Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of June 8, 2004
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.86/12-06-2004

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
04-12-2019
02-12-2019 (joint)
27-11-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2004 > 08-06-2004 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 8, 2004

  1. Intervenții ale deputaților:

 

Ședința a început la ora 8,20.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistați de domnii Tudor Mohora și Gheorghe Albu, secretari.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața!

Începem prima parte a ședinței cu intervențiile deputaților.

Poftiți, domnule Posea! Domnul Posea depune la secretariat declarația.

Sunt 40 de înscrieri la cuvânt. Oricum, la 9,30 am ședință de birou.

Domnule Antonescu, aveți cuvântul! Nu doriți? Depuneți la secretariat. Văd că sunteți pe listă.

 
Becsek-Garda Dezideriu Coloman - marcarea zilei de 5 iunie - Ziua mondială a protecției mediului;

Are cuvântul domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman.

 

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În ziua de 5 iunie 2004, a avut loc Ziua mondială a protecției mediului. Ne-am obișnuit cu asemenea ocazii, să organizăm acțiuni festive și simpozioane în cadrul cărora oficialitățile se laudă cu realizările din acest domeniu.

Cazul cel mai concret îl putem constata la Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș, care înglobează și renumita rezervație naturală "Lacul Roșu". Acest parc național este administrat de către angajații Direcției silvice Miercurea Ciuc, iar Agenția pentru protecția mediului și organizațiile neguvernamentale au un rol de consultanță, cu toate că aceste organisme au depus eforturi deosebite pentru ocrotirea acestor valori naturale.

Astfel, în anul 2002, inginerii silvici de la Ocolul silvic Gheorgheni erau în stare să distrugă peisajul caracteristic al Lacului Roșu construind un baraj la coada lacului, după care s-a ridicat nivelul apei, iar cioatele care dau un aspect unic peisagistic lacului au dispărut. Era nevoie de intervenția organismelor neguvernamentale pentru înlăturarea digului, după care s-a revenit la aspectul estetic caracteristic lacului.

Recent, au fost numiți în funcții importante în administrarea Parcului Național inginerii silvici care au contribuit la distrugerea fondului forestier național, în special a vegetației din zona lacului. Printre ei se numără domnișoara inginer Lasko Teresa care, după nota de control a gărzii de mediu, a contribuit la ilegalitățile săvârșite de către angajații Direcției silvice Miercurea Ciuc și Ocolul silvic Gheorgheni, iar cu ocazia verificărilor pe teren de către comisarii Gărzii financiare Arad, aceștia i-au considerat pe ei adevărați exterminatori ai naturii. Motiv pentru care comisia de disciplină a Regiei naționale a pădurilor a destituit-o din funcția de director tehnic.

Doamna ministru, Speranța Ianculescu, n-ar fi mai eficientă pentru protecția acestor parcuri naționale în perspectiva aderării noastre la Uniunea Europeană, o administrare directă a agențiilor pentru protecția mediului în colaborare cu organizațiile neguvernamentale, în locul direcțiilor silvice, a căror activitate a contribuit la distrugerea vegetației forestiere în aceste parcuri naționale?

Doamna ministru, după dumneavoastră, în administrarea acestor parcuri naționale pot lucra și persoane care au fost sancționate pentru ilegalități în domeniul forestier?

Eu cred că ocrotirea parcurilor naționale se poate realiza numai cu oameni cinstiți care n-au contribuit în perioada anterioară la distrugerea valorilor naturale.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Ștefan Baban - declarație politică cu titlul Atenție la fiscalitatea din România;

Domnul Ștefan Baban care e proaspăt sosit și care a obținut și el rezultate bunicele pe acolo pe meleagurile lui.

 

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Nefiind încă închise socotelile cu alegerile, mi-am îndreptat atenția la fiscalitatea din România. Chiar așa se și cheamă intervenția mea de astăzi "Atenție la fiscalitatea din România".

După ani de zile în care s-a tot vorbit despre nivelul ridicat al fiscalității din România, care în nici un caz nu reprezintă o atracție pentru investitorii străini, sau o cale prioritară de dezvoltare a afacerilor întreprinzătorilor autohtoni și de menținere în viață a sectorului privat românesc, din ce în ce mai multe voci, pertinente, atrag atenția că a venit timpul ca guvernul să adopte cât mai urgent măsuri drastice și viabile pentru reducerea taxelor și impozitelor din această țară.

De la oameni de afaceri români și străini, reprezentanți ai unor instituții financiare internaționale și terminând cu analiștii economici, toți sunt de acord că guvernul actual trebuie să înțeleagă că flexibilizarea sistemului fiscal este vitală, mai ales acum, în situația în care se află România, care este întrecută la acest capitol de mai toate țările din Europa de Est.

Că acest lucru este necesar și imperativ o demonstrează și declarațiile făcute de oficialitățile române în legătură cu acest subiect în ultimele două săptămâni, și să sperăm că ele nu au fost făcute pentru campania electorală ce s-a derulat sau pentru a impresiona reprezentanții institutelor financiare internaționale care s-au aflat în România în ultimul timp.

Rămâne de văzut când se va proceda la aplicarea efectivă a acestor decizii. Relevante sunt din acest punct de vedere numeroasele promisiuni de reducere a taxelor asupra forței de muncă sau pe profit, care vor fi aplicate începând cu 2005 și într-un procent prea timid de 2-3%, fapt care face ca, abia prin 2006-2007, aceste facilități să fie simțite de principalii beneficiari. Iar politica stimulentelor fiscale, acordate pe alese și nu întotdeauna pe criterii strict economice, nu va avea efectul scontat dacă fiscalitatea sufocantă, prin sumedenia de taxe și impozite, care grevează deopotrivă societățile de stat și private, se va păstra în continuare la același nivel.

Chiar dacă la acest moment nu s-ar ține cont de declarațiile și avertizările cunoscătorilor în domeniu, precum și de datele pe care le oferă economia reală, nu avem ce face când pentru reducerea taxelor militează și condițiile de preaderare la Uniunea Europeană. Dacă ne uităm, măcar cu coada ochiului, la ce s-a întâmplat în această perioadă cu cele 10 noi membre ale Uniunii Europene, constatăm că au mizat, fără excepție, exact pe fiscalitatea redusă pentru atragerea oamenilor de afaceri străini.

S-a creat o adevărată competiție în zona Europei Centrale și de Est pentru crearea unui cadru investițional cât mai favorabil, noile membre urmărind să-și sporească gradul de atractivitate prin reducerea taxelor aplicate activității economice, iar impozitul pe profit, de 20% față de 31,32%, cât este în Uniunea Europeană spune totul. Nu mai vorbim de taxele aplicate asupra forței de muncă, care prin diminuarea lor au făcut această zonă să devină favorabilă creării de noi locuri de muncă reale, și nu ca în țara noastră, unde pentru fiecare angajat firma plătește taxe egale cu venitul acestuia și deci existența muncii la negru, a economiei subterane devine rentabilă pentru ambele părți, firmă și angajat, dar în detrimentul economiei reale, a întreprinzătorilor mici și mijlocii corecți și a investițiilor străine.

Poate că analizând aceste date și procente, autoritățile românești vor considera că semnalul de alarmă tras este foarte puternic și că este timpul ca politica fiscală românească în raport cu investitorii, să sufere o schimbare esențială.

Dacă nici în acest ceas, aproape de cel de-al doisprezecelea, nimeni nu reacționează pozitiv, propunând și aplicând un plan de măsuri eficiente de reducere a fiscalității, atunci nimic nu va mai servi la redresarea economiei naționale și la scoaterea ei la liman: nici ștergerea datoriilor de mii de miliarde pentru firmele aflate în prag de privatizare, nici stimulentele punctuale acordate cu dedicație anumitor companii. Iar în acest caz, nici România nu se va putea număra printre membrele Uniunii Europene, indiferent cât de multă bunăvoință ne-ar arăta aceasta.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul Florin Iordache depune declarația la secretariat.

 
Dumitru Bentu - intervenție cu titlul Muzeul Vasile Pârvan din Bârlad la 90 de ani de la înființare;

Are cuvântul domnul Dumitru Bentu.

 

Domnul Dumitru Bentu:

Declarația mea politică se numește "Muzeul Vasile Pârvan din Bârlad la 90 de ani de la înființare."

În urmă cu 90 de ani, elita intelectualilor bârlădeni a pus bazele actualului muzeu, cu dorința declarată în actul de constituire, datat 10 aprilie 1914, ca acest muzeu să... fie "pus la dispoziția publicului". Totodată, urma să adune "documente, felurite obiecte vechi și de artă, în genere tot ce interesează trecutul nostru istoric".

Semnatarii actului de înființare au fost: econ. I.Antonovici, primarul N.Simionescu, profesorii Gheorghe Constantinescu Râmniceanu, D.Petrescu Tocineanu, Gh.Alexandrescu și colonelul I.Em.Pallady, proprietar și deputat. Acestora li s-a adăugat "sprijinul tuturor oamenilor luminați și de bine din orașul Bârlad".

De la o etapă la alta, muzeul a avut o traiectorie ascendentă, îndeosebi sub aspectul patrimoniului muzeal, tezaurizat cu multă știință, dăruire și devotament de către generațiile de specialiști care au lucrat în acest muzeu.

La perioade aproape ciclice, 1977, 1986, 1990, natura dezlănțuită a provocat pagube deosebite. Începând cu anul 1997, muzeul a fost dotat cu tot ceea ce înseamnă elemente de securitate și conservare a patrimoniului. S-a deschis, în această etapă, Expoziția de artă contemporană românească.

Sculptorul Marcel Guguianu a făcut o importantă donație, adăpostită în prezent de complexul muzeal ce-i poartă numele, vizitat recent de premierul Adrian Năstase.

Clădirea și spațiul adiacent au devenit astfel expresii concrete ale unei pilde care se convertește într-o lecție permanentă de estetică.

În incinta muzeului există mai multe expoziții cu caracter permanent care îi conferă acestuia o puternică personalitate: "Alexandru Ioan Cuza și epoca sa"; "Cabinetul numismatic", "Bârladul cultural la sfârșitul mileniului II", "Flora și fauna județului Vaslui".

Acestea, împreună cu toate colecțiile existente - colecția dr.Chiricuță, colecția dr.Teodorescu etc. fac din muzeul bârlădean "Vasile Pârvan", acum la împlinirea a 90 de ani de la întemeiere, un reper de largă respirație culturală în această parte de țară.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Aurel Daraban - relevarea succeselor tot mai concludente în politica economică a Guvernului Năstase;

Domnule Daraban, aveți pregătită intervenția? Pe listă nu v-au trecut colegii, dar vă trecem noi.

 

Domnul Aurel Daraban:

Stimați colegi,

Orice om de bună credință poate observa, fără putință de tăgadă, că politica economică a Guvernului Năstase înregistrează succese tot mai concludente. Astfel, potrivit datelor statistice furnizate de instituțiile de specialitate, în trimestrul I al anului în curs, creșterea produsului intern brut a înregistrat cea mai mare creștere de după Revoluție, aceasta fiind de 6,1%.

Și ceea ce este demn de remarcat, este faptul că din punct de vedere al utilizării p.i.b.-ului, pe lângă majorarea semnificativă a investițiilor, se înregistrează o sporire a consumului populației, susținută de creșterea semnificativă a puterii de cumpărare.

Trebuie să remarcăm că această creștere nu este de loc întâmplătoare, nici conjuncturală. Anul 2004 vine după perioada 2001-2003, când sub actuala guvernare a fost realizată o creștere economică de 16,4 %, respectiv un ritm mediu anual de 5,2%, ceea ce demonstrează cu claritate că Guvernul Năstase gestionează aplicarea unei politici economice realiste și bine fundamentate.

De altfel, toate datele converg către ideea că trăsătura caracteristică a trimestrului I din acest an este continuarea, sporirea eficienței economice. Astfel, evoluția producției industriale s-a realizat în condițiile majorării productivității muncii cu 14,5% în ramurile producătoare și a avut la bază creșterea cererii pentru export a produselor industriale, cu 14,6%.

Dinamici constructive au fost realizate și în producția sectorului zootehnic și în investiții. Totodată, trebuie să menționez că s-a reușit pentru prima dată ca dinamica exporturilor să fie superioară dinamicii importurilor.

Toate acestea s-au reflectat pozitiv, cum este și firesc, și în domeniul social. Creșterea producției industriale a determinat o sporire corespunzătoare a câștigurilor salariale, astfel că salariul real a crescut cu 9,1% față de perioada corespunzătoare a anului 2003.

Pe baza creșterii puterii de cumpărare, vânzările de mărfuri s-au majorat cu 15%, iar serviciile prestate pentru populație, cu 28,9%.

În aceeași perioadă, economiile populației au sporit în termen real cu 5,3%. De asemenea, față de perioada corespunzătoare a anului trecut, a continuat creșterea gradului de ocupare a forței de muncă. Numărul salariaților la sfârșitul lunii martie 2004 a fost de peste 4,4 milioane persoane, cu 71.000 mai mare decât în decembrie 2003, ca urmare a creșterii economice.

Stimați colegi, chiar din aceste date, foarte sintetice, se dovedește că în ciuda mersului destul de dificil a reformelor economice, Guvernul Năstase a dovedit și dovedește pragmatism, realism și multă preocupare pentru ca reforma economică să intre în ritmuri și mai performante.

Evident, reforma a însemnat și înseamnă și sacrificii și nemulțumiri din partea populației, dar realizarea programelor economice de până acum dovedesc preocupări constante și firești pentru modernizarea economiei și a societății românești, în paralel cu eforturile de a intra în Uniunea Europeană.

Pentru că nu este numai un obiectiv de aderare la Comunitatea Europeană, acest obiectiv nu este urmărit doar formal, ci prin realizarea unui nivel de dezvoltare comparabil cu cel al țărilor europene.

Faptele dovedesc că Guvernul Năstase a tratat și tratează cu maximă responsabilitate aceste probleme, iar cei din opoziție care mai cârcotesc ar trebui să se trezească și să propună eventual soluții mai bune pentru că accederea în structurile europene se face cu fapte și nu cu vorbe goale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Cristian-Sorin Dumitrescu - declarație referitoare la integrarea europeană;

Domnule deputat Cristian Dumitrescu, aveți pregătită vreo declarație, că aici nu aveți trecut, dar poate aveți pregătită. Aveți posibilitatea să vă afirmați acum. (Râsete.)

 

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea este o declarație, care vă spun sincer, mă preocupă de mult, legată de un aspect esențial al procesului pe care îl parcurge România în acest moment, referindu-mă, în mod special, la integrarea europeană.

Constat cu satisfacție și cu bucurie că un proiect pe care l-am văzut început în urmă cu mulți ani, începe să prindă contur în liniile sale ferme, definitive, respectiv integrarea României în Uniunea Europeană.

Vreau să vă spun că această prioritate a României în ultimii - să zicem 10 ani - a integrării în lumea europeană, în Europa, nu a încetat să fie pentru fiecare dintre noi, și cred că pentru toți oamenii politici un fel de idee fundamentală, care revine de fiecare dată în discursurile noastre, în acțiunea noastră. Unii au făcut-o cu sinceritate în susținerea acestei idei, alții cu mai puțină sinceritate, dar nu există - cred eu - om politic pe tot eșichierul politic românesc care să nu fi constatat necesitatea acestui proces.

Acest lucru este, în opinia mea, esențial. În România nu există eurosceptici, și acest lucru este definitoriu, pentru că România se află la intersecția, la confluența unor interese, la confluența unor culturi, aici, spunem noi, în Europa Centrală, dar în imediata vecinătate a unor influențe istorice.

Din această perspectivă, lucrul la care vreau să mă refer este nevoia de a ne prezerva toată tăria, identitatea culturală, identitatea noastră culturală ca și valoare proprie creativă. Sigur că integrarea în Uniunea Europeană nu înseamnă pierderea identității naționale. Vorbim despre națiuni în interiorul Uniunii Europene, dar identitatea noastră culturală este cu totul altceva. Acesta este un proces creativ, este un proces permanent, este un proces în care fiecare generație adaugă câte ceva pentru un edificiu care în permanență reprezintă poporul român, reprezintă idealurile sale, reprezintă ființa sa națională.

Am investit foarte mulți bani în procesul de integrare și vom mai investi. Am spus că dintre valorile noastre fundamentale, cele mai importante, printre cele mai importante, și, dacă vreți, cele mai bogate în resurse este cultura. Este, dacă vreți, resursa aceasta pe care o are poporul român, pe care vă spuneam, și în care cred, că a fost constituită de generații și în generații, prin aportul fiecăreia dintre ei.

Iată, însă, că acum, sub incidența integrării în Uniunea Europeană, efortul nostru de cultură trebuie să fie mult mai mare. Pentru că, Uniunea Europeană nu înseamnă numai bunăstare, nu înseamnă numai un nou sistem de valori, dar înseamnă și o circulație a culturii dintre țări, între țări, în spiritul unui europenism pe care-l susținem cu toții.

Pentru ca această circulație să fie conform principiului vaselor comunicante, egală, trebuie ca presiunea exercitată în aceste vase să fie egală.

Iată de ce, în contactul cu celelalte culturi, România trebuie să-și prezerve acest atu. Pentru aceasta trebuie bani, pentru aceasta trebuie un program, pentru aceasta trebuie gândită.

Binefacerile integrării în Uniunea Europeană trebuie privite și ca idee a prezervării unor atuuri pentru care România a fost integrată în Uniunea Europeană, și nu economia a fost cea care a fost prioritară, ci statutul României, inteligența poporului român, cultura poporului român, valorile sale naționale.

Iată de ce cred că oamenii politici ar trebui să se gândească foarte clar în aceste momente, când suntem foarte aproape de atingerea acestui deziderat. Ar trebui să dăm mai multă importanță culturii, va trebui să dăm mai multe fonduri culturii, va trebui să facem un program național de încurajare a culturii, în așa fel încât cu aceste schimburi benefice, noi ne-am protejat din toate punctele de vedere, însăși procesul de integrare este un proces de negociere pentru protejarea fiecărei economii naționale la impactul cu Uniunea Europeană; în domeniul culturii însă, acest lucru nu s-a făcut, pentru că nu se face și nu este un capitol special de negociere, este un singur capitol care se referă la educație, și aceasta este extrem de importantă.

Cultura, însă, prezervarea culturii se poate face numai printr-o politică națională, și cred că a sosit momentul ca, începând de acum și în perioada imediat următoare, când România va atinge acel nivel de dezvoltare și de capacitate economică de a finanța cultura națională, așa cum se întâmplă în țările Uniunii Europene, să facem un efort pentru ca să nu fim prinși pe picior greșit, am putea spune așa, ceea ce ar însemna la nivelul unei generații crearea unei disfuncții ce ar putea să aibă repercusiuni în prezervarea capacității noastre de a fi, și din punct de vedere cultural, ceea ce am fost din totdeauna, și să rămânem în Uniunea Europeană, adică o țară a cărei forță culturală a fost apreciată prin inteligența actului creativ susținut prin școală, pentru că și aceasta este extrem de importantă, și mai ales prin voința politică.

Geniul unui popor s-a manifestat din totdeauna, vrem, nu vrem, prin așa numita concepție "a principelui", care întotdeauna - cum se spune în istorie - au dorit și doresc să construiască pentru a lăsa ceva în urmă. Acest principiu, care este puțin egocentrist, specific perioadei premoderne și clasice a dezvoltării culturale, nu a încetat să existe. De data aceasta, însă, "principele" trebuie să fie însuși statul, trebuie să fie însuși poporul român, să finanțeze, să susțină cultura.

Fac această declarație în fața unei săli goale, cu convingerea însă că ea va avea reverberațiile și considerarea ei, într-un timp cât mai scurt, atunci când ne vom da seama, după ce obiectivul acesta atât de palpabil al anului 2007, al integrării în Uniunea Europeană, va deveni realitate, că va trebui să ne preocupe și că este o realitate la care trebuie să ne gândim. Mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
 

Mai stăm până la ora 9,20 - că așa este programul - apoi mergem la ședință de Birou permanent. Dumneavoastră stați că aveți de dezbătut proiecte de legi.

 
 

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu (din sală):

La ce oră va fi votul final?

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

La ora 11,30 - 12,00 - dar depinde de ..., și cred că nu va fi astăzi, că o să discutăm la Birou să fie joi, că nu prea sunt speranțe să ... nu s-au terminat încă toate calculele ...

 
 

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu (din sală):

Și când mergem în teritoriu?

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Săptămâna viitoare, în teritoriu. Vă mulțumesc.

(Următoarele declarații au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință.)

 
Amalia Bălășoiu - declarație politică: Alegeri - 2004;

Doamna Amalia Bălășoiu:

"Alegeri - 2004"

Tânăra noastră democrație și-a intrat în drepturi și acționează. Poate că reprezintă unul dintre cele mai de seamă drepturi înregistrate după anul 1989. Măcar o dată la 4 ani, poporul are posibilitatea să-și spună cuvântul alegând sau trimițându-și reprezentanții în forurile legislative, iar în unele cazuri și executive.

Dacă electoratul nostru, după o lungă perioadă de dictatură a reușit să-și exercite acest drept, nu întotdeauna până acum a dovedit și inspirația necesară pentru că nu puține au fost cazurile în care aleșii nu și-au onorat angajamentele luate cu prilejul diferitelor campanii electorale în care a făcut promisiuni fără acoperire.

Totuși se constată și un lucru bun cu repercusiuni pozitive pentru viitor. Este vorba de alternanța la putere, la guvernare, la luarea deciziilor. Îndeobște forțele politice aflate la putere pe parcursul unui mandat se erodează și electoratul sancționează fenomenul cu promptitudine, ceea ce în cazul nostru s-a dovedit cu prisosință. Experiența electorală de până acum a dovedit-o. În România, din multitudinea de partide politice, până la urmă, s-au conturat două forțe concludente: social-democrația reprezentată de Partidul Social Democrat și opoziția - urmașa în bună măsură a Convenției și liberalismului.

În 1992 - 1996 a guvernat social-democrația ale cărei efecte s-au dovedit benefice, dar s-au făcut și unele greșeli inerente exercitării oricărui act de conducere fie că a fost vorba de puterea locală, fie centrală. Electoratul în 1996 a sancționat nerealizările perioadei anterioare aducând Convenția la putere atât în cazul alegerilor locale, cât și legislative și prezidențiale.

Dar această experiență a perioadei 1996 - 2000 avea să ne coste, concretizându-se nu numai în stagnare, dar și într-o cădere cu totul nedorită.

Fenomenul a dus cu prilejul alegerilor din anul 2000 la scoaterea în afara Parlamentului a principalei forțe politice, a Convenției - PNȚCD.

Deși când prezentăm aceste rânduri, informațiile referitoare la recentele alegeri locale nu sunt complete, constatăm o situație oarecum imprevizibilă cu tendința de sancționare a P.S.D de care totuși se leagă anumite realizări care cel puțin în plan extern (înlăturarea vizelor, primirea României în NATO, înregistrarea unor pași semnificativi pe linia aderării la U.E.) nu pot fi contestate. Aceste realizări, într-o anumită măsură se leagă și de numele candidatului P.S.D la primăria Capitalei.

Ar fi fost de așteptat o analogie între realizările externe și transpunerea unei părți a acestora și în planul intern administrativ în ce privește Capitala. N-a fost să fie. Totuși, demonstrația a acționat. Poporul dacă a greșit își va suporta gestul politic. Mircea Geoană, pare-se că n-a fost receptat - așa cum sublinia un bine cunoscut ziarist - ca un reprezentant "pur sânge" al partidului aflat la putere. Dacă ne menținem în zona de analiză a Capitalei ar mai fi de subliniat faptul că au existat primari de sector cu realizări evidente pe parcursul mandatului, creditați cu reușita din primul tur, dar între realizările lor evidente, palpabile și promisiunile de viitor, electoratul optând pentru această a doua categorie. S-ar putea să regrete, dar deocamdată aceasta este situația.

Cât privește prezența redusă la vot - circa 38% pe țară și 28% pe Capitală - duminică 6 iunie, orele 17,00, acest lucru își are semnificația lui în ce privește interesul față de politică al populației. Absenteismul este și el democratic, în condițiile în care s-a renunțat la validarea scrutinului doar prin prezența a 50% din alegătorii la urne. Dacă prezența la vot ar fi fost de 70-80%, poate rezultatele ar fi fost cu totul altele.

Până când democrația va fi însușită de marea majoritate a electoratului va trebui să ne mulțumim cu rudimente ale acesteia, iar oamenii vor suporta consecințele propriilor decizii.

Un alt lucru rezultat din alegerile actuale a mai fost acela că estimările de la închiderea urnelor au dovedit o mare apropiere de realitate, cu toate că nici acestea din urmă nu sunt încă definitive. O altă concluzie care se desprinde este aceea că la alegerile din toamnă se previzionează o competiție dură, cea ce dintr-un anumit punct de vedere, fenomenul este benefic. Astfel, forțele politice aflate la putere, pentru a se menține, vor trebui să facă totul în intervalul de timp care a mai rămas, în interesul oamenilor, al populației de care depinde prin vot situația lor. Să sperăm că democrația va înregistra noi succese și pe această linie și va fi receptată corespunzător.

Codrin Ștefănescu - declarație politică: 6 iunie 2004 sau... paharul plin, nici măcar pe jumătate;

Domnul Codrin Ștefănescu:

"6 iunie 2004 sau...paharul plin, nici măcar pe jumătate."

Cuprins de entuziasmul comandantului scăpat de furtuna din pahar, dar lipsit de capacitatea de a privi oceanul în ansamblul său, Traian Băsescu funcționează la același nivel al satisfacțiilor mărunte.

Dacă pentru mulți dintre bucureșteni, această zi a fost una a speranței, pentru reprezentanții Alianței aceasta nu este decât un moment de efemeră bucurie.

Iată diferența între așteptările locuitorilor Capitalei și starea de spirit a lui Traian Băsescu. Participarea scăzută la urne a bucureștenilor, rezultatul firesc, dar negativ al unui mandat neonorat, al certurilor interminabile ori confruntărilor distructive, demonstrează, fără nici un dubiu, că multora dintre bucureșteni li s-a făcut lehamite de un primar care încearcă să ne învețe că atunci când greșește, numai alții sunt de vină.

Superficialitatea cu care Traian Băsescu interpretează rezultatele acestui scrutin dovedește o dată în plus ignorarea voită a realității. Un simplu calcul matematic arată că opțiunile electoratului bucureștean, în situația unei prezențe consistente, se îndreaptă doar în proporție de 15% în favoarea acestuia.

Așa a devenit Partidul Democrat un fel de ".."partid de București", care, pe plan național, nu a reușit împreună cu partidul aliat nici măcar la nivelul consiliilor locale, să realizeze jumătate din procentul obținut de P.S.D.

Și dacă tot am început cu furtuna într-un pahar de apă, aș mai face o remarcă: bărbații adevărați nu se "bucură" niciodată în fața unui pahar cu apă, de îmbătat...nici măcar.

Florin Iordache - intervenție cu tema Alegerile locale, un test pentru alegerile generale;

Domnul Florin Iordache:

"Alegerile locale, un test pentru alegerile generale."

În toată țara, la 6 iunie, au avut loc alegerile locale pentru desemnarea primarilor, consilierilor locali, generali și județeni.

Și din cauza condițiilor meteorologice care nu au fost tocmai favorabile, dar mai ales unei campanii electorale foarte agresive din partea opoziției, populația nu s-a prezentat la vot.

Nu trebuie venit în fața oamenilor numai cu promisiuni fără acoperire și nu trebuie negat tot ce-a fost făcut bun.

În perspectiva alegerilor generale trebuie o companie decentă, cu promisiuni și fapte concrete pentru ca populația să aibă o încredere mai mare în clasa politică.

Numai așa putem câștiga o mai mare credibilitate, numai așa indiferent de vreme populația va veni la vot într-un număr suficient de mare pentru a da legitimitate alegerilor.

Ioan Timiș - omagiu lui Ion Creangă la 165 de ani de la nașterea marelui povestitor;

Domnul Ioan Timiș:

Domnule președinte,

Doamnelor si domnilor deputați,

In timpul care-mi este alocat pentru aceasta interventie politica as dori sa aduc un omagiu celui care a fost Ion Creanga, erudit al intelepciunii populare si unul dintre marii clasici ai literaturii romane. Sarbatorim saptamana aceasta 165 de ani de la nasterea marelui povestitor care ne-a luminat copilaria cu" Amintirile din copilarie" si cu nuvelele sale pline de intelepciune.

A fost pe rand diacon, invatator, institutor si scriitor. Anul 1875 este un an de referinta in activitatea si viata lui Ion Creanga - este anul in care il cunoaste pe Mihai Eminescu, pe atunci revizor scolar la Iasi si Vaslui, care-l va introduce in cenaclul "Junimii".

Ca pedagog, Ion Creanga, impreuna cu alti colegi, publica manuale pentru clasele primare, in paginile carora i-au aparut primele povestiri, incepand cu edita din 1874. Opera sa capitala "Amintiri din copilarie " - considerata "primul roman al copilariei taranesti " din literatura romana-este publicata incepand cu 1881 de revista "Convorbiri literare " la care marele scriitor debutase in 1875.

Ion Creanga a prezentat in povestirile sale o umanitate echilibrata, lipsita de teroare si mister, familiara omului simplu. Povestile sale seamana cu cele universale fiind totodata creatii originale, puternice si culte.

Prin tot ceea ce a facut pentru literatura romaneasca, Ion Creanga,"marele invatator al poporului roman", va ramane pentru totdeauna un simbol de modestie si bunatate.

Doamnelor si domnilor colegi, ma folosesc de acest prilej si pentru a-mi exprima cele mai calde urari de sanatate si viata lunga pentru cel de-al 41-lea presedinte al Statelor Unite ale Americii, domnul George H.W. Bush, cu ocazia implinirii, la data de 12 iunie, a frumoasei varste de 80 de ani. Nu trebuie sa uitam faptul ca traditia bunelor relatii ale Romaniei cu SUA a fost restabilita in timpul mandatului prezidential al lui George H.W. Bush, un prieten adevarat al poporului roman.

Va multumesc pentru atentie.

Iosif Armaș - evocarea unui moment important pentru zona balcanică - 5 ani de la retragerea forțelor iugoslave din provincia Kosovo;

Domnul Iosif Armaș:

Domnule presedinte,

Stimati colegi

Maine se implinesc 5 ani de la semnarea acordului militar referitor la retragerea fortelor iugoslave din provincia Kosovo. Tratatul a fost semnat de reprezentantii Iugoslaviei si cei ai NATO si a reprezentat, in acelasi timp, incheierea ostilitatilor din Balcani.

Dupa 1990, in urma destramarii Iugoslaviei, in regiunea Balcanilor s-au inregistrat o serie de puternice crize si conflicte etnice care au afectat mediul de securitate european. Criza aparuta in regiunea Kosovo, provincie cu o mare importanta istorica si economica pentru poporul sarb, a reprezentat o noua provocare pentru Alianta Nord-Atlantica.

Incepand cu anul 1998, Consiliul Nord-Atlantic a emis o serie de documente prin care cerea incetarea imediata a ostilitatilor si adoptarea de masuri pentru detensionarea situatiei din zona Balcanilor.

Conflictul militar dintre Alianta Atlanticului de Nord si trupele iugoslave a inceput la 23 martie 1999 ca umare a suspendarii unilaterale a negocierilor de la Paris. La 9 iunie 1999, a fost semnat acordul dintre oficiali ai Aliantei si cei ai Serbiei privind retragerea fortelor iugoslave din Kosovo.

Operatiunile militare aeriene ale NATO au incetat efectiv la 10 iunie, dupa 78 de zile de intense bombardamente aeriene. In prezent, NATO desfasoara in provincia Kosovo contingente militare destinate apararii ordinii publice reunite sub titulatura KFOR. Din 2 aprilie 2004, Romania este parte integranta a NATO si continua sa mentina trupele de militari si politisti pentru incheierea cat mai rapida a procesului de pace din Balcani. Sustinerea militara si logistica pe care Romania o pune la dispozitia NATO este deosebit de importanta pentru securizarea zonei. Militarii romani si-au facut datoria in momente grele si nu vor pleca din Kosovo pana cand situatia politica si economica a zonei nu va fi restabilita.

Nu pot decat sa sper ca evenimetele izolate care tulbura in continuare zona balcanica vor fi solutionate cu succes in cel mai scurt timp. Poporul roman are nevoie de linistea specifica perioadelor de pace pentru a se putea concentra spre atingerea celui mai important obiectiv care ne-a ramas de infaptuit - integrarea Romaniei in Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007.

Va multumesc pentru atentie.

Petre Posea - intervenție având ca subiect Vulgaritatea și prostul gust - inamici periculoși ai micului ecran!;

Domnul Petre Posea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Vulgaritatea și prostul gust - inamici periculoși ai micului ecran!"

Urmărind majoritatea programelor de televiziune, uitându-te la televizor, nu poți spune nicidecum că te fac praf, ele fiind destul de stereotipe și vulgărele. De când micul ecran s-a transformat în prieten de nedespărțit al familiilor de români, sondajele de opinie marchează o creștere a audienței diferitelor programe.

Sociologi și psihologi au elaborat chiar diferite studii de specialitate prin care unii înclină să folosească doar superlativele iar alții, respectând realitatea și opinia telespectatorilor, păstrează rezerve, avertizând asupra pericolului de provocare a stresului, de influențare negativă a factorului educativ, mai ales la generația tânără.

Societatea de consum, tributară proliferării din rațiuni comerciale a unor noi posturi de televiziune ca și a unor programe alcătuite fără noimă, se supune tot mai mult regulilor economiei de piață, renunțând tot mai frecvent la obligativitatea morală de a contribui la formarea caracterelor.

În fața primejdiei tot mai mari pe care o prezintă ofensiva violenței, apologia sexului, popularizarea consumului de droguri și alcool s-a născut ideea înființării unui organism de stat - Consiliul Național al Audiovizualului - chemat să vegheze la respectarea legilor moralei cel puțin, organism capabil să devină o stavilă în calea vulgarității și prostului gust.

Iată de ce au devenit tot mai frecvente în ultima vreme atenționările publice adresate diferitelor posturi - nu numai private - amenzile aplicate pentru încălcarea grosolană a bunului simț și a eticii.

Nu știm în ce măsură bulinele aplicate diferitelor pelicule pentru a atrage atenția asupra pericolului reprezentat, pentru educația tineretului a vizionării acestora își ating sau nu scopul. Este greu de presupus că părinții închid aparatul sau scot din încăpere copiii numai pentru că CNA-ul avertizează nocivitatea respectivului program. Decât nimic însă, e bine totuși că s-a recurs la o asemenea practică.

În goana după câștiguri facile și după obținerea galoanelor de "rating", aproape toate posturile de televiziune (atât centrate cât și locale) au trecut la un adevărat asalt, întrecându-se în a oferi telespectatorilor programe cât mai deșucheate.

Nu numai că nu s-a renunțat la vechile emisiuni criticate de cronicari ca și de masa telespectatorilor pentru conținutul lor suburban, dar s-a recurs la programe noi, în care totul este permis. Este absolut penibilă prestația faimosului Gheorghe, un exchibiționist suportat doar de "telespectatorii" plătiți să vină în studio și să aplaude.

După cum și prestațiile lui Florin Călinescu și ale trupei sale depășesc orice limite ale bunului simț, făcând concurență neloială limbajului golănesc, de mahala. Este de neînțeles de ce au trebuit plătiți atâția dolari pentru copierea unor programe aduse din străinătate de genul "Big Brother" sau "Ciao Darwin", adevărate colecții de stupidități?!

Deși presa a scris pe larg despre falimentul unor programe al căror erou este așa-zisul polițai Garcea, iar mai recent Leana lui Pârțag, totuși ele continuă nestingherite. Cui folosesc?

Culmea este că acum și unele programe prezentate de femei sau consacrate sexului slab, abundă și ele în vulgarități, într-un verbiaj de mahala.

Prezentând această situație îngrijorătoare, nu pledăm desigur pentru introducerea cenzurii de altădată. Ceea ce trebuie să se schimbe însă în peisajul mult prea libertin acum la televizoarelor este necesitatea eliminării prostului gust și al vulgarității.

Rolul de vidanjor nu revine doar Consiliului Național al Audiovizualului, ci în primul rând conducerilor respectivelor posturi de televiziune și nu în ultimul rând, chiar și telespectatorilor.

Vă mulțumesc.

Virgil Popescu - declarație politică cu subiectul Securitatea și apărarea în Europa - o problemă a parlamentelor naționale.

Domnul Virgil Popescu:

"Securitatea și apărarea în Europa - o problemă a parlamentelor naționale"

Țara noastră, ca viitoare membră a UE, este reprezentată și participantă la structurile europene actuale a căror preocupare este susținerea dezvoltării securității și creșterea capacității de apărare pentru zona europeană.

În calitatea sa de membră a NATO cu drepturi depline, România are, odată în plus, o recunoaștere a posibilităților și capacităților de contribuție la crearea și menținerea unui climat de securitate în zona sud - estică a continentului.

Recent, România ca participantă la Adunarea Uniunii Europene Occidentale - organismul care girează securitatea și apărarea pentru țările europene - a primit statutul de ,, membru asociat", ca o evoluție meritată de la calitatea de ,, observator".

Adunarea UEO oferă o tribună de dezbateri asupra tuturor aspectelor securității și apărării; în acest moment, principalul pol de interes îl reprezintă politica europeană de securitate și apărare - PESD - a UE și dezvoltarea activităților de gestionare a crizelor din mediul civil și militar internațional.

Parlamentele naționale europene sunt reprezentate de delegații la UEO care numără în prezent 370 membri, al căror statut privind puterile consultative sunt determinate de Tratatul de la Bruxelles din 1954.

Conform acestui tratat, guvernele țărilor UE sunt solicitate să prezinte parlamentarilor reprezentanți în UEO un raport privind activitățile lor în domeniul securității și apărării, a căror examinare în cadrul Adunării UEO determină emiterea unor recomandării către guverne.

O adevărată cultură europeană de securitate și apărare se dezvoltă astfel printre țările membre ale UEO, ca membre ale UE și ( sau) ale NATO:

Din această considerație rezultă și necesitatea intensității schimbului de vederi între guverne și propriile parlamente naționale în problemele privind interesele comune europene.

Transparența politicilor privind securitatea și apărarea trebuie să cuprindă: cheltuielile privind apărarea, achizițiile armatei, gestionarea trupelor, utilizarea spațiului la apărarea mutuală.

Este necesar să menționăm că România se regăsește în toate aceste preocupări europene, cu aplicații, proceduri și reglementări naționale care dovedesc o concepție europeană modernă partea guvernului și parlamentului; asocierea disponibilității și transparenței mediului politic din țara noastră cu îndeplinirea multora dintre criteriile europene în materie dovedește parcursul lucid și ferm al țării noastre către integrarea europeană.

Continuarea și dezvoltarea pozițiilor politice actuale ale țării noastre pe plan internațional, integrarea și participarea constructivă în organismele UE, precum și în alte structuri europene constituie deja o asumare și exercitare a recomandărilor, reglementărilor și obligațiilor României ca membră, în viitorul apropriat a UE.

Partidul Social Democrat, prin guvernul său, a inițiat și realizat mediul politic favorabil care va asigura realizarea acestui obiectiv.

Vă mulțumesc.

 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu, vă urez o zi bună în continuare.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 6 december 2019, 8:40
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro