Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of June 22, 2004
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.93/29-06-2004

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
12-12-2019 (joint)
12-12-2019 (joint)
12-12-2019 (joint)
11-12-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2004 > 22-06-2004 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 22, 2004

  Intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,25.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistați de domnii Tudor Mohora și Gheorghe Albu, secretari.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața!

Începem ședința noastră de astăzi dedicată intervențiilor deputaților.

 
  Dumitru Bentu - declarație politică intitulată Ianuarie 2007;

Dau cuvântul domnului deputat Dumitru Bentu.

Va urma domnul deputat Napoleon Pop.

   

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o "Ianuarie 2007".

În pofida unor premoniții avansate, în special din partea Opoziției, precum că anul 2007 ar fi un an iluzoriu pentru aderarea României la Uniunea Europeană, de la Bruxelles a venit o reconfirmare unanimă. Consiliul European a reafirmat faptul că obiectivul comun al Uniunii este ca România și Bulgaria să obțină statutul de membri ai Uniunii Europene în ianuarie 2007.

Premierul Adrian Năstase a precizat că "angajamentele și agenda asumate în decembrie 2003 au fost reconfirmate, existând și reiterarea oficială a sprijinului pentru ca România să încheie negocierile în anul 2004".

În ansamblul deciziilor luate la Bruxelles este relevantă hotărârea că procedurile de elaborare a Tratatului de aderare la Uniunea Europeană pentru România și Bulgaria vor începe luna viitoare, în iulie 2004, iar documentul va fi semnat în 2005, cât mai curând posibil.

Șeful Executivului de la București a reliefat faptul că aceste elemente au demonstrat "încrederea în capacitatea României de a respecta calendarul de aderare, în contextul menținerii unei dinamici accentuate a reformelor adoptate. Este evident că aceste decizii sunt încurajatoare, și eforturile Guvernului vor fi canalizate spre reforma justiției, administrației publice, mediului, economiei în ansamblul său.

În ciuda anului electoral, suntem capabili să ne respectăm promisiunile, și chiar dacă Uniunea Europeană ar putea institui o clauză asiguratorie, ca în cazul Bulgariei, aceasta ar oferi o mai mare siguranță asupra derulării negocierilor de aderare", a mai precizat domnul Adrian Năstase.

România va finaliza negocierile de aderare la Uniunea Europeană, doar la patru luni distanță - în timp - după ce Bulgaria a reușit această performanță, deși adevăratele reforme au început în România doar în urmă cu patru ani, după cum aprecia cu onestitate comisarul european pentru extindere, domnul Günter Verheugen.

Deci, în ceea ce ne privește Consiliul European a reafirmat: "România în Uniunea Europeană în anul 2007". Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Napoleon Pop - declarație politică în legătură cu legiferarea în domeniul pieței de capital din România;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Napoleon Pop.

Va urma domnul deputat Petru Mirciov.

   

Domnul Napoleon Pop:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să fac o declarație politică în legătură cu legiferarea în domeniul pieței de capital din România.

Cred că mulți dintre colegii parlamentari s-au informat deja asupra conținutului ultimului raport de țară elaborat de Banca Mondială în această lună, iunie, a.c. De asemenea, cred că contacte sau scrisori primite de la actori ai pieței de capital au fost citite cu atenție de colegii noștri.

În secvența privind serviciile financiare non-bancare, aprecierea că piețele de capital din România sunt disproporționat de mici, ca o consecință a lipsei de încredere a investitorilor, ne duce cu gândul la un fapt evident, că unul din principalele instrumente de funcționalitate a economiei de piață nu-și îndeplinește sau nu este lăsat să-și îndeplinească rolul pentru care a fost creat.

Am asistat în ultimii doi ani la numeroase modificări legislative privind piața de capital, inițiate poate de bună-credință și sub imperiul necesității armonizării legislative, dar din păcate consecințele se văd.

Pe lângă ceea ce spune Banca Mondială, apreciez că aceste modificări, inclusiv actualul proiect de lege introdus în Parlament, nu fac decât să afecteze sau să reflecteze modificări în balanța intereselor unor grupuri și actori de pe piață, argumentate din nou, poate chiar în mod abuziv, de necesitatea armonizării urgente a legislației Uniunii Europene.

După doi ani constatăm că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.28/2002, care a modificat neconstituțional o lege organică, s-a dovedit a fi o inducere în eroare, aproape grosolană, a noastră, deoarece acum ni se propune o modificare majoră a legii, la care multitudinea observațiilor de fond și de formă, venite din partea unor specialiști, le depășește pe cele din 2002.

Ceea ce Guvernul numește astăzi o lege consolidată, reprezintă o traducere, din păcate neprelucrată și pe alocuri greșită și confuză, a unor directive ale Uniuni Europene din 1985 și 1993, modificate nesemnificativ în perioada 2000-2003, fără ca acesta să probeze într-un fel necesitatea adoptării unei noi legi după numai doi ani.

Nu cred că Uniunea Europeană a cerut o simplă traducere, dar știu că a solicitat imperios ca legislația adoptată să fie aplicabilă, să concorde cu condițiile reale din țară.

Mai mult, Uniunea Europeană a fost de acord ca unele măsuri să se aplice pe parcurs, chiar și pentru țările care au aderat, stabilind termene de la care anumite măsuri se vor introduce în practică.

Investitorii români sunt alarmați de lipsa de reprezentare și de protejare a intereselor lor. În această situație se află acționarii minoritari, a căror protecție este mai slabă decât în legea anterioară, deși România s-a angajat față de OCDE să respecte principiile de guvernanță corporativă.

Asociațiile investitorilor și acționarilor români ne-au semnalat carențe grave, cum ar fi: lipsa oricărei continuități și responsabilități în legătură cu cetățenii care au primit certificate de proprietate, ca urmare a privatizării.

Uniunea Europeană a cerut permanent Guvernului să se consulte real, și nu formal, cu segmentele economice și sociale afectate de modificările legislative privind integrarea.

Se impun cel puțin patru cerințe majore: restabilirea egalității între stat și afacerile private, prin obligarea societăților privatizate sau privatizabile de a respecta regulile pieței de capital, întrucât nu putem să continuăm să avem o lege pentru stat și alta pentru sectorul privat.

Proiectul de lege, prin excepțiile pe care le instituie, perpetuează un tratament discriminatoriu al acționarilor. Este nevoie de actualizarea capitalului, să se facă atunci când se fac măriri de capital, și să se respecte toate regulile de evaluare.

Este nevoie de creșterea și asigurarea transparenței, întrucât o societate, și mai ales una publică, are obligația să prezinte tuturor acționarilor acele informații care pot conduce la modificarea semnificativă a societății.

Și, nu în ultimul rând, este nevoie să se stabilească un preț corect pentru o ofertă publică de cumpărare, întrucât metodologia duce la păgubirea a milioane de investitori din România.

Menționăm că aceste cerințe au fost semnalate în repetate rânduri și de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, și că rezolvarea reglementării acestor aspecte nu contravine directivelor europene. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Petru Mirciov - evocarea deportării în Bărăgan a peste 40.000 de persoane, acum 53 de ani;

Dau cuvântul domnului deputat Petru Mirciov.

Va urma domnul deputat Petre Posea.

   

Domnul Petru Mirciov:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Doresc să vă readuc în memorie una din cele mai cumplite tragedii petrecute pe pământul românesc în anii totalitarismului comunist: deportarea în Bărăgan a peste 40.000 de persoane, cetățeni ai României, repet, cetățeni ai României care locuiau în zona de vest a țării, la granița cu Iugoslavia, petrecută în urmă cu 53 de ani.

Mai precis, în noaptea de 17-18 iunie 1951, a doua zi de Rusalii, în numele luptei de clasă, autoritățile comuniste ale vremii au deportat în Bărăgan 12.791 de familii, totalizând 40.320 de persoane din actualele județe: Timiș, Caraș-Severin și Mehedinți. Aceștia proveneau din 297 de localități situate într-o fâșie lată de 25 km de-a lungul graniței cu Iugoslavia.

La operațiune, coordonată și supravegheată de activiștii de partid, au participat peste 12.000 de militari. Practic, în toiul nopții, oamenii au fost somați de către militari înarmați să-și părăsească locuințele și întregul avut. Aveau dreptul să-și ia cu ei lucruri care încăpeau într-o căruță. Au fost încărcați împreună cu vitele în vagoane de marfă și, după circa o săptămână, au fost debarcați sub cerul liber în Bărăgan, într-un mediu ostil lor, unde li s-a fixat domiciliu obligatoriu. Aici au întemeiat 18 sate, inițial din bordeie, ulterior fiind obligați să-și construiască case din pământ bătut, acoperite cu stuf sau papură. Au rămas aici 5 ani, fiind lăsați să se întoarcă acasă abia în 1956, după moartea lui Stalin și dezghețul din timpul lui Hrușciov.

De altfel, deportarea era de inspirație stalinistă, numai că noi neavând o Siberie, a fost inventat Bărăganul, care pentru țăranii bănățeni deportați a fost o adevărată Siberie. Prin numărul foarte mare al celor deportați, dar și prin forțele desfășurate pentru realizarea acestei operațiuni, în care au fost implicați, după cum am mai spus, peste 12.000 de militari coordonați și supravegheați de activiștii de partid, deportarea în Bărăgan a constituit un adevărat cutremur pentru satele bănățene, din care nu și-au revenit complet nici acum.

Dacă înainte de deportare țăranii erau înfricoșați prin impunerea unor cote înrobitoare, bătăi, arestări, acum, oamenii erau și mai înspăimântați, cei mai gospodari, cei mai destoinici, cei mai harnici dintre ei, categorisiți drept chiaburi, exploatatori ai satelor, fiind smulși de la casele lor și mutați sub cerul liber, la sute de kilometri. Aici li s-a aplicat ștampila d.o" - "domiciliu obligatoriu", fapt care nu le permitea să se depărteze mai mult de câțiva kilometri de noile lor sate. Cei rămași acasă erau supuși în continuare unor cote imposibil de achitat, dar și amenințării cu deportarea.

Suferința deportaților, rupți de satele lor, care pentru ei reprezentau întregul univers, în care până atunci s-a scurs întreaga lor viață, nu poate fi descrisă în cuvinte. Este suferința însumată a peste 40.000 de suferințe individuale. Să nu uităm că și după întoarcerea acasă, ei și copiii lor au purtat ca un stigmat eticheta deportării. Cei mai în vârstă nu puteau fi promovați, pentru că autoritățile comuniste țineau foarte mult la originea sănătoasă, iar copiii - ca să aibă acces la studii trebuiau să omită din biografia lor episodul deportării.

De altfel, mai târziu, și autoritățile comuniste au încercat să ascundă fenomenul deportării, despre acesta putându-se discuta liber abia după Revoluția din 1989. Cei mai mulți dintre deportați erau așa-zișii "chiaburi", fruntașii satelor. Lor li s-au adăugat refugiații basarabeni, bucovineni și macedoneni, precum și foști colaboratori ai armatei germane, cetățeni străini de etnie germană refugiați în satele bănățene, titoiști etc.

Pentru basarabeni, bucovineni și macedoneni deportarea era doar o nouă etapă în peregrinările lor, la care au fost supuși din 1940, când s-au refugiat din calea armatei sovietice. De altfel, foarte mulți dintre ei, neavând unde să se întoarcă în Banat, au rămas definitiv să-și trăiască viața în satele din Bărăgan.

Poate nu aș fi făcut această evocare dacă anul acesta, întâmplător sau nu, au avut loc alegerile locale, chiar în această perioadă când comemorăm deportarea în Bărăgan. Cred că alegerile din anul acesta au dovedit că, totuși, cu toate neajunsurile și imperfecțiunile ei, în țara noastră democrația funcționează; avem un stat de drept în care fiecare cetățean își poate exprima liber opțiunile politice, fapt care în acele vremuri era de neimaginat.

De aceea, sunt convins că, deși iertăm, nu trebuie să uităm aceste întâmplări întunecate din istoria noastră recentă. Este de datoria noastră să veghem ca astfel de lucruri să nu se poată repeta niciodată. Pentru aceasta, cred că este de datoria noastră să facem cunoscute aceste lucruri generațiilor tinere, pentru că victimele deportării au dreptul la memorie, și pentru că astfel, prin cunoașterea suferințelor și tragediilor generate de regimurile totalitare, putem înțelege mai bine valorile democrației adevărate.

Adaug că, în acest sens, există Asociația Foștilor Deportați din Bărăgan, cu sediul în Timișoara, care sprijină editarea diferitelor cărți legate de aceste evenimente tragice, și în decursul anilor au apărut mai multe cărți care evocă aceste lucruri, în care este studiat și analizat fenomenul deportării. Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Petre Posea - declarație politică intitulată 115 ani de la trecerea în eternitate a poetului nepereche!;

Dau cuvântul domnului deputat Petre Posea.

Va urma domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman.

Domnii deputați Florin Ioradache, Ioan Timiș, Virgil Popescu și Tiberiu Sbârcea au depus la secretariat declarațiile.

   

Domnul Petre Posea:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi prezenți,

Declarația mea politică de astăzi este intitulată: "115 ani de la trecerea în eternitate a poetului nepereche!".

Într-o zi nefastă de joi, 15 iunie 1889, într-un sanatoriu din București, ros de boală și mizerie, se stingea din viață Mihai Eminescu, luceafărul poeziei românești.

Locul nașterii, spun unii, la 15 ianuarie 1850, la Ipotești, alții la 20 decembrie 1849, la Botoșani, unde a și fost botezat creștin ortodox, pot fi date contestabile, însă principalul este că, dintre acestea, una - sigur - este ziua de naștere a lui Mihai Eminovici, nume schimbat de Iosif Vulcan în Eminescu, în 1866.

Sinteză a spiritualității românești din toate timpurile și din toate locurile locuite de români - "de la Nistru pân'la Tisa", Eminescu, poetul național, venea mult mai de demult și mai de departe, de pe toate coordonatele de timp și de spațiu ale istoriei noastre naționale, așezată în context universal.

Cu poezia care a cuprins toată românitatea, ne-a mărturisit lumii așa cum am fost și am vrut să fim: oameni de omenie, demni în suferință, însetați de dreptate și libertate, conștienți că "vreme trece, vreme vine", frați cu codrul, cu râul, cu ramul, apărându-ne cu un eroism legendar sărăcia și neamul".

Personalitate genială de dimensiuni intelectuale neobișnuite, de la imnurile vedice la literatura și filosofia greco-romană, până la Kant și Schopenhauer, ținând, precum savantul din Scrisoarea I., "tot universul la degetul mic", Eminescu se identifică în conștiința literară cu însăși ideea de poezie.

Aparținând organic ființei noastre naționale, Eminescu a exprimat întregul univers cu gânduri și simțiri ale oamenilor de pe aceste plaiuri românești, concepția lor despre lume și viață, felul lor de a iubi și urî, atitudinea lor în fața vieții și a morții, omenia lor specifică, ca forma cea mai înaltă de umanism românesc, dragostea lor de frumos și de adevăr, sentimentul viu al naturii care, în viziunea lui, gândește și simte ca omul acestor pământuri; dorul și jalea, simțul umorului, sentimentul patriotic și al echității sociale, încrederea nemărginită în destinul nostru istoric.

Eminescu a ridicat limba poetică românească pe culmi nebănuite, imprimându-și uimitoarea lui personalitate în fiecare articulație a ei. Românii rostesc și astăzi cuvintele limbii materne, cu sporul de expresivitate pe care li l-a dat Eminescu.

În armonia gravă și vrăjită a limbajului său poetic, el a exprimat pentru toate generațiile de români, întreaga gamă de sentimente ale sufletului românesc, de la farmecul curat al copilăriei și setea de viață, brăzdată adesea de fulgerele durerii, de la aspirații luminoase și căderi triste, la misterele lumii și taina neliniștitoare a morții.

A recreat, în armonii de o muzicalitate desăvârșită, frumusețile naturii patriei, proiectând cu rezonanțe prelungi pe tulburătoare spații cosmice dealurile moldovene, în melancolia dulce a serii lăsând, pe de altă parte, marea cu corăbiile ei să sugereze scurgerea ireversibilă a timpului, cu tot ceea ce aceasta provoacă în conștiința omului.

Pentru români, natura țării noastre poartă în ea o parte din sufletul lui Eminescu; la noi se poate spune că luna răsare ca-n poezia eminesciană "liniștit și tremurând în ape", sau "ca o vatră de jeratic luminând străvechii codrii", ploaia florilor de tei peste creștetele îndrăgostiților cade, pentru generațiile de după el, ca în Luceafărul, sau păsările călătoare se duc toamna când cade bruma, însoțite, parcă, de o mișcătoare elegie eminesciană.

Înzestrat cu geniu, Eminescu a intuit, în scurta și tragica sa viață, o serie de teme poetice și de direcții ale poeziei românești, pe care nu a avut însă timp să le dezvolte.

Deși s-a scris mult, s-a spus totuși prea puțin, și adeseori denaturat, despre idealurile politice ale lui Eminescu. Prin scrisul lui, Eminescu a susținut ideea integralității naționale, cu toate atributele ei logice.

Pentru toate acestea și pentru multe altele, neamintite, la mormântul lui Eminescu de la cimitirul Bellu, se cade să mergem ca la un loc sfânt, îndeosebi tineretul, care ar avea multe de învățat din acea istorie literară, culturală și politică, scrisă în fond, pe pietre funerare.

Fie-i amintirea vie în memoria fiecăruia și în cea colectivă a neamului, pentru a-l cinsti cum se cuvine. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu, inclusiv pentru temă.

 
  Becsek-Garda Dezideriu Coloman - semnalarea unui caz de cenzură, către CNA;

Dau cuvântul domnului deputat Becsek-Garda Dezideriu Coloman.

Va urma domnul Ștefan Baban.

   

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În timpul regimului comunist ne-am obișnuit cu cenzura, precum și cu restricțiile ideologice impuse de către propaganda comunistă față de valorile intelectuale.

În perioada totalitarismului exista o singură părere, iar mass-media era organizată pentru susținerea și popularizarea acestei păreri.

Credeam că după schimbările din 1989 blocarea gândirii intelectuale va fi de domeniul trecutului. M-am înșelat însă. Cazul cel mai concret îl reprezintă atitudinea restrictivă a Societății de cablu TVS "Holding" SRL-Brașov, cât și a CNA-ului, cu televiziunea "Obiectiv" din Gheorgheni.

Această televiziune a început să funcționeze, începând cu data de 16 februarie 2004, pe o frecvență corespunzătoare în rețeaua de cablu a TVS "Holding" SRL din Brașov.

După 3 zile de funcționare, li s-a comunicat din partea societății de cablu că vor fi puși pe o frecvență de 399 MHz, care nu poate fi văzută în televizoare vechi, ci numai în cele performante, cu toate că s-ar putea acorda lor frecvențe între 167 și 223 MHz.

Frecvențele posibile ar putea să stea la baza mai multor studiouri de televiziune. Și, cu toate acestea, ei au fost puși pe o bandă care nu permite, pentru majoritatea locuitorilor din Gheorgheni, să beneficieze de emisiunile lor. Se pare că ei au fost puși pe această frecvență, la solicitarea televiziunii concurente, "Fény TV".

La emisiunile acestei televiziuni au fost popularizați unii reprezentanți ai mafiei lemnului, iar Partidul Național Liberal era numit "o organizație politică diletantă".

Cei de la "Obiectiv TV" s-au adresat CNA-ului, unde a fost respinsă cererea lor. Mai mult chiar, după prezentarea acestei discriminări la "Realitatea" TV, reprezentanții acestui post de televiziune au fost avertizați de CNA pentru prezența mea la această emisiune, afirmându-se că s-a încălcat Legea alegerilor locale.

Stimate domnule Radu Filip,

În emisiunea de vineri seara nu era vorba de campania electorală, ci de un abuz grav al societății de cablu, la care CNA-ul nu a luat nici o măsură. Este încălcată Legea concurenței nr.21/1996, pentru că se impune uneia dintre societăți o poziție dominantă și o discriminare negativă față de un grup de consumatori, care nu sunt alții decât populația municipiului Gheorgheni. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Ștefan Baban - declarație politică intitulată Indexarea pensiilor - între procente și adevăr;

Dau cuvântul domnului deputat Ștefan Baban.

Va urma doamna deputat Liana Naum.

Domnul Motoc a depus la secretariat declarația.

   

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică este intitulată "Indexarea pensiilor - între procente și adevăr".

Pensiile din sistemul public au fost majorate de la 1 iunie cu 2%. Cât reprezintă acest proces la o pensie medie din sistemul de stat? Circa 44.000 lei, adică un sfert de kilogram de carne în plus, un kilogram de căpșuni, pentru că tot este sezonul lor, sau 10 pâini amărâte, care toate la un loc nu pot să susțină nici într-un caz o viață de pensionar în ziua de astăzi.

Indexarea este un cuvânt care de la Revoluție încoace provoacă dureri de cap și palpitații celor care beneficiază de acest fenomen: bugetarii cu salariilor lor, și pensionarii cu pensiile lor. Bucurie amară, deoarece la numărarea banilor, după aplicarea indexării și la corelarea lor cu prețurile de vânzare, beneficiarii celor două categorii își dau seama că au câștigat infim, sumele neputând acoperi găurile din coșul zilnic și din familia lor, iar caracterul laudativ și de binefacere al acestei acțiuni nu-și mai găsește rostul.

Este trist că, totuși, după atâtea etape de recorelare a pensiilor (ultima va avea loc în luna iulie a.c.) și după atâtea indexări care anunțau traiul bun care îi așteaptă pe pensionari, realitatea cotidiană le demonstrează adevărul crud, adevăr care iese la iveală atunci când această categorie socială încearcă să-și acopere cheltuielile curente cu întreținerea și utilitățile, când încearcă să-și facă rost de medicamente care să le mai ostoiască durerile și bolile, dar mai ales atunci când colindă piețele și magazinele pentru a-și cumpăra cele necesare unei alimentații decente.

Este tragic când constată că, în ciuda tuturor indexărilor trimestriale, se întorc de la piață cu sacoșa din ce în ce mai goală, pentru că veniturile bat pasul pe loc, în timp ce prețurile cresc lunar. De aceea, nu este de mirare că sunt total resemnați atunci când li se mai comunică în mass-media că vor mai primi 2% sau maximum 3% la pensiile mizere pe care le au.

Declarațiile primului-ministru de dublare a pensiilor nu și-au avut nici locul și nici rostul, după cum s-a văzut în zilele ce au urmat primului tur de scrutin al alegerilor locale. Rectificarea făcută ulterior, și anume că acest lucru va avea loc până în anul 2007/2008, arată de fapt că actualii guvernanți sunt perfect conștienți de criza sistemului de asigurări sociale, de faptul că promisa reformă economică nici măcar nu a fost aplicată punctual și că, deși în concepția lor, economia națională duduie, o analiză reală și corectă, făcută de profesioniștii Uniunii Europene, arată că de fapt economia românească este un șvaițer, plină de găuri negre, care cu greu pot fi acoperite.

În aceste condiții, lipsa acută a locurilor de muncă, migrarea în străinătate a forței de muncă calificată și tânără arată că în următorii cinci ani, dacă reformele nu ar fi înfăptuite, în România va domina populația bătrână, bolnavă și pensioară, astfel încât sistemul asigurărilor sociale de sănătate va intra într-un adevărat colaps.

Bugetul asigurărilor sociale, la ora actuală, nu pare să se redreseze și nici nu va avea prea multe șanse, dacă se așteaptă doar ca alimentarea lui să fie asigurată de buni platnici, în special firmele private mici și mijlocii, în timp ce dinozaurii din proprietatea statului, pe lângă faptul că sunt și răi-platnici, consumă și cele mai mari sume, beneficiind apoi fie de ștergerea datoriilor, în an electoral, sau de acordarea de facilități fiscale, care le încetățenește convingerea că pot neglija aceste plăți ale contribuțiilor, dar în schimb se pot dota cu mașini ultramoderne, celulare de ultimă oră, aparate de aer condiționat de ultimă modă etc.

Rușinoasa indexare de 2% din luna iunie a.c., ne atrage atenția că viața pensionarilor devine din ce în ce mai grea. Nu știu ce să aleagă, între medicamente, alimente sau produse de strictă igienă. 40.000 de lei în plus la pensie nu le rezolvă această problemă, mai ales acum, în această perioadă când au apărut fructele și legumele de sezon, iar bătrânii preferă să se uite cu jind la ele, decât să rămână fără pâine. Poate oprindu-ne din tumultul cotidian și uitându-ne la ei și la demnitatea cu care-și trăiesc viața, ar fi cazul să ne gândim că și pe noi ne așteaptă pensionarea și bătrânețea, și să încercăm - dincolo de sloganurile electorale și promisiunile neonorate - să facem ceva mai mult pentru cei care sunt părinții noștri, rudele noastre sau chiar înaintașii acestui popor. Vă mulțumesc.

 
  Liana Elena Naum - declarație politică intitulată Altă față a alegerilor;

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul doamnei deputat Liana Naum.

Va urma domnul deputat Dan Brudașcu.

   

Doamna Liana Elena Naum:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Altă față a alegerilor".

Turul al doilea al alegerilor locale s-a încheiat. A fost o campanie care a adus multe demascări și multe forme de manifestare a sentimentelor politice ale tuturor partidelor. A fost o perioadă plină de mesaje politice, de slogane, de promisiuni. Confruntarea electorală a luat, uneori, și forme mai puțin plăcute, exagerându-se cu unele atacuri. Toate acestea, însă, au trecut, s-au terminat o dată cu închiderea urnelor.

Fiecare lider politic a avut ocazia să se manifeste și să-și afirme intențiile de a face cât mai multe pentru populația din localitățile țării. Din păcate, însă, nici chiar în acest an nu s-a ajuns la o campanie civilizată și corectă. Mulți dintre candidații la funcțiile de primari și consilieri au avut un comportament agresiv, procedând la tot felul de metode degradante pentru a "cerși" voturile alegătorilor.

Oricum, din această campanie s-a înțeles foarte clar că Partidul Social democrat se bucură în continuare de cel mai mare sprijin, ceea ce demonstrează o situație fără precedent. Apreciem și ne bucurăm de sprijinul pe care l-am primit în sutele de localități ale țării, dar înțelegem și avertismentul, acolo unde rezultatele noastre au fost mai slabe.

Campania a fost și un bun prilej, totuși, de a ne perfecționa, de a ne da de știre care sunt doleanțele românilor, aceasta fiind încă un mijloc de a ne apropia de oameni, de a-i cunoaște îndeaproape și de a-i ajuta, acolo unde au cea mai mare nevoie. De acum înainte vom ști că trebuie să ne continuam activitatea bună pe care am început-o în urmă cu patru ani, ținând cont, însă, și de faptul că, în toate acțiunile noastre de guvernare, va trebui să ascultăm mai atent dorințele oamenilor, așteptările lor, să ne apropiem mai mult de problemele acestora.

Confruntarea electorală s-a încheiat. Ne așteaptă o perioadă în care toți oamenii politici din România vor trebui sa dialogheze unii cu alții. Va trebui sa punem interesul țării și al românilor deasupra intereselor de partid, să muncim împreună pentru ca nivelul de trai în țară să crească. Dacă nu vom înțelege acest lucru, dacă nu vom pune punct campaniei electorale și atacurilor de orice fel, cei care vor pierde cel mai mult vor fi românii, pentru că nu vor înțelege de ce oamenii pe care i-au ales, în loc să-și pună în practică promisiunile, sunt mai ocupați de lupte și de certuri.

Partidul Social Democrat și-a urmat, dar și și-a îndeplinit promisiunile. Românii au primit asigurarea oficială de intrare în Uniunea Europeană în anul 2007. Vom obține acest rezultat, la care am muncit împreună, prin eforturi, prin sacrificii, prin progrese.

Campania electorală tinde să se întindă, însă noi sperăm ca ea să nu mai ia forma agresivă pe care a urmat-o în săptămânile ce au trecut. Trebuie să fim mai uniți, mai toleranți și să muncim împreună pentru scopurile exacte pe care ni le-am propus și pentru care milităm.

Nu trebuie să ne amintim de succese și de aspirații numai în campanie, căci integrarea europeană nu este un proces care poate fi îndeplinit în câteva luni de campanie electorală. Avem mult de lucru și avem datoria să finalizăm obiectivele pe care ni le-am propus. Sute de candidați P.S.D. au câștigat alegerile în localitățile lor și suntem siguri că aceștia își vor îndeplini cu demnitate atribuțiile. Vor fi aproape de populație și vor urma cu succes calea spre binele tuturor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Dan Brudașcu - declarație politică intitulată Intimidarea, șantajul și teroarea - practici ale PSD și în turul II al alegerilor locale;

Dau cuvântul domnului Dan Brudașcu, va urma domnul Gheorghe Dinu. Domnul Iriza Scarlat a depus la secretariat declarația.

   

Domnul Dan Brudașcu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează "Intimidarea, șantajul și teroarea - practici ale P.S.D. și în turul II al alegerilor locale".

După cum se știe, campania electorală a continuat săptămânile din urmă într-un mare număr de localități din județul Cluj, mai precis acolo unde a fost programat cel de-al doilea tur al alegerilor pentru funcțiile de primar.

Partidul România Mare a fost înscris în această cursă în localitățile Câțcău, Palatca, Poieni și Triteni. În ultima săptămână, conducerea filialei Cluj a P.R.M. a programat în aceste localități întâlniri cu electoratul pentru a dialoga cu acesta pe probleme de larg interes privind proiectele de dezvoltare social-economică și prioritățile de avut în vedere în următorul mandat 2004 - 2008. În trei din aceste localități, întâlnirile s-au putut desfășura, la ele participând numeroși cetățeni, atât din rândul membrilor și simpatizanților P.R.M., cât și al altor categorii socio-profesionale, dornici să ofere sprijinul lor candidaților partidului nostru.

Din păcate, o astfel de întâlnire nu a putut avea loc duminică, 13 iunie a.c., și în comuna Câțcău. Motivul esențial și hilar l-a constituit teroarea, amenințările, șantajul și presiunile exercitate asupra candidatului P.R.M. Acesta a fost amenințat direct de directorul general al S.C. Romsilva S.A. Cluj că, în cazul în care va îndrăzni să participe la turul doi al acestor alegeri (având ca și contracandidat un reprezentant al P.S.D.), îl va demite din funcția de brigadier silvic pe care o deține actualmente în cadrul acestei instituții de stat. Precizăm că directorul S.C. Romsilva S.A Cluj nu se află la prima ispravă infracțională de acest fel. Pe parcursul legislaturii recent încheiate, având în vedere atitudinea plină de demnitate și refuzul constant și categoric al domnului Ioan Neag, consilierul P.R.M. din comuna Beliș, de a trece la P.S.D., l-au determinat pe director, inginer victor Cherecheșiu, să îl retrogradeze din funcție și să îl amenințe inclusiv cu desfacerea contractului de muncă.

De astfel de amenințări, presiuni, șantaje au avut parte și ceilalți candidați ai P.R.M. rămași în turul al doilea al acestor alegeri, din partea celui atât de democratic partid despre care a făcut vorbire antevorbitoarea.

Reamintim, totodată, că P.S.D. a desfășurat și o cruntă campanie de presiuni și intoxicări în marea majoritate a localităților județului Cluj pentru a determina electoratul să opteze neapărat pentru candidații săi. Între metodele folosite nu numai în localitățile în cauză, ci în întregul județ, așa cum spuneam (metode care ne reamintesc de teroarea întâlnită la alegerile din 1946, cu prilejul instaurării dictaturii regimului comunist), sunt amenințările potrivit cărora, în cazul în care nu va fi ales candidatul P.S.D., comunele respective nu vor mai beneficia de nici un fel de fonduri din bugetul Consiliului județean Cluj, iar noului primar nu-i vor fi recunoscute atribuțiile și competențele legale atunci când va părăsi comuna în care a fost ales.

O intensă activitate de intimidare și amenințare a fost orientată inclusiv spre populația de etnie rromă, ca și spre persoanele cu venituri mici și foarte mici. Aceștia au fost atenționați și amenințați că își vor pierde drepturile ce le revin potrivit Legii venitului minim garantat, ca și orice ajutoare sociale stabilite prin lege. La acestea se adaugă amenințarea că nu vor mai fi eliberate bonuri pentru lemne de foc și vor fi sistate orice fel de subsidii și ajutoare pentru agricultori, pentru producătorii de carne și lapte.

Pentru orice om civilizat, asemenea amenințări reprezintă infracțiune și s-ar impune luarea de măsuri urgente pentru pedepsirea lor potrivit legii. Tolerarea lor reprezintă un grav și real pericol la adresa democrației și instituțiilor statului de drept. Mai mult, neluarea nici unui fel de măsuri va încuraja punerea în operă a marii fraude pregătite pentru alegerile parlamentare și prezidențiale din luna noiembrie a anului curent.

Iată de ce, aducem la cunoștința opiniei publice, precum și a ambasadelor statelor membre NATO și Uniunea Europeană pentru a conștientiza nivelul ridicat de nocivitate pe care îl reprezintă P.S.D. pentru politica românească în ansamblul ei și pentru obiectivele de integrare euro-atlantică a României.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Gheorghe Dinu - declarație politică cu titlul Mai este drapelul României simbolul nostru sacru?; Dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Dinu, va urma domnul Ștefan Lăpădat.
   

Domnul Gheorghe Dinu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Mai este drapelul României simbolul nostru sacru?"

Este un adevăr istoric elementar că tricolorul românesc a constituit în decursul timpului flamura mobilizatoare a tuturor sentimentelor și trăirilor patriotice ale celor din neam. Modul cum ne comportăm cu acest simbol exprimă o anumită atitudine, din păcate. Am primit multe sesizări și constat și eu personal cum, voit sau nu, tricolorul românesc este murdărit la propriu în fiecare zi. Pângărirea culorilor naționale se produce în văzul tuturor și cel puțin până acum simțirea românească nu a dat semne decât palide în unele publicații de împotrivire. Este inexplicabil cum de retina celor care au un cuvânt de spus în administrarea căilor ferate nu a fost lezată, cel puțin o dată, de asocierea existentă pe vagoanele ce transportă marfă pe C.F.R., unde ca o crudă ironie tricolorul românesc a devenit marfă, prin asocierea celor trei culori cu sigla "C.F.R. marfă" a societății proprietare. Și cum vagoanele pictate astfel pe fiecare parte transportă diverse produse, de la cherestea, piatră spartă și cărbune până la produsele petroliere și chiar acid uric sau uree, cu toată mizeria, praful și restul reziduurilor firești ce se depun în timpul transporturilor, este lesne de înțeles cum arată culorile naționale devenite marfă pe bandă galbenă, inclusiv în circulația lor internațională.

Nu se poate ca unui cetățean român, onest și loial, să nu se ducă cu gândul la cei ce nu mai au cu adevărat nimic sfânt. Și, culmea, nefericita opțiune de pângărire a tricolorului, de asociere a drapelului cu marfă, este legiferată, a fost "bătută în cuie" prin hotărâre de Guvern în 1998, la "spargerea" fostului S.N.C.F.R.

Dar C.F.R. marfă nu este singura care aruncă în derizoriu culorile naționale. Avem și alți "binevoitori" care în diverse formule agresează și întinează drapelul național. Fie că devine suport pentru diverse texte, prin care multe firme își fac reclamă, fie ambalajele diferitelor produse folosesc tricolorul, fie pe culorile naționale sunt plasate diferite portrete, cum ar fi cele ale unor sportivi, fie pur și simplu drapelul este plasat în cele mai neașteptate locuri. Este bine de reamintit că pe cele trei culori ale tricolorului nu este admis a se inscripționa nimic. Din păcate, și în cazul televiziunii naționale TVR 1, adeseori inconștient sau poate conștient, problema tricolorului este tratată cu o condamnabilă neglijență. Mă refer la felul cum retraoctiv, privind în ultimii 15 ani, prezența tricolorului la emisiunile televiziunii române a cunoscut ca siglă o manifestare involuntivă, ajungându-se la o prezentare care poate fi calificată drept o blasfemie la adresa componentelor tricolorului. De la prezența panglicii încadrând inițialele TVR în diverse variante s-a ajuns la 1TV, fiecare porțiune a cifrei fiind redată în culorile albastru, galben, roșu. Un timp, această siglă a fost prezentată ca simbolul definitoriu al postului național, dar, în ultimul timp, componentele cifrei 1, tricolore, au început să țopăie haotic, să se adulmece unele pe altele, sugerând o vietate nedefinită, îmbrăcată în culorile naționale, fără a avea nimic simbolic și patriotic.

Am semnalat aceste cazuri, întrucât agresivitatea la simbolurile naționale, în primul rând la drapel, are la ora actuală forme persuasive și obligă la o atentă monitorizare și înlăturare, orice acceptare din comoditate sau indiferență având un efect distructiv asupra moralului patriotic și a respectului față de simbolurile României, ce tinde să ne transforme într-o masă amorfă, fără trecut, națiune, patrie. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Ștefan Lăpădat - relatarea situației dezastruoase și inumane a bolnavilor de la Spitalul de boli psihice din Drobeta - Turnu Severin; Și deocamdată domnul Ștefan Lăpădat, până o să mai vină un înscris pe listă. La 9,20 închidem ședința.
   

Domnul Ștefan Lăpădat:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În cartierul Gura Văii, al municipiului Drobeta-Turnu Severin, funcționează Spitalul de bolnavi psihic. Situația celor aproape 100 de bolnavi este dezastruoasă și inumană, ceea ce determină evadări repetate ale acestora în cartier și chiar la distanțe mai mari, îngreunând serios recuperarea lor.

Supravegherea bolnavilor de către personalul angajat este superficială, datorită lipsurilor materiale și medicale. Ceea ce este josnic, însă, este că salariații își permit luxul de a trimite după cumpărături de țigări, cafea și alte produse chiar pe bolnavi.

Lipsa de alimente determină incursiunile bolnavilor în localitate, care răcnesc și aruncă cu pietre în geamurile localnicilor, generând teroare. Clădirea spitalului, situată la o distanță de 2 Km de cea mai apropiată locuință, este înăbușită de gunoaiele menajere.

Paza spitalului este asigurată doar prin față, dar prin spate poate trece orice bolnav, pentru a cerși mâncare, țigări și bani.

Dacă nu primesc mâncare atacă gunoaiele, de unde procură resturi de alimente, resturi de fructe și chiar râme, după cum relatează un cetățean locatar.

Se ridică următoarele întrebări:

  • Cu ce se ocupă personalul medical angajat?
  • Ce face conducerea spitalului pentru îmbunătățirea condițiilor de viață a acestor vitregiți de soartă?
  • Cu ce se ocupă Direcția de sănătate publică a județului Mehedinți?

Cu respectul de rigoare, rog Ministerul Sănătății să intervină cu promptitudine pentru reglementarea situației dezastruoase de la Spitalul de bolnavi psihic din Gura Văii.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu. Stăm în așteptare.

 
  Ion Bozgă - intervenție cu tema România va finaliza negocierile cu Uniunea Europeană pentru încă două capitole grele - energia și libera circulație a serviciilor;

Domnul Ion Bozgă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează "România va finaliza negocierile cu Uniunea Europeană pentru încă două capitole grele - energia și libera circulație a serviciilor"

Încheind aceste capitole, înseamnă că am rezolvat pachetul "Piața internă", fapt ce va deschide calea pentru recunoașterea neechivocă a statutului de economie de piață funcțională pentru România, în raportul de țară al comisiei ce va fi dat publicității în luna octombrie a acestui an.

Este un efort foarte mare pe care Guvernul României îl face pentru realizarea acestui deziderat.

Pentru finalul acestui an este prevăzută finalizarea negocierilor și pentru capitolele "Mediu și justiție" și "Afaceri interne". Guvernul depune eforturi foarte mari pentru încheierea acestor două capitole. Domnul prim-ministru Adrian Năstase a atras atenția și a rugat reprezentanții administrației centrale și locale ca să depună eforturi mari pentru realizarea acquis-ului comunitar, iar procesul electoral să nu influențeze negativ acest ritm de pregătire.

Felicit pe toți cei care s-au implicat în realizarea acestui proces.

Vă mulțumesc.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Smaranda Ionescu - consemnarea unor aspecte ce dovedesc cum un singur partid dorește să aibă o guvernare veșnică;

Doamna deputat Smaranda Ionescu.

   

Doamna Smaranda Ionescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

alegerile locale s-au încheiat, toate socotelile sunt în curs de definitivare, dar e bine să știm cum au decurs, într-adevăr, aceste alegeri și am să vă dau un simplu exemplu dintr-o comună de lângă București, unde văzând că candidatul P.S.D.-ului nu are șanse prea mari de reușită ca să iasă primar a fost chemată rețeaua de distribuție electrică și oamenii au fost amenințați că toți cei care nu-și plătiseră cu o lună în urmă lumina li se va tăia.

La această amenințare oamenii au reacționat diferit, dar până la urmă rezultatul a fost cel dorit: adică cei care nu au reușit să plătească pe loc și nici a doua zi li s-a tăiat lumina. Aceste ostilități au continuat și după ce s-a terminat primul tur de alegeri, în turul II fiind un reprezentant al P.R.M.-ului și unul al P.S.D.-ului. Rezultatul a fost că deși aproape jumătate din comună a rămas cu lumina tăiată, tot n-a reușit să iasă reprezentantul P.S.D.-ului și a ieșit primar reprezentantul P.R.M.-ului.

Iată, deci, cum s-a desfășurat campania "civilizat, liniștit, corect și normal". Este bine ca aceste lucruri să fie consemnate. Este vorba de comuna Petrăchioaia de lângă București și atât opinia publică, cât și cea internațională să știe, de fapt, cum un singur partid dorește să aibă o guvernare veșnică.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
    Domnul Eugen Nicolăescu de data aceasta probabil că va prezenta declarația sau o depune?  
     

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din sală):

Direct depusă.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Direct depusă, domnule Nicolaescu.

 
     

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din sală):

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Cu plăcere.

Vă mulțumesc și vă urez o zi bună.

 
     

(Următoarele intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de către deputați la secretariatul de ședință)

 
    Eugen Gheorghe Nicolăescu - formularea unor constatări în urma încheierii alegerilor locale;

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Domnule președinte,

Alegerile locale au trecut și au rămas rezultatele, dar și constatările de natură politică, care au rolul lor în viața publică, atât pentru cetățeni, cât și pentru politicieni.

O primă constatare este că aceste alegeri au fost atipice față de o campanie electorală, refuzându-se dialogul, dezbaterea publică, reprezentanții PSD ocolind cu ostentație orice implicare în relația directă cu adversarii politici. Poate, de aceea, cetățenii au sancționat în marile orașe, atât de drastic, candidații din partea PSD. Să subliniem că în Ardeal, PSD nu a reușit în nici un municipiu reședință de județ.

Cetățenii nu au avut parte de o confruntare de idei, de programe, chiar și de promisiuni electorale, ceea ce a făcut ca recenta campanie electorală să fie anostă, să nu cuprindă elemente concrete și să nu implice responsabilități din partea celor care au intrat în jocul electoral.

O altă constatare se referă la costurile uriașe, depășite în mai toate cazurile, de majoritatea participanților, cu un accent mare pus pe mediatizarea unui singur candidat sau a unei pretinse echipe. Adoptarea unei asemenea atitudini a permis candidaților să spună vrute și nevrute, însă a scăzut interesul electoratului, lipsind dezbaterea vie, legătura cu realitatea cotidiană.

De asemenea, în multe localități, s-a întâmplat ceea ce anticipam cu multe luni în urmă: utilizarea fără discernământ a unor informații adevărate sau false. Aceasta a degenerat într-o campanie murdară, agresivă, cu înscenări, cu folosirea de cazuri expirate și închise de justiție, de situații închipuite.

Electoratul românesc a sancționat, pentru prima oară de când există democrație în România, spiritul ciocoiesc, aroganța și nesimțirea, minciuna și nepăsarea politicienilor. Probabil că îndepărtarea în fapt a aleșilor de cetățeni este principalul mesaj pe care l-au transmis alegătorii clasei politice.

O concluzie aparte se referă la implicarea instituțiilor publice, a funcționarilor publici și a fondurilor bugetare în campania electorală. Și de această dată s-a încercat cumpărarea voturilor prin alocarea de resurse bugetare pentru diverse lucrări de infrastructură amânate patru ani de zile și începute în timpul campaniei electorale.

Aplicarea legii alegerii administrației publice locale impusă de mașina de vot pesedistă a fost deseori deficitară, prin înseși prevederile contradictorii sau neclare ale acesteia. Pentru viitor este necesar ca legea să fie modificată, iar toate neajunsurile semnalate să fie înlăturate și adoptate prevederi care să facă legea să fie clară și ușor de aplicat.

Alegerile locale au demonstrat că cetățenii prin votul lor liber au depesedizat administrația publică locală și că au sancționat nerespectarea voinței lor și sperăm că această situație va rămâne pentru cei patru ani de mandat.

Vă mulțumesc.

    Florin Iordache - intervenție având ca subiect PSD - câștigător detașat în județul Olt;

Domnul Florin Iordache:

"PSD - câștigător detașat al alegerilor în județul Olt"

În județul Olt sunt 111 unități administrative, adică două municipii, 6 orașe și 103 comune.

Alegerile locale, așa cum știm cu toții, s-au desfășurat în două tururi de scrutin, în 6 și 20 iunie. Ca urmare a votului cetățenilor județului Olt, PSD a câștigat alegerile într-un municipiu, în 5 orașe și în 63 de comune, PD - în 12 localități, PRM - în 10, P.N.L. - în 12, PUR - în 4, PND în două localități, iar FD și PNȚCD - într-o localitate.

Tot în urma votului din 6 iunie, PSD a obținut 16 mandate de consilier județean, 17 mandate de consilier municipal, 40 de mandate de consilier orășenesc și 574 de mandate de consilier comunal.

Așa cum se poate vedea din analiza acestor cifre, putem lesne să ne dăm seama că la nivelul județului Olt, PSD a câștigat simpatia și încrederea oamenilor și, prin numărul de mandate obținute, va putea ca și pe viitor să realizeze promisiunile făcute în campania electorală.

Numai așa, prin realizări concrete, populația va avea încredere în clasa politică și va putea să-și vadă dorințele îndeplinite.

    Tiberiu Sergius Sbârcea - declarație cu tema Proiectul de Lege privind fondurile de pensii administrate privat vor aduce avantaje;

Domnul Tiberiu Sergius Sbârcea:

"Proiectul de lege privind fondurile de pensii administrate privat vor aduce avantaje"

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest proiect de lege a fost aprobat de Guvernul României și a fost transmis spre dezbatere și adoptare Parlamentului.

Prin apariția acestei legi, sistemul de pensii va avea trei componente:

  1. O componentă obligatorie redistributivă, administrată public.
  2. O componentă obligatorie, bazată pe capitalizare, administrată privat, cadrul urmând să fie reglementat, după promulgare, prin Legea privind fondurile de pensii administrate privat.
  3. O componentă facultativă, bazată pe capitalizare, administrată privat, cadrul juridic fiind conturat prin Proiectul de Lege privind pensiile ocupaționale.

Contribuția la un fond de pensii administrat privat este parte din contribuția individuală de asigurări sociale la sistemul public de pensii și urmează regimul de deductibilitate al acesteia, neimpozabilă. Baza de calcul a contribuției este plafonată în condițiile legii.

Fondurile private vor fi administrate de o societate comercială pe acțiuni, care are ca obiect exclusiv de activitate administrarea fondului, calculul și plata pensiilor administrate privat. Administrarea fondurilor se realizează în schimbul unui comision suportat de participanți.

Comisia de supraveghere a fondurilor de pensii, autoritate administrativă autonomă cu personalitate juridică, aflată sub controlul Parlamentului, își exercită autoritatea pe întreg teritoriul țării, funcționează în conformitate cu prevederile legii și este desemnată pentru controlul și reglementarea domeniului.

Dreptul la pensia privată se realizează în momentul îndeplinirii condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă în sistemul public, prestația fiind constituită dintr-o pensie privată sau o plată unică, după caz. Termenul preconizat pentru intrarea în vigoare a proiectului de lege este de 1 iulie 2006.

Proiectul de Lege privind fondurile de pensii administrate privat va avea fonduri la care vor avea obligația de a participa toate persoanele în vârstă de până la 35 de ani, nou intrate pe piața forței de muncă. Participarea la acest tip de fond de pensii este facultativă pentru celelalte categorii de persoane în vârstă de până la 45 de ani.

Prin acest proiect de lege se vor asigura pensii suplimentare celor care beneficiază de sistemul public de pensii și nu numai.

Vă mulțumesc.

    Tudor Mohora - intervenție cu tema Semnificația alegerilor locale din iunie 2004;

Domnul Tudor Mohora:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Intervenția mea de astăzi are ca temă "Semnificația alegerilor locale din iunie 2004".

Alegerile locale, prin însăși esența lor, au ca scop promovarea în funcțiile eligibile ale administrației publice a unor buni gospodari, cunoscători ai problemelor specifice ale localităților, în măsură să corespundă cerințelor legitime ale electoratului.

Încă de la începutul campaniei electorale, partidele din opoziție s-au orientat în direcția politizării excesive a acestor alegeri. Un exemplu concludent l-a oferit Partidul Democrat, care, pentru alegerile din municipiul București, l-a delegat pe președintele acestuia, iar la Cluj a fost propus președintele lui executiv.

În aceste condiții, la București și la Cluj, votul acordat pentru primar, iar la București și pentru primarii de sector, s-a produs oarecum "automat", mulți votanți punând ștampila mecanic pe candidații D.A. S-a ajuns astfel la un vot politic pentru candidați, în locul unei confruntări civilizate și a dezbaterii unor programe concrete destinate să contribuie la soluționarea numeroaselor probleme locale, prin care să se poată explica de către fiecare candidat în direct ce a făcut și ce poate să facă.

Sunt convins că în cazul primarilor care s-au prezentat pentru reconfirmare, ar fi trebuit să se aibă în vedere personalitatea candidaților, caracterizată prin ceea ce au realizat sau prin ceea ce pot să realizeze. Aceste elemente conceptuale ar fi putut să fie judecate și apreciate de către electorat pentru a se putea prezenta la vot în cunoștință de cauză.

Astfel de criterii ar fi trebuit să fie avute în vedere și pentru candidații care veneau pentru prima oară la o astfel de confruntare.

Imediat după primul tur al alegerilor locale, partidele din opoziție s-au grăbit să clameze că au câștigat alegerilor, iar partidul de guvernământ a fost înfrânt întrucât nu a obținut majoritatea voturilor. Rezultatele finale au demonstrat însă că Partidul Social Democrat a obținut cele mai multe voturi și mandate atât la consiliile județene, cât și la consiliile locale.

Rezultatele scrutinului din 6 iunie a.c. au demonstrat că electoratul a acordat cel mai mare număr de voturi și de mandate candidaților Partidului Social Democrat, în comparație cu cele obținute de partidele din opoziție, iar voturile exprimate pe ansamblul țării nu trebuie să se confunde cu cele din Capitală.

Astfel, la consiliile județene, Partidul Social Democrat a obținut 37,8% din totalul mandatelor, la consiliile locale 37,5%, iar la primari, după primul tur de scrutin, 69,9%, spre deosebire de Partidul Național Liberal care a obținut numai 19,6%, respectiv 17,6% și 8,3% sau Partidul Democrat care a obținut 16,0%, respectiv 7,2% și 5,5%.

După al doilea tur de scrutin, potrivit rezultatelor parțiale comunicate, pentru peste 90% din totalul mandatelor de primar, 55% din totalul acestora au revenit P.S.D., 14% P.N.L. și 12% P.D.

Orice fel de speculații, promovate de partidele din opoziție, prin adunarea numărului de voturi sau a mandatelor atribuite reprezentanților P.N.L. și P.D., rămân simple încercări de a arunca praf în ochii electoratului și de a încerca să convingă pe cei ce votează de necesitatea unei schimbări. Aceste speculații, în ultimă instanță evidențiază un fapt de netăgăduit: Partidul Social Democrat este și rămâne cel mai puternic în această confruntare electorală și mai ales în cea care urmează.

Evident, aceasta nu înseamnă că partidul de guvernământ nu s-a confruntat și nu se confruntă încă cu un anumit proces de eroziune, datorită într-o oarecare măsură și alegerii unor candidați care nu au întrunit susținerea electoratului, dar și datorită folosirii, în unele cazuri, a unor metode inadecvate de comunicare și apropiere de cerințele electoratului în cursul campaniei electorale. Este însă un fapt indubitabil că P.S.D. a înțeles și în prezent înțelege și mai mult mesajul electoratului rezultat din aceste alegeri. El s-a angajat ferm într-un proces de modernizare a partidului, înlocuind mai mult de jumătate din conducerile organizațiilor sale județene, promovând într-un număr sporit și semnificativ tinerii și femeile pe listele de candidați, precum și prin efortul de a înlocui cu hotărâre și consecvență acei conducători care au creat greutăți de imagine partidului prin comportamentul lor.

Nu se poate trece cu vedere că, prin eforturile partidului de guvernământ și ale guvernului Adrian Năstase, în țara noastră s-a realizat macrostabilizarea economică pe fondul unei creșteri economice cu o medie anuală de 5% și a început să se simtă creșterea puterii de cumpărare a veniturilor bănești ale populației, prin creșterea salariului mediu real pe economie cu 13,9% în aprilie 2004, față de decembrie 2004, respectiv a pensiei medii reale de asigurări sociale de stat cu 13,7%, iar, potrivit datelor prezentate de Banca Mondială, în primii doi ani de guvernare gradul de sărăcie a scăzut de la 35% la 28%.

Partidul Social Democrat va continua cu eforturi sporite modernizarea activităților sale, dar și concentrarea tuturor forțelor sale pentru îndeplinirea obiectivelor pe care și le-a propus prin programul său de guvernare atât în domeniul politicilor economice și financiare, cât și în domeniul politicilor sociale, de solidaritate și de protecție sociale.

În acest context, am convingerea că cei care se amăgesc că anul 2004 se aseamănă cu 1996 sau cu anul 2000 în care a prevalat nevoia de schimbare, vor avea o mare dezamăgire în viitoarele alegeri parlamentare și vor trebui să constate că cetățenii României vor aprecia efortul pe care P.S.D. l-a depus în acești patru ani și se vor pronunța pentru continuitate, cu personalități competente care s-au rodat în procesul complex de guvernare, în locul unei schimbări care să conducă la întârzierea progresului economiei românești datorită, fără îndoială, unei perioade de tranziție mai mult sau mai puțin prelungite, până la eventuala rodare a unei echipe formate din mai multe partide.

    Scarlat Iriza - intervenție cu tema Cui folosește tergiversarea constituirii Consiliului județean Gorj?;

Domnul Scarlat Iriza:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

În cadrul intervenției mele voi trata tema: "Cui folosește tergiversarea constituirii Consiliului județean Gorj"?

Eu cunoscut faptul că, în județul Gorj, din 33 mandate de consilieri județeni, 16 (48,5%) au revenit Partidului Social Democrat, 7 (21,2%) Partidului România Mare, 6 (18,2%) Partidului Democrat și 4 (12,1%) Partidului Național Liberal.

Aceste rezultate evidențiază încrederea electoratului față de realizările Partidului Social Democrat și ale Guvernului Adrian Năstase cu privire la: creșterea economică de peste 5% în medie pe an, a ridicării nivelului de trai, precum și a măsurilor de protecție socială. Ele reprezintă totodată manifestarea acordului cetățenilor față de măsurile adoptate de Partidul Social Democrat pe plan local pentru modernizarea activității și structurilor sale, pentru promovarea pe listele de candidați a tinerilor și femeilor, precum și pentru înlăturarea acelor conducători care au creat greutăți de imagine partidului prin comportamentul lor. Un exemplu concludent este cazul specific pentru județul Gorj al domnului Mischie, care nu a mai candidat pe listele P.S.D., plătind astfel pentru greșelile sale, chiar dacă a făcut și lucruri bune în județ.

Probleme de rezolvat sunt multe în județul Gorj. Ele sunt clar consemnate în programele supuse judecății electoratului de către candidații Partidului Social Democrat. Pentru realizarea acestor obiective de program este necesar ca principala structură a puterii locale, Consiliul județean, să devină funcțional și să decidă cu operativitate asupra măsurilor corespunzătoare.

Cu toate acestea, după două convocări, Consiliul județean nu s-a putut constitui până în prezent datorită lipsei de cvorum și îndeosebi a obstrucției manifestate de consilierii aleși pe listele Partidului Democrat. Pe bună dreptate, ne punem întrebarea: cui folosește o astfel de obstrucție? Cui poate folosi manifestarea disprețului față de verdictul dat cu claritate de către electorat? În orice caz, astfel de atitudini nu folosesc intereselor și preocupărilor gorjenilor.

Îmi exprim încrederea că electoratul din județul Gorj va sancționa în viitoarele alegeri parlamentare aceste atitudini obstrucționiste care neagă dorința unei colaborări constructive în folosul soluționării numeroaselor probleme pe care cetățenii le așteaptă din partea administrației publice locale, respectiv din partea unor buni gospodari.

Oricum, scrutinul din 6 iunie, ca și cel din 20 iunie 2004, a demonstrat că Partidul Social Democrat este cel mai puternic în județ. Faptul că din totalul mandatelor de primar pe județ, 47, respectiv 67%, au fost adjudecate de reprezentanții P.S.D., confirmă cu prisosință această concluzie.

Votul pozitiv primit din partea electoratului înseamnă, totodată, o datorie sporită pentru toți reprezentanții Partidului Social Democrat în organismele administrației publice locale, să depună maxim de efort pentru îndeplinirea obiectivelor din programele supuse aprobării electoratului, să contribuie la o bună conlucrare cu toate forțele politice și organizațiile neguvernamentale în folosul și binele gorjenilor.

    Ioan Timiș - relevarea eforturilor depuse de Guvernul României în domeniul integrării în Uniunea Europeană;

Domnul Ioan Timiș:

Domnule președinte

Stimați colegi

Summitul de la Bruxelles, prin declarația finală semnată de șefii de state și de guverne prezenți, confirmă cu tărie faptul că eforturile guvernului Adrian Năstase în domeniul integrării au fost apreciate la justa valoare de oficialii europeni. Reprezentanții cei mai de vază ai Europei și-au reafirmat, cu această ocazie, intenția de a admite România și Bulgaria în UE în 2007 și, mai mult decât atât, au decis începerea încă din luna iulie 2004 a redactării tratatelor de aderare pentru cele două țări.

Până la sfârșitul lunii iunie, România va încheia încă două capitole de negociere cu Uniunea Europeană. Aceste capitole se referă la sectorul energetic și la libera circulație a serviciilor. Guvernul României a încheiat deja 24 de capitole de aderare și anul acesta va finaliza negocierile pentru toate cele 31 de capitole.

În același timp, pentru susținerea eforturilor noastre externe, Guvernul va continua seria măsurilor de reformă internă, răspunzând astfel așteptărilor pe care oficialii europeni le au față de România. Stabilitatea internă, politică și economică, este, în acest moment, deosebit de importantă și vom face tot ceea ce este posibil, la nivel local și central, să obținem liniștea de care avem nevoie pentru finalizarea negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană.

Încercările opoziției de a invoca o anumită întârziere în procesul de încheiere a negocierilor cu UE nu fac decât să dovedească încă o dată lipsa de pregătire a reprezentanților acesteia. Prin anumite declarații iresponsabile, anumiți lideri ai opoziției au adus multe prejudicii imaginii României pe plan intern și internațional. Sunt convins că aceste manifestări antinaționale vor fi aspru taxate de electorat la alegerile parlamentare și prezidențiale din toamna acestui an.

Vă mulțumesc pentru atenție

    Iosif Armaș - referire la semnarea, acum 85 de ani, a Tratatului de pace cu Germania, cunoscut sub numele de Tratatul de la Versailles;

Domnul Iosif Armaș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În intervenția mea politică de astăzi vreau să mă refer la un eveniment care a întregit marea bucurie națională a unirii provinciilor române sub același drapel, înfăptuită la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918.

Evenimentul la care mă refer este semnarea Tratatului de pace cu Germania, cunoscut sub numele de "Tratatul de la Versailles". Anul acesta, la data de 28 iunie, sărbătorim 85 de ani de la încheierea oficială a primului război mondial.

Tratatul de la Versailles face parte dintr-un sistem de tratate care, practic, au consemnat, din punct de vedere diplomatic încheierea războiului. România, ca țară învingătoare, a fost reprezentată de o delegație formată din personalități marcante ale vieții politice de atunci, dintre care îi amintesc aici pe Ion I.C.Brătianu și pe generalul Constantin Coandă.

Importanța acestui tratat rezidă și din faptul că două dintre prevederile acestuia fac referire expresă la România. Astfel, articolul nr.224 prevedea încetarea tuturor drepturilor, titlurilor și privilegiilor de orice natură asupra cablului Constanța-Istanbul, care intra astfel în posesia statului român.

A doua prevedere avea în vedere renunțarea de către Germania la Tratatul de la București din 24 aprilie/7 mai 1918, tratat care, prin conținutul său, aservea economic România celui de-al doilea Reich. Germania era obligată să plătească "toate pagubele cauzate populației civile a fiecăreia dintre Puterile aliate și Asociate", cuantumul urmând a fi stabilit de o comisie.

Din nefericire, România nu a beneficiat din partea Germaniei de nici o sumă în contul pierderilor sale de război deși problema reparațiilor de război a făcut obiectul mai multor întâlniri și aranjamente internaționale în perioada interbelică.

Tratatul cu Germania includea și Statutul Societății Națiunilor, primul organism internațional care urma să vegheze la menținerea păcii. Prin semnarea tratatului, România recunoștea și această organizație a cărei membru fondator va fi.

Contribuția importantă a României la pacea și ordinea mondială a făcut ca prestigiul internațional de care se bucura țara noastră să atingă cele mai înalte niveluri. De aceea, acum, în efortul nostru comun de integrare în structurile europene, trebuie să aducem un omagiu celor care au dus România pe niște culmi nemaiatinse până în acel moment.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Marian Adrian Motoc - declarație politică intitulată: Acord istoric privind Constituția europeană;

Domnul Marian Adrian Motoc:

Declarație politică: " Acord istoric privind Constituția europeană".

Liderii statelor Uniunii Europene au pus capăt, la Bruxelles, celor doi ani de tratative și celor două zile de negocieri intense printr-un acord istoric privind prima Constituție europeană, care mai urmează încă să fie ratificată de către cele 25 de state membre ale UE. "Consiliul European a căzut de acord asupra Constituției".

S-a apreciat că din acordul referitor la Constituția europeană "toată lumea câștigă"; iar pentru președintele francez Jacques Chirac, acordul celor 25 de țări membre ale UE privind prima Constituție europeană marchează "o zi importantă pentru Europa", într-adevăr o zi istorică pentru toți europenii.

Acordul asupra Constituției "va permite Europei să funcționeze mai bine, datorită desemnării unui președinte stabil al Consiliului european și a unui ministru al afacerilor externe, pe scurt un succes pentru Marea Britanie și un succes pentru Europa" - a menționat și premierul Marii Britanii, Tony Blair.

Acest merit deosebit privind adoptarea Constituției europene revine în mare măsură unei președinții a Consiliului Europei care a desfășurat în șase luni o muncă imensă de consultare, analiză și convingere.

Chiar dacă suntem conștienți de lovitura enormă pe care a reprezentat-o acest nou eșec, în condițiile în care recentele alegeri pentru Parlamentul European, marcate printr-un absenteism record, au subliniat deficiența democratică ce domnește în UE a celor 450 de milioane de cetățeni.

Însă, în cazul în care Constituția va fi ratificată, ea nu va intra în vigoare mai devreme de 2009, iar anumite dispoziții ale sale ar putea fi anticipate. Pentru a pune bazele acestui tratat constituțional, UE s-a dotat cu o Convenție, condusă de fostul președinte francez, Valery Giscard d'Estaing. Astfel, textul adoptat diferă într-o mică măsură de proiectul elaborat de Convenție. Dar după cum menționează Giscard d'Esstaing, cu un document fundamental pentru următorii 50 de ani, UE ar trebui să se concentreze acum pe chestiuni mai stringente: să reușească o extindere de durată, să găsească mijloacele pentru o creștere economică mai viguroasă, să relanseze "Strategia de la Lisabona", care are drept ambiție transformarea economiei europene în cea mai dinamică economie din lume până în 2010.

Din păcate, liderii celor 25 de țări ale noii Europe au eșuat în tentativa de a se înțelege cu privire la numele viitorului președinte al Comisiei Europene și au amânat desemnarea acestuia pentru o dată ulterioară. Divizați în două tabere, liderii nu s-au putut înțelege în cursul Summitului asupra nici unuia dintre cei doi candidați principali: președintele francez Jacques Chirac și cancelarul german Gerhard Schroeder au susținut candidatura primului-ministru belgian Guy Verhofstadt (liberal); premierul britanic Tony Blair l-a sprijinit pe compatriotul său Chris Patten, actual comisar european al Relațiilor externe și candidat al conservatorilor Partidului Popular European (PPE, de dreapta). Au mai fost vehiculate numele unor potențiali candidați - cel al ministrului afacerilor externe francez, Michel Barnier, fost membru al Comisiei Europene, și cel al premierului portughez, Jose Manuel Durao Barroso - fără însă a fi reținute.

În fața perspectivei de a nu întruni majoritatea voturilor, premierul belgian Guy Verhofstadt a anunțat că își retrage candidatura la președinția Comisiei Europene. Președintele Franței și-a exprimat regretul pentru această decizie. La rândul său, nici comisarul european Chris Patten nu mai candidează la succesiunea lui Romano Prodi în fruntea executivului european, a comunicat premierul irlandez Bertie Ahern, care a adăugat că ar dori ca desemnarea viitorului președinte al Comisiei Europene să se facă până în 30 iunie, dată la care se încheie președinția irlandeză a UE.

    Virgil Popescu - declarație politică intitulată Deontologia profesională între afirmație și campanie electorală:

Domnul Virgil Popescu:

Declarație politică "Deontologia profesională între afirmație și campanie electorală".

Eforturile țării noastre din ultimii patru ani, pentru a parcurge toate etapele necesare integrării euro-atlantice, s-au conjugat cu numeroase reforme și acțiuni pe plan intern menite să transforme statutul de aspirant perioada 1997-2000, în certitudinea statului de membră a NATO și viitoare membră a UE în 2007.

Cu această strategie, PSD, care a finalizat aderarea României la NATO, continuă aplicarea fermă a prograului de guvernare și realizarea angajamentelor asumate în procesul de finalizare până în toamnă a negocierilor cu UE.

În acest context, acceptarea de către o țară vecină a "clauzei de siguranță" (amânarea cu un an a integrării în UE dacă nu sunt îndeplinite angajamentele) la încheierea negocierilor, a prilejuit și exprimarea poziției oficiale a României, de către domnul ministru de externe: "România nu va accepta în mod pripit o clauză atât de constrângătoare".

Situația acceptată de către o altă țară, în alte împrejurări, în alte condiții și cu alte semnificații, este în mod surprinzător, comentată defavorabil de un cotidian care, se pare, s-ar ocupa de evenimentele zilei.

Dincolo de "decența" cu care ziarul găsește de cuviință să comenteze o situație pe care nu o stăpânește cu exactitate, apare și adevărata sa intenție, de fapt, extrapolarea și amplificarea aprecierilor negative la stadiul negocierilor țării noastre cu UE.

Contrar poziției oficiale a MAE, exprimată mai sus, respectivul ziar afirmă, fără jenă, că: "Bucureștiul va accepta fără să crâcnească", "executivul nu-și poate permite altceva" și "Guvernul PSD și-a propus să încheie cu orice preț negocierile în 2004".

În condițiile în care însuși comisarul european G.Verheugen și-a exprimat speranța că "negocierile cu România se vor încheia până în luna octombrie", iar Guvernul PSD a declarat că se vor încheia în actualul mandat al Comisiei Europene, ziarul respectiv acuză că se dorește "un atu european la alegerile din toamnă".

Ziarului îi mai vine o idee de aceeași factură și trage concluzia că "PSD este nevoit să negocieze în genunchi, cu ochii la ceasul electoral, cu heirupism".

Toate afirmațiile ziaristice sunt circumscrise participării la campania electorală, de partea căror formațiuni politice nemaifiind necesare alte precizări.

Faptul că se fac afirmații nejustificate, nefondamentale, ilogice, nu provoacă nici o reținere în avântul ziaristic de apărare a unor poziții chiar potrivnice intereselor țării noastre.

Despre deontologia profesională care ar trebui să fie practicată din moment ce este acceptată teoretic, cred că nu suntem în situația s-o asociem cu afirmațiile ziaristice publicate, prezentate mai sus. Vă mulțumesc.

  Informare privind demisia din calitatea de deputat a domnului Holtea Iancu, Circumscripția electorală nr. 27 Mehedinți.  

(În continuare, ședința a fost condusă de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnul Tudor Mohora, secretar).

   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vă rog să vă luați locurile în primire și să-mi permiteți să declar deschise lucrările ședinței de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că și-au înregistrat prezența 274 de colegi, 71 sunt absenți, 16 participă la alte acțiuni parlamentare.

Vă rog să-mi permiteți să începem cu un moment de procedură care probabil va mai fi repetat în zilele următoare; un coleg de-al nostru, domnul deputat Holtea Iancu, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 27 Mehedinți ne roagă să luăm act de demisia domniei sale începând cu data de 25 iunie, întrucât a fost ales vicepreședinte al Consiliului județean Mehedinți, funcție care intră în incompatibilitate cu calitatea de deputat.

Primul proiect înscris pe ordinea de zi de astăzi: Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Regatul Spaniei privind protecția informațiilor clasificate din domeniul apărării.

 
     

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Nu e primul punct!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stați puțin! Din partea Guvernului cine este? Nu s-a prezentat, o să-l amânăm când se prezintă reprezentantul Guvernului.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Comisia Pregătitoare a Organizației Tratatului de interzicere totală a experiențelor nucleare privind desfășurarea activităților referitoare la instalațiile de monitorizare internațională în aplicarea Tratatului de interzicere totală a experiențelor nucleare, inclusiv a activităților ulterioare certificării, semnat la Viena la 13 iunie 2003 (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Comisia Pregătitoare a Organizației Tratatului de interzicere totală a experiențelor nucleare privind desfășurarea activităților referitoare la instalațiile de monitorizare internațională în aplicarea Tratatului de interzicere totală a experiențelor nucleare, inclusiv a activităților ulterioare certificării, semnat la Viena la 13 iunie 2003.

Din partea Guvernului cine prezintă raportul? Poftiți, domnule ministru.

   

Domnul Lucian Leonida Biro (președinte, Comisia Națională pentru controlul Activităților Nucleare):

Doamnelor și domnilor deputați,

În susținerea acestui demers al Guvernului vreau să vă precizez câteva elemente, și anume, faptul că România a ratificat Tratatul de interzicere totală a experiențelor nucleare prin Legea nr. 152 din 1999. Părțile semnatare la tratat se angajează să nu efectueze și să interzică orice explozii cu arme nucleare, monitorizarea respectării prevederilor constituite în tratat se realizează printr-un regim global de verificare. Modalitatea de încheiere a acestui sistem de verificare este sistemul privind monitorizarea cu cele 337 de stații răspândite pe întreg globul. Conform prevederilor anexei la protocolul de tratat, România participă la activități de verificare din cadrul Tratatului de interzicere totală a experiențelor nucleare cu stația seismică amplasată la Cheia, Muntele Roșu, stație care face parte din sistemul auxiliar de monitorizare seismică la nivel internațional.

Tratatul de interzicere totală a experiențele nucleare exclusiv a activităților ulterioare certificării a fost semnat la 13 iunie 2003 și stabilește cadrul legal de cooperare bilaterală. Până în prezent acest tratat a fost semnat de 26 de state, dintre care 18 l-au ratificat.

Față de cele menționate, prezentăm spre aprobare acest tratat, ca un element deosebit de important pentru primirea de asistență tehnică în vederea perfecționării și ridicării la nivelul standardelor internaționale a Stațiilor seismice de la Muntele Roșu și din București. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, domnule Marcu Tudor, prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond, în procedură obișnuită, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Comisia Pregătitoare a Organizației Tratatului de interzicere totală a experiențelor nucleare privind desfășurarea activităților referitoare la instalațiile de monitorizare internațională, care a fost semnat la Viena, în urmă cu exact un an.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege, cu unele observații și propuneri de care s-a ținut cont.

De asemenea, Comisia pentru politică externă a avizat favorabil acest proiect de lege, în forma prezentată.

Proiectul stabilește cadrul legal de cooperare bilaterală, în vederea modernizării și certificării Stației seismice de la Cheia, Muntele Roșu, și specifică procedurile de lucru generale.

El face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă în conformitate cu art. 76 alin. 2 din Constituția României.

La lucrări au fost prezenți18 deputați.

Proiectul de lege este de competența decizională a Senatului, iar în urma dezbaterilor comisia a hotărât, în unanimitate, să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și aprobare acest proiect de lege, în forma prezentată de către inițiator. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la dezbateri generale.

Dacă dorește cineva să intervină? Nu.

În aceste condiții, trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Textul articolului unic, care conține dispoziția de ratificare a acordului, acord pe care îl aveți anexat proiectului de lege.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Vom supune votului final acest proiect de lege joi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între România și Regatul Spaniei privind protecția informațiilor clasificate din domeniul apărării, semnat la București la 3 martie 2003 (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România și Regatul Spaniei privind protecția informațiilor clasificate din domeniul apărării.

Din partea Guvernului, cine îl prezintă? Domnul ministru Șerban. Poftiți.

   

Domnul Șerban Nicolae (ministru, Departamentul pentru Relația cu Parlamentul):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

la 3 martie 2004 a fost semnat la București Acordul între România și Regatul Spaniei privind protecția informațiilor clasificate în domeniul apărării, act care a intenționat să creeze cadrul juridic necesar privind protejarea informațiilor clasificate la nivel bilateral, fiind, de asemenea, un element important în dezvoltarea și consolidarea relațiilor dintre cele două state.

Inițiat ca un acord la nivel departamental, la solicitarea părții spaniole, el a fost încheiat la nivelul statului, sub forma unui tratat. Este conform cu principiile dreptului internațional și cu legislația internă a fiecărui stat și cuprinde prevederi referitoare la scop, definiție, echivalența nivelurilor de clasificare, autoritățile responsabile și punctele de contact, restricțiile de utilizare și divulgare a informațiilor clasificate, măsuri practice pentru protecția acestor informații.

Vă adresez rugămintea de a da vot favorabil acestui proiect de lege. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Marcu Tudor, vă rog să prezentați raportul Comisiei de apărare.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect a fost semnat la 3 martie a.c., deci, în urmă cu 3 luni, iar, în conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond, în procedură obișnuită, cu acest Proiect de Lege privind protecția informațiilor clasificate din domeniul apărării.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege, cu unele observații și propuneri, de care, de asemenea, s-a ținut cont.

El face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă în conformitate cu art. 76 alin. 2 din Constituția României.

La lucrări au fost prezenți același număr de deputați, 18 din 27. Acest proiect urmează să fie în decizia Senatului.

În urma dezbaterii în ședința din 15 iunie 2004, cu unanimitate de voturi, comisia a hotărât să supună proiectul de lege spre dezbatere și adoptare în forma prezentată de Guvern.

Am scurtat puțin. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc foarte mult pentru sinteză.

Trecem la dezbaterea proiectului, stimați colegi.

Dacă dorește cineva să intervină la dezbateri generale? Nu.

Pe textele acestuia, atunci, vă rog să participați.

La titlul proiectului, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conține o dispoziție de ratificare a acordului, acord pe care îl aveți anexat? Nu sunt obiecțiuni.

Votat și acesta în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final joi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2004 pentru ratificarea memorandumului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul național PHARE 2003 pentru România, semnat la București la 2 decembrie 2003 (amânarea votului final).  

La pct. 4 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2004 pentru ratificarea Memorandumului de Finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană.

Suntem în procedură de urgență, Comisia pentru buget, vă rog să propuneți timpii de dezbatere.

   

Domnul Tudor Baltă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunem 10 minute pentru întreaga lege, cu 2 minute pentru fiecare intervenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu acești timpi? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Din partea Guvernului? Vă rog, pe scurt, să prezentați obiectul acestui acord, pentru că suntem în procedură de urgență.

 
   

Domnul Enache Jiru (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Acest proiect de lege are ca obiect ratificarea Memorandului de Finanțare între Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul PHARE 2003 pentru România. Programul asigură finanțarea nerambursabilă din partea Comisiei Europene cu suma de 265 de milioane de euro, cu posibilitatea de contractare până în noiembrie 2005. La această alocare de 265 de euro se adaugă aproximativ 78 de milioane de euro cofinanțare națională de la bugetul de stat pentru investiții.

Sistemul de cofinanțare a acestor contracte va fi comun, prin care cofinanțarea se va adăuga la Fondurile PHARE și va urma regulile și procedurile PHARE, cu excepția cazului în care memorandumul prevede alte proceduri specifice pentru anumite proiecte.

Ministerul de Finanțe, în numele Guvernului, susține adoptarea prezentului act normativ, în forma rezultată din raportul comisiei de specialitate. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisia pentru buget?

 
   

Domnul Tudor Baltă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a analizat Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2004 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul național PHARE 2003 pentru România, semnat la București, la data de 2 decembrie 2003.

În unanimitate, comisia a aprobat forma prezentată de Guvern și o supune spre aprobare plenului Camerei Deputaților. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La proiectul de lege, dacă dorește cineva să intervină?

Dacă sunteți de acord cu titlul acestuia? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conține dispoziția de aprobare a Ordonanței de urgență nr. 43/2004? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Art. 1, 2, 3? Nu sunt obiecțiuni.

Votate în unanimitate.

Art. 4, 5 și 6, care este ultimul?

Votate în unanimitate.

Vă rog să constatați că am parcurs textul acestui proiect de lege, pe care îl vom supune votului final joi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Tratatului între România și Ucraina privind asistența juridică și relațiile juridice în cauzele civile, semnat la București la 30 ianuarie 2002 (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului între România și Ucraina privind asistența juridică și relațiile juridice în cauzele civile.

Din partea Guvernului, cine îl prezintă? Poftiți, doamnă ministru.

   

Doamna Rodica Constantinovici (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Doamnelor și domnilor deputați,

După recunoașterea independenței de stat și stabilirea relațiilor diplomatice cu statele apărute ca urmare a dezintegrării fostei URSS, România a inițiat negocieri cu aceste state, în vederea creării bazei juridice bilaterale în domenii de interes comun.

Prin Memorandumul din 3 decembrie 1999, Președintele României a aprobat negocierea tratatului între România și Ucraina privind asistența juridică în materie civilă.

Pe această bază, în cadrul a două runde de negocieri, desfășurate la București, în decembrie 1999, respectiv, Kiev, în septembrie 2000, între delegațiile română și ucraineană, a fost negociat și parafat textul Tratatului privind asistența juridică și relațiile juridice în cauzele civile.

În baza memorandumului din 17 ianuarie 2002, Președintele României a aprobat semnarea tratatului, eveniment care a avut loc la București, la 30 ianuarie 2002. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Florin Iordache, prezentați raportul Comisiei juridice.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituție, Camera Deputaților este primă Cameră sesizată în cazul acestui proiect de lege, competența decizională aparținând Senatului.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, ținând cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, a analizat în plenul său și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului dintre România și Ucraina privind asistența juridică și relațiile juridice în cauze civile, în forma prezentată de inițiator.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă, din partea dumneavoastră, dorește cineva să intervină în dezbateri? Domnul Lucian Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt nevoit să vă reamintesc punctul de vedere al Partidului România Mare cu privire la acest tratat rușinos încheiat cu Ucraina, care duce interesele țării dincolo de limita suportabilului.

În aceste condiții, noi am considerat că nu evocarea tratatului de bază trebuia să servească la promovarea acestui proiect de lege, ci existența unui tratat pe un segment distinct, care trebuie reglementat.

Având în vedere, însă, conexiunea care a fost făcută aici de doamna ministru în susținerea proiectului de lege, noi ne vom abține de la vot. Vă mulțumim.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să comenteze?

L-aș ruga pe distinsul meu coleg să citească și expunerea de motive, care, în mod corect, se raportează la cuprinsul Tratatului privind asistența juridică și relațiile juridice în cauze civile.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule ministru. Poate nu trebuia să fac acea referire, este o poziție politică, pe care trebuie să ne-o exprimăm ca atare: pe de o parte, este necesar acest tratat, care reglementează raporturile civile, dar nu este necesar acest tratat, în contextul tratatului încheiat cu Ucraina, pe care noi nu îl putem accepta.

Nu ne putem da acceptul pe această felie componentă. E un punct de vedere politic, vi l-am expus cu toată sinceritatea.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la dezbaterea textelor proiectului.

La titlul acestuia, dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic, dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

 
     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Noi ne abținem, iertați-mă!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Păi, m-am uitat la dumneavoastră și nu v-ați abținut!

 
     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Pentru că nu ați întrebat dacă se abține cineva!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu! Eu am întrebat întâi, potrivit regulamentului, dacă sunt obiecțiuni, dacă nu sunt obiecțiuni la un text, atunci se consideră, potrivit Regulamentului Camerei, votat! Doar dacă sunt obiecțiuni se supune votului!

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Iertați-mă, așa cum dumneavoastră, generic, întrebați dacă sunt obiecțiuni, așa și eu, generic, am cantonat punctul nostru de vedere. Eu vă înțeleg economia de timp ce vreți să o faceți, din păcate, nu a reușit acum, dar vă rog să luați act că, dacă ne abținem, înseamnă că ne abținem pe fiecare text în parte. Este simplu!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am luat act că ați făcut obiecțiuni la articolul unic și îl supun votului.

Cine este pentru articolul unic? 51 de voturi pentru.

Împotrivă, dacă sunt voturi? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 16 abțineri.

Textul articolului unic a fost votat cu 51 voturi pentru, 1 vot contra și 16 abțineri.

Vom supune votului final acest proiect joi.

 
Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind exercitarea profesiei de medic, precum și organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România (amânarea votului final).  

La pct. 6 este Reexaminarea, la cererea președintelui, a Legii privind exercitarea profesiei de medic precum și organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România.

Dau cuvântul Comisiei pentru sănătate. Domnule profesor Ifrim, aveți cuvântul.

   

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a realizat examinarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind exercitarea profesiei de medic la articolele punctuale la care s-au ridicat probleme. Într-adevăr, reexaminarea a fost justificată de o serie de inadvertențe de ordin juridic privind domiciliul și stabilire de domiciliu.

Suntem cu această procedură realizată, în acord cu Ministerul Sănătății, total, și vă rugăm să aprobați această lege în forma reexaminată. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă cineva dintre dumneavoastră dorește să comenteze punctul de vedere al comisiei? Nu.

Vom supune, atunci, proiectul de lege, în forma propusă de către comisie, în urma aprobării de către aceasta a cererii președintelui, votului final joi.

 
Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind exercitarea profesiei de farmacist, precum și organizarea și funcționarea Colegiului Farmaciștilor din România (amânarea votului final).  

A doua cerere de reexaminare a Președintelui României vizează Legea privind exercitarea profesiei de farmacist, precum și organizarea și funcționarea Colegiului Farmaciștilor din România.

Aveți cuvântul, domnule președinte al Comisiei pentru sănătate și familie.

   

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este o situație similară cu legea precedentă, am efectuat cele ce trebuiau realizate pentru a fi o lege mai bună și vă rugăm să o acceptați în forma în care v-am propus-o la comisie, de comun acord cu Ministerul Sănătății.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să comenteze raportul comisiei? Nu.

Vom supune legea votului dumneavoastră final în forma solicitată de către Președintele României.

 
Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind exercitarea profesiei de asistent medical și a profesiei de moașă, precum și organizarea și funcționarea Ordinului Asistenților Medicali și Moașelor din România (amânarea dezbaterii).  

Pct. 8 - Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind exercitarea profesiei de asistent medical și a profesiei de moașă, precum și organizarea și funcționarea Ordinului Asistenților Medicali și Moașelor.

Domnule profesor?

   

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc.

Întrucât privind această reexaminare mai avem unele lucruri de pus în acord, de comun acord cu Ministerul Sănătății, cu Ministerul Integrării și comisia, vă rugăm să ne permiteți să o amânăm până joi.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu propunerea comisiei? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă rog să vă străduiți, stimate domnule președinte, să definitivați textele, pentru a face compatibilă această lege cu legislația comunitară.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind exercitarea profesiei de medic dentist, precum și înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului medicilor Dentiști din România și Propunerii legislative privind exercitarea profesiunii de medic dentist, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor Dentiști din România (amânarea votului final).  

La pct. 9 - Proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de medic dentist, precum și înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor Dentiști din România.

Să prezinte, mai întâi, inițiatorul proiectul de lege. Domnule secretar de stat Pavelescu, vă rog să prezentați proiectul Guvernului.

   

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Acest proiect de lege face parte din pachetul general care să reglementeze activitățile specifice domeniului medical. Este o reglementare sectorială a exercitării profesiilor în domeniul medical.

Proiectul de lege definește exercițiul profesiei, definește profesia de medic, dreptul de exercițiu al profesiei, obligațiile și drepturile pe care medicii dentiști le au. Totodată, reglementează, în acordul cu acquis-ul comunitar și cu documentele de poziție reprezentând angajamentul României, curricula de formare și pentru exercițiul profesiei. Asigură libera circulație a profesiei, precum și a celor care o profesează.

Face parte din categoria legilor organice.

Suntem de acord cu raportul întocmit de comisie și cu amendamentele care sunt în cuprinsul acestuia.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnule profesor Ifrim, vă rog să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

În legătură cu proiectul Legii privind exercitarea profesiei de medic stomatolog, precum și organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor Dentiști din România, comisia consideră că această lege reglementează într-un mod optim această profesie, în spiritul documentelor Uniunii Europene, astfel încât va realiza condițiile pentru ca profesia de medic dentist să poată să înregistreze cote calitative superioare.

Comisia vă roagă să o votați în forma pe care a aprobat-o.

Și mai fac mențiunea, întrucât, de la Ministerul Integrării, au venit câteva observații pertinente, pe care am dori să le includem în această lege, domnul ministru Pavelescu le va prezenta ca și amendamente ale ministerului, comisia fiind de acord cu ele.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să se înscrie la dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea proiectului. Vă rog să urmăriți în paralel raportul comisiei și proiectul de lege și rog și reprezentantul Guvernului să vadă unde intervine cu amendamentele însușite de către comisie.

La titlul proiectului, dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Art. 1 și 2? Nu sunt obiecțiuni...

Vă rog. V-am spus să fiți atenți!

La art. 2, există un amendament.

 
   

Domnul George Pavelescu:

Domnule președinte,

Propunem ca art. 2 lit. c) să se modifice cu următorul conținut: "Soțul și descendenții de gradul I aflați în întreținerea unui cetățean al unuia din statele prevăzute la lit. b), care desfășoară legal activități salariate sau nesalariate pe teritoriul României, indiferent de cetățenia lor".

Modificarea este în concordanță și cu dreptul comunitar și cu celelalte modificări care au fost solicitate în cererile de reexaminare a celorlalte profesii din domeniul medical.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte al comisiei, vă rog să vă pronunțați.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc.

Comisia este de acord cu acest amendament și, în același timp, permiteți-mi să completez cele spuse anterior, privind Propunerea legislativă referitoare la exercitarea profesiei de medic dentist nr. 369/2003, comisia a preluat, împreună cu Ministerul Sănătății, tot ceea ce era bun din această propunere, astfel încât ceea ce vă prezentăm reprezintă o sinteză. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră modificarea art. 2, la lit. c), potrivit amendamentului propus de minister și însușit de comisie.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art. 3, vă rog să urmăriți amendamentul nr. 1 al Comisiei de sănătate.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt obiecțiuni.

Adoptat amendamentul, modificat corespunzător art. 3.

Art. 4, 5, 6 și 7? Nu sunt obiecțiuni.

Votate în unanimitate în formula prezentată de inițiator.

Art. 8 și 9? Votate în unanimitate.

La art. 10, urmăriți amendamentul nr. 2.

Admis amendamentul, modificat art. 10.

Tot la art. 10?

 
   

Domnul George Pavelescu:

Domnule președinte,

La art. 10 alin. 1 lit. a), vă propunem modificarea textului cu următorul conținut: "Medic dentist pentru posesorii diplomei de medic stomatolog cu minimum 3 ani experiență profesională, pentru posesorii diplomei de medic dentist, pentru posesorii certificatului de medic specialist stomatologie generală și, respectiv, ai certificatului de medic primar stomatologie generală".

Iar la alin. 2 vă propunem următorul conținut: "Până la însușirea experienței profesionale de minimum 3 ani..."

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stați puțin, domnule ministru, să le luăm pe rând.

Deci, revenim, stimați colegi, la art. 10 alin. 1 lit. a), unde s-a propus această modificare.

Întreb comisia dacă e de acord? Comisia e de acord.

Ministerul Integrării? Și Ministerul de Integrare e de acord.

Supun votului dumneavoastră alin. 1 lit. a) în formula prezentată de domnul ministru.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La lit. b), dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt obiecțiuni la lit. b).

Votată în unanimitate în formula prezentată.

Lit. c)? Votată în unanimitate.

La alin. 2, față de amendamentul comisiei, domnule ministru.

 
   

Domnul George Pavelescu:

Față de amendamentul comisiei, consultându-ne cu Ministerul Integrării, Ministerul Educației și pentru a asigura exercițiul profesiei medicilor stomatologi până la îndeplinirea unui standard de vechime în profesie, vă propunem următorul conținut: "Până la însușirea experienței profesionale de minimum 3 ani, posesorii diplomei de medic stomatolog, care, la data intrării în vigoare a prezentei legi nu se află în pregătire de rezidențiat, exercită activitățile profesionale în calitate de medici stomatologi".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

E prima oară când vă aud utilizând formula "medici stomatologi", până acum ați protestat și nu v-ați însușit-o. Vă rog să explicați de la tribună.

Din câte știu, organizația dumnealor profesională revendică această denumire. Dumneavoastră până acum ați utilizat "medic dentist", "medic dentist specialist", "medic dentist primar" și acum utilizați formula "medic stomatolog".

 
   

Domnul George Pavelescu:

În sistemul de învățământ pentru formarea medicilor stomatologi a funcționat Facultatea de Stomatologie Generală. Respectivul era absolvent al Facultății de Stomatologie Generală, își dobândea titlul profesional de medic specialist stomatolog prin promovarea și susținerea concursului de rezidențiat și al doilea titlu profesional era medic primar stomatolog, potrivit Nomenclatorului specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice.

România s-a angajat ca această profesie să fie denumită "profesia de medic dentist", cu aceeași durată de pregătire, cu curiculă similară, schimbând structura cursurilor prin creșterea ponderii activității practice.

Medicii stomatologi, în 2003, Uniunea Națională a Medicilor Stomatologi și Asociația Medicilor Stomatologi cu drept de liberă practică au inițiat un proiect de act normativ, de lege, privind exercitarea profesiei de medic dentist acceptată, cu organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor Dentiști, ca organism profesional. Ea a fost luată în dezbatere la ședințele Comisiei de sănătate din această săptămână împreună cu proiectul de lege prezentat de noi. Foarte multe din amendamentele înscrise în Proiectul de Lege al medicilor stomatologi au fost preluate în legea pe care noi o dezbatem astăzi.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Rog Comisia să se pronunțe cu privire la acest amendament.

Alin.2 de la art.10. Supun votului dumneavoastră forma prezentată de către minister și însușită de către comisie.

Ministerul Integrării este de acord cu ea? Este de acord.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-a adoptat alin.2 în formula prezentată.

Alin.3 și 4. Dacă mai sunt obiecțiuni la amendamentul comisiei, amendamentul de la pct.2. Nu. Votat alin.3 și 4 în formularea comisiei din amendamentul de la pct.2.

Art.11, 12 și 13. Nu sunt obiecțiuni. Votate în formularea inițială.

Art.14 și 15. Votate în unanimitate.

La art.16, urmăriți amendamentul de la pct.3. Admis amendamentul de la pct.3 și se modifică art.16.

Art.17. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Cap.II, art.18, 19 și 20. Votate în unanimitate în formula inițiatorului.

Art.21 și 22. Votate în unanimitate.

Art.23, 24 și 25. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.26. Votat în unanimitate.

Art.27, 28 și 29. Votate în unanimitate.

Titlul cap.III și art.30 și 31. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.32, 33, 34, 35 și 36. Votate în unanimitate.

La art.37, urmăriți amendamentul de la pct.4. Comisia propune prin acest amendament adăugarea unei litere noi, respectiv lit.h). Dacă aveți obiecțiuni. Admis amendamentul de la pct.4 și art.37 se completează cu lit.h).

Art.38, 39 și 40. Votate în unanimitate.

Art.41, 42, 43, 44 și 45. Votate în unanimitate.

Art.46 și 47. Votate în unanimitate.

Art.48, 49, 50 și 51. Votate în unanimitate.

Art.52, 53 și 54. Votate în unanimitate.

Art.55, 56, 57 și 58. Votate în unanimitate.

Art.59 și 60. Votate în unanimitate.

Art.61, 62 și 63. Votate în unanimitate.

Art.64, 65, 66, 67 și 68. Votate în unanimitate.

Titlul cap.IV și art.69 și 70. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.71, 72, 73 și 74. Votate în unanimitate.

La art.75, urmăriți amendamentul de la pct.5, pag.12 din raport. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul și se modifică art.75.

Prin amendamentul de la pct.7, pag.13, după art.75 comisia propune un text nou pe care îl urmăriți la pag.13 a raportului. Dacă aveți obiecțiuni. Admis amendamentul de la pct.6? și se introduce art.76.

Art.76 actual, care se va renumerota. Admis conținutul acestui text renumerotat.

La art.77, urmăriți amendamentul de la pct.8. Dacă aveți obiecțiuni. Admis amendamentul de la pct.8 și se modifică art.77.

Înainte de anexe, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.9, în care comisia propune ca în tot cuprinsul legii sintagmele "domiciliați", "cu domiciliul", "care au domiciliul" și "cu domiciliul stabil" să se înlocuiască cu sintagmele "stabiliți", "care sunt stabiliți". Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.9. Admis amendamentul și se înlocuiesc toate aceste sintagme.

Cuprinsul anexei. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Am parcurs textele acestui proiect de lege. Vom supune proiectul votului final joi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile și Propunerii legislative privind controlul surselor de apă din mediul rural (amânarea votului final)  

Pct.10. Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.458/2002 privind calitatea apei potabile.

Suntem în procedură de urgență.

Domnul profesor Ifrim.

Vă rog să propuneți timpii de dezbatere.

   

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc.

Vă propun ca timpi de dezbatere 5 minute, un minut pentru fiecare luare de cuvânt.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu acești timpi de dezbatere. Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă rog să urmăriți în paralel raportul comisiei și textul adoptat de către Senat.

La titlul legii dacă aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Preambulul art.I. Votat în unanimitate.

Pct.1 și 2. Votate în unanimitate.

Pct.3. Votat în unanimitate.

La pct.4, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.1. Admis amendamentul de la pct.1 și se modifică pct.4.

La pct.5 dacă aveți obiecțiuni. Votat în forma Senatului.

La pct.6, urmăriți amendamentul de la pct.2. Nu sunt obiecțiuni la amendamentul de la pct.2. Se modifică pct.6.

Pct.7. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La pct.8, urmăriți amendamentul de la pct.3. Admis amendamentul de la pct.3 și se modifică pct.8.

După pct.8, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.4. Comisia propune introducerea unui punct nou, respectiv pct.9, al cărui conținut îl găsiți la pag.6-7: introducerea art.141, art.142 și art.143. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.4. Admis amendamentul și se introduc cele trei articole noi.

La pct.9 din proiectul de lege de modificare, urmăriți amendamentul de la pct.5. De fapt, nu este un amendament, ci se precizează că pct.9 va fi renumerotat în pct.10.

La pct.10, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.6. Admis amendamentul și se modifică pct.10.

La anexa nr.1, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.6 din nou, pentru a vedea tabelul nr.1. Dacă aveți obiecțiuni. Admis amendamentul și se modifică anexa în mod corespunzător.

La anexa nr.2 dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Nici comisia nu a avut. Ați avut obiecțiuni la anexa nr.2, domnule profesor? Nu. Votată anexa nr.2 în formula prezentată.

La anexa nr.3, vă rog să urmăriți raportul comisiei de la pag.19 până la pag.20. Admisă această anexă în formularea prezentată în raport.

Nu mai sunt alte anexe.

Domnul profesor Ifrim dorește să intervină.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vroiam să spun că, odată cu dezbaterea acestei legi, Comisia a luat în discuție și Propunerea legislativă nr.517/2002, luând ceea ce este foarte bun din această propunere și incluzând în această lege.

Și o problemă de procedură, domnule președinte, dacă îmi permiteți: comisia v-ar ruga, întrucât suntem la probleme de sănătate, dacă am putea continua dezbaterea cu pct.16, 25 și 26, care sunt tot ale Comisiei de sănătate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu. Întâi, trebuie să supun dezbaterii propunerea dumneavoastră de respingere.

 
     

Domnul Mircea Ifrim (din banca rezervată comisiei):

Noi le-am combinat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ați integrat. Bun.

Vom supune Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.458/2002 privind calitatea apei potabile votului final joi.

În ceea ce privește următoarea propunere, nu am cum să o supun votului pentru că ordinea de zi a fost stabilită de către Biroul permanent și Comitetul ordinii de zi, astfel încât v-aș ruga să aveți răbdare pentru ora la care vă va veni rândul.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind regimul armelor și al munițiilor (amânarea votului final).  

Pct.11. Proiectul de Lege privind regimul armelor și munițiilor.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională să ia loc.

Din partea Guvernului, va prezenta proiectul domnul secretar de stat Alexandru.

   

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Potrivit obligației asumate de România prin Documentul de poziție, la cap.I de negociere - "Libera circulație a mărfurilor", Ministerul Administrației și Internelor a elaborat Proiectul de Lege privind regimul armelor și munițiilor, act normativ care asigură, pe de o parte, implementarea în legislația românească a Directivei Uniunii Europene nr.477/1991 cu privire la controlul achiziționării și deținerii de arme și, pe de altă parte, asigură protecția persoanelor și a proprietății în condiții de normalitate.

Prin acest proiect de act normativ s-a urmărit armonizarea legislației în materie de referință și cu alte acte internaționale la care România a aderat, ca de exemplu: "Protocolul împotriva producerii și traficului de arme de foc, a părților și componentelor lor, și a munițiilor", "Convenția de aplicare a Acordului de la Schengen de la 14 iunie 1985 privind eliminarea graduală a controalelor la frontierele comune" și alte documente juridice internaționale.

În textul proiectului de referință se propune o nouă definiție pentru arme și o nouă clasificare a acestora în conformitate cu documentele juridice internaționale amintite și, în special, cu Directiva nr.477.

De asemenea, au fost prevăzute modalitățile prin care o persoană fizică sau juridică poate achiziționa arme, stabilindu-se condițiile necesare pentru aceste operații.

Totodată, în textul noii propuneri de reglementare se consacră în plan legislativ o distincție mai clară între dreptul de a deține și dreptul de a purta, respectiv de a folosi arme de foc și muniții sau, după caz, arme neletale.

În ceea ce privește deținerea de arme de către persoanele juridice, este reglementat în mod expres dreptul acestora de a deține și folosi arme de foc și muniții, de a vinde, de a repara sau de a efectua operațiuni cu acestea, stabilindu-se totodată și măsurile ce vor fi luate pentru securitatea operațiunilor respective.

Uzul de armă de către persoanele fizice se limitează la situația legitimei apărări și, după caz, a forței majore, așa cum sunt prevăzute și definite aceste noțiuni în Legea penală.

Textul a fost adoptat de Senat și a fost discutat în Comisia de specialitate.

Sunt de acord cu toate amendamentele admise de comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Marcu Tudor.

Vă rog să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi citi tot raportul deoarece este o lege importantă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ați dobândit deja o vastă experiență în materie de sinteză și le reușiți pe cele mai bune.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Am înțeles.

Vreau însă să atrag puțin atenția că este o lege ordinară care este foarte importantă, așteptată de mulți, care a necesitat multe discuții și, ca atare, v-aș ruga ceva mai multă atenție, dacă îmi permiteți, și în sensul acesta voi face și eu referirile mai riguros.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ca să nu rețină lumea un lucru greșit, aceasta este o lege organică, după cum ați precizat și dumneavoastră.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Da, aveți dreptate, nu este ordinară. Gândesc ceva și vorbesc altceva. Mă inhibați, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Eu știu ce gândiți.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Da. Vă mulțumesc.

Raport asupra Proiectului de Lege privind regimul armelor și munițiilor:

În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera, prin Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, a fost sesizată în procedură obișnuită, spre dezbatere și avizare de fond cu acest proiect de lege.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituție, Camera Deputaților este decizională în cazul acestui proiect de lege. Inițial, Senatul a luat în discuție acest proiect, pe care l-a adoptat în urmă cu trei luni.

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic au avizat favorabil proiectul de lege în forma adoptată de Senat.

De asemenea, Consiliul Economic și Social a avizat favorabil proiectul de lege.

Consiliul Legislativ, de asemenea, l-a avizat favorabil, cu unele observații și propuneri de care comisia a ținut cont.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea regimului achiziționării și deținerii armelor și munițiilor, precum și folosirea acestora în scopul creșterii nivelului de protecție a cetățenilor, instituind un sistem modern de reglementare, armonizat cu prevederile comunitare în domeniu.

Am greșit inițial, cu toate că acest lucru am vrut să îl spun: este o lege organică.

Comisia a luat în discuție acest proiect timp de patru ședințe, cu invitați de marcă din domeniile competente.

Din totalul de 27 de membri, au participat 19 deputați.

După dezbateri, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât cu unanimitate de voturi ca Proiectul de Lege privind regimul armelor și munițiilor să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților cu 20 de amendamente pe care comisia le-a aprobat și cu unul, al senatorului Sergiu Nicolaescu, pe care comisia l-a respins.

În acest sens, domnule președinte, dacă îmi permiteți, ca o procedură în afara regulii obișnuite, cu toate că nu am însușit acest amendament respins, vă rog să îl citesc și să îl susțin la timpul potrivit. Poate domniile voastre vor găsi aplecare și asupra lui.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La dezbateri generale, dacă dorește cineva să se înscrie. Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului. Vă rog să urmăriți în paralel proiectul adoptat de Senat și raportul cu amendamente admise al comisiei.

La titlu și la titlul cap.I dacă aveți obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.1. Votat în unanimitate.

La art.2, urmăriți amendamentul de la pct.1. De fapt, prin amendamentul de la pct.1, comisia propune un text nou, prin care ne sugerează să adăugăm celor patru puncte de la art.2, cap.I, pe al cincilea. Deci, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.1. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul de la pct.1 și art.2 se modifică în mod corespunzător, prin introducerea pct.5.

Tot la art.2 - "Definiții", la cap.II și III comisia nu a mai avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni la cap.II și III.

Domnul deputat Oltei. Vă rog.

La care capitol aveți obiecțiuni?

 
   

Domnul Ion Oltei:

La pct.2 din raport.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

 
   

Domnul Ion Oltei:

Domnule președinte,

În cărțile tehnice ale armamentului individual, precum și în instrucțiunile, principiile și regulile de tragere cu armamentul individual, ca și în "Dicționarul cu termeni operativi militari" nu se întâlnește termenul de "rafală". De aceea, am propus și la Comisie, care a scăpat acest lucru, să se înlocuiască "rafală" cu "serie".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Spuneți exact la care din punctele cap.II vă referiți.

 
   

Domnul Ion Oltei:

La pct.4 al art.2, pct.4 și 5, la definire: "Arme de foc automate" - "Armele de foc care după fiecare cartuș tras se reîncarcă automat și trag o serie de mai multe cartușe prin apăsarea continuă pe trăgaci."

La fel, la pct.5, la "Armele de foc semiautomate", se înlocuiește termenul de "rafală" cu "serie".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Art.2 are mai multe definiții încadrate la puncte romane. La care punct roman vă referiți?

 
   

Domnul Ion Oltei:

La pct.IV.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dar nu am ajuns încă acolo. De ce nu urmăriți?

Eram la pct.II și III. Aici dacă sunt obiecțiuni. Nu sunt. Votate în unanimitate în formula inițiatorului.

La pct.IV avem în primul rând un amendament al comisiei - amendamentul de la pct.2, cu privire la pct.4 și 5.

 
   

Domnul Ion Oltei:

Deci, la pct.4 propun să se înlocuiască termenul de "rafală" cu "serie".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă referiți la pct.4 din amendamentul comisiei sau din textul inițial?

 
   

Domnul Ion Oltei:

Al comisiei.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun.

Vă rog să vă pronunțați, și inițiatorul, și comisia.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

La pct.4, textul a fost analizat și este un amendament la "Arme de foc automate". Suntem de acord cu forma care a fost adoptată de comisie care este trecută în raport. Fac precizarea că în comisie s-a discutat să se înlocuiască și termenul de "rafală" cu termenul de "serie", care nu s-a prins în raport. Domnul deputat acest lucru cere, și noi suntem absolut de acord cu propunerea.

Deci, textul va fi: "Arme de foc automate egal arme de foc care după fiecare foc tras se reîncarcă automat și trag o serie...". Așa s-a discutat în comisie, dar nu s-a prins această formulă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Amendamentul de la pct.2, pag.2, la pct.4, ultimul rând: "...și trag o serie de mai multe cartușe...". Atât este la pct.4?

Supun votului pct.4 în această reformulare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.5 sunt observații?

 
     

Domnul Marcu Tudor (din banca rezervată comisiei):

Se propune același lucru.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun și pct.5 votului dumneavoastră prin această modificare - înlocuirea "rafalei" cu "seria".

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Ați avut o serie de intervenții folositoare, domnule coleg.

Pct.6 și 7. Dacă sunt obiecțiuni. Nu. Votate în formula inițiatorului.

La pct.V, urmăriți amendamentul de la pct.3, care vizează eliminarea pct.4 și 6. Dacă aveți obiecțiuni. Admis amendamentul și se elimină pct.4 și 6 din cap.V.

Celelalte numere - pct.1, 2, 3, 5 și 7 rămân. De acord comisia și inițiatorul?

 
     

Domnul Marcu Tudor (din banca rezervată comisiei):

Da, cu altă numerotare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

În altă numerotare, bineînțeles.

Cap.VI - "Tipuri de documente". Urmăriți amendamentul de la pct.4, care modifică doar pct.1. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.4. Admis amendamentul de la pct.4 și se modifică pct.VI cu privire la pct.1.

Celelalte puncte - de la pct.2 până la 7 rămân în formularea inițiatorului, da? Așa spune și inițiatorul și comisia.

Art.3, 4 și 5. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.6 și 7. Votate în unanimitate.

Art.8 și 9. Votate în unanimitate.

Titlul cap.II. Votat în unanimitate.

Art.10, 11, 12 și 13. Votate în unanimitate.

La art.14, urmăriți amendamentul de la pct.5, care se referă la lit.b). Dacă aveți obiecțiuni. Admis amendamentul de la pct.5 și se modifică alin.2 lit.b).

Lit.a) și c) rămân în continuare în formularea inițiatorului.

La lit.d), urmăriți amendamentul de la pct.6. Comisia propune eliminarea acesteia. Dacă aveți obiecțiuni. Admis amendamentul și se elimină lit.d).

De la alin.3 până la alin.6, comisia nu mai are amendamente. Dacă aveți dumneavoastră. Votate textele inițiatorului.

Art.15. Votat în unanimitate.

Art.16. Urmăriți amendamentul de la pct.7.

 
     

Domnul Marcu Tudor (din banca rezervată comisiei):

La art.15 dacă îmi permiteți. Este vorba de acea procedură.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă permit, dar vă rog ca altă dată să vă pronunțați când anunț eu articolul, nu după ce trec la altul.

La care literă vă referiți?

Stimate coleg, este o procedură ciudată cea pe care o propuneți dumneavoastră.

Înțeleg că dumneavoastră vă însușiți amendamentul respins, da?

Dacă vă însușiți amendamentul respins de comisie, vă rog.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Domnule președinte,

Cer clemența Adunării, prin bunăvoința dumneavoastră, informându-vă totuși că, atunci când am ținut ședința, noi am ținut-o forțați și de termenul scurt pe care l-am avut la dispoziție și de amploarea acestei legi. Astfel, cu toate că eu am anunțat prin sms-uri, personal, și prin secretarele noastre pe toți cei care trebuiau să vină la ședință, la domnul Sergiu Nicolaescu nu a ajuns anunțul făcut de noi, s-a oprit la biroul domniei sale, lucru care a generat discuții în Senat. De aceea, domnia sa m-a rugat, dacă pot, și încă odată spun: dacă dumneavoastră găsiți să fiți de acord, să îi susțin eu punctul de vedere, cu toate că nu mi l-am însușit. Este o reparație a unui viciu de procedură, prin neanunțarea domniei sale ca autor al amendamentului, pe care noi l-am luat în discuție și l-am respins.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu am înțeles nimic. Ne-ați spus o poveste în afara Regulamentului și în afara textului de lege.

Dacă dumneavoastră aveți un amendament care a fost respins și pe care doriți să îl susțineți și să îl prezentați plenului, vă rog să îl prezentați. Dacă nu, am înțeles, și mergem mai departe.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Procedura la care vă solicitam eu bunăvoința era următoarea: o modificare oarecum de cutumă: dintr-un viciu de anunțare de la noi...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dumneavoastră ați vrut să fiți elegant, și eu am vrut să fiu elegant să vă dau cuvântul să susțineți textul. Deci, nu mai spuneți atâta poveste.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Deci pot să citesc, da?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

De ce ați venit acolo, stimate coleg? Nu să citiți un text?

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Întâi, am venit pentru procedură, ca să acceptați, și după aceea să îl citesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mă luați după procedură, nu am cum să vă dau cuvântul.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Bine, am înțeles.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru că este amendamentul unui senator.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Da, am înțeles. Vă mulțumesc. Îl voi citi.

Este vorba de o modificare, de o completare a art.15: " "..care permite ca să fie îndreptățit să poarte arme de foc pentru protecția în domiciliu sau la reședință a unor persoane care cumulativ îndeplinesc opt condiții.", și pe care domnia sa le enunță. Este inutil să citesc aceste condiții. Ele au fost analizate de către comisie, și noi am socotit că nu putem extinde încă dreptul de a purta arme pentru apărare, chiar cu bunele intenții pe care sunt convins că le-a avut domnul Sergiu Nicolaescu la acest amendament, deoarece, încă, în societatea noastră nu este posibil, după părerea noastră, să se extindă dreptul de a purta arme de foc chiar pentru apărare.

În afară de aceasta, domnul general de la Ministerul de Interne a confirmat că, în anul trecut, ca și în anii anteriori, cele mai multe atacuri urmate cu moarte sau cu răniri grave nu au fost făcute cu arme de foc și s-au datorat armelor albe, despre care nu este vorba în această lege. Ca atare, noi am găsit de cuviință că încă nu este pregătită societatea românească să copieze societatea americană care și așa dorește, în mass media am citit de multe ori, să restrângă și acolo dreptul de a purta armament, pentru că tot timpul ni se dă exemplul cu Statele Unite. Alte țări nu au asemenea drept. De asemenea, cum zic și eu pentru noi, mai târziu, poate îl vom lua în discuție. Mi-am făcut datoria aceasta, nu mi-am însușit acest amendament, dar vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Întreb inițiatorul care îi e părerea cu privire la acest amendament.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule președinte,

Guvernul nu a susținut acest amendament. Fac precizarea că a fost discutat art.151 introdus ca amendament al domnului senator Sergiu Nicolaescu în două ședințe de Senat, a fost respins într-o primă ședință în plen...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, v-am întrebat, pe fond, dacă sunteți de acord sau nu cu amendamentul. Nu mai povestiți ce a făcut Senatul, ce... Spuneți de ce nu sunteți de acord.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Nu suntem de acord, pentru că admiterea acestui amendament ar aduce un risc major de agravare a insecurității persoanelor și patrimoniului. Nu este momentul acum să permitem, practic, accesul liber al persoanelor fizice la armele letale.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Pentru că am acceptat această formulă de prezentare a amendamentului, să-l supunem și votului. Ați auzit amendamentul, ați auzit părerea comisiei și a Ministerului de Interne.

Cine este pentru? Nimeni. Mulțumesc.

La art.15, dacă mai sunt obiecțiuni? Votat în unanimitate, în formula inițiatorului.

Art.16. Urmăriți amendamentul 7. Comisia propune modificarea lit.a) și b). Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul 7, modificat lit.a) și b). Restul textului rămâne în formula inițiatorului.

Art.17, 18, 19. Votate în unanimitate.

Art.20 până la 23. Votate în unanimitate.

Art.24. Votat în unanimitate.

La art.25, urmăriți amendamentul 8, care se referă la modificarea alin.4. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul, modificat alin.4. Celelalte alineate de la art.25 rămân în formula inițiatorului.

Art.26, 27, 28, 29, 30. Votate în unanimitate.

Art.31, 32. Votate în unanimitate.

Art.33. Urmăriți amendamentul 9, care se referă doar la alin.1. Admis amendamentul, modificat art.33, alin.1. Celelalte rămân în formula inițiatorului.

De la art.34 până la 36 inclusiv, votate în unanimitate.

De la art.37 până la 42, votate în unanimitate.

Art.43. Votat în unanimitate.

Art.44. Urmăriți amendamentul 10. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul 10, modificat alin.5 de la art.44. Celelalte texte rămân în formula inițială.

Art.45, 46. Votate în unanimitate, în formularea inițială.

Art.47. Urmăriți amendamentul 11, pag.6 din raport. Admis amendamentul, modificat lit.c). Celelalte texte ale art.47 rămân în formularea inițiatorului.

De la art.47 până la 50, votat în unanimitate, în formularea inițiatorului.

De la art.51 până la 54, votat în unanimitate.

De la art.55 până la 57 inclusiv, votat în unanimitate.

Art.58. Urmăriți amendamentul 12, îl găsiți la pag.6 din raport, se referă la alin.1 de la art.58. Admis amendamentul, modificat alin.1. Alin.2 rămâne în formularea inițiatorului.

La art.59, urmăriți amendamentul 13, pag.7; se referă la alin.4. Admis amendamentul, modificat alin.4. Celelalte texte, alin.1 - 3 ale art.59 rămân în formularea inițiatorului.

Art.60 până la 63. Votate în unanimitate.

La art.64, urmăriți amendamentul 14, pag.7. Admis amendamentul, modificat art.64.

Art.65. Votat în unanimitate în formula adoptată de Senat. V-aș ruga să se corecteze în stenogramă: de câte ori am vorbit de inițiator, să se înțeleagă că e formula adoptată și de Senat, care poate fi aceeași cu formula inițiatorului.

Capitolul III, titlul. Votat în unanimitate.

Art.66. Urmăriți amendamentul 15. Se referă la alin.1. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul, modificat alin.1.

Art.66, alin.2, 3. Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut amendamente. Votate în formularea Senatului.

La alin.4, urmăriți amendamentul 16. Admis amendamentul, modificat alin.4.

La alin.5, dacă aveți obiecțiuni? Votat în formularea Senatului.

Art.67, 68. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votate în unanimitate.

Art.69. Urmăriți amendamentul 17, se referă la alin.8. Admis amendamentul, modificat alin.8. Celelalte 7 alineate de la art.69 rămân în formularea Senatului.

Art.70, 71, 72, 73. Dacă aveți obiecțiuni? Votate în unanimitate.

Art.74, 75, 76, 77, 78. Votate în unanimitate.

Art.79, 80, 81. Votate în unanimitate.

Art.82, 83. Votate în unanimitate.

Art.84, 85, 86, 87...

 
     

Domnul Marcu Tudor (din loja comisiei):

Permiteți, domnule președinte!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La care?

 
     

Domnul Marcu Tudor:

La 80.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Revenim la 80, pentru cuvântul domnului Marcu Tudor.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Domnule președinte,

Pentru corelarea corectă, dacă nu fac un pleonasm, a textului, eu aș supune aprobării dumneavoastră să trecem, în sintagma "armelor și a muniției", "armelor letale și a muniției". Despre ele este vorba, s-a omis cuvântul "letale", nu și de cele neletale. În tot textul, este clar că despre ele e vorba, dar am vrut să fie specificat, pentru că, dacă se întâmplă cumva să facă cineva referire numai la acest articol, s-ar înțelege "și armele neletale". De aceea vă rog să treceți, după cuvântul "armelor", cuvântul "letale și a muniției" și textul va fi "armelor letale și a muniției".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Guvernul e de acord.

Supun votului dumneavoastră această precizare la art.80.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

Revenim la art.81, 82, 83, 84. Votate în unanimitate.

Art.85. Votat în unanimitate.

Art.86, 87. Votate în unanimitate.

Titlul capitolului IV. Votat în unanimitate.

De la art.88 până la 102, inclusiv, dacă aveți obiecțiuni la vreunul din aceste texte? Votate în unanimitate în formularea Senatului.

Titlul capitolului V. Votat în unanimitate.

Art.103 până la 113, inclusiv. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Titlul capitolului VI. Votat în unanimitate.

Art.114 până la 128, inclusiv. Votate în unanimitate, în formularea Senatului.

Titlul capitolului VIII. Votat în unanimitate.

De la art.131 până la 132, inclusiv, votate în unanimitate, în formularea Senatului.

La art.133, urmăriți amendamentul 18. Îl găsiți la pag.8. Admis amendamentul, modificat, la art.133 alin.1 lit.b). Celelalte texte rămân nemodificate.

Art.134, 135. Votate în unanimitate.

De la art.136 până la 138, inclusiv, votate în unanimitate.

Titlul capitolului IX. Votat în unanimitate. Împotrivă?

La art.139, urmăriți amendamentul 19. Admis amendamentul, modificat alin.4 de la art.139. Celelalte alineate rămân în formularea votată și de către Senat.

Art.140, 141, 142, 143, 144, 145, care este și ultimul. Votate, toate, în formula prezentată, a Senatului și adoptată de Senat.

Anexa care cuprinde clasificarea armelor. Dacă aveți obiecțiuni, până la pag.4, punctul III? Votate, toate textele, în formula adoptată de către Senat.

La capitolul III, urmăriți punctul 26. Acolo, comisia prezintă un amendament, amendamentul 20, pe care-l găsiți la pag.9. Admis amendamentul, modificat punctele 26 și 27.

La celelalte texte de la capitolul III, nu mai sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Vă rog să constatați că am parcurs această lege.

Domnul deputat Marcu Tudor dorește o intervenție.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Țin să vă rog să aducem o mică completare care s-a întâmplat datorită erorii Secretariatului nostru. Iată, la punctul 12 de la amendamentele respinse, la art.58 pe care l-ați votat domniile voastre, printre autori sunt Cornel Boiangiu, Radu Stroe, Marcu Tudor, dar inițiativa a fost a lui Drăgănescu Ovidiu. Deoarece domnia sa face parte din două comisii, în timpul ăla a plecat la cealaltă comisie, secretarul nostru a uitat să-l nominalizeze, să treacă și numele domniei sale. Vă rog să aprobați ca printre autorii amendamentului 12 din art.58 să fie trecut și domnul Ovidiu Drăgănescu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Este problema comisiei, vă rog să operați această corectură.

Vom supune votului final, joi, acest proiect.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind Statutul Băncii Naționale a României (amânarea votului final).  

Trecem în continuare la următorul: Statutul Băncii Naționale a României.

Comisia pentru buget să-și ia locul. Și, din partea inițiatorului, cine este prezent, din partea Guvernului? (Domnul secretar de stat Enache Jiru vine la tribună)

Numai puțin. Suntem în procedură de urgență, am vrut să văd dacă sunteți aici, stimate coleg. Propunem timpii de dezbatere întâi, pentru că suntem în procedură de urgență și pe urmă vă dau cuvântul ca foarte pe scurt să prezentați proiectul.

   

Domnul Tudor Baltă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunem ca timp de dezbatere 30 de minute, cu 2 minute de intervenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această propunere?

Împotrivă?

Abțineri? Mulțumesc. Unanimitate.

Vă rog, stimate coleg, prezentați, pe scurt, proiectul de lege.

 
   

Domnul Enache Jiru:

Vă mulțumesc.

Prin acest act normativ, se armonizează legislația în domeniu, cu scopul transpunerii acquis-ului comunitar privind politica monetară și a cursului de schimb din cadrul capitolului 11 "Uniunea economică și monetară", respectiv alinierea Statutului BNR la prevederile acestuia. Principalele modificări și completări aduse Legii nr.101/1998 privind Statutul BNR vizează statuarea unicității obiectului și întăririi independenței funcționale a băncii centrale, consolidarea independenței instituționale a băncii centrale, asigurarea independenței personale a băncii centrale, interzicerea oricărei posibilități de finanțare directă de către banca centrală a instituțiilor publice și eliminarea accesului privilegiat al instituțiilor publice la resursele financiare. Totodată, sunt stabilite și anumite prevederi care intră în vigoare începând cu data aderării României la eurosistem, acestea se referă, în principal, la participarea BNR la organizația internațională cu caracter financiar.

Ministerul de Finanțe susține forma adoptată comisia de specialitate a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Comisia.

 
   

Domnul Tudor Baltă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a aprobat în unanimitate Proiectul de Lege privind Statutul Băncii Naționale a României, examinând întregul proiect de lege.

Supunem spre aprobare și adoptare plenului Camerei Deputaților acest proiect de lege, cu amendamentele din anexele prevăzute la lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului.

La titlul legii și titlul capitolului I, nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.1, 2 și 3. Votate în unanimitate.

La art.3?

 
     

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

La art.2.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Art.1. Votat în unanimitate.

La art.2, domnul Nicolăescu are o intervenție.

 
   

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

La art.2 alin.3, la amendamente respinse, poziția 1, doream să îmbunătățim formularea din textul inițial al legii, în sensul în care să preluăm formula din Tratatul privind înființarea Comunității Europene, și anume "Banca Națională a României sprijină politica economică generală a statului" și acum vine propunerea: "În conformitate cu principiul unei economii de piață deschise, bazate pe libera competiție..." și continuă textul "fără prejudicierea îndeplinirii obiectivului său fundamental" ș.a.m.d. Cred că, în acest fel, punem de acord textul de lege și cu textul constituțional de la art.135 alin.1, care spune că, în România, există economie de piață bazată pe competiție și concurență.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Inițiatorul.

 
   

Domnul Enache Jiru:

Mulțumesc.

Amendamentul a fost studiat, noi nu suntem de acord cu el, deoarece toate celelalte sunt...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să vorbiți în microfon.

 
   

Domnul Enache Jiru:

Amendamentul propus este acoperit de Legea privind Consiliul Concurenței și Legea competiției și fundamentul este dat prin celălalt cadru normativ.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nici comisia nu este de acord cu acest amendament.

Supun votului dumneavoastră art.2, în formularea inițiatorului.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 4 voturi împotrivă, art.2 a fost adoptat în formularea votată și de către Senat.

Art.3. Votat în unanimitate.

Art.4. Votat în unanimitate.

Titlul capitolului II. Votat în unanimitate.

Art.5, 6, 7, 8, 9. Votate în unanimitate.

Art.10, 11. Votate în unanimitate.

Titlul capitolului III. Votat în unanimitate.

Art.12, 13. Votate în formularea Senatului.

La art.14.

 
   

Domnul Tudor Baltă:

Art.14 alin.3.

Textul inițial suna: "Falsificarea sau contrafacerea bancnotelor și monedelor constituie infracțiune și se pedepsește conform legii". Vă propunem, domnule președinte și stimați colegi, ca acest alineat să sune: "Falsificarea sau contrafacerea bancnotelor și monedelor se pedepsește conform legii". Sintagma "constituie infracțiune" induce schimbarea caracterului legii din lege ordinară în lege organică. Proiectul de lege nu stabilește care sunt infracțiunile și ce pedepse se aplică, astfel că se impune eliminarea sintagmei respective, pentru eliminarea confuziilor.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră această propunere cu privire la alin.3.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

Deci art.14, la celelalte alineate dacă mai sunt obiecțiuni - 1, 2, 4, 5? Votate în unanimitate în formularea Senatului. Alin.3 a fost modificat potrivit votului dumneavoastră.

Art.15, 16. Votate în unanimitate.

Art.17, 18. Votate în unanimitate.

Titlul capitolului IV. Votat în unanimitate.

Art.19, 20, 21, 22. Votate în unanimitate.

Art.23, 24. Votate în unanimitate.

Titlul capitolului V. Votat în unanimitate.

Art.25. Votat în unanimitate.

Art.26. Votat în unanimitate.

Titlul capitolului VI. Votat în unanimitate.

Art.27, 28, 29. Votate în unanimitate.

Titlul capitolului VII. Votat în unanimitate.

Art.30 și 31. Votate în unanimitate.

Titlul capitolului VIII. Votat în unanimitate.

Art.32. Votat în unanimitate.

La art.33, alin.1, 2 și 3. Dacă aveți obiecțiuni? Votate în formularea adoptată de Senat.

La alin.4, urmăriți amendamentul 1, pag.4. Admis amendamentul, modificat alin.4.

La alin.5 de la acest articol, urmăriți amendamentul 2. Votat amendamentul, modificat alin.5.

Alin.6, 7, 8. Dacă aveți obiecțiuni? Votate în unanimitate.

După alin.8, comisia propune un text nou. Îl găsiți la amendamentul 3. Admis amendamentul 3, introdus noul text.

La alin.9 de la același articol, votat textul inițial.

La art.34, votat textul inițial.

Art.35, alin.1 și 3, comisia nu a avut amendamente.

La art.35, domnul Nicolăescu. Vă rog.

 
   

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Art.35 alin.4, este o formulare la amendamente admise și mai este o altă formulare la amendamente respinse. V-aș propune să vă aplecați asupra amendamentului respins, pentru că eu consider că este mult mai acoperitor, pe de o parte, iar pe de altă parte vine să respecte procedurile parlamentare, atunci când se analizează raportul unei instituții autonome din subordinea Parlamentului, așa cum este Banca Națională. Și eu cred că raportul anual al Băncii, ca și raportul de audit financiar asupra situațiilor financiare întocmite de Banca Națională trebuie să fie discutate în prealabil în comisiile de specialitate reunite ale celor două Camere și după aceea raportul comisiilor reunite să fie supus dezbaterii plenului și sunt de acord cu formularea din amendamentul admis, ca acest raport să nu mai fie supus votului.

Cred că, în felul acesta, întărim, dacă vreți, un control și o supraveghere asupra Băncii Naționale, din punct de vedere profesional și, în același timp, respectăm și imperativul ca Parlamentul să asculte un raport prezentat de Banca Națională.

Aș dori să înțelegeți această motivație și să considerați că este mult mai corectă formularea propusă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Inițiatorul.

 
   

Domnul Enache Jiru:

Constatăm că rapoartele de activitate și de audit financiar au caracter foarte tehnic și profesional și ele se vor analiza în comisia de specialitate, vor fi dezbătute în plenul reunit al Parlamentului și astfel se îndeplinește și criteriul de independență al băncii centrale, în sensul că ele nu vor fi supuse votului. Banca centrală va prezenta raportul aici.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia își însușește același punct de vedere.

Supun, totuși, votului dumneavoastră alin.4 din art.35, în formularea cuprinsă în amendamentul comisiei, amendamentul 4 de la pag.5 din raport.

Cine este pentru amendamentul 4? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Voturi împotriva amendamentului comisiei? 4 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 4 voturi împotrivă, nici o abținere, majoritatea pentru, s-a adoptat alin.4 de la art.35, în formularea cuprinsă în amendamentul 4 al comisiei. Restul textului rămâne în formularea adoptată de către Senat.

Art.36.

La art.36, domnul Nicolăescu. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Domnule președinte,

La art.36 - 1, e vorba de amendamente respinse. Măcar aici să accepte reprezentantul Ministerului Finanțelor, al Guvernului, formularea noastră, care este în spiritul Legii auditului financiar. După opinia mea, formularea făcută în textul inițial al legii este departe de textul Legii auditului financiar și cred că măcar în această situație să țină cont că cei care am făcut acest amendament chiar vorbim din interiorul profesiei și considerăm că este corectă această formulare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Guvernului.

 
   

Domnul Enache Jiru:

În prezentul articol, se propune ca procedură de achiziție - licitație. Este reglementată de legislația în vigoare și, ca urmare, aici, legiuitorul dorește exact procedura de licitație, nu cealaltă, întreaga procedură a achizițiilor publice. Deci ne referim distinct, pentru a ușura însăși achiziția acestui serviciu care este auditul. Și noi considerăm că procedura de licitație este deja reglementată de lege, deci este conformă cu legislația în vigoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia își însușește punctul de vedere al Guvernului.

Supun votului dumneavoastră art.36, în formularea votată de către Senat și susținută de către reprezentantul Guvernului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 2 voturi împotrivă și 1 abținere și majoritatea pentru, s-a adoptat art.36 în formularea adoptată de Senat.

Capitolul IX. Votat titlul în unanimitate.

Art.37. Urmăriți amendamentul 5.

Domnul Nicolăescu.

 
   

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Art.37 alin.1 punctul 4, la amendamente respinse, este o chestie numai de gramatică. Dacă am scris peste tot, "bilanțul", "contul", să scriem și "notele explicative", "notelor" "notele", ca să fie textul corect, pentru că vorbim de 3 componente ale situațiilor financiare care se prezintă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Este evident că trebuie folosit corect articolul.

Deci, la art.37, alin.1, se sfârșește cu "și notele explicative".

Supun votului dumneavoastră alin.1, în această reformulare propusă de domnul Nicolăescu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

Alin.2. Votat textul Senatului în unanimitate.

La alin.3, urmăriți amendamentul 5. Admis amendamentul 5, modificat alin.3.

Art.38 și 39. Votate în formularea Senatului.

Art.40. Urmăriți amendamentul 6. Admis amendamentul, modificat art.40.

Art.41, amendamentul 7. Admis amendamentul, modificat art.41.

Art.42. Votat în unanimitate, în formularea Senatului.

Art.43. Întâi vă întreb dacă la alin.1 și 2 aveți obiecțiuni. Comisia nu a avut amendamente. Votate în unanimitate, în formularea Senatului.

Art.43. Urmăriți amendamentul 8. Admis amendamentul, modificat alin.3.

Alin.4. Nu sunt amendamente. Votat în formularea Senatului.

Alin.5. Urmăriți amendamentul 9, pentru lit.a). Admis amendamentul, modificat lit.a).

La lit.b), urmăriți amendamentul 10. Admis amendamentul 10, modificat lit.b).

Lit.c), nu sunt obiecțiuni. Votat în formularea Senatului.

La lit.d), urmăriți amendamentul 11. Admis amendamentul, modificat lit.d).

Art.44. Votat în unanimitate în formularea Senatului.

Art.45. Urmăriți amendamentul 12. Admis amendamentul 12, modificat art.45.

Art.46. Votat în unanimitate.

Titlul capitolului X. Votat în unanimitate.

La art.47, urmăriți amendamentul 13. Votat amendamentul 13, modificat alin.2.

Alin.1 rămâne în formularea adoptat de Senat.

Art.48, 49, 50, 51. Votate în formularea Senatului.

Art.52, 53. Votate în formularea Senatului.

Art.54, 55, 56, 57, 58, 59, care e și ultimul. Votate în unanimitate în formularea adoptată de către Senat.

Vă rog să constatați că am parcurs și adoptat textele acestui proiect de lege. Vom supune proiectului votului final joi.

 
Dezbaterea Proiectului Legii datoriei publice (amânarea votului final).  

Proiectul Legii datoriei publice. Reprezentantul Ministerului Finanțelor să prezinte acest proiect.

   

Domnul Enache Jiru:

Vă mulțumesc.

Prezentul act normativ creează cadrul reglementar pentru un management eficient al portofoliului datoriei publice a României, pentru gestionarea resurselor financiare ale statului privind atacarea resurselor în exces pentru o anumită perioadă, cât și ca datorii, realizându-se în acest fel și armonizarea legislației cu practicile și prevederile legislației europene.

Astfel, legea este restructurată pe cele două componente ale datoriei publice, și anume datorie directă și garantată și prevede expres etapele și atribuțiile legate de procesul contractării derulării și plății datoriei. Totodată, se realizează și administrarea propriu-zisă a portofoliului datoriei publice, respectiv sunt introduse noi instrumente financiare din domeniu.

Proiectul de lege urmărește armonizarea în special cu capitolul 11 - Uniunea economică și monetară - și capitolul 4 - Libera circulație a capitalului. Ministerul de Finanțe susține, în numele Guvernului, forma adoptată de comisia de specialitate a Camerei Deputaților. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Raportul comisiei.

 
   

Domnul Tudor Baltă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În urma examinării proiectului de lege cu privire la Legea datoriei publice, în ședința din 16 iunie 2004, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, supunerea spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților a proiectului de lege în forma adoptată de Senat. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La dezbateri generale dacă dorește cineva să ia cuvântul? Domnul Napoleon Pop din partea Partidului Național Liberal.

 
   

Domnul Napoleon Pop:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Desigur, o nouă lege a datoriei publice este absolut necesară în raport cu necesitatea administrării eficiente și a clarificărilor legate de modul de integrare a datoriei publice locale, subcontractarea datoriei publice directe, acoperirea riscurilor și, evident, cu procesul de armonizare legislativă.

Constatăm, totuși, față de preocupările de acuratețe al inițiatorului, cel puțin două scăderi. Prima este definirea vagă în ceea ce privește ce se finanțează din datoria externă, art.3, lit.c) prevăzând: "proiecte sau alte necesități". Precizări cum sunt: proiecte și programe de dezvoltare sau necesități de utilitate publică erau binevenite, întrucât contractarea de datorie publică atrage necesitatea asigurării surselor de rambursare a acesteia, adică crearea bazei de formare sau de susținere a unor asemenea surse.

A doua scădere ar fi că, deși legea stabilește obiective și operațiuni ale administrării datoriei publice, vezi art.18 și 19, apreciem că ar fi fost necesar și un articol special dedicat principiilor contractării și administrării datoriei publice, cu atât mai mult cu cât legea se dorește să fie completă.

Printre aceste principii aș fi amintit: principiul sustenabilității datoriei publice, cel a finanțării noninflaționiste, armonizării fiscale cu prevederile Uniunii Europene în materie, în dinamica acesteia, principiul echității intergeneraționale în contractarea și rambursarea datoriei publice și altele, bineînțeles.

Considerăm că o activitate atât de importantă ca managementul datoriei publice guvernamentale nu poate să se desfășoare în afara unor principii clar explicite definite și care să se încadreze în acquis-ul comunitar în materie.

Desigur că, per ansamblu, apreciem că legea este bună, dar aceste două mici scăderi, am fi vrut totuși să le menționăm și de la această tribună. Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină? Trecem la dezbaterea textelor acestui proiect de lege.

Titlul proiectului. Votat în unanimitate.

Titlul capitolului 1. Votat în unanimitate.

Art.1. Votat în unanimitate.

Art.2 care cuprinde definițiile. Votat în unanimitate în formula adoptată și de către Senat.

Art.3 și 4. Votate în unanimitate.

Art.5. Votat în unanimitate.

Titlul cap.2. Votat în unanimitate.

Art.6, 7, 8, 9. Votate în unanimitate.

Titlul cap.3. Votat în unanimitate.

Art.10, 11, 12, 13, 14. Votate în unanimitate.

Art.15, 16, 17. Votate în unanimitate.

Titlul cap.4. Votat în unanimitate.

Art.18, 19 și 20. Votate în unanimitate.

Art.21, 22 și 23. Votate în unanimitate.

Titlul cap.5. Votat în unanimitate.

Art.24, 25, 26, 27, 28, 29, care este și ultimul, votate toate în unanimitate.

Vă rog să constatați că am parcurs textele acestui proiect de lege. Vom supune joi votului final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind răspunderea penală a persoanelor juridice pentru infracțiunile de falsificare de monede sau de alte valori (amânarea votului final).  

La pct.14, proiectul de Lege privind răspunderea penală a persoanelor juridice pentru infracțiuni de falsificare de monede sau de alte valori. Reprezentantul Ministerului Justiției rog să prezinte, în numele Guvernului, acest proiect de lege.

   

Doamna Rodica Constantinovici:

Mulțumesc domnule președinte.

Prezentul proiect de lege își propune reglementarea imediată în legislația internă a răspunderii penale a persoanei juridice pentru infracțiunile de falsificare de monedă sau de alte valori, răspunzând astfel uneia dintre exigențele definitivării negocierilor pentru aderarea României la Uniunea Europeană.

Infracțiunile de falsificare de monede sau de alte valori naționale sau străine, deci, inclusiv falsificarea monedei euro, sunt incriminate de Codul Penal în art.282 și 284, iar în art.285 este prevăzută infracțiunea de fabricare ori deținere de instrumente în vederea falsificării acestor monede sau a altor valori.

Proiectul de Lege privind răspunderea penală a persoanelor juridice pentru infracțiunile de falsificare de monede sau de alte valori conține dispoziții care stabilesc sancțiuni penale în cazul în care astfel de infracțiuni sunt comise de persoanele juridice, respectiv amenda ca pedeapsă principală și suspendarea activității sau a uneia dintre activitățile persoanei juridice ca pedeapsă complementară.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, suntem de acord cu toate amendamentele Comisiei juridice a Camerei Deputaților. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Florin Iordache, vă rog să prezentați raportul Comisiei juridice.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituția României, competența decizională în cazul acestui proiect de lege aparține Camerei Deputaților. Acest proiect de lege, așa cum preciza și doamna ministru, a fost adoptat în Senat în ședința din 4 iunie 2004. Vreau să vă spun în plus faptul că am primit avizul favorabil și din partea Consiliului Legislativ. Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de Lege privind răspunderea penală a persoanelor juridice pentru infracțiunea de falsificare de monedă sau alte valori să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților, cu amendamentele admise, așa cum sunt în prezenta anexă.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc. Dacă dorește cineva să intervină în dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea textelor acestui proiect de lege.

La titlul legii dacă sunt obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art.1. Votat în unanimitate.

La art.2 urmăriți amendamentul 1 de la pag.3. Admis amendamentul, modificat art.2.

La art.3, alin.1 dacă sunt obiecțiuni la formula adoptată de Senat? Nu. Votat în unanimitate.

La alin.2 urmăriți amendamentul 2. Admis amendamentul 2, modificat alin.2 al art.3.

Deci, prin amendamentul 2 s-a modificat și alin.2 și 3, potrivit acestuia și voinței dumneavoastră.

La art.4 urmăriți amendamentul 3. Admis amendamentul 3, modificat art.4.

Art.5 nu sunt amendamente. Votat textul Senatului.

Art.6 urmăriți amendamentul 4. Admis amendamentul, modificat alin.1 de la art.6, restul rămâne în formularea adoptată de Senat.

Art.7. Nu sunt amendamente. Votat în unanimitate textul Senatului.

Vă rog să constatați că am parcurs acest proiect de lege, adoptând textele acesteia. vom supune proiectul în ansamblu votului dumneavoastră final mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și spațiul economic european. Suntem în procedură de urgență. Comisia pentru administrație, domnule Pleșa, vă rog să propuneți timpii de dezbatere.

   

Domnul Lucian Eugen Pleșa:

Mulțumesc domnule președinte.

Este vorba de 17 articole, 1 minut la fiecare. Pot să citesc raportul?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu acești timpi de dezbatere. Mulțumesc.

Vă rog să prezentați pe scurt și raportul.

 
   

Domnul Lucian Eugen Pleșa:

Raport asupra proiectului de Lege privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și spațiului economic european.

Deci, aceasta prevede, printre altele, reglementarea drepturilor și obligațiilor cetățenilor acestor state pe teritoriul României, condiții de intrare pe teritoriul României a cetățenilor acestor state ș.a.m.d. Având în vedere importanța acestui proiect de lege, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic propune aprobarea acestuia. Este vorba de o lege din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea textelor acestui proiect de lege.

La titlul acestuia, în formula adoptată de Senat, dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Titlul cap.1. Votat în ...

 
     

Domnul Dan Brudașcu (din bancă):

Am eu obiecțiuni la titlu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți obiecțiuni la titlul? Vă rog. Domnul Dan Brudașcu.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte, există o diferență între ideea pe care o sugerează acest titlu și conținutul acestui act normativ. Dacă ne-am lua după formularea pe care a avut-o inițiatorul, ar rezulta că cei în cauză, respectiv cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene și spațiului economic european au doar dreptul de liberă circulație pe teritoriul României, pe când în cuprinsul acestei legi este vorba și de alte noțiuni foarte importante, deci, este vorba de intrarea în România, de șederea în România și de libera circulație în România.

Prin urmare, cred că se impune ca și titlul să evidențieze aceste valori.

Prin urmare, aș sugera o modificare de redactare în sensul ca legea să se numească Lege privind intrarea, dreptul de ședere și libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și spațiului economic european.

În felul acesta, nu există diferențe în privința titlului și conținutului legii pe care o supuneți dezbaterii plenului.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dar legea, să știți, stimate coleg, nu trebuie să cuprindă în titlul ei tot conținutul, că atunci am face o poveste din titlu.

Domnul ministru.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Deci, însăși Uniunea Europeană folosește sintagma "libera circulație a cetățenilor" și prin această circulație incluzând, se înțelege, și dreptul de ședere și dreptul de a desfășura alte activități pe teritoriul nostru. Mulțumesc.

 
     

Domnul Dan Brudașcu (din bancă):

Îmi pare rău că trebuie să vă contrazic.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule profesor, nu este o chestiune de lingvistică, este o treabă de tehnică legislativă.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Îmi pare rău, domnule președinte, nu este o chestiune lingvistică, așa cum încercați dumneavoastră să-mi subapreciați intervenția.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Niciodată nu am subapreciat-o, dar acum...

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Dar în cazul în speță, trebuie să-l contrazic pe reprezentantul Ministerului Administrației și Internelor, întrucât potrivit reglementărilor proprii, pentru cetățenii români, libera circulație și ședere este limitată în timp la 3 luni de zile în momentul de față. Dacă ar exista o situație similară și în condițiile prevăzute de actuala lege nu aș avea nimic împotrivă, pentru că ar fi vorba de libera circulație și nu de șederea, de așezarea aici pe o perioadă de până la 5 ani cu posibilități de prelungire.

Deci, acest document vine cu elemente mult mai complexe decât practica de până acum și trebuie să se evidențieze că nu este vorba de o activitate mai mult turistică, de deplasare în scopuri limitate în timp și pe direcții și coordonate limitate. Aici, acest proiect de lege vrea să ne aducă în spațiul european și să ne introducă aceleași norme și aceleași interpretări noțiunii de "liberă circulație".

Cred că este vorba... nu se aduce nici o atingere nici textului legii și nici altor formulări dacă se precizează și acest drept de ședere și liberă circulație pe teritoriul României, legea este mai completă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, încă o dată vă spun, fără a contesta conținutul spuselor dumneavoastră, ele se referă la conținutul legii, ar putea face obiectul unui articol care să spună obiectul, scopul. Titlul trebuie să fie, potrivit legii privind normele de tehnică legislativă, foarte succint.

Supun totuși, pentru că au fost obiecțiuni la titlu, supun titlul legii votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

1 vot împotriva altcuiva decât titularul obiecției.

Abțineri?

Cu majoritatea de voturi s-a adoptat titlul adoptat de către Senat, titlul în formula adoptată și de către Senat.

Titlul cap.1. Votat în unanimitate.

Art.1. Votat în unanimitate.

Art.2. Votat în unanimitate.

Art.3. Votat în unanimitate.

Art.4.

 
     

Domnul Dan Brudașcu (din bancă):

Am niște precizări, dacă îmi permiteți?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La ce articol?

 
     

Domnul Dan Brudașcu:

La toate, dar ca să nu mai vin de fiecare dată, domnule președinte,...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să vă fixați la care din articole, pentru că eu m-am uitat la dumneavoastră până la 3 și nu v-ați manifestat.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Art.1, art.2, art.3, art.4, art.5, 6, 7 ș.a.m.d., ca să nu vin de fiecare dată la microfon ca să vă mănânc din prețiosul timp al dezbaterii, dați-mi voie să ofer ori inițiatorului, ori comisiei, însemnările pe care mi le-am făcut și acolo unde ei sunt de acord, să și le însușească pentru economie de timp.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La art.4, atât.

E vorba de rectificări materiale sau de corecturi de exprimare. Vă rog. Dacă ele nu afectează fondul textelor, vă rog să operați corecturile și erorile materiale semnalate de către domnul nostru coleg. (Domnul deputat Dan Brudașcu oferă însemnările făcute de dânsul comisiei.)

La art.4 dacă sunt altele? Votat în unanimitate.

Titlul cap.2. Votat în unanimitate.

Art.5. Votat în unanimitate.

Titlul cap.3. Votat în unanimitate.

Art.6 și 7. Votate în unanimitate.

Art.8, 9. Votate în unanimitate.

Art.10 și 11. Votate în unanimitate.

Art.12. Votat în unanimitate.

Titlul cap.4. Votat în unanimitate.

Art.13, 14, 15. Votate în unanimitate.

Art.16 și 17. Votate în unanimitate.

Art.18 și 19 care este și ultimul. Votate în unanimitate.

Vă rog să constatați că am parcurs textele acestui proiect de lege, îl vom supune votului final joi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele legale de igienă și sănătate publică (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii 98/1994 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele legale de igienă și sănătate publică, procedură de urgență. Comisia pentru sănătate și familie, domnule profesor Ifrim, vă rog să propuneți timpii de dezbatere.

   

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc domnule președinte. Propun 4 minute, 1 minut pentru fiecare intervenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord?

Este cineva împotrivă?

Se abține cineva? Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea acestui proiect. Vă rog să urmăriți în paralel textul acestuia cu raportul comisiei.

La titlul proiectului de lege dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Preambulul art.I. Votat în unanimitate.

Pct.1, 2, 3 și 4. Votate în unanimitate.

Pct.5, 6 și 7, 8. Votate în unanimitate.

Pct.9, 10. Votate în unanimitate.

Pct.11, 12, 13, 14. Votate în unanimitate.

Pct.15, 16. Votate în unanimitate.

Pct.17. Votat în unanimitate.

Pct.18, 19, 20, 21. Votate în unanimitate.

Pct.22, 23. Votate în unanimitate.

Pct.24, 25, 26. Votate în unanimitate.

Pct.27, urmăriți amendamentul 1. Admis amendamentul 1, modificat pct.27 în mod corespunzător.

La pct.28 urmăriți amendamentul 2. Admis amendamentul 2, modificat pct. 28.

Pct.29, 30, 31, 32. Votate în unanimitate.

Pct.33. Votat în unanimitate.

Pct.34 urmăriți amendamentul 4. Votat amendamentul 4, modificat pct.34.

Pct.35, 36, 37. Votate în unanimitate.

Pct.38, 39, 40, 41, 42. Votate în unanimitate.

Pct.43, 44. Votate în unanimitate.

Pct.45 urmăriți amendamentul 6. Admis amendamentul 6, modificat pct.45.

La pct.46 urmăriți amendamentul 7. Admis amendamentul 7, se modifică pct.46.

Pct.47, 48. Votate în unanimitate în formula Senatului.

Pct.49. Urmăriți amendamentul 9. Admis amendamentul 9, modificat pct.49.

Urmăriți în continuare amendamentul 10. Comisia propune introducerea a două noi puncte după pct.47, respectiv pct.48, 49. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul 10, se introduc cele două noi puncte.

La punctul actual 50 dacă aveți obiecțiuni? cel cu privire la anexă. Votat în unanimitate.

La anexă dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt obiecțiuni. Votat anexa în unanimitate.

Art.II. Votat în unanimitate.

Art.III. Votat și acesta în unanimitate.

Am parcurs textele proiectului de lege, vom supune proiectul votului final joi.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind Cooperativele agricole (amânarea votului final).  

Propunere legislativă privind cooperativele agricole. Din partea Ministerului Agriculturii, domnul secretar de stat Predilă. Aveți cuvântul.

E propunerea legislativă! A cui este propunerea? Este vorba de o propunere legislativă, nu este proiect de lege. Dintre domnii Bozgă, Ianculescu, Lăpușan, Ionel Adrian... domnul profesor Ionel Adrian sau domnul Posea. Vă rog să trageți la sorți care dintre dumneavoastră prezintă proiectul.

Dacă nu vă înțelegeți între dumneavoastră, îi dau cuvântul domnului deputat Ionel Adrian, este de la mine de la Iași și trebuie să mă asculte. Pe scurt, domnule deputat.

   

Domnul Ionel Adrian:

Domnule președinte,

Acest proiect de Lege al cooperației agricole are rolul de a armoniza legislația românească cu legislația Uniunii Europene. Pentru discutarea lui vă propun un timp de 4 minute, câte 1 minut pentru cei care intervin. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Raportul Comisiei de mediere, vă rog. Pardon! Raportul comisiei de fond, am spus mediere, mă gândesc la cât ați mediat ca să ajungeți la forma finală a acestei legi. Deci, Comisia pentru agricultură, domnul președinte Bâldea.

 
   

Domnul Ioan Bâldea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industria alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond cu propunerea legislativă privind cooperativele agricole, transmisă cu adresa 329 din 24 septembrie 2001. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și avizul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Propunerea legislativă analizată are ca obiect reglementarea înființării, organizării și funcționării cooperativelor agricole ca asociații autonome ale producătorilor agricoli, constituite prin libera asociere a persoanelor fizice sau juridice în scopul întrajutorării pentru aprovizionarea cu echipamente și materiale necesare producției agricole, depozitare, prelucrare și vânzare a produselor, precum și pentru realizarea de investiții și prestare de servicii necesare producției agricole.

Propunerea legislativă privind cooperativele agricole face parte din categoria legilor ordinare potrivit prevederilor art.73 din Constituția României, republicată.

La lucrările comisiei au fost prezenți 33 de deputați, membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în ședința din 15 iunie 2004. În urma dezbaterii, comisia propune admiterea, cu modificări și completări a proiectului de lege. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să ascultați și punctul de vedere al Ministerului Agriculturii, mai exact al Guvernului.

 
   

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule președinte, în sfârșit, avem o lege de acum înainte, chiar dacă este deocamdată în proiect care va veni să pună în valoare mai bine agricultura și baza materială care o mai avem în această importantă ramură economică. Legea cooperației ne-a demonstrat, încă o dată, că era o structură care ne-a lipsit din lanțul tuturor organizațiilor instituționale și a cadrului legislativ, pentru că era cea mai importantă verigă care trebuia să închidă acest lanț, respectiv asigurarea serviciilor fără de care nu putem să concepem dezvoltarea agriculturii, pentru că în momentul de față noi, așa cum funcționăm astăzi, vrem ca acest agricultor să fie de toate: de la manager, economist, om care să prospecteze piața, om care să știe să valorifice și deci, nu se știe când mai are timp să și lucreze, că el trebuie să facă de toate.

Această lege vine să completeze acest gol, această verigă care lipsea acestui lanț de organizare și funcționare a agriculturii.

Cooperația, domnule președinte, are vechi state de servicii în România și, pentru informarea doamnelor și domnilor deputați, vreau să vă spun că în 1952, primul președinte de onoare al Alianței Cooperatiste Internaționale la creare a fost un român, respectiv Dimitrie Butculescu, care a fost reales, iar primele forme de cooperative, sigur, ele au fost mai complexe, nu s-au referit direct la agricultură.

Noi suntem convinși că vom realiza, prin această lege, creșterea de ansamblu a economiei noastre și nu numai a celei agricole, vom asigura securitatea alimentară și vom crea disponibilități și pentru valorificare externă.

Era nevoie de această lege pentru că situația actuală, structura de proprietate nu ne permitea să formăm exploatații viabile, dar mai ales nu puteam să realizăm investiții care să valorifice superior producția acestor oameni, situație cu care ne confruntăm și astăzi, deși noi, cu sprijinul Parlamentului, am elaborat și aprobat până acuma peste 200 de legi care vin să pună în valoare mai bine structurile agricole și mai ales să creăm un cadru instituțional și legislativ.

Vreau să vă informez că noi ne-am însușit amendamentele care au fost formulate de comisie, de aceea, propun plenului Camerei să aprobăm proiectul de lege cu propunerile de îmbunătățire care s-au făcut.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi, pentru că în realitate comisia aproape că a construit o nouă lege, vă propun să urmăm în dezbatere doar raportul și, în consecință, nu mă voi referi la amendamente, ci la punctele marginale care prevăd și vechiul text rămas nemodificat sau textele modificate, cele completate, toate amendamentele.

Deci, la pct.1 care prevede titlul legii. Votat în unanimitate.

Pct.2. Votat în unanimitate.

Pct.3. Votat în unanimitate.

Pct.4. Votat în unanimitate.

Pct.5. Votat în unanimitate.

Pct.6 care introduce un art.4 nou. Votat în unanimitate. Nu un art.4, a introdus mai multe: 4, 5, 6.

Pct.7 din raport. Votat în unanimitate.

Pct.8. Votat în unanimitate.

Pct.9. Votat în unanimitate.

Pct.10. Votat în unanimitate.

Pct.11. Votat în unanimitate.

Pct.12, 13. Votate în unanimitate.

Pct.14, 15. Votate în unanimitate.

Pct.16, 17, 18. Votate în unanimitate.

Pct.19, 20. Votate în unanimitate.

Pct.21. Votat în unanimitate.

Pct.22, 23, 24. Votate în unanimitate.

Pct.25, 26, 27. Votate în unanimitate.

Pct.28, 29. Votate în unanimitate.

Pct.30, 31. Votate în unanimitate.

Pct.32, 33. Votate în unanimitate.

Pct.34, 35, 36. Votate în unanimitate.

Pct.37, 38. Votate în unanimitate.

Pct.39, 40, 41, 42. Votate în unanimitate.

Pct.43, 44, 45. Votate în unanimitate.

Pct.46, 47. Votate în unanimitate.

Pct.48, 49, 50, 51. Votate în unanimitate.

Pct.52, 53, 54. Votate în unanimitate.

Pct.55, 56, 57. Votate în unanimitate.

Pct.58, 59, 60. Votate în unanimitate.

Pct.61, 62, 63. Votate în unanimitate.

Pct.64, pct.65, pct.66, pct.67. Votat în unanimitate.

Pct.68, pct.69. Votat în unanimitate.

Pct.70, pct.71, pct.72, pct.73. Votat în unanimitate.

Pct.74. Votat în unanimitate.

Pct.75, pct.76. Votat în unanimitate.

Pct.77, pct.78, pct.79. Votat în unanimitate.

Pct.80, pct.81, pct.82. Votat în unanimitate.

Pct.83. Votat în unanimitate.

Pct.84 și pct.85. Votat în unanimitate.

Pct.86. Votat în unanimitate.

Pct.87, care este și ultimul. Votat în unanimitate.

Vă rog să constatați că am parcurs textele acestui proiect de lege. Îl vom supune joi votului dumneavoastră final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind organizarea și funcționarea poliției judiciare (amânarea votului final).  

Ultimul proiect care mai încape pe ordinea de zi de astăzi este Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Poliției judiciare. Suntem în procedură de urgență.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Cine este prezent din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională?

Comisia propune adoptarea textului.

Domnule deputat Popescu Virgil, vă rog să prezentați pe scurt raportul și propuneți și timpii de dezbatere, pentru că suntem în procedură de urgență.

   

Domnul Virgil Popescu:

Vă mulțumesc.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată pentru dezbatere și avizare în fond, în procedură de urgență cu proiectul de lege anunțat de dumneavoastră.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil, iar proiectul de lege are ca obiect de reglementare organizarea și funcționarea Poliției judiciare în cadrul structurilor specializate ale Ministerului Administrației și Internelor.

Proiectul de lege este de competența decizională a Senatului.

În cadrul comisiei, cu unanimitate de voturi pentru, comisia a hotărât să supună proiectul de lege spre dezbatere și aprobare Camerei.

Propun trei minute în total, un minut de fiecare intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La titlul legii, dacă aveți obiecțiuni?

Votat în unanimitate.

La art.1.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat Alexandru. Vă rog, la art.1 să faceți propunerea respectivă.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Pentru o mai corectă coordonare a textului și pentru așezarea structurilor într-o ordine firească, propunem ca alin.2 de la art.1 să fie mutat la art.2, ca alin.5.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Și, în această situație, la art.1 rămâne un singur alineat, care nu se numerotează.

 
     

Domnul Mircea Alexandru:

Da, art.1 are un singur alineat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră cuprinsul art.1, în formularea propusă, respectiv dintr-un singur alineat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.2, supun votului dumneavoastră acest text, în modul cum a fost completat prin propunerea domnului ministru Alexandru, respectiv fostul alin.2 de la art.1 să fie alin.5 la art.2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.3 și art.4. Votate în unanimitate.

Art.5, art.6. Votat în unanimitate.

Art.7, art.8. Votat în unanimitate.

Art.9 și art.10, care este și ultimul.

Votat în unanimitate.

Vă rog să constatați că am parcurs textele acestui proiect de lege.

Vom supune proiectul votului final joi.

Stimați colegi,

Programul în plen pentru astăzi a fost până la ora 13,00. Ca atare, declar închisă ședința în plen a Camerei Deputaților de astăzi. După-amiază vor avea loc lucrări în comisii.

Lucrări în plen vom avea joi. Deci, joi vom începe cu Raportul de mediere la Proiectul Legii Codului penal, cu celelalte, și, la final, votul final.

Miercuri, activități în comisii și-i rog pe toți președinții de comisii, ca și pe toți membrii acestora, să dea prioritate proiectelor înscrise pe ordinea de zi a comisiilor, pentru că, altminteri, vom fi nevoiți să convocăm o sesiune extraordinară.

Pentru joi, a rămas și Proiectul de Lege cu privire la statutul moașelor și asistentelor.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 13,00.

 
       

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 13 december 2019, 4:56
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro