Plen
Ședința Camerei Deputaților din 15 iunie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.91/23-06-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
04-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 15-06-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 15 iunie 2004

  Intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,55.

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Nicolae Leonăchescu și Puiu Hașotti, secretari.

   

Domnul Valer Dorneanu:

Bună dimineața, stimați colegi.

Începem partea întâi a ședinței de astăzi cu prezentarea intervențiilor politice.

 
  Florin Iordache - intervenție intitulată Toți împotriva PSD;

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervenția mea de astăzi se intitulează "Toți împotriva PSD".

În primul tur al alegerilor locale din 6 iunie 2004, ținta tuturor partidelor parlamentare sau nu a fost denigrarea și defăimarea candidaților PSD la funcțiile de primar sau consilier. S-au creat alianțe împotriva firii, ad-hoc, cu un singur scop: înlăturarea PSD. S-a distras atenția populației de la realizările și faptele concrete cu care PSD s-a prezentat în fața electoratului și, prin minciună și calomnie, s-a încercat câștigarea de voturi. Cu toate că în plan național Partidul Social Democrat a câștigat cel mai mare număr de primari și consilieri, Opoziția unită vehiculează date nereale, tocmai pentru ca în turul doi să focalizeze atenția populației pe proprii candidați.

Cu toate aceste jocuri murdare, Partidul Social Democrat va câștiga și în turul doi, împotriva tuturor, un număr mare de primari, astfel încât alegerile locale din 6 și 20 iunie să reprezinte succesul democrației și rațiunii împotriva minciunii și inconștienței, adică al PSD împotriva tuturor.

Vă mulțumesc.

     

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
  Adrian Moisoiu - intervenție politică intitulată Singuri în fața lupilor;

Din partea PRM, poftiți, domnule profesor.

Domnul deputat Adrian Moisoiu.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

"Singuri în fața lupilor".

Legea nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale prevede la art.105 alin.1: "Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în timpul campaniei electorale, precum și în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat pentru funcția de primar sau de consilier, precum și primirea acestora de către alegători constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani." și la alin.3 "Tentativa se pedepsește."

La rândul său, art.106 alin.1 prevede: "Tipărirea și utilizarea de buletine de vot false, introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine față de cele votate de alegători, falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale, precum și utilizarea unui act de identitate nul sau fals constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani. Tentativa se pedepsește."

Pe valea Mureșului e mare sărbătoare. De vineri, 11 iunie a.c., în câteva baruri din comuna Deda, județul Mureș, berea se servește din butoi la discreție și, ceea ce este cel mai important, pe gratis!

Oare cine este Mecena care dă dovadă de atâta filantropie? Și mai ales de ce? Dacă este cumva primarul PSD al comunei, care este implicat în turul doi al alegerilor, atunci trebuie să se înțeleagă că are ceva de ascuns, care să merite o asemenea cheltuială?

La Biroul Electoral al Circumscripției Electorale nr.5 Iernut, județul Mureș, în dimineața zilei 7 iunie 2004, la ora 10 și 25 de minute, s-a depus o cerere, rămasă nesoluționată până astăzi, prin care se solicita renumărarea voturilor pentru candidații de primari exprimate la secția de votare nr.1 Casa de Cultură deoarece procesele-verbale au fost modificate și semnate de trei ori, după ultimul dintre ele cei de față fiind chiar anunțați că primarul ar fi câștigat din primul tur! Ce pasiență totuși nu a reușit, fiindcă, până la urmă, urmează ca primarul să fie ales în turul doi? Să aibă oare vreo legătură cu faptul că, din cauza protestelor, procesul de modificare nu a fost dus până la capăt? Să fie din cauza faptului că președintele secției de votare, care este magistrat de meserie, posedă slabe cunoștințe de matematică? De ce Biroul Electoral de Circumscripție Județeană Mureș nu a acceptat nici o contestație depusă privind verificarea, interpretarea și numărarea corectă a voturilor?

S-a dorit traducerea în practică a sloganului "nu contează cu cine votezi, ci cum se numără voturile"?!

Partidul România Mare a dus o campanie electorală de excepție în ceea ce privește acuratețea respectării legilor. Din păcate, mesajul nostru nu a fost înțeles de celelalte partide și nici de cei care au fost numiți să constate și să ia măsuri cum se aplice legile. Câteva exemple au fost prezentate mai înainte.

Ca atare, cu durere în suflet am intitulat prezenta intervenție "Singuri în fața lupilor". Sau, domnule ministru al justiției, pot să am speranța că veți aplica prevederile art.111 din legea mai sus citată: "Pentru toate infracțiunile prevăzute în prezenta lege, săvârșite în legătură cu alegerea consilierilor și a primarilor, acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu."? Că totuși cineva apără legea în România? Uniunea Europeană ce așteaptă de la dumneavoastră în particular și de la România în general?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
  Pavel Târpescu - declarație politică intitulată La Pașcani, Partidul Social Democrat a învins din nou!;

Domnul deputat Pavel Târpescu.

   

Domnul Pavel Târpescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este intitulată: "La Pașcani, Partidul Social Democrat a învins din nou!".

Sunt Pavel Târpescu, deputat în Circumscripția Electorală nr.24 Iași, și îmi desfășor activitatea în municipiul Pașcani, un oraș cu o veche tradiție istorică.

În intervenția mea din 27 aprilie 2004 am declarat că Partidul Social Democrat va învinge din primul tur de scrutin. Spusele mele au fost confirmate, astfel că, în urma alegerilor din 6 iunie, colegul meu de partid, economistul Neculai Rățoi, l-a învins din primul tur pe redutabilul om de afaceri Leonard Rusu, reprezentantul Partidului România Mare.

În ciuda faptului că acesta s-a folosit în campania electorală de toate mijloacele posibile pentru a atrage electoratul de partea sa, împrăștiind deasupra orașului "fluturași" cu texte denigratoare la adresa Partidului Social Democrat și a candidatului nostru, aducând în ziua alegerilor la fiecare secție de votare zeci de observatori din județele Cluj, Mureș, Botoșani, în speranța că vor descoperi vreo fraudă electorală care îl va ajuta, victoria a fost tot a noastră.

Diferența de 20 de procente cu care Leonard Rusu a fost învins este încă o dovadă că nu banii și promisiunile fără acoperire conving electoratul, ci faptele.

Candidatul nostru a învins datorită modului în care și-a îndeplinit promisiunile în cei peste 20 de ani de când este primar, datorită experienței acumulate în administrația publică și a rezultatelor obținute de-a lungul anilor. Fiind o persoană serioasă, ambițioasă, dinamică și plină de inițiativă, pășcănenii au avut convingerea că programul prezentat în campania electorală va fi realizat și în mandatul 2004-2008.

Aces succes al Partidului Social Democrat la Pașcani se datorează nu în ultimul rând sprijinului concret și permanent acordat de întreaga echipă a Partidului Social Democrat din județul Iași.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
  Becsek-Garda Dezideriu Coloman - semnalarea unor aspecte negative, în atenția Regiei Naționale a Pădurilor;

Domnul Garda Dezideriu.

   

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Aplicarea Legii nr.1 din 2000 și a Legii nr.400 din 2002 privind stabilirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole și forestiere și punerea în posesie a foștilor proprietari de terenuri forestiere se blochează în continuare, cu toate că în statistici ne lăudăm cu accelerarea împroprietăririlor.

Persoanele care intervin pentru împiedicarea retrocedărilor sunt aceleași persoane care în cursul anului 2000 au intervenit pentru blocarea aplicării Legii nr.1 din 2000, iar în anii 2001 și 2002, prin acțiuni judecătorești au reușit să tergiverseze aplicarea legilor de retrocedare.

Concomitent cu blocarea retrocedărilor, angajații ocoalelor silvice din județul Harghita și ai Direcției silvice Miercurea-Ciuc au început un adevărat jaf împotriva pădurilor. Astfel, numai la Ocolul Silvic Gheorgheni s-a tăiat pentru 30 de ani posibilitatea de exploatare a masei lemnoase. După tratative lungi, care au ținut până la 23 aprilie 2002, o mare parte a vegetației forestiere, în special a pădurilor composesorale din județul Harghita, a fost retrocedată proprietarilor. Inginerii silvici și alți angajați ai ocoalelor silvice au blocat însă retrocedarea pădurilor pentru persoanele fizice care în multe cazuri în loc de pădure au fost împroprietărite cu cioturi.

În prezent se încearcă blocarea retrocedării pădurilor bisericești. Protopopia romano-catolică și celelalte culte oficiale din județul Harghita se zbat încă din anul 2000 pentru retrocedarea pădurilor ecleziale. După numeroase promisiuni, la sfârșitul lunii martie 2004, Comisia locală pentru aplicarea Legii fondului funciar din comuna Tulgheș a validat dreptul de proprietate a bisericii romano-catolice și a celorlalte biserici, conform Legii nr.400 din 2002. La ședința comisiei din 22 martie 2002 erau prezenți primarul, viceprimarul, inginerul topograf și inginerii silvici ai Ocolului silvic Tulgheș. Toți au acceptat retrocedarea pădurilor pe baza cărților funciare actualizate pentru biserica romano-catolică și celelalte biserici, iar documentația a fost trimisă la comisia județeană. Între timp, la propunerea doamnei juriste Mateiu Mariana, atât șeful de ocol din Tulgheș, Ilie Dușa, cât și directorul Cătălin Mutică au refuzat să semneze actele pentru validarea terenurilor forestiere.

Nu înțeleg de ce este susținut consilierul juridic al Direcției silvice Miercurea-Ciuc, în special după demascarea mafiei lemnului din județul Harghita pentru că, după nota de control a Autorității Naționale de Control, ea a contribuit la încheierea unor contracte fictive și ilegale prin care s-au produs mari pagube fondului forestier, implicit Direcției Silvice Miercurea-Ciuc. În continuare ea a încercat să deruteze activitatea organelor de urmărire penală, prin răspunsuri tardive prin care s-a încercat derutarea organelor abilitate ale statului.

Nu înțeleg de ce este menținută în funcție de către Regia Națională a Pădurilor. Ceea ce este și mai grav, consider faptul că ea poate stopa în continuare retrocedarea pădurilor în județul Harghita.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
  Radu Ciuceanu - prezentarea unei ample analize asupra falimentării Băncii Internaționale a Religiilor;

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul profesor Ciuceanu, și apoi domnul Dumitru Bentu.

   

Domnul Radu Ciuceanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Urmare scrisorii nr.XII/G/163 din 20 mai 2004, pe care v-a adresat-o Banca Națională a României, sub semnătura domnului Mugur Isărescu, guvernator, prin care solicita "sancționarea" subsemnatului pentru faptul că Comisia pentru cercetarea abuzurilor corupției și pentru petiții "a îndrăznit" să efectueze cercetări, verificări și expertize asupra unui caz notoriu de crimă organizată și corupție instituționalizată privind falimentul premeditat și lichidarea prin jaf a Băncii Internaționale a Religiilor, am onoarea să vă informez că inițial am avut intenția de a vă răspunde numai în scris în legătură cu conținutul scrisorii menționate, dar, având in vedere aspectele incriminatorii aduse de către domnul Mugur Isărescu, guvernator al BNR, mă simt obligat să fac și o declarație politică în fața Parlamentului României.

Întrucât materialul de răspuns este mai stufos, permiteți-mi, domnule președinte, să îl depun în scris.

(Declarație consemnată conform materialului depus la secretariatul de ședință.)

În fond, ce ne reproșează domnul Guvernator? Îndrăzneala că eu și colegii mei din comisia pe care o conduc, să continuăm efortul nostru constant și legal de a aduce în fața Parlamentului României și organelor abilitate acte infracționale de o rară gravitate, acte ce demonstrează fără drept de tăgadă că anumite persoane - unele cu funcții și responsabilități în anumite instituții - unele chiar din Banca Națională, condusă de "desemnatul nostru guvernator" Mugur Isărescu - s-au asociat în scopul comiterii de infracțiuni și au emis acte normative care să le acopere activitatea etc.

Este absolut uimitor cum domnul Mugur Isărescu și-a pus semnătura și pe această a doua epistolă trimisă Parlamentului, devenind inchizitor, atribuindu-și rolul de acuzator al membrilor Comisiei noastre, în loc să cerceteze cu grijă faptele așa cum sunt prezentate în cele două volume elaborate de noi după îndelungate cercetări și după obținerea probelor, dovezilor concrete care incriminează chiar subalterni ai domniei sale.

Și prin această a doua scrisoare domnul Isărescu cere "condamnarea" subsemnatului pentru că eu și colegii mei am avut curajul să devoalăm fapte ce constituie în mod cert infracțiuni de gravă corupție.

Se dovedește și se confirmă astfel încă odată cu prisosință că luările de poziție din anii trecuți a unor specialiști, în sensul că BNR continuă să se considere și să-și aroge prerogative de "supra-parlament" al României, un "stat în stat", un gen de fost CEPEEX, erau întemeiate.

Cum este posibil ca domnul Isărescu să fie determinat acum de subalternii săi să semneze scrisori incrimnatorii la adresa parlamentarilor care l-au desemnat ca guvernator al BNR, într-un dosar bine cunoscut - dosarul falimentului, absolut premeditat al Băncii Religiilor, când însăși același domn Isărescu spunea într-un interviu în luna decembrie 2002 că în legătură cu cazul BIR "nu este bine să vorbească dânsul, deoarece nu se afla în BNR când s-a declanșat falimentul acestei bănci, și că ar fi bine să răspundă cei ce conduceau Banca Naționala la vremea aceea"?

Ce a intervenit în atitudinea domnului Mugur Isărescu de a refuza să privească realitatea în față? Ce îl determină pe domnul Isărescu să ia apărarea unor colaboratori și subalterni ai săi care se fac vinovați de implicarea într-un caz în care s-au comis grave abuzuri și încălcari flagrante ale legii ?

Pentru care motiv domnul Mugur Isărescu a semnat un material ce sunt sigur i-a fost prezentat nu numai trunchiat, dar și alterat cu neadevăruri de către colaboratorii săi, care încearcă cu disperare să se apere acum, după ani, pentru implicarea și complicitatea lor în distrugerea unei bănci românești?

Și acum să intrăm în subiectul problemei, dar nu la modul general în care a făcut-o domnul Isărescu, ci în mod concret, pe bază de documente și fapte probate, demonstrând încă o dată implicarea cu premeditare a unor colaboratori apropiați ai domnului Isărescu în acest caz, care va rămâne în istorie precum cazul Skoda sau Foker.

Deci să luăm faptele în ordine cronologică, demonstrând printr-un calendar exact premeditarea falimentului și lichidarea prin jaf a numitei bănci, făcând precizarea că, întregul conținut al celor două volume elaborate de Comisia noastră se bazează pe dovezi, pe documente, pe acte autentice, pe probe indubitabile, toate reprezentând purul adevăr în acest caz, nefiind infirmate, ci confirmate de autoritățile competente.

La 19 noiembrie 1999, în baza unei Note de fundamentare semnată chiar de domnul Mugur Isărescu, fostul premier Radu Vasile semnează Ordonanța de urgență a Guvernului nr.186/1999 pentru modificarea și completarea Legii nr.83/1998 privind falimentul băncilor.

În Nota de fundamentare se sublinia necesitatea investirii lichidatorilor cu atribuțiuni și competențe ale judecătorului-sindic, Nota de fundamentare încheindu-se cu stabilirea ordinii de precădere a plății onorariilor lichidatorilor, imediat după plata impozitelor și taxelor de timbru.

Graba emiterii acestui act normativ a fost atât de mare încât chiar în aceeași zi de 19 noiembrie 1999 ordonanța menționată apare în Monitorul Oficial al României. Spre aducere aminte, precizăm că 19 noiembrie 1999 era vineri - zi scurtă de lucru.

Mai interesant rămâne însă faptul că din site-ul de pe Internet al firmei "Reconversie și valorificare active" rezultă că autorii OUG nr.186/1999 sunt doi avocați, respectiv Arin Stănescu și Călin Andrei Zamfirescu, patronii acestei societăți de lichidare.

S-ar putea replica faptul că este o pură întâmplare, BNR facând apel la serviciile celor doi pentru o consultanță oarecare, în speță redactarea și elaborarea unui simplu act normativ. Lucrurile nu stau însă deloc așa, și veți vedea în continuare pentru care motive.

La numai o săptămână după publicarea ordonanței amintite, adică la 27 noiembrie 1999, cei doi avocați, Arin Stănescu și Călin Andrei Zamfirescu devin "practicieni în reorganizare și lichidare judiciară" și se înscriu în Tabloul practicienilor în lichidare și reorganizare judiciară, ca tot în aceeași zi de 27 noiembrie 1999, firma lor, "Reconversie și valorificare active", să devină "firmă specializată" în activitate de lichidare, înscriindu-se și ea în Tabloul persoanelor juridice "specializate" în reorganizare și lichidare judiciară "

Ulterior, "tot datorită unor întâmplări", toate băncile cărora Banca Națională le-a cerut declanșarea falimentului au fost încredințate spre lichidare chiar acestei firme.

Și acum revenim la Banca Religiilor.

Din expertiza efectuată în dosar, în baza datelor existente în documente, la 1 ianuarie 2000, activul net al BIR era un activ pozitiv, ridicându-se la 186,2 miliarde lei, iar lichiditatea imediată a BIR (rezerva la BNR, plasamente la alte bănci, titluri etc.) era de 1.046 miliarde lei.

La 17 ianuarie 2000, Banca Națională, în cadrul atribuțiilor sale de supraveghere a sistemului bancar, dispune la BIR o "inspecție la fața locului", deși un control de fond asupra acestei bănci se terminase numai cu trei luni în urmă, respectiv în luna octombrie 1999, încheindu-se cu un proces-verbal al inspecției și un punct de vedere al conducătorilor băncii, documente cuprinzând elemente care în nici un caz nu duceau la concluzia că situația acestei bănci ar fi impus măsuri radicale.

În cursul anului 1999, în conformitate cu prevederile Codului Comercial și ale Codului Civil, în cadrul operațiunilor comerciale de rutină BIR efectuase unele cesiuni de creanță pe care în luna octombrie 1999, în cadrul controlului BNR, acestea fuseseră acceptate ca atare, nefiind interzise prin nici o reglementare a Băncii centrale.

La 28 ianuarie 2000, tot ca din întâmplare, Banca Națională emite Circulara nr.6 /2000 privind reflectarea unor operațiuni în contabilitate, prin care la punctul 7 dispune ca creanțele aferente contractelor de cesiune efectuate de bănci în 1999, pe care în luna octombrie le găsise ca fiind legale, să fie evidențiate în afara bilanțului și să fie trecute în contabilitate pe "pierderi". Prevederile pct.7 al numitei Circulare încălcau în mod evident atât prevederile Codului civil și Codului Comercial, cât și principiul neretroactivității aplicării legilor.

Ce este însă interesant este faptul că singura bancă ce efectuase astfel de operațiuni în anul 1999 era numai Banca Internațională a Religiilor. Urmare a acestui fapt, prin aplicarea retroactivă a prevederilor pct.7 din circulara amintită, exercițiul financiar pe anul 1999 al BIR s-a încheiat cu o "pierdere contabilă" de 101 miliarde lei.

La 31 ianuarie 2000, Banca Națională dispune ca "inspecția la fața locului" începută la BIR la 17 ianuarie să fie continuată prin instituirea "supravegherii speciale". Astfel, începând cu această dată, BIR este condusă prin dispozițiile și ordinele viceguvernatorului BNR Mihai Bogza și prin echipa sa, prezentă la fața locului în sediul BIR.

Paralel cu "supravegherea specială", prin Ordinul nr.10/2000 al viceguvernatorului Mihai Bogza, Banca Națională impune măsuri restrictive asupra activității BIR, precum: interzicerea atragerii de surse, interzicerea acordării de credite/linii de finanțare, suplimentare/reeșalonare, avalizare de bilete la ordin, emitere de scrisori de garanție, deschidere de acreditive, cu excepția celor garantate cu depozite colaterale sau scrisori de garanție bancară.

Prin aceste măsuri, practic Băncii Internaționale a Religiilor i se ia obiectul de activitate. Astfel, activul net al băncii începe să devină negativ iar lichiditatea imediată începe să scadă vertiginos.

Așa se face că la 31 martie 2000, activul net al băncii, din pozitiv - 186,2 miliarde lei, devine negativ - 18 miliarde lei, rezerva minimă obligatorie scăzând pe zi ce trece, resursele băncii neputându-se reface, datorită măsurilor impuse de BNR.

În modul acesta se pregăteau condițiile de faliment prevăzute în OUG nr. 186/1999, elaborată de BNR cu sprijinul celor doi avocați.

Dar tot atunci domnul Mihai Bogza, viceguvernator al BNR, în baza cifrelor existente la 31 martie 2000, având certitudinea declanșării falimentului BIR, redactează o Notă de fundamentare pentru emiterea unei ordonanțe de urgență a Guvernului, prin care solicita o linie de credit de 1.500 miliarde lei, necesari despăgubirii deponenților Băncii Religiilor, căreia ar urma să i se declanșeze procedura de faliment. Ce vise oraculare o fi avut domnul viceguvernator BNR Mihai Bogza, care i-au anticipat mișcările?

Oare ce poate fi mai evident decât demonstrarea, prin acest fapt, că domnul Mihai Bogza programase falimentul Băncii Internaționale a Religiilor încă de la luarea măsurilor de interzicere a obiectului de activitate al băncii sau chiar din toamna anului 1999, după emiterea celebrei ordonanțe de urgență?

Și tot în mod întâmplător, în acea perioadă a lunilor martie - aprilie 2000, în presă apar materiale, "din surse demne de încredere din cadrul BNR", referitoare la faptul că prin BIR "se spală bani pentru carteluri de droguri din Columbia, se spală bani pentru mafia rusă, se spală bani însuși pentru președintele Putin" etc. etc. Toate aceste alegații nu s-au confirmat niciodată de către organele specializate în materie.

O altă întâmplare este demnă de reținut: tot în luna aprilie 2000, un viceguvernator al BNR face o vizită la Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, sfătuind un ierarh - membru al Sinodului BOR - "că ar fi înțelept ca unitățile de cult să-și retragă depozitele de la Banca Religiilor, deoarece aceasta se află în criză".

Și tot în același timp, un secretar de stat de la Ministerul Finanțelor (cine o fi oare?), dă indicații societăților cu capital de stat și regiilor autonome care aveau depozite și lucrau cu BIR să-și lichideze conturile de la această bancă și să-și transfere operațiunile și depozitele la alte bănci.

La 28 aprilie 2000, prin ordinul nr.29/2000 al aceluiași viceguvernator, domnul Mihai Bogza, se hotărăște ca "supravegherea specială" asupra BIR să fie prelungită până la sfârșitul lunii mai 2000.

În urma tuturor acțiunilor arătate mai sus, ghișeele unităților BIR încep să fie luate cu asalt de către deponenți, care insistă să-și lichideze depozitele înainte de termenele scadente. După cum se știe, resursele financiare ale băncilor sunt plasate în credite, în titluri etc., ele nefiind păstrate în tezaurul băncilor. Lichiditatea BIR continuă să scadă în mod vertiginos.

Pentru a face față acestui val de retrageri, determinat de însăși și prin măsurile impuse de BNR, la 28 aprilie 2000, conducerea BIR, în conformitate cu prevederile art.20 și 27 din Legea nr.101/1998, Statutul BNR, solicita Băncii Naționale a României, (în calitatea sa de "împrumutător de ultimă instanță"), să acorde Băncii Religiilor un "credit-punte" de 300 miliarde lei, pe termen scurt, precizând că prin acest credit s-ar evita plata de către Fondul de garantare al depozitelor bancare a deponenților BIR cu suma de cca.1900 miliarde lei.

Dacă nu ar fi existat alte interese sau un alt plan în ceea ce privește Banca Religiilor, acest credit putea fi acordat în mod legal pentru protejarea sistemului bancar și neperturbarea efectuării plăților. Dar, din nefericire, așa cum s-a arătat mai sus, domnul Mihai Bogza solicitase și el o linie de credit încă de la 31 martie 2000, tocmai pentru plata deponenților - persoane fizice - ale BIR. Deci falimentul acestei bănci era în mod evident premeditat.

Tot în aprilie 2000 apar însă la BIR și binevoitori, care doresc să sprijine banca în momentele sale de restriște: astfel, chiar soția domnului viceguvernator BNR Mihai Bogza, împreună cu asociatul său, Nicolae Mihalache, prezintă conducerii BIR grupul de investitori "Jaquilla" care intenționează să majoreze capitalul BIR cu 20 milioane USD.

Încep tratativele cu acest grup, dar după scurtă vreme negocierile s-au întrerupt deoarece chiar BNR a refuzat o solicitare a grupului "Jaquilla" de a se efectua mai întâi un audit al BIR, ca numai apoi să se depună într-un cont suma de 20 milioane dolari. Ulterior, s-a aflat că grupul nu se înțelesese asupra comisionului cu partenerii români care îl prezentase.

Și tot în aprilie 2000, conducerea BIR mai primește o ofertă: de la administratorul unic al Companiei "Poșta Română", domnul Nicolae Mâzgăreanu, acționar al BIR, care își manifesta și el intenția ca Poșta Română, acționar al BIR cu 1,13%, să majoreze capitalul băncii cu o sumă care să determine ca aceasta (Poșta Română) să devină prin deținerea a peste 51%, acționar majoritar.

Legat de demersul lui Nicolae Mâzgăreanu, un mesager al unui partid contactează conducerea BIR, precizând că aceasta "va deveni banca fiefului partidului care are controlul asupra Departamentului Comunicațiilor ".

Propunerea este primită cu rezerve de conducerea BIR, iar negocierilor nu li se mai dă curs.

BIR continuă și insistă asupra demersurilor sale referitoare la obținerea creditului de numai 300 miliarde lei. Astfel, conducerea BIR repetă cu insistență și obstinație la 8 mai 2000, la 12 mai 2000, la 15 mai 2000, la 24 mai 2000 aceste demersuri.

Este interesant de subliniat modul "matern de mamă bună" a Băncii Naționale, privitor la insistențele BIR. Astfel, la 16 mai 2000, pe o nouă cerere a acesteia, prin care se insista asupra acordării creditului de 300 de miliarde lei, la BNR se pune cu majuscule, rezoluția "VISE", și semnează.

La 29 mai 2000, Banca Națională răspunde demersurilor BIR, arătându-se că s-a hotărât respingerea cererii de acordare a creditului de 300 miliarde lei!!!

Peste exact o lună, respectiv la 29 iunie 2000, BNR emite cererea de declanșare a falimentului BIR - cererea este semnată de viceguvernatorul Mihai Bogza. Pe cerere nu apare nici o ștampilă de înregistrare la Tribunalul București!!! A se vedea anexa.

Și pentru că domnul Isărescu, se pare din necunoștință sau din lipsă de informare corectă, comentează în scrisoarea sa date referitoare la această cerere, repunând în discuție calitatea de "guvernator" a domnului Emil Iota Ghizari, și la semnăturile acestuia "în calitate de guvernator" al BNR, facem urmatoarele precizări.

Conform prevederilor legale (art.36 din Legea nr.101 - Statutul BNR), domnul Ghizari nu a avut calitatea de guvernator, calitate care, conform dispozițiilor amintite, este dată de Parlament în mod nominal și nicidecum printr-o simplă Încheiere a Consiliului de administrație al BNR. Trebuie reținut: domnul Emil Iota Ghizari a suplinit pe guvernatorul titular al BNR, care în acea perioadă era suspendat, îndeplinind funcția de prim-ministru. Prin suplinire nu înseamnă că domnul Ghizari a fost desemnat de Parlament, în calitate de guvernator al BNR!!!

Precizarea de mai sus este confirmată de către Monitorul Oficial al României (anexa) care subliniază cu claritate: nu există nici o hotarâre a Parlamentului prin care domnul Emil Iota Ghizari să fi fost numit în calitate de guvernator al BNR. Și Consiliul Legislativ face precizarea (anexa) că suplinirea de către domnul Ghizari a guvernatorului titular nu însemna că acesta a fost desemnat în calitate de guvernator de către Parlament.

Avem convingerea că domnul Mugur Isărescu nu poate să accepte faptul că, să prespunem, președintele României fiind absent o perioadă sau se află în imposbilitate de a acționa dintr-un anume motiv, în această perioadă președintele Senatului, ținându-i locul de drept, ar semna documente oficiale în calitate de președinte al României.

În concluzie, este clar: domnul Emil Iota Ghizari nu a avut niciodată calitatea de guvernator al BNR, ci a suplinit pe guvernatorul titular, actele emanate de la BNR în acea perioadă necesitând a fi semnate "pentru guvernator", menționându-se calitatea domnului Ghizari de prim-viceguvernator. De altfel, chiar domnul Isărescu, la pag. 3 alin.2 din scrisoare, arată că, în conformitate cu prevederile art.36 alin.5, guvernatorul este suplinit de către înlocuitorul său. Guvernatorul este deci suplinit de înlocuitor, și nicidecum înlocuitorul are calitatea de guvernator, calitate care nu-i poate fi atribuită, conform legii, decât de Parlament. Deci, uzurpare de calități oficiale, infracțiune prevăzută și pedepsită de Codul Penal.

În ceea ce privește cererea introductivă a BNR, prin care s-a solicitat declanșarea falimentului BIR, cerere emisă la 29 iunie 2000 de Cabinetul Guvernatorului, Banca Națională fiind reprezentată de "guvernator" Emil Iota Ghizari, arătam, spre regretul nostru, anexând o copie conformă cu originalul, obținută și certificată de Tribunalul București, că pe aceasta nu figureaza nici o ștampilă a acestei instanțe. Dacă între timp s-a reușit să se aplice vreo ștampilă - nu cunoaștem în ce împrejurări - acest fapt reprezintă un nou act ilegal, prin care se încearcă acoperirea unor abuzuri și ilegalități.

Interesant însă de reținut că pe cererea menționată, chiar în aceeași zi de 29 iunie 2000 (data redactării acesteia la Banca Națională), s-au pus cu o celeritate demnă de apreciat rezoluțiile a două judecătoare: una, a judecătoarei Năvală Maria - șef al biroului judecător-sindic, prin care se dispune înaintarea cererii la președintele Tribunalului pentru a desemna judecătorul sindic; cea de a doua rezoluție, datată în aceeași zi de 29 iunie 2000, aparținând judecatoarei Negru Cristina, prin care dispune citarea debitoarei prin agent procedural.

Deci, a se reține: în aceeași zi, BNR emite cererea prin care se solicita declanșarea falimentului BIR; în aceeași zi, cererea ajunge la Tribunal; în aceeași zi, șefa biroului judecător sindic pune rezoluția de înaintare a cererii la președintele Tribunalului, pentru desemnarea judecătorului sindic; în aceeași zi, judecătorul sindic pune rezoluția de citare a BIR prin agent procedural. Cine poate crede că principiul celerității într-o instanță de judecată neinteresată sau necomandată, să soluționeze cu o asemenea rapiditate o cerere depusă la acea instanță?

Nu cumva devine suspectă această rapiditate? Desigur că este suspectă, deoarece chiar a doua zi, adică la 30 iunie 2000, viceguvernatorul BNR Mihai Bogza, coordonatorul supravegherii bancare și în același timp și președinte al Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, convins fiind că instanța va declanșa falimentul BIR, după ce a refuzat cu obstinație împrumutul de 300 miliarde lei solicitat de BIR, aceasta subliniind neîncetat că în acest mod s-ar evita plata de către Fond a sumei de cca. 1.900 miliarde lei, obține el, chiar domnul Bogza, prin semnătura sa, în cele două calități ale sale - împrumutator si împrumutat - pentru Fondul de garantare al depozitelor bancare, linia de credit de 1.500 miliarde lei, necesară plații deponenților - persoane fizice, prin Ordonanța de urgență a guvernului nr.118/2000, de la BNR.

Așa cum arătam mai sus, Nota de fundamentare a acestei ordonanțe fusese redactată de domnul Mihai Bogza încă de la 31 martie 2000, deoarece falimentul BIR era deci programat. Deci domnul Bogza avea și certitudinea că instanța va declanșa falimentul BIR.

În ceea ce privește avizul emis de BNR pentru lichidatorul "Reconversie și valorificare active", adică firma celor doi avocați (Arin Stănescu și Călin Andrei Zamfirescu), colaboratorii și protejații BNR, subliniem urmatoarele.

Faimoasa Ordonanță de urgență nr.186/1999, "opera" celor doi avocați-lichidatori, stipulează în art.7 alin.1 că: "În cazul deschiderii procedurii falimentului, judecatorul sindic "..va desemna un lichidator, cu avizul Băncii Naționale a României. Acesta va trebui să fie persoană juridică specializată, constituită conform legii".

Se întelege clar: deci avizul BNR trebuie să fie anterior desemnării.

Procedura declanșării falimentului BIR a fost pronunțată la 10.07.2000, la numai zece zile de la introducerea cererii de către BNR. Desemnarea lichidatorului "Reconversie si valorificare active" s-a făcut prin sentința datată 10 iulie 2000, fară avizul Băncii Naționale a României, încălcându-se prevederile menționate mai sus. Magistrata Negru Cristina a solicitat avizul BNR numai ulterior desemnării, respectiv la 14 iulie 2000, iar BNR a acordat acest aviz numai la 19.07.2000.

Legat de acest fapt se pun câteva întrebari: de unde avea convingerea magistrata care a declanșat falimentul BIR că BNR va aviza firma respectivă ca lichidator al BIR? Este clar că avizul BNR trebuia să fie anterior desemnării, și nicidecum ulterior. Așa a procedat instanța când a fost declanșat falimentul Bankcoop. A se vedea sentința civilă nr.721 din 08.02.2000 a aceleiași instanțe, care la pagina 8 alin. 6 stipulează: "În vederea desemnării lichidatorului și a obținerii în acest sens a avizului BNR, acordă termen la 15 februarie 2000, la termenul acordat urmând a se stabili atribuțiile lichidatorului și retribuția acestuia".

Așadar, se confirmă încă odată că avizul BNR trebuia să fie anterior desemnării. Dar aici se mai pune o întrebare: de unde știau și cum de aveau convingerea avocații-lichidatori Arin Stănescu și Călin Andrei Zamfirescu că se va declanșa falimentul BIR, de și-au oferit serviciile firmei lor de lichidare chiar în același timp cu cererea BNR de declanșare a falimentului BIR?

Legat de acest fapt, trebuie subliniat că atât Bankcoop, cât și BIR, precum și celelalte bănci cărora, la cererea BNR, li s-a declanșat falimentul, toate acestea au fost încredințate spre lichidare firmei celor doi avocați.

Oare să fie străin de toate acestea domnul Mugur Isărescu?

Și revenind la cazul BIR: oare domnul Isărescu să nu fi fost informat despre faptul ca la 1 ianuarie 2000, deci cu 15 zile înainte de intrarea în sediul băncii a echipei BNR, indicatorii BIR nu duceau la concluzia necesității declanșării falimentului?

Să nu fi fost la curent domnul Isărescu că instituirea supravegherii speciale, a impunerii de măsuri restrictive asupra obiectului de activitate al BIR de catre domnul Mihai Bogza, aveau un singur scop? Acela de a crea condițiile declanșării falimentului?

Dacă s-ar fi impus necesitatea declanșării falimentului, pentru care motiv nu s-a solicitat acest lucru chiar la 15 ianuarie 2000, când în BIR a intrat Comisia BNR?

Conform prevederilor legale, scopul instituirii supravegherii speciale nu este acela de a aduce o bancă în situația de a-i declanșa falimentul, ci tocmai pentru a o sprijini în a se evita o astfel de procedură. Deci condițiile declanșării falimentului BIR au fost pregătite cu minuțiozitate de către Comisia de supraveghere, la ordinele și dispozițiile domnului Mihai Bogza.

Cu tot regretul, domnul Isărescu trebuie să rețină aceste fapte, domnia sa aflându-se în perioada aceea la Palatul Victoria.

La 10 iulie 2000, într-o ședință de numai 20 de minute, judecatoarea Negru Cristina, mințind cu nerușinare că BNR este creditoarea BIR, fapt absolut nereal, BIR neîmprumutând niciodata un leu de la BNR, respingându-se contestația BIR și insistența acesteia de a se efectua o expertiză de specialitate și de a fi sesizată Curtea Constituțională asupra unor excepții de neconstituționalitate, declanșează procedura de faliment "

De reținut însă faptul că din minuta olografă a judecatoarei și prin sentința nr.4461 din 10 iulie 2000, instanța, desemnând lichidatorul - așa cum s-a arătat, firma celor doi avocați, a dispus acestuia numai atribuții prevazute la art.9 din faimoasa Ordonanța nr.186/1999, respectiv redactarea unui raport cu situația financiară a băncii.

Nici la 10 iulie 2000 și nici ulterior, prin vreo altă hotarâre, nici o instanță nu a dispus lichidatorului menționat preluarea atribuțiilor prevazute la art.10 din ordonanța sus-citată. Lichidarea bunurilor din averea băncii debitoare este prevazută la litera l) a acestui articol, pe care niciodată, nici o instanță nu l-a dispus lichidatorului, BIR fiind practic lichidată - de necrezut dar adevărat - fară un tilu juridic legal.

La 26 iulie 2000, cei doi avocați, patronii firmei "Reconversie și valorificare active", încălcând prevederile art.246 și 247 din Legea nr.31/1990, intră în sediul BIR, îndepărtează conducerea, nu mai permite acesteia să intre în sediul băncii, nu ia în primire patrimoniul, nu întocmește bilanțul activelor și pasivelor cu administratorii și pun stapânire pe bancă.

Din acest moment începe un adevărat jaf asupra patrimoniului și fondurilor acesteia.

În ceea ce privește modul în care instanțele judecătorești au gestionat dosarul falimentului BIR, redăm mai întâi concluziile fostului Procuror General al Parchetului de pe lânga Curtea Supremă de Justitie, domnul Joița Tănase:

"Hotărârile au fost pronunțate cu încălcarea esențială a legii, ceea ce a determinat soluționarea greșită a cauzei pe fond, și aceste hotarâri sunt vădit netemeinice",

iar doamna Rodica Mihaela Stănoiu, fostul ministru al justiției, prin adresa nr.2266/IGAI/M/2003 din 22.07.2003, comunica domnului Dan Lupașcu, secretar general al Consiliului Superior al Magistraturii și președinte al Curții de Apel București, că:

"În legatură cu instrumentarea dosarului nr.5615/2000 privind falimentul Băncii Internaționale a Religiilor, s-au materializat constatări și concluzii care evidențiază deficiențe privind conducerea judiciară la Sectia VII-a - Falimente, a Tribunalului București".

Oare domnul Mugur Isărescu să nu fi fost la curent cu materialele apărute în presă, referitoare la cazul Păvălache, la legăturile unor magistrați cu firma de lichidare menționată, cu întâlnirile și "deliberările" ce aveau loc prin apartamente sau restaurante în dosarul amintit?

Să nu fie la curent domnul Isărescu cu faptul că, cu toate intervențiile sale la PNA, s-a început urmărirea penală în dosarul declanșării falimentului și lichidării Băncii Religiilor de către firma menționată, și că cele două judecatoare - Negru Cristina și Năvală Maria (cele ce au gestionat dosarul falimentului BIR) sunt cercetate și ele penal?

Pentru că vrem să credem că domnul Mugur Isărescu, fiind de bună-credință, nu este la curent cu modul în care are loc lichidarea Băncii Religiilor de către firma celor doi avocați - lichidatori, colaboratori și protejați ai BNR, aratam că pâna la 31 decembrie 2003 aceștia încasaseră din creanțele BIR și din valorificarea de active peste 1300 miliarde lei.

Din această sumă lichidatorii au cheltuit și și-au încasat "onorarii", și-au plătit salarii, și-au acordat "bonusuri de performanță" etc. peste 550 miliarde lei.

Redăm numai câteva exemple:

  • din suma de 580 miliarde lei, încasată din creanțele BIR în perioada 10.07.2000 - 31.08.2001, cei doi avocați-lichidatori au cheltuit peste 211 miliarde lei și și-au mai încasat un "mic onorariu" de peste 55 miliarde lei - totalizând la cheltuieli peste 266 miliarde lei;
  • din suma de peste 84 miliarde lei, încasata în lunile iunie - august 2002, avocații-lichidatori au cheltuit și și-au însușit peste 36 miliarde lei;
  • din suma de peste 167 miliarde lei, încasată în perioada ianuarie 2003 - martie 2004, avocații-lichidatori au cheltuit și și-au însușit peste 104 miliarde lei.

Aceiași avocați-lichidatori au acordat așa-zise discont-uri la creanțele BIR, de sute de milarde lei. Desigur, avem convingerea că organele penale, în cadrul cercetărilor ce se efectuează, vor stabili în ce condițiuni au fost acordate aceste discont-uri din fondurile BIR, fonduri care nu aparțin desigur, ca proprietate, celor doi avocați.

Și tot cei doi iluștri avocați-lichidatori au "valorificat" (jefuit) - dacă se poate spune astfel - active ale BIR (bunuri imobile și mobile) la prețuri derizorii - între 10 - 40% din valoarea lor reală.

Este bine să cunoască domnul Mugur Isărescu că toate aceste cheltuieli și însușiri de fonduri s-au făcut cu acordul funcționarilor desemnați de Banca Națională și a Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, condus de domnul Mihai Bogza, iar, mai recent - după aplicarea reglementărilor referitoare la incompatibilitați, de consilierii acestuia, domnul Vulpescu și domnul Decebal Urdea.

Să nu fie de acord oare domnul Mugur Isărescu că toate acestea reprezintă o devastare, un jaf al patrimoniului și fondurilor Băncii Religiilor?

În legătură cu "grija" domnului Isărescu că Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a fost sesizată cu cazul ce face obiectul prezentei, putem să confirmăm cu date certe că mai mulți acționari români și străini ai BIR s-au adresat acestei instanțe internaționale cu plângeri, reclamând încălcarea drepturilor lor, hotărârile nedrepte date de instanțele române la comanda și sub influența celor doi avocați-lichidatori, solicitând Statului Român, pe baza unor expertize, despăgubiri în sumă de peste 100 milioane dolari.

Este regretabil că prin intervențiile, prin poziția și prin atitudinea domnului Isărescu, rezultă că Banca Națională sprijină și apără un grup de interese pe care îl cunoaște foarte bine, în loc să caute soluții de rezolvare a acestui dosar, pe plan național.

Vrem să credem că domnul Isărescu este de acord cu faptul că în dosarul BIR s-au produs grave abuzuri și ilegalități, că în cazul BIR, măsurile luate de BNR nu au fost numai pripite, dar au fost și premeditate, toate faptele rezultand cu certitudine din desfășurarea evenimentelor, care demonstrează existența unor interese care numai obscure nu sunt.

Dacă nu ar fi existat complicitatea unor funcționari chiar din cadrul BNR, acest caz putea fi rezolvat de multă vreme pe plan intern fară a mai pune într-o lumină defavorabilă Statul Român și fără a mai exista riscul obligării acestuia la plata unor despăgubiri enorme.

În ceea ce privește activitatea Comisiei noastre în acest caz, subliniem că, prin sute de informări, sesizări, convorbiri etc., am atenționat, am informat, am ținut la curent, am rugat toate autoritațile abilitate să găsească soluții de rezolvare a acestui caz în țară, aplicându-se în mod corect legile, și nu la comanda unui grup de interese.

Din nefericire, demersurile noastre au rămas fără ecou, iar Banca Națională, în loc să ia act de situația gravă creată, a replicat încercând să determine o atmosferă rău-voitoare, învinovățindu-ne pe noi, parlamentarii, pentru faptul că am cercetat, am obținut dovezi și am scos la lumină gravele abuzuri și flagrantele ilegalități.

Credem că a sosit vremea ca domnul Mugur Isărescu, în calitate de Guvernator al Băncii Naționale, să renunțe a-și mai apăra și acoperi pe colaboratorii săi - vinovați direcți în acest caz - și să caute soluții de urgență pentru rezolvarea cazului pe plan național.

De asemenea, credem că a sosit timpul ca Parchetul Național Anticorupție să treacă din zona documentării la anchetarea directă și sancționarea celor vinovați de crimă organizată și corupție instituționalizată.

 
    Dumitru Bentu - declarație politică intitulată 16 iunie 2001;

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

   

Domnul Dumitru Bentu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Titlul declarației politice de astăzi este "16 iunie 2001".

Mâine, 16 iunie 2004, se împlinesc trei ani de la constituirea Partidului Social Democrat. Premisele acestui eveniment deosebit din viața politică românească au fost fundamentate prin aderarea Partidului Social Democrat din România la Polul Democrat Social din România, fondat la 8 septembrie 2000, pol format prin Partidul Democrației Sociale din România și partidul Umanist Român la 25 februarie 2000.

La rândul său, PDSR s-a creat prin desprindere de FSN, la Convenția Națională din 27-29 martie 1992, a unor parlamentari, miniștri, prefecți și a mai multor organizații județene. Ajuns la guvernare, sub numele de FDSN, a inițiat programul Strategiei de reformă economico-socială, sprijinit fluctuant de ceilalți parteneri: PSM, PUNR și PRM.

Prioritatea programului a fost privatizarea, iar în plan extern inițiativele privind integrarea europeană și euroatlantică: Acordul de Asociere a României la Comunitățile Europene - februarie 1993, admiterea în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, participarea României la Parteneriatul pentru Pace propus de NATO etc.

Convenția Națională a FDNS din 9-10 iulie 1993 a hotărât schimbarea numelui în Partidul Democrației Sociale din România și comasarea prin absorbție cu Partidul Republican, Partidul Cooperatist și Partidul Socialist Democratic din România.

Cu acest prilej, domnul Adrian Năstase, președintele executiv al PDSR, a susținut programul "Cum să realizăm schimbarea în bine a României", un proiect social-democrat realist, în care reafirma doctrina social-democrată a partidului.

Cel de-al doilea element structural decisiv în apariția PSD a fost Partidul Social Democrat Român, cu ascendență în mișcarea muncitorească de la sfârșitul secolului trecut și concretizată organizatoric prin apariția în 1893 a Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România.

În 1910 își schimbă denumirea de "Uniunea Socialistă din România", adoptată în 1907, în Partidul Social Democrat din România.

După o evoluție sinuoasă, în concordanță cu marile evenimente politice ale vremii, partidul se reînființează la 18 ianuarie 1990.

Revenind la momentul iunie 2001, semnalăm faptul că la 15 iunie 2001 Congresul Extraordinar al PSDR a ratificat protocolul de fuziune cu PDSR, semnat la 25 februarie 2000, iar în 16 iunie 2001 a avut loc Congresul de constituire al Partidului Social Democrat.

În discursul său, președintele Adrian Năstase a subliniat faptul că prin fuziunea celor două formațiuni politice și crearea Partidului Social Democrat s-a făcut dovada maturizării clasei politice românești și a apărut cel mai puternic partid din România, cu peste 700.000 de membri.

Partidul Social Democrat a preluat programul de guvernare al PDSR, îndeplinind multe din obiectivele acestuia, eșalonate pe perioada 2001-2004, dovedind astfel responsabilitate și implicare în gestionarea destinului național.

Constituirea unei economii de piață funcționale, creșterea standardului de viață, combaterea corupției, diminuarea șomajului, reformarea justiției și a administrației publice sunt obiective majore, cu o largă susținere și care vor asigura funcționalitate și echilibru tuturor compartimentelor economice și sociale ale statului român.

Așadar, 16 iunie 2001 rămâne un moment de referință în istoria țării noastre.

Vă mulțumesc.

 
  Ștefan Baban - intervenție cu titlul Deficiențele alegerilor locale;

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Ștefan Baban, din partea Partidului România Mare.

   

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

"Deficiențele alegerilor locale"

A trecut primul tur al alegerilor locale și ne pregătim cu nerăbdare pentru cel de-al doilea. Ne-am liniștit cu toții după aflarea rezultatelor finale care au adus în țara aceasta numai învingători și nici un învins. Dar nu despre acest subiect voi dori să prezint azi și acum impresiile mele personale, deoarece au curs valuri de cerneală pe această temă.

Mă voi referi astăzi doar la perioada premergătoare și de exercitare propriu-zisă a votului, precum și la neregulile semnalate în toată țara.

În primul rând, ceea ce a atras atenția atât reprezentanților partidelor politice, dar și alegătorilor au fost inexactitățile din lege pe care le-au afișat atât președinții de birouri electorale, cât și președinții comisiilor de votare. Au fost secții întregi de votare și circumscripții electorale care la anularea voturilor au interpretat după bunul lor plac legea, astfel încât atunci când au fost centralizate s-au descoperit neregulile respective. Și asta pentru că nimeni nu a fost interesat în a stabili în aceste birouri electorale și ca președinți de comisii de votare oameni care să aibă cât de cât o pregătire care să le permită însușirea corectă a articolelor unei legi. Nu ar fi fost rău dacă cu 2-3 zile înainte de data alegerilor li s-ar fi explicat acestora, de către persoane cu pregătirea de specialitate necesară, toată legislația în vigoare, pentru ca măcar o dată în țara aceasta lucrurile să fie bine făcute.

Apoi, meteahna edililor șefi din unele orașe de a schimba peste noapte numele străzilor și numerele blocurilor a dat multă bătaie de cap alegătorilor, dar și celor din secțiile de votare. Pentru că legea în vigoare prevede că pe listele speciale de votare sunt trecute doar persoane care și-au schimbat domiciliul cu cel puțin trei luni înainte de data votului, au apărut diferite situații hilare: unii alegători s-au trezit că nu pot vota pentru că datele de pe buletin nu corespund cu cele din listele comisiei de votare - mă refer la adresa de domiciliu - și au avut două variante - ori merg la serviciul de evidență informatizată a populației pentru efectuarea corecțiilor, ori renunță, ceea ce mulți dintre cei aflați în această situație au făcut. Tot hilar a fost și faptul că, în numeroase familii, soțul a votat la o secție de votare iar soția la alta, deși locuiesc în același apartament, dar au avut neșansa de a-și schimba în ani diferiți actele de identitate. Ca să nu mai vorbim de zelul unor membri ai comisiilor de votare, care le-au cerut alegătorilor și buletinul sau cartea de identitate și cartea de alegător, deși datele de pe ambele documente sunt identice, iar la aceste alegeri nu a fost permisă utilizarea cărții de alegător. Tot aici trebuie să menționăm și situația de la Snagov, unde peste 200 de persoane nu s-au regăsit pe listele de votare, neputând să-și exercite un drept democratic, deși autoritățile locale au încercat să dea vina pe aglomerația creată după ora 19,00.

Au fost localități în această țară unde urnele nu au fost suficiente, iar în cabinele de vot alegătorii au avut sfătuitori care i-au îndemnat unde să pună ștampila și cu cine să voteze. Și asta de față cu președinții comisiilor de votare, care nici măcar n-au încercat să rezolve această problemă. Tot președinții secțiilor de votare au fost aceia care au trimis la ora 19,00 urnele de votare mobile, pentru a reuși să mai acopere din absenteismul la vot, astfel că mulți alegători valizi și-au exercitat dreptul democratic de a vota pe cine vor ei și de a regăsi pe buletinul de vot pe cine vor alții.

Un alt aspect în neregulă și deloc de neglijat a fost proasta calitate de hârtie folosite la buletinele de vot, a tușului de ștampilă, precum și a autocolantelor, lucrurile acestea ducând la anularea unor buletine de vot, dar și la aflarea opțiunii de vot până la introducerea acestora în urne. Și asta pentru că acele firme care au tipărit buletinele de vot au fost nevoite, pentru a răsplăti facilitatea acordată de mai marii județelor, să-și reducă cheltuielile la nivelul minim pentru a se încadra în ofertele prezentate și pentru a putea acoperi comisionul datorat pentru acest favor.

Tot în zona votului, în unele circumscripții electorale campania a continuat, cetățenii fiind îndemnați să voteze un candidat sau altul, sau chiar pe cel aflat în funcție, pentru că, vezi Doamne, dacă aceștia nu s-ar menține la putere nu s-ar mai moderniza drumul național sau local, nu s-ar mai continua aducțiunea de apă, nu s-ar mai prelungi conducta de gaz metan și în cartierele mărginașe etc. Unii dintre candidați, înarmați cu tupeu și bani, au încântat alegătorul înainte de a păși pragul secțiilor de votare cu mici, bere și bani, pentru că, în definitiv, în război, totul este permis.

Dintre neregulile preelectorale, aș dori să menționez împiedicarea unor candidați de a-și afișa propriile bannere și materiale electorale pe motive puerile și ilegale, inventate de primarii în funcție, de genul mărimii afișelor și a bannerelor, a stâlpilor și a panourilor publicitare, deși cu doar ceva timp înainte își dăduseră consimțământul, acceptând că toate acestea sunt legale, conform contractelor de reclamă și publicitate încheiate de partidele politice. Să ne mai aducem aminte și de bătăile încasate de unii candidați, indiferent de funcțiile pentru care urmau să candideze, de controalele la sânge făcute de primării la firmele concurenței politice sau chiar de șicanele făcute cetățenilor care și-au exprimat simpatiile politice față de opoziție.

În concluzie, alegerile locale electorale au fost mai prost organizate decât în anul 2000. Poate în turul al doilea aceste situații să fie rezolvate, pentru că, nu-i așa?, din orice greșeală se învață. Dar asta se poate întâmpla doar în cazul în care se dorește ca procesul electoral să fie unul de nivel european, care să permită și cetățeanului român să-și exercite un drept democratic obținut cu sânge în Decembrie 1989.

Vă mulțumesc.

 
  Liana Elena Naum - declarație politică intitulată Mangalia, poarta de intrare în Europa;

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Liana Naum.

   

Doamna Liana Elena Naum:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Mangalia, poarta de intrare în Europa".

Mangalia, oraș-port cu vechi tradiții culturale, este locul în care de 2500 de ani demonstrăm binecuvântarea acestui lăcaș de toleranță pentru civilizațiile și etniile care l-au populat de-a lungul timpului.

Cei 41 de mii de locuitori de diverse etnii și religii trăiesc în ritmul unui oraș cu o economie puternică. După 1990, investițiile străine au consolidat baza industrială existentă: cea mai mare investiție a concernului coreean "Daewoo" - "Daewoo Mangalia Heavy Industries", fabricile de confecții cu capital majoritar german, alte investiții din Belgia, Grecia, Turcia, Italia și Olanda.

Industria alimentară, transportul naval, marile societăți de turism, întreprinderile mici și mijlocii completează imaginea unui oraș cu o economie dezvoltată.

Rolul administrației locale, prin instituția primăriei municipiului Mangalia, este esențial pentru buna administrare și valorificare a potențialului social, economic și cultural al orașului.

Primăria Mangalia este de altfel prima instituție publică din România ale cărei servicii au fost certificate ISO 9001, document ce atestă calitatea serviciilor oferite cetățenilor, primăria municipiului Mangalia primind și premiul român pentru calitate "j.M. Juran", pe 2001.

O preocupare primordială a administrației locale, cu impact direct asupra cetățenilor, este schimbarea înfățișării orașului. Mangalia este astăzi recunoscut ca unul dintre cele mai curate orașe din România, cu cea mai mare parte a străzilor complet reabilitate.

Siguranța circulației, ordinea și liniștea publică sunt asigurate prin funcționarea primului sistem de monitorizare a circulației și ordinii publice din România, Mangalia devenind astfel și prima prezență în direct pe internet a unui oraș din România.

Nota specifică de alb ce caracterizează orașul este conferită de aspectul îngrijit al fațadelor clădirilor și locuințelor particulare, renovate și zugrăvite prin contribuția agenților economici locali.

Tinerii sunt privilegiați în Mangalia, orașul cu cel mai mare număr de locuințe pe cap de locuitor construite în România după '89.

Facilitățile acordate de altfel de administrația locală investitorilor și agenților economici - scutiri de taxe, concesionare de teren - reprezintă unul din secretele prin care reprezentanții comunității de afaceri sunt atrași în investițiile sau acțiunile sociale ale orașului.

Prima emisiune de obligațiuni municipale după cel de-al doilea război mondial a permis primăriei Mangalia să investească în repararea falezei și în construcția unei săli de sport olimpice.

Abordarea problemelor sociale se face la Mangalia din perspectiva colaborării reciproce. Familiile sărace sau persoanele cu venituri mici beneficiază de reduceri la impozitele și taxele locale, iar problema locuințelor familiilor fără case se rezolvă prin proiectele susținute de municipalitate.

Unul dintre cele mai reușite proiecte la nivel național este proiectul de integrare socială a rromilor - spații de locuit, terenuri agricole, program de alfabetizare.

Schimbarea imaginii municipiului Mangalia s-a realizat nu numai la nivel național. Deschiderea către lume, stabilirea de relații strânse de colaborare cu instituții, firme, organizații guvernamentale și neguvernamentale din țările Comunității Europene și nu numai au contribuit esențial la impunerea imaginii orașului Mangalia la nivel internațional.

Viața culturală este puternic reprezentată de numeroase activități culturale - spectacole de muzică, poezie, lansări de carte, vernisaje și expoziții.

Mangalia înseamnă însă în ultimii ani manifestările Festivalului Callattis, Gala tânărului actor și Festivalul Internțional "Zile și nopți de literatură".

Așezarea privilegiată, atributele naturale, implicarea directă a cetățenilor și preocuparea administrației locale pentru valorificarea potențialului și oportunităților zonei sunt factori ce au transformat Mangalia în unul dintre cele mai frumoase orașe din România, de fapt poarta de intrare în Europa.

Și, pentru că mâine va fi validat Consiliul local și primarul ales pentru a treia oară, doresc să le urez succes și de la această tribună.

Vă mulțumesc.

 
  Antal Istvan - intervenție numită: Aplicarea legislației în vigoare pentru infractorii de drept comun;

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Antal Istvan.

   

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Intervenția mea se numește "Aplicarea legislației în vigoare pentru infractorii de drept comun".

Biroul meu parlamentar din teritoriu a fost sesizat în legătură cu creșterea fenomenului infracțional pe raza localității comunei Racoș din județul Brașov. Menționez că eu sunt deputat de Harghita, dar m-am născut în județul Brașov și este vorba chiar de satul meu natal, de care mă simt atașat și pentru care, în calitatea mea de deputat, mă simt responsabil, unde trăiește și astăzi mama mea în vârstă de 78 de ani.

Aceste fenomen din comuna Racoș a început la mijlocul anilor '90. Relatări despre infractorii din comună au fost numeroase dar intervențiile oamenilor de ordine nu au avut rezultatul scontat.

În ultima perioadă, întreaga comunitate trăiește în incertitudine pentru că infractorii au început să acționeze și la lumina zilei, drept dovadă este evenimentul care s-a petrecut recent, la data de 8 iunie, când, în plină zi, a avut loc un jaf calificat. IPJ Brașov a reacționat prompt, a făcut cercetările necesare și a identificat infractorii, conform dosarului nr.47 IPJ, dar stupoare în rândul localităților comunei: la două zile după identificarea lor, datorită deciziei procuraturii, infractorii se plimbă în continuare prin localitate și amenință în continuare populația pașnică.

Atrag atenția asupra faptului că unul dintre infractorii identificați are la activ peste 40 de dosare, fără să fie condamnat.

Evenimentele relatate prezintă o agravare îngrijorătoare, având în vedere faptul că, până acum, spargerile de case se petreceau noaptea și vizau locuințele bătrânilor care locuiau singuri într-un imobil, iar mai nou teroarea este prezentă și în timpul zilei.

Cu câțiva ani în urmă, un bătrân din localitate a fost lovit cu toporul și a decedat, în urma loviturii primite, după câteva zile, într-un spital din Brașov, iar expertiza a făcut tot posibilul să mușamalizeze cazul.

Domnule ministru de interne,

Având în vedere cele relatate, vă rog respectuos să analizați, în modul cel mai serios, starea de fapt existentă, în prezent, pe raza localității Racoș și să dispuneți luarea măsurilor în vederea stopării acestui val de violențe care riscă să degenereze într-un conflict între locuitorii din localitate.

Personal, v-aș sugera să organizați o dezbatere publică, în prezența tuturor organelor responsabile pentru restabilirea liniștii în rândul populației din Racoș, garantarea siguranței de zi cu zi, garantarea aplicării legii pentru toți cei care comit infracțiuni, la care să invitați consiliul local, reprezentantul primăriei, al procuraturii din județ, reprezentanții ONG-urilor și ai partidelor politice din județ, pentru a încerca stoparea acestui val de violențe.

A fost de datoria mea, doamnelor și domnilor, să vă relatez acest eveniment nefericit pentru a preveni declanșarea unui conflict din cauza neglijenței organelor abilitate, prin nerespectarea obligațiilor care le revin acestora conform legislației în vigoare. Nimeni nu are dreptul să terorizeze o comunitate, iar cine o face trebuie să fie pedepsit prompt de forța legii.

Menționez că m-am adresat în scris și domnului ministru de interne și domnului ministru al justiției pentru a soluționa cazul cât mai urgent posibil.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
  Maria Lazăr - marcarea unui moment important în relațiile româno-chineze vizita președintelui Chinei, Hu Jintao, în România;

Doamna deputat Maria Lazăr.

   

Doamna Maria Lazăr:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În aceste zile, relațiile româno-chineze marchează un nou moment de importanță istorică, prin vizita în țara noastră a președintelui Republicii Populare Chineze, Hu Jintao.

Remarcabil este faptul că, în programul său, înaltul oaspete, însoțit de o numeroasă delegație, a fost oaspetele Parlamentului României, fiind primit de președinții celor două Camere. Cu acest prilej, președintele Republicii Populare Chineze a rostit un discurs excelent, în fața senatorilor și deputaților, a reprezentanților unor importante instituții de interes național. Marcând împlinirea a 55 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și Republica Populară Chineză, președintele Chinei a făcut un succint bilanț al relațiilor reciproce, subliniind prietenia strânsă care leagă cele două popoare, din vremuri îndepărtate și care s-au consolidat până în zilele noastre. Această durabilitate a fost susținută de relațiile prietenești și sprijinul reciproc pe multiple planuri. La consolidarea acestui proces, un aport deosebit și l-au adus și Parlamentele celor două țări.

Semnificativ este faptul că, în momentele grele pe care le-au traversat, cele două țări și-au dovedit fidelitatea și mai ales sprijinul reciproc. Chiar dacă, în prezent, sistemele politice din cele două țări sunt diferite, acest lucru nu reprezintă un obstacol în calea dezvoltării unor relații foarte bune, acum și în viitor, dimpotrivă s-a creat o bază mai largă de cooperare, mai ales în perspectiva aderării și integrării României în structurile euroatlantice.

Așa cum a afirmat președintele Hu Jintao, aceste raporturi foarte bune se vor materializa în continuare, prin extinderea cooperării economice și comerciale, în special dezvoltarea investițiilor și a tehnicii, lărgirea colaborării culturale în domeniul învățământului și al sănătății.

De comun acord, conducerile de stat din România și China au hotărât consolidarea cooperării pe plan internațional, lupta comună împotriva terorismului, a pericolului conflictelor și războaielor ce amenință popoarele, militând pentru pacea și securitatea internațională.

Prin vizita efectuată în România, președintele Republicii Populare Chineze a dovedit că poporul din cea mai mare țară a lumii nutrește sentimente de prietenie și apreciere solide față de poporul român, că avem în China un prieten de nădejde sincer și loial pe care ne putem baza.

Și în final aș vrea să-mi declar nemulțumirea pentru faptul că, în presa din România, s-a arătat că sala Parlamentului, în fața căreia înaltul oaspete a ținut acel discurs excelent, a fost o sală de umplutură, ceea ce nu este adevărat, și îmi exprim regretul pentru acest mod de a trata un eveniment de o asemenea importanță și poate că cei care au arătat acest lucru nu au știut că, pe lângă deputați și senatori, în sală, au fost invitați reprezentanți ai instituțiilor de bază ale statului nostru, din organizații neguvernamentale. Deci îmi exprim acest protest de la tribuna Parlamentului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
  Amalia Bălășoiu - intervenție cu tema 5 iunie - ziua mondială a mediului;

Doamna Amalia Bălășoiu.

   

Doamna Amalia Bălășoiu:

Domnule președinte,

Stimate colege, stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "5 iunie - Ziua Mondială a Mediului".

În ultimele decenii, introducerea și răspândirea diverselor procese entropice au condus la o reală criză a mediului. În fostele țări socialiste, proprietatea colectivă asupra mijloacelor de producție, planificarea centralizată și respingerea profitului drept mobil al acțiunii economice au condus la instalarea unui adevărat dezastru ecologic în regiuni ce au devenit deja notorii. "Triunghiul negru" format din Silezia de Sus, Estul Germaniei și Boemia este foarte cunoscut din acest punct de vedere. La fel de cunoscute sunt și fenomenele ireversibile petrecute în Marea de Aral. La toate aceste realități negative, se adaugă centralele nucleare de tipul celei de la Cernobâl, care reprezintă permanente amenințări ale mediului.

În țările cu economie de piață, dezastrul ecologic este mai puțin evident. Aceasta nu înseamnă însă că aerul, apa și solurile - triunghiul vieții - ar fi într-o stare mult mai bună. Începând cu anul 1972, anul în care a avut loc Conferința asupra mediului de la Stockholm, și până în prezent, au fost puse în circulație peste 60 de interpretări ale conceptului de dezvoltare economică durabilă. Punctul de vedere larg acceptat este cel de dezvoltare durabilă, în cadrul căreia se urmărește interacțiunea și compatibilitatea a patru sisteme: economic, uman, ambiental și tehnologic. Pentru realizarea condițiilor de compatibilitate a celor patru sisteme, strategia dezvoltării durabile include, ca un element esențial, simultaneitatea progresului în toate cele patru dimensiuni. În țara noastră, o asemenea viziune asupra problematicii mediului a fost susținută, încă din anul 1976, de către academicianul N.N. Constantinescu.

Luând în considerare legătura indisolubilă dintre economie și mediu, trebuie arătat faptul că evenimentele se derulează în condițiile în care oamenii par să descopere acum, după ani de indiferență, că activitatea lor se desfășoară într-un mediu plin de viață pe care aceștia îl transformă. Până acum câteva decenii, sfera economică funcționa sau mai bine zis dorea să funcționeze ca un tot independent de biosferă, iar legile sale le ignorau pe cele ale naturii.

Amenințările ecologice de natură globală, care alterează în prezent mediul, reamintesc realități foarte simple, ce au fost multă vreme uitate, și anume că atingerea bunăstării sociale nu se reduce la o simplă acumulare de bunuri și servicii.

Principala mutație care trebuie să se producă în mentalitatea curentă ar fi aceea de substituire a interesului economic imediat noțiunii de interes privind conservarea patrimoniului generațiilor viitoare. Pe această linie de gândire, trebuie încercată conceperea unei politici economice care, în loc să supună biosfera constrângerilor furnizate de logica profitului imediat și a lucrurilor neînsuflețite ce trebuie să primeze, să încerce să organizeze, în primul rând, gestionarea corespunzătoare a ființelor vii și a resurselor naturale, pe baza cărora să se fundamenteze politici de mediu realiste.

Principalele elemente de departajare a trăsăturilor politicilor de mediu de cele ale politicilor social-economice le reprezintă zonele de operare, întinderea temporală, capacitatea de a influența prin factorii interesați și zona juridică de acțiune.

În prezent, în cadrul strategiei de ansamblu privind politicile de protecție a mediului, se disting două orientări caracteristici: strategia cu caracter anticipativ și strategia de integrare.

Strategia cu caracter anticipativ s-a realizat, în mod progresiv, în cursul ultimilor două decenii, prin aplicarea unor metode diferite. Aceste metode au inclus studii de previziune (prognoze) privind creșterea economică și progresul tehnic în anumite sectoare ce pot influența calitatea mediului, precum și evoluția consumului de resurse naturale și a nivelului producției de deșeuri; extinderea utilizării principiului "cine poluează plătește" și a stabilirii prețului resurselor; întrebuințarea pe scară mai largă a studiilor de impact asupra mediului în cadrul concepției și planificării proiectelor; controlul tot mai puternic al producției și folosirii produselor chimice.

Strategia de integrare este adesea strâns legată de strategia cu caracter anticipativ, acestea completându-se reciproc. După declarația din 1985, țările membre ale OECD acordă o importanță deosebită integrării. În acest context, integrarea se poate manifesta sub două forme: a) în domeniul formulării obiectivelor politicilor de protecție a mediului; b) în domeniul perfecționării mijloacelor pentru a atinge aceste obiective, atât în interiorul mediului, cât și între mediu și celelalte sectoare ale economiei.

În general, în România, prin sistemul politicilor de mediu se definește ansamblul de politici privind regimul substanțelor și al deșeurilor periculoase, al îngrășămintelor chimice și al pesticidelor, al asigurării protecției împotriva radiațiilor ionizante și securității surselor de radiații, al protecției resurselor naturale și conservării biodiversității, regimul protecției apelor și a ecosistemelor acvatice, regimul protecției atmosferei, regimul protecției solului, subsolului și al ecosistemelor terestre, regimul ariilor protejate și al monumentelor naturii, regimul protecției așezărilor umane și alte activități care constituie tot atâtea subsisteme ale activității generale intitulată politica de mediu.

În fundamentarea și elaborarea unei politici economice eficiente...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimată colegă,

Văd că prezentați o dizertație pentru licență. Totuși...

 
   

Doamna Amalia Bălășoiu:

Închei acum.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog frumos.

 
   

Doamna Amalia Bălășoiu:

E ziua mediului și am considerat...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

E foarte frumoasă lucrarea, dar chiar vă puteți înscrie la doctorat cu ea.

 
   

Doamna Amalia Bălășoiu:

Mulțumesc. Am doctoratele în alte domenii. Dar o să țin cont.

În fundamentarea și elaborarea unei politici economice eficiente, care ia în considerare componenta ecologică, este evident rolul crucial al activității de cercetare și dezvoltare și al tehnologiilor utilizate. Acestea determină atât caracteristicile capacității de producție ale economiei, cât și măsura în care obiectivele privind dezvoltarea durabilă sunt realizabile și cu ce preț. Este evident că guvernul joacă un rol major în asigurarea tranziției spre paradigma tehnologică, care susține faptul că este necesar tot mai mult capital creat și acumulat de om pe măsură ce resursele naturale scad. Pe de altă parte, este necesar să se plaseze bani în domeniul unei cercetări competitive în aceste domenii, îndepărtându-se barierele de piață privind introducerea unor astfel de tehnologii și asistarea în programele demonstrative. Totuși, este clar că numai Guvernul poate promova direct tehnologiile "curate", iar majoritatea acțiunilor vor trebui să fie realizate de sectorul privat.

Necesitatea cadrului instituțional capabil să permită conceperea unei politici eficiente este cu atât mai presantă cu cât diferențele de cost presupuse de utilizarea diverselor strategii politice sunt tot mai mari pe măsură ce timpul trece. În vreme ce în perioada de început a utilizării politicii de protecție erau realizabile îmbunătățiri semnificative ale calității mediului, cu costuri relativ scăzute, aproape indiferent de instrumentul de politică utilizat, în prezent apare tot mai clar, în special în domeniile unde progresul n-a fost prea semnificativ, că problema costurilor ar putea deveni tot mai acută dacă instrumentele nu sunt selectate cu grijă. de aceea consider că trebuie să avem grijă să conservăm patrimoniul natural pentru generațiile viitoare.

Vă mulțumesc.

 
  Ráduly Róbert-Kálmán - referire la câteva aspecte în ceea ce privește aplicarea Legii privind alegerile locale;

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc celor care au înțeles că se apropie ședința dezbaterilor actelor normative și au depus în scris. Totuși, pentru o ultimă intervenție, dau cuvântul domnului Ráduly Róbert, care probabil va avea o ultimă intervenție în Parlament, după ce a fost ales primar al municipiului Miercurea Ciuc.

   

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu nu aș fi așa de optimist ca dumneavoastră că e o ultimă intervenție. Este una dintre ultimele intervenții înainte de a-mi da demisia din Parlamentul României, al cărui membru am fost cu onoare timp de aproape 8 ani.

Revenind la intervenția mea de astăzi, domnule președinte, doamnelor și domnilor deputați, aș vrea să mă refer la două aspecte pe care le-am constatat în ceea ce privește aplicarea în practică a Legii privind alegerile locale. Biroul electoral ar fi trebuit, conform acestei legi, ca să asigure interpretarea unitară a prevederilor legii pe teritoriul administrativ-teritorial al României. Din nefericire, am două exemple în care acest lucru nu s-a întâmplat. Pe de o parte, la noi, în județul Harghita, în ceea ce privește numărul de susținători pentru candidații independenți, doi eminenți juriști, președintele judecătoriei locale, respectiv vicepreședinte al tribunalului județean, au găsit o interpretare foarte originală: înșiși dânșii au spus că trebuie interpretat textul de lege în spirit democratic, astfel încât să se asigure un acces cât mai lesnicios candidaților independenți la alegerile locale. Drept urmare, textul care era de genul "1%, dar nu mai puțin de" și se stabilea un număr, dânșii au spus că, în legislația românească, "dar nu mai puțin" se interpretează "sau" și au acceptat aceste candidaturi și cu mai puține semnături, decât acest text de lege prevedea foarte clar. Deci au fost singurul județ și singurele situații din România în care m-am documentat, a fost o interpretare extraordinar de democratică a acestei legi.

Al doilea aspect este unul și mai neplăcut, pentru că, aici, pe de o parte, eu am solicitat și un punct de vedere, o hotărâre de interpretare din partea Biroului Electoral Central, ceea ce nu am primit nici până în ziua de astăzi: este legat de faptul că au fost persoane care au candidat deopotrivă ca independenți și pe liste ale unor partide, de exemplu ca independent pentru primar și pe lista UDMR sau pe lista Forumului Democrat German pentru consilieri locali. În aceste situații, lucru nu neapărat fără precedent în România, judecătoriile în cauză, respectiv Judecătoria din Miercurea Ciuc și Tribunalul din Tg.Mureș au dat soluții diferite. La Miercurea Ciuc, în conformitate cu voința legiuitorului, pentru că eu personal am întrebat câțiva colegi juriști din Comisia juridică, dânșii mi-au spus foarte clar că voința legiuitorului în ceea ce ne privește a fost ca să nu poată să candideze o persoană ca independent și ca membru de partid în același timp. Deci în Harghita s-a dat o soluție în această în speță, așa cum a fost voința legiuitorului și a fost constatată nulitatea de drept a ambelor candidaturi. În schimb, în Mureș, s-a dat o soluție contrarie și au spus că poți să candidezi ca independent pentru funcția de primar și pe listele unui partid, în speță a fost lista UDMR în ceea ce privește consiliul local, ceea ce spun că este contrar voinței legiuitorului.

Iată că, orice lege fiind perfectibilă, eu am ținut neapărat ca să precizez aceste aspecte, aici, de la tribuna Parlamentului, în naivitatea mea că cei care vor veni după noi, în următorul mandat, în această Cameră, o să citească și stenogramele, și intervențiile noastre, inclusiv cea de astăzi și o să găsească soluții juridice și pentru aceste spețe, ca să fie, într-adevăr, legislația privind alegerile locale unitară în România.

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru răbdare și pentru înțelepciune.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Pleșa depune intervenția în scris, așa cum au depus și domnii Ion Bozgă, Gheorghe Popescu, Vasile Miron, Victor Bercăroiu, Mihai Tudose, Ionel Marineci.

 
     

(Următoarele intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință.)

 
    Alexandru Mocanu - declarație cu titlul: Alegere cu dar și comportamentul stalinist al prefectului Nițulescu!;

Domnul Alexandru Mocanu:

"Alegere cu dar și comportamentul stalinist al prefectului Nițulescu!"

În pofida sondajelor mincinoase, dar plătite cu bani grei din bugetul județului, la 6 iunie a.c., în Teleorman, altădată județ considerat eminamente "roșu", PSD nu a obținut decât 38%, iar restul de 62% din voturi a revenit partidelor din opoziție. Astfel, cele 33 de mandate de consilieri județeni au fost alocate după cum urmează: 15 mandate PSD, 15 mandate Alianța D.A., PNL-PD și 3 mandate PRM. Conducerile celor 3 partide de opoziție, PNL-PD-PRM, au convenit o înțelegere politică prin care acestea să-și asume răspunderea conducerii autorității județene deliberative în următorii 4 ani.

Înțelegând că nimic nu poate fi mai păgubos pentru Teleorman și teleormăneni decât a-l lăsa încă 4 ani pe "vătaful" Liviu Nicolae Dragnea cu mâna în banii publici, conducerea Alianței a mers până acolo încât a invitat PRM Teleorman să preia funcția de președinte al consiliului județean (deși avea numai 3 mandate din totalul de 33!), cu sprijinul celor 15 consilieri ai PNL și PD. În plus, PRM primea și un pot de vice-primar în municipiul Alexandria.

Numai că, așa cum a relatat toată presa locală și centrală, președintele Organizației județene Teleorman a PRM, domnul Doru Tudor Lucian, "Florea Buga, a jucat strâmb!" El a fost un fel de "cal troian" pentru reprezentanții Alianței, în sensul că s-a dovedit a fi un perfid, lipsit de bărbăție, care una spune și alta face, după care face pe nisnaiul la televizor! La fel ca el au procedat și consilierii județeni aleși ai PRM, Ion Putineanu, Viorel Mușat Ștefănescu și Romeo Ianculescu, care au ales să-l sprijine pe "vătaful" Dragnea pentru înca 4 ani în funcția de președinte al consiliului județean.

Care să fi fost motivele reale pentru care consilierii PRM - mânuiți cu dibăcie de păpușarul Florea Buga - au refuzat ca funcția de președinte al consiliului județean să revină organizației județene a PRM, în fapt, unuia dintre ei? În același timp, pentru a-l susține pe Dragnea, au consimțit cu prezența lor la simulacrul de ședință de constituire a noului consiliu, încălcând astfel dispoziția conducerii centrale a PRM, care, încă din 9 iunie a.c., interzisese consilierilor PRM aleși să participe la astfel de ședințe înainte de 20 iunie a.c.! Ce a fost atât de important pentru organizația județean a PRM, spre a-și asuma acest risc? În ce oare a constat câștigul organizației județene a PRM, încât domnul Buga și cei 3 consilieri aleși și-au permis să refuze postul de președinte al consiliului județean, ca și pe cel ce viceprimar al municipiului Alexandria și, în același timp, să nesocotească dispoziția președintelui C.V. Tudor?

Personal, nu pot înțelege gestul lor. Să fi considerat Florea Buga că PRM nu are oameni capabili pentru a ocupa asemenea funcții? Dacă-i așa, atunci ce va face PRM în eventualitatea unei participări la o viitoare guvernare, pe care anunță că și-o dorește atât de mult? O organizație județeană ca cea a PRM nu se va mai întâlni cu o astfel de oportunitate, cel puțin în viitorul previzibil. Am fost sunat de mai mulți lideri județeni ai PRM din Alexandria, Roșiorii de Vede, Zimnicea și câteva comune mari, care, întrebându-mă ce s-a întâmplat, și-au exprimat stupefacția față de refuzul președintelui Buga de a prelua președinția consiliului județean. În plus, aceștia susțin că despre acest refuz nu s-a știut și nu s-a discutat nimic în organismele lor județene de conducere!

Și atunci, în mod obsesiv, revine întrebarea: De ce au procedat astfel? De ce au dat cu piciorul unei astfel de oferte certe? Înclin să cred că teleormănenii au dreptate. Mă refer la teleormănenii, care, de 5 zile, vorbesc deschis despre faptul că domnul Doru Tudor Lucian, Buga și cei 3 consilieri PRM s-au "vândut" pe bani grei și asta numai pentru interesele lor personale!

Negăsit o motivație credibilă, cu toate că mi-e greu să admit, înclin să dau crezare informațiilor din presa centrală, potrivit cărora domnii Buga, Putineanu, Ștefănescu și Ianculescu ar fi primit 250.000 de euro de la Dragnea în schimbul votului acordat pentru președinția consiliului județean! Adică, 10 (zece) miliarde de lei!

Dacă domnul Buga nu va aduce rapid argumente sau probe solide, de netăgăduit și verificabile, prin care să justifice credibil decizia de a refuza președinția consiliului județean, mă tem că la Teleorman PRM va înregistra o pierdere masivă de electorat. Degeaba dai din gură, că: "PSD este corupt!", că: "PSD este un partid de tip mafiot!" sau că: "PSD este un partid clientelar!" etc., dacă atunci când ai ocazia să-l dai jos din jilțurile puterii și să-i scoți mâinile hrăpărețe din banul public, tu, reprezentantul unui partid justițiar... "te faci că plouă!" Ba, mai mult, te așezi la masă cu hoții și, ca partid, te mulțumești numai cu o ciozvârtă! După părerea mea, un lucru este sigur: în 28 noiembrie a.c., PRM Teleorman va plăti scump această opțiune!

Dar ședința de constituire a noului consiliu județean a avut și multe elemente de nelegalitate procedurală sau de forțare a legii, printre care chiar ordinul de convocare semnat de prefect. Contrar legii, consilierii aleși nu au primit ordinul de convocare în scris și cu precizarea ordinii de zi. De conținutul acestuia au luat cunoștință din presa locală abia în dimineața zilei de 10.06.2004, când urma să aibă loc ședința. De reținut că la acea dată și oră nu se comunicase încă rezultatul oficial al scrutinului din 6 iunie, și nici nu erau depuse la Curtea de Conturi, conform legii, rapoartele mandatarilor financiari, fără de care nu se poate face vaidarea mandatelor.

Dar pentru prefectul Nițulescu Teodor, "micul Stalin", cum îl "alintă" teleormănenii, sau "baron de Teleorman", cum îl numește presa, aceste amănunte nu au nici o importanță. Oricum, pentru el respectarea legii este ultimul lucru care îl preocupă. Drept dovadă este implicarea sa directă și la vedere în campania electorală, unde a însoțit și a susținut candidații PSD din Alexandria, Roșiorii de Vede, Videle, Zimnicea, Vârtoape, Dobrotești și Obreasca, ca să dau numai câteva exemple.

Acum, după ce și-a văzut colegul de "ciordeală" înscăunat ca președinte al consiliului județean pentru încă 4 ani, "baronul de Teleorman", Teodor Nițulescu, iese în conferința de presă din 11 iunie a.c. și, ca un adevărat discipol al "marelui Talin", trece direct la amenințări: "Primaii altor partide vor avea probleme în a-și realiza platforma-program din campania electorală, deoarece din partea consiliului județean sprijinul va fi, clar, numai pentru primarii partidului nostru!"

Atrag atenția Biroului Electoral Central ca și domnului prim-ministru Adrian Năstase că această declarație este de o gravitate extremă, pentru: este făcută în plină campanie electorală (înainte de turul II) de către prefect, persoană căreia îi este interzisă prin lege orice manifestare în favoarea sau defavoarea unuia sau altuia dintre candidați, or, această declarație este făcută cu scopul evident de a influența alegătorii ca în turul II să voteze numai candidații PSD, pentru că altfel localitatea respectivă nu va beneficia de fonduri de la consiliul județean; trădează un anume "mecanism" transmis de la centru către liderii PSD din teritoriu privind cum anume să se împartă banii publici, dacă doriți, aceasta este identică cu de-acum celebre declarație cu "pixul lui Mischie": "Începând din acest moment, politic vorbind, PNL nu mai există în Teleorman și nu va mai exista, iar, tot din punct de vedere politic, PD-ul și ce a mai rămas din el se va desființa!"

Omul politic Nițulescu nici nu a observat (sau poate a observat și de aceea se comportă ca un disperat!?) că Alianța D.A., în Teleorman, a obținut același scor ca și PSD-ul! Și atunci, cum își permite să jignească în asemenea mod pe cei peste 75.000 de teleormăneni care au votat Alianța?

Acestea fiind spuse, cer domnului prim-ministru Adrian Năstase să-l demită de urgență pe acest politician care încalcă grosolan legea și, de la o vreme încoace, are un comportament din ce în ce mai dictatorial și, oricum, în disprețul total al legii. Dacă e să dăm crezare zvonurilor din preajma sa, acest comportament ilegal și abuziv este premeditat, pentru că individul se vrea imediat afară din funcție, spre a putea candida la toamnă pentru nițică... imunitate parlamentară! Ce părere au despre această ipoteză domnii Adrian Năstase și Ion Iliescu?

    Dan Brudașcu - declarație politică: Presa și democrația;

Domnul Dan Brudașcu:

"Presa și democrația"

Recenta campanie electorală pentru alegerile din 6 iunie a.c. a scos în evidență, încă o dată, faptul că o bună parte a presei românești manifestă, în continuare, partizanat politic. Amintesc, în acest sens, faptul că atât la nivel județean, cât și în presa centrală acest lucru este tot mai evident. Astfel, atât unele publicații, cât și unele posturi de radio și televiziune fie au marginalizat constant anumite partide politice, îndeosebi P.R.M., anagajându-se în autentice campanii de linșaj mediatic, fie nu au mai făcut nici un secret din opțiunea lor favorabilă Puterii sau unora dintre partidele înscrise în cursa electorală.

Ceea ce este și mai frapant este faptul că o parte a acestor publicații sau posturi de radio și TV se consideră independente. În aceste condiții, se pune întrebarea, firească, în ce constă independența pe care acestea o reclamă atât vreme cât, așa cum s-a întâmplat și pe parcursul recentei campanii, materialele publicate sau difuzate au avut un caracter de evident angajament politic?

În general, în orice economie de piață, producătorii de mărfuri sau servicii sunt obligați, prin lege, să aducă la cunoștința potențialilor beneficiari, prin etichete lipite pe ele, caracteristicile acestor produse sau servicii pentru ca toți cei interesați să poată alege în deplină cunoștință de cauză. Din acest punct de vedere consider nepotrivit ca pe manșeta unui ziar sau din declarațiile unor redactori de radio și TV să rezulte o așa-zisă independență, iar din materialele publicate sau difuzate să reiasă un incontesatabil partizanat politic.

Făcând afirmațiile de mai sus, vrem să se înțeleagă că nu ne opunem libertății totale a presei, dar solicităm, cum e și firesc, onestitate și din partea reprezentanților acesteia. Credem că ar fi mult mai cinstit ca publicațiile sau posturile de radio și TV să nu inducă în eroare pe cititori, ascultători sau telespectatori pretinzând că sunt independente. Mai cinstit ar fi ca pe manșetele publicațiilor să apară, după caz, precizarea: "Publicație pro-guvernametnală" sau "Publicație anti-guvernamentală", iar la începutul fiecărei emisiuni de știri pe posturile de radio și TV să se facă aceleași precizări. Cititorii, ascultătorii sau telespectatorii ar avea, astfel, posibilitatea de a citi sau urmări, în raport cu propriile opțiuni politice sau din curiozitate, materialele de presă scrisă sau audio-vizuală care îi interesează. Nu mi se pare onest să se afirme că este vorba de o publicație sau un post audio-vizual independent(ă) atâta vreme cât numai cei care au orbul găinilor nu se pot convinge de contrariu.

Cred că, într-un stat de drept, nimeni nu poate fi mai presus de lege, iar presa trebuie să admită și ea acest principiu democratic.

Având în vedere cele întâmplate, ca și folosirea presei în scopuri politice și nu de informare, așa cum se petrece în țările lumii civilizate, voi propune Parlamentului României un proiect legislativ pentru clarificarea statutului presei scrise și audio-vizuale din România și a raportului acesteia cu partidele politice.

    Ioan Timiș - marcarea unei sărbători de suflet pentru poporul român: 26 iunie, ziua drapelului național;

Domnul Ioan Timiș:

Domnule presedinte,

Doamnelor si domnilor colegi

In fiecare an, la data de 26 iunie, se sarbatoreste in Romania "Ziua Drapelului National". Cu acest prilej, ma simt deosebit de onorat de a ma adresa domniilor voastre in incercarea de a rememora momentele solemne care au marcat instituirea acestei sarbatori de suflet pentru poporul roman.

La 14/26 iunie 1848, pentru prima data, drapelul national, albastru, galben, rosu, a fost decretat ca simbol national de Guvernul revolutionar provizoriu din Tara Romaneasca. De asemenea, Constitutia din 1991 prevede ca drapelul tricolor este un simbol national alaturi de stema, sigiliu si imn.

Atribut si simbol al patriei, drapelul tricolor a fost onorat permanent, in el fiecare generatie identificandu-si trecutul, prezentul si viitorul neamului. Este acel simbol care le-a dat romanilor taria florii de piatra, taria de a fi ei insisi si intelepciunea de a nu se teme de ploi si furtuni ci de a cauta mereu sa mearga inainte in intampinarea vremurilor bune.

Tricolorul romanesc - rosu, galben si albastru - se constituie astfel intr-un arc peste timp, intr-un curcubeu al unitatii si sufletului romanesc.

Drapelul a fost, este si nu va inceta sa fie simbolul romanismului si al Romaniei. El reprezinta Unitatea, Independenta si Taria romanilor alaturi de istoria, limba si credinta lor. Pentru toate acestea, tricolorului trebuie sa I se acorde onorul permanent si sa fie pastrat cu sfintenie.

Va multumesc pentru atentie.

    Iosif Armaș - omagiu poetului nostru național, Mihai Eminescu, la 115 ani de la trecerea poetului în neființă;

Domnul Iosif Armaș:

Domnule presedinte,

Stimati colegi

In timpul care-mi este alocat pentru interventia mea politica de astazi vreau sa aduc un omagiu celui care a fost supranumit "Luceafarul poeziei romanesti", poetul nostru national Mihai Eminescu.

Comemoram astazi 115 ani de la trecerea in nefiinta a celui care a marcat, prin frumusetea versurilor sale, generatii intregi de iubitori de frumos.

Mihai Eminescu s-a nascut la Ipotesti, judetul Botosani, la 15 ianuarie 1850, fiind al saptelea din cei 11 copii ai caminarului Gheorghe Eminovici.

Primele incercari de poezie ale lui Mihai Eminescu dateaza din ianuarie 1866, cand a debutat cu poezia "La mormantul lui Aron Pumnul", pe care a semnat-o M. Eminovici. In acelasi an incepe colaborarea la revista "Familia" a lui Iosif Vulcan, care are meritul de a-l fi descoperit pe viitorul mare poet.

Dupa apropierea de societatea literara "Junimea", in care creatiile sale sunt primite cu entuziasm, in 1870 incepe sa colaboreze la revista ieseana "Convorbiri literare". Diversitatea, profunzimea si expresia artistica a liricii eminesciene sunt remarcate de critical Titu Maiorescu, mentorul spiritual al "Junimii", care se va servi de poezia marelui poet pentru a argumenta definirea "directiei noi" aparute in literature romaneasca dupa perioada pasoptista.

Importanta ramane si activitatea sa jurnalistica. Dupa ce in 1876 este redactor-administrativ la "Curierul de Iasi", pasiunea pentru acesta meserie il va face sa-si schimbe statutul in acela de ziarist profesionist. In 1880 devine redactor-sef al al ziarului "Timpul", in paginile caruia a publicat peste 300 de articole referitoare la problemele vietii contemporane.

Prima culegere din opera poetica eminesciana si singurul volum de poezii tiparit in timpul vietii lui M. Eminescu, si care a marcat consacrarea sa definitive ca mare poet, a aparut la 21 decembrie 1883. Volumul "Poesii" a fost tiparit intr-o frumoasa tinuta grafica, cu un portret al poetului si cu o scurta prefata a lui Titu Maiorescu, cel care a ingrijit aceasta prima editie a poeziilor eminesciene.

Grav bolnav, se stinge din viata la 15 iunie 1889, fiind inmormantat la Cimitirul Bellu. La 28 octombrie 1948 devine membru de onoare post-mortem al Academiei Romane.

Stimati colegi, cinstirea marilor personalitati ale culturii si istoriei romanesti este o datorie de onoare pe care noi, autoritatile statului, trebuie sa ne-o asumam ori de cate ori este necesar. Doar in acest mod ne vom putea pastra intacte valorile care ne-au reprezentat cu demnitate si datorita carora natiunea romana a prosperat atat economic cat mai ales spiritual.

Va multumesc pentru atentie.

    Ioan Miclea - declarație politică: Există, mai nou, o zonă maghiară a Ungariei în România!;

Domnul Ioan Miclea:

"Există, mai nou, o zonă maghiară a Ungariei în România !"

Funcționează în București o Societate Comercială denumită CREATON SRL, care este o sucursală a unei firme germane producătoare de calorifere.

Scopul și rostul firmei bucureștene este acela de a căuta comenzi pentru calorifere în România și a le transmite firmei mamă din Germania, care apoi face livrarea către beneficiari. Firma germană nu face nici o livrare fără acordul sucursalei din București, deoarece aceasta din urmă face încasarea și asigură descărcarea mărfii la beneficiar.

Cu toate acestea, zilele trecute, firma din Germania a făcut o livrare de calorifere la Târgu Mureș, fără acordul sucursalei bucureștene. Nimic deosebit în acest lucru, atâta timp cât firma din capitala noastră este una subordonată. Dar, veți vedea că lucrurile nu stau așa de simplu. Ele au conotații politice grave, care sunt urmarea unei politici de veșnică cedare a Guvernului României în fața iredentismului maghiar.

Societatea din București, aflând despre această livrare, și-a contactat șefii din Germania ca să afle ce este cu acest transport, cum se încasează banii și cine a comandat marfa.

Nemții au dat un răspuns stupefiant pentru firma românească: comanda a fost făcută de sucursala de la Budapesta a firmei germane, iar atunci când ungurii au fost întrebați cum de fac o comandă pentru un beneficiar dintr-o altă tară, au răspuns tranșant: "Târgu Mureșul face parte din partea maghiara a României !"

Ce comentarii mai putem face?

Cazul pe care vi l-am relatat ar pute fi trecut cu vederea dacă nu ar fi fost generat, cum arătam, de o anume politică a Guvernului României.

Am atras atenția de la acest microfon, în nenumărate rânduri, despre așa zisa politică a "pașilor mărunți" pe care o promovează UDMR și politicienii maghiari pentru cucerirea (mai nou, economică) a Transilvaniei și maghiarizarea acestei provincii românești.

Dacă această politică ar rămâne la nivelul declarativ al partidelor sau organizațiilor iredentiste, nu ne-am face nici un fel de probleme. Dar, iată, această politică iredentistă a devenit deja un reflex al populației maghiare din Ungaria și al celei din România.

Comercianții din Târgu Mureș ( de etnie maghiară), care au comandat marfa la sucursala din Budapesta și nu la cea din București, au conștiința faptului că ei țin de această capitală și nu de cea românească.

Legați acest fenomen, izolat și insignifiant, de fenomenul declarării independentei Ținutului Secuiesc, de atât de mult trâmbițata autonomie pe criterii etnice a județelor cu populație maghiară, de solicitarea insistentă de segregare a elevilor maghiari în școli, de continua hărțuire a populației românești din județele secuiești și veți avea o explicație clară a ceea ce se întâmplă in Transilvania.

In Transilvania circulă o vorbă: "Bucureștenii nu cunosc și n-au cunoscut niciodată nevoile noastre și problemele pe care le avem aici, în Ardeal !"

Să fie oare adevărat ? Dacă da, atunci lucrurile sunt foarte grave și ar trebui să ne dea de gândit până nu este prea târziu. Va mulțumesc.

    Tiberiu Sergius Sbârcea - declarație politică: Activitatea de consultanță agricolă în sprijinul producătorului agricol;

Domnul Tiberiu Sergius Sbârcea:

Declarație politică: "Activitatea de consultanță agricolă în sprijinul producătorului agricol".

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Specialiștii consultanți desfășoară o permanentă campanie de informare privind integrarea în Uniunea Europeană, mai ales acum când, de curând, s-a încheiat de negociat Capitolul 7 - Agricultură - cerințe și facilități; codul de bune practici agricole, noutăți în legislația din agricultură; subvențiile; rolul și importanța respectării tehnologiilor din culturile agricole și creșterea animalelor.

Obiectivul principal care este urmărit de consultanța agricolă este îmbunătățirea cunoștințelor și aptitudinilor producătorilor agricoli privați, pentru a-i face capabili să ia decizii eficiente într-un context de concurență economică.

Producătorii agricoli au nevoie de cunoștințe și deprinderi corespunzătoare etapei actuale, pentru trecerea de la ferma de subzistență la o structură cu exploatații agricole performante și profitabile, din care cauză trebuie să beneficieze în continuare de serviciile de extensie și consultanță.

Consultanța agricolă are menirea de a realiza transferul cunoștințelor și al rezultatelor din cercetarea științifică din agricultură în contextul integrării în Uniunea Europeană, obiectiv axat pe necesitățile stringente de limitare a efectelor schimbării climatice, conservare a biodiversității și utilizarea durabilă a celorlalte resurse naturale, precum:

  • realizarea de sisteme de cultură a plantelor de câmp cu imput-uri tehnologie reduse;
  • elaborarea de sisteme pedoameliorative și hidroameliorative;
  • perfecționarea sistemului de monitorizare a calității solului;
  • dezvoltarea biotehnologiilor și perfecționarea sistemului de producere de semințe din categorii biologice superioare noilor creații solicitate pe piață;
  • elaborarea de tehnologii agricole ecologice;
  • introducerea în cultură a noi sortimente horticole și elaborarea de tehnologii moderne, performante, în funcție de structura de proprietate și de cerințele diversificate ale pieței;
  • îmbunătățirea și valorificarea superioară a fondului genetic la animale, acvacultură;
  • eficientizarea conversiei furajelor;
  • elaborarea de tehnologii eficiente de depistare, prevenire și combatere a bolilor și dăunătorilor;
  • valorificarea complexă a resurselor agricole;
  • formarea structurilor agrare de producție, organizare. management și marketing viabil și eficient;
  • realizarea de tehnologii și sisteme de echipamente tehnice destinate mecanizării lucrărilor din agricultură și industria alimentară;
  • evaluarea, monitorizarea și managementul ecosistemelor forestiere.

Obiectivele propuse sunt destinate să promoveze sistemele de agricultură modernă, rațională, precum și sistemele de agricultură ecologică, care cunosc o extindere europeană și mondială din ce în ce mai pronunțată.

Activitatea consultanței agricole se desfășoară după un program cu acțiuni și activități concrete în sprijinul producătorilor agricoli, ca de exemplu:

  • loturi demonstrative la diferite culturi;
  • târguri și expoziții agrozootehnice;
  • asistență tehnică de specialitate;
  • seminarii, simpozioane, mese rotunde, schimburi de experiență;
  • vizite de documentare la stațiuni de cercetare, ferme pilot, unități de prelucrare și valorificare a produselor agricole;
  • cursuri de calificare în diferite meserii.

Producătorul agricol trebuie să cunoască și să aplice tehnologiile moderne de cultură a plantelor, de creștere a animalelor, să producă de calitate, să prelucreze și să valorifice eficient produsele, acest lucru fiind posibil numai cu acumularea de cunoștințe minime. Vă mulțumesc.

    Virgil Popescu - declarație politică cu subiectul Democrația în Uniunea Europeană și democrato-liberalii de Dâmbovița;

Domnul Virgil Popescu:

"Democrația în Uniunea Europeană și democrato-liberalii de Dâmbovița"

Fiecare din cele 25 de state membre ale UE posedă instituții democratice viabile, validate de către cetățeni și acceptate ca surse legitime de putere și autoritare.

UE în dorința de a da o legitimitate democratică sistemului de suveranitate comună, de a asigura reprezentarea cetățenească în deciziile care influențează viața cotidiană, a instituționalizat Parlamentul European la a cărui alegere se procedează în aceste zile.

În spiritul aceluiași demers democratic este abordat și proiectul Constituției Europene, pentru care comunitățile economice, sindicale, organizațiile societății civile își exprimă considerațiile pentru a răspunde mai bine nevoilor comunității de 450 milioane de cetățeni și țărilor acestora, dorințelor de liberă circulație, comerț și comunicare liberă.

Tot acest proces denotă preocuparea tuturor cetățenilor de a participa, contribui și a se implica în transformările europene conștienți că este în folosul comun. Spiritul de participare al cetățenilor europeni la alegerea Parlamentului European este dominat de cinste, de corectitudine, responsabilitate, seriozitate și conștiință civică.

Recentul tur al alegerilor pentru autoritățile publice locale desfășurat la noi în țară dovedește, prin comparație, că participarea partidelor din alianța D.A. la campania electorală este departe de spiritul democratic existent în UE, dar este departe și de comportamentul normal recunoscut în mod obișnuit.

P.N.L. și P.D. au clamat aprioric campaniei, o presupusă dar sigură fraudă electorală pregătită în defavoarea lor de către partidul majoritar; în urma publicării rezultatelor, " politica" acestor două partide s-a schimbat subit acolo unde au fost în avantaj și a continuat în mod penibil în circumscripțiile unde nu au câștigat.

Entuziasmul nefondat, precipitat și timpuriu trâmbițat le-a făcut să declare că luptă pentru eliminarea din cursa electorală a partidului majoritar, care, de altfel, a obținut și cele mai multe mandate de primari în țară; la atâta se reduc principiile și platformele electorale ale PNL-PD; asta este tot ce pot promite electoratului.

PNL-PD au adoptat o atitudine de negare a tuturor realizărilor PSD în perioada 2001 - 2004, deși acestea sunt evidente fie și numai prin notorietatea lor, uitând că electoratul a exclus cele două partide de la guvernare în anul 2000 tocmai pentru incapacitatea de care au dat dovadă în gestionarea celor mai simple probleme ale țării și pentru lipsa măsurilor împotriva corupției generalizate.

PNL-PD doresc să se impună și să se ridice la nivelul european de exprimare a opiniilor politice, cu mesaje electorale precum ardeiul și râsul grobian, care le caracterizează într-adevăr pentru nivelul de civilizație și cultură pe care îl proiectează pentru cetățeni.

Electoratul trebuie să facă deosebirea între PSD și PNL-PD, între pragmatism și amatorism, între seriozitate și impostură, între concepțiile moderne și vidul de strategii, între acțiunea hotărâtă și promisiuni iresponsabile, între realizări concrete pentru țară și nimicul guvernării PNL-PD.

Avem încredere în judecata finală a electoratului.

    Costache Mircea - declarație politică cu titlul Telenovela disperării pesediste;

Domnul Mircea Costache:

"Telenovela disperării pesediste"

Disperare, numele tău e PSD ! Din alegerile din 6 iunie a.c. puterea abuzivă și totalitară a ieșit șifonată rău. Șandramaua baroniadei din administrația locală pârâie din toate încheieturile. Din nefericire, în multe situații, în fruntea bucatelor se înghesuie campionii dezastrului altor guvernări. Se pare că românii au parte de schimbare numai prin înlocuirea unor borfași cu alții, mai mari sau mai mici. Singura alternanță la cârma treburilor publice în cei 15 ani de pseudo-democrație, de acumulare sălbatică de averi prin distrugerea economiei, prin masacrarea patrimoniului public și prin dijmuirea discreționară a fondurilor publice este schimbarea cremei hoților unei guvernări cu spuma înveninată a altor guvernări. Sarabanda rulării haitelor de jefuitori reprezintă, azi, cea mai sinistră prin care trece Țara. Au pierdut pesediștii și au câștigat penele-pediștii. La Buzău, după un mandat îmbelșugat în care președintele PSD-ului și clientela proprie au acumulat averi imense: păduri, podgorii, livezi, terenuri agricole, conace boierești, vile, limuzine și conturi grase, au pierdut puterea și în Consiliul municipal (cu 9 consilieri din 23) și în Consiliul județean (cu 16 mandate din 33).

Actualul prefect, care reprezintă Statul, una și aceeași persoană cu actualul președinte al PSD, care reprezintă Partidul, șeful suprem al administrației județene, care împarte după bunul plac "dreptatea", chilipirurile, subordonându-și tot ce mișcă în județ, inclusiv presa, a intrat în mare panică. Având nevoie de un singur vot în plus pe lângă cele 16 mandate de consilieri obținute, știe toată lumea cum, pentru a constitui majoritatea necesară menținerii postului de președinte al Consiliului Județean în grădina cu trandafiri exfoliați de corupție, prefectul și camarila sa aplică scenarii cinematografice aiuritoare pentru cei cu mai puțină imaginație la furat. Astfel, în seara zilei de joi, 10 iunie, la orele 2000, Tudorache Cristian, în vârstă de 32 de ani, inspector fiscal în Râmnicu-Sărat, consilier județean PD după recentele alegeri, a fost chemat de unchiul sau, Tudorache Fănel, șeful finanțelor publice din Râmnicu-Sărat, să facă împreună o vizită Prefectului de Buzău. La ora 2130, au fost întâmpinați la intrarea în Municipiul Buzău de către Dan Morișcă, Secretarul Direcției Finanțelor Publice Buzău. Cei doi râmniceni au fost luați în mașina lui Dan Morișcă, pilotată de soția acestuia, și au fost duși la unul din conacele latifundiarului-prefect în localitatea Vernești. Aici i-a primit Prefectul Ion Vasile, în livingul impozantei vile și i-a promis tânărului Tudorache Cristian să voteze alături de PSD la constituirea Consiliului Județean, în schimbul funcției de vicepreședinte, funcția de președinte urmând să rămână în continuare tot PSD-ului.

A doua zi, Tudorache Cristian a informat opoziția buzoiană, iar scenariul pesedist eșuând la prima încercare de constituire a Consiliului Județean de vineri, 11 iunie 2004, ora 1400, amânându-se până luni, 14 iunie, ora 1400. Întrucât grupul consilierilor PSD nu s-a prezentat nici de această dată, ședința a fost reprogramată pentru joi, 17 iunie 2004, ora 1400. Dacă nici până atunci scenariștii panicați nu vor găsi măcar un trădător în rândurile opoziției buzoiene, partidul-stat va pierde puterea în Consiliul județean. În Consiliul municipal e deja pierdută. Rămâne să vedem cum se va mai derula telenovela pesedistă a cramponării de putere, adică de sacul cu bani publici, de licitații, concesionări, programe de finanțare externă, etc.

Până atunci, cetățenii așteaptă să vadă câtă ingeniozitate regizorală mai emană capetele marilor bogătași care se agață ca înecații de orice pai.

Colacul de salvare este, deocamdată, dezumflat. Vor găsi altul sau se vor opinti până la ultima suflare să se salveze de la dezastru? Caricaturizarea democrației și schimonosirea managementului politic ne scufundă necontenit în mizerie. Oricum, sărman popor, încurcate sunt meandrele politicii la români!

    Marian Motoc - despre strategia electorală a Alianței PNL-PD;

Domnul Marian Motoc:

Alianța D.A. P.N.L.-P.D. își arată abia acum adevărata față. Practicând o strategie electorală bazată pe mușchi și bâte, Alianța crede că rezolvă problemele sectorului 6. De trei zile, cetățenii sectorului sunt terorizați cu amenințări și intimidări, lucrurile fiind împinse până la agresiunea fizică.

Astfel, agenții comerciali din piețele sectorului 6 au primit "vizita" unor posesori de mușchi care i-au amenințat că, dacă mai votează în turul doi cu Dan Darabonț, spațiile pe care le dețin vor fi devastate, iar ei și familiile lor vor ajunge în stradă.

De asemenea, afișele electorale pe care unii dintre comercianți, simpatizanți ai primarului Darabonț, le aveau expuse în vitrine, au fost smulse, rupte și înlocuite fără acordul acestora cu materiale electorale reprezentându-l pe candidatul Alianței D.A.

Persistența cu care Alianța P.N.L.-P.D. a înțeles să transforme lupta politică în circ electoral, antrenând chiar și o instituție a statului, precum ce a Biroului Electoral Central, în scandaluri de mahala, este cel puțin deplorabilă. Reprezentanții P.N.L. și P.D. au înțeles să își desfășoare activitatea la BEC făcând zilnic contestații în bătaie de joc, fără argumente, fără temei legal și alimentând o permanentă stare de haos în ședințele Biroului Electoral Central.

Dezinteresul și batjocura pe care le-au arătat liberalii și democrații față de ședințele BEC au demonstrat încă o dată că P.N.L. & Asociații confundă scena politică cu tejgheua.

Cel care a dat tonul scandalurilor în BEC a fost reprezentantul P.D., Corneliu Turianu, care a alternat injuriile la adresa magistraților din BEC cu glumițe ieftine. Mai mult, P.D., împreună cu aliații din P.N.L., a depus zeci de contestații prin care se solicita constatarea fraudei electorale și anularea alegerilor în mai multe localități.

Plângerile depuse erau, în realitate, simple "jalbe" ale președinților de organizații P.D., fără probe de susținere, fără procese verbale ale birourilor de circumscripție și fără dovezi care să ateste așa-zisele fraude.

Pseudo-probele cu care își întăreau acuzațiile erau copii xerox după declarații olografe, fără autentificare și fără mențiunea că aceia care le-au semnalat răspund pentru afirmațiile făcute.

În consecință, BEC a respins cu majoritate de voturi toate aceste contestații și a dispus trimiterea la Parchet, pentru verificări, a declarațiilor așa-zișilor martori oculari, care riscă să răspundă penal pentru mărturii mincinoase.

Nu putem decât să ne exprimăm consternarea față de lipsa de profesionalism și modul tendențios în care reprezentanții Alianței "Demagogie și Amatorism" au susținut aceste contestații. Înțeleg, însă, disperarea liberalilor și democraților, care încearcă să ascundă, cu orice preț, realitatea înfrângerii la alegerile locale.

Dacă ne amintim bine, P.N.L. și P.D. protestează mai la orice, indiferent de conjunctură și de interesul care este urmărit. Chiar și atunci când era vorba de interese național precum votarea Constituției, P.N.L.-P.D. a protestat.

Ce să mai spunem în cazul de față, când aceștia s-au clasat net inferior față de P.S.D. în alegerile locale. Este evident faptul că o să protesteze și o să promoveze o campanie plină de mizerie, așa cum este, de altfel și stilul acestor așa-numite alianțe ale adevărului.

    Ion Bozgă - intervenție cu titlul România a închis Capitolul 7 - Agricultura;

Domnul Ion Bozgă:

"România a închis Capitolul 7 - Agricultura"

România este una din puținele țări care a reușit să închidă negocierile privind Capitolul Agricultura. cele mai grele negocieri au cuprins sectorul sanitar veterinar și fitosanitar împreună cu aspectele financiare.

În ultima perioadă, reprezentanții Comisiei Europene au avut întâlniri la Bruxelles, cu reprezentanții statelor membre, unde au fost prezentate realizările României din cursul ultimelor luni, fapt ce a determinat alocarea sumei de 4,7 miliarde euro, în primii trei ani după momentul integrării. Menționez că, pentru majoritatea sectoarelor, perioadele de tranziție negociate sunt până la sfârșitul anului 2009.

Referitor la cota de procesare negociată pe zahăr, România este prima din cele 12 țări candidate, care a obținut 329.000 de tone, alături de cota de producție de 109.000 tone, ajungând astfel la un total de aproximativ 440.000 de tone.

O altă cotă importantă obținută în urma negocierilor este cea de izoglucoză, respectiv 9.900 tone.

Referitor la sectorul laptelui, unde aspectele se află pe două direcții, aceea a calității și a cantității, cota este de 3,3 milioane litri. De asemenea, suprafața de plăți directe obținută în negocieri este de aproximativ 7 milioane de hectare. Această suprafață va putea fi cultivată din anul 2007 cu toate culturile agricole.

Pentru aceste realizări, felicit pe ministrul agriculturii, silviculturii și dezvoltării rurale, domnul Ilie Sârbu, pe ministrul secretar de stat, domnul Valeriu Steriu, pe secretarul de stat Liviu Harbuz.

Felicit Guvernul României pentru succesul obținut.

    Codrin Ștefănescu - despre atitudinea constantă a PSD și comportamentul arbitrar al opoziției;

Domnul Codrin Ștefănescu:

Declarație politică

Negocieri, protocoale, alianțe, promisiuni și trocuri... toate purtate de către opoziție în atingerea aceluiași scop: obținerea puterii. Fără a mai ține seama de opinia electoratului sau de ideologiile diriguitoare ale formațiunilor politice, opoziția recurge la meschinării de tot soiul pentru a câștiga voturile alegătorilor.

Alianțe făcute contrar oricăror legi politice, născute doar din sentimente de ură față de PSD sau negocieri care merg până la amenințări cu excluderea din partid, sunt comportamente care nu mai au nimic de a face cu politica. Este doar "incest politic" ori manifestarea devizei lor din această campanie, "a te face frate cu dracul până treci puntea".

Tot acest comportament arbitrar al opoziției, otrăvitor pentru politica românească, ne întărește însă convingerea că un eventual câștig al acesteia în alegeri ar însemna regres și anulare a tot ceea ce s-a făcut bun în această țară. Cu alte cuvinte, am lua-o, din nou, de la capăt.

PSD își consfințește însă atitudinea constantă a unui partid serios, care preferă deciziile responsabile în locul ipocriziei ca manieră de abordare politică. Vom continua să promovăm femeile și generația tânără în structurile administrative, demonstrând că suntem un partid al maselor și al oamenilor obișnuiți.

Și este bine ca opoziția să știe că pentru PSD există o singură alternativă: PSD.

    Petre Posea - declarație intitulată Unele genuri muzicale, între decență și vulgaritate!.

Domnul Petre Posea:

"Unele genuri muzicale, între decență și vulgaritate!"

Una dintre pierderile irecuperabile suferite după 1989, despre care am mai scris și cu alte prilejuri, este simțul moral și estetic în modul în care se exprimă interpreții de muzică ușoară, pop, dance și nu în ultimul rând maneliștii.

Nu toți, ci mai ales tinerii, fiindcă cei mai recunoscuți ca reale talente dinainte de păgubitoarea tranziție au în sânge bunul simț și respectul pentru ei înșiși și pentru publicul căruia i se adresează. Din nevoia sufletească de muzică, fiecare dintre noi deschide televizorul pentru a urmări vreo emisiune. De cele mai multe ori la întâmplare, fără program sau altă informație prealabilă.

Când ai "fericirea" să nimerești un program de muzică ușoară, cu muzică interpretată de tinerele noastre talente care au "explodat" în ultimul deceniu în muzică în DVD-uri sau videoclipuri, susținute de diverse case de înregistrări, nu mică ți-e surpriza să vezi nu de puține ori că ceea ce impresionează este nu muzica, melodia, ci mișcarea, freamătul, chiar zbuciumul fizic al interpretului, mutând brusc accentul de la ceea ce te interesează.

Și n-ar fi nimic dacă mișcarea aceasta ar fi elegantă, plăcută, dar din păcate este dominată de cel mai prost gust, vulgară, uneori exhibiționistă, astfel încât nedumerirea vine când te întrebi care a fost muzica lor; să ne încânte sufletul dacă au cu ce sau să-și facă exercițiile de dat într-un anumit fel, în colectiv sau de unul singur.

Nici ținuta fizică, vestimentară nu face excepție de la vulgaritatea și extremismul prostului gust. Dacă tinerii, băieții, excelează în îmbrăcăminte cât mai deșucheată sau "schocking" în termenii lor "hiperengleziți", tinerele se întrec în decolteuri și mini-uri, care până la un punct nu ar deranja, dar care, când depășesc măsura, sunt supărătoare, sau reluând remarca de mai sus, mută accentul, iar cea care pierde este muzica.

Știm cu toții că în numele drepturilor omului fiecare poate să se exprime cum vrea fizic, vestimentar, verbal, dar la noi libertatea de expresie adeseori a fost greșit înțeleasă, transformându-se în "libertinaj" în cele mai diferite sensuri, exhibiționism și sexism, indecență și vulgaritate vestimentară și verbală.

Coordonatorii și cei care supervizează spectacolele sau înregistrările, nu mai au în vedere și criteriul estetic și moral, ca și cum acesta n-ar mai conta în viețile oamenilor. Un dezmăț general, fără nici o cauză, este considerat binevenit pentru creșterea "raitingului" sau succesul la public.

Nenorocirea este că dacă ne căutăm succesul prin intermediul vulgarității și al lipsei de respect de sine, de altul, de limbă, de ținută nu putem avea nici o pretenție asupra publicului, acesta fiind pe măsura ofertei.

Benefic ar fi ca, până nu este prea târziu, să fie limitate aceste tendințe inestetice, nemorale, să orientăm cu tact și delicatețe publicul, mai ales cel tânăr spre frumos, decență și bun simț.

Haideți să urmărim, în contrast cu ce am evidențiat până acum, emisiunile de muzică populară. Câtă măsură, câtă noblețe exprimă interpreții lor, ceea ce poate constitui oricând un model demn de preluat și de tinerii din muzica ușoară, model de modul cum trebuie să se prezinte pe scenă, să se îmbrace, inclusiv să-și aleagă cuvintele pentru a exprima cele mai alese gânduri și sentimente ale omului.

Muzica populară, mult prețuită de toți iubitorii de muzică autentică, este în fapt expresia caracterului și sufletului poporului român. Ea îl definește în esența lui morală și estetică cea mai profundă. Și tot ea reușește să cucerească fără echivoc spectatorii și ascultătorii români și de pretutindeni. Ea aduce publicului nu numai armoniile fără egal ce au constituit motive și în muzica cultă, dar și frumusețea seducătoare a vestimentației, a ținutei și gestului calm, elegant, nobil.

Plecând de la aceste lecții de înaltă clasă date de interpreții de muzică populară, reali promotori ai frumosului și decenței, ne dorim ca și tinerii din celelalte genuri ale muzicii practicate de ei să ne ofere spectacole și videoclipuri în care să ne regăsim în esența noastră de popor frumos, sănătos și bine alcătuit din punct de vedere estetic, fizic și moral.

În acest fel am modela o altă generație, post-tranziție, mai apropiată de caracterul și modul de a fi al poporului nostru, înzestrat cu hazul de a cânta, dar și cu bun simț și noblețe.

   

Domnul Valer Dorneanu:

Cu aceasta, declar închisă prima parte a ședinței de astăzi.

Vom începe, în trei minute, ședința în plen. Vă rog să vă chemați colegii în sală și rog și secretarii de ședință să poftească!

 
  Aprobarea componenței comisiei de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la Proiectul Legii Codului penal.  

(În continuare, ședința este condusă de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Nicolae Leonăchescu și Puiu Hașotti, secretari)

   

Domnul Valer Dorneanu:

Rog secretarii de ședință să poftească în sală!

Îi rog pe domnii secretari Leonăchescu și Hașotti să poftească în sala de ședințe, ca să putem începe ședința!

Până atunci, o să vă supun aprobării dumneavoastră Comisia de mediere la Proiectul Legii Codului penal. Domnii Cornel Bădoiu, Cristian Dumitrescu, Ioan Timiș, Văsălie Moiș, Emil Boc, Cornel Știrbeț, Tamas Sandor.

Dacă sunteți de acord? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

Cu distinsul nostru coleg care urmează să depună jurământul, așteptăm raportul Comisiei de validare.

Vă înștiințez, stimați colegi, că din cei 345 de deputați și-au înregistrat prezența 268, sunt absenți 77, 15 participă la alte acțiuni parlamentare.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind protecția și promovarea drepturilor copilului (amânarea votului final).  

Începem dezbaterile de astăzi cu Proiectul de Lege privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

Dau cuvântul inițiatorului, pentru a prezenta acest proiect și rog Comisia juridică să se pregătească pentru a prezenta raportul.

   

Doamna Gabriela Coman (președinta Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție):

Bună dimineața!

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de Lege privind promovarea și protecția drepturilor copilului este unul dintre cele 4 proiecte care fac parte din pachetul legislativ în domeniul protecției copilului, pachet legislativ elaborat pe parcursul ultimilor doi ani, cu sprijinul unor experți independenți din statele membre ale Uniunii Europene, experți desemnați de Comisia europeană pentru a sprijini autoritățile române în finalizarea pachetului legislativ.

Primul proiect, cel care vă este supus atenției acum, cel privind promovarea și protecția drepturilor copilului este baza acestui pachet legislativ și el își propune crearea unui sistem nou modern și european de protecție a copiilor români, extinzând, de data aceasta, aria de reglementare a protecției copilului de la copilul aflat în dificultate, așa cum era tratat până acum, la toți copiii României, la toți copiii în ansamblul drepturilor lor și deci implicit la copiii în ansamblul familiilor lor. Se introduc noutăți în pachetul legislativ, în sensul că: Comisia pentru protecția copilului, organism administrativ care lua, până în prezent, anumite măsuri de protecție a copilului își reduce din atribuții, lăsând ca acestea să fie trecute în sarcina instanțelor, în mod special atunci când copilul este separat de părinți; se subliniază primordialitatea rolului părinților în creșterea și educarea copilului, urmând ca autoritățile locale să intervină atunci când este nevoie, subsidiar, iar statul, complementar; se introduce un instrument nou care este planul individualizat de protecție a copilului, cel care urmărește evoluția copilului de-a lungul măsurii care a fost luată în favoarea sa, iar copilul sub doi ani, în cazul în care este separat de părinți, va fi protejat numai într-un mediu familial, fie la rudele sale, fie la o familie de asistenți maternali profesioniști, fie într-un altfel de protecție de tip familial. De asemenea se reconsideră atribuțiile și responsabilitățile autorităților locale de la nivelul județului și de la nivelul comunităților, astfel încât serviciile de prevenire și de susținere a familiei, pentru a fi capabilă să-și crească și îngrijească copilul, se vor transfera cât mai aproape de beneficiar, și anume la nivelul comunității. Acestea sunt, în ansamblu, elementele de noutate în domeniul legislației privind protecția și promovarea drepturilor copilului, drept pentru care vă supunem atenției și dezbaterii conținutul acestei legi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc pentru sinteză, doamnă ministru.

Domnule Florin Iordache, vă rog să prezentați pe scurt raportul și să propuneți timpii de dezbatere, pentru că suntem în procedură de urgență.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia juridică, de disciplină și imunități, în plenul său, a analizat acest proiect de lege. Vreau să precizez faptul că Senatul, în ședința din 15 aprilie 2004, a adoptat prezentul proiect de lege. Comisia juridică, de disciplină și imunități a ținut cont de avizele favorabile ale Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisiei pentru sănătate și familie, Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, cât și de avizul favorabil al Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. De asemenea, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a avizat favorabil, cu un amendament, acest proiect de lege. Consiliul Legislativ, cu avizul său favorabil, de asemenea, cu anumite observații și propuneri, a avizat acest proiect de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, în plenul său, a hotărât, cu unanimitate de voturi, ca Proiectul de Lege pentru protecția și promovarea drepturilor copilului să fie supus spre dezbatere și adoptare în plenul Camerei Deputaților, cu amendamentele prezentate în prezenta anexă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Iar ca timp total vă propun 10 minute, câte un minut pentru fiecare intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această repartizare a timpilor de dezbatere? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Titlul capitolului I. Votat în unanimitate.

Art.1, 2, 3, 4. Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Votate în unanimitate.

Art.5 și 6. Votate în unanimitate.

Art.7. Votat în unanimitate.

Titlul capitolului II. Votat în unanimitate.

Art.8, 9, 10 și 11. Votate în unanimitate.

Art.12, 13. Votate în unanimitate.

Art.14, 15. Votate în unanimitate.

Art.16, 17, 18. Votate în unanimitate.

Art.19 și 20. Votate în unanimitate.

Art.21, 22, 23. Votate în unanimitate.

Art.24, 25. Votate în unanimitate.

Art.26, 27, 28, 29. Votate în unanimitate.

Art.30, 31, 32, 33, 34. Votate în unanimitate.

Art.35, 36, 37, 38, 39. Votate în unanimitate.

Art.40, 41. Votate în unanimitate.

Art.42. Urmăriți amendamentul 1. Nu sunt obiecțiuni, admis amendamentul 1, modificat art.42.

Art.43, 44, 45, 46. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.47, 48. Votate în unanimitate.

Art.49. Votat în unanimitate.

Titlul capitolului III. Votat în unanimitate.

Art.50. Votat în unanimitate.

La art.51, urmăriți amendamentul 2. Nu sunt obiecțiuni. Votat amendamentul, modificat art.51.

Art.52, 53, 54, 55. Votate în unanimitate.

La art.56, urmăriți amendamentul 3. Votat amendamentul, modificat art.56.

Art.57, 58, 59, 60. Votate în unanimitate.

Art.61, 62, 63. Votate în unanimitate.

Art.64, 65, 66, 67, 68. Votate în unanimitate.

Art.69, 70, 71. Votate în unanimitate.

Titlul capitolului IV. Votat în unanimitate.

Art.72, 73, 74, 75 și 76. Votate în unanimitate.

La art.77, urmăriți amendamentul 4. Îl găsiți la pag.4. Nu sunt obiecțiuni. Votat amendamentul, modificat articolul.

Art.78. Votat în unanimitate.

Art.79. Urmăriți amendamentul 5, pe care-l găsiți tot la pag.4. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat amendamentul, modificat art.79.

Titlul capitolului V. Votat în unanimitate.

Art.80, 81, 82, 83. Votate în unanimitate.

Art.84. Urmăriți amendamentul 6, la pag.5. Admis amendamentul, modificat art.84.

Urmăriți în continuare amendamentul 7, comisia propune modificarea titlului 6. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul, modificat titlul.

La art.85 urmăriți amendamentul 8 de la pag.6. Admis amendamentul, modificat art.85.

La art.86 urmăriți amendamentul 9. Admis amendamentul, modificat articolul.

Art.87, 88 - dacă aveți obiecțiuni? Votate în unanimitate.

Titlul secțiunii a 3-a, urmăriți amendamentul 10. Comisia propune modificarea acestui titlu. Găsiți amendamentul la pag.8. Admis amendamentul, modificat titlul secțiunii a III-a.

Art.89, 90, 91, 92, 93, 94 și 95. Votate în unanimitate. Nu sunt obiecțiuni.

Art.96, 97. Votate în unanimitate.

Titlul secțiunii a 4-a, urmăriți amendamentul 11 de la pag.8. Admis amendamentul, modificat titlul.

La art.98 nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.99 urmăriți amendamentul 12. Admis amendamentul, modificat art.99.

Titlul capitolului VII. Urmăriți amendamentul 13. Admis amendamentul, modificat titlul capitolului 7.

Art.100, 101, 102, 103. Votate în unanimitate.

Art.104. Urmăriți amendamentul 14. Admis amendamentul, modificat art.104.

Art.105. Urmăriți amendamentul 15, vizează doar modificarea alin.5. Admis amendamentul, modificat alin.5, art.105 votat în unanimitate în structura rezultată din însumarea alin.1-4 potrivit formulării Guvernului și alin.5 modificat după amendamentul 15.

Art.106. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

La art.107 urmăriți amendamentul 16 pe care îl găsiți la pag.11. Admis amendamentul, modificat corespunzător art.107.

Art.108, 109, 110, 111, 112. Votate în unanimitate.

Titlul cap. VIII. Votat în unanimitate.

Art.113. Urmăriți amendamentul 17. Admis amendamentul, votat art.113 în formularea rezultată.

Art.114. Urmăriți amendamentul 18. Admis amendamentul, modificat acest text.

De fapt art.114 nu se modifică, ci se elimină, urmăriți exact amendamentul 18.

La art.115 urmăriți amendamentul 19. Admis amendamentul, modificat art.115.

La art.116 urmăriți amendamentul 20, comisia propune eliminarea acestuia. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul, eliminat textul.

Titlul cap. IX. Adoptat în unanimitate.

Art.117, 118, 119. Votate în unanimitate.

Titlul cap. X. Votat în unanimitate.

Art.120, 121, 122, 123, 124, 125. Votate în unanimitate.

Titlul cap. XI. Votat în unanimitate.

Art.126, 127, 128, 129, 130, 131, 132, 133. Votate în unanimitate.

Titlul cap. XII. Votat în unanimitate.

Art.134, 135, 136, 137, 138. Votat în unanimitate.

Titlul cap. XIII. Votat în unanimitate.

Art.139. Votat în unanimitate.

Art.140. Urmăriți amendamentul 21. Admis amendamentul, modificat articolul.

Art.141. Urmăriți amendamentul 22. Admis amendamentul, modificat art.141, respectiv doar la alin.5.

Urmăriți în continuare amendamentul 23 prin care se propune introducerea unui text nou, 1411. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul, introdus acest text nou.

Art.142. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.143. Urmăriți amendamentul 24. Votat în unanimitate, modificat textul.

Art.144, 145, 146, 147, 148. Dacă aveți obiecțiuni? Admis aceste texte în formularea inițială. Unanimitate.

Art.149. Urmăriți amendamentul 25. Admis amendamentul, modificat art.149.

Sper că la 149 ați urmărit exact textele introduse de către comisie cu privire la intrarea în vigoare a acestei legi.

Am parcurs textele proiectului de lege, îl vom supune astăzi votului final. Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind regimul juridic al adopției (amânarea votului final).  

Următorul proiect vizează regimul juridic al adopției. Suntem tot în procedură de urgență. Vă rog, doamna ministru să prezentați foarte pe scurt acest proiect și apoi domnul Florin Iordache să prezinte raportul și timpii de dezbatere.

   

Doamna Gabriela Coman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul privind regimul juridic al adopției este cel de al doilea din pachetul legislativ menționat anterior, își propune o serie de modificări și în primul rând, cea esențială și de fond este faptul că adopția nu va mai fi considerată așa cum este acum, ca o măsură de protecție a unui copil aflat în dificultate, ci ca o instituție de drept civil prin care se stabilește un nou grad de rudenie și de filiație, astfel încât nu vor mai exista categorii de copii pentru care să se poată aplica această măsură, ci măsura, atunci când este nevoie, va fi aplicată individual în funcție de analiza situației fiecărui copil în parte, iar procedura de adopție va fi deschisă numai de către instanțele specializate, urmând ca acestea să se pronunțe și în momentul încredințării în vederea adopției copilului către o familie adoptivă și în momentul finalizării adopției pe baza a două documente importante: planul individualizat prin care se arată toate demersurile pe care serviciile specializate le-au făcut pentru păstrarea copilului în familia sa naturală sau în familia lărgită, precum și consimțământul acestora.

Un alt element de noutate este faptul că de data aceasta, consimțământul părintelui natural se va da în fața instanței și nu în fața notarului, așa cum era până acum. În plus, planul individualizat își propune ca principiu de bază al acestei legi încercarea de a face tot posibilul ca, copilul să fie protejat în cadrul familiei sale. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Florin Iordache.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia juridică, de disciplină și imunități a analizat proiectul de Lege privind regimul juridic al adopțiilor. Vreau să vă spun că Senatul, în ședința sa din 15 aprilie 2004, a adoptat prezentul proiect de lege, Comisia juridică, de disciplină și imunități în momentul în care a analizat prezentul proiect de lege a ținut cont de avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, de asemenea, Comisia pentru politică externă a avizat favorabil și de asemenea, am ținut cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor organice. Comisia juridică, de disciplină și imunități a hotărât în unanimitate să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare prezentul proiect de lege cu amendamentele admise, așa cum sunt redate acestea în anexa 1 și amendamentele respinse cum sunt prezentate în anexa 2 din prezentul raport. Vă mulțumesc.

Iar ca timp de dezbatere vă propun 10 minute ca timp total de dezbatere, câte un minut pentru fiecare intervenție. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc. Dacă sunteți de acord, stimați colegi, cu propunerea de dezbatere?

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri? Mulțumesc.

S-a adoptat modul de dezbatere în unanimitate. Vă rog să urmăriți în paralel textul legii și raportul comisiei cu amendamentele admise.

La titlul legii dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Art.1, 2 și 3 dacă aveți obiecțiuni? Votate în unanimitate.

La art.4 urmăriți vă rog amendamentul 1 al comisiei. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul, modificat art.4.

Titlul cap. II. Votat în unanimitate.

Art.5, 6, 7, 8, 9 și 10. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.11. Prin amendamentul 2 s-a propus modificarea acestuia și nu sunt obiecțiuni. În consecință, adoptat amendamentul, modificat art. 11.

Art.12. Votat în unanimitate în formularea Guvernului.

Art.13. Urmăriți amendamentul 13. Nu, cineva a marcat aici greșit amendamentul. Deci, este vorba de amendamentul 3, nu 13 cu privire la art.13. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul, modificat art.13.

Art.14, dacă aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.15. Urmăriți amendamentul 4. Admis amendamentul, modificat alin.3 de la 15, restul rămân în formularea Guvernului.

Art.16. Votat în unanimitate.

La art.17 urmăriți amendamentul 5. Admis amendamentul, modificat art.17, respectiv doar la alin.1.

La art.18 urmăriți amendamentul 6. Admis amendamentul, modificat art.18.

Titlul cap. III. Votat în unanimitate.

La art.19 urmăriți amendamentul 7, pag.6. Admis amendamentul, modificat art.19.

Art.20, 21, 22, 23 și 24. Votate în unanimitate.

Art.25. Urmăriți amendamentul 8. Domnul Ștefan Cazimir. Vă rog.

 
   

Domnul Ștefan Cazimir:

Nu este prima oară când într-un amendament al meu apare o greșeală materială. În cazul de față, pe rândul 6, virgula este de prisos înaintea conjuncției "și".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Florin Iordache. Nu am fost atent ce a propus domnul... Vă rog să vă pronunțați cu privire la...

 
   

Domnul Ștefan Cazimir:

Este un lucru foarte mărunt. Am spus că nu este prima oară când într-un amendament al meu apare o greșeală materială. În cazul de față, pe rândul 6, virgula înaintea conjuncției "și" este de prisos.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Toată lumea este de acord. Și eu vă mulțumesc pentru intervenție și vă stimulez ca alte intervenții de acest tip să le depuneți direct la comisie care are toată încrederea în dumneavoastră, mai ales că sunteți membru al comisiei.

 
   

Domnul Ștefan Cazimir:

Am spus, domnule președinte, spre a preveni această, să-i zicem, admonestare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu, a fost o propunere colegială, constructivă.

 
   

Domnul Ștefan Cazimir:

...că este o greșeală survenită după ce lucrul a fost convenit în comisie; este o greșeală materială și atâta tot.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc că ați sesizat-o.

Cu această observație, art.25 a fost adoptat potrivit amendamentului 8.

Art.26. Votat în unanimitate.

La art.27 urmăriți amendamentul 9. Votat amendamentul, modificat art.27.

Art.28, 29 votate în unanimitate.

La art.30 urmăriți amendamentul 10. Adoptat amendamentul, modificat art.30.

Art.31, 32, 33. Votate în unanimitate.

Art.34, 35, 36, 37 și 38. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Titlul cap.IV. Votat în unanimitate.

Art.39. Urmăriți amendamentul 11. Admis amendamentul, modificat art.39.

Art.40, amendamentul 12. Admis amendamentul, modificat acest text.

Art.41, urmăriți amendamentul 13. Admis amendamentul, modificat art.41.

La art.42 dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Titlul secțiunii a 2-a. Vă rog să urmăriți amendamentul 14. Admis amendamentul, modificat titlul.

La art.43 urmăriți amendamentul 15. Admis amendamentul, modificat art.43.

Art.44. Votat în unanimitate.

Art.45. Urmăriți amendamentul 16. Admis amendamentul, modificat art.45 în privința lit.b).

Titlul secțiunii a 3-a. Urmăriți amendamentul 17. Admis amendamentul, modificat titlul.

Art.46, amendamentul 18. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.47, amendamentul 19. Admis amendamentul, modificat art.47.

Art.48, amendamentul 20. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.49. Urmăriți amendamentul 21. Admis amendamentul, modificat art.49.

Titlul cap.V. Admis în formularea inițiatorului.

La art.50 urmăriți amendamentul 22 de la pag.14. Admis amendamentul 22, modificat art.50.

Art.51. Votat în unanimitate.

Art.52. Urmăriți amendamentul 23. Admis amendamentul, modificat art.52.

Art.53. Votat în unanimitate.

Titlul cap.VI. Votat în unanimitate.

Art.54, 55, 56, 57, 58. Votate în unanimitate.

Art.59. Urmăriți amendamentul 24. Admis amendamentul, modificat art.59.

Art.60. Votat în unanimitate.

Titlul cap.VII. Votat în unanimitate.

Art.61. Urmăriți amendamentul 25. Admis amendamentul, modificat art.61.

Art.62, amendamentul 26. Admis amendamentul, modificat acest text.

Art.63. Urmăriți amendamentul 27. Admis amendamentul, modificat art.63.

La art.64 dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Titlul cap.VIII. Votat în unanimitate.

Art.65, 66. Dacă aveți obiecțiuni? Votate în unanimitate.

Titlul cap. IX. Votat în unanimitate.

Art.67. Urmăriți amendamentul 28. Admis amendamentul, modificat art.67.

Art.68. Urmăriți amendamentul 29. Admis amendamentul, modificat art. 68.

Art.69. Urmăriți amendamentul 30. Îl găsiți la pag.20 a raportului. Admis amendamentul, modificat art.69.

Art.70. Urmăriți amendamentul 31. Admis amendamentul, modificat art.70.

Art.71, 72. Nu sunt amendamente, nici dumneavoastră nu aveți obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.73. Urmăriți amendamentul 32. Admis amendamentul, modificat art.73.

Art.74. Dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Art.75. Amendamentul 33, la pag.22 îl găsiți. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul, modificat art.75.

Art.76. Nu sunt amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Votat în unanimitate.

Art.77. Urmăriți amendamentul 34, iarăși completări în ceea ce privește intrarea în vigoare a acestei legi. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 34? Nu. Adoptat în unanimitate.

Vă rog să constatați că am parcurs și acest proiect de lege. Vă mulțumesc pentru atenție.

Vom supune astăzi votului final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Român pentru Adopții (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Român pentru Adopții. Suntem și aici în procedură de urgență.

Doamna ministru, vă rog să prezentați pe scurt proiectul și domnul Florin Iordache, secretarul Comisiei juridice, să prezinte raportul și timpii de dezbatere propuși.

   

Doamna Gabriela Coman:

Următoarele două proiecte de lege sunt proiecte privind reorganizări la nivel central și local, dar în mod special la nivel central. Având în vedere compoziția noului pachet legislativ și anume faptul că prezenta autoritate își propune să-și extindă aria de reglementare de la copilul aflat în dificultate la drepturile copilului în ansamblu, am propus separarea prezentei autorități și lăsarea acesteia pentru reglementare în domeniul protecției drepturilor copilului, urmând ca toate atribuțiile la nivel central referitoare la adopție să fie făcute de această nouă structură numită Oficiul Român pentru Adopții cu atribuție în special în materie de adopție națională, dar și de internațională și cu atribuții în centralizarea tuturor datelor referitoare la copiii adoptabili și la familiile adoptive. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Domnul secretar Florin Iordache.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest proiect de lege a fost dezbătut și adoptat în Senat în ședința sa din 5 aprilie 2004. Potrivit prevederilor art.75 din Constituție, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, cu avizul favorabil al Comisiei pentru muncă și protecție socială care a avizat favorabil, a dezbătut în plenul său și a adoptat în unanimitate proiectul de Lege pentru înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Român de Adopții cu un amendament respins care este redat în anexa la prezentul raport.

Vreau să vă spun faptul că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar ca timp de dezbatere vă propun 5 minute, câte un minut pentru fiecare intervenție. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu acest timp de dezbatere, stimați colegi? Mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă?

Dacă se abține cineva? Mulțumesc.

La titlul legii vă rog să vă pronunțați. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.1 și 2. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.3, 4, 5. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.6. Votat în unanimitate.

Art.7, 8, 9 și 10. Votate în unanimitate.

Art.11 și 12. Votate în unanimitate.

Art.13 care este și ultimul. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Am parcurs textele acestui proiect. Îl vom supune votului final la sfârșitul acestei zile.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.12/2001 privind înființarea Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului 12/2001 privind înființarea Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție. Tot în procedură de urgență suntem. Doamna ministru vă rog să prezentați acest proiect.

   

Doamna Gabriela Coman:

Acesta este ultimul din cele 4 proiecte care fac conținutul pachetului legislativ în domeniu, este cel privind noile atribuții pe care urmează să le aibă noua structură la nivel central, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului. De altfel și titlul caracterizează viitoarele atribuții ale acestei viitoare structuri și anume monitorizarea tuturor drepturilor copilului, evaluarea tuturor situațiilor care ar putea pune în pericol copilul aflat în dificultate, precum și promovarea drepturilor acestora prin influențe asupra tuturor politicilor celorlalte structuri centrale cu atribuții în domeniu. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Florin Iordache.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Membri Comisiei juridice, de disciplină și imunități, în momentul în care au analizat prezentul proiect de lege, au ținut cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, de asemenea, au ținut cont de avizul favorabil al Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Vreau să vă spun că Senatul, în plenul său, a adoptat acest proiect de lege în data de 5 aprilie 2004, iar membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât în unanimitate să propună plenului spre dezbatere și adoptare proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.12 din 2001 privind înființarea Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție cu un amendament admis.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă propun ca timp total de dezbatere 5 minute, un minut pentru fiecare intervenție. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu propunerea de dezbatere? Mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă rog să urmăriți în paralel textul proiectului de lege și raportul care conține, așa cum v-a spus domnul secretar, doar un singur amendament.

La titlul legii dacă aveți obiecțiuni? Adoptat în unanimitate.

La art.I urmăriți amendamentul 1.

Admis amendamentul, modificat cuprinsul art.I în mod corespunzător.

La pct.1 și 2 din art.I dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Adoptat în unanimitate.

La art.II. Votat în unanimitate.

Art.III. Votat în unanimitate.

(Consultări la prezidiu.)

Stimați colegi, numai puțin, pentru că noi am lăsat cele două legi după legile-cadru tocmai pentru a le corela și la art.III se impune o asemenea corelare. Domnul Florin Iordache.

Deci, art.III de la proiectul de Lege privind modificarea Ordonanței de urgență 12/2001.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte, de comun acord cu reprezentantul Guvernului vă propunem modificarea și completarea art.III după cum urmează: se introduce alin.1 care va avea următorul conținut: "Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2005".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și pe urmă actualul alineat devine alin.2 și se corelează "la data intrării în vigoare a prezentei legi..." Deci, 1 ianuarie... atribuțiile în domeniu... corect, doamna ministru? Deci, actualul text rămâne alin.2? Exact în aceeași structură.

Supun votului dumneavoastră stimați colegi, art.III în alcătuirea rezultată din propunerea comisiei și a inițiatorului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă rog să acceptați să revenim la legea anterioară, unde de asemenea s-a omis să se facă o asemenea corelare cu privire la intrarea în vigoare.

Deci, proiectul de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Român pentru Adopții. Vă rog, domnule Iordache.

 
   

Domnul Florin Iordache:

La art.14, pentru corelare, vă propun, domnule președinte, ca art.14 să aibă următorul conținut: "Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2005".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, este vorba de un articol nou introdus. Bun. De acord, inițiatorul?

Supun votului dumneavoastră noul articol 14 propus de inițiator și Comisia juridică.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Vă mulțumesc.

Vom supune cele 4 legi votului dumneavoastră final astăzi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.178/1997 pentru autorizarea și plata interpreților și traducătorilor folosiți de organele de urmărire penală, de instanțele judecătorești, de birourile notarilor publici, de avocați și de Ministerul Justiției (amânarea votului final).  

În continuare avem proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 178/1997 pentru autorizarea și plata interpreților și traducătorilor folosiți de organele de urmărire penală, de instanțele judecătorești, de birourile notarilor publici, de avocați și de Ministerul Justiției.

Rog Ministerul Justiției sau cineva din partea Guvernului să prezinte acest proiect.

Domnul ministru Bobiș, care-l înlocuiește pe reprezentantul Ministerului Justiției.

   

Domnul Teodor Bobiș (secretar de stat, Ministerul pentru Relația cu Parlamentul):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să ne permiteți să vă supunem aprobării Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.178/1997 pentru autorizarea și plata interpreților și traducătorilor folosiți de organele de urmărire penală, de instanțele judecătorești, de birourile notarilor publici, de avocați și de Ministerul Justiției.

Prezentul proiect de lege își propune, în principal, următoarele: reglementarea dreptului cetățenilor din statele membre ale Uniunii Europene sau din spațiul economic european de a presta activitate de traducător și/sau de translator în condițiile legii, precum și de a li se recunoaște documentele de atestare în profesie, emise sau eliberate de autoritățile competente din statele de origine sau de proveniență.

De asemenea, sunt cuprinse reglementări privind prezentarea atestatului de traducător în specialitatea științe juridice, acordat de Ministerul Culturii și Cultelor, iar, pentru persoanele care nu posedă diplomă de licență sau echivalențe din care să rezulte specializarea în limba sau în limbile pentru care solicită autorizarea, atestarea se face de către Ministerul Culturii și Cultelor și trebuie să privească traducerea din limba străină în limba română și retroversiunea.

În fine, o altă reglementare importantă se referă la efectuarea unor evidențe ale interpreților și traducătorilor la curțile de apel în circumscripția cărora își desfășoară activitatea.

Vă rugăm să fiți de acord cu proiectul de lege în forma recomandată de comisia de specialitate.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Raportul comisiei.

Domnul secretar Florin Iordache.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Senatul, în ședința sa din 21 mai 2004, a adoptat proiectul de lege. De asemenea, Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege cu observații și propuneri.

În consecință, Comisia juridică, de disciplină și imunități a hotărât, în unanimitate, ca acest proiect de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare în formularea Senatului.

Acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină în dezbateri?

Trecem la dezbaterea textelor proiectului.

La titlul acestuia, nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Preambulul art.I.

Votat în unanimitate.

Pct.1, pct.2 și pct.3, în formularea Senatului.

Adoptate în unanimitate.

Pct.4. Votat în unanimitate.

Pct.5. Votat în unanimitate.

Art.II. Votat în unanimitate.

Art.III. Votat în unanimitate.

Am parcurs și textul acestui proiect. Îl vom supune votului final în ședința de astăzi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe (amânarea votului final).  

În continuare, luăm Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul ministru Șerban.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Nicolae Șerban (ministru, Ministerul pentru Relația cu Parlamentul):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Este o procedură deja consacrată, practic din 1991, ca în perioada vacanțelor parlamentare, să se solicite o lege specială de abilitare a Guvernului pentru emiterea de ordonanțe.

Același lucru îl facem și prin prezentul proiect, în baza art.115 din Constituția României. În forma adoptată de Senat legea are șase domenii pentru care se solicită abilitarea: economia și finanțele publice, cu 30 de subdomenii; agricultură, cu 7 subdomenii; administrație publică, cu 4 subdomenii; sănătate, cu 6 subdomenii; muncă și solidaritate socială, cu 4 subdomenii; apărare națională, ordine publică și siguranță națională, cu două subdomenii.

Față de proiectul în forma adoptată de Senat, la Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost propus și susținut un amendament. Este vorba de Cap.V "Muncă și solidaritate socială". S-a propus introducerea unui punct nou - pct.4 -, cu următorul conținut: "Modificarea Ordonanței Guvernului nr.44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecție în România, aprobată cu modificări prin Legea nr.185/2004", amendament pe care-l susținem și vă rugăm să-l aprobați.

Legea este cu caracter ordinar, Camera Deputaților fiind Cameră decizională.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Florin Iordache, vă rog să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități, în momentul când au analizat acest proiect de lege au ținut cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, s-a ținut cont de faptul că Senatul, în data de 8 iunie 2004, a dezbătut și adoptat acest proiect de lege. În urma examinării acestui proiect de lege, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, cu un amendament admis, așa cum rezultă și în raport.

Acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, stimate coleg.

Vă rog, stimați colegi, să urmăriți textele acestui proiect de lege. Urmăriți și raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

La titlul legii, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Art.1, preambulul acestuia. Votat în unanimitate.

Pct.I - "Economia și finanțele publice". Dacă aveți obiecțiuni?

Votat în unanimitate.

Pct.II - "Agricultura". Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Pct.III - "Administrație publică" Votat în unanimitate.

Pct.IV - "Sănătate" Adoptat în unanimitate.

Pct.V - "Muncă și solidaritate socială" Urmăriți amendamentul nr.1 al comisiei.

Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament? Nu.

Admis amendamentul, completat pct.V - "Muncă și solidaritate socială".

Pct.VI - "Apărare națională, ordine publică și siguranță națională"

Adoptat în unanimitate.

Art.2. Votat în unanimitate.

Vă rog să constatați că am parcurs textele Proiectului Legii de abilitare a Guvernului.

Vom supune proiectul votului final astăzi.

 
Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe (amânarea votului final).  

Pe ordinea de zi de astăzi există și Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Domnule ministru Vasiliu și domnule Florin Iordache, vă rog să ne informați dacă ați căzut de acord cu Ministerul Justiției și cu Comisia juridică, de disciplină și imunități în ce privește textele în care sunt prevăzute infracțiuni.

   

Domnul Florin Vasiliu (vicepreședinte, Oficiul Român pentru Drepturile de Autor):

În cursul zilei de ieri, au avut loc convorbiri între Ministerul Justiției și președintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, convorbiri la care am fost și noi de față - reprezentanții Guvernului - și s-a căzut de acord că textul, așa cum este formulat, prin care Camera Deputaților a introdus un amendament la Legea dreptului de autor și în care stipulează că negocierile ce au loc pentru retransmiterea prin cablu au loc între anumite limite, limite stabilite de lege tocmai pentru a se asigura de buna-credință a negocierilor, că aceste prevederi nu încalcă dispozițiile acquis-ului comunitar.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este necesar ca textul să rămână așa cum apare în negociere, pentru că, așa cum știți, Codul penal intră în vigoare în viitor și trebuie să păstrăm textele așa cum au fost în raportul de mediere.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

În aceste condiții, stimați colegi, începem parcurgerea raportului de mediere.

La pct.1 și pct.2 - textele Camerei Deputaților.

Nu se dezbat, potrivit regulamentului nostru.

Aceeași soluție la pct.3, pct.4, pct.5, pct.6, pct.7, pct.8, pct.9; pct.10 - tot textul Camerei Deputaților, pct.11 - la fel; pct.12 - aceeași soluție, pct.13, pct.14, pct.15, pct.16.

La pct.16, până la pag.17, sunt textele Camerei Deputaților. Acestea nu se supun votului.

La alin.4, cât privește lit.d) și lit.e), comisia de mediere ne propune un text comun. Vă rog să urmăriți pag.17.

Nu sunt obiecțiuni la textul comun.

Votat în unanimitate.

La celelalte texte de la același articol, sunt variantele Camerei Deputaților, deci nu se mai dezbat în Cameră.

Pct.17, pct.18, pct.19, pct.20, pct.21 - aceeași soluție, până la pag.25, alin.3. Deci, până aici au fost textele Camerei Deputaților.

Pentru alin.4, urmăriți textul comun de la pag.25.

Dacă aveți obiecțiuni?

Admis textul comun, modificat alin.4 de la pag.25.

De la pct.22 până la pct.44 de la pag.42, inclusiv pct.44, sunt textele Camerei Deputaților. În consecință, nu se mai dezbat.

Îmi cer scuze. La pct.42, la lit.c) de la pag.42 a fost un text comun, pe care ni-l propune comisia. Dacă aveți obiecțiuni?

Votat textul comun de la pct.42.

În continuare, de la pag.45, de la pct.45 până la pct.66, inclusiv, nu au mai fost alte texte decât cele ale Camerei Deputaților.

Până la pag.57, pct.66, au fost variantele Camerei Deputaților. Nu se supun dezbaterii.

La pct.67, titlul capitolului, textul Camerei Deputaților, iar cuprinsul art.1061, text comun; urmăriți textul comun, care vizează alin.1 și alin.2 ale art.1061.

Votat în unanimitate.

La art.1062 și art.1063 sunt textele Camerei Deputaților, nu se dezbat.

La art.1064, text comun. Dacă aveți obiecțiuni?

Adoptat textul comun, nefiind obiecțiuni.

În continuare, sunt textele Camerei Deputaților.

La pct.69 - textul Camerei Deputaților; nu se supune dezbaterii.

La pct.70, tot textul Camerei Deputaților.

De la pct.72 până la pct.84, sunt variantele Camerei Deputaților. Nu se mai supun dezbaterii.

De la pct.85 până la pct.115, inclusiv, sunt textele Camerei Deputaților; deci, nu se mai dezbat.

Îmi cer scuze. Colegul meu, domnul Hașotti, mă avertizează că la pct.114 există un text comun la pag.140 pentru art.1386. Deci, de la pct.114 până la acest text, sunt variantele Camerei Deputaților. Nu se mai dezbat, dar vă întreb dacă la textul comun pentru art.1386 aveți obiecțiuni pentru alin.1, unde-i text comun? Nu.

Adoptat textul comun pentru acest text.

Pentru alin.2, rămâne textul Camerei Deputaților.

Pct.115 până la pct.125, inclusiv, sunt variantele Camerei Deputaților. Nu se mai supun dezbaterii.

La pct.126, există un text comun pentru lit.C) de la art.146.

Dacă aveți obiecțiuni?

Adoptat textul comun, nefiind obiecțiuni.

La lit.D) este textul Camerei Deputaților, nu se supune votului.

Pct.127, pct.128, pct.129. La aceste puncte sunt variantele Camerei Deputaților și, potrivit regulamentului , nu se mai supun dezbaterii, nici votului dumneavoastră.

Pct.130 - aceeași soluție; pct.131, pct.132, pct.133 și pct.134, care este ultimul, în toate cazurile au fost variantele Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc pentru atenție și felicităm Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, pentru că a putut adopta o lege importantă, după variantele propuse de Camera Deputaților.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (amânarea votului final).  

La pct.22, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Comisia pentru muncă și protecție socială.

Doamna președinte Smaranda Dobrescu va susține propunerea de respingere a acestei inițiative.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru muncă și protecție socială vă propune dumneavoastră respingerea acestei inițiative legislative, întrucât acordarea unei pensii suplimentare, adică pensia anuală de gratitudine, contravine principiului contributivității prevăzut la art.2 lit.e) din Legea nr.19/2000, potrivit căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se doar pe temeiul contribuțiilor plătite.

Având în vedere acest considerent, membrii Comisiei pentru muncă și protecție socială au hotărât respingerea acestei propuneri legislative cu 14 voturi pentru, două împotrivă și o abținere.

De asemenea, vă propunem și dumneavoastră, prin acest raport, respingerea propunerii legislative.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să intervină? Nu.

Vom supune propunerea votului final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului 38 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (amânarea votului final).  

La pct.23, tot Comisia pentru muncă și protecție socială va susține respingerea inițiativei pentru modificarea și completarea art.38 din Legea nr.19/2000.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De asemenea, vă propunem respingerea acestei inițiative legislative din următoarele considerente: în primul rând, potrivit formei actuale, art.38 alin.1 din Legea nr.19 asimilează stagiului de cotizare și perioada în care asiguratul a urmat cursuri de zi al învățământului universitar organizat în condițiile legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora.

În această categorie nu se pot înscrie persoanele care au urmat sau urmează cursuri serale, fără frecvență sau la distanță ale învățământului universitar, care pot desfășura activități aducătoare de venit, în baza cărora realizează stagiul de cotizare.

Și, în al doilea rând, avem un argument: trecerea prin plen, ieri, fără observații sau amendamente, a altei propuneri legislative inițiate de toți membrii comisiei, prin care s-a efectuat deja asimilarea stagiului de cotizare corespunzător studiilor universitare.

În acest fel, această propunere legislativă a rămas fără obiect.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină? Nu.

Vom supune propunerea votului final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative cu privire la încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap (amânarea votului final).  

La pct.24, Propunerea legislativă cu privire la încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap.

Comisia pentru muncă și protecție socială a propus, de asemenea, respingerea inițiativei.

Aveți cuvântul, doamnă președinte.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimați colegi,

Vă propunem respingerea acestei inițiative, din următoarele motive: în primul rând, ea contravine prevederilor art.14 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă, întrucât prevede unele reglementări cuprinse în alte acte normative, cum ar fi: Ordonanța de urgență a Guvernului nr.102/1999 privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, Ordonanța Guvernului nr.129/2000 privind formarea profesională a adulților, Hotărârea Guvernului nr.1215/2002 pentru aprobarea strategiei naționale de protecție specială și integrarea socială a persoanelor cu handicap, Ordonanța Guvernului nr.14/2003 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap și, nu în ultimul rând, Codul Muncii.

În al doilea rând, în propunere nu se prevede abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.102, deși are foarte multe obiecte de fond pe care le atacă.

În al treilea rând, referitor la aspectele financiare, dispozițiile privind impozitul pe profit nu pot fi susținute, întrucât contravin prevederilor Codului Fiscal și are prevederi care lezează principiul liberei circulații a serviciilor și a mărfurilor.

Având în vedere toate aceste considerente, membrii Comisiei pentru muncă și protecție socială, în unanimitate, au propus respingerea inițiativei legislative.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină cu privire la această propunere a comisiei?

Vom supune votului final propunerea.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.47 alin.(1) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (amânarea votului final).  

Pct.25, Propunerea legislativă pentru modificarea art.47 din Legea nr.19/2000.

De asemenea, s-a propus respingerea.

Doamnă președinte Smaranda Dobrescu, aveți cuvântul.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Avem două argumente pentru care am respins această inițiativă legislativă, și anume: în primul rând, există o deosebire esențială între situația persoanelor asigurate în sistemul public de pensii care au un stagiu de cotizare realizat în condiții de handicap preexistent calității de asigurat și situația persoanelor asigurate în acest sistem care, datorită unor deficiențe fizice, senzoriale, psihice, mentale sau motorii survenite în timpul activității profesionale, ulterior dobândirii calității de asigurat, generate de accidente sau de boli obișnuite, sunt încadrate în grade de invaliditate în condițiile Legii nr.19/2000.

Și, în al doilea rând, din fișa financiară, rezultă că accesul la pensie pentru o limită de vârstă, cu reducerea vârstei și a stagiului de cotizare, ar fi nelimitat pentru o categorie de persoane care nu a fost avută în vedere de legiuitor, diminuând considerabil fondurile asigurărilor sociale.

Având în vedere aceste considerente, comisia a propus respingerea inițiativei legislative cu 14 voturi pentru și 3 împotrivă.

Vă propunem, în consecință, respingerea acestei inițiative legislative.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Domnul Mardari, probabil inițiatorul acestei propuneri, sau din partea inițiatorilor.

Poftiți.

 
   

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Așa cum spunea și doamna președinte al comisiei, un cetățean care a dobândit un handicap înainte de a-și începe activitatea, înainte de a se încadra în câmpul muncii, beneficiază de o serie de facilități, printre care este și reducerea stagiului de cotizare. Ei, bine, dacă același cetățean devine handicapat, să zicem la o lună de zile după ce s-a încadrat în câmpul muncii, el nu beneficiază de nici un fel de facilități și va trebui să-și îndeplinească acel stagiu complet de cotizare, ceea ce este nedrept și din acest motiv am întocmit propunerea legislativă.

Doamna președinte se referă la sursele de finanțare a acestor facilități, dar nu se gândește la cetățeni ai noștri care, după ce au dobândit handicapul și dacă au o familie grea, sunt nevoiți să facă niște eforturi deosebite pentru a se prezenta la serviciu, astfel încât să asigure existența membrilor familiei.

Se poate spune că, bine, bine, a obținut acel handicap, poate să obțină pensie de handicapat. Dar, bine, acea pensie este mult prea mică pentru a obține niște venituri satisfăcătoare. Din această cauză, sunt foarte mulți cetățeni care sunt nevoiți să facă eforturi și să-și desfășoare activitatea acolo unde au găsit un serviciu corespunzător.

Eu înclin să cred că pe nedrept această propunere legislativă a fost respinsă de către comisia unde a avut loc dezbaterea pe fond.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină?

Doamna președinte, doriți să comentați intervenția colegului dumneavoastră, vă rog?

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

În nici un caz motivația financiară care reprezintă un rezultat al propunerilor, în ceea ce am încercat eu să explic, nu este determinantă în a hotărî respingerea acestei inițiative legislative. După cum știți, un handicap preexistent se încadrează în pensia pentru persoane cu handicap descris în art. 47 al Legii nr.19 și merge cu anumite diminuări ale stagiilor de cotizare, iar cazurile pe care le-ați expus dumneavoastră, adică dobândirea unui handicap după ce există un statut de asigurat, sunt tratate în rețeaua persoanelor cu invaliditate, în pensiile de invaliditate, care au condiții foarte clare, bonusuri față de ceilalți contribuabili ș.a.m.d. Deci sunt două rețele complet diferite care sunt tratate în mod corespunzător și există și posibilitatea de a munci, dar numai la pensionarii de invaliditate gradul III, adică cei care au încă capacitate de a munci, cei cu gradul I și gradul II sunt considerați inapți de muncă, nu vor fi obligați să se sacrifice, să vină să muncească pentru a-și întreține familia, întrucât pensia este corespunzătoare, poate nu foarte ridicată, dar corespunzătoare atât dobândirii unui handicap, dar și perioadei de contribuție respectivă.

 
   

Domnul Ludovic Mardari:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Chiar dacă mi-ați oferit cuvântul fără sonor, ce vreau să spun?, referitor la punctul de vedere al doamnei președintă a comisiei. Se referea la acea pensie de invaliditate, dar pensia de invaliditate este foarte mică. În expunerea de motive eu am menționat, nu am mai prezentat-o aici în fața dumneavoastră expunerea de motive, am menționat că e vorba de cetățeni ai noștri, cetățeni români care au ajuns să dobândească, să devină handicapați, să aibă un handicap sever. Și că acea pensie de invaliditate nu le este suficientă. Oricum, art.47 alin.1 prevede foarte clar că numai în anumite condiții privind îndeplinirea stagiului de cotizare se acordă acele facilități. Și, ca urmare, eu zic că îmi mențin punctul de vedere că a fost rea voință din partea celor care au respins în cadrul comisiei această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

E totuși cam drastică calificarea dumneavoastră. Vom supune propunerea votului final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind acordarea de drepturi persoanelor care, începând cu 28 iunie 1940, au fost persecutate din motive politice de autoritățile sovietice în Basarabia și Ținutul Herța și care ulterior s-au repatriat în România, redevenind cetățeni români (amânarea votului final).  

La pct.26, Propunerea legislativă privind acordarea de drepturi persoanelor care, începând cu 28 iunie 1940, au fost persecutate din motive politice de autoritățile sovietice în Basarabia și Ținutul Herța. Tot doamna președintă Smaranda Dobrescu va motiva propunerea de respingere a acestei inițiative.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte, vă rog să-mi permiteți doar un scurt comentariu la acea repetiție în a considera rea voință din partea membrilor Comisiei pentru muncă, dacă cumva n-am reușit să vă conving este într-adevăr greșeala mea, o lipsă a mea, dar în același timp, atunci de rea voință a dat dovadă și plenul Senatului, Comisia pentru muncă de la Senat, și CES-ul, și Comisia noastră juridică, și Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Guvernul când și-a exprimat punctul de vedere. Vă rog să-mi permiteți să mă întorc la această propunerea legislativă privind acordarea de drepturi persoanelor care, începând cu 28 iunie 1940, au fost persecutate din motive politice de autoritățile sovietice în Basarabia și Ținutul Herța și care ulterior s-au repatriat în România, redevenind cetățeni români.

Comisia pentru muncă vă propune dumneavoastră respingerea inițiativei legislative întrucât măsurile reparatorii prevăzute de actul normativ propus au fost instituite de Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, astfel, de drepturile prevăzute de această ordonanță pot beneficia și cetățenii români deposedați ca urmare a părăsirii forțate a Basarabiei, Bucovinei de Nord și Ținutului Herța, cu condiția aceștia să facă dovada calității lor de refugiați cu acte oficiale. Din acest motiv, adică neavând obiect, membrii comisiei au hotărât respingerea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să comenteze această propunere? Inițiatorul sau... Domnul deputat Leonăchescu.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Propunerea aceasta legislativă vine din partea persoanelor respective, uitate de toți, chiar dacă declarăm noi că i-am prins pe ici pe colo, pe undeva prin vreun proiect de lege adoptat de alții, altădată.

Curios este că acest proiect de lege a primit avizul favorabil al Consiliului Legislativ. În continuare, îi considerăm oameni de categoria a doua, uitați de toți, cu toată suita de persecuții la care au fost supuși atât de sovietici, cât și, ulterior, de ai noștri. Cred că nu merită să-i tratăm cu atâta dispreț. Ar trebui, așa cum și Consiliul Legislativ propune, să ne gândim mai mult la această inițiativă legislativă și să-i ajutăm pe acești oameni care au suferit atât de mult.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină? Vom supune propunerea de respingere votului final în cursul zilei de astăzi.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art.90 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.90 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Comisia pentru buget, domnule Gubandru? Vă rog să vă susțineți propunerea.

   

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În urma examinării Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art.90 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal în ședința din 8 iunie 2004, Comisia a hotărât cu majoritate de voturi respingerea acesteia, întrucât dispozițiile cuprinse în propunerea legislativă se referă la administrarea impozitelor și taxelor care fac obiectul Codului de procedură fiscală. Menționăm că trebuie evitată instituirea acelorași reglementări în două sau mai multe acte normative.

Totodată, modalitatea de compensare a creanțelor reciproce între stat, unitățile administrativ teritoriale și contribuabil, ca și restituirea de sume sunt deja prevăzute în art. 105 și 106 din Codul de procedură fiscală.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Dinu.

 
   

Domnul Gheorghe Dinu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îi dau dreptate domnului deputat care a susținut punctul de vedere al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, doar că în Codul fiscal care reglementează modul de restituire a sumelor care s-au calculat greșit sau, ce știu eu, au rezultat a fi în plus față de ceea ce avea de plătit contribuabilul, nu era prevăzut nici un termen de returnare sau de restituire a acestor bani. Codul de procedură fiscală a venit ulterior. Proiectul meu de lege a fost depus înaintea discutării în Parlament a Codului de procedură fiscală. Sunt de acord că acum trebuie să apară doar într-un singur loc. Din nefericire, el apare în Legea privind Codul de procedură fiscală, în loc să apară acolo unde era locul lui, la Codul fiscal. Și, menționez încă o dată, legea pe care eu am depus-o sau modificarea pe care eu am depus-o la Parlament a fost oricum anterioară discutării Codului de procedură fiscală. Sigur că acum este prematur să mai discutăm.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dorește cineva să mai intervină? Nu. Vom supune propunerea de respingere votului final astăzi.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative privind acordarea de compensații cetățenilor români, care n-au beneficiat de prevederile Legii nr.9/1998, pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova, la 7 septembrie 1940. (retrimis comisiei).  

Ultimul proiect de lege de pe ordinea de zi de astăzi, înaintea votului final, se referă tot la o inițiativă legislativă privind acordarea de compensații cetățenilor români, care n-au beneficiat de prevederile Legii nr.9/1998, pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria. Comisia pentru buget, finanțe și bănci a propus respingerea.

Domnule deputat Gubandru, vă rog să vă susțineți această propunere.

   

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci, întrunită în 8 iunie 2004, a hotărât cu majoritate de voturi respingerea acestei legi, deoarece în fapt, se dorește prelungirea termenului prevăzut la art.4 alin.1 din Legea nr. 9/1998 republicată, lege care nu a avut caracter restrâns, ea asigurând un tratament egal și nediscriminatoriu, prin faptul că a dat posibilitatea tuturor cetățenilor îndreptățiți să solicite compensații prin cereri depuse la Comisia județeană sau a municipiului București, cereri al căror termen de depunere a fost prelungit, acestea putându-se depune în termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a Legii nr. 9/1998. Totodată, legiuitorul a mai acordat un termen de 90 de zile, calculate de la expirarea termenului de depunere a cererii, în care beneficiarii puteau să-și completeze dosarul cu actele necesare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă domnul Ludovic Mardari mai dorește?

 
   

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Legea nr.9/1998 prevede acordarea de compensații cetățenilor care s-au refugiat în România din județele Durostor și Caliacra, cedate Bulgariei după Tratatul semnat la Craiova în data de 7 septembrie 1940.

S-au refugiat în România, că au vrut să rămână cetățeni români. Compensațiile se referă la bunuri imobiliare, precum și la recoltele neculese la data părăsirii teritoriului ocupat de autoritățile bulgare. Deși Legea nr.9/1998 a intrat în vigoare în urmă cu 5 ani, din diverse motive, mai există cetățeni care nu au reușit să-și depună în termenul legal cererile însoțite de acte doveditoare la comisiile județene și a municipiului București, constituite în acest sens.

Poate și la dumneavoastră au venit foarte mulți cetățeni din această categorie, care s-au plâns că n-au reușit să procure actele necesare de la arhiva națională. Uneori durează și doi ani până când reușesc să intre în posesia lor. Eu a trebuit chiar să fac unele intervenții în această direcție, pentru cetățeni care au venit în audiență. Deci, nu din cauza lor n-au fost depuse documentele la timp.

Promovarea unei noi legi care să ofere tuturor celor îndreptățiți să beneficieze de prevederile Legii nr.9/1998 este impusă de necesitatea asigurării unui tratament egal, nediscriminatoriu cetățenilor români. E vorba de art.16 din Constituția României. Acest lucru este posibil având în vedere faptul că soluționarea cazurilor de acest fel nu implică eforturi diplomatice, Bulgaria achitând încă din 1942 contravaloarea despăgubirilor ce i-au revenit în urma negocierilor bilaterale.

Menționez că am mai făcut o propunere legislativă cu același conținut. A fost respinsă, deoarece Comisia juridică a susținut că nu corespunde din punct de vedere al tehnicii legislative. Și anume, trebuia să cerem instituirea unui nou termen pentru Legea nr.9/1998, nu prelungirea termenului în cauză. După câte constat de data aceasta, propunerea supusă dezbaterii dumneavoastră, din punct de vedere al tehnicii legislative corespunde. A apărut însă un alt aspect. Comisia pentru buget, finanțe și bănci, unde s-a făcut dezbatere pe fond, nu Comisia juridică, de disciplină și imunități, așa cum a fost cu ocazia celorlalte propuneri, cere să precizăm sursa de finanțare. Ei, bine, sursa de finanțare a fost asigurată de statul bulgar în 1942. Deci ea există, banii s-au cheltuit și persoanele care sunt îndreptățite să-și primească acele compensații, acele despăgubiri nu mai au această posibilitate, din cauză că n-au depus documentele la timp.

Vreau să precizez că la dezbaterea propunerii legislative anterioare, cu același conținut, PSD-ul a manifestat înțelegere, și domnul președinte Hrebenciuc, care a condus lucrările cu acea ocazie, chiar a fost de acord cu retrimiterea propunerii legislative la comisie. E adevărat, a fost respinsă din motive de tehnică legislativă. Acum s-a găsit altceva, că nu există finanțare. Eu vă sugerez, stimați colegi, să fiți de acord să retrimitem această propunere legislativă la comisie, astfel încât să facem dreptate și celor câteva sute de cetățeni care s-au refugiat din Cadrilater pentru a-și păstra cetățenia română și pentru a beneficia de acele bunuri, de acele compensații pe care le merită.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc. Dorește să intervină și domnul secretar Puiu Hașotti.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vin din circumscripția electorală unde s-au depus peste 2500 de dosare pe această Lege nr. 9/1998. Și, din capul locului, sunt de acord cu antevorbitorul meu și, la argumentele pe care le-a adus și pe care le-au adus inițiatorii, eu mai adaug încă unul. Foarte mulți dintre cetățenii români stabiliți din Cadrilater în urma Tratatului de la Craiova au avut mari dificultăți în a obține actele doveditoare în sensul că au proprietăți, că au avut proprietăți în Cadrilater, actele doveditoare de la autoritățile, de la arhivele din Bulgaria. Nu mai spun că mulți dintre dânșii au avut dificultăți în obținerea actelor doveditoare și de la arhivele din România, dar mai ales la cele din Bulgaria.

Eu cunosc peste 500 de cazuri numai în județul Constanța în care cetățenii îndrituiți de această lege să aibă compensații, să primească compensații, nu au putut depune dosarele pentru simplul motiv că din varii explicații arhivele din Bulgaria nu le-au remis actele în termen util.

Iată de ce, sunt categoric de acord ca această lege să fie trimisă la comisie și nu numai atât, comisia să elaboreze un raport favorabil cu toate că, e adevărat, termenul de depunere a acestor acte doveditoare este depășit, are aproape 5 ani, dar sunt motive obiective pentru care cred că această lege trebuie să primească un aviz pozitiv de la comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Alexandru Sassu.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Având în vedere că multe din lucrurile spuse aici sunt reale și că sunt dificultăți serioase în procurarea actelor, propun ca acest proiect de lege să fie retrimis la comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Și reprezentanții comisiei sunt de acord.

Supun votului dumneavoastră restituirea propunerii la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, pentru o nouă examinare.

Nu știu dacă cineva e împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. S-a adoptat această soluție.

Stimați colegi,

Am parcurs proiectele de lege înscrise pe ordinea de zi de astăzi, prezența în sală nu este semnificativă, dar asta și pentru faptul că votul final a fost anunțat pentru ora 12.

 
Validarea mandatului de deputat al domnului Vasile Relu Rădulescu, PSD, Circumscripția electorală nr.40 Vâlcea.  

Anunț toți reprezentanții grupurilor parlamentare să-și roage colegii să fie prezenți la ora 12 pentru a nu fi puși în situația de a începe votul final cu apelul nominal. Facem o pauză până la ora 12, dar mai înainte, v-aș ruga să ne permiteți să derulăm o procedură de validare a unui deputat.

Domnul președinte al Comisiei de validări, domnul deputat Ionel Olteanu ne va prezenta raportul comisiei.

   

Domnul Ionel Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport privind validarea unui mandat de deputat. Comisia de validare a luat la cunoștință de faptul că a devenit vacant un loc de deputat în Circumscripția electorală nr.40 Vâlcea, ca urmare a demisiei domnului deputat Acsinte Gaspar, aparținând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Conform dispozițiilor art.66 alin.9 din Legea nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, cu modificările și completările ulterioare, în caz de vacanță a mandatelor de deputați aleși pe listele de candidați, supleanții vor ocupa locurile vacante în ordinea în care sunt înscriși pe liste, dacă până la data validării partidele sau formațiunile politice pe listele cărora au candidat supleanții confirmă în scris că aparțin acestora.

În legătură cu ocuparea locului de deputat devenit vacant, Comisia de validare, procedând în ziua de 15 iunie 2004 la examinarea actelor dosarului în cauză, a constatat următoarele. Pe lista supleanților, publicată în Monitorul Oficial al României, pentru Partidul Social Democrat, în Circumscripția electorală nr.40 Vâlcea, la nr. crt. 244, figurează ca prim supleant, care urmează să ocupe locul devenit vacant, domnul Vasile Relu Rădulescu. La dosarul de validare se află confirmarea Partidului Social Democrat că supleantul mai sus nominalizat aparține și în prezent partidului din partea căruia a candidat la alegerile din noiembrie 2000.

De asemenea, au fost prezentate declarația scrisă de acceptare a mandatului de deputat și dovada depunerii declarației de avere, prevăzută de art.2 și 3 din Legea nr.115/1996, modificată și completată prin Legea nr.161/2003, cu modificările și completările ulterioare.

Constatând că sunt îndeplinite condițiile legale pentru ocuparea locului de deputat devenit vacant, Comisia de validare propune Camerei Deputaților validarea mandatului de deputat al domnului Vasile Relu Rădulescu, ales supleant la alegerile din 26 noiembrie 2000, în Circumscripția electorală nr.40 Vâlcea, pe lista Partidului Social Democrat.

Ce ar mai fi de spus este că Parlamentul, Camera Deputaților, pierde un eminent jurist, domnul Acsinte Gaspar, dar Curtea Constituțională câștigă un eminent jurist, un om de valoare.

În același timp, aș menționa faptul că noi toți suntem, cred că sunt în asentimentul tuturor să urmă succes domnului deputat Vasile Relu Rădulescu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distinse coleg, vă rog să poftiți la tribună și să rostiți jurământul.

 
   

Domnul Vasile Relu Rădulescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

( Cu mâna pe Constituție și pe Biblie rostește jurământul scris.)

Jurământ de credință față de țară și popor.

"Eu, Vasile Relu Rădulescu, în calitate de deputat, ales în circumscripția nr. 40, Vâlcea,

Jur credință patriei mele, România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Semnează jurământul și îl depune la Președintele Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Vasile Relu Rădulescu, colegii dumneavoastră vă urează succes, să pășiți pe urmele antecesorului dumneavoastră căruia îi mulțumim și în lipsă pentru prestația pe care a avut-o în Parlamentul României, și dumneavoastră vă dorim succes deplin. (Aplauze)

Stimați colegi, ne vedem la ora 12. Sper să ne vedem fără apel nominal.

 
     

Pauză

 
Supunerea la votul final:  

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Începem prin a parcurge lista votului final.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77/2003 privind completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat (adoptat);

1. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2003 privind completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 231 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției Consulare între România și Federația Rusă semnată la Moscova la 4 iulie 2003 (adoptat);

2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției Consulare dintre România și Federația Rusă, semnată la Moscova la 4 iulie 2003. Lege ordinară.

Cine este pentru? 232 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege cadru privind descentralizarea (adoptat);

3. Proiectul de Lege cadru privind descentralizarea. Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 181 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 29 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență (adoptat);

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență. Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 231 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.27/2004 pentru abrogarea alineatului (5) al art.1 din Ordonanța Guvernului nr.70/2002 privind administrarea unităților sanitare publice de interes județean și local (adoptat);

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2004 pentru abrogarea alineatului 5 al art.1 din Ordonanța Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unităților sanitare publice de interes județean și local. Lege ordinară.

Cine este pentru? 231 voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

  Proiectul de Lege privind constituirea, recunoașterea și funcționarea grupurilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole, silvice și piscicole (adoptat);

6. Proiectul de Lege privind constituirea, recunoașterea și funcționarea grupurilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole, silvice și piscicole. Lege ordinară.

Cine este pentru? 231 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.10/2004 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului instituțiilor de credit (adoptat);

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2004 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului instituțiilor de credit. Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. 231 de voturi.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind protecția dobânditorilor cu privire la unele aspecte ale contractelor purtând asupra dobândirii unui drept de utilizare pe durată limitată a unor bunuri imobiliare (adoptat);

8. Proiectul de Lege privind protecția dobânditorilor cu privire la unele aspecte ale contractelor purtând asupra dobândirii unui drept de utilizare pe durată limitată a unor bunuri imobiliare. Lege ordinară.

Cine este pentru? 231 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

  Proiectul de Lege privind cazierul judiciar (adoptat);

9. Proiectul de Lege privind cazierul judiciar. Lege ordinară.

Cine este pentru? 230 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor, persoane fizice (adoptat);

10. Proiectul de Lege privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor, persoane fizice. Lege ordinară.

Cine este pentru? 230 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.29/2004 pentru completarea Legii nr.138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții (adoptat);

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență 29/2004 pentru completarea Legii nr.138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică, siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții. Lege ordinară.

Cine este pentru? 229 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege pentru completarea articolului 169 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (adoptat);

12. Proiectul de Lege pentru completarea articolului 169 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Cine este pentru? 230 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind protecția și promovarea drepturilor copilului (adoptat);

13. Proiectul de Lege privind protecția și promovarea drepturilor copilului. Lege organică.

Cine este pentru? 180 voturi pentru.

Împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? 31 abțineri.

Adoptat.

  Proiectul de Lege privind regimul juridic al adopției (adoptat);

14. Proiectul de Lege privind regimul juridic al adopției. Lege organică.

Cine este pentru? 181 voturi pentru.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 31 abțineri.

Adoptat.

  Proiectul de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Român pentru Adopții (adoptat);

15. Proiectul de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Român pentru Adopții. Lege ordinară.

Cine este pentru? 181 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 33 abțineri.

Adoptat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.12/2001 privind înființarea Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție (adoptat);

16. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.12/2001 privind înființarea Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție. Lege ordinară.

Cine este pentru? 205 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Dar sunt câteva voturi neexprimate.

  Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.178/1997 pentru autorizarea și plata interpreților și traducătorilor folosiți de organele de urmărire penală, de instanțele judecătorești, de birourile notarilor publici, de avocați și de Ministerul Justiției (adoptat);

17. Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.178/1997 pentru autorizarea și plata interpreților și traducătorilor folosiți de organele de urmărire penală, de instanțele judecătorești, de birourile notarilor publici, de avocați și de Ministerul Justiției. Lege ordinară.

Cine este pentru? 229 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

  Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe (adoptat);

18. Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe. Lege ordinară.

Cine este pentru? 183 voturi pentru.

Împotrivă? 32 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe (adoptat);

19. Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Cine este pentru? 228 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (adoptată propunerea de respingere);

20. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. S-a propus respingerea.

Cine este pentru această soluție? 189 voturi pentru respingere.

Împotrivă? 32 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat soluția de respingere.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea articolului 38 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (adoptată propunerea de respingere);

21. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea articolului 38 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. S-a propus respingerea.

Cine este pentru această soluție? 179 voturi pentru respingere.

Împotrivă? 34 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Respinsă propunerea.

  Propunerea legislativă cu privire la încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap (adoptată propunerea de respingere);

22. Propunerea legislativă cu privire la încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap. S-a propus respingerea.

Cine este pentru? 180 voturi pentru.

Împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Respinsă propunerea.

  Propunerea legislativă pentru modificarea art.47 alin.(1) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (adoptată propunerea de respingere);

23. Propunerea legislativă pentru modificarea art.47 alin.(1) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. S-a propus respingerea.

Cine este pentru această soluție? 181 voturi pentru.

Împotrivă? 31 voturi împotrivă.

Abțineri?

Respinsă propunerea.

  Propunerea legislativă privind acordarea de drepturi persoanelor care, începând cu 28 iunie 1940, au fost persecutate din motive politice de autoritățile sovietice în Basarabia și Ținutul Herța și care ulterior s-au repatriat în România, redevenind cetățeni români (adoptată propunerea de respingere);

24. Propunerea legislativă privind acordarea de drepturi persoanelor care, începând cu 28 iunie 1940, au fost persecutate din motive politice de autoritățile sovietice în Basarabia și Ținutul Herța și care ulterior s-au repatriat în România, redevenind cetățeni români. S-a propus respingerea.

Cine este pentru? 181 voturi pentru respingere.

Împotrivă? 44 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

S-a respins propunerea.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.90 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal (adoptată propunerea de respingere).

25. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.90 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal. S-a propus respingerea.

Cine este pentru această soluție? 180 voturi pentru respingere.

Împotriva respingerii? 32 voturi împotriva respingerii.

Abțineri? Nu sunt.

Respinsă propunerea.

Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:  

Stimați colegi, vă rog să-mi permiteți să vă prezint o notă cu privire la legile care se află în depozit la secretarul general al Camerei Deputaților în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de sesizare a Curții Constituționale:

  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.27/2004 pentru abrogarea alineatului (5) al art.1 din Ordonanța Guvernului nr.70/2002 privind administrarea unităților sanitare publice de interes județean și local;
  • Legea privind constituirea, recunoașterea și funcționarea grupurilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole, silvice și piscicole;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.10/2004 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului instituțiilor de credit;
  • Legea privind protecția dobânditorilor cu privire la unele aspecte ale contractelor purtând asupra dobândirii unui drept de utilizare pe durată limitată a unor bunuri imobiliare;
  • Legea privind cazierul judiciar;
  • Legea privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor, persoane fizice;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.29/2004 pentru completarea Legii nr.138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții;
  • Legea pentru completarea articolului 169 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77/2003 privind completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat;
  • Legea privind protecția și promovarea drepturilor copilului;
  • Legea privind regimul juridic al adopției;
  • Legea privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Român pentru Adopții;
  • Legea pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.12/2001 privind înființarea Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție;
  • Legea privind modificarea și completarea Legii nr.178/1997 pentru autorizarea și plata interpreților și traducătorilor folosiți de organele de urmărire penală, de instanțele judecătorești, de birourile notarilor publici, de avocați și de Ministerul Justiției;
  • Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe;
  • Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe;
  • Legea pentru modificarea aliniatului 2 al literei a) al articolului 4 din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare;
  • Legea pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind readmisia cetățenilor statelor lor și a străinilor aflați în situație ilegală pe teritoriile acestor state, semnat la București la 19 ianuarie 2004;
  • Legea pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Lituania privind readmisia cetățenilor proprii și a străinilor, semnat la București la 19 februarie 2004;
  • Legea privind organizarea studiilor universitare;
  • Legea consorțiilor universitare.

Stimați colegi, vă mai anunț că veți vedea afișată lista legilor adoptate de Senat și care au fost trimise astăzi Camerei Deputaților și comisiile unde vor fi repartizate acestea.

După-amiază aveți activități în comisii, ca și mâine. Comisiile care au înscrise pe ordinea de zi proiecte importante sunt invitate să lucreze.

Convoc Comitetul ordinii de zi și Biroul Permanent în sala Biroului Permanent, pentru ședință.

   

Ședința s-a încheiat la ora 12,40.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 8 decembrie 2019, 15:22
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro