Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of June 8, 2004
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.86/12-06-2004

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2004 > 08-06-2004 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 8, 2004

  Intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,20.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistați de domnii Tudor Mohora și Gheorghe Albu, secretari.

     

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața!

Începem prima parte a ședinței cu intervențiile deputaților.

Poftiți, domnule Posea! Domnul Posea depune la secretariat declarația.

Sunt 40 de înscrieri la cuvânt. Oricum, la 9,30 am ședință de birou.

Domnule Antonescu, aveți cuvântul! Nu doriți? Depuneți la secretariat. Văd că sunteți pe listă.

 
    Becsek-Garda Dezideriu Coloman - marcarea zilei de 5 iunie - Ziua mondială a protecției mediului;

Are cuvântul domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman.

     

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În ziua de 5 iunie 2004, a avut loc Ziua mondială a protecției mediului. Ne-am obișnuit cu asemenea ocazii, să organizăm acțiuni festive și simpozioane în cadrul cărora oficialitățile se laudă cu realizările din acest domeniu.

Cazul cel mai concret îl putem constata la Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș, care înglobează și renumita rezervație naturală "Lacul Roșu". Acest parc național este administrat de către angajații Direcției silvice Miercurea Ciuc, iar Agenția pentru protecția mediului și organizațiile neguvernamentale au un rol de consultanță, cu toate că aceste organisme au depus eforturi deosebite pentru ocrotirea acestor valori naturale.

Astfel, în anul 2002, inginerii silvici de la Ocolul silvic Gheorgheni erau în stare să distrugă peisajul caracteristic al Lacului Roșu construind un baraj la coada lacului, după care s-a ridicat nivelul apei, iar cioatele care dau un aspect unic peisagistic lacului au dispărut. Era nevoie de intervenția organismelor neguvernamentale pentru înlăturarea digului, după care s-a revenit la aspectul estetic caracteristic lacului.

Recent, au fost numiți în funcții importante în administrarea Parcului Național inginerii silvici care au contribuit la distrugerea fondului forestier național, în special a vegetației din zona lacului. Printre ei se numără domnișoara inginer Lasko Teresa care, după nota de control a gărzii de mediu, a contribuit la ilegalitățile săvârșite de către angajații Direcției silvice Miercurea Ciuc și Ocolul silvic Gheorgheni, iar cu ocazia verificărilor pe teren de către comisarii Gărzii financiare Arad, aceștia i-au considerat pe ei adevărați exterminatori ai naturii. Motiv pentru care comisia de disciplină a Regiei naționale a pădurilor a destituit-o din funcția de director tehnic.

Doamna ministru, Speranța Ianculescu, n-ar fi mai eficientă pentru protecția acestor parcuri naționale în perspectiva aderării noastre la Uniunea Europeană, o administrare directă a agențiilor pentru protecția mediului în colaborare cu organizațiile neguvernamentale, în locul direcțiilor silvice, a căror activitate a contribuit la distrugerea vegetației forestiere în aceste parcuri naționale?

Doamna ministru, după dumneavoastră, în administrarea acestor parcuri naționale pot lucra și persoane care au fost sancționate pentru ilegalități în domeniul forestier?

Eu cred că ocrotirea parcurilor naționale se poate realiza numai cu oameni cinstiți care n-au contribuit în perioada anterioară la distrugerea valorilor naturale.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
     

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
    Ștefan Baban - declarație politică cu titlul Atenție la fiscalitatea din România;

Domnul Ștefan Baban care e proaspăt sosit și care a obținut și el rezultate bunicele pe acolo pe meleagurile lui.

     

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Nefiind încă închise socotelile cu alegerile, mi-am îndreptat atenția la fiscalitatea din România. Chiar așa se și cheamă intervenția mea de astăzi "Atenție la fiscalitatea din România".

După ani de zile în care s-a tot vorbit despre nivelul ridicat al fiscalității din România, care în nici un caz nu reprezintă o atracție pentru investitorii străini, sau o cale prioritară de dezvoltare a afacerilor întreprinzătorilor autohtoni și de menținere în viață a sectorului privat românesc, din ce în ce mai multe voci, pertinente, atrag atenția că a venit timpul ca guvernul să adopte cât mai urgent măsuri drastice și viabile pentru reducerea taxelor și impozitelor din această țară.

De la oameni de afaceri români și străini, reprezentanți ai unor instituții financiare internaționale și terminând cu analiștii economici, toți sunt de acord că guvernul actual trebuie să înțeleagă că flexibilizarea sistemului fiscal este vitală, mai ales acum, în situația în care se află România, care este întrecută la acest capitol de mai toate țările din Europa de Est.

Că acest lucru este necesar și imperativ o demonstrează și declarațiile făcute de oficialitățile române în legătură cu acest subiect în ultimele două săptămâni, și să sperăm că ele nu au fost făcute pentru campania electorală ce s-a derulat sau pentru a impresiona reprezentanții institutelor financiare internaționale care s-au aflat în România în ultimul timp.

Rămâne de văzut când se va proceda la aplicarea efectivă a acestor decizii. Relevante sunt din acest punct de vedere numeroasele promisiuni de reducere a taxelor asupra forței de muncă sau pe profit, care vor fi aplicate începând cu 2005 și într-un procent prea timid de 2-3%, fapt care face ca, abia prin 2006-2007, aceste facilități să fie simțite de principalii beneficiari. Iar politica stimulentelor fiscale, acordate pe alese și nu întotdeauna pe criterii strict economice, nu va avea efectul scontat dacă fiscalitatea sufocantă, prin sumedenia de taxe și impozite, care grevează deopotrivă societățile de stat și private, se va păstra în continuare la același nivel.

Chiar dacă la acest moment nu s-ar ține cont de declarațiile și avertizările cunoscătorilor în domeniu, precum și de datele pe care le oferă economia reală, nu avem ce face când pentru reducerea taxelor militează și condițiile de preaderare la Uniunea Europeană. Dacă ne uităm, măcar cu coada ochiului, la ce s-a întâmplat în această perioadă cu cele 10 noi membre ale Uniunii Europene, constatăm că au mizat, fără excepție, exact pe fiscalitatea redusă pentru atragerea oamenilor de afaceri străini.

S-a creat o adevărată competiție în zona Europei Centrale și de Est pentru crearea unui cadru investițional cât mai favorabil, noile membre urmărind să-și sporească gradul de atractivitate prin reducerea taxelor aplicate activității economice, iar impozitul pe profit, de 20% față de 31,32%, cât este în Uniunea Europeană spune totul. Nu mai vorbim de taxele aplicate asupra forței de muncă, care prin diminuarea lor au făcut această zonă să devină favorabilă creării de noi locuri de muncă reale, și nu ca în țara noastră, unde pentru fiecare angajat firma plătește taxe egale cu venitul acestuia și deci existența muncii la negru, a economiei subterane devine rentabilă pentru ambele părți, firmă și angajat, dar în detrimentul economiei reale, a întreprinzătorilor mici și mijlocii corecți și a investițiilor străine.

Poate că analizând aceste date și procente, autoritățile românești vor considera că semnalul de alarmă tras este foarte puternic și că este timpul ca politica fiscală românească în raport cu investitorii, să sufere o schimbare esențială.

Dacă nici în acest ceas, aproape de cel de-al doisprezecelea, nimeni nu reacționează pozitiv, propunând și aplicând un plan de măsuri eficiente de reducere a fiscalității, atunci nimic nu va mai servi la redresarea economiei naționale și la scoaterea ei la liman: nici ștergerea datoriilor de mii de miliarde pentru firmele aflate în prag de privatizare, nici stimulentele punctuale acordate cu dedicație anumitor companii. Iar în acest caz, nici România nu se va putea număra printre membrele Uniunii Europene, indiferent cât de multă bunăvoință ne-ar arăta aceasta.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
     

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul Florin Iordache depune declarația la secretariat.

 
    Dumitru Bentu - intervenție cu titlul Muzeul Vasile Pârvan din Bârlad la 90 de ani de la înființare;

Are cuvântul domnul Dumitru Bentu.

     

Domnul Dumitru Bentu:

Declarația mea politică se numește "Muzeul Vasile Pârvan din Bârlad la 90 de ani de la înființare."

În urmă cu 90 de ani, elita intelectualilor bârlădeni a pus bazele actualului muzeu, cu dorința declarată în actul de constituire, datat 10 aprilie 1914, ca acest muzeu să... fie "pus la dispoziția publicului". Totodată, urma să adune "documente, felurite obiecte vechi și de artă, în genere tot ce interesează trecutul nostru istoric".

Semnatarii actului de înființare au fost: econ. I.Antonovici, primarul N.Simionescu, profesorii Gheorghe Constantinescu Râmniceanu, D.Petrescu Tocineanu, Gh.Alexandrescu și colonelul I.Em.Pallady, proprietar și deputat. Acestora li s-a adăugat "sprijinul tuturor oamenilor luminați și de bine din orașul Bârlad".

De la o etapă la alta, muzeul a avut o traiectorie ascendentă, îndeosebi sub aspectul patrimoniului muzeal, tezaurizat cu multă știință, dăruire și devotament de către generațiile de specialiști care au lucrat în acest muzeu.

La perioade aproape ciclice, 1977, 1986, 1990, natura dezlănțuită a provocat pagube deosebite. Începând cu anul 1997, muzeul a fost dotat cu tot ceea ce înseamnă elemente de securitate și conservare a patrimoniului. S-a deschis, în această etapă, Expoziția de artă contemporană românească.

Sculptorul Marcel Guguianu a făcut o importantă donație, adăpostită în prezent de complexul muzeal ce-i poartă numele, vizitat recent de premierul Adrian Năstase.

Clădirea și spațiul adiacent au devenit astfel expresii concrete ale unei pilde care se convertește într-o lecție permanentă de estetică.

În incinta muzeului există mai multe expoziții cu caracter permanent care îi conferă acestuia o puternică personalitate: "Alexandru Ioan Cuza și epoca sa"; "Cabinetul numismatic", "Bârladul cultural la sfârșitul mileniului II", "Flora și fauna județului Vaslui".

Acestea, împreună cu toate colecțiile existente - colecția dr.Chiricuță, colecția dr.Teodorescu etc. fac din muzeul bârlădean "Vasile Pârvan", acum la împlinirea a 90 de ani de la întemeiere, un reper de largă respirație culturală în această parte de țară.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
    Aurel Daraban - relevarea succeselor tot mai concludente în politica economică a Guvernului Năstase;

Domnule Daraban, aveți pregătită intervenția? Pe listă nu v-au trecut colegii, dar vă trecem noi.

     

Domnul Aurel Daraban:

Stimați colegi,

Orice om de bună credință poate observa, fără putință de tăgadă, că politica economică a Guvernului Năstase înregistrează succese tot mai concludente. Astfel, potrivit datelor statistice furnizate de instituțiile de specialitate, în trimestrul I al anului în curs, creșterea produsului intern brut a înregistrat cea mai mare creștere de după Revoluție, aceasta fiind de 6,1%.

Și ceea ce este demn de remarcat, este faptul că din punct de vedere al utilizării p.i.b.-ului, pe lângă majorarea semnificativă a investițiilor, se înregistrează o sporire a consumului populației, susținută de creșterea semnificativă a puterii de cumpărare.

Trebuie să remarcăm că această creștere nu este de loc întâmplătoare, nici conjuncturală. Anul 2004 vine după perioada 2001-2003, când sub actuala guvernare a fost realizată o creștere economică de 16,4 %, respectiv un ritm mediu anual de 5,2%, ceea ce demonstrează cu claritate că Guvernul Năstase gestionează aplicarea unei politici economice realiste și bine fundamentate.

De altfel, toate datele converg către ideea că trăsătura caracteristică a trimestrului I din acest an este continuarea, sporirea eficienței economice. Astfel, evoluția producției industriale s-a realizat în condițiile majorării productivității muncii cu 14,5% în ramurile producătoare și a avut la bază creșterea cererii pentru export a produselor industriale, cu 14,6%.

Dinamici constructive au fost realizate și în producția sectorului zootehnic și în investiții. Totodată, trebuie să menționez că s-a reușit pentru prima dată ca dinamica exporturilor să fie superioară dinamicii importurilor.

Toate acestea s-au reflectat pozitiv, cum este și firesc, și în domeniul social. Creșterea producției industriale a determinat o sporire corespunzătoare a câștigurilor salariale, astfel că salariul real a crescut cu 9,1% față de perioada corespunzătoare a anului 2003.

Pe baza creșterii puterii de cumpărare, vânzările de mărfuri s-au majorat cu 15%, iar serviciile prestate pentru populație, cu 28,9%.

În aceeași perioadă, economiile populației au sporit în termen real cu 5,3%. De asemenea, față de perioada corespunzătoare a anului trecut, a continuat creșterea gradului de ocupare a forței de muncă. Numărul salariaților la sfârșitul lunii martie 2004 a fost de peste 4,4 milioane persoane, cu 71.000 mai mare decât în decembrie 2003, ca urmare a creșterii economice.

Stimați colegi, chiar din aceste date, foarte sintetice, se dovedește că în ciuda mersului destul de dificil a reformelor economice, Guvernul Năstase a dovedit și dovedește pragmatism, realism și multă preocupare pentru ca reforma economică să intre în ritmuri și mai performante.

Evident, reforma a însemnat și înseamnă și sacrificii și nemulțumiri din partea populației, dar realizarea programelor economice de până acum dovedesc preocupări constante și firești pentru modernizarea economiei și a societății românești, în paralel cu eforturile de a intra în Uniunea Europeană.

Pentru că nu este numai un obiectiv de aderare la Comunitatea Europeană, acest obiectiv nu este urmărit doar formal, ci prin realizarea unui nivel de dezvoltare comparabil cu cel al țărilor europene.

Faptele dovedesc că Guvernul Năstase a tratat și tratează cu maximă responsabilitate aceste probleme, iar cei din opoziție care mai cârcotesc ar trebui să se trezească și să propună eventual soluții mai bune pentru că accederea în structurile europene se face cu fapte și nu cu vorbe goale.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
    Cristian-Sorin Dumitrescu - declarație referitoare la integrarea europeană;

Domnule deputat Cristian Dumitrescu, aveți pregătită vreo declarație, că aici nu aveți trecut, dar poate aveți pregătită. Aveți posibilitatea să vă afirmați acum. (Râsete.)

   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea este o declarație, care vă spun sincer, mă preocupă de mult, legată de un aspect esențial al procesului pe care îl parcurge România în acest moment, referindu-mă, în mod special, la integrarea europeană.

Constat cu satisfacție și cu bucurie că un proiect pe care l-am văzut început în urmă cu mulți ani, începe să prindă contur în liniile sale ferme, definitive, respectiv integrarea României în Uniunea Europeană.

Vreau să vă spun că această prioritate a României în ultimii - să zicem 10 ani - a integrării în lumea europeană, în Europa, nu a încetat să fie pentru fiecare dintre noi, și cred că pentru toți oamenii politici un fel de idee fundamentală, care revine de fiecare dată în discursurile noastre, în acțiunea noastră. Unii au făcut-o cu sinceritate în susținerea acestei idei, alții cu mai puțină sinceritate, dar nu există - cred eu - om politic pe tot eșichierul politic românesc care să nu fi constatat necesitatea acestui proces.

Acest lucru este, în opinia mea, esențial. În România nu există eurosceptici, și acest lucru este definitoriu, pentru că România se află la intersecția, la confluența unor interese, la confluența unor culturi, aici, spunem noi, în Europa Centrală, dar în imediata vecinătate a unor influențe istorice.

Din această perspectivă, lucrul la care vreau să mă refer este nevoia de a ne prezerva toată tăria, identitatea culturală, identitatea noastră culturală ca și valoare proprie creativă. Sigur că integrarea în Uniunea Europeană nu înseamnă pierderea identității naționale. Vorbim despre națiuni în interiorul Uniunii Europene, dar identitatea noastră culturală este cu totul altceva. Acesta este un proces creativ, este un proces permanent, este un proces în care fiecare generație adaugă câte ceva pentru un edificiu care în permanență reprezintă poporul român, reprezintă idealurile sale, reprezintă ființa sa națională.

Am investit foarte mulți bani în procesul de integrare și vom mai investi. Am spus că dintre valorile noastre fundamentale, cele mai importante, printre cele mai importante, și, dacă vreți, cele mai bogate în resurse este cultura. Este, dacă vreți, resursa aceasta pe care o are poporul român, pe care vă spuneam, și în care cred, că a fost constituită de generații și în generații, prin aportul fiecăreia dintre ei.

Iată, însă, că acum, sub incidența integrării în Uniunea Europeană, efortul nostru de cultură trebuie să fie mult mai mare. Pentru că, Uniunea Europeană nu înseamnă numai bunăstare, nu înseamnă numai un nou sistem de valori, dar înseamnă și o circulație a culturii dintre țări, între țări, în spiritul unui europenism pe care-l susținem cu toții.

Pentru ca această circulație să fie conform principiului vaselor comunicante, egală, trebuie ca presiunea exercitată în aceste vase să fie egală.

Iată de ce, în contactul cu celelalte culturi, România trebuie să-și prezerve acest atu. Pentru aceasta trebuie bani, pentru aceasta trebuie un program, pentru aceasta trebuie gândită.

Binefacerile integrării în Uniunea Europeană trebuie privite și ca idee a prezervării unor atuuri pentru care România a fost integrată în Uniunea Europeană, și nu economia a fost cea care a fost prioritară, ci statutul României, inteligența poporului român, cultura poporului român, valorile sale naționale.

Iată de ce cred că oamenii politici ar trebui să se gândească foarte clar în aceste momente, când suntem foarte aproape de atingerea acestui deziderat. Ar trebui să dăm mai multă importanță culturii, va trebui să dăm mai multe fonduri culturii, va trebui să facem un program național de încurajare a culturii, în așa fel încât cu aceste schimburi benefice, noi ne-am protejat din toate punctele de vedere, însăși procesul de integrare este un proces de negociere pentru protejarea fiecărei economii naționale la impactul cu Uniunea Europeană; în domeniul culturii însă, acest lucru nu s-a făcut, pentru că nu se face și nu este un capitol special de negociere, este un singur capitol care se referă la educație, și aceasta este extrem de importantă.

Cultura, însă, prezervarea culturii se poate face numai printr-o politică națională, și cred că a sosit momentul ca, începând de acum și în perioada imediat următoare, când România va atinge acel nivel de dezvoltare și de capacitate economică de a finanța cultura națională, așa cum se întâmplă în țările Uniunii Europene, să facem un efort pentru ca să nu fim prinși pe picior greșit, am putea spune așa, ceea ce ar însemna la nivelul unei generații crearea unei disfuncții ce ar putea să aibă repercusiuni în prezervarea capacității noastre de a fi, și din punct de vedere cultural, ceea ce am fost din totdeauna, și să rămânem în Uniunea Europeană, adică o țară a cărei forță culturală a fost apreciată prin inteligența actului creativ susținut prin școală, pentru că și aceasta este extrem de importantă, și mai ales prin voința politică.

Geniul unui popor s-a manifestat din totdeauna, vrem, nu vrem, prin așa numita concepție "a principelui", care întotdeauna - cum se spune în istorie - au dorit și doresc să construiască pentru a lăsa ceva în urmă. Acest principiu, care este puțin egocentrist, specific perioadei premoderne și clasice a dezvoltării culturale, nu a încetat să existe. De data aceasta, însă, "principele" trebuie să fie însuși statul, trebuie să fie însuși poporul român, să finanțeze, să susțină cultura.

Fac această declarație în fața unei săli goale, cu convingerea însă că ea va avea reverberațiile și considerarea ei, într-un timp cât mai scurt, atunci când ne vom da seama, după ce obiectivul acesta atât de palpabil al anului 2007, al integrării în Uniunea Europeană, va deveni realitate, că va trebui să ne preocupe și că este o realitate la care trebuie să ne gândim. Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
     

Mai stăm până la ora 9,20 - că așa este programul - apoi mergem la ședință de Birou permanent. Dumneavoastră stați că aveți de dezbătut proiecte de legi.

 
     

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu (din sală):

La ce oră va fi votul final?

 
     

Domnul Corneliu Ciontu:

La ora 11,30 - 12,00 - dar depinde de ..., și cred că nu va fi astăzi, că o să discutăm la Birou să fie joi, că nu prea sunt speranțe să ... nu s-au terminat încă toate calculele ...

 
     

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu (din sală):

Și când mergem în teritoriu?

 
     

Domnul Corneliu Ciontu:

Săptămâna viitoare, în teritoriu. Vă mulțumesc.

(Următoarele declarații au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință.)

 
    Amalia Bălășoiu - declarație politică: Alegeri - 2004;

Doamna Amalia Bălășoiu:

"Alegeri - 2004"

Tânăra noastră democrație și-a intrat în drepturi și acționează. Poate că reprezintă unul dintre cele mai de seamă drepturi înregistrate după anul 1989. Măcar o dată la 4 ani, poporul are posibilitatea să-și spună cuvântul alegând sau trimițându-și reprezentanții în forurile legislative, iar în unele cazuri și executive.

Dacă electoratul nostru, după o lungă perioadă de dictatură a reușit să-și exercite acest drept, nu întotdeauna până acum a dovedit și inspirația necesară pentru că nu puține au fost cazurile în care aleșii nu și-au onorat angajamentele luate cu prilejul diferitelor campanii electorale în care a făcut promisiuni fără acoperire.

Totuși se constată și un lucru bun cu repercusiuni pozitive pentru viitor. Este vorba de alternanța la putere, la guvernare, la luarea deciziilor. Îndeobște forțele politice aflate la putere pe parcursul unui mandat se erodează și electoratul sancționează fenomenul cu promptitudine, ceea ce în cazul nostru s-a dovedit cu prisosință. Experiența electorală de până acum a dovedit-o. În România, din multitudinea de partide politice, până la urmă, s-au conturat două forțe concludente: social-democrația reprezentată de Partidul Social Democrat și opoziția - urmașa în bună măsură a Convenției și liberalismului.

În 1992 - 1996 a guvernat social-democrația ale cărei efecte s-au dovedit benefice, dar s-au făcut și unele greșeli inerente exercitării oricărui act de conducere fie că a fost vorba de puterea locală, fie centrală. Electoratul în 1996 a sancționat nerealizările perioadei anterioare aducând Convenția la putere atât în cazul alegerilor locale, cât și legislative și prezidențiale.

Dar această experiență a perioadei 1996 - 2000 avea să ne coste, concretizându-se nu numai în stagnare, dar și într-o cădere cu totul nedorită.

Fenomenul a dus cu prilejul alegerilor din anul 2000 la scoaterea în afara Parlamentului a principalei forțe politice, a Convenției - PNȚCD.

Deși când prezentăm aceste rânduri, informațiile referitoare la recentele alegeri locale nu sunt complete, constatăm o situație oarecum imprevizibilă cu tendința de sancționare a P.S.D de care totuși se leagă anumite realizări care cel puțin în plan extern (înlăturarea vizelor, primirea României în NATO, înregistrarea unor pași semnificativi pe linia aderării la U.E.) nu pot fi contestate. Aceste realizări, într-o anumită măsură se leagă și de numele candidatului P.S.D la primăria Capitalei.

Ar fi fost de așteptat o analogie între realizările externe și transpunerea unei părți a acestora și în planul intern administrativ în ce privește Capitala. N-a fost să fie. Totuși, demonstrația a acționat. Poporul dacă a greșit își va suporta gestul politic. Mircea Geoană, pare-se că n-a fost receptat - așa cum sublinia un bine cunoscut ziarist - ca un reprezentant "pur sânge" al partidului aflat la putere. Dacă ne menținem în zona de analiză a Capitalei ar mai fi de subliniat faptul că au existat primari de sector cu realizări evidente pe parcursul mandatului, creditați cu reușita din primul tur, dar între realizările lor evidente, palpabile și promisiunile de viitor, electoratul optând pentru această a doua categorie. S-ar putea să regrete, dar deocamdată aceasta este situația.

Cât privește prezența redusă la vot - circa 38% pe țară și 28% pe Capitală - duminică 6 iunie, orele 17,00, acest lucru își are semnificația lui în ce privește interesul față de politică al populației. Absenteismul este și el democratic, în condițiile în care s-a renunțat la validarea scrutinului doar prin prezența a 50% din alegătorii la urne. Dacă prezența la vot ar fi fost de 70-80%, poate rezultatele ar fi fost cu totul altele.

Până când democrația va fi însușită de marea majoritate a electoratului va trebui să ne mulțumim cu rudimente ale acesteia, iar oamenii vor suporta consecințele propriilor decizii.

Un alt lucru rezultat din alegerile actuale a mai fost acela că estimările de la închiderea urnelor au dovedit o mare apropiere de realitate, cu toate că nici acestea din urmă nu sunt încă definitive. O altă concluzie care se desprinde este aceea că la alegerile din toamnă se previzionează o competiție dură, cea ce dintr-un anumit punct de vedere, fenomenul este benefic. Astfel, forțele politice aflate la putere, pentru a se menține, vor trebui să facă totul în intervalul de timp care a mai rămas, în interesul oamenilor, al populației de care depinde prin vot situația lor. Să sperăm că democrația va înregistra noi succese și pe această linie și va fi receptată corespunzător.

    Codrin Ștefănescu - declarație politică: 6 iunie 2004 sau... paharul plin, nici măcar pe jumătate;

Domnul Codrin Ștefănescu:

"6 iunie 2004 sau...paharul plin, nici măcar pe jumătate."

Cuprins de entuziasmul comandantului scăpat de furtuna din pahar, dar lipsit de capacitatea de a privi oceanul în ansamblul său, Traian Băsescu funcționează la același nivel al satisfacțiilor mărunte.

Dacă pentru mulți dintre bucureșteni, această zi a fost una a speranței, pentru reprezentanții Alianței aceasta nu este decât un moment de efemeră bucurie.

Iată diferența între așteptările locuitorilor Capitalei și starea de spirit a lui Traian Băsescu. Participarea scăzută la urne a bucureștenilor, rezultatul firesc, dar negativ al unui mandat neonorat, al certurilor interminabile ori confruntărilor distructive, demonstrează, fără nici un dubiu, că multora dintre bucureșteni li s-a făcut lehamite de un primar care încearcă să ne învețe că atunci când greșește, numai alții sunt de vină.

Superficialitatea cu care Traian Băsescu interpretează rezultatele acestui scrutin dovedește o dată în plus ignorarea voită a realității. Un simplu calcul matematic arată că opțiunile electoratului bucureștean, în situația unei prezențe consistente, se îndreaptă doar în proporție de 15% în favoarea acestuia.

Așa a devenit Partidul Democrat un fel de ".."partid de București", care, pe plan național, nu a reușit împreună cu partidul aliat nici măcar la nivelul consiliilor locale, să realizeze jumătate din procentul obținut de P.S.D.

Și dacă tot am început cu furtuna într-un pahar de apă, aș mai face o remarcă: bărbații adevărați nu se "bucură" niciodată în fața unui pahar cu apă, de îmbătat...nici măcar.

    Florin Iordache - intervenție cu tema Alegerile locale, un test pentru alegerile generale;

Domnul Florin Iordache:

"Alegerile locale, un test pentru alegerile generale."

În toată țara, la 6 iunie, au avut loc alegerile locale pentru desemnarea primarilor, consilierilor locali, generali și județeni.

Și din cauza condițiilor meteorologice care nu au fost tocmai favorabile, dar mai ales unei campanii electorale foarte agresive din partea opoziției, populația nu s-a prezentat la vot.

Nu trebuie venit în fața oamenilor numai cu promisiuni fără acoperire și nu trebuie negat tot ce-a fost făcut bun.

În perspectiva alegerilor generale trebuie o companie decentă, cu promisiuni și fapte concrete pentru ca populația să aibă o încredere mai mare în clasa politică.

Numai așa putem câștiga o mai mare credibilitate, numai așa indiferent de vreme populația va veni la vot într-un număr suficient de mare pentru a da legitimitate alegerilor.

    Ioan Timiș - omagiu lui Ion Creangă la 165 de ani de la nașterea marelui povestitor;

Domnul Ioan Timiș:

Domnule președinte,

Doamnelor si domnilor deputați,

In timpul care-mi este alocat pentru aceasta interventie politica as dori sa aduc un omagiu celui care a fost Ion Creanga, erudit al intelepciunii populare si unul dintre marii clasici ai literaturii romane. Sarbatorim saptamana aceasta 165 de ani de la nasterea marelui povestitor care ne-a luminat copilaria cu" Amintirile din copilarie" si cu nuvelele sale pline de intelepciune.

A fost pe rand diacon, invatator, institutor si scriitor. Anul 1875 este un an de referinta in activitatea si viata lui Ion Creanga - este anul in care il cunoaste pe Mihai Eminescu, pe atunci revizor scolar la Iasi si Vaslui, care-l va introduce in cenaclul "Junimii".

Ca pedagog, Ion Creanga, impreuna cu alti colegi, publica manuale pentru clasele primare, in paginile carora i-au aparut primele povestiri, incepand cu edita din 1874. Opera sa capitala "Amintiri din copilarie " - considerata "primul roman al copilariei taranesti " din literatura romana-este publicata incepand cu 1881 de revista "Convorbiri literare " la care marele scriitor debutase in 1875.

Ion Creanga a prezentat in povestirile sale o umanitate echilibrata, lipsita de teroare si mister, familiara omului simplu. Povestile sale seamana cu cele universale fiind totodata creatii originale, puternice si culte.

Prin tot ceea ce a facut pentru literatura romaneasca, Ion Creanga,"marele invatator al poporului roman", va ramane pentru totdeauna un simbol de modestie si bunatate.

Doamnelor si domnilor colegi, ma folosesc de acest prilej si pentru a-mi exprima cele mai calde urari de sanatate si viata lunga pentru cel de-al 41-lea presedinte al Statelor Unite ale Americii, domnul George H.W. Bush, cu ocazia implinirii, la data de 12 iunie, a frumoasei varste de 80 de ani. Nu trebuie sa uitam faptul ca traditia bunelor relatii ale Romaniei cu SUA a fost restabilita in timpul mandatului prezidential al lui George H.W. Bush, un prieten adevarat al poporului roman.

Va multumesc pentru atentie.

    Iosif Armaș - evocarea unui moment important pentru zona balcanică - 5 ani de la retragerea forțelor iugoslave din provincia Kosovo;

Domnul Iosif Armaș:

Domnule presedinte,

Stimati colegi

Maine se implinesc 5 ani de la semnarea acordului militar referitor la retragerea fortelor iugoslave din provincia Kosovo. Tratatul a fost semnat de reprezentantii Iugoslaviei si cei ai NATO si a reprezentat, in acelasi timp, incheierea ostilitatilor din Balcani.

Dupa 1990, in urma destramarii Iugoslaviei, in regiunea Balcanilor s-au inregistrat o serie de puternice crize si conflicte etnice care au afectat mediul de securitate european. Criza aparuta in regiunea Kosovo, provincie cu o mare importanta istorica si economica pentru poporul sarb, a reprezentat o noua provocare pentru Alianta Nord-Atlantica.

Incepand cu anul 1998, Consiliul Nord-Atlantic a emis o serie de documente prin care cerea incetarea imediata a ostilitatilor si adoptarea de masuri pentru detensionarea situatiei din zona Balcanilor.

Conflictul militar dintre Alianta Atlanticului de Nord si trupele iugoslave a inceput la 23 martie 1999 ca umare a suspendarii unilaterale a negocierilor de la Paris. La 9 iunie 1999, a fost semnat acordul dintre oficiali ai Aliantei si cei ai Serbiei privind retragerea fortelor iugoslave din Kosovo.

Operatiunile militare aeriene ale NATO au incetat efectiv la 10 iunie, dupa 78 de zile de intense bombardamente aeriene. In prezent, NATO desfasoara in provincia Kosovo contingente militare destinate apararii ordinii publice reunite sub titulatura KFOR. Din 2 aprilie 2004, Romania este parte integranta a NATO si continua sa mentina trupele de militari si politisti pentru incheierea cat mai rapida a procesului de pace din Balcani. Sustinerea militara si logistica pe care Romania o pune la dispozitia NATO este deosebit de importanta pentru securizarea zonei. Militarii romani si-au facut datoria in momente grele si nu vor pleca din Kosovo pana cand situatia politica si economica a zonei nu va fi restabilita.

Nu pot decat sa sper ca evenimetele izolate care tulbura in continuare zona balcanica vor fi solutionate cu succes in cel mai scurt timp. Poporul roman are nevoie de linistea specifica perioadelor de pace pentru a se putea concentra spre atingerea celui mai important obiectiv care ne-a ramas de infaptuit - integrarea Romaniei in Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007.

Va multumesc pentru atentie.

    Petre Posea - intervenție având ca subiect Vulgaritatea și prostul gust - inamici periculoși ai micului ecran!;

Domnul Petre Posea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Vulgaritatea și prostul gust - inamici periculoși ai micului ecran!"

Urmărind majoritatea programelor de televiziune, uitându-te la televizor, nu poți spune nicidecum că te fac praf, ele fiind destul de stereotipe și vulgărele. De când micul ecran s-a transformat în prieten de nedespărțit al familiilor de români, sondajele de opinie marchează o creștere a audienței diferitelor programe.

Sociologi și psihologi au elaborat chiar diferite studii de specialitate prin care unii înclină să folosească doar superlativele iar alții, respectând realitatea și opinia telespectatorilor, păstrează rezerve, avertizând asupra pericolului de provocare a stresului, de influențare negativă a factorului educativ, mai ales la generația tânără.

Societatea de consum, tributară proliferării din rațiuni comerciale a unor noi posturi de televiziune ca și a unor programe alcătuite fără noimă, se supune tot mai mult regulilor economiei de piață, renunțând tot mai frecvent la obligativitatea morală de a contribui la formarea caracterelor.

În fața primejdiei tot mai mari pe care o prezintă ofensiva violenței, apologia sexului, popularizarea consumului de droguri și alcool s-a născut ideea înființării unui organism de stat - Consiliul Național al Audiovizualului - chemat să vegheze la respectarea legilor moralei cel puțin, organism capabil să devină o stavilă în calea vulgarității și prostului gust.

Iată de ce au devenit tot mai frecvente în ultima vreme atenționările publice adresate diferitelor posturi - nu numai private - amenzile aplicate pentru încălcarea grosolană a bunului simț și a eticii.

Nu știm în ce măsură bulinele aplicate diferitelor pelicule pentru a atrage atenția asupra pericolului reprezentat, pentru educația tineretului a vizionării acestora își ating sau nu scopul. Este greu de presupus că părinții închid aparatul sau scot din încăpere copiii numai pentru că CNA-ul avertizează nocivitatea respectivului program. Decât nimic însă, e bine totuși că s-a recurs la o asemenea practică.

În goana după câștiguri facile și după obținerea galoanelor de "rating", aproape toate posturile de televiziune (atât centrate cât și locale) au trecut la un adevărat asalt, întrecându-se în a oferi telespectatorilor programe cât mai deșucheate.

Nu numai că nu s-a renunțat la vechile emisiuni criticate de cronicari ca și de masa telespectatorilor pentru conținutul lor suburban, dar s-a recurs la programe noi, în care totul este permis. Este absolut penibilă prestația faimosului Gheorghe, un exchibiționist suportat doar de "telespectatorii" plătiți să vină în studio și să aplaude.

După cum și prestațiile lui Florin Călinescu și ale trupei sale depășesc orice limite ale bunului simț, făcând concurență neloială limbajului golănesc, de mahala. Este de neînțeles de ce au trebuit plătiți atâția dolari pentru copierea unor programe aduse din străinătate de genul "Big Brother" sau "Ciao Darwin", adevărate colecții de stupidități?!

Deși presa a scris pe larg despre falimentul unor programe al căror erou este așa-zisul polițai Garcea, iar mai recent Leana lui Pârțag, totuși ele continuă nestingherite. Cui folosesc?

Culmea este că acum și unele programe prezentate de femei sau consacrate sexului slab, abundă și ele în vulgarități, într-un verbiaj de mahala.

Prezentând această situație îngrijorătoare, nu pledăm desigur pentru introducerea cenzurii de altădată. Ceea ce trebuie să se schimbe însă în peisajul mult prea libertin acum la televizoarelor este necesitatea eliminării prostului gust și al vulgarității.

Rolul de vidanjor nu revine doar Consiliului Național al Audiovizualului, ci în primul rând conducerilor respectivelor posturi de televiziune și nu în ultimul rând, chiar și telespectatorilor.

Vă mulțumesc.

    Virgil Popescu - declarație politică cu subiectul Securitatea și apărarea în Europa - o problemă a parlamentelor naționale.

Domnul Virgil Popescu:

"Securitatea și apărarea în Europa - o problemă a parlamentelor naționale"

Țara noastră, ca viitoare membră a UE, este reprezentată și participantă la structurile europene actuale a căror preocupare este susținerea dezvoltării securității și creșterea capacității de apărare pentru zona europeană.

În calitatea sa de membră a NATO cu drepturi depline, România are, odată în plus, o recunoaștere a posibilităților și capacităților de contribuție la crearea și menținerea unui climat de securitate în zona sud - estică a continentului.

Recent, România ca participantă la Adunarea Uniunii Europene Occidentale - organismul care girează securitatea și apărarea pentru țările europene - a primit statutul de ,, membru asociat", ca o evoluție meritată de la calitatea de ,, observator".

Adunarea UEO oferă o tribună de dezbateri asupra tuturor aspectelor securității și apărării; în acest moment, principalul pol de interes îl reprezintă politica europeană de securitate și apărare - PESD - a UE și dezvoltarea activităților de gestionare a crizelor din mediul civil și militar internațional.

Parlamentele naționale europene sunt reprezentate de delegații la UEO care numără în prezent 370 membri, al căror statut privind puterile consultative sunt determinate de Tratatul de la Bruxelles din 1954.

Conform acestui tratat, guvernele țărilor UE sunt solicitate să prezinte parlamentarilor reprezentanți în UEO un raport privind activitățile lor în domeniul securității și apărării, a căror examinare în cadrul Adunării UEO determină emiterea unor recomandării către guverne.

O adevărată cultură europeană de securitate și apărare se dezvoltă astfel printre țările membre ale UEO, ca membre ale UE și ( sau) ale NATO:

Din această considerație rezultă și necesitatea intensității schimbului de vederi între guverne și propriile parlamente naționale în problemele privind interesele comune europene.

Transparența politicilor privind securitatea și apărarea trebuie să cuprindă: cheltuielile privind apărarea, achizițiile armatei, gestionarea trupelor, utilizarea spațiului la apărarea mutuală.

Este necesar să menționăm că România se regăsește în toate aceste preocupări europene, cu aplicații, proceduri și reglementări naționale care dovedesc o concepție europeană modernă partea guvernului și parlamentului; asocierea disponibilității și transparenței mediului politic din țara noastră cu îndeplinirea multora dintre criteriile europene în materie dovedește parcursul lucid și ferm al țării noastre către integrarea europeană.

Continuarea și dezvoltarea pozițiilor politice actuale ale țării noastre pe plan internațional, integrarea și participarea constructivă în organismele UE, precum și în alte structuri europene constituie deja o asumare și exercitare a recomandărilor, reglementărilor și obligațiilor României ca membră, în viitorul apropriat a UE.

Partidul Social Democrat, prin guvernul său, a inițiat și realizat mediul politic favorabil care va asigura realizarea acestui obiectiv.

Vă mulțumesc.

     

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu, vă urez o zi bună în continuare.

 
  Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.  

(Lucrările au fost conduse în continuare de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Tudor Mohora și Gheorghe Albu, secretari).

   

Domnul Valer Dorneanu:

Dați-mi voie să declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților. Vă anunț că din cei 345 de deputați și-au înregistrat prezența 272, 73 sunt absenți, 16 participă la alte acțiuni parlamentare.O să vă rog să-mi permiteți ca, înainte de a intra în dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi, să vă prezint o Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.25/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.88/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență, adoptat de Senat în ședința din data de 26.05.2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 4 iunie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.29/2004 pentru completarea Legii nr.138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, adoptat de Senat în ședința din data de 26.05.2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 4 iunie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

3. Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.178/1997 pentru autorizarea și plata interpreților și traducătorilor folosiți de organele de urmărire penală, de instanțele judecătorești, de birourile notarilor publici, de avocați și de Ministerul Justiției, adoptat de Senat în ședința din data de 26.05.2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Termenul de depunere a raportului: 15 iunie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

4. Propunerea legislativă pentru abrogarea alin (8) al art.9 din Legea nr.112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, inițiată de domnul deputat Eugen Lucian Pleșa, membru al Grupului parlamentar al PRM, respinsă de Senat în ședința din data de 26.05.2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond,Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru aviz: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Termenul de depunere a raportului: 18 iunie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea art.11 lit.a) din Legea privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic nr.514/2003, inițiată de domnul deputat Constantin Niculescu, membru al Grupului parlamentar al PSD, respinsă de Senat în ședința din data de 26.05.2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru aviz: Comisia pentru muncă și protecție socială.

Termenul de depunere a raportului: 18 iunie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii privind asistența socială a persoanelor vârstnice și Legii notarilor publici și a activității notariale, inițiată de un număr de 9 deputați, membri ai Grupului parlamentar al PRM, respinsă de Senat în ședința din data de 26.05.2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond,Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 18 iunie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

7. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.21/2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale, inițiată de domnul deputat Petre Naidin, fără aparteneță la grup parlamentar, respinsă de Senat în ședința din data de 26.05.2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond,Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize,Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 18 iunie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

8. Proiectul de Lege pentru instituirea "Ziua NATO" în România, inițiat de domnii deputați Armaș Iosif, Cliveti Minodora, Timiș Ioan, membri ai Grupului parlamentar al PSD și domnul deputat Tamas Sandor, membru al Grupului parlamentar al UDMR, respins de Senat în ședința din data de 26.05.2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii în vederea reexaminării: în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Termenul de depunere a raportului: 18 iunie 2004.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/2004 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul național PHARE 2003 pentru România, semnat la București la 2 decembrie 2003, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 11 iunie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

10. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România și Regatul Spaniei privind protecția informațiilor clasificate din domeniul apărării, semnat la București la 3 martie 2004, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru avize, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 23 iunie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

11. Proiectul de Lege privind Codul consumatorului, adoptat de Senat în ședința din data de 31 mai 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond,Comisia pentru industrii și servicii; pentru avize,Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Termenul de depunere a raportului: 11 iunie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

12. Proiectul de Lege privind cazierul judiciar, adoptat de Senat în ședința din data de 31 mai 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond:Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize,Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Termenul de depunere a raportului: 11 iunie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

13. Proiectul de Lege privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European, adoptat de Senat în ședința din data de 31 mai 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond:Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize,Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 11 iunie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

14. Proiectul de Lege "Legea datoriei publice", adoptat de Senat în ședința din data de 31 mai 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond:Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz,Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 23 iunie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

15. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.26/1990 privind registrul comerțului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.49 din 4 februarie 1998, cu modificările și completările ulterioare, inițiată de domnul deputat Constantin Niță, membru al Grupului parlamentar al PSD, respinsă de Senat în ședința din data de 31 mai 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond,Comisia pentru industrii și servicii; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 24 iunie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:  

În conformitate cu prevederile art.17 alineatele (2) și (3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Legea privind modificarea și completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat;
  • Legea pentru ratificarea Convenției internaționale pentru reprimarea atentatelor teroriste cu explozibili, adoptată la New York la 15 decembrie 1997.
Aprobarea componenței comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la:  

Vă mai supun atenției și votului, de data aceasta, componența a două Comisii de mediere:

  proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe;

Prima privește proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, unde au fost propuși domnii deputați: Mihai Mălaimare, Alexandru Sassu, Eugen Nicolicea, Mitică Bălăeț, Ioan Onisei, Monica-Octavia Musca, Varujan Pambuccian.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  proiectul de Lege privind organizarea judiciară și proiectul de Lege privind statutul magistraților.

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind organizarea judiciară și la proiectul de Lege privind statutul magistraților (deci aceeași comisie pentru ambele legi): Florin Iordache, Ioan Timiș, Cristian Dumitrescu, Văsălie Moiș, Emil Boc, Cornel Știrbeț, Szekely Zoltan.

Ședința va avea loc astăzi la Senat, orele 16,00, sala nr.535.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de performanță (amânarea votului final).  

Trecem la dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi de astăzi, începând cu două rapoarte de mediere.

Primul se referă la proiectul de Lege privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență. Sunt două puncte în raportul de mediere.

La primul - comisia ne propune textul Camerei Deputaților. În consecință, nu se fac dezbateri, nici vot.

La pct.2 - textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni?

Vreau să vă semnalez încă o dată că este vorba de textul Camerei Deputaților. Deci, nu avem ce să corectăm aici. Trebuia atunci să semnalați ce vreți să semnalați acum.

Dacă este vorba de greșeală materială, vă rog semnalați staff-ului tehnic.

Vom supune votului final raportul.

vă anunț cu acest prilej că Biroul permanent și Comitetul ordinii de zi au decis cu privire la programul de săptămâna aceasta: astăzi avem ședință în plen până la ora 13,00; mâine este pe comisii; joi, plen și vot final.

Vreau să vă atrag atenția că sunt câteva rapoarte de mediere pentru joi foarte importante pentru încheierea Cap.24: "Justiția, afaceri interne".

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Medicale (amânarea votului final).  

Al doilea raport de mediere se referă la proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Medicale.

Pct.1, varianta Camerei Deputaților: nu se dezbate, nu se supune votului.

Pct.2, tot varianta Camerei Deputaților: nu se dezbate, nu se supune votului.

Pct.3, text comun. Dacă aveți obiecțiuni la acest text? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Pct.4, varianta Camerei Deputaților: nu se dezbate.

Varianta Camerei Deputaților, de la pct.4, v-aș ruga să urmăriți, este pentru lit.a), c), d), g), h) și j): acestea nu se dezbat, nu se supun votului dumneavoastră.

Supun, însă, atenției dumneavoastră lit.e), unde comisia ne propune text comun. Dacă aveți obiecțiuni la lit.e)? Nu.

Votat în unanimitate.

Dacă aveți obiecțiuni la lit.i), unde de asemenea comisia ne-a propus un text comun. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Literele k), l), m) sunt iarăși variantele Camerei Deputaților: nu se supun dezbaterii.

La lit.o) - comisia ne propune textul Senatului.

Dacă la textul Senatului aveți obiecțiuni? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

La lit.q) - tot textul Senatului.

   

Domnul Napoleon Niculae Antonescu:

Aici este o modificare de formă. Deci, nu se mai face mediere, dar trebuie scos, pentru că a rămas textul Senatului, în care scrie: "Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului". Deci, este o greșeală de gramatică, și eu zic că trebuie să o corectăm, pentru că în toată legea este "Ministerul Educației și Cercetării", adică fără să mai facem încă o mediere.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Rog staff-ul tehnic să ia această greșeală materială și să semnalați Senatului, pentru a opera același lucru și în textul lor.

La pct.4 - nu mai sunt alte obiecțiuni, iar la lit.q), nefiind obiecțiuni de fond, se votează în unanimitate.

Pct.5 din raportul de mediere - varianta Senatului pentru prima parte, pentru alin.1 de la art.10. Dacă aveți obiecțiuni?

Votat în unanimitate.

Pentru alin.2, varianta Camerei Deputaților: nu se supune dezbaterii.

La pct.6, varianta Camerei Deputaților: nu se dezbate.

La pct.7, text comun. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La pct.8, pentru lit.a), text comun ne propune Comisia de mediere. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate textul comun.

Pentru lit.c) și e), variantele Camerei Deputaților: nu se supun dezbaterii, după Regulamentul Camerei.

La pct.9 și 10, variantele Camerei Deputaților: nu se dezbat, nu se supun votului.

Pct.11, tot variantele Camerei Deputaților: aceeași soluție.

Pct.12 și 13, tot variantele Camerei Deputaților: aceeași soluție.

Pct.14 și 15, variantele Camerei Deputaților: nu se dezbat.

La pct.16 pentru art.26, lit.c) de la alin.1 și alin.2 - comisia propune textele Camerei Deputaților: deci nu se dezbat și nu se supun votului.

La lit.g), comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La pct.17, text comun propune Comisia de mediere. Dacă aveți obiecțiuni?

Votat în unanimitate.

Pct.18, varianta Camerei Deputaților: nu se dezbate, nu se supune votului.

Vom supune raportul votului final, ca și pe celălalt, joi.

 
Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.128/1997 privind statutul personalului didactic.

Comisia pentru învățământ să-și ocupe locul.

Din partea ministerului, cine este prezent?

Doamna ministru, vă rog să prezentați punctul de vedere al inițiatorului. Vă rog.

   

Doamna Irinel Chiran (secretar de stat, Ministerul Educației și Cercetării):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați, s-a prezentat în ședința trecută punctul de vedere al comisiei pentru învățământ, în legătură cu modificările și completările aduse Legii nr.128/1997 privind statutul personalului didactic.

Eu vreau să fac de la bun început precizarea că, o dată cu adoptarea de către dumneavoastră a modificărilor la Legea învățământului nr.84/1995, s-au luat în discuție doar acele articole care se referă la ocuparea funcțiilor de conducere, îndrumare și control, indemnizațiile aferente acestor poziții, și urmează ca în dezbaterile următoare ale Comisiei pentru învățământ să se ia în discuție și alte modificări pe care noi le-am propus comisiei.

Desigur că noutatea pe care o aduce Legea învățământului o reprezintă un nou sistem de finanțare a învățământului preuniversitar, și desigur și de administrare.

Deci, în legătură cu aceste două elemente de noutate sunt propunerile de la Legea nr.128. Ele au fost dezbătute de către Comisia pentru învățământ și adoptate în forma în care Ministerul Educației și Cercetării a făcut propuneri de modificare.

Vreau să folosesc acest prilej pentru a mulțumi domnului președinte Stanciu, domnului vicepreședinte Asztalos, tuturor membrilor Comisiei pentru învățământ pentru faptul că am fost noi înșine ajutați în legătură cu adoptarea formei finale, profitabilă pentru un învățământ modern. Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă cineva dorește să se înscrie la dezbateri generale?

Domnul profesor Stanciu. În numele comisiei, în numele grupului sau în nume personal?

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

În numele comisiei rugăm și adresăm rugămintea distinșilor colegi s-o aprobe sub această formă - modificarea la statut - ea cuprinzând de fapt numai acele articole care armonizează prevederea actualului statut cu legea pe care am votat-o acum două săptămâni.

Deci, este necesară această abordare, tocmai spre a face aplicabilă Legea privind învățământul preuniversitar, pe care noi am aprobat-o.

Și noi dorim să mulțumim ministerului, pentru că, practic, aceste două legi au fost rodul unei colaborări între comisie și minister, și s-au găsit formele, care, zicem noi, corespund cel mai bine în momentul de față dezvoltării învățământului preuniversitar.

Închei, rugându-vă s-o votați sub această formă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai sunt intervenții? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor.

V-aș ruga și pe dumneavoastră, și ministerul, să fiți foarte atenți, pentru a nu fi puși din nou în situația de a apela la procedura reexaminării, pentru că am fi votat un text neconform.

La titlul legii nu sunt obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră?

Votat în unanimitate.

Preambulul articolului unic. Dacă aveți obiecțiuni?

Votat în unanimitate.

La pct.1 al proiectului de lege - urmăriți amendamentul nr.2. Comisia propune eliminarea. Dacă aveți obiecțiuni?

Admis amendamentul și se elimină pct.1.

La pct.2, comisia nu are amendamente. Dacă aveți dumneavoastră?

Vă rog, la pct.2, deci cu privire la alin.2 al art.5.

 
   

Domnul Petru Andea:

Domnule președinte,

În numele Secretariatului general al comisiei, doresc să propun la câteva greșeli materiale să fie corectate.

Deci, la alin.2 art.5, la lit.a) "în centrele de plasament de copii", scrie în raport, trebuie corectat "în centrele de plasament", fără "de copii". Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Păi, stați puțin, că asta nu este eroare materială.

 
   

Domnul Petru Andea:

Deci, denumirea "centrului de plasament", mai nou este "centrul de plasament", fără "de copii".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să vă puneți de acord, și consultați-vă!

Doamna ministru, veniți la comisie și consultați-vă exact, care este denumirea exactă.

Domnul președinte Stanciu.

V-aș ruga, între timp, cineva să se uite pe textul legii care înființează și organizează centrele de plasament, să vedem cum le spunem.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Eu cred că este bine așa, pentru că mai sunt și alte centre de plasament: a forței de muncă, mai știu eu ce și se poate confunda, Doamne ferește, și cu altceva.

De aceea, nu văd să strice dacă lăsăm "centre de plasament pentru copii". Deci, avem termenul generic "centre de plasament" și noi ne referim la acestea pentru copii și rămân sub această formă: "centre de plasament pentru copii". Rămânem la această formă. Este foarte clar textul, nu are sens să introducem ambiguități. Iar dumneavoastră, ca distinși juriști, știți foarte bine că știința aceasta juridică naște atâtea complicații; să ne mai complicăm și cu aceasta? Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule profesor, este foarte logic ce spuneți dumneavoastră. Și mie așa mi se pare corect: "centre de plasament pentru copii", dar vreau să știu cum îi spune în legea de organizare.

Stimați colegi, să fiți de acord să se preia exact denumirea din legea de organizare, pentru că textele care mi s-au prezentat sunt texte de trimitere, din altă lege. Este o chestiune de denumire și nu cred că trebuie să ne împiedicăm de ea.

Rog comisia, împreună cu ministerul și cu staff-ul tehnic să vadă exact care este denumirea exactă și pe aceea să o folosească în tot cuprinsul legii.

Textul rămâne, în aceste condiții, nemodificat, cu rezerva de a se folosi exact denumirea.

La pct. 3 comisia propune, prin amendamentul 4, eliminarea. Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate amendamentul.

La pct. 4 comisia propune eliminarea. Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Eliminat textul.

La pct. 5 comisia propune eliminarea. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 6? Admis amendamentul, eliminat pct. 5.

La pct. 6 comisia propune, prin amendamentul 7, eliminarea celor două alineate ale art. 9. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul 7, eliminate cele două texte.

Punctul 7. Comisia propune, prin amendamentul 8, eliminarea. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul, eliminat textul.

Punctul 8. Urmăriți amendamentul 9. Comisia propune eliminarea. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul, eliminat textul.

La pct. 9, prin amendamentul 10, de asemenea, comisia propune eliminarea. Nu sunt obiecțiuni, eliminat textul.

La pct. 10 comisia propune, prin amendamentul 11, eliminarea textului. Admis amendamentul, eliminat textul.

Punctul 11, prin amendamentul 12 comisia propune eliminarea textului. Eliminat.

Punctul 12, de asemenea, comisia propune eliminarea, prin amendamentul 13. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul, se elimină textul.

Punctul 13. Comisia propune eliminarea acestuia, de asemenea, prin amendamentul 14. Admis amendamentul, eliminat textul.

La pct. 14, comisia propune modificarea textului, respectiv a alin. 2 și 4 din art. 21. Dacă sunt obiecțiuni la amendamentul 15? Nu sunt. Admis. Modificat textul pct. 14.

La pct. 15 urmăriți amendamentul 16. Comisia propune eliminarea alin. 41, menținerea alin. 42. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 16? Admis, operat modificările propuse de comisie.

La pct. 16, comisia nu are obiecțiuni, rămâne textul inițial.

La pct. 17 comisia propune, prin amendamentul 18, eliminarea întregului text de la acest punct, care vizează alin. 2, 3, 4, 5 de la art. 37. Sunt obiecțiuni? Nu sunt. Eliminate textele respective.

La pct. 18, comisia propune, prin amendamentul 19, eliminarea acestuia. Admis amendamentul, eliminat textul.

La pct. 19, comisia propune modificarea acestuia, prin amendamentul 20. Urmăriți amendamentul 20. Admis, modificat pct. 19.

La pct. 20, comisia propune eliminarea alin. 2 al art. 49 și păstrarea alin. 3. Urmăriți amendamentul 21. Admis amendamentul, operat modificările propuse de comisie.

La pct. 21, comisia nu are obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți. Votat textul inițial.

La pct. 22, comisia nu are obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră? Votat textul inițial.

La pct. 23 dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut amendamente. Votat textul inițial.

La pct. 24 dacă aveți obiecțiuni? Votat textul inițial.

La pct. 25 nu sunt obiecțiuni. Votat textul inițial.

La pct. 26 nu aveți obiecțiuni, nici comisia nu a avut. Votat textul inițial.

La pct. 27 urmăriți amendamentul 28. Admis amendamentul, modificat pct. 27.

La pct. 28 urmăriți amendamentul 29. Admis amendamentul, modificat pct. 28.

La pct. 29 urmăriți amendamentul 30. Admis amendamentul, modificat pct. 29.

La pct. 30 urmăriți amendamentul 31. Admis amendamentul, modificat pct. 30, cu privire la art. 135.

Prin amendamentul 32, comisia propune un art. II nou. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul, introdus acest text.

Amendamentul 33. Comisia propune modificarea actualului art. II și renumerotarea lui în III. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul.

Actualul art. III. Comisia propune pentru acest articol eliminarea, prin amendamentul 34. Dacă aveți obiecțiuni la amendament? Admis, se elimină art. III.

Am parcurs textele acestui proiect de lege. Îl vom supune votului final joi.

 
Propunerea legislativă privind Legea meseriilor (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind Legea meseriilor. Comisia pentru industrii a propus respingerea acestei propuneri.

Cine este din partea comisiei să susțină acest proiect? Comisia pentru industrii? Domnule președinte, nu vă sustrageți îndatoririlor pe care le aveți în calitate de președinte al Comisiei pentru industrii. Propunerea privind Legea meseriilor. Vă rog să vă susțineți argumentele pentru care ați propus respingerea inițiativei.

   

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Chiar făceam un lobby, țin să vă informez, ca un grup din partea inițiatorilor să accepte punctul de vedere al comisiei. Îmi cer scuze că am întârziat puțin.

Propunerea legislativă în discuție, respectiv Legea meseriilor, a fost avizată favorabil de Consiliul legislativ, dar Senatul, în ședința din 1 aprilie 2004, a respins propunerea legislativă menționată, având în vedere faptul că prevederile acestei propuneri legislative încalcă Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, deoarece aceasta instituie, prin dispoziții cu caracter general, dubla reglementare.

N-aș dori să vă enumăr toate actele normative care există la ora actuală, cu reglementarea privind ucenicia la locul de muncă sau Legea învățământului, respectiv Legea nr. 507 privind organizarea și desfășurarea unor activități economice de către persoane fizice, pentru că în aceste acte normative problemele stipulate de inițiatori sunt reglementate.

Dar v-aș cita din Capitolul V, respectiv "formarea profesională" care se regăsește în cadrul general stabilit de Ordonanța Guvernului nr. 129 din 2000 privind formarea profesională a adulților, și anume: "Controlul activității la ucenicia la locul de muncă, statutul ucenicului, modul de încheiere și de executare a contractului de ucenicie la locul de muncă, autorizarea angajatorilor pentru încheierea contractelor de ucenicie la locul de muncă, atestarea maistrului de ucenicie, verificarea finală a aptitudinilor ucenicului, precum și orice alte aspecte legate de contractul de ucenicie și la locul de muncă, urmează să fie reglementate prin lege specială".

Pe lângă dubla reglementare amintită, dispozițiile art. 49, art. 55 și art. 64 din propunerea legislativă sunt lacunare în raport cu accesul cetățenilor Uniunii Europene la meseriile precizate în anexă sau prestarea în mod temporar a unor servicii având o sferă de aplicare restrânsă.

De asemenea, modul de definire a unor noțiuni este ambiguu și poate crea confuzii. De exemplu, meserie, întreprindere meșteșugărească, proprietar. Iar unele prevederi, de exemplu, cele din art. 5, încalcă dispozițiile art. 41 din Constituția României, care reglementează munca și protecția socială a muncii.

În raport de obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările comisiei au fost prezenți 21 de deputați din totalul de 25 de membri ai comisiei, iar în urma examinării propunerii legislative, a avizelor nefavorabile și audierii reprezentanților ministerelor interesate, membrii comisiei prezenți la lucrări au hotărât în unanimitate să supună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative privind Legea meseriilor.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă inițiatorul sau cineva dintre dumneavoastră dorește să intervină la dezbateri, cu privire la această propunere? Nu. Vom supune propunerea de respingere votului final joi.

 
Proiectul de Lege privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și în sistemele de decontare a operațiunilor cu instrumente financiare (amânarea votului final).  

Pct.6 de pe ordinea de zi. Proiectul de Lege privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și în sistemele de decontare a operațiunilor cu instrumente financiare.

Comisia pentru buget să vină să-și susțină proiectul.

Cine este din partea Comisiei pentru buget? Domnule Grigoraș? V-aș ruga foarte mult să chemați de urgență pe cineva din partea Comisiei pentru buget.

Propunerea legislativă privind controlul surselor de apă din mediul rural (retrimisă comisiei).  

Până atunci luăm propunerea următoare. Propunerea legislativă privind controlul surselor de apă din mediul rural. Comisia pentru sănătate este aici? Inițiatorul cine este?

   

Domnul Mircea Ifrim:

Inițiatorul nu este aici, însă aș vrea să vă fac o propunere în numele comisiei.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Întrucât noi suntem în situația de a discuta peste foarte scurt timp, venită de la Guvern, Legea nr. 458/2002 privind apa potabilă, și care pune în acord toată această problematică cu normele Uniunii Europene, v-aș ruga să fiți de acord să retragem la comisie această propunere legislativă și după aceea să o putem discuta împreună cu modificarea legii de care vă spuneam, astfel încât să realizăm un acord și să facem un act așa cum trebuie.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ați ascultat propunerea domnului președinte Ifrim.

Stimați colegi,

Dacă sunteți de acord cu această propunere?

Dacă sunt obiecțiuni?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Se trimite propunerea comisiei pentru a analiza în contextul evocat de domnul președinte Ifrim.

 
Proiectul de Lege privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și în sistemele de decontare a operațiunilor cu instrumente financiare (amânarea votului final).  

Revenim la pct.6 de pe ordinea de zi.

Ca să câștigăm puțin timp, rog inițiatorul să prezinte foarte pe scurt proiectul de lege.

Reprezentantul Guvernului, ați venit pentru convorbiri telefonice sau ați venit pentru a participa la dezbaterea proiectului?! Vă rog.

   

Domnul Enache Jiru (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare transpunerea legislației interne la normele Directivei din 1998 nr. 26 a Consiliului European, în scopul asigurării riscului sistemic, astfel încât după aderarea României la Uniunea Europeană să fie implementate condițiile de egalitate de tratament a sistemelor de plăți naționale cu sistemele uniunii și ale spațiului economic european.

Dispozițiile proiectului de lege vor asigura operarea eficientă și cu costuri reduse a aranjamentele transfrontaliere de plăți și de decontare a operațiunilor cu instrumente financiare, întărind libertatea de mișcare a capitalului și libertatea de furnizare a serviciilor în cadrul pieței unice din Uniunea Europeană.

Ministerul Finanțelor, ca inițiator, propune și susține adoptarea actului normativ, în forma rezultată din raportul comisiei de specialitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Nu este nimeni din partea Comisiei pentru buget? De fapt, comisia n-ar trebui decât să propună timpii de dezbatere, pentru că raportul este făcut pentru adoptarea legii în formula votată de către Senat.

Vă propun, în aceste condiții, să trecem la dezbaterea proiectului, presupunând că nu va fi nevoie de stabilirea unor timpi de dezbatere.

La titlul legii dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Articolul 1. Votat în unanimitate.

Articolul 2. Votat în unanimitate în formula Senatului.

Articolul 3. Votat în unanimitate.

Articolele 4 și 5. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Articolul 6. Votat în unanimitate.

Articolele 7 și 8. Votate în unanimitate.

Titlul Capitolului IV și art. 9. Votate în unanimitate în formula votată de către Senat.

Articolul 10. Votat în unanimitate.

Articolele 11 și 12 din Capitolul V. Votate în unanimitate.

Articolele 13, 14, 15, 16 și 17. Votate în unanimitate.

Anexa, care cuprinde serviciile de investiții financiare. Nu sunt obiecțiuni. Votată și anexa în unanimitate.

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu sunt. Dezbătut proiectul de lege. Urmează să-l supunem votului final joi.

Vă rog să constatați, stimați colegi, faptul că celelalte puncte înscrise pe ordinea de zi de astăzi 8, 9, 10, 11, 12 nu au încă depuse rapoartele suplimentare, le așteptăm pe joi. În aceste condiții, declar închisă ședința în plen pentru astăzi și vă invit să participați și astăzi și mâine la lucrările comisiilor, pentru că sunt foarte multe proiecte de lege cu rapoarte restante, multe dintre ele aflându-se în procedură de urgență, iar unele dintre acestea având o mare importanță pentru închierea procesului de armonizare a legislației, în vederea închiderii capitolelor acquis-ului comunitar.

Vă rog să fiți prezenți în comisii.

Ședința s-a încheiat la ora 11,35.

 
       

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 21 february 2020, 6:43
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro