Plen
Ședința Camerei Deputaților din 22 iunie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.93/29-06-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-12-2019
04-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 22-06-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 22 iunie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:

   

Ședința a început la ora 8,25.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistați de domnii Tudor Mohora și Gheorghe Albu, secretari.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața!

Începem ședința noastră de astăzi dedicată intervențiilor deputaților.

 
Dumitru Bentu - declarație politică intitulată Ianuarie 2007;

Dau cuvântul domnului deputat Dumitru Bentu.

Va urma domnul deputat Napoleon Pop.

 

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o "Ianuarie 2007".

În pofida unor premoniții avansate, în special din partea Opoziției, precum că anul 2007 ar fi un an iluzoriu pentru aderarea României la Uniunea Europeană, de la Bruxelles a venit o reconfirmare unanimă. Consiliul European a reafirmat faptul că obiectivul comun al Uniunii este ca România și Bulgaria să obțină statutul de membri ai Uniunii Europene în ianuarie 2007.

Premierul Adrian Năstase a precizat că "angajamentele și agenda asumate în decembrie 2003 au fost reconfirmate, existând și reiterarea oficială a sprijinului pentru ca România să încheie negocierile în anul 2004".

În ansamblul deciziilor luate la Bruxelles este relevantă hotărârea că procedurile de elaborare a Tratatului de aderare la Uniunea Europeană pentru România și Bulgaria vor începe luna viitoare, în iulie 2004, iar documentul va fi semnat în 2005, cât mai curând posibil.

Șeful Executivului de la București a reliefat faptul că aceste elemente au demonstrat "încrederea în capacitatea României de a respecta calendarul de aderare, în contextul menținerii unei dinamici accentuate a reformelor adoptate. Este evident că aceste decizii sunt încurajatoare, și eforturile Guvernului vor fi canalizate spre reforma justiției, administrației publice, mediului, economiei în ansamblul său.

În ciuda anului electoral, suntem capabili să ne respectăm promisiunile, și chiar dacă Uniunea Europeană ar putea institui o clauză asiguratorie, ca în cazul Bulgariei, aceasta ar oferi o mai mare siguranță asupra derulării negocierilor de aderare", a mai precizat domnul Adrian Năstase.

România va finaliza negocierile de aderare la Uniunea Europeană, doar la patru luni distanță - în timp - după ce Bulgaria a reușit această performanță, deși adevăratele reforme au început în România doar în urmă cu patru ani, după cum aprecia cu onestitate comisarul european pentru extindere, domnul Günter Verheugen.

Deci, în ceea ce ne privește Consiliul European a reafirmat: "România în Uniunea Europeană în anul 2007". Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Napoleon Pop - declarație politică în legătură cu legiferarea în domeniul pieței de capital din România;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Napoleon Pop.

Va urma domnul deputat Petru Mirciov.

 

Domnul Napoleon Pop:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să fac o declarație politică în legătură cu legiferarea în domeniul pieței de capital din România.

Cred că mulți dintre colegii parlamentari s-au informat deja asupra conținutului ultimului raport de țară elaborat de Banca Mondială în această lună, iunie, a.c. De asemenea, cred că contacte sau scrisori primite de la actori ai pieței de capital au fost citite cu atenție de colegii noștri.

În secvența privind serviciile financiare non-bancare, aprecierea că piețele de capital din România sunt disproporționat de mici, ca o consecință a lipsei de încredere a investitorilor, ne duce cu gândul la un fapt evident, că unul din principalele instrumente de funcționalitate a economiei de piață nu-și îndeplinește sau nu este lăsat să-și îndeplinească rolul pentru care a fost creat.

Am asistat în ultimii doi ani la numeroase modificări legislative privind piața de capital, inițiate poate de bună-credință și sub imperiul necesității armonizării legislative, dar din păcate consecințele se văd.

Pe lângă ceea ce spune Banca Mondială, apreciez că aceste modificări, inclusiv actualul proiect de lege introdus în Parlament, nu fac decât să afecteze sau să reflecteze modificări în balanța intereselor unor grupuri și actori de pe piață, argumentate din nou, poate chiar în mod abuziv, de necesitatea armonizării urgente a legislației Uniunii Europene.

După doi ani constatăm că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.28/2002, care a modificat neconstituțional o lege organică, s-a dovedit a fi o inducere în eroare, aproape grosolană, a noastră, deoarece acum ni se propune o modificare majoră a legii, la care multitudinea observațiilor de fond și de formă, venite din partea unor specialiști, le depășește pe cele din 2002.

Ceea ce Guvernul numește astăzi o lege consolidată, reprezintă o traducere, din păcate neprelucrată și pe alocuri greșită și confuză, a unor directive ale Uniuni Europene din 1985 și 1993, modificate nesemnificativ în perioada 2000-2003, fără ca acesta să probeze într-un fel necesitatea adoptării unei noi legi după numai doi ani.

Nu cred că Uniunea Europeană a cerut o simplă traducere, dar știu că a solicitat imperios ca legislația adoptată să fie aplicabilă, să concorde cu condițiile reale din țară.

Mai mult, Uniunea Europeană a fost de acord ca unele măsuri să se aplice pe parcurs, chiar și pentru țările care au aderat, stabilind termene de la care anumite măsuri se vor introduce în practică.

Investitorii români sunt alarmați de lipsa de reprezentare și de protejare a intereselor lor. În această situație se află acționarii minoritari, a căror protecție este mai slabă decât în legea anterioară, deși România s-a angajat față de OCDE să respecte principiile de guvernanță corporativă.

Asociațiile investitorilor și acționarilor români ne-au semnalat carențe grave, cum ar fi: lipsa oricărei continuități și responsabilități în legătură cu cetățenii care au primit certificate de proprietate, ca urmare a privatizării.

Uniunea Europeană a cerut permanent Guvernului să se consulte real, și nu formal, cu segmentele economice și sociale afectate de modificările legislative privind integrarea.

Se impun cel puțin patru cerințe majore: restabilirea egalității între stat și afacerile private, prin obligarea societăților privatizate sau privatizabile de a respecta regulile pieței de capital, întrucât nu putem să continuăm să avem o lege pentru stat și alta pentru sectorul privat.

Proiectul de lege, prin excepțiile pe care le instituie, perpetuează un tratament discriminatoriu al acționarilor. Este nevoie de actualizarea capitalului, să se facă atunci când se fac măriri de capital, și să se respecte toate regulile de evaluare.

Este nevoie de creșterea și asigurarea transparenței, întrucât o societate, și mai ales una publică, are obligația să prezinte tuturor acționarilor acele informații care pot conduce la modificarea semnificativă a societății.

Și, nu în ultimul rând, este nevoie să se stabilească un preț corect pentru o ofertă publică de cumpărare, întrucât metodologia duce la păgubirea a milioane de investitori din România.

Menționăm că aceste cerințe au fost semnalate în repetate rânduri și de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, și că rezolvarea reglementării acestor aspecte nu contravine directivelor europene. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Petru Mirciov - evocarea deportării în Bărăgan a peste 40.000 de persoane, acum 53 de ani;

Dau cuvântul domnului deputat Petru Mirciov.

Va urma domnul deputat Petre Posea.

 

Domnul Petru Mirciov:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Doresc să vă readuc în memorie una din cele mai cumplite tragedii petrecute pe pământul românesc în anii totalitarismului comunist: deportarea în Bărăgan a peste 40.000 de persoane, cetățeni ai României, repet, cetățeni ai României care locuiau în zona de vest a țării, la granița cu Iugoslavia, petrecută în urmă cu 53 de ani.

Mai precis, în noaptea de 17-18 iunie 1951, a doua zi de Rusalii, în numele luptei de clasă, autoritățile comuniste ale vremii au deportat în Bărăgan 12.791 de familii, totalizând 40.320 de persoane din actualele județe: Timiș, Caraș-Severin și Mehedinți. Aceștia proveneau din 297 de localități situate într-o fâșie lată de 25 km de-a lungul graniței cu Iugoslavia.

La operațiune, coordonată și supravegheată de activiștii de partid, au participat peste 12.000 de militari. Practic, în toiul nopții, oamenii au fost somați de către militari înarmați să-și părăsească locuințele și întregul avut. Aveau dreptul să-și ia cu ei lucruri care încăpeau într-o căruță. Au fost încărcați împreună cu vitele în vagoane de marfă și, după circa o săptămână, au fost debarcați sub cerul liber în Bărăgan, într-un mediu ostil lor, unde li s-a fixat domiciliu obligatoriu. Aici au întemeiat 18 sate, inițial din bordeie, ulterior fiind obligați să-și construiască case din pământ bătut, acoperite cu stuf sau papură. Au rămas aici 5 ani, fiind lăsați să se întoarcă acasă abia în 1956, după moartea lui Stalin și dezghețul din timpul lui Hrușciov.

De altfel, deportarea era de inspirație stalinistă, numai că noi neavând o Siberie, a fost inventat Bărăganul, care pentru țăranii bănățeni deportați a fost o adevărată Siberie. Prin numărul foarte mare al celor deportați, dar și prin forțele desfășurate pentru realizarea acestei operațiuni, în care au fost implicați, după cum am mai spus, peste 12.000 de militari coordonați și supravegheați de activiștii de partid, deportarea în Bărăgan a constituit un adevărat cutremur pentru satele bănățene, din care nu și-au revenit complet nici acum.

Dacă înainte de deportare țăranii erau înfricoșați prin impunerea unor cote înrobitoare, bătăi, arestări, acum, oamenii erau și mai înspăimântați, cei mai gospodari, cei mai destoinici, cei mai harnici dintre ei, categorisiți drept chiaburi, exploatatori ai satelor, fiind smulși de la casele lor și mutați sub cerul liber, la sute de kilometri. Aici li s-a aplicat ștampila d.o" - "domiciliu obligatoriu", fapt care nu le permitea să se depărteze mai mult de câțiva kilometri de noile lor sate. Cei rămași acasă erau supuși în continuare unor cote imposibil de achitat, dar și amenințării cu deportarea.

Suferința deportaților, rupți de satele lor, care pentru ei reprezentau întregul univers, în care până atunci s-a scurs întreaga lor viață, nu poate fi descrisă în cuvinte. Este suferința însumată a peste 40.000 de suferințe individuale. Să nu uităm că și după întoarcerea acasă, ei și copiii lor au purtat ca un stigmat eticheta deportării. Cei mai în vârstă nu puteau fi promovați, pentru că autoritățile comuniste țineau foarte mult la originea sănătoasă, iar copiii - ca să aibă acces la studii trebuiau să omită din biografia lor episodul deportării.

De altfel, mai târziu, și autoritățile comuniste au încercat să ascundă fenomenul deportării, despre acesta putându-se discuta liber abia după Revoluția din 1989. Cei mai mulți dintre deportați erau așa-zișii "chiaburi", fruntașii satelor. Lor li s-au adăugat refugiații basarabeni, bucovineni și macedoneni, precum și foști colaboratori ai armatei germane, cetățeni străini de etnie germană refugiați în satele bănățene, titoiști etc.

Pentru basarabeni, bucovineni și macedoneni deportarea era doar o nouă etapă în peregrinările lor, la care au fost supuși din 1940, când s-au refugiat din calea armatei sovietice. De altfel, foarte mulți dintre ei, neavând unde să se întoarcă în Banat, au rămas definitiv să-și trăiască viața în satele din Bărăgan.

Poate nu aș fi făcut această evocare dacă anul acesta, întâmplător sau nu, au avut loc alegerile locale, chiar în această perioadă când comemorăm deportarea în Bărăgan. Cred că alegerile din anul acesta au dovedit că, totuși, cu toate neajunsurile și imperfecțiunile ei, în țara noastră democrația funcționează; avem un stat de drept în care fiecare cetățean își poate exprima liber opțiunile politice, fapt care în acele vremuri era de neimaginat.

De aceea, sunt convins că, deși iertăm, nu trebuie să uităm aceste întâmplări întunecate din istoria noastră recentă. Este de datoria noastră să veghem ca astfel de lucruri să nu se poată repeta niciodată. Pentru aceasta, cred că este de datoria noastră să facem cunoscute aceste lucruri generațiilor tinere, pentru că victimele deportării au dreptul la memorie, și pentru că astfel, prin cunoașterea suferințelor și tragediilor generate de regimurile totalitare, putem înțelege mai bine valorile democrației adevărate.

Adaug că, în acest sens, există Asociația Foștilor Deportați din Bărăgan, cu sediul în Timișoara, care sprijină editarea diferitelor cărți legate de aceste evenimente tragice, și în decursul anilor au apărut mai multe cărți care evocă aceste lucruri, în care este studiat și analizat fenomenul deportării. Mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
Petre Posea - declarație politică intitulată 115 ani de la trecerea în eternitate a poetului nepereche!;

Dau cuvântul domnului deputat Petre Posea.

Va urma domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman.

Domnii deputați Florin Ioradache, Ioan Timiș, Virgil Popescu și Tiberiu Sbârcea au depus la secretariat declarațiile.

 

Domnul Petre Posea:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi prezenți,

Declarația mea politică de astăzi este intitulată: "115 ani de la trecerea în eternitate a poetului nepereche!".

Într-o zi nefastă de joi, 15 iunie 1889, într-un sanatoriu din București, ros de boală și mizerie, se stingea din viață Mihai Eminescu, luceafărul poeziei românești.

Locul nașterii, spun unii, la 15 ianuarie 1850, la Ipotești, alții la 20 decembrie 1849, la Botoșani, unde a și fost botezat creștin ortodox, pot fi date contestabile, însă principalul este că, dintre acestea, una - sigur - este ziua de naștere a lui Mihai Eminovici, nume schimbat de Iosif Vulcan în Eminescu, în 1866.

Sinteză a spiritualității românești din toate timpurile și din toate locurile locuite de români - "de la Nistru pân'la Tisa", Eminescu, poetul național, venea mult mai de demult și mai de departe, de pe toate coordonatele de timp și de spațiu ale istoriei noastre naționale, așezată în context universal.

Cu poezia care a cuprins toată românitatea, ne-a mărturisit lumii așa cum am fost și am vrut să fim: oameni de omenie, demni în suferință, însetați de dreptate și libertate, conștienți că "vreme trece, vreme vine", frați cu codrul, cu râul, cu ramul, apărându-ne cu un eroism legendar sărăcia și neamul".

Personalitate genială de dimensiuni intelectuale neobișnuite, de la imnurile vedice la literatura și filosofia greco-romană, până la Kant și Schopenhauer, ținând, precum savantul din Scrisoarea I., "tot universul la degetul mic", Eminescu se identifică în conștiința literară cu însăși ideea de poezie.

Aparținând organic ființei noastre naționale, Eminescu a exprimat întregul univers cu gânduri și simțiri ale oamenilor de pe aceste plaiuri românești, concepția lor despre lume și viață, felul lor de a iubi și urî, atitudinea lor în fața vieții și a morții, omenia lor specifică, ca forma cea mai înaltă de umanism românesc, dragostea lor de frumos și de adevăr, sentimentul viu al naturii care, în viziunea lui, gândește și simte ca omul acestor pământuri; dorul și jalea, simțul umorului, sentimentul patriotic și al echității sociale, încrederea nemărginită în destinul nostru istoric.

Eminescu a ridicat limba poetică românească pe culmi nebănuite, imprimându-și uimitoarea lui personalitate în fiecare articulație a ei. Românii rostesc și astăzi cuvintele limbii materne, cu sporul de expresivitate pe care li l-a dat Eminescu.

În armonia gravă și vrăjită a limbajului său poetic, el a exprimat pentru toate generațiile de români, întreaga gamă de sentimente ale sufletului românesc, de la farmecul curat al copilăriei și setea de viață, brăzdată adesea de fulgerele durerii, de la aspirații luminoase și căderi triste, la misterele lumii și taina neliniștitoare a morții.

A recreat, în armonii de o muzicalitate desăvârșită, frumusețile naturii patriei, proiectând cu rezonanțe prelungi pe tulburătoare spații cosmice dealurile moldovene, în melancolia dulce a serii lăsând, pe de altă parte, marea cu corăbiile ei să sugereze scurgerea ireversibilă a timpului, cu tot ceea ce aceasta provoacă în conștiința omului.

Pentru români, natura țării noastre poartă în ea o parte din sufletul lui Eminescu; la noi se poate spune că luna răsare ca-n poezia eminesciană "liniștit și tremurând în ape", sau "ca o vatră de jeratic luminând străvechii codrii", ploaia florilor de tei peste creștetele îndrăgostiților cade, pentru generațiile de după el, ca în Luceafărul, sau păsările călătoare se duc toamna când cade bruma, însoțite, parcă, de o mișcătoare elegie eminesciană.

Înzestrat cu geniu, Eminescu a intuit, în scurta și tragica sa viață, o serie de teme poetice și de direcții ale poeziei românești, pe care nu a avut însă timp să le dezvolte.

Deși s-a scris mult, s-a spus totuși prea puțin, și adeseori denaturat, despre idealurile politice ale lui Eminescu. Prin scrisul lui, Eminescu a susținut ideea integralității naționale, cu toate atributele ei logice.

Pentru toate acestea și pentru multe altele, neamintite, la mormântul lui Eminescu de la cimitirul Bellu, se cade să mergem ca la un loc sfânt, îndeosebi tineretul, care ar avea multe de învățat din acea istorie literară, culturală și politică, scrisă în fond, pe pietre funerare.

Fie-i amintirea vie în memoria fiecăruia și în cea colectivă a neamului, pentru a-l cinsti cum se cuvine. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu, inclusiv pentru temă.

 
Becsek-Garda Dezideriu Coloman - semnalarea unui caz de cenzură, către CNA;

Dau cuvântul domnului deputat Becsek-Garda Dezideriu Coloman.

Va urma domnul Ștefan Baban.

 

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În timpul regimului comunist ne-am obișnuit cu cenzura, precum și cu restricțiile ideologice impuse de către propaganda comunistă față de valorile intelectuale.

În perioada totalitarismului exista o singură părere, iar mass-media era organizată pentru susținerea și popularizarea acestei păreri.

Credeam că după schimbările din 1989 blocarea gândirii intelectuale va fi de domeniul trecutului. M-am înșelat însă. Cazul cel mai concret îl reprezintă atitudinea restrictivă a Societății de cablu TVS "Holding" SRL-Brașov, cât și a CNA-ului, cu televiziunea "Obiectiv" din Gheorgheni.

Această televiziune a început să funcționeze, începând cu data de 16 februarie 2004, pe o frecvență corespunzătoare în rețeaua de cablu a TVS "Holding" SRL din Brașov.

După 3 zile de funcționare, li s-a comunicat din partea societății de cablu că vor fi puși pe o frecvență de 399 MHz, care nu poate fi văzută în televizoare vechi, ci numai în cele performante, cu toate că s-ar putea acorda lor frecvențe între 167 și 223 MHz.

Frecvențele posibile ar putea să stea la baza mai multor studiouri de televiziune. Și, cu toate acestea, ei au fost puși pe o bandă care nu permite, pentru majoritatea locuitorilor din Gheorgheni, să beneficieze de emisiunile lor. Se pare că ei au fost puși pe această frecvență, la solicitarea televiziunii concurente, "Fény TV".

La emisiunile acestei televiziuni au fost popularizați unii reprezentanți ai mafiei lemnului, iar Partidul Național Liberal era numit "o organizație politică diletantă".

Cei de la "Obiectiv TV" s-au adresat CNA-ului, unde a fost respinsă cererea lor. Mai mult chiar, după prezentarea acestei discriminări la "Realitatea" TV, reprezentanții acestui post de televiziune au fost avertizați de CNA pentru prezența mea la această emisiune, afirmându-se că s-a încălcat Legea alegerilor locale.

Stimate domnule Radu Filip,

În emisiunea de vineri seara nu era vorba de campania electorală, ci de un abuz grav al societății de cablu, la care CNA-ul nu a luat nici o măsură. Este încălcată Legea concurenței nr.21/1996, pentru că se impune uneia dintre societăți o poziție dominantă și o discriminare negativă față de un grup de consumatori, care nu sunt alții decât populația municipiului Gheorgheni. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
Ștefan Baban - declarație politică intitulată Indexarea pensiilor - între procente și adevăr;

Dau cuvântul domnului deputat Ștefan Baban.

Va urma doamna deputat Liana Naum.

Domnul Motoc a depus la secretariat declarația.

 

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică este intitulată "Indexarea pensiilor - între procente și adevăr".

Pensiile din sistemul public au fost majorate de la 1 iunie cu 2%. Cât reprezintă acest proces la o pensie medie din sistemul de stat? Circa 44.000 lei, adică un sfert de kilogram de carne în plus, un kilogram de căpșuni, pentru că tot este sezonul lor, sau 10 pâini amărâte, care toate la un loc nu pot să susțină nici într-un caz o viață de pensionar în ziua de astăzi.

Indexarea este un cuvânt care de la Revoluție încoace provoacă dureri de cap și palpitații celor care beneficiază de acest fenomen: bugetarii cu salariilor lor, și pensionarii cu pensiile lor. Bucurie amară, deoarece la numărarea banilor, după aplicarea indexării și la corelarea lor cu prețurile de vânzare, beneficiarii celor două categorii își dau seama că au câștigat infim, sumele neputând acoperi găurile din coșul zilnic și din familia lor, iar caracterul laudativ și de binefacere al acestei acțiuni nu-și mai găsește rostul.

Este trist că, totuși, după atâtea etape de recorelare a pensiilor (ultima va avea loc în luna iulie a.c.) și după atâtea indexări care anunțau traiul bun care îi așteaptă pe pensionari, realitatea cotidiană le demonstrează adevărul crud, adevăr care iese la iveală atunci când această categorie socială încearcă să-și acopere cheltuielile curente cu întreținerea și utilitățile, când încearcă să-și facă rost de medicamente care să le mai ostoiască durerile și bolile, dar mai ales atunci când colindă piețele și magazinele pentru a-și cumpăra cele necesare unei alimentații decente.

Este tragic când constată că, în ciuda tuturor indexărilor trimestriale, se întorc de la piață cu sacoșa din ce în ce mai goală, pentru că veniturile bat pasul pe loc, în timp ce prețurile cresc lunar. De aceea, nu este de mirare că sunt total resemnați atunci când li se mai comunică în mass-media că vor mai primi 2% sau maximum 3% la pensiile mizere pe care le au.

Declarațiile primului-ministru de dublare a pensiilor nu și-au avut nici locul și nici rostul, după cum s-a văzut în zilele ce au urmat primului tur de scrutin al alegerilor locale. Rectificarea făcută ulterior, și anume că acest lucru va avea loc până în anul 2007/2008, arată de fapt că actualii guvernanți sunt perfect conștienți de criza sistemului de asigurări sociale, de faptul că promisa reformă economică nici măcar nu a fost aplicată punctual și că, deși în concepția lor, economia națională duduie, o analiză reală și corectă, făcută de profesioniștii Uniunii Europene, arată că de fapt economia românească este un șvaițer, plină de găuri negre, care cu greu pot fi acoperite.

În aceste condiții, lipsa acută a locurilor de muncă, migrarea în străinătate a forței de muncă calificată și tânără arată că în următorii cinci ani, dacă reformele nu ar fi înfăptuite, în România va domina populația bătrână, bolnavă și pensioară, astfel încât sistemul asigurărilor sociale de sănătate va intra într-un adevărat colaps.

Bugetul asigurărilor sociale, la ora actuală, nu pare să se redreseze și nici nu va avea prea multe șanse, dacă se așteaptă doar ca alimentarea lui să fie asigurată de buni platnici, în special firmele private mici și mijlocii, în timp ce dinozaurii din proprietatea statului, pe lângă faptul că sunt și răi-platnici, consumă și cele mai mari sume, beneficiind apoi fie de ștergerea datoriilor, în an electoral, sau de acordarea de facilități fiscale, care le încetățenește convingerea că pot neglija aceste plăți ale contribuțiilor, dar în schimb se pot dota cu mașini ultramoderne, celulare de ultimă oră, aparate de aer condiționat de ultimă modă etc.

Rușinoasa indexare de 2% din luna iunie a.c., ne atrage atenția că viața pensionarilor devine din ce în ce mai grea. Nu știu ce să aleagă, între medicamente, alimente sau produse de strictă igienă. 40.000 de lei în plus la pensie nu le rezolvă această problemă, mai ales acum, în această perioadă când au apărut fructele și legumele de sezon, iar bătrânii preferă să se uite cu jind la ele, decât să rămână fără pâine. Poate oprindu-ne din tumultul cotidian și uitându-ne la ei și la demnitatea cu care-și trăiesc viața, ar fi cazul să ne gândim că și pe noi ne așteaptă pensionarea și bătrânețea, și să încercăm - dincolo de sloganurile electorale și promisiunile neonorate - să facem ceva mai mult pentru cei care sunt părinții noștri, rudele noastre sau chiar înaintașii acestui popor. Vă mulțumesc.

 
Liana Elena Naum - declarație politică intitulată Altă față a alegerilor;

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul doamnei deputat Liana Naum.

Va urma domnul deputat Dan Brudașcu.

 

Doamna Liana Elena Naum:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Altă față a alegerilor".

Turul al doilea al alegerilor locale s-a încheiat. A fost o campanie care a adus multe demascări și multe forme de manifestare a sentimentelor politice ale tuturor partidelor. A fost o perioadă plină de mesaje politice, de slogane, de promisiuni. Confruntarea electorală a luat, uneori, și forme mai puțin plăcute, exagerându-se cu unele atacuri. Toate acestea, însă, au trecut, s-au terminat o dată cu închiderea urnelor.

Fiecare lider politic a avut ocazia să se manifeste și să-și afirme intențiile de a face cât mai multe pentru populația din localitățile țării. Din păcate, însă, nici chiar în acest an nu s-a ajuns la o campanie civilizată și corectă. Mulți dintre candidații la funcțiile de primari și consilieri au avut un comportament agresiv, procedând la tot felul de metode degradante pentru a "cerși" voturile alegătorilor.

Oricum, din această campanie s-a înțeles foarte clar că Partidul Social democrat se bucură în continuare de cel mai mare sprijin, ceea ce demonstrează o situație fără precedent. Apreciem și ne bucurăm de sprijinul pe care l-am primit în sutele de localități ale țării, dar înțelegem și avertismentul, acolo unde rezultatele noastre au fost mai slabe.

Campania a fost și un bun prilej, totuși, de a ne perfecționa, de a ne da de știre care sunt doleanțele românilor, aceasta fiind încă un mijloc de a ne apropia de oameni, de a-i cunoaște îndeaproape și de a-i ajuta, acolo unde au cea mai mare nevoie. De acum înainte vom ști că trebuie să ne continuam activitatea bună pe care am început-o în urmă cu patru ani, ținând cont, însă, și de faptul că, în toate acțiunile noastre de guvernare, va trebui să ascultăm mai atent dorințele oamenilor, așteptările lor, să ne apropiem mai mult de problemele acestora.

Confruntarea electorală s-a încheiat. Ne așteaptă o perioadă în care toți oamenii politici din România vor trebui sa dialogheze unii cu alții. Va trebui sa punem interesul țării și al românilor deasupra intereselor de partid, să muncim împreună pentru ca nivelul de trai în țară să crească. Dacă nu vom înțelege acest lucru, dacă nu vom pune punct campaniei electorale și atacurilor de orice fel, cei care vor pierde cel mai mult vor fi românii, pentru că nu vor înțelege de ce oamenii pe care i-au ales, în loc să-și pună în practică promisiunile, sunt mai ocupați de lupte și de certuri.

Partidul Social Democrat și-a urmat, dar și și-a îndeplinit promisiunile. Românii au primit asigurarea oficială de intrare în Uniunea Europeană în anul 2007. Vom obține acest rezultat, la care am muncit împreună, prin eforturi, prin sacrificii, prin progrese.

Campania electorală tinde să se întindă, însă noi sperăm ca ea să nu mai ia forma agresivă pe care a urmat-o în săptămânile ce au trecut. Trebuie să fim mai uniți, mai toleranți și să muncim împreună pentru scopurile exacte pe care ni le-am propus și pentru care milităm.

Nu trebuie să ne amintim de succese și de aspirații numai în campanie, căci integrarea europeană nu este un proces care poate fi îndeplinit în câteva luni de campanie electorală. Avem mult de lucru și avem datoria să finalizăm obiectivele pe care ni le-am propus. Sute de candidați P.S.D. au câștigat alegerile în localitățile lor și suntem siguri că aceștia își vor îndeplini cu demnitate atribuțiile. Vor fi aproape de populație și vor urma cu succes calea spre binele tuturor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
Dan Brudașcu - declarație politică intitulată Intimidarea, șantajul și teroarea - practici ale PSD și în turul II al alegerilor locale;

Dau cuvântul domnului Dan Brudașcu, va urma domnul Gheorghe Dinu. Domnul Iriza Scarlat a depus la secretariat declarația.

 

Domnul Dan Brudașcu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează "Intimidarea, șantajul și teroarea - practici ale P.S.D. și în turul II al alegerilor locale".

După cum se știe, campania electorală a continuat săptămânile din urmă într-un mare număr de localități din județul Cluj, mai precis acolo unde a fost programat cel de-al doilea tur al alegerilor pentru funcțiile de primar.

Partidul România Mare a fost înscris în această cursă în localitățile Câțcău, Palatca, Poieni și Triteni. În ultima săptămână, conducerea filialei Cluj a P.R.M. a programat în aceste localități întâlniri cu electoratul pentru a dialoga cu acesta pe probleme de larg interes privind proiectele de dezvoltare social-economică și prioritățile de avut în vedere în următorul mandat 2004 - 2008. În trei din aceste localități, întâlnirile s-au putut desfășura, la ele participând numeroși cetățeni, atât din rândul membrilor și simpatizanților P.R.M., cât și al altor categorii socio-profesionale, dornici să ofere sprijinul lor candidaților partidului nostru.

Din păcate, o astfel de întâlnire nu a putut avea loc duminică, 13 iunie a.c., și în comuna Câțcău. Motivul esențial și hilar l-a constituit teroarea, amenințările, șantajul și presiunile exercitate asupra candidatului P.R.M. Acesta a fost amenințat direct de directorul general al S.C. Romsilva S.A. Cluj că, în cazul în care va îndrăzni să participe la turul doi al acestor alegeri (având ca și contracandidat un reprezentant al P.S.D.), îl va demite din funcția de brigadier silvic pe care o deține actualmente în cadrul acestei instituții de stat. Precizăm că directorul S.C. Romsilva S.A Cluj nu se află la prima ispravă infracțională de acest fel. Pe parcursul legislaturii recent încheiate, având în vedere atitudinea plină de demnitate și refuzul constant și categoric al domnului Ioan Neag, consilierul P.R.M. din comuna Beliș, de a trece la P.S.D., l-au determinat pe director, inginer victor Cherecheșiu, să îl retrogradeze din funcție și să îl amenințe inclusiv cu desfacerea contractului de muncă.

De astfel de amenințări, presiuni, șantaje au avut parte și ceilalți candidați ai P.R.M. rămași în turul al doilea al acestor alegeri, din partea celui atât de democratic partid despre care a făcut vorbire antevorbitoarea.

Reamintim, totodată, că P.S.D. a desfășurat și o cruntă campanie de presiuni și intoxicări în marea majoritate a localităților județului Cluj pentru a determina electoratul să opteze neapărat pentru candidații săi. Între metodele folosite nu numai în localitățile în cauză, ci în întregul județ, așa cum spuneam (metode care ne reamintesc de teroarea întâlnită la alegerile din 1946, cu prilejul instaurării dictaturii regimului comunist), sunt amenințările potrivit cărora, în cazul în care nu va fi ales candidatul P.S.D., comunele respective nu vor mai beneficia de nici un fel de fonduri din bugetul Consiliului județean Cluj, iar noului primar nu-i vor fi recunoscute atribuțiile și competențele legale atunci când va părăsi comuna în care a fost ales.

O intensă activitate de intimidare și amenințare a fost orientată inclusiv spre populația de etnie rromă, ca și spre persoanele cu venituri mici și foarte mici. Aceștia au fost atenționați și amenințați că își vor pierde drepturile ce le revin potrivit Legii venitului minim garantat, ca și orice ajutoare sociale stabilite prin lege. La acestea se adaugă amenințarea că nu vor mai fi eliberate bonuri pentru lemne de foc și vor fi sistate orice fel de subsidii și ajutoare pentru agricultori, pentru producătorii de carne și lapte.

Pentru orice om civilizat, asemenea amenințări reprezintă infracțiune și s-ar impune luarea de măsuri urgente pentru pedepsirea lor potrivit legii. Tolerarea lor reprezintă un grav și real pericol la adresa democrației și instituțiilor statului de drept. Mai mult, neluarea nici unui fel de măsuri va încuraja punerea în operă a marii fraude pregătite pentru alegerile parlamentare și prezidențiale din luna noiembrie a anului curent.

Iată de ce, aducem la cunoștința opiniei publice, precum și a ambasadelor statelor membre NATO și Uniunea Europeană pentru a conștientiza nivelul ridicat de nocivitate pe care îl reprezintă P.S.D. pentru politica românească în ansamblul ei și pentru obiectivele de integrare euro-atlantică a României.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
Gheorghe Dinu - declarație politică cu titlul Mai este drapelul României simbolul nostru sacru?; Dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Dinu, va urma domnul Ștefan Lăpădat.
 

Domnul Gheorghe Dinu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Mai este drapelul României simbolul nostru sacru?"

Este un adevăr istoric elementar că tricolorul românesc a constituit în decursul timpului flamura mobilizatoare a tuturor sentimentelor și trăirilor patriotice ale celor din neam. Modul cum ne comportăm cu acest simbol exprimă o anumită atitudine, din păcate. Am primit multe sesizări și constat și eu personal cum, voit sau nu, tricolorul românesc este murdărit la propriu în fiecare zi. Pângărirea culorilor naționale se produce în văzul tuturor și cel puțin până acum simțirea românească nu a dat semne decât palide în unele publicații de împotrivire. Este inexplicabil cum de retina celor care au un cuvânt de spus în administrarea căilor ferate nu a fost lezată, cel puțin o dată, de asocierea existentă pe vagoanele ce transportă marfă pe C.F.R., unde ca o crudă ironie tricolorul românesc a devenit marfă, prin asocierea celor trei culori cu sigla "C.F.R. marfă" a societății proprietare. Și cum vagoanele pictate astfel pe fiecare parte transportă diverse produse, de la cherestea, piatră spartă și cărbune până la produsele petroliere și chiar acid uric sau uree, cu toată mizeria, praful și restul reziduurilor firești ce se depun în timpul transporturilor, este lesne de înțeles cum arată culorile naționale devenite marfă pe bandă galbenă, inclusiv în circulația lor internațională.

Nu se poate ca unui cetățean român, onest și loial, să nu se ducă cu gândul la cei ce nu mai au cu adevărat nimic sfânt. Și, culmea, nefericita opțiune de pângărire a tricolorului, de asociere a drapelului cu marfă, este legiferată, a fost "bătută în cuie" prin hotărâre de Guvern în 1998, la "spargerea" fostului S.N.C.F.R.

Dar C.F.R. marfă nu este singura care aruncă în derizoriu culorile naționale. Avem și alți "binevoitori" care în diverse formule agresează și întinează drapelul național. Fie că devine suport pentru diverse texte, prin care multe firme își fac reclamă, fie ambalajele diferitelor produse folosesc tricolorul, fie pe culorile naționale sunt plasate diferite portrete, cum ar fi cele ale unor sportivi, fie pur și simplu drapelul este plasat în cele mai neașteptate locuri. Este bine de reamintit că pe cele trei culori ale tricolorului nu este admis a se inscripționa nimic. Din păcate, și în cazul televiziunii naționale TVR 1, adeseori inconștient sau poate conștient, problema tricolorului este tratată cu o condamnabilă neglijență. Mă refer la felul cum retraoctiv, privind în ultimii 15 ani, prezența tricolorului la emisiunile televiziunii române a cunoscut ca siglă o manifestare involuntivă, ajungându-se la o prezentare care poate fi calificată drept o blasfemie la adresa componentelor tricolorului. De la prezența panglicii încadrând inițialele TVR în diverse variante s-a ajuns la 1TV, fiecare porțiune a cifrei fiind redată în culorile albastru, galben, roșu. Un timp, această siglă a fost prezentată ca simbolul definitoriu al postului național, dar, în ultimul timp, componentele cifrei 1, tricolore, au început să țopăie haotic, să se adulmece unele pe altele, sugerând o vietate nedefinită, îmbrăcată în culorile naționale, fără a avea nimic simbolic și patriotic.

Am semnalat aceste cazuri, întrucât agresivitatea la simbolurile naționale, în primul rând la drapel, are la ora actuală forme persuasive și obligă la o atentă monitorizare și înlăturare, orice acceptare din comoditate sau indiferență având un efect distructiv asupra moralului patriotic și a respectului față de simbolurile României, ce tinde să ne transforme într-o masă amorfă, fără trecut, națiune, patrie. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
Ștefan Lăpădat - relatarea situației dezastruoase și inumane a bolnavilor de la Spitalul de boli psihice din Drobeta - Turnu Severin; Și deocamdată domnul Ștefan Lăpădat, până o să mai vină un înscris pe listă. La 9,20 închidem ședința.
 

Domnul Ștefan Lăpădat:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În cartierul Gura Văii, al municipiului Drobeta-Turnu Severin, funcționează Spitalul de bolnavi psihic. Situația celor aproape 100 de bolnavi este dezastruoasă și inumană, ceea ce determină evadări repetate ale acestora în cartier și chiar la distanțe mai mari, îngreunând serios recuperarea lor.

Supravegherea bolnavilor de către personalul angajat este superficială, datorită lipsurilor materiale și medicale. Ceea ce este josnic, însă, este că salariații își permit luxul de a trimite după cumpărături de țigări, cafea și alte produse chiar pe bolnavi.

Lipsa de alimente determină incursiunile bolnavilor în localitate, care răcnesc și aruncă cu pietre în geamurile localnicilor, generând teroare. Clădirea spitalului, situată la o distanță de 2 Km de cea mai apropiată locuință, este înăbușită de gunoaiele menajere.

Paza spitalului este asigurată doar prin față, dar prin spate poate trece orice bolnav, pentru a cerși mâncare, țigări și bani.

Dacă nu primesc mâncare atacă gunoaiele, de unde procură resturi de alimente, resturi de fructe și chiar râme, după cum relatează un cetățean locatar.

Se ridică următoarele întrebări:

  • Cu ce se ocupă personalul medical angajat?
  • Ce face conducerea spitalului pentru îmbunătățirea condițiilor de viață a acestor vitregiți de soartă?
  • Cu ce se ocupă Direcția de sănătate publică a județului Mehedinți?

Cu respectul de rigoare, rog Ministerul Sănătății să intervină cu promptitudine pentru reglementarea situației dezastruoase de la Spitalul de bolnavi psihic din Gura Văii.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu. Stăm în așteptare.

 
Ion Bozgă - intervenție cu tema România va finaliza negocierile cu Uniunea Europeană pentru încă două capitole grele - energia și libera circulație a serviciilor;

Domnul Ion Bozgă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează "România va finaliza negocierile cu Uniunea Europeană pentru încă două capitole grele - energia și libera circulație a serviciilor"

Încheind aceste capitole, înseamnă că am rezolvat pachetul "Piața internă", fapt ce va deschide calea pentru recunoașterea neechivocă a statutului de economie de piață funcțională pentru România, în raportul de țară al comisiei ce va fi dat publicității în luna octombrie a acestui an.

Este un efort foarte mare pe care Guvernul României îl face pentru realizarea acestui deziderat.

Pentru finalul acestui an este prevăzută finalizarea negocierilor și pentru capitolele "Mediu și justiție" și "Afaceri interne". Guvernul depune eforturi foarte mari pentru încheierea acestor două capitole. Domnul prim-ministru Adrian Năstase a atras atenția și a rugat reprezentanții administrației centrale și locale ca să depună eforturi mari pentru realizarea acquis-ului comunitar, iar procesul electoral să nu influențeze negativ acest ritm de pregătire.

Felicit pe toți cei care s-au implicat în realizarea acestui proces.

Vă mulțumesc.

 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Smaranda Ionescu - consemnarea unor aspecte ce dovedesc cum un singur partid dorește să aibă o guvernare veșnică;

Doamna deputat Smaranda Ionescu.

 

Doamna Smaranda Ionescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

alegerile locale s-au încheiat, toate socotelile sunt în curs de definitivare, dar e bine să știm cum au decurs, într-adevăr, aceste alegeri și am să vă dau un simplu exemplu dintr-o comună de lângă București, unde văzând că candidatul P.S.D.-ului nu are șanse prea mari de reușită ca să iasă primar a fost chemată rețeaua de distribuție electrică și oamenii au fost amenințați că toți cei care nu-și plătiseră cu o lună în urmă lumina li se va tăia.

La această amenințare oamenii au reacționat diferit, dar până la urmă rezultatul a fost cel dorit: adică cei care nu au reușit să plătească pe loc și nici a doua zi li s-a tăiat lumina. Aceste ostilități au continuat și după ce s-a terminat primul tur de alegeri, în turul II fiind un reprezentant al P.R.M.-ului și unul al P.S.D.-ului. Rezultatul a fost că deși aproape jumătate din comună a rămas cu lumina tăiată, tot n-a reușit să iasă reprezentantul P.S.D.-ului și a ieșit primar reprezentantul P.R.M.-ului.

Iată, deci, cum s-a desfășurat campania "civilizat, liniștit, corect și normal". Este bine ca aceste lucruri să fie consemnate. Este vorba de comuna Petrăchioaia de lângă București și atât opinia publică, cât și cea internațională să știe, de fapt, cum un singur partid dorește să aibă o guvernare veșnică.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Domnul Eugen Nicolăescu de data aceasta probabil că va prezenta declarația sau o depune?  
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din sală):

Direct depusă.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Direct depusă, domnule Nicolaescu.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din sală):

Mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Cu plăcere.

Vă mulțumesc și vă urez o zi bună.

 
   

(Următoarele intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de către deputați la secretariatul de ședință)

 
  Eugen Gheorghe Nicolăescu - formularea unor constatări în urma încheierii alegerilor locale;

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Domnule președinte,

Alegerile locale au trecut și au rămas rezultatele, dar și constatările de natură politică, care au rolul lor în viața publică, atât pentru cetățeni, cât și pentru politicieni.

O primă constatare este că aceste alegeri au fost atipice față de o campanie electorală, refuzându-se dialogul, dezbaterea publică, reprezentanții PSD ocolind cu ostentație orice implicare în relația directă cu adversarii politici. Poate, de aceea, cetățenii au sancționat în marile orașe, atât de drastic, candidații din partea PSD. Să subliniem că în Ardeal, PSD nu a reușit în nici un municipiu reședință de județ.

Cetățenii nu au avut parte de o confruntare de idei, de programe, chiar și de promisiuni electorale, ceea ce a făcut ca recenta campanie electorală să fie anostă, să nu cuprindă elemente concrete și să nu implice responsabilități din partea celor care au intrat în jocul electoral.

O altă constatare se referă la costurile uriașe, depășite în mai toate cazurile, de majoritatea participanților, cu un accent mare pus pe mediatizarea unui singur candidat sau a unei pretinse echipe. Adoptarea unei asemenea atitudini a permis candidaților să spună vrute și nevrute, însă a scăzut interesul electoratului, lipsind dezbaterea vie, legătura cu realitatea cotidiană.

De asemenea, în multe localități, s-a întâmplat ceea ce anticipam cu multe luni în urmă: utilizarea fără discernământ a unor informații adevărate sau false. Aceasta a degenerat într-o campanie murdară, agresivă, cu înscenări, cu folosirea de cazuri expirate și închise de justiție, de situații închipuite.

Electoratul românesc a sancționat, pentru prima oară de când există democrație în România, spiritul ciocoiesc, aroganța și nesimțirea, minciuna și nepăsarea politicienilor. Probabil că îndepărtarea în fapt a aleșilor de cetățeni este principalul mesaj pe care l-au transmis alegătorii clasei politice.

O concluzie aparte se referă la implicarea instituțiilor publice, a funcționarilor publici și a fondurilor bugetare în campania electorală. Și de această dată s-a încercat cumpărarea voturilor prin alocarea de resurse bugetare pentru diverse lucrări de infrastructură amânate patru ani de zile și începute în timpul campaniei electorale.

Aplicarea legii alegerii administrației publice locale impusă de mașina de vot pesedistă a fost deseori deficitară, prin înseși prevederile contradictorii sau neclare ale acesteia. Pentru viitor este necesar ca legea să fie modificată, iar toate neajunsurile semnalate să fie înlăturate și adoptate prevederi care să facă legea să fie clară și ușor de aplicat.

Alegerile locale au demonstrat că cetățenii prin votul lor liber au depesedizat administrația publică locală și că au sancționat nerespectarea voinței lor și sperăm că această situație va rămâne pentru cei patru ani de mandat.

Vă mulțumesc.

  Florin Iordache - intervenție având ca subiect PSD - câștigător detașat în județul Olt;

Domnul Florin Iordache:

"PSD - câștigător detașat al alegerilor în județul Olt"

În județul Olt sunt 111 unități administrative, adică două municipii, 6 orașe și 103 comune.

Alegerile locale, așa cum știm cu toții, s-au desfășurat în două tururi de scrutin, în 6 și 20 iunie. Ca urmare a votului cetățenilor județului Olt, PSD a câștigat alegerile într-un municipiu, în 5 orașe și în 63 de comune, PD - în 12 localități, PRM - în 10, P.N.L. - în 12, PUR - în 4, PND în două localități, iar FD și PNȚCD - într-o localitate.

Tot în urma votului din 6 iunie, PSD a obținut 16 mandate de consilier județean, 17 mandate de consilier municipal, 40 de mandate de consilier orășenesc și 574 de mandate de consilier comunal.

Așa cum se poate vedea din analiza acestor cifre, putem lesne să ne dăm seama că la nivelul județului Olt, PSD a câștigat simpatia și încrederea oamenilor și, prin numărul de mandate obținute, va putea ca și pe viitor să realizeze promisiunile făcute în campania electorală.

Numai așa, prin realizări concrete, populația va avea încredere în clasa politică și va putea să-și vadă dorințele îndeplinite.

  Tiberiu Sergius Sbârcea - declarație cu tema Proiectul de Lege privind fondurile de pensii administrate privat vor aduce avantaje;

Domnul Tiberiu Sergius Sbârcea:

"Proiectul de lege privind fondurile de pensii administrate privat vor aduce avantaje"

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest proiect de lege a fost aprobat de Guvernul României și a fost transmis spre dezbatere și adoptare Parlamentului.

Prin apariția acestei legi, sistemul de pensii va avea trei componente:

  1. O componentă obligatorie redistributivă, administrată public.
  2. O componentă obligatorie, bazată pe capitalizare, administrată privat, cadrul urmând să fie reglementat, după promulgare, prin Legea privind fondurile de pensii administrate privat.
  3. O componentă facultativă, bazată pe capitalizare, administrată privat, cadrul juridic fiind conturat prin Proiectul de Lege privind pensiile ocupaționale.

Contribuția la un fond de pensii administrat privat este parte din contribuția individuală de asigurări sociale la sistemul public de pensii și urmează regimul de deductibilitate al acesteia, neimpozabilă. Baza de calcul a contribuției este plafonată în condițiile legii.

Fondurile private vor fi administrate de o societate comercială pe acțiuni, care are ca obiect exclusiv de activitate administrarea fondului, calculul și plata pensiilor administrate privat. Administrarea fondurilor se realizează în schimbul unui comision suportat de participanți.

Comisia de supraveghere a fondurilor de pensii, autoritate administrativă autonomă cu personalitate juridică, aflată sub controlul Parlamentului, își exercită autoritatea pe întreg teritoriul țării, funcționează în conformitate cu prevederile legii și este desemnată pentru controlul și reglementarea domeniului.

Dreptul la pensia privată se realizează în momentul îndeplinirii condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă în sistemul public, prestația fiind constituită dintr-o pensie privată sau o plată unică, după caz. Termenul preconizat pentru intrarea în vigoare a proiectului de lege este de 1 iulie 2006.

Proiectul de Lege privind fondurile de pensii administrate privat va avea fonduri la care vor avea obligația de a participa toate persoanele în vârstă de până la 35 de ani, nou intrate pe piața forței de muncă. Participarea la acest tip de fond de pensii este facultativă pentru celelalte categorii de persoane în vârstă de până la 45 de ani.

Prin acest proiect de lege se vor asigura pensii suplimentare celor care beneficiază de sistemul public de pensii și nu numai.

Vă mulțumesc.

  Tudor Mohora - intervenție cu tema Semnificația alegerilor locale din iunie 2004;

Domnul Tudor Mohora:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Intervenția mea de astăzi are ca temă "Semnificația alegerilor locale din iunie 2004".

Alegerile locale, prin însăși esența lor, au ca scop promovarea în funcțiile eligibile ale administrației publice a unor buni gospodari, cunoscători ai problemelor specifice ale localităților, în măsură să corespundă cerințelor legitime ale electoratului.

Încă de la începutul campaniei electorale, partidele din opoziție s-au orientat în direcția politizării excesive a acestor alegeri. Un exemplu concludent l-a oferit Partidul Democrat, care, pentru alegerile din municipiul București, l-a delegat pe președintele acestuia, iar la Cluj a fost propus președintele lui executiv.

În aceste condiții, la București și la Cluj, votul acordat pentru primar, iar la București și pentru primarii de sector, s-a produs oarecum "automat", mulți votanți punând ștampila mecanic pe candidații D.A. S-a ajuns astfel la un vot politic pentru candidați, în locul unei confruntări civilizate și a dezbaterii unor programe concrete destinate să contribuie la soluționarea numeroaselor probleme locale, prin care să se poată explica de către fiecare candidat în direct ce a făcut și ce poate să facă.

Sunt convins că în cazul primarilor care s-au prezentat pentru reconfirmare, ar fi trebuit să se aibă în vedere personalitatea candidaților, caracterizată prin ceea ce au realizat sau prin ceea ce pot să realizeze. Aceste elemente conceptuale ar fi putut să fie judecate și apreciate de către electorat pentru a se putea prezenta la vot în cunoștință de cauză.

Astfel de criterii ar fi trebuit să fie avute în vedere și pentru candidații care veneau pentru prima oară la o astfel de confruntare.

Imediat după primul tur al alegerilor locale, partidele din opoziție s-au grăbit să clameze că au câștigat alegerilor, iar partidul de guvernământ a fost înfrânt întrucât nu a obținut majoritatea voturilor. Rezultatele finale au demonstrat însă că Partidul Social Democrat a obținut cele mai multe voturi și mandate atât la consiliile județene, cât și la consiliile locale.

Rezultatele scrutinului din 6 iunie a.c. au demonstrat că electoratul a acordat cel mai mare număr de voturi și de mandate candidaților Partidului Social Democrat, în comparație cu cele obținute de partidele din opoziție, iar voturile exprimate pe ansamblul țării nu trebuie să se confunde cu cele din Capitală.

Astfel, la consiliile județene, Partidul Social Democrat a obținut 37,8% din totalul mandatelor, la consiliile locale 37,5%, iar la primari, după primul tur de scrutin, 69,9%, spre deosebire de Partidul Național Liberal care a obținut numai 19,6%, respectiv 17,6% și 8,3% sau Partidul Democrat care a obținut 16,0%, respectiv 7,2% și 5,5%.

După al doilea tur de scrutin, potrivit rezultatelor parțiale comunicate, pentru peste 90% din totalul mandatelor de primar, 55% din totalul acestora au revenit P.S.D., 14% P.N.L. și 12% P.D.

Orice fel de speculații, promovate de partidele din opoziție, prin adunarea numărului de voturi sau a mandatelor atribuite reprezentanților P.N.L. și P.D., rămân simple încercări de a arunca praf în ochii electoratului și de a încerca să convingă pe cei ce votează de necesitatea unei schimbări. Aceste speculații, în ultimă instanță evidențiază un fapt de netăgăduit: Partidul Social Democrat este și rămâne cel mai puternic în această confruntare electorală și mai ales în cea care urmează.

Evident, aceasta nu înseamnă că partidul de guvernământ nu s-a confruntat și nu se confruntă încă cu un anumit proces de eroziune, datorită într-o oarecare măsură și alegerii unor candidați care nu au întrunit susținerea electoratului, dar și datorită folosirii, în unele cazuri, a unor metode inadecvate de comunicare și apropiere de cerințele electoratului în cursul campaniei electorale. Este însă un fapt indubitabil că P.S.D. a înțeles și în prezent înțelege și mai mult mesajul electoratului rezultat din aceste alegeri. El s-a angajat ferm într-un proces de modernizare a partidului, înlocuind mai mult de jumătate din conducerile organizațiilor sale județene, promovând într-un număr sporit și semnificativ tinerii și femeile pe listele de candidați, precum și prin efortul de a înlocui cu hotărâre și consecvență acei conducători care au creat greutăți de imagine partidului prin comportamentul lor.

Nu se poate trece cu vedere că, prin eforturile partidului de guvernământ și ale guvernului Adrian Năstase, în țara noastră s-a realizat macrostabilizarea economică pe fondul unei creșteri economice cu o medie anuală de 5% și a început să se simtă creșterea puterii de cumpărare a veniturilor bănești ale populației, prin creșterea salariului mediu real pe economie cu 13,9% în aprilie 2004, față de decembrie 2004, respectiv a pensiei medii reale de asigurări sociale de stat cu 13,7%, iar, potrivit datelor prezentate de Banca Mondială, în primii doi ani de guvernare gradul de sărăcie a scăzut de la 35% la 28%.

Partidul Social Democrat va continua cu eforturi sporite modernizarea activităților sale, dar și concentrarea tuturor forțelor sale pentru îndeplinirea obiectivelor pe care și le-a propus prin programul său de guvernare atât în domeniul politicilor economice și financiare, cât și în domeniul politicilor sociale, de solidaritate și de protecție sociale.

În acest context, am convingerea că cei care se amăgesc că anul 2004 se aseamănă cu 1996 sau cu anul 2000 în care a prevalat nevoia de schimbare, vor avea o mare dezamăgire în viitoarele alegeri parlamentare și vor trebui să constate că cetățenii României vor aprecia efortul pe care P.S.D. l-a depus în acești patru ani și se vor pronunța pentru continuitate, cu personalități competente care s-au rodat în procesul complex de guvernare, în locul unei schimbări care să conducă la întârzierea progresului economiei românești datorită, fără îndoială, unei perioade de tranziție mai mult sau mai puțin prelungite, până la eventuala rodare a unei echipe formate din mai multe partide.

  Scarlat Iriza - intervenție cu tema Cui folosește tergiversarea constituirii Consiliului județean Gorj?;

Domnul Scarlat Iriza:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

În cadrul intervenției mele voi trata tema: "Cui folosește tergiversarea constituirii Consiliului județean Gorj"?

Eu cunoscut faptul că, în județul Gorj, din 33 mandate de consilieri județeni, 16 (48,5%) au revenit Partidului Social Democrat, 7 (21,2%) Partidului România Mare, 6 (18,2%) Partidului Democrat și 4 (12,1%) Partidului Național Liberal.

Aceste rezultate evidențiază încrederea electoratului față de realizările Partidului Social Democrat și ale Guvernului Adrian Năstase cu privire la: creșterea economică de peste 5% în medie pe an, a ridicării nivelului de trai, precum și a măsurilor de protecție socială. Ele reprezintă totodată manifestarea acordului cetățenilor față de măsurile adoptate de Partidul Social Democrat pe plan local pentru modernizarea activității și structurilor sale, pentru promovarea pe listele de candidați a tinerilor și femeilor, precum și pentru înlăturarea acelor conducători care au creat greutăți de imagine partidului prin comportamentul lor. Un exemplu concludent este cazul specific pentru județul Gorj al domnului Mischie, care nu a mai candidat pe listele P.S.D., plătind astfel pentru greșelile sale, chiar dacă a făcut și lucruri bune în județ.

Probleme de rezolvat sunt multe în județul Gorj. Ele sunt clar consemnate în programele supuse judecății electoratului de către candidații Partidului Social Democrat. Pentru realizarea acestor obiective de program este necesar ca principala structură a puterii locale, Consiliul județean, să devină funcțional și să decidă cu operativitate asupra măsurilor corespunzătoare.

Cu toate acestea, după două convocări, Consiliul județean nu s-a putut constitui până în prezent datorită lipsei de cvorum și îndeosebi a obstrucției manifestate de consilierii aleși pe listele Partidului Democrat. Pe bună dreptate, ne punem întrebarea: cui folosește o astfel de obstrucție? Cui poate folosi manifestarea disprețului față de verdictul dat cu claritate de către electorat? În orice caz, astfel de atitudini nu folosesc intereselor și preocupărilor gorjenilor.

Îmi exprim încrederea că electoratul din județul Gorj va sancționa în viitoarele alegeri parlamentare aceste atitudini obstrucționiste care neagă dorința unei colaborări constructive în folosul soluționării numeroaselor probleme pe care cetățenii le așteaptă din partea administrației publice locale, respectiv din partea unor buni gospodari.

Oricum, scrutinul din 6 iunie, ca și cel din 20 iunie 2004, a demonstrat că Partidul Social Democrat este cel mai puternic în județ. Faptul că din totalul mandatelor de primar pe județ, 47, respectiv 67%, au fost adjudecate de reprezentanții P.S.D., confirmă cu prisosință această concluzie.

Votul pozitiv primit din partea electoratului înseamnă, totodată, o datorie sporită pentru toți reprezentanții Partidului Social Democrat în organismele administrației publice locale, să depună maxim de efort pentru îndeplinirea obiectivelor din programele supuse aprobării electoratului, să contribuie la o bună conlucrare cu toate forțele politice și organizațiile neguvernamentale în folosul și binele gorjenilor.

  Ioan Timiș - relevarea eforturilor depuse de Guvernul României în domeniul integrării în Uniunea Europeană;

Domnul Ioan Timiș:

Domnule președinte

Stimați colegi

Summitul de la Bruxelles, prin declarația finală semnată de șefii de state și de guverne prezenți, confirmă cu tărie faptul că eforturile guvernului Adrian Năstase în domeniul integrării au fost apreciate la justa valoare de oficialii europeni. Reprezentanții cei mai de vază ai Europei și-au reafirmat, cu această ocazie, intenția de a admite România și Bulgaria în UE în 2007 și, mai mult decât atât, au decis începerea încă din luna iulie 2004 a redactării tratatelor de aderare pentru cele două țări.

Până la sfârșitul lunii iunie, România va încheia încă două capitole de negociere cu Uniunea Europeană. Aceste capitole se referă la sectorul energetic și la libera circulație a serviciilor. Guvernul României a încheiat deja 24 de capitole de aderare și anul acesta va finaliza negocierile pentru toate cele 31 de capitole.

În același timp, pentru susținerea eforturilor noastre externe, Guvernul va continua seria măsurilor de reformă internă, răspunzând astfel așteptărilor pe care oficialii europeni le au față de România. Stabilitatea internă, politică și economică, este, în acest moment, deosebit de importantă și vom face tot ceea ce este posibil, la nivel local și central, să obținem liniștea de care avem nevoie pentru finalizarea negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană.

Încercările opoziției de a invoca o anumită întârziere în procesul de încheiere a negocierilor cu UE nu fac decât să dovedească încă o dată lipsa de pregătire a reprezentanților acesteia. Prin anumite declarații iresponsabile, anumiți lideri ai opoziției au adus multe prejudicii imaginii României pe plan intern și internațional. Sunt convins că aceste manifestări antinaționale vor fi aspru taxate de electorat la alegerile parlamentare și prezidențiale din toamna acestui an.

Vă mulțumesc pentru atenție

  Iosif Armaș - referire la semnarea, acum 85 de ani, a Tratatului de pace cu Germania, cunoscut sub numele de Tratatul de la Versailles;

Domnul Iosif Armaș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În intervenția mea politică de astăzi vreau să mă refer la un eveniment care a întregit marea bucurie națională a unirii provinciilor române sub același drapel, înfăptuită la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918.

Evenimentul la care mă refer este semnarea Tratatului de pace cu Germania, cunoscut sub numele de "Tratatul de la Versailles". Anul acesta, la data de 28 iunie, sărbătorim 85 de ani de la încheierea oficială a primului război mondial.

Tratatul de la Versailles face parte dintr-un sistem de tratate care, practic, au consemnat, din punct de vedere diplomatic încheierea războiului. România, ca țară învingătoare, a fost reprezentată de o delegație formată din personalități marcante ale vieții politice de atunci, dintre care îi amintesc aici pe Ion I.C.Brătianu și pe generalul Constantin Coandă.

Importanța acestui tratat rezidă și din faptul că două dintre prevederile acestuia fac referire expresă la România. Astfel, articolul nr.224 prevedea încetarea tuturor drepturilor, titlurilor și privilegiilor de orice natură asupra cablului Constanța-Istanbul, care intra astfel în posesia statului român.

A doua prevedere avea în vedere renunțarea de către Germania la Tratatul de la București din 24 aprilie/7 mai 1918, tratat care, prin conținutul său, aservea economic România celui de-al doilea Reich. Germania era obligată să plătească "toate pagubele cauzate populației civile a fiecăreia dintre Puterile aliate și Asociate", cuantumul urmând a fi stabilit de o comisie.

Din nefericire, România nu a beneficiat din partea Germaniei de nici o sumă în contul pierderilor sale de război deși problema reparațiilor de război a făcut obiectul mai multor întâlniri și aranjamente internaționale în perioada interbelică.

Tratatul cu Germania includea și Statutul Societății Națiunilor, primul organism internațional care urma să vegheze la menținerea păcii. Prin semnarea tratatului, România recunoștea și această organizație a cărei membru fondator va fi.

Contribuția importantă a României la pacea și ordinea mondială a făcut ca prestigiul internațional de care se bucura țara noastră să atingă cele mai înalte niveluri. De aceea, acum, în efortul nostru comun de integrare în structurile europene, trebuie să aducem un omagiu celor care au dus România pe niște culmi nemaiatinse până în acel moment.

Vă mulțumesc pentru atenție.

  Marian Adrian Motoc - declarație politică intitulată: Acord istoric privind Constituția europeană;

Domnul Marian Adrian Motoc:

Declarație politică: " Acord istoric privind Constituția europeană".

Liderii statelor Uniunii Europene au pus capăt, la Bruxelles, celor doi ani de tratative și celor două zile de negocieri intense printr-un acord istoric privind prima Constituție europeană, care mai urmează încă să fie ratificată de către cele 25 de state membre ale UE. "Consiliul European a căzut de acord asupra Constituției".

S-a apreciat că din acordul referitor la Constituția europeană "toată lumea câștigă"; iar pentru președintele francez Jacques Chirac, acordul celor 25 de țări membre ale UE privind prima Constituție europeană marchează "o zi importantă pentru Europa", într-adevăr o zi istorică pentru toți europenii.

Acordul asupra Constituției "va permite Europei să funcționeze mai bine, datorită desemnării unui președinte stabil al Consiliului european și a unui ministru al afacerilor externe, pe scurt un succes pentru Marea Britanie și un succes pentru Europa" - a menționat și premierul Marii Britanii, Tony Blair.

Acest merit deosebit privind adoptarea Constituției europene revine în mare măsură unei președinții a Consiliului Europei care a desfășurat în șase luni o muncă imensă de consultare, analiză și convingere.

Chiar dacă suntem conștienți de lovitura enormă pe care a reprezentat-o acest nou eșec, în condițiile în care recentele alegeri pentru Parlamentul European, marcate printr-un absenteism record, au subliniat deficiența democratică ce domnește în UE a celor 450 de milioane de cetățeni.

Însă, în cazul în care Constituția va fi ratificată, ea nu va intra în vigoare mai devreme de 2009, iar anumite dispoziții ale sale ar putea fi anticipate. Pentru a pune bazele acestui tratat constituțional, UE s-a dotat cu o Convenție, condusă de fostul președinte francez, Valery Giscard d'Estaing. Astfel, textul adoptat diferă într-o mică măsură de proiectul elaborat de Convenție. Dar după cum menționează Giscard d'Esstaing, cu un document fundamental pentru următorii 50 de ani, UE ar trebui să se concentreze acum pe chestiuni mai stringente: să reușească o extindere de durată, să găsească mijloacele pentru o creștere economică mai viguroasă, să relanseze "Strategia de la Lisabona", care are drept ambiție transformarea economiei europene în cea mai dinamică economie din lume până în 2010.

Din păcate, liderii celor 25 de țări ale noii Europe au eșuat în tentativa de a se înțelege cu privire la numele viitorului președinte al Comisiei Europene și au amânat desemnarea acestuia pentru o dată ulterioară. Divizați în două tabere, liderii nu s-au putut înțelege în cursul Summitului asupra nici unuia dintre cei doi candidați principali: președintele francez Jacques Chirac și cancelarul german Gerhard Schroeder au susținut candidatura primului-ministru belgian Guy Verhofstadt (liberal); premierul britanic Tony Blair l-a sprijinit pe compatriotul său Chris Patten, actual comisar european al Relațiilor externe și candidat al conservatorilor Partidului Popular European (PPE, de dreapta). Au mai fost vehiculate numele unor potențiali candidați - cel al ministrului afacerilor externe francez, Michel Barnier, fost membru al Comisiei Europene, și cel al premierului portughez, Jose Manuel Durao Barroso - fără însă a fi reținute.

În fața perspectivei de a nu întruni majoritatea voturilor, premierul belgian Guy Verhofstadt a anunțat că își retrage candidatura la președinția Comisiei Europene. Președintele Franței și-a exprimat regretul pentru această decizie. La rândul său, nici comisarul european Chris Patten nu mai candidează la succesiunea lui Romano Prodi în fruntea executivului european, a comunicat premierul irlandez Bertie Ahern, care a adăugat că ar dori ca desemnarea viitorului președinte al Comisiei Europene să se facă până în 30 iunie, dată la care se încheie președinția irlandeză a UE.

  Virgil Popescu - declarație politică intitulată Deontologia profesională între afirmație și campanie electorală:

Domnul Virgil Popescu:

Declarație politică "Deontologia profesională între afirmație și campanie electorală".

Eforturile țării noastre din ultimii patru ani, pentru a parcurge toate etapele necesare integrării euro-atlantice, s-au conjugat cu numeroase reforme și acțiuni pe plan intern menite să transforme statutul de aspirant perioada 1997-2000, în certitudinea statului de membră a NATO și viitoare membră a UE în 2007.

Cu această strategie, PSD, care a finalizat aderarea României la NATO, continuă aplicarea fermă a prograului de guvernare și realizarea angajamentelor asumate în procesul de finalizare până în toamnă a negocierilor cu UE.

În acest context, acceptarea de către o țară vecină a "clauzei de siguranță" (amânarea cu un an a integrării în UE dacă nu sunt îndeplinite angajamentele) la încheierea negocierilor, a prilejuit și exprimarea poziției oficiale a României, de către domnul ministru de externe: "România nu va accepta în mod pripit o clauză atât de constrângătoare".

Situația acceptată de către o altă țară, în alte împrejurări, în alte condiții și cu alte semnificații, este în mod surprinzător, comentată defavorabil de un cotidian care, se pare, s-ar ocupa de evenimentele zilei.

Dincolo de "decența" cu care ziarul găsește de cuviință să comenteze o situație pe care nu o stăpânește cu exactitate, apare și adevărata sa intenție, de fapt, extrapolarea și amplificarea aprecierilor negative la stadiul negocierilor țării noastre cu UE.

Contrar poziției oficiale a MAE, exprimată mai sus, respectivul ziar afirmă, fără jenă, că: "Bucureștiul va accepta fără să crâcnească", "executivul nu-și poate permite altceva" și "Guvernul PSD și-a propus să încheie cu orice preț negocierile în 2004".

În condițiile în care însuși comisarul european G.Verheugen și-a exprimat speranța că "negocierile cu România se vor încheia până în luna octombrie", iar Guvernul PSD a declarat că se vor încheia în actualul mandat al Comisiei Europene, ziarul respectiv acuză că se dorește "un atu european la alegerile din toamnă".

Ziarului îi mai vine o idee de aceeași factură și trage concluzia că "PSD este nevoit să negocieze în genunchi, cu ochii la ceasul electoral, cu heirupism".

Toate afirmațiile ziaristice sunt circumscrise participării la campania electorală, de partea căror formațiuni politice nemaifiind necesare alte precizări.

Faptul că se fac afirmații nejustificate, nefondamentale, ilogice, nu provoacă nici o reținere în avântul ziaristic de apărare a unor poziții chiar potrivnice intereselor țării noastre.

Despre deontologia profesională care ar trebui să fie practicată din moment ce este acceptată teoretic, cred că nu suntem în situația s-o asociem cu afirmațiile ziaristice publicate, prezentate mai sus. Vă mulțumesc.

     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 9 decembrie 2019, 17:35
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro