu a vrut să intervină. Deci, dumneavoastră dacă aveți amendamente sau obiecții la un amendament al comisiei, puteți interveni, dar nu să susțineți amendamentele nesusținute ale altor colegi.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Îmi pare rău că a făcut și domnul Olteanu un lucru bun o dată și nu poate fi susținut! Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Olteanu, drept la replică, nu la amendament.

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Dincolo de malițiozitate, trebuie să fie responsabilitate.

Personal, în condițiile în care nu l-am atacat nici măcar în ghilimele pe domnul deputat Bolcaș, pe care de altfel îl apreciez și se știe, de altfel, în aceste condiții: ce ție nu-ți place, altuia nu-i face! Sper că acest principiu, de bun simț, românesc, poate fi însușit chiar și de către domnul Bolcaș.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunt alte obiecțiuni la amendamentul 13, până la alin. 4? Admis amendamentele comisiei de la pct. 13, cu privire la alin. 1 - 3.

La alin. 4.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Domnule președinte, am un amendament la alin. 4, am să-i dau citire: "Candidaturile prevăzute la alin. 3 se analizează de o comisie formată din Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, care prezintă Consiliului Superior al Magistraturii un raport consultativ asupra promovării". Este vorba de candidații pentru înalta Curte Supremă de Justiție.

În actuala redactare, candidaturile acestea se analizează de "o comisie - atenție! - formată din președintele Curții Constituționale", care nu are ce căuta aici. Să ne amintim că, de fapt, Curtea Constituțională este o instanță politică... și politică, judiciar politică, domnule Ionel Olteanu, "din președintele Înaltei Curți și din ministrul justiției".

Atâta vreme cât președintele Înaltei Curți și ministrul justiției fac parte, de drept, din Consiliul Superior al Magistraturii, unde își pot manifesta opțiunea, prin vot, n-are rost să facă parte dintr-o astfel de comisie, care să propună candidaturile, cui? Consiliului Superior al Magistraturii.

De aceea eu vă spun, domnule președinte și stimați colegi, aceste candidaturi n-au decât a fi examinate de Colegiul de conducere al Înaltei Curți, adică format din cine? Din președintele Înaltei Curți, vicepreședinte, președinții de secții, după care propun consiliului sau prezintă consiliului un raport consultativ. Ce rost are să intre președintele Curții Constituționale? Mie mi se pare că într-un fel este și degradant pentru o astfel de personalitate, să întocmească un raport consultativ pentru Consiliul Superior al Magistraturii.

De aceea rog, și pe domnul președinte al Comisiei juridice și pe domnul ministru al justiției, să fie, totuși, de acord cu amendamentul subsemnatului la alin.4. Vă rog să-l observați la pag.57, raport suplimentar.

 
   

Domnul Ion Neagu:

Stimați colegi,

Nu aș vrea să reiau discuțiile care s-au purtat, pe această temă, în Comisia juridică. Aș vrea să subliniez un singur lucru: noi, majoritatea din comisie, am gândit ca să facă parte și cineva din afară, nu numai Colegiul Curții Supreme să decidă cine vine la Curtea Supremă.

Acesta a fost motivul pentru care ne-am gândit că bine ar fi ca, în acest colectiv de promovare a unor oameni la Înalta Curte de Casație și Justiție, în acest colectiv, să fie și cineva din afara Curții, nu numai Curtea, prin Colegiu, să spună: vine la noi ăsta, nu vine. Și am introdus președintele Curții Constituționale, care este, credem noi, o personalitate avizată în domeniu și ar putea să facă parte din acest colectiv.

Acestea au fost argumentele pentru care am menținut președintele Curții Constituționale, pentru a fi consultat, nu pentru altceva, cum încerca să sublinieze simpaticul și colegul nostru de echipă Bădoiu. De aceea vă rog să mențineți, și în continuare, precizarea pe care am făcut-o noi în text, ca prezent să fie și președintele Curții Constituționale.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Neagu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul 13 cu privire la alin.4, amendamentul comisiei.

Cine este pentru?

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat amendamentul comisiei cu privire la alin.4 de la art.50, amendament 13 din raportul suplimentar.

La art.51, urmăriți, vă rog, amendamentul 4, raport inițial. Admis amendamentul, modificat în mod corespunzător acest text. De fapt, a fost introdus un alineat nou. Restul textelor au rămas cele inițiale.

Art.52, amendament 14, raport suplimentar. Admis amendamentul, modificat art.52.

Art.53, urmăriți amendamentul 66, raport inițial. Admis amendamentul, modificat textul.

Titlul capitolului VI, votat textul inițial.

Art.54, amendamentul 68, text inițial. Admis amendamentul, modificat articolul.

La art.55, urmăriți amendamentul 15, raport suplimentar. Admis amendamentul, modificat art.55.

Art.56, urmăriți amendamentul 70, raport inițial. Admis amendamentul, modificat articolul.

Art.57, amendament 71, raport inițial. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.58. Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut amendamente. Votat textul inițial.

Titlul capitolului VII. Votat textul inițial.

La art.59, urmăriți amendamentul 16, raport suplimentar. Admis amendamentul, modificat art.59.

Art.60, urmăriți amendamentul 17, raport suplimentar. Admis amendamentul, modificat textul.

La art.61, urmăriți amendamentul 76. Admis amendamentul, modificat art.61.

Art.62, urmăriți raportul suplimentar, amendamentul 18. Admis amendamentul, modificat art.62.

La art.63, urmăriți amendamentul 78, raport inițial. Admis amendamentul, modificat art.63.

Art.64. Dacă aveți obiecțiuni? Admis textul inițial.

Art.65. Dacă aveți obiecțiuni? Admis textul inițial.

Art.66, urmăriți amendamentul 82, raport inițial. Admis amendamentul, modificat art.66.

Art.67, 68. Comisia nu a avut amendamente. Votat textele inițiale.

Art.69, amendamentul 85. Admis amendamentul, modificat art.69.

Art.70. Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Votat textul inițial.

Titlul capitolului III. Votat textul inițial.

Art.71, amendamentul 88. Admis amendamentul, modificat art.71.

Art.72, amendamentul 89. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.73, amendamentul 90, raport inițial. Admis amendamentul, modificat art.73.

Art.74, 75. Comisia nu a avut amendamente. Votate textele inițiale.

Art.76, amendament 93. Admis amendamentul, modificat art.76.

Art.77, urmăriți amendamentul 19, raport suplimentar. Admis amendamentul 19, modificat art.77.

Art.78, urmăriți amendamentul 20 din raportul suplimentar. Admis amendamentul 20 de la pag.37 și rămâne textul inițial, potrivit acestui amendament, pentru că, în raportul inițial, comisia propusese eliminarea.

Art.79, urmăriți amendamentul 96. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.80, urmăriți amendamentul 21 din raportul suplimentar. Admis amendamentul, modificat art.80.

M-am uitat la dumneavoastră special, că spuneați că aveți un amendament și nu a ridicat nimeni mâna și după ce trec mai departe vă treziți! (Se adresează domnului deputat Ionel Olteanu)

Art.80. Vă rog.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Înseamnă că am îmbătrânit.

Dacă ați votat alin.3, 4 și 5 la art.80, în contextul ăsta, trebuie să puneți de acord alin.1 de la art.80 cu restul. Și, în contextul ăsta, vă propun: "Magistrații cu o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător sau procuror" și textul continuă. Dacă-l puneți de acord cu alin.3 și 4 din acest articol, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă referiți la textele din raportul suplimentar.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Exact.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul profesor Neagu. Art.80, amendamentul 21, raport inițial.

Domnul Bădoiu spune că celelalte texte de la alin.2, jos, nu sunt corelate cu alin. 1 care se referă la o vechime de cel puțin 25 de ani.

 
   

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Propunerea domnului deputat Bădoiu, punctual, vizează două sublinieri, în calitate, - parcă așa, am înțeles bine, nu? - de judecători sau procurori. Acum, depinde cum am interpreta noi sintagma pe care o găsim în text. Înțelegem, oare, în magistratură, și altceva? Mă întreb. Dacă da, atunci e necesară sublinierea. Dacă nu, nu e necesară.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Explicați-vă, raportat la cele două funcții avute în vedere: judecător și procuror.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Domnule președinte,

La alin.4, se vorbește așa: "Persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alin.1, adică 25 de ani și alin.3, adică între 20 și 25 de ani, dar numai în funcția de judecător sau procuror, pot beneficia de pensie de serviciu". De aceea eu zic că, în alin.1, trebuie să înlocuim sintagma "în magistratură" cu ce am zis la alin.4: "numai în funcția de judecător sau procuror". Pentru că, altcumva, există o contradicție în termeni.

 
     

Domnul Ionel Olteanu (din sală):

Asimilat!

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Aia e!

Adică, dacă am o vechime numai în magistratură între 20 și 25 de ani numai ca procuror sau judecător pot beneficia de pensie de serviciu, dar dacă am numai în magistratură un an, ca procuror sau judecător, dar pe total 25 de ani, iar beneficiez de pensie de serviciu, ceea ce mi se pare că nu e corect și nu este just. De aceea, domnule președinte, trebuie să adăugăm, la alin.1, sintagma "numai în funcția de judecător sau procuror".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Propuneți, adică, nu trebuie!

 
   

Domnul Cornel Bădoiu (din sală):

E obligatoriu, pentru că ați votat alin.4.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul profesor Neagu.

 
   

Domnul Ion Neagu:

Dacă o să meargă un pic mai departe, o să observe că, la propunerea domniei sale, avem un text care sună așa: "Chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație, în acest caz, pensia se stabilește..." etc. Deci, dacă mi-l legi de judecător și procuror, textul băgat la propunerea dumneavoastră, că scrie aici Cornel Bădoiu, cu altă ocupație, îl contraziceți. De aceea, domnule președinte, hai să mergem mai departe. Respingeți, pentru că se regăsește propunerea colegului în textul domniei sale, dar, sigur, fiind multe texte, nu mai are vederea de ansamblu asupra economiei legii.

Întocmai, propunerea dumneavoastră este în text și scrie: Cornel Bădoiu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră art.80, în alcătuirea propusă de comisie în raportul suplimentar, la amendamentul 21.

Cine este pentru?

Dacă sunt voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Amendamentul 21 al comisiei a fost votat cu majoritate de voturi.

La art.81, dacă aveți obiecțiuni?

Domnule Olteanu, aveți la 81?

 
     

Domnul Ionel Olteanu (din sală):

La 82.

Art.82 este legat și de 80.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Pe 80 l-am votat!

La 81, nu aveți obiecțiuni. Votat textul inițial.

La art.82, domnul deputat Olteanu Ionel.

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule președinte,

Așa cum v-am promis, o să iau cuvântul o singură dată pe fond, pe o problemă care mi se pare extrem de importantă. Este vorba de un amendament pe care l-am promovat ca urmare a sugestiei mai multor judecători și procurori. Este o datorie de onoare, din partea mea, să-l susțin. Din păcate, însă, comisia, în eroare fiind, cred eu, a considerat că amendamentul care figurează la poziția 100, la art.821, suplinește necesitatea de a adopta amendamentul propus de mine, semnat și de domnul Bădoiu și de alți 5 deputați. Din această perspectivă, e o problemă de procedură, în sensul că, dacă nu ne puteți permite să susținem, este contrară Regulamentului o asemenea procedură, câtă vreme comisia ar fi trebuit să treacă acest amendament al meu la amendamente respinse, pentru a putea să-l susțin.

Dacă, totuși, îmi veți da voie, în două minute, termin ce am de spus. Este vorba de faptul că, din păcate, legislația noastră nu este unitară în ceea ce privește pensiile. Pentru o reglementare unitară a pensiei de serviciu a magistraților, propunem să se adopte următorul text pe care l-am depus, de altfel, la comisie. Este vorba de alin.1: "Prevederile Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale referitoare la pensia anticipată și pensia anticipată parțială se aplică, în mod corespunzător, la cerere, și magistraților". Alin.2 ar suna astfel: "Magistrații beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu anticipată, dacă au împlinit vârsta de 55 de ani și au o vechime în magistratură de 30 de ani, la care se adaugă perioada studiilor și stagiului militar". Alin.3: "Magistrații beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu anticipată parțial, dacă au împlinit vârsta de 50 de ani și au o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratură, la care se adaugă perioada studiilor și a stagiului militar". Alin.4: "Pensiile de serviciu ale magistraților se actualizează în raport cu nivelul indemnizației brute a magistraților în activitate".

Două argumente vă prezint, în susținerea acestui amendament. În textul art.41, punctul 2 din Legea nr.19/2000, se menționează că vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați. La punctul 4, se prevede că stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei și 35 de ani pentru bărbați. În art.49 al aceleiași legi, se menționează că asigurații care au depășit stagiul complet de cotizare pot solicita pensie anticipată cu cel mult 5 ani înaintea vârstelor standard de pensionare. Și aici vin cu argumentul de fond: prin derogare de la aceste prevederi, la art.13 din Legea nr.164/10.04.2001 privind pensiile militare de stat, se stipulează că au dreptul la pensie de serviciu anticipată cadrele militare în activitate care au îndeplinit vârsta de 50 de ani și îndeplinesc condițiile prevăzute de art.12, lit.b), respectiv vechime minimă în serviciu de 30 de ani bărbații și 25 de ani femeile.

De asemenea, în art. 78, punctul 3 din Legea nr.360/24.06.2002 privind Statutul polițistului, se stipulează că, până la adoptarea Legii privind pensiile polițiștilor, le sunt aplicabile dispozițiile referitoare la pensionarea cadrelor militare.

Or, stimați colegi, având în vedere că avem de-a face aici cu o discriminare în raport de Statutul polițiștilor, de militari și că, în condițiile de față, dacă nu s-ar adopta un asemenea amendament pe care vi l-am propus și am avut onoarea să-l citesc, ar însemna ca un procuror militar să se poată pensiona anticipat, în niște condiții mult mai favorabile decât un procuror civil sau un judecător. Dintr-o asemenea perspectivă, în măsura în care ambii exercită aceeași activitate și natura activității lor esențiale vizează Statutul magistraților, cred că s-ar crea o discriminare nejustificată în mod obiectiv, contrară dispozițiilor art.14 din Convenția europeană a drepturilor omului și Protocolului 13 la această convenție privind eliminarea oricăror forme de discriminare.

Avem situații identice, tratamente diferite, nejustificate în mod obiectiv.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, în raportul comisiei, figurează că acest amendament a fost retras. (Domnul deputat Ionel Olteanu vine din nou la microfon) Deci îmi pare rău că v-am dat cuvântul în cadrul unei înțelegeri pe care nu o mai respectați.

Poftiți.

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule președinte, potrivit Regulamentului, mai mulți deputați pot iniția un amendament, dar deputații prezenți la dezbaterile în comisie nu pot retrage amendamentele și în numele deputaților care nu sunt prezenți la acele dezbateri. Al doilea lucru: personal, am acceptat să fiu membru al Comisiei de integrare europeană, în condițiile pe care le cunoașteți, nemaifiind membru în Comisia juridică. Mi-a fost imposibil să particip cu drept de vot, pentru a susține acest amendament, cu rigoarea pe care, sper, am dovedit-o în plen. Aceasta este chestiunea de procedură și cred că ar fi nedemocratic să mă privați de dreptul de a susține un amendament respins la comisie. Acest amendament trebuia trecut la amendamente respinse și, în acest sens, comisia a fost în eroare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

În raport, la partea a doua "amendamente respinse", acesta nu este prevăzut și, în aceste condiții, eu nu înțeleg să mai discutăm în continuare cu privire la un amendament care nu a fost formulat, din punctul de vedere al raportului comisiei.

A fost trecut la amendamente respinse sau nu a fost?

 
     

Domnul Cornel Bădoiu:

Dați-mi voie, pentru că e o neînțelegere!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Eu sunt, pe lângă domnul Olteanu și alți trei colegi de Cameră, autorul acestui amendament. Când a fost luat în discuție, am acceptat, din punctul meu de vedere, să nu-l mai susțin, întrucât am ajuns la concluzia, în urma dezbaterilor, și vă rog să luați raportul mare, inițial, domnule președinte, "..

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Haideți că orgoliile văd că depășesc...

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Nu e vorba de orgolii!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Susțineți-vă pe fond argumentul.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Dați-mi voie. Că amendamentul domnului Ion Neagu și Ionel Olteanu, poziția 100 din raportul inițial, art.821, rămâne în raport, pentru că acolo se spune așa: "Magistrații pot fi pensionați anticipat în condițiile Legii nr.19/2000" ș.a.m.d. Ce spune Legea nr.19? Că dacă ai, îndeplinești condiția de vechime minimă în activitate, cu 5 ani mai înainte de împlinirea vârstei standard, te poți pensiona. Ăsta a fost motivul pentru care eu, din punctul meu de vedere, eu nu mi-am mai susținut acel amendament scris formulat cu domnul Olteanu, înțelegând că art.821 face, în continuare, parte din raportul comisiei, dar, cu surprindere, eu constat că a fost eliminat și amendamentul la care face trimitere domnul Olteanu și ăsta la care mă refer eu acum, ceea ce nu este corect. Doi: domnul Olteanu greșește, ca să-i explic de ce i-am spus că nu există inegalitate de tratament. Magistratul militar, dacă nu îndeplinește condiția minimă de vechime, el se poate pensiona, dar nu ca magistrat, ci ca militar, domnule Ionel Olteanu. Ăsta-i motivul pentru care eu, din punctul meu de vedere, am înțeles să nu-l mai susțin și să merg pe 821. De aceea, domnule președinte, pentru a respecta adevărul, realitatea, vă rog să fiți de acord să supunem amendamentul 821, poziția 100 din raportul inițial.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Bădoiu, numai puțin. Stați un pic. Stați un pic că m-ați lăsat în ceață. Vă rog frumos.

Deci, la punctul 100 din raportul inițial, este art.821. Aveți ceva împotriva acestuia?

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Nu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și atunci de ce-l puneți în discuție, că eu nu am pus în discuție acest amendament.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Am înțeles că ăsta a fost...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am înțeles că vorbim degeaba, de 10 minute! Eu nu am pus în discuție nici un fel de 821, care e propus de comisie spre votare.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Eu așa am înțeles. Îmi cer scuze.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog eu frumos, fiți atent!

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Da.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

În aceste condiții, "..

Doamnă, stați puțin că nu am ce să supun votului, doamnă președinte a comisiei! Nu am ce să supun votului, după Regulament.

Vă rog.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Nu am exact textul în față, domnule președinte, dar, dacă cumva, se propune ca, prin exceptare de la prevederile Legii nr.19, să acceptăm alte condiții de anticipat, este incorect. Nu putem să ne raportăm la militari, întrucât ei au o lege specială, ei nu contribuie la sistemul public de pensii, iar magistrații contribuie la sistemul public de pensii și trebuie să respecte ad litteram condițiile de anticipată din sistemul public.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Poftiți, domnule Olteanu.

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Cu tot respectul pentru doamna președintă a Comisiei pentru muncă, trebuie să spunem că este imposibil de acceptat stabilirea unui sistem diferit, preferențial pentru militari, pentru polițiști și altul pentru magistrați. În raport de rolul esențial al justiției într-o societate democratică, cred că este necesară adoptarea unui sistem de pensionare anticipată pe care l-am propus. Pe de altă parte, un singur argument aș vrea să spun, în sensul că este o discriminare, totuși, între Statutul magistratului care este magistrat militar și magistratul civil.

În sfârșit, o ultimă chestiune este aceea că și Legea Statutului magistraților este o lege specială, așa cum s-a referit doamna Smaranda Dobrescu la existența unei legi sau rațiunea existenței unei legi speciale pentru militari și pentru polițiști. Avem Statutul polițistului, Statutul magistraților. Nici un magistrat nu va înțelege de ce Parlamentul României creează o situație mai favorabilă polițistului, prin Legea Statutului polițistului și o situație mai grea pentru magistrați, prin Legea Statutului magistraților.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Sunt convins, stimate domnule coleg, că în calitate de avocat, veți fi bine privit, în pledoariile pe care le faceți aici pro domo.

Dacă la 82 inițial, aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

La poziția 100 din raportul inițial, există un amendament privind introducerea art.821. Dacă la acest text aveți obiecțiuni? Votat art.821 potrivit amendamentului 100.

La art.83, urmăriți amendamentul 22 din raportul suplimentar. La art.83, dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 22 din raportul suplimentar? Votat amendamentul 22, modificat art.83.

La art.84, nu sunt obiecțiuni. Votat textul inițial.

Art.85. Nu sunt obiecțiuni. Votat textul inițial.

 
     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Sunt obiecțiuni!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

85, poftiți.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Art.85 din textul inițial permitea președintelui României ca, la propunerea Consiliului Suprem al Magistraturii, să acorde diplomele "Meritul judiciar" în anumite condiții. Comisia a propus eliminarea acestui text, pe considerentul că nu coincide cu atribuțiile președintelui României. Mi se pare argumentul fals și nu mi se pare corectă această înlăturare. În primul rând, vă rog să constatați că președintele României are atribuția de a acorda distincții, sub orice formă ar fi ele. În al doilea rând, este util ca această diplomă "Meritul judiciar" să fie dată de președintele României, pe două considerente: el este acela care, prin decretul de numire, conferă inamovibilitatea magistraților și, prin aceasta, are o autoritate simbolică, imparțială, împărtășindu-le din imparțialitatea sa constituțională, iar pe de altă parte există un rol al președintelui României, ca participant la lucrările Consiliului Suprem al Magistraturii.

În aceste condiții, solicit menținerea textului inițial.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia își menține punctul de vedere privind eliminarea textului.

Pentru că au existat obiecțiuni la acest amendament, îl supun votului.

Cine este pentru amendamentul 103 al comisiei? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

A fost adoptat amendamentul 103, cu marea majoritate a voturilor.

Art.86, urmăriți amendamentul 104, raport inițial. Admis amendamentul, eliminat textul.

Art.87, urmăriți amendamentul 105.

Poftiți.

Prin amendament, comisia propune eliminarea textului.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Și, acum, vă citesc ceea ce se cere a fi eliminat: "Magistrații sunt datori să se abțină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în profesie și în societate". Mie mi se pare un text esențial și eliminarea sa este simptomatică.

Propun menținerea textului inițial, care prevede o datorie fundamentală a magistraților, cărora li s-au acordat suficiente, nu drepturi, dar atribute, până acum.

 
     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din bancă):

Este simbolică eliminarea aceasta. Adică magistrații pot să facă orice? Poate ascultăm și punctul de vedere al inițiatorului în această privință.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru.

 
   

Domnul Cristian Diaconescu:

Cred că trebuie să rămână textul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte... ( Domnul președinte se cosultă cu domnul Ion Neagu și cu domnul ministru Cristian Diaconescu.)

Stimați colegi, consultându-ne mai mulți, inclusiv cu domnul ministru și cu domnul ministru Gaspar, v-aș ruga să revenim la art.85 unde se propune eliminarea dreptului președintelui de a acorda distincția "Diploma de merit" și propunerea este ca să rămână toate în textele inițiale, inclusiv 87 și 88. Nu, până la 87 am discutat.

Deci, la art.85, 86 și 87 comisia renunță la amendament și este de acord cu textele inițiale.

Dacă la textele inițiale aveți obiecțiuni?

Votat textele inițiale 85, 86 și 87 și se resping amendamentele 103, 104, 105.

 
     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din bancă):

Procedură.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da, domnule Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc. Atâta tot.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și noi vă mulțumim pentru mulțumiri.

La art.88, amendamentul 106. Și aici se propune eliminarea alin.1 și 2. Aveți obiecțiuni la amendamentul 106, alin.1 și 2, eliminarea?

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Pentru identitate de rațiuni cu art.87, solicit și menținerea art.88.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule profesor, sunteți de acord să rămână art.88 alin. 1 și 2 din aceleași rațiuni?

 
     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din bancă):

Păi, este în continuare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Întreb dacă aveți obiecțiuni la textul inițial 88? Nu sunt. Votat textul inițial la art.88.

Pentru art.89 și 90 dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut amendamente, votat textul inițial.

Titlul cap.IV. Votat textul inițial.

Titlul cap.I. Votat textul inițial.

Art.91 și 92 dacă aveți obiecțiuni până la alin.5, la 92?

Art.91, votat textul inițial. La art.92 până la alin.5 nu sunt obiecțiuni, votate alineatele inițiale, textele inițiale.

La alin.5 urmăriți amendamentul 112 de la pag.105.

Admis amendamentul, modificat alin.5.

Alin.6 nu sunt obiecțiuni. Votat textul inițial.

Alin.7 urmăriți amendamentul comisiei de la pag.105. Admis amendamentul, modificat alin.7.

Alin.8 nu are amendamente comisia, votat textul inițial.

Art.93 urmăriți amendamentul 113. Votat amendamentul, modificat art.93.

Titlul cap.II votat în unanimitate.

Art.94 dacă sunt obiecțiuni? Votat textul inițial.

Art.95 urmăriți amendamentul 116. Admis amendamentul, modificat textul.

La art.96 dacă aveți obiecțiuni? Votat textul inițial.

La 97 urmăriți amendamentul 23 din raportul inițial. Admis amendamentul, modificat art.97.

Art.98, urmăriți amendamentul 24. Admis amendamentul, modificat art.98.

Art.99, urmăriți amendamentul 25, raport suplimentar. Admis amendamentul, modificat articolul.

Art.100, urmăriți amendamentul 26, raport suplimentar. Admis amendamentul, modificat art.121.

Pct.122, urmăriți amendamentul 27 tot din raportul suplimentar. Admis amendamentul, modificat pct.122.

Titlul cap.V, votat textul inițial.

La art.102, urmăriți amendamentul 28, raport suplimentar. Admis amendamentul, modificat articolul.

Art.103, urmăriți amendamentul 125 din raportul inițial. Dacă aveți obiecțiuni? Votat amendamentul 125, modificat art.103. Pentru a nu fi greșit, la art.102, m-am referit la un amendament 28 din raportul suplimentar. Nu sunt obiecțiuni la amendamentul 28, votat în unanimitate, modificat art.102.

Art.104, urmăriți amendamentul 126, raport inițial. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.105, urmăriți amendamentul 127. Domnul Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

La art.105 alin.2 se creează dacă vreți o discriminare pozitivă, nu îmi place acest barbarism, dar îl folosesc cu voluptate acum, în sensul că secretarii de stat din Ministerul Justiției se salarizează la nivelul funcției de procuror general al Parchetului. Vă rog să mă iertați, dar în aceste condiții, cu tot respectul pe care îl am pentru funcția de secretar de stat și cu tot respectul pe care îl am pentru cei care ocupă această funcție, este personal și îl împărtășesc, textul nu are absolut nici un fel de justificare.

Salarizarea secretarilor de stat să se facă în regimul normal de salarizare a secretarilor de stat de peste tot. Propun eliminarea acestui alin.2.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Diaconescu.

 
   

Domnul Cristian Diaconescu:

Nu cred că trebuie să facem nici o precizare legat de secretarii de stat și eventual asociere cu statutul... secretarii de stat intră pe o altă formă de reglementare, sunt demnitari, au un salariu stabilit clar și fix, deci, nu are nici o... textul nu are ce să caute aici.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

În nici o formulare, nici cea inițială, nici...

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră eliminarea alin.2.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Textul art.105 rămâne în formularea inițială fără alin.2.

La art.106 urmăriți amendamentul 29, raport suplimentar. Admis amendamentul 29, raport suplimentar, modificat art.106.

La art.107 amendamentul 30 tot raport suplimentar. Admis amendamentul 30, modificat 107.

La art.108 amendamentul 31, raport suplimentar. Admis amendamentul 31, modificat art.108.

Art.109, urmăriți amendamentul 131, raport inițial. Admis amendamentul 131, modificat art.109.

Anexa "criteriile de evaluare a activităților profesionale a magistraților". Urmăriți amendamentul 132. Admis amendamentul. Iertați-mă! Am trecut peste ... am greșit.

Vă rog să revenim la art.108, deci, celelalte texte rămân votate, inclusiv anexa, dar la art.108, unde eu m-am referit la amendamentul 31 din raportul suplimentar. Domnul președinte al Comisiei juridice.

 
   

Domnul Ion Neagu:

Da, și vă rog să fiți de acord că la art.108, la alin.1, lit.d) este pur și simplu o eroare materială care ne-a scăpat și nouă și în redactarea inițială: "Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de admitere în magistratură a personalului de specialitate juridică asimilat magistraților, avocaților și notarilor", "avocaților și notarilor" cred că nu are ce căuta aici. Aceasta era observația.

 
     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din bancă):

Ei, de fapt, n-au ce căuta nicăieri.

 
   

Domnul Ion Neagu:

Mă rog, asta-i altă chestie.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Asta nu s-a înregistrat, nu s-a auzit.

 
   

Domnul Ion Neagu:

Și atunci vă propun, stimați colegi, eu socot că este o eroare materială și nu altceva, să punem după "magistraților;", dispare "avocaților și notarilor" care au legile lor, socotelile lor, etc. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră eliminarea sintagmei "avocaților și notarilor" de la lit.d).

Cine este pentru?

 
     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din bancă):

Să dispară "avocaților".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Trebuie să dispăreți și dumneavoastră.

 
     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din bancă):

Ați vrea dumneavoastră.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunt voturi împotrivă? Vă rog să vă consultați. Dar culmea este că tot un avocat propune, deci, doi, unul de la prezidiu și unul din sală. (În loja comisiei, cu domnul președinte Neagu se consultă domnii miniștri Diaconescu și Gaspar.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Revin la lit.d). După consultări profunde, comisia, Ministerul Justiției și Ministerul Relației cu Parlamentul ne propune ca textul să se oprească în magistratură: "Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de admitere în magistratură". De fapt, "magistratură;".

Dacă sunteți de acord cu acest text? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Stimați colegi,

Se pare că am parcurs toată legea. Mai este altă anexă, domnule președinte?

Deci, am aprobat și anexa cu criteriile, nu mai sunt alte texte de dezbătut.

Bun, am parcurs proiectul de lege, o să-l supunem la sfârșitul acestei zile de lucru.

Doamna deputat Smaranda Dobrescu.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Vă rog să-mi permiteți un foarte scurt comentariu. Mă bucur o dată cu colegii din Comisia juridică de elaborarea și finalizarea acestui proiect de lege deosebit de important pentru ceea ce înseamnă magistratură în țara noastră în cadrul reformei juridice pe care o înfăptuim cu toții.

În același timp, nu pot să nu îmi exprim într-un fel nedumerirea și poate chiar și frustrarea, în numele colegilor din Comisia de muncă, care până în 2003 erau sesizați pe fond cu absolut toate statutele privind indiferent orice meserie, iar cu acest proiect de lege nu am fost sesizați măcar pentru aviz. Este adevărat că statutul magistraților în forma Legii nr.92, cu ea am fost sesizați pe fond și tot pe fond am fost sesizați cu toate modificările ulterioare. Deci, cunoșteam și toate problemele de salarizare, ultima salarizare din 2003, cunoaștem și problemele de pensionare. Ne-a părut rău că nu am putut interveni, nu prin amendamente, dar măcar să ne dăm părerea asupra amendamentelor care au fost făcute în cadrul comisiei, dar să sperăm că ne vom ocupa în continuare cu toate statutele și cu toate problemele de armonizare, de corelare a salarizării și a pensionării. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

 
     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Dacă îmi îngăduiți un cuvânt?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dar nu credeți, domnule Bolcaș, că ar trebui să se pronunțe comisia?

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, dar dacă îmi îngăduiți un cuvânt, să-i răspund doamnei deputat Smaranda Dobrescu care are dreptate.

Comisia de muncă a fost totdeauna sesizată cu statutele oricărei meserii, dar de data aceasta nu este vorba de o meserie, asta este un har și o vocație. Vă mulțumesc. (Rumoare.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, o fi și har și vocație, dar este o meserie și eleganța ne determina să-i dăm dreptate doamnei președinte a Comisiei de muncă. Nici o profesie nu este mai profesie decât celelalte și nici chiar avocatura.

Era nevoie, într-adevăr, de o corelare a statutelor profesionale între toate... și mie îmi pare rău că nu am insistat când a fost trimis proiectul la aviz să nu fie solicitat și avizul Comisiei de muncă.

Vă asigur că avea eleganța să nu se refere la probleme de strictă specialitate.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe (amânarea votului final).  

Ieri am amânat pentru consultări cu Ministerul Justiției proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Se pare că s-au făcut toate corelările.

Stimați colegi,

Au fost prezentate și expunerea inițiatorului și raportul comisiei, în consecință, trecem în continuare la dezbatere pe texte. La titlul proiectului dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Art.I preambul, dacă aveți obiecțiuni? Votat textul inițial.

În continuare v-aș ruga să observați că față de textul adoptat de Senat, comisia noastră a intervenit cu foarte multe modificări la Legea nr.8/1996 și de aceea, vă rog să urmăriți amendamentele din raport, pentru că la primele texte sunt modificări noi care nu au fost avute în vedere de către Senat.

La pct.2 dacă aveți obiecțiuni la textul propus de comisie? Votat în unanimitate.

Pct.3 votat în unanimitate.

Pct.4 votat în unanimitate.

Pct.5 din raport. Votat în unanimitate.

Pct.6. Votat în unanimitate.

Pct.7. Votat în unanimitate.

Pct.8. Votat în unanimitate.

Pct.9. Votat în unanimitate.

Pct.10. Votat în unanimitate.

Pct.11. Votat în unanimitate.

Pct.12. Votat în unanimitate.

Pct.13. Votat în unanimitate.

Pct.14. Votat în unanimitate.

Pct.15. Votat în unanimitate.

La pct.16 există o intervenție. Poftiți.

   

Domnul Mihai-Adrian Mălaimare:

Domnule președinte, la pct.16 s-au strecurat câteva erori materiale la lit.c), d) și e). Este vorba de 50.000, de la 50.000 la 200.000 la lit.c); la lit.d) de la 200.000 și nu 200.001 și la lit.e) de la 300.000, nu 300.001. Ne cerem scuze pentru ele.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Cu aceste corecturi supun votului pct.16.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.17. Votat în unanimitate.

Pct.18. Votat în unanimitate.

Pct.19. Votat în unanimitate.

Pct.20. Votat în unanimitate.

Pct.21. Votat în unanimitate.

Pct.22. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Pct.23. Votat în unanimitate.

Pct.24. Votat în unanimitate.

Pct.25. Votat în unanimitate.

Pct.26. Votat în unanimitate.

Pct.27. Votat în unanimitate.

Pct.28. Votat în unanimitate.

Există o eroare materială la pct.22. Vă rog, domnule președinte.

 
   

Domnul Mihai-Adrian Mălaimare:

Îmi cer scuze domnule președinte, nu am fost suficient de rapid. La pct.22, vă rog să urmăriți art.34, alin.2. Trebuie virgulă după copii, concepute pentru realizarea de copii, ce permit reproducerea acestor opere. Deci, trebuie adăugat cuvântul "opere". Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră pct.22 cu această completare și corectare.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Revin la pct.28. Dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Pct.29. Votat în unanimitate.

Pct.30. Votat în unanimitate.

Pct.31. Votat în unanimitate.

Pct.32. Votat în unanimitate.

Pct.33. Votat în unanimitate.

Pct.34. Votat în unanimitate.

Pct.35. Votat în unanimitate.

Pct.36. Votat în unanimitate.

Pct.37. Votat în unanimitate.

Pct.38. Votat în unanimitate.

Pct.39. Votat în unanimitate.

Pct.40. Votat în unanimitate.

Pct.41. Votat în unanimitate.

Pct.42. Votat în unanimitate.

Pct.43. Votat în unanimitate.

Pct.44. Votat în unanimitate.

Pct.45. Votat în unanimitate.

Pct.46. Votat în unanimitate.

Pct.47. Votat în unanimitate.

Pct.48. Votat în unanimitate.

Pct.49. Votat în unanimitate.

Pct.50. Votat în unanimitate.

Pct.51. Votat în unanimitate.

Pct.52. Votat în unanimitate.

Pct.53, 54, 55, dacă la vreunul din acestea aveți obiecțiuni? Votate în unanimitate.

De la pct.56 la 59 nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Pct.60. Votat în unanimitate.

Pct.61. Votat în unanimitate.

Pct.62, 63. Votate în unanimitate.

Pct.64, 65. Votate în unanimitate.

Pct.66. Votat în unanimitate.

Pct.67. Votat în unanimitate.

Pct.68. Votat în unanimitate.

Pct.69. Votat în unanimitate.

Pct.70. Votat în unanimitate.

Pct.71, 72. Votat în unanimitate.

Pct.73, 74. Votat în unanimitate.

Pct.75, 76. Votate în unanimitate.

Pct.77, 78. Votate în unanimitate.

Pct.80, 81, 82, 83. Votate în unanimitate.

Pct.84. Votat în unanimitate.

Pct.85, 86. Votate în unanimitate.

Pct. 87, 88, 89. Votate în unanimitate.

Pct.90. Votat în unanimitate.

Pct.91. Votat în unanimitate.

Pct.92, 93. Votate în unanimitate.

Pct.94. Votat în unanimitate.

Pct.95. Votat în unanimitate.

Pct.96, 97. Votate în unanimitate.

Pct.98. Votat în unanimitate.

Pct.99. Votat în unanimitate.

Pct.100. Votat în unanimitate.

Pct.101. Votat în unanimitate.

Pct.102, 103. Votate în unanimitate.

Pct.104. Votat în unanimitate.

Pct.105. Votat în unanimitate.

Pct.106. Votat în unanimitate.

Pct.107. Votat în unanimitate.

Pct.108, 109. Votate în unanimitate.

Pct.110. Votat în unanimitate.

Pct.111. Votat în unanimitate.

Pct.112, 113. Votate în unanimitate.

Pct.114, 115. Votate în unanimitate.

Pct.116. Poftiți. Există o intervenție. Domnul Márton Árpád.

 
   

Domnul Márton Árpád Ferenc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Există două amendamente respinse. În fond a fost o opoziție pentru o agravantă introdusă la acest capitol care conține foarte multe articole noi. La art.1393 există o prevedere la alin.3 conform căreia: "în cazul în care contravenientul desfășoară activități care implică, conform obiectului de activitate, utilizarea de opere sau de produse purtătoare de drepturi conexe, pentru repetarea săvârșirii faptelor prevăzute la alin.1 și 2, în termen de un an, organul constatator aplică și sancțiunea complementară a suspendării activității contravenientului până la plata remunerației".

Deci, această prevedere de suspendare a activității unor persoane juridice sau chiar fizice, chiar dacă activitatea lor preponderent este alta, dacă utilizează opere care au un drept de autor și încalcă anumite prevederi, li se suspendă activitatea de bază. Despre ce este vorba? O prăvălie care are un aparat radio nu a plătit taxa care se impune către drepturile de autor, unui medic de familie care are la cabinet un aparat de radio nu plătește această taxă i se suspendă activitatea și îmi pun întrebarea: dacă a doua zi, noaptea, este chemat la un bolnav, se mai duce sau i-a fost suspendată activitatea din cauză că nu a plătit această taxă de drepturi de autor, deși plătește celelalte taxe.

Deci, mi se pare că această suspendare a activității, a acelei activități care preponderent este alta și nu de utilizare a unor opere de drepturi de autor cum sunt la discoteci, la cârciumi și alte asemenea activități mi se pare că este exagerat și ca atare, am fost împotriva acestui alin.3, drept pentru care propun eliminarea acestui alin.3, eventual la mediere să găsim o soluție prin care persoanele care au, încă o dată spun, activități în domeniul discotecilor, cârciumilor și alte asemenea să li se suspende activitatea.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Mona Muscă.

 
   

Doamna Monica-Octavia Muscă:

Domnule președinte,

Cred că noi când am discutat la comisie, deși știu toată discuția acolo, au fost mai multe ingrediente decât par la prima vedere, dar când am discutat la comisie, eu cred că noi am făcut o greșeală, amendamentul propus de colegul meu, domnul Márton Árpád, este absolut îndreptățit, este bizar, ca să nu spun aberant, să suspenzi activitatea cuiva, pentru că nu și-a plătit drepturile de autor. Putem găsi o altă formulă, dar aceasta mi se pare aberantă, chiar aberantă, nu are nici o legătură drepturile de autor, ca să nu spun altfel, cu activitatea în sine.

Eu vă rog să țineți cont de treaba aceasta, îi rog și pe colegii mei de la comisie, amendamentul este îndreptățit 100%.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Oricum, mai există o problemă, plata remunerației, eu nu știu la ce se referă aceasta? Este vorba de amenzi și trecem la plata remunerației, este vorba de dreptul de autor, despre ce este vorba?

 
   

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule președinte,

Este o instituție. Cu instituția în sine n-am fost de acord, dar, din păcate, este o directivă.

Deci, un post de radio care are muzică plătește drepturi de autor. Deci, asta este clar, cu asta sunt de acord. Dar, orice societate comercială, sau oricare persoană fizică care are un aparat de radio, dincolo de faptul că plătește taxa radio, mai trebuie să plătească încă o dată dreptul de autor, pentru a asculta muzica ce a fost dată pe postul respectiv, pentru care, de fapt, s-a plătit o dată acest drept de autor. Deci, se plătește de două ori dreptul de autor.

Conform negocierilor între o.g.c.-uri, ORDA și reprezentanții plătitorilor - aici am eu, iar, o mică problemă -, se impun niște taxe. Deci, dacă ești o firmă mică, ori un butic de la țară, un taximetrist, până acum plăteai 50 de mii de lei lunar, acum s-a mărit la 150 de mii de lei. Ei, bine, dacă nu plătești această taxă și ești detectat peste un an, doi, plătești taxa integrală, plus ceea ce se adună penalizare, ca orice penalizare de taxă. Dar, în completare, dacă de două ori ai fost prins asupra acestui fapt, ți se suspendă activitatea de bază, adică nu mai vinzi produse în satul respectiv, se închide singura prăvălie, medicul nu are voie să plece la o urgență, pentru că i se suspendă activitatea etc., etc.

Această agravantă o consider o aberație. Deci, în forma prezentată - în general, pentru toate taxele -, până când nu se plătește acea diferență de taxă plus penalizările, se suspendă activitatea de bază, care este altceva decât utilizarea dreptului de autor, pentru simplul fapt că are un aparat de radio în taxi, în prăvălie, indiferent dacă ascultă muzică, dacă nu ascultă muzică; indiferent, are un aparat, plătește și o taxă pentru așa ceva.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Lucrurile sunt controversate ș eu v-aș propune, totuși, să votăm textul, pentru a mai medita; dacă-l eliminăm, nu mai putem discuta. Este, totuși, o problemă cu cei care nu-și plătesc.

(Domnul președinte Valer Dorneanu se consultă cu inițiatorul.)

Scrieți "specifică" și înlocuiți și "remunerația".

Vă mulțumesc foarte mult pentru înțelegere.

Propuneți, domnule deputat.

 
   

Domnul Mihai-Adrian Mălaimare:

Noi vă propunem așa, domnule președinte: "În cazul în care contravenientul desfășoară o activitate care se bazează exclusiv pe utilizarea de opere sau de produse purtătoare de drepturi conexe ..." și, în loc de "remunerație", v-am propune "până la plata sumelor datorate".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Corect.

 
   

Domnul Mihai-Adrian Mălaimare:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră această alcătuire a alin.3.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă mulțumesc.

La pct.117, dacă sunt obiecțiuni?

Votat în unanimitate.

Pct.118. Votat. Pct.119.Votat. Pct.120. Votat. Pct.121. Votat.

Pct.122. Votat. Pct.123. Votat. Pct.124. Votat. Pct.125. Votat.

Pct.126. Votat. Pct.127. Votat. Pct.128. Votat. Pct.129-pct.131, inclusiv. Votate.

Pct.132, ultimul, care se referă la art.II.

Votat și acesta în unanimitate.

Am parcurs, stimați colegi, textele proiectului de lege.

Îl vom supune votului final.

Domnul președinte Mihai Mălaimare vrea să dea o explicație de ce a fost așa de lungă legea aceasta.

 
   

Domnul Mihai-Adrian Mălaimare:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Este una dintre legile cele mai importante care au trecut prin comisia noastră. Vreau să mulțumesc în mod deosebit membrilor comisiei, care au trudit câteva luni pentru ca să iasă o lege foarte bună, în opinia noastră.

Mulțumesc ORDA și Ministerului Justiției și tuturor celor care ne-au sprijinit, inclusiv o.g.c.-urilor și radiodifuzorilor.

Vă mulțumesc tuturor și pentru faptul că ați acceptat să intervenim în plen și să reparăm erorile materiale care s-au strecurat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dați-mi voie să mai felicit și eu încă o dată Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă. A fost o performanță și o dovadă de colaborare și solidaritate.

 
     

Domnul Mihai-Adrian Mălaimare:

Vă mulțumesc frumos.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic (amânarea dezbaterilor).  

Domnul Valer Dorneanu:

Pe ordinea de zi, în continuare, este înscris Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.128 privind Statutul personalului didactic.

La Statutul personalului didactic, vă rog să prezentați raportul. Guvernul susține, prin domnul ministru Gaspar, expunerea de motive.

   

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

"Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.

1. În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei Deputaților, cu modificările și completările intervenite prin Hotărârea Camerei Deputaților nr.23/2003, cu adresa nr.PL-x.230 din 19 aprilie 2004, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a fost sesizată spre dezbatere și avizare, pe fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Proiectul de lege a fost avizat de Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social.

Ca o consecință a modificării și completării Legii învățământului nr.88/1995, se impune și modificarea Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Comisia a selectat din proiectul de lege menționat numai acele texte care au tangență cu modificările intervenite în Legea învățământului. Celelalte prevederi din proiect vor fi avute în vedere la modificările de substanță ce trebuie aduse Statutului personalului didactic într-o etapă următoare, după adoptarea legislației privind învățământul superior și postuniversitar.

În consecință, s-au adus modificări la articolele referitoare la ocuparea funcțiilor de director și de director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar, la salarizarea personalului de conducere, îndrumare și control și la nivelul indemnizațiilor acestuia, precum și la modificările de terminologie.

2. În raport de obiectul și de conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.73 din Constituția României.

3. La lucrări au fost prezenți 18 deputați din totalul de 26 de membri ai comisiei.

La dezbaterea proiectului de lege au participat, ca invitați, în conformitate cu prevederile art.51 și ale art.52 din Regulamentul Camerei Deputaților, doamna Irinel Chiran, secretar de stat la Ministerul Educației și Cercetării, însoțită de doamna Cristina Iscociu, director general.

4. Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii la ședința din 25 mai 2004, comisia, cu 17 voturi pentru și o abținere, aprobă proiectul de lege cu următoarele amendamente."

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Vă rog să așteptați o clipă, pentru ca inițiatorul să se consulte.

Stimați colegi,

La nivelul ministerului, există dubii cu privire la unele soluții care vizează integrarea și, pentru a nu mai apărea Parlamentul vinovat de asemenea intervenții, eu vă propun să amânăm această dezbatere până marțea viitoare. Să vedem cu ce vine ministerul. S-o lăsăm în plen, dar amânăm dezbaterea până marțea viitoare. De acord?

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind Ordinul Meritul Agricol și Medalia Meritul Agricol (amânarea votului final).  

Până la ora votului final, mai putem adopta încă un proiect.

Domnule Bahrin, vă rog să veniți pentru proiectul dumneavoastră.

   

Domnul Dorel Bahrin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Suntem la aplicarea Legii-cadru nr.29/2000.

Comisia a inițiat Propunerea legislativă privind Ordinul "Meritul agricol" și Medalia "Meritul agricol".

Ordinul și medalia au fost înființate în 1932 și la acea dată cuprindeau patru grade, recompensând serviciile științifice aduse agriculturii sau industriei agricole.

Prezenta propunere legislativă menține însemnele heraldice specifice, modificate cu forma de guvernământ "republică" și recompensează domeniile: agricultură, industrie alimentară, silvicultură, ape și protecția mediului în activitatea didactică și cercetarea științifică.

Menționăm faptul că la acea vreme a fost una dintre cele mai importante decorații pe domenii de activitate și că este decorația care, în proporție de 95%, și-a menținut atât titlurile, rangurile, cât și semnificația heraldică.

În data de 10 mai 2004, Senatul a avizat favorabil această propunere legislativă, fără modificarea textului transmis Senatului de Camera Deputaților.

În urma dezbaterii proiectului de lege în ședința din data de 20 mai 2004, comisia propune admiterea acestuia în forma adoptată de Senat, cu unanimitate de voturi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor.

Rog, între timp, pe toți liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii în sală, pentru ca la ora stabilită să putem începe derularea votului final.

La titlul proiectului, dacă aveți obiecțiuni?

Votat în unanimitate.

Art.1 și art.2. Votate în unanimitate.

Art.3. Votat în unanimitate.

Art.4. Votat. Art.5. Votat. Art.6. Votat. Art.7. Votat.

Art.8. Votat. Art.9. Votat. Art.10 și art.11. Votate.

Art.12, art.13, art.14. Votate.

Art.15 și art.16. Votate. Art.17. Votat.

Art.18 și art.19. Votate. Art.20. Votat.

Anexa nr.1 - "Regulamentul privind descrierea și acordarea ordinului".

La titlu.

Votat în unanimitate.

Art.1, art.2 și art.3. Votate.

Art.4 și art.5. Votate. Art.6 și art.7. Votate.

Art.8 și art.9. Votate.

Art.10, art.11 și art.12. Votate.

Art.13. Votat. Art.14. Votat.

Anexa nr.II - "Regulament privind descrierea și acordarea Medaliei Meritul Agricol". Votat.

Art.1 și art.2. Votate.

Art.3 și art.4. Votate.

Art.5, art.6 și art.7. Votate.

Art.8 și art.9. Votate.

Art.10 și art.11. Votate.

Art.12. Votat.

Anexa nr.III. Urmăriți modelul desenat al Ordinului Meritul Agricol. Votat.

Anexa nr.IV. Modelul desenat al Medaliei Meritul Agricol - găsiți în continuare această medalie, cu modelul ei. Votat.

Am parcurs și textele acestei legi.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectului de Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată (amânarea votului final).  

Stimați colegi,

Pe lista de vot final de astăzi există și Raportul de mediere cu privire la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.51/1995.

Domnul profesor Neagu. Vă rog.

   

Domnul Ion Neagu:

Stimați colegi,

La art.82, vă propun să formulăm un alineat nou alin.3.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puțin.

Stimați colegi,

Noi am votat textele raportului de mediere, dar la pct.18, cu privire la acest articol, am găsit un lucru care poate afecta profesia de consilier juridic, și domnul profesor Neagu vă propune o soluție de remediere.

 
   

Domnul Ion Neagu:

Pentru a încunoștința pe colegii noștri, domnule președinte, îngăduiți-mi să citesc art.82 alin.1: "La data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate în baza altor acte normative, sau au fost încuviințate prin hotărâri judecătorești să desfășoare activități de consultanță, reprezentare, sau asistență juridică în orice domenii, își încetează de drept activitatea".

Acest text, dacă nu-l rezolvăm cu un alineat nou, ar însemna că, practic, consilierii juridici nu-și mai pot desfășura activitatea potrivit Legii nr.514.

De aceea, vă propun să lăsăm alin.1 și alin.2 așa cum sunt redactate și să introducem un alineat nou alin.3, deci art.82 alin.3, care să sune astfel: "Prevederile alin.1 și ale alin.2 nu se aplică profesiei de consilier juridic, care va fi exercitată potrivit dispozițiilor Legii nr.514". și, astfel, îi ferim de interdicția pe care o cuprinde, implicit, precizarea "alte acte normative" din art.82 alin.1.

Deci, vă rog să fiți de acord cu acest alineat - alin.3 -, pentru a-și putea desfășura activitatea în continuare consilierii juridici.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Vă rog să fiți atenți la raportul Comisiei de mediere, deci la Legea avocaților.

La poz.19, supun votului dumneavoastră, pentru art.82, introducerea unui alineat nou - alin.21; cuprinsul vi l-a prezentat domnul profesor Neagu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vom supune, cu această modificare, raportul comisiei de mediere votului final, în ordinea în care este prevăzută pe listă.

 
Supunerea la votul final:  

Stimați colegi,

Mai sunt 5-10 minute până la ora votului final.

V-aș ruga să vă invitați colegii în sală, ca să nu fim obligați să facem apelul.

V-aș ruga să vă luați locurile dumneavoastră în bănci.

V-aș ruga, stimați colegi, să urmăriți lista.

  Proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii (adoptat);

1. Proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii - lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 175 de voturi pentru.

Împotrivă? 18 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt. Votat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr. 84/1995 (adoptat);

2. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr.84/1995 - de asemenea, lege organică.

Cine este pentru? 190 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată (adoptat);

La pct.3, raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată - caracter organic. Raportul pe care l-am modificat la pct.18.

Cine este pentru? 192 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege privind organizarea judiciară (adoptat);

4. Proiectul de Lege privind organizarea judiciară. Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. 178 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 21 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2004 privind trecerea satului Bichigiu din componența comunei Coșbuc, în componența comunei Telciu, județul Bistrița-Năsăud (adoptat);

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2004 privind trecerea satului Bichigiu din componența comunei Coșbuc în componența comunei Telciu, județul Bistrița-Năsăud. Lege organică.

Cine este pentru? 201 voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

  Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Prăjești, județul Bacău, prin reorganizarea comunei Traian (adoptată propunerea de respingere);

6. Propunerea legislativă privind înființarea comunei Prăjești, județul Bacău, prin reorganizarea comunei Traian - caracter organic. Se propune respingerea acestei inițiative.

Cine este pentru respingere? 205 voturi pentru respingere.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Două abțineri.

Respinsă propunerea cu acest scor.

  Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Buciumi, județul Bacău, prin reorganizarea comunei Ștefan cel Mare (adoptată propunerea de respingere);

7. Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Buciumi, județul Bacău, prin reorganizarea comunei Ștefan cel Mare - caracter organic. De asemenea, se propune respingerea.

Cine este pentru respingere? 206 voturi pentru respingere.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 - Legea administrației publice locale (adoptată propunerea de respingere);

8. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.215/2000 - Legea administrației publice locale. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru această soluție? 206 voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Adoptată propunerea de respingere.

  Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Gioseni, județul Bacău, prin reorganizarea comunei Tamași (adoptată propunerea de respingere);

9. Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Gioseni, județul Bacău, prin reorganizarea comunei Tamași, caracter organic. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 208 voturi pentru respingere.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Odobești, județul Bacău, prin reorganizarea comunei Secuieni (adoptată propunerea de respingere);

10. Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Odobești, județul Bacău, prin reorganizarea comunei Secuieni - caracter organic. Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 206 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Două abțineri.

Respinsă propunerea legislativă.

  Propunerea legislativă pentru declararea ca oraș a comunei Dragomirești, județul Maramureș (adoptată propunerea de respingere);

11. Propunerea legislativă pentru declararea ca oraș a comunei Dragomirești, județul Maramureș - caracter organic Se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru respingere? Așa a propus comisia. 206 voturi pentru respingere.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 3 abțineri.

Respins proiectul.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere (adoptat);

12. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.84/1992 privind regimul zonelor libere, lege organică.

Cine este pentru? 197 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 23 de abțineri.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind pensiile ocupaționale (adoptat);

13. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind pensiile ocupaționale. Lege organică.

Cine este pentru? 212 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acțiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcției (adoptat);

14. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acțiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcției. Lege ordinară.

Cine este pentru? 181 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Un vot contra.

Abțineri? 25 de abțineri.

Adoptat raportul.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.57/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală (adoptat);

15. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală. Lege ordinară.

Cine este pentru? 218 voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 165/2002 pentru modificarea art. 138 și art. 139 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiții financiare și piețele reglementate (adoptat);

16. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 165/2002 pentru modificarea art. 138 și art. 139 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiții financiare și piețele reglementate - lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 219 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.116/2003 privind privatizarea Societății Comerciale Siderurgica - S.A. Hunedoara (adoptat);

17. Raportul comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2003 privind privatizarea Societății Comerciale "Siderurgica" - S.A. Hunedoara. Lege ordinară.

Cine este pentru? 190 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 25 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat raportul.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2003 pentru modificarea art. 31 alin (5) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative (adoptat);

18. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2003 pentru modificarea art.31 alin. 5 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Lege ordinară.

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere, dar foarte multe voturi neexprimate în partea stângă.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind modificarea Legii nr.61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice (adoptat);

19. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice. Lege organică.

Cine este pentru? 192 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu se votează în partea stângă.

Adoptat proiectul de lege cu 192 de voturi pentru, nici o abținere, nici un vot contra.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea retragerii rezervei formulate de România la art.5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, adoptată la Roma la 4 decembrie 1950 (adoptat);

20. Proiectul de Lege pentru aprobarea retragerii rezervei formulate de România la art.5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, adoptată la roma la 4 decembrie 1950. Lege ordinară.

Cine este pentru? 221 voturi pentru. Văd că acum votează toată lumea.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.96/2000 privind organizarea și funcționarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK - S.A. și instrumentele specifice de susținere a comerțului exterior (adoptat);

21. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.96/2000 privind organizarea și funcționarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK- S.A. și instrumentele specifice de susținere a comerțului exterior. Lege ordinară.

Cine este pentru? 201 pentru.

Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? 22 abțineri.

Adoptat.

  Proiectul de Lege privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziționării de calculatoare (adoptat);

22. Proiectul de lege privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziționării de calculatoare. Lege ordinară.

Cine este pentru? 221 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.168/2001 privind punerea în valoare a construcțiilor zootehnice dezafectate, destinate creșterii, îngrășării și exploatării animalelor, precum și a fabricilor de nutrețuri combinate dezafectate (adoptat);

23. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcțiilor zootehnice dezafectate, destinate creșterii, îngrășării și exploatării animalelor, precum și a fabricilor de nutrețuri combinate dezafectate. Lege ordinară.

Cine este pentru? 221 pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 4 abțineri.

  Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.168/2001 privind punerea în valoare a construcțiilor zootehnice dezafectate, destinate creșterii, îngrășării și exploatării animalelor, precum și a fabricilor de nutrețuri combinate dezafectate (adoptată propunerea de respingere);

24. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcțiilor zootehnice dezafectate, destinate creșterii, îngrășării și exploatării animalelor, precum și a fabricilor de nutrețuri combinate dezafectate. S-a propus respingerea acestei inițiative.

Cine este pentru această soluție? 221 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Respinsă propunerea.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apărare (adoptat);

25. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a guvernului nr.95/2002 privind industria de apărare. Lege ordinară.

Cine este pentru? 221 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.16/2004 privind modificarea alin.(2) al art.14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înființarea, organizarea, reorganizarea sau funcționarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administrației publice centrale și a unor instituții publice (adoptată propunerea de respingere);

26. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2004 privind modificarea alin.2 al art.14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. nr.64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înființarea, organizarea, reorganizarea sau funcționarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administrației publice centrale și a unor instituții publice. Se propune respingerea acesteia.

Cine este pentru soluția de respingere? 221 voturi pentru respingere.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Respinsă propunerea.

  Propunerea legislativă privind trecerea unor imobile concesionate din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a statului și vânzarea acestora (adoptată propunerea de respingere);

27. Propunerea legislativă privind trecerea unor imobile concesionate din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a statului și vânzarea acestora.

S-a propus respingerea propunerii legislative de către comisie.

Cine este pentru această soluție? 223 de voturi. Au venit încă o parte din membrii Guvernului.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Respinsă propunerea.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.56/2003 privind unele drepturi ale persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate (adoptată propunerea de respingere);

28. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2003 privind unele drepturi ale persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate. S-a propus respingerea de către Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Cine este pentru? 221 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

S-a respins propunerea.

  Propunerea legislativă privind instituirea Titlurilor Naționale (adoptată propunerea de respingere);

29. Propunerea legislativă privind instituirea Titlurilor Naționale. S-a propus respingerea propunerii legislative de către comisie.

Cine este pentru respingere? 201 voturi pentru respingere.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 24 de abțineri.

Adoptată propunerea de respingere.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.26 din 24 aprilie 1996 - Codul silvic (adoptată propunerea de respingere);

30. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 26 din 24 aprilie 1996 - Codul silvic. Lege cu caracter organic. S-a propus respingerea acestei inițiative.

Cine este pentru? 221 voturi pentru.

Cine este împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

S-a respins propunerea.

  Propunerea legislativă privind finanțarea de la bugetul de stat a acțiunilor sanitare veterinare publice de interes național (adoptată propunerea de respingere);

31. Propunerea legislativă privind finanțarea de la bugetul de stat a acțiunilor sanitare veterinare publice de interes național. Comisia a propus respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru această soluție? 215 voturi pentru respingere.

Voturi împotrivă? 22 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

S-a respins propunerea.

  Propunerea legislativă privind acordarea primelor de odihnă și tratament (adoptată propunerea de respingere);

32. Propunerea legislativă privind acordarea primelor de odihnă și tratament. S-a propus respingerea.

Cine este pentru această soluție? 221 de voturi.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă că unul se abține.

Abțineri? O abținere.

S-a respins și această propunere.

  Propunerea legislativă pentru completarea alineatului (2) al articolului 39 din Legea nr.53/2003 - Codul Muncii (adoptată propunerea de respingere);

33. Propunerea legislativă pentru completarea alin.2 al art.39 din Legea nr.53/2003 - Codul Muncii. Lege cu caracter organic. S-a propus respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 220 voturi pentru respingere.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Respinsă propunerea.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950-1961 (adoptată propunerea de respingere);

34. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950-1961.

Cine este pentru respingere, cum a propus comisia? 221 pentru respingere.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Respinsă propunerea.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950-1961 (adoptată propunerea de respingere);

35. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950-1961.

Cine este pentru respingere? A doua cu același conținut, am vrut să spun. Vă mulțumesc. 221 voturi pentru respingere.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

S-a respins propunerea.

Mai sunt câteva propuneri, vă rog nu vă pierdeți răbdarea.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996 (adoptată propunerea de respingere);

37. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr.21/1996. S-a propus respingerea ei.

Cine este pentru? 225 voturi pentru respingere.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a respins.

  Propunerea legislativă pentru completarea articolului 13 din Ordonanța Guvernului nr. 32/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare (adoptată propunerea de respingere);

38. Propunerea legislativă pentru completarea art.13 din Ordonanța Guvernului nr. 32/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare. S-a propus respingerea.

Cine este pentru această soluție? Cine este de acord cu această soluție? Vă mulțumesc. 221 voturi pentru respingere.

Voturi împotrivă? 7 voturi împotrivă și cu 1 - 8 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere. S-a respins propunerea.

Stimați colegi, am sărit peste o propunere de respingere.

  Propunerea legislativă privind declararea zilei de 16 decembrie - Ziua Iertării, a Împăcării și a Ajutorării Aproapelui (adoptată propunerea de respingere);

La pct.36, Propunerea legislativă pentru declararea zilei de 16 decembrie - Ziua iertării, a Împăcării și Ajutorării Aproapelui.

Cine este pentru respingere? 227 voturi pentru respingere.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (2) al articolului 5 din Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 privind punerea în siguranță a fondului construit existent, republicată (adoptată propunerea de respingere);

39. Propunerea legislativă pentru modificarea alin.2 al art.5 din Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 privind punerea în siguranță a fondului construit existent, republicată. S-a propus respingerea.

Cine este pentru? 223 voturi pentru respingere.

Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Respinsă propunerea.

  Propunerea legislativă de completare a art. 22 al Legii nr. 195/2000 privind constituirea și organizarea clerului militar (adoptată propunerea de respingere);

40. Propunerea legislativă de completare a art.22 a Legii nr.195/2000 privind constituirea și organizarea clerului militar.

Cine este pentru respingere, cum a propus comisia? 225 voturi pentru respingere.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri, iertați-mă.

respinsă cu acest scor propunerea.

Mai sunt încă 4 proiecte pe care le-am adoptat astăzi pe articole.

  Proiectul de Lege privind securitatea generală a produselor (adoptat);

41. Proiectul de Lege privind securitatea generală a produselor. Lege organică prin acel text penal care a fost eliminat.

Cine este pentru? Numai un pic, de la Comisia juridică, de disciplină și imunități, cine e?

Legea figura având caracter organic prin acel text care a fost eliminat. Mai există alte texte care să fi atras această calificare.

Domnule Gaspar, v-ați uitat cumva? Nu, nu, nu a mai existat și alt text de lege organică? Legea nu mai are caracter organic, în condițiile eliminării acelui articol cu o infracțiune.

Cine este pentru? 225 voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Nu sunt nici voturi împotrivă, nici abțineri.

  Proiectul de lege privind statutul magistraților (adoptat);

42. Proiectul de Lege privind statutul magistraților. Lege organică.

Cine este pentru? 188 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? 26 de abțineri.

Adoptat cu 188 voturi pentru, 4 contra, 26 abțineri.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe (adoptat);

43. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, tot lege organică.

Cine este pentru? 187 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 22 de abțineri.

Adoptată legea.

  Proiectul de Lege privind Ordinul Meritul Agricol  și Medalia Meritul Agricol. (adoptat).

44. Proiectul de Lege privind Ordinul Meritul agricol și Medalia Meritul agricol - lege ordinară.

Cine este pentru? 228 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:  

Puțină răbdare v-aș ruga să mai aveți, ca să vă prezint Nota cu privire la legile care sunt depuse la secretarul general al camerei, în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art.17 alineatele 2 și 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.84/1992 privind regimul zonelor libere;
  • Legea privind pensiile ocupaționale;
  • Legea privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acțiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcției;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.57/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.165/2002 pentru modificarea art. 138 și art. 139 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiții financiare și piețele reglementate;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2003 privind privatizarea Societății Comerciale "Siderurgica" - S.A. Hunedoara;
  • Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2003 pentru modificarea art. 31 alin 5 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative;
  • Legea privind modificarea Legii nr.61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice;
  • Legea privind modificarea și completarea Legii nr.96/2000 privind organizarea și funcționarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK - S.A. și instrumentele specifice de susținere a comerțului exterior;
  • Legea privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziționării de calculatoare;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.95/2002 privind industria de apărare;
  • Legea pentru respingerea Ordonanței Guvernului nr.16/2004 privind modificarea alin.2 al art.14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înființarea, organizarea, reorganizarea sau funcționarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administrației publice centrale și a unor instituții publice;
  • Legea privind securitatea generală a produselor;
  • Legea pentru ratificarea Convenției privind poluanții organici persistenți adoptată la Stockholm la 22 mai 2001;
  • Legea privind Ordinul Meritul Agricol și Medalia Meritul Agricol.

Stimați colegi,

Numai puțin v-aș ruga să rămâneți în sală pentru a ne exprima împreună bucuria prezenței în sală a unei delegații parlamentare britanice reprezentând Grupul parlamentar pentru extinderea Uniunii Europene din Parlamentul Marii Britanii. (Aplauze, domnii deputați se ridică în picioare și salută invitații de la balconul sălii.)

Să le mulțumim pentru sprijinul pe care Parlamentul Marii Britanii ni-l acordă în permanență pe drumul nostru european și pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale. (Aplauze.)

Stimați colegi,

Săptămâna viitoare, programul începe marți dimineață și avem program și miercuri și, dacă Biroul permanent o să fie de acord, și joi, pentru că noi am crezut că sunt numai 7 zile până la turul 2, dar sunt 14 zile.

Rog membrii Biroului permanent și ai Comitetului ordinii de zi să vină pentru 5 minute în sala Biroului permanent, pentru a confirma acest program, pe care vi l-am prezentat eu.

     

Ședința s-a încheiat la ora 12,50.

 
       

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 19 january 2020, 15:11
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro