Plen
Ședința Camerei Deputaților din 6 septembrie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.111/11-09-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 06-09-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 6 septembrie 2004

4. Dezbaterea Proiectului de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Poliției comunitare pentru ordine publică la nivelul unităților administrativ-teritoriale (amânarea votului final).
 
consultă fișa PL nr. 412/2004

 

Domnul Constantin Niță:

  ................................................

Stimați colegi,

Trecem la ordinea de zi.

Începem cu Proiectul de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Poliției comunitare pentru ordine publică la nivelul unităților administrativ-teritoriale.

Invit Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională să vină în lojă.

Vă amintesc că este în procedură de urgență, și aș solicita președintelui comisiei să propună timpii de dezbatere.

Domnul Răzvan Ionescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă propun ca timp de dezbatere nelimitat, până la epuizarea dezbaterilor, întrucât este un proiect extrem de important și atât Opoziția, cât și Partidul Social Democrat cred că și-au adus extrema lor contribuție la acest proiect, însă aș insista foarte mult pe intervenții nu mai mult de două minute.

Domnul Constantin Niță:

Apreciem modul constructiv în care comisia propune această dezbatere.

Cine este pentru? Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Dacă sunt abțineri. O abținere.

Votat.

Vă mulțumesc.

Rog Comisia să prezinte raportul, având în vedere că suntem în procedură de urgență.

Domnul Răzvan Ionescu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Poliției comunitare pentru ordine publică la nivelul unităților administrativ-teritoriale:

În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei Deputaților, cu modificările și completările intervenite prin hotărârea Camerei Deputaților, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic au fost sesizate spre dezbatere și avizare în fond în procedură de urgență cu Proiectul de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Poliției comunitare pentru ordine publică la nivelul unităților administrativ-teritoriale.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege, cu observații și propuneri.

De asemenea, Consiliul Economic și Social a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege prevede transformarea Corpului gardienilor publici într-o structură de tip Poliție comunitară cu atribuții sporite în domeniul asigurării ordinii publice la nivelul unităților administrativ-teritoriale.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă potrivit art.76 alin.2 din Constituție.

La lucrările finale au fost prezenți un număr de 23 de deputați, din totalul de 24 de membri ai Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, și 20 de deputați, din totalul de 21 de membri ai Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

La dezbateri au participat și reprezentanții Ministerului de Interne.

Proiectul de lege, potrivit art.75 din Constituție și art.86 din Regulamentul Camerei Deputaților, este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Senatul a adoptat acest proiect de lege în ședința din 24 iunie.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, cu 21 de voturi pentru și 2 împotrivă, și cei ai Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, cu unanimitate, au hotărât să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea acestui proiect de lege.

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

Dorește cineva să ia cuvântul în două minute? Domnul Marcu. Vă rog.

La dezbateri generale, câte două minute fiecare.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Asupra acestui proiect de lege vreau să fac câteva considerații din punct de vedere al Partidului România Mare și, în final, asupra opțiunii noastre de vot în privința lui.

Proiectul acesta nu este pe departe cel mai bun exemplu de reușită nici pentru cei care l-au întocmit, dar nici pentru membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și ai Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, care l-au discutat. Aceasta, din motive obiective, dar și subiective.

Dintre cele obiective, aș enumera: termenul foarte scurt în care am fost puși în situația să îl discutăm; de asemenea, existența unei mari diversificări a funcționării unor asemenea structuri în țările Uniunii Europene, fapt care ne-a făcut să nu avem un exemplu pe care să îl putem admite aproape în nici un capitol - toate țările care aplică un asemenea sistem au mari diferențe; de asemenea, aș enumera starea actuală a economiei, starea actuală a administrației locale etc.

Dintre cele subiective, cu precădere însă față de cele obiective, sunt recunoscute de către noi interesele mari financiare, locale, economice, particulare sau de instituții, influențe în acest sens în rândul parlamentarilor, dispute în interiorul partidelor, pentru că există și acum încă multe opțiuni și variante în cadrul partidelor asupra acestui proiect de lege.

Au fost dificultăți în abordarea lui chiar în comisii. În primul rând, a părut foarte brusc acest proiect de lege. Poate vă întrebați de ce l-am întârziat și de ce nu l-am putut discuta miercuri. Din toate motivele posibile. În primul rând, dintr-o eroare pe care Biroul permanent a făcut-o, introducându-l pe ordinea de zi în prima zi de sesiune extraordinară, după o vacanță de două luni în care toată lumea a avut grijă mai mult pentru pregătirea alegerilor care urmează.

Se știa însă dinainte, de necesitatea acestei legi, și putea fi planificată astfel încât să poată fi judecată responsabil. Aduc în acest sens o critică Biroului care a făcut programul, critică manifestată până în final și prin modul în care s-a recunoscut că nu s-a putut judeca în prima zi, în pripă, așa cum a dorit Biroul permanent, acest proiect de lege și s-a amânat tocmai pentru astăzi, adică cu încă vreo patru zile.

S-au făcut niște promisiuni de către unele persoane particulare, în nume particular, nu al Guvernului, în exterior, în urma cărora s-a spus că noi putem să punem acest proiect de lege în valoare începând cu 1 septembrie, parcă, sau măcar pe la mijlocul lui septembrie. Am aflat asta pe alte căi, nu oficial.

A existat necesitatea finalizării de către partid recunoscută și, pe bună dreptate, trebuia finalizat, dar într-o bună ierarhizare a opțiunilor și a termenelor, ca să putem să le judecăm corect.

În interiorul partidelor, așa cum spuneam, au fost mari diversificări de opțiuni, lucru care a îngreunat discuția în interiorul Comisiilor.

Pentru că a fost, așa cum vă spunem, prima dată în prima zi a sesiunii extraordinare, și prezența, după cum știm, și cel puțin vă pot informa pe cei care aveți numai opt sesiuni în patru ani, dar eu am șaisprezece, că în toate șaisprezece...

Domnul Constantin Niță:

Domnule Marcu, v-aș ruga să încheiați.

Domnul Marcu Tudor:

Imediat termin. Lăsați, că, așa cum ați așteptat și v-am înghițit prostia pe care ați făcut-o băgându-ne repede luni sau când a fost data trecută, înghițiți-ne și pe noi acum, să vă criticăm puțin. Nu ne dați drept? Păi cine vreți să vă critice?!

Domnul Constantin Niță:

Dar am stabilit că intervenția este de două minute.

Domnul Marcu Tudor:

Nu am stabilit deloc timpul în care eu am dreptul să spun punctul de vedere al partidului asupra acestui proiect de lege. Am stabilit punctul de vedere al discuțiilor pe proiect. Fiți atenți ce am votat.

Interesul scăzut s-a manifestat printr-o prezență foarte scăzută. Și eu spun asta ca să învețe și ceilalți măcar în sesiunile următoare din necazurile pe care unul dintre cei care conduc ședințele de comisie le întâmpină atunci când Biroul permanent sau partidul de guvernământ în momentul acela dorește să arate presei că trebuie neapărat să facem o sesiune extraordinară, care nici măcar nu se ține până în final pentru că de 16 ori am trăit acest moment și știu că mai niciodată nu s-a finalizat corespunzător, dar dă bine la imagine!

Prezența a fost foarte scăzută. Am fost nevoit să accept o prezență sub limita admisă de Regulament, fără să pot pune la vot, numai ca să îndeplinesc cerința aceasta a Biroului permanent, pe care nu mă lasă să îl critic domnul președinte.

Interesul scăzut al unor parlamentari din ambele Comisii, aș afirma chiar dezinteres al multor deputați din cadrul Comisiilor, preocupări multiple ale parlamentarilor în pragul alegerilor, altele decât cele care se discutau (se vorbea la telefon continuu, mulți nu erau atenți la ceea ce se discuta), greutatea abordării în comun, mă determină să dau un sfat tuturor celor care urmează să mai pună în discuții în comun un proiect de lege: să țină cont că nu întotdeauna se poate discuta corect; de cele mai multe ori nu se discută. Am fost nevoit să întrerup după vreo 6-7 ore de discuții, în care nici măcar un rând nu am putut trece din proiectul de lege, și am propus să ne separăm și să ne facem fiecare discuțiile separat, ca să întocmim în final un proiect de raport în comun. Așa se poate lucra.

Spun asta foarte clar: lipsa eticii profesionale a unora dintre noi care vorbesc mult, răpesc timp mult în ședințe, dar în cel mai bun caz se întreabă retoric uneori "Cum ar fi dacă...?". Nu vin mai niciodată cu o propunere directă, iar când intervenim ca să se rețină o propunere, suntem certați că nu îi lăsăm să vorbească.

Dorința unora de a bloca discuțiile... Și noi știm că există între unii dintre noi dorința ca acest proiect de lege să nu treacă.

Domnul Constantin Niță:

Domnule deputat, haideți să încheiați. Aceasta este o chestiune de organizare a comisiei dumneavoastră. Nu ne dați nouă acum procedurile dumneavoastră din comisie, vă rog frumos.

Domnul Marcu Tudor:

Dar cui să le dăm, domnule președinte?

Domnul Constantin Niță:

Referiți-vă la lege și închideți, pentru că așa am stabilit.

Domnul Marcu Tudor:

Stați puțin. Cui să le dăm?

Eu fac aici un lucru care este bine să fie urmat de către toți, pentru că toți știu la fel de bine ca mine ce vorbesc eu acum, dar nu vor să recunoască sau nu au avut ocazia, pentru că nu ne lăsați să vorbim.

Închei totuși: astfel se face că am muncit mult mai mult decât trebuia și, în final, a ieșit legea așa slabă cum este, și suntem conștienți că nu este unul din cele mai bune exemple pe care le-am trăit până în momentul acesta. De exemplu, constatăm că este o structură fără fond. Fondul ei, chiar de la buna apariție a primului rând din lege, nu este explicit. Nu se spune că se desființează Corpul gardienilor publici și că se înființează Corpul poliției comunitare. De altfel, nici cuvântul "comunitar" nu este cel mai reprezentativ pentru limba română.

După câte știm noi, în Uniunea Europeană, cuvântul "comunitar" se referă la instituții ale mai multor țări. "Comunitar" se referă la instituții ale mai multor țări, nu la comune sau știu eu... Pot să zic "Poliție locală" sau "Poliție de proximitate", dar nu comunitară, pentru că provocăm, în gândurile celor care citesc o astfel de lege, când suntem acceptați pentru Uniunea Europeană, o confuzie. Nu se știe ce se dorește.

Domnul Constantin Niță:

V-aș ruga să închideți.

Domnul Marcu Tudor:

Bun, imediat.

Cu toate acestea, noi am avut tot interesul, chiar împotriva unora care ne-au blocat, și vă spun asta foarte clar, ca această lege să treacă. Am avut numai eu, de exemplu, 18 amendamente, dintre care au fost reținute numai vreo șase, restul nu. Este bine și așa, măcar. Deci am vrut să treacă această lege, cu toate că ea mai urmează să fie îmbunătățită de viitoarea legislatură, mai mult ca sigur. Noi am vrut s-o îmbunătățim de acum, dar nu s-a putut din două motive: din lipsa prezenței, în principal a partidului de guvernământ, la ședință și din faptul că nu s-a acceptat decât foarte puțin și nesemnificativ amendamente.

Reținând rezervele noastre asupra acestui proiect, care mai are multe de refăcut ulterior, pentru a putea fi măcar denumit acceptabil, în concepția noastră, Partidul România Mare este de acord cu votul asupra ei și ne pronunțăm, ca atare, ca să fie acceptat.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Barbu, vă rog.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Proiectul de Lege privind Poliția comunitară nu este un proiect care să mulțumească nici un grup parlamentar și nici nu cred că este un proiect care să îmbunătățească, în vreun fel, obligațiile pe care le are un primar de a asigura ordinea și liniștea în localitatea pe care o conduce, nu se constituie într-un instrument serios pentru ca această obligație a alesului local să fie îndeplinită. Mai mult, acest proiect de lege nu face altceva decât să transforme Corpul gardienilor publici într-o așa-zisă poliție comunitară, dar care, de fapt, nu are nici un fel de rol de poliție, ci mai degrabă de paznic.

Aș vrea să vă spun că acest proiect aduce, astăzi, în fața noastră, doar o încercare a partidului de guvernământ de a bifa încă un proiect de lege la care s-a angajat, aflăm din cuvântul predecesorului cuvântător că este, de fapt, un angajament privat, și nu un angajament al Guvernului României, ceea ce ne surprinde de-a dreptul dacă acest lucru este adevărat.

Trebuie să vă spunem că, din acest motive, așteptându-ne ca Poliția comunitară să preia ceva din ceea ce Poliția română are în partea de ordine publică, măcar atât, dacă nu și din partea de judiciar, acest proiect de lege, din punctul nostru de vedere, al reprezentanților Alianței Dreptate și Adevăr și ai Grupului parlamentar al Partidului Democrat, nu este un proiect pe care să-l votăm, susține și promova. Drept urmare, solicităm, domnule președinte, să supuneți la vot retrimiterea lui la comisie, pentru a fi îmbunătățit, pentru a se crea, cel puțin, o structură de nivel județean care măcar să instruiască, din punct de vedere profesional, să ne amintim că aceste persoane sunt purtătoare de armament. vom avea, în fiecare județ, probabil, zeci de poliții comunitare cu feluri diferite de acțiune, uniforme și mod de a acționa. drept urmare, solicitarea noastră cred că este îndreptățită și vă rugăm să supuneți la vot retrimiterea ei la comisie.

Mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Vă propun să ascultăm toți reprezentanții partidelor politice, după care voi supune la vot propunerea dumneavoastră.

Domnul deputat Viorel Coifan.

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș ( din sală):

Cu privire la propunere!

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Iată o lege care, cel puțin după titlu, este foarte atractivă și ar putea păcăli ușor pe cei care nu au răbdare ca s-o citească.

Cu certitudine, siguranța cetățeanului trebuie să fie o prioritate pentru orice stat de drept. În mod normal, un sistem de poliții asigură această siguranță a cetățeanului, dar indiferent de țările, de mijloacele pe care le folosește, există cel puțin două atribute care definesc o poliție locală. Poliția comunitară este un titlu cam ciudat, dar nu insist asupra semanticii, și anume să se găsească în subordinea unei autorități publice alese în mod democratic, iar a doua caracteristică să îndeplinească funcții care sunt aproape de cetățean, conform binecunoscutului principiu al subsidiarității.

Aș dori să spun următorul lucru: Legea nr.215/2001, Legea administrației publice locale, la art.68, punctul i, spune că: primarul asigură ordinea publică și liniștea locuitorilor prin intermediul Poliției, Jandarmeriei, Gardienilor Publici, Pompierilor și Unităților de Protecție Civilă, care au obligația să răspundă solicitărilor sale; la j): îndrumă și supraveghează activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor contractuale. Dacă citim legea care se numește cea a Poliției comunitare și care, în mod corect, ar fi trebuit să se numească Legea reorganizării Corpului gardienilor publici, vom vedea, la art.17, exact același atribut, și anume că primarul este cel care îndrumă, supraveghează și controlează activitatea Poliției comunitare, conform atributelor stabilite prin lege.

Uitându-ne la atribuțiile Poliției comunitare, vom observa că, de fapt, nu are atribuții de poliție, ci de pază, ordine, însoțire, dar cel puțin un atribut important lipsește, cel al dirijării circulației rutiere. Din moment ce primarul, conform Legii nr.215, la art.68, lit.q), are următoarea obligație: asigură întreținerea, reabilitarea drumurilor publice, precum și instalarea semnelor de circulație, deci el este responsabil cu rețeaua rutieră, dar nu are mijlocul ca să verifice cum se circule pe aceste drumuri.

În continuare, din această lege, lipsesc câteva chestiuni importante. Mă refer la procedura de școlarizare. Vreau să amintesc că toate polițiile municipale, cum se numesc ele într-o serie de țări din Europa, fostă cândva de vest, acuma e Europa noastră întreagă, au un sistem de școlarizare care pregătește cel puțin la nivelul mediu cadrele din această poliție. Or, la începutul legii, se spune foarte clar: Poliția comunitară se face prin reorganizarea Corpului gardienilor publici. Doresc să amintesc că, de exemplu, în județul Timiș sunt 198 de gardieni publici, în schimb sunt 94 de unități administrativ teritoriale. Întrucât legea spune că aceste poliții este obligatoriu să fie înființate în municipii, orașe și comune cu peste 5.000 de locuitori, ne punem întrebarea ce se întâmplă în comunele care au sub 5.000 de locuitori, dar au fost recent înființate. În aceste comune va trebui să apară un sediu pentru șeful de post, ceea ce înseamnă o diminuare de patrimoniu, iar pe de altă parte, la cerere, se mai poate înființa o poliție comunitară. De fapt, noi nu asistăm la o reformă a poliției, care este inerent legată de reforma administrației publice, noi asistăm la o cosmetizare și la o reorganizare a unui corp a cărei analiză nu am făcut-o. Există multe lucruri pe care aș putea să le mai spun, am avut amendamente, au fost acceptate, dar mă raliez colegului meu de la Partidul Democrat din cadrul Alianței Dreptate și Adevăr, și anume că este o lege importantă care trebuie retransmisă înapoi la comisii, pentru o judecată corectă și pe o amendare de substanță. Până acum, această amendare nu a putut să fie făcută, tocmai pentru că nu s-au definit principiile clare prin care poliția locală, acea parte a poliției care nu vrea nici de al naibii să treacă sub control civil, să treacă sub controlul primarului.

Mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc și eu.

Domnul deputat Márton Árpad.

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Pentru retrimitere!

Domnul Márton Árpad Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Se poate verifica că, de la înființarea ei, uniunea noastră a militat pentru demilitarizarea poliției și pentru ca acele activități care sunt legate strict de localnici să fie atribuite unei părți a poliției subordonată autorităților locale.

Iată, în sfârșit, că, în această legislatură, s-a realizat demilitarizarea poliției și suntem în fața unei legi care face încă un pas. Cu toate acestea, suntem conștienți că această lege are foarte multe dintre carențele pe care le-au enumerat aici antevorbitorii mei. Ea se realizează nu prin reorganizarea unei părți a poliției sau nu prin contopirea instituției gardienilor publici și a unei părți a activității de poliție, ci, din contră, se face prin transformarea instituției autorității gardienilor publici în poliție comunitară. Totuși, ea, prin numele ei, devine poliție comunitară și cred că acest pas este foarte important, la fel de important ca și demilitarizarea poliției. Trebuie să se facă încă pași, dacă nu se va decide retrimiterea la comisie a acestei legi, noi o vom vota, dar vom încerca, în anii care vor urma, să-i aducem îmbunătățiri. La fel, vom susține acel amendament depus de colegul nostru Toro Tibor, care ne reprezintă în această comisie, ca acel articol care este prezent atât în Statutul funcționarilor publici, cât și în Statutul polițiștilor să fie prezent și în această lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc.

Domnul deputat Metin Cerchez.

Domnul Metin Cerchez:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Așa cum au specificat și colegii mei, nu știu de ce a fost nevoie de această grabă, pentru că o lege bună ar însemna și o reprezentare parlamentară bună în fața cetățenilor, dar pentru faptul că nu s-a închis acel capitol "Justiție, administrație internă", nu vreau să cred că ne face să votăm o lege proastă și spun acest lucru pentru că a numi gardienii publici polițiști comunitari, atunci când, de fapt, ei nu sunt polițiști, ei nu sunt subordonați, sub nici o formă, Ministerului Administrației și Internelor, este o mare greșeală. Inițiatorul nu vreau să zic că a vrut să facă sluj în fața reprezentanților Uniunii Europene, dar această lege, practic, a devenit un fel de struțo-cămilă. Atunci când s-a demilitarizat poliția, s-a spus, întradevăr, că anumite structuri ale poliției municipale vor trece în subordinea administrației publice locale, lucru care se întâmplă și în Uniunea Europeană.

Iată, la ora actuală, există, în segmentul poliției, ordine publică și acești polițiști sunt plătiți din bani publici, există Jandarmeria care are același statut, acela de a asigura ordinea publică și sunt plătiți din bani publici, există gardienii publici care sunt plătiți din bani publici, tot pentru ordine publică, ca să nu vă mai spun că la Constanța mai există și firme de bodyguarzi care iau vreo câteva miliarde de lei anual, din bani publici, tot pentru ordine publică, iar cetățeanul, scuzați-mă, nu prea este în siguranță pe stradă cu atâtea structuri care au aceeași activitate, aceea de ordine publică. Ori, să vii să spui acum că gardianul public este polițist, doar cu numele, pentru că, în realitate, dacă o să vă uitați în lege, el, practic, nu face altceva decât să prindă, să zicem, un hoț și să-l ducă la polițist. când i-am cerut domnului ministru secretar de stat să ne aducă aspecte din proiecte de lege sau, efectiv, legi din țări ale Uniunii Europene, vreau să spun, și dacă vă uitați, iar colegii din comisii știu acest lucru, nu sunt exemple concludente, iar unul este din Canada. Or, noi vrem să aderăm la Uniunea Europeană. Nu ar fi rău acest lucru, să preluăm ce este bun și în alte legislații, inclusiv din nu știu ce țară sud-africană sau africană, dar a da atâția bani, bani publici, repet, doar pentru un moft, a spune Uniunii Europene că, la ora actuală, vezi Doamne, s-a rezolvat problema Poliției comunitare, mi se pare prea mult. De aceea sunt de acord cu colegii de la grupurile parlamentare PNL - PD și ceilalți, pentru a retrimite, este o lege mult prea serioasă și ne-am face de râs, de râs în fața opiniei publice, chiar și, cum a spus cineva, cuvântul acela "comunitar" ne duce cu gândul la domnul Băsescu și nu vreau să zic că îi va castra pe gardieni, mâine - poimâine, pentru că nu sunt polițiști-tampon, dar vreau să cred că, într-adevăr, toți acești bani publici din bugetul României se vor duce cu adevărat către ordinea publică și se vor duce, așa cum a promis și Guvernul, în anul 2000, când a venit la putere, se vor duce către acea poliție subordonată administrației publice locale. Așa este în toată Uniunea Europeană: nu gardienii sunt polițiștii comunitari.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Bolcaș.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnilor colegi,

Mă voi pronunța numai asupra cererii de restituire a acestui proiect de lege. Vreau să pornesc de la ideea că mă alătur tuturor criticilor care au fost formulate până în prezent și tocmai de aceea solicit respingerea cererii de restituire la comisie.

Într-adevăr, ne aflăm în prezența unui proiect de lege care, de la bun început, vreau să spun, s-a vorbit în numele Grupului parlamentar, este necesar, nu pentru integrarea noastră în Uniunea Europeană, în primul rând, ci ne este necesar nouă. Este unul din puținele proiecte de lege care continuă o tradiție instituțională a României antebelice, aceea a gardienilor publici care erau în slujba organelor administrației locale. A fost o instituție bună, s-a încercat punerea ei pe picioare. La ora actuală, se încearcă transformarea și modernizarea ei și de aceea legea trebuie votată.

Ceea ce mă interesează și de ce mă alătur criticilor, pentru că se pot aduce, într-adevăr, multiple critici acestui proiect de lege, începând cu titlul, care, din punctul meu de vedere, este aberant și împotriva normelor de tehnică legislativă, care reprezintă, totuși, o lege pe care trebuie s-o respectăm. Dar nu exisăt nici un element, în această lege, care să nu poată fi dezbătut, datorită multitudinii de amendamente ce s-au făcut până acum.

Domnilor care criticați, vă rog să luați cuvântul și să vă spuneți părerea constructivă pe fiecare articol. Așa vom face și noi. La sfârșitul dezbaterilor, dacă vom vedea, într-adevăr, că nu ne putem lămuri, atunci se va pune problema unei eventuale trimiteri la comisie, pentru că așa spune Regulamentul: dacă nu se pot rezolva problemele în dezbaterile parlamentare. De aceea mă pronunț împotriva restituirii, cu solicitarea adresată domnului președinte ca, prin intervenții la obiect, să încercăm să fim constructivi pe proiectul de lege și atunci vom vedea cum vom vota.

Încă o problemă: s-a încetățenit, de la reluarea sesiunii extraordinare și a actualei sesiuni, ideea ca reprezentanții Partidului Național Liberal și Partidul Democrat să se pronunțe în numele Alianței DA.

Domnule președinte, fac apel la Regulamentul Camerei Deputaților. În acest Parlament, nu există nici o alianță, nici DA, nici NU. Solicit ca să atrageți atenția ca fiecare deputat să se pronunțe în numele grupului parlamentar din care face parte actualmente.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Înainte de a da cuvântul reprezentantului inițiatorului, Ministerul Administrației, v-aș supune, totuși, la vot propunerea domnului deputat Barbu, în așa fel încât toată lumea să fie, de la stânga la dreapta sau de la dreapta la stânga, mulțumită.

Deci vă supun aprobării propunerea de a trimite proiectul de lege la comisie.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 16 voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să votați. 66 voturi împotrivă.

Abțineri? 11 abțineri.

Propunerea, deci, de a fi trimisă la comisie a căzut și vom dezbate proiectul de lege așa cum este prevăzut în ordinea de zi.

Vă rog, domnule secretar de stat, să vă spuneți cuvântul.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Într-adevăr, proiectul de lege care se dezbate astăzi în plen a fost foarte intens, foarte mult dezbătut și în comisii și este evident că preocupările ca legea să fie cât mai bună s-au transmis și în plen.

Fac precizarea că proiectul de lege supus astăzi dezbaterii este determinat de evoluția de democrație a societății românești, evoluția către democrație. Una din valențele democrației este și apropierea instituțiilor de comunitate. După cum se știe, una dintre instituțiile fundamentale ale statului este Poliția română, numai că aceasta se definește, conform art.1 din Legea nr.218, ca făcând parte din Ministerul Administrației și Internelor și fiind o instituție specializată a statului, subliniez acest lucru: a statului, care exercită atribuții privind apărarea drepturilor, libertăților fundamentale, a proprietății private ș.a.m.d.

Legea de organizare a Poliției române s-a dovedit a fi o lege bună, un cadru legislativ adecvat pentru combaterea criminalității în condițiile specifice societății române, dar legea, în sine, nu reglementează organizarea decât la nivel național, poliția respectivă funcționând ca un sistem unitar și uniform pe întreg teritoriul țării. Comunitățile însă au nevoi particulare specifice pentru menținerea ordinii publice, în special în momente ocazionale sau pe genuri de fapte. Din aceste considerente, în statele avansate din punct de vedere al practicii sociale și cu democrație stabilă și consolidată, s-a creat posibilitatea ca autoritățile locale alese de comunitate să dispună de programe pentru menținerea ordinii publice și, desigur, de un instrument care să asigure controlul comunității asupra faptelor de dezordine. Astfel, în majoritatea statelor europene și nu numai, și acum are dreptate domnul deputat Metin Cerchez că, în documentarul respectiv, pe lângă practica din 11 state europene, a prevăzut și o provincie din Canada, dar noi am prezentat pentru comisii, pentru membrii comisiilor, practica europeană și s-a dovedit că este extrem de diversificat. Deci, astăzi, în majoritatea statelor europene, s-a creat un gen de poliție, separată de poliția națională, cu atribuții de menținere a ordinii la standarde locale și sub controlul aleșilor locali.

Proiectul de lege supus astăzi dezbaterii vizează crearea acestui tip de poliție subordonată exclusiv autorității locale și nu altei poliții.

Cerința este formulată, așadar, de evoluția democratică a societății românești. Ea, această cerință, este cuprinsă în însuși programul de guvernare, de la capitolul 32 privind restructurarea sistemului de ordine publică, se prevede expres transformarea Corpului gardienilor publici într-o structură de tip poliție comunitară, la nivelul unităților administrativ-teritoriale. Trimiterea către o poliție comunitară se face și în art.49 din Legea nr.218 privind organizarea și funcționarea Poliției române.

Prin proiectul de lege supus dezbaterii, se creează o instituție care acționează în domeniul ordinii publice, sub autoritatea comunității locale, exclusiv. Această instituție corespunde principiului descentralizării și autonomiei locale. Poliția comunitară se înființează, așadar, la nivelul orașelor, municipiilor și al sectoarelor municipiului București, ca instituție de interes local, se stabilește sub aspect structural și al dimensiunii de către consiliul local și se subordonează primarului. Prin lege, se stabilesc atribuții în domeniul ordinii și liniștii publice, inclusiv în domeniul circulației, pentru că s-a ridicat și această problemă, desigur diminuate. Se prevede acest lucru expres în art.8 din lege. Se stabilește cadrul general, urmând ca particularitățile specifice fiecărei autorități publice locale, număr de posturi, buget să fie hotărâte de consiliile locale respective. Legea este corelată cu Legea-cadru a descentralizării care a fost votată aici, este conformă principiilor de bază prevăzute în art.20, alin.1 din Constituția României, referitoare la administrația publică locală și este conformă cu Legea nr.218 a administrației publice locale, pentru că s-a ridicat și această problemă. Înainte de a fi transmisă Guvernului spre aprobare, a fost discutată în Comisia de dialog social și a fost supusă dezbaterii publice. A fost adoptată de Senat. Sigur că s-au formulat multe amendamente în comisii, în baza discuțiilor aprinse, s-a căzut de acord ca un număr de amendamente să fie admise, suntem de acord cu amendamentele admise și vă adresez rugămintea ca să o adoptați.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Trecem la dezbaterea pe articole a legii.

La titlul legii. Comisia propune modificarea titlului legii. Dacă sunt observații la această modificare?

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Sunt observații.

Domnul Constantin Niță:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Față de textul inițial, comisia propune modificarea: "Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Poliției comunitare". Titlul legii este contrar, cum v-am mai spus, Legii privind tehnica legislativă. Art.25, dacă-mi amintesc perfect, al acestei legi spune că, în cuprinsul unei legi, cu atât mai mult în titlu, se folosesc noțiuni fără echivoc. La noi se creează dintr-o dată un echivoc serios, pentru că a vorbi despre o instituție comunitară înseamnă, în limbajul juridic curent, a ne referi la instituții aparținând Comunității Europene. La noi nu se folosește, nici în legislație și nici într-o circulație uzuală juridică, termenul de "comunitar" pentru a desemna, în exclusivitate, comunități locale. Termenul de "comunități locale" este, practic, neologistic introdus și în literatura juridică. În aceste condiții, se creează confuzii: cui aparține această poliție - Comunității Europene sau comunităților locale? Confuzia e lămurită tot de Legea privind tehnica legislativă, care spune: în aceste condiții, trebuie să se facă precizări. Or, precizarea este în titlul inițial al acestei legi: "Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea poliției" - sărim peste "comunitare" - " pentru ordine publică, la nivelul unităților administrativ-teritoriale". De aceea vă propun să respingeți amendamentul și să păstrați titlul legii adoptat de Senat, cu omisiunea cuvântului "comunitare".

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc.

Comisia, vă rog. Reprezentantul comisiei, v-aș ruga să vă spuneți punctul de vedere.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Iată că domnul Bolcaș râde, pentru că, de fapt, e amendamentul meu și domnia sa mi-l contrazice. Eu nu am nimic împotrivă, ideea pentru care l-am scurtat eu este că, în general, o lege nu conține și explicația definiției care se dă, de fapt, în text. Titlul legii trebuie să fie succint, ca atare foarte scurt și explicit.

Exceptând faptul că nici eu nu sunt de acord cu "poliția comunitară" și, foarte bine, să rămână, pur și simplu, "Poliția pentru ordine publică", eu am constatat că nu e suficient explicitat cuvântul "rolul poliției" prin cuvintele "ordine publică", deoarece, prin diversificarea atributelor poliției, în art.2, pare-mi-se, sunt vreo zece atribute care intră în competențele ei și nu toate sunt pentru ordine publică, numai pentru ordine publică.

Eu am constatat că nu este suficient explicitat cuvântul "rolul poliției" prin cuvintele "ordine publică", deoarece prin diversificarea atributelor poliției în art.2, pare-mi-se, sunt vreo 10 atribute care intră în competențele ei și nu toate sunt pentru ordine publică, numai pentru ordine publică. dacă aș zice "exclusiv ordine publică" aș spune că fracturez puțin toate atributele poliției explicitate ulterior și de aceea am zis să o tai. Era și mai scurt și nici nu definea complet ceea ce aș fi vrut de fapt printr-o lungire a titlului.

Însă, dacă domnia sa care a invocat o lege pe care iată, eu, după 8 ani, nu am citit-o suficient și este bine să o citim cu toții, este vorba de Legea pentru... domnule Bolcaș, cum se numește? Legea pentru tehnică legislativă, ea are foarte multe puncte pe care noi nu le luăm în seamă - și aici sunt multe care ne-au scăpat. Iată, de exemplu, când spun: să se execute conform legii. Este un cuvânt redundant care se scrie în legea privind tehnica legislativă, că nu se folosește ca atare, ci trebuie specificat: conform articolului cutare, alin.1 din legea cutare. Noi ne obișnuisem toți să zicem "conform legii". Trebuie să avem puțin grijă, după părerea mea, chiar și în această lege. Una peste alta, suntem de acord în ce ne privește să revenim la forma inițială și chiar să tăiem cuvântul "comunitar" care introduce o bulversare a înțelegerii de către institutele comunitare din Uniunea Europeană Internațională. Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

În numele dumneavoastră, presupun că, comisia nu va fi în întregime de acord cu problemele dumneavoastră. Foarte pe scurt domnule, vă rog.

Domnul Dan Brudașcu:

Am o soluție de compromis între cele două curente deja prezentate.

Domnul Constantin Niță:

Vă rog.

Domnul Dan Brudașcu:

Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Poliției de ordine publică pentru comunitățile loale.

Domnul Constantin Niță:

Domnule secretar de stat, vă rog să vă exprimați punctul de vedere.

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să rețineți faptul că, într-adevăr, normele de tehnică legislativă stabilită prin Legea 24 care a fost ulterior modificată cer ca în titlu să fie explicit și vreau să fac aprecierea, dacă îmi permiteți, că în comisie, prin amendamentul respectiv, s-a răspuns la această solicitare în sensul că este definită "Poliția comunitară" și vedeți, vă rog, ultima teză, "Poliția comunitară pentru ordine publică", ca fiind un serviciu public local specializat denumit în continuare "Poliție comunitară". Nu putem să numim această poliție, nici poliție locală, pentru că poliția locală este acea entitate a "Poliției naționale" care acționează la nivel local și care include inclusiv "Poliția judiciară", inclusiv "Poliția de combatere a fraudelor financiare" ș.a.m.d. și singurul termen pe care îl acceptăm sau pe care suntem nevoiți să-l acceptăm este aceasta. poate fi, deci, încă o dată discutând, pentru că această lege, repet, a fost discutată de foarte multe ori, poate fi admis ca o variantă mai fericită și ca o chestiune de compromis, îmi permit acuma să fac această afirmație, "Poliția comunității locale" și atunci ar fi o chestiune care ar răspunde mai bine eventual ca să înlăturăm această sintagmă de "Poliție comunitară" despre care s-a spus că poate crea confuzii. Eu cred că titlul putea fi admis în forma actuală, dar dacă introducem termenul de "Poliție a comunității locale", ceea ce este acoperitor și în textul și folosofia legii, va trebui să operăm în tot textul această denumire. Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Stimați colegi,

Eu îmi fac datoria să supun votului dumneavoastră propunerea sau textul adoptat de comisie. Este obligația regulamentară pe care trebuie să o fac.

Vă rog.

Domnul Marcu Tudor:

Comisia a revenit la text și, ca atare, nu îl mai puteți spune în forma inițială dacă noi nu ni-l mai însușim în continuare. Noi suntem de acord, am căzut de acord, dacă aveți vreun punct de vedere contrar, este bine să îl lămurim acum. Este bună ideea domnului chestor Mircea cu "Poliția comunității locale", nu este "Poliție comunitară". Aceasta era rezerva noastră și de aceea, eu zic că mai bine îl punem la vot, domnule președinte, chiar așa cum a zis dânsul, "privind înființarea, organizarea și funcționarea Poliției comunității locale pentru ordine publică la nivelul unităților administrativ-teritoriale". Dacă este așa, noi ne-o însușim cu mare bucurie. Vrem să o reparăm, n-au treabă orgoliile. Iată, eu nu am deloc orgolii, am retras ce am zis, ideea pentru care am spus-o s-a însușit într-un fel, dar parcă nu este cea mai bună soluție și, ca atare, revin la textul inițial.

Domnul Constantin Niță:

Vreau să vă spun că acesta este punctul dumneavoastră de vedere. Cealaltă parte a comisiei nu este de acord și atunci eu trebuie să supun ceea ce a ieșit din comisie, așa este regulamentar. Îmi pare rău. Vă rog.

 

Domnul Marcu Tudor (din loja comisiei):

Atunci de ce ne mai întrebați?

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Eu m-am opus amendamentului comisiei, reprezentantul ministerului a găsit o soluție de compromis, care mi se pare absolut rezonabilă, "Poliția comunităților locale".

Retrag obiecțiunea mea și vă rog să puneți la vot și această propunere agreată de minister, mi se pare rezonabil.

Domnul Constantin Niță:

Încă o dată repet, în condițiile în care comisia în întregime nu este de acord, eu trebuie să supun votului dumneavoastră ceea ce s-a votat în comisie. Vă rog frumos.

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din bancă):

Este corect regulamentar.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule președinte, s-a instituit aici o cutumă, o obișnuință ca să fie reprezentată o comisie de un om sau maximum doi. Iată, două comisii care au pete 40 de oameni în componență sunt reprezentate de către 3 oameni. Dintre toți, unul are o funcție, altul altă funcție, ne certăm pe funcții și pe importanță în cadrul unei comisii de doi oameni. cine are dreptate? Unul din noi zice nu, ălălalt zice da. Și care este ce spune comisia? Eu vă rog să intrați în atributele dumneavoastră de președinte, să faceți un apel către membrii comisiilor câți sunt prin sală, că, uite! Văd pe unii că stau pe acolo și ne admiră cât de frumos vorbim sau cât de prost sau urât. Să intre și să stea acolo și să ne judecăm puțin că așa rămân numai eu cu Oltei sau cu domnul de la Administrație publică și nu știm care este realitatea. Eu nu țin deloc să iasă ceva cum zic eu, dar să facem un corp comun, nu putem în doi că nici nu ne înțelegem. Vă rog să faceți apelul pe care l-am solicitat.

Domnul Constantin Niță:

Domnule deputat, eu îmi fac datoria și supun la vot ceea ce a votat comisia, este o părere a dumneavoastră, v-ați exprimat-o, o apreciez, dar eu îmi fac datoria așa cum spune Regulamentul.

Deci, vă supun votului propunerea comisiei:

Cine este pentru? Vă rog să votați!

50 de voturi pentru.

Împotrivă? 36 de voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

adoptată poziția comisiei, deci rămâne "Legea poliției comunitare".

Titlul capitolului 1. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.1. La art.1, comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Vă rog, domnul deputat Leonăchescu, o luăm pe rând. Domnule secretar, iertați-mă! (Și-a manifestat dorința să vină la microfon și Domnul Lucian Augustin Bolcaș).

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Există aici o redactare care, din punct de vedere lingvistic, deranjează foarte mult. Citesc partea finală a art.1, alin.1 "Poliția comunitară pentru ordine publică, ca serviciu public local specializat... etc." Această capcană lingvistică, această cacofonie trebuie evitată și eu propun următoarea redactare, în partea finală a acestui alineat: Poliția comunitară pentru ordine publică, denumită în continuare "Poliția comunitară, ca serviciu public local și specializat".

Deci, nu se modifică practic substanța, ci ordinea cuvintelor în frază.

Fac această propunere, sigur și pentru omogenizare, pentru că această capcană lingvistică este evitată foarte bine la pag.6, poziția 11 la art.5, alin.1.

Deci, propunerea mea vine pe un fapt existent la poziția 11. Ceea ce mă surprinde este faptul că există 3 amendamente respinse la acest alineat cu aceeași capcană lingvistică, ceea ce înseamnă că trebuie să fim foarte atenți la acest lucru, indiferent de poziția de pe care facem amendamentele. Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Da. domnul deputat Bolcaș, vă rog, după care comisia o să răspundă la toate întrebările.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Aici sunt două probleme și nu este vorba de o capcană lingvistică, ci este vorba de o capcană juridică, pentru că în structura pe care o presupune această lege a "Poliției comunitare", vedeți că m-am supus votului, nu ne aflăm în prezența unui serviciu public, ci a unei instituții publice, așa cum a existat în proiectul inițial, iar modificarea făcută de Senat este fundamental greșită. Nu vă rețin atenția făcând deosebirea între instituție și serviciu public, cu atât mai mult cu cât anumite persoane își imaginează că și justiția este serviciu public, ceea ce este o fantasmagorie. Dar aici avem, într-adevăr, de-a face cu instituții publice de interes local care fac într-adevăr, un serviciu public și atunci formularea completă, și există această formulare în dreptul administrativ, sunt: 1. "Poliția comunitară" este instituție publică ce îndeplinește un serviciu public local. Aceasta este definiția corectă.

2. Spre deosebire de varianta Senatului, textul adoptat de comisie face obligatorie constituirea acestei "Poliții comunitare" nu numai pe criteriul de unitate administrativ teritorială, ci și pe unitate de număr de locuitori, ceea ce este absolut absurd. A fi obligatorie în municipii, în orașe, în sectoare este o normalitate. Alin.2 este corect - se poate înființa și la nivelul comunelor. Acest joc cu cifra de 5.000 comune care totuși nu sunt orașe mi se pare cam hazardat.

Deci, solicit păstrarea formulării Senatului, respingerea amendamentului făcut de comisie cu mențiunea inițiatorului "instituție publică ce prestează un serviciu public local". Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc. Domnul deputat Brudașcu. Vă rog. V-aș ruga totuși să vă limitați la 2 minute, pentru că așa s-a stabilit la început și am votat. Mulțumesc.

Domnul Dan Brudașcu:

Eu chiar mai puțin, dar dacă m-ați incitat, o să-mi consum minutele.

Eu vroiam să vă supun o redactare diferită, o modificare de redactare a acestui art.1 în forma Senatului, pentru că nu mi se pare inspirată limitarea sau precizarea numărului de locuitori și, de aceea, indiferent dacă îi spunem instituție sau serviciu, aș dori să fiți de acord ca, această tentă cacofonică să fie mutată în altă zonă, respectiv și a bunurilor de interes public, se înființează ca instituție care prestează un serviciu public local specializat la nivelul municipiilor, orașelor, precum și la nivelul sectoarelor municipiului București, "Poliția comunitară" sau "Poliția comunităților locale" denumită în continuare "Poliția comunităților locale". Nu se face modificarea propusă anterior, adică nu asigură suficientă coerență și cursivitate textului pe care îl dezbate.

Domnul Constantin Niță:

Domnul deputat Petru Naidin, după care domnul Márton și după aceea comisia v-aș ruga să...

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La "amendamente respinse" la acest articol, eu am o anumită teză pe care am receptat-o de la reprezentanții Uniunii Naționale a Corpurilor Gardienilor Publici din România.

Am considerat normal să vă prezint și să introduc aceste amendamente întrucât și dânșii apără interesele a cel puțin 30.000 de gardieni publici pe care nu este bine să-i lăsăm cât de curând șomeri.

Deci, am cerut ca "Poliția comunitară" să se înființeze prin hotărârea Consiliului județean sau Consiliului general al municipiului București ca instituție publică cu personalitate juridică și în plan al unităților administrativ-teritoriale să funcționeze aceste subunități ale "Poliției comunitare județene". Mi-au argumentat reprezentanții Uniunii Naționale, și vreau să mă încadrez în cele 2 minute, faptul că este necesar ca această "Poliție comunitară județeană" să funcționeze întrucât poate să coordoneze mai fluent, mai unitar întreaga activitate, poate să asigure pregătirea de specialitate profesională și juridică a întregului efectiv, poate să asigure unitar echipamentul cu mijloace tehnice din dotare, poate să efectueze o selecție riguroasă a personalului în acest sens. Și închei, este normal, prin Legea 215, pe care o cunoaștem cu toții și prin Constituție, "consiliul județean, ca o autoritate a administrației publice locale, coordonează activitatea consiliilor comunale și orășenești" și știm foarte bine ce funcționează de la Direcția pentru protecție socială, Direcția pentru protecția copilului și așa mai departe.

Și un punct de vedere al meu, pe care inițiatorul aș dori, la microfon, să mi-l detalieze, conform Legii 213 din 1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, domeniul public al județelor, cât și domeniul privat este cuprins aici și mă întreb cine Dumnezeu apără acest domeniu public ca active situate între două unități administrativ-teritoriale, pentru că în condițiile în care clădirea consiliului județean se află în municipiu reședință de județ, evident că primăria respectivă se va ocupa pe bază de contract să apere acel activ. Ce se întâmplă, revin, cu terenurile, clădirile, citez din Legea 213, cum ar fi: biblioteci, muzee, spitale județene, bunuri, rețele de alimentare, drumuri ș.a.m.d. care intră din jurisdicția de suprafață a două unități administrativ-teritoriale. Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád Ferenc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Aici, printr-o încercare de amendare a acestei legi, de fapt revenire la textul inițial s-a adus în discuție o problemă majoră a acestei legi. Dorim sau nu dorim să avem o instituție, serviciu, să o denumim cum dorim, dar care este subordonat autorității publice locale și care se ocupă de ordinea din localitățile noastre, dorim sau nu dorim? Dacă nu dorim, atunci încercăm să restrângem acele localități la care este obligatoriu și la restu lăsăm la voia autorității respective. Dacă dorim, atunci zicem, într-adevăr, în toate comunele, toate muncipiile, orașele și comunele și eu concep formula care a fost dată ca o excepție de la regulă, pentru acele comune mai mici care n-au banul necesar ca să funcționeze două instituții paralele, că de fapt, șeful de post și polițistul comunitar vor avea atribuțiuni, din păcate, paralele în continuare, conform acestei legi.

Ei, bine aia să fie excepția. Cam acolo mă duce cu gândul această formulare și nu aș dori să renunțăm la formularea "obligativitatea la peste 5.000 de locuitori", pentru că de fapt, atunci, marea majoritate a localităților acestei țări nu va avea în mod obligatoriu astfel de poliție și atunci cum vom realiza noi acea idee de a avea o populație urbană conform cerințelor Uniunii Europene, cu serviciile respective unei localități urbane? Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc. Aș ruga comisia să-și prezinte punctul de vedere la toate propunerile făcute.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Respect pentru toți cei care au făcut propuneri. Măcar de ar fi fost propuneri făcute așa în cadrul comisiei de către toți membrii și aveam mai lămurite multe probleme, numai că am luat în discuție și noi împreună, ambele comisii, și cu domnul Mircea și am găsit de cuviință să rămână următoarea formulare a art.1: se elimină "localităților cu peste 5.000 de locuitori". De ce spunem aceasta? În primul rând, că a fost o intervenție a unuia dintre noi și ceilalți n-au fost de acord, și în fine, s-a făcut procesul-verbal cum s-a făcut, după cum vă ziceam, în comun. Nu este soluția pe care am găsit-o noi la sfârșitul zilei ședinței avute în comun. Ca atare, nici nu găsim necesar să găsim un număr, nici nu știu de ce 5.000 și nu 4.000 sau 10.000, deoarece orice comună, și aici era vorba de comune, nu de localități, orice comună are dreptul, asta-i spun domnului Marton, să înființeze o astfel de poliție dacă are posibilități. De obicei, comunele nu prea au posibilități, nici financiare și nici de structură, ca să înființeze o astfel de poliție a comunității locale și, ca atare, noi am rămas cu obligativitatea numai la orașe. Dacă însă se dorește, la orice nivel ar fi numărul membrilor comunei, sub 5.000 sau peste 5.000 sau orice altă cifră puteam să spunem noi, nu are decât să o înființeze, pentru că legea în articolele următoare permite acest lucru.

Mai departe, în rest, orientarea de altă natură, indiferent de care cădeți de acord asupra enumerării propozițiilor din frază pentru a se evita cacofonia, între noi fie vorba prin acea virgulă, poate nu era o expresie fericită, dar se considera evitată, suntem întru totul de acord.

În continuare, noi mai avem, domnule președinte, și amendamentele care urmează, acestea tot la art.1. Nu puneți încă la vot nici propunerea pe care o fac comisiile asupra ultimei formule a art.1, deoarece mai urmează câteva amendamente respinse. Vă mulțumesc.

Și încă ceva. A fost vorba de domnul Bolboacă, de domnul Naidin, așa este, dar domnul președinte al Uniunii Corpurilor Gardienilor Publici din România, cu Ion Bolboacă a fost prezent în ambele zile în care s-a făcut discuția asupra acestui proiect de lege și nu a avut un astfel de amendament. Poate este pertinent.

Noi, comisiile, am găsit de cuviință că nu ni-l putem însuși, dar domnia sa poate să-l pună la vot și dacă dumneavoastră considerați necesar, puteți să-l votați. Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Stimați colegi, la amendamentele... Vă rog, vă rog, domnule Oltei.

Domnul Ion Oltei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă rog, domnul Bolcaș a vorbit de instituție. Pe parcursul legii noi am adoptat termenul de "serviciu" pentru că aceasta nu va avea personalitate juridică. Dacă vorbim de instituție, atunci trebuie să-i dăm și caracterul de personalitate juridică și atunci vă rugăm să votați să rămână "serviciul public de interes privat" da? Mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Stimați colegi, eu voi supune, totuși, votului dumneavoastră propunerea comisiei cu modificările aduse de către domnul deputat Marcu, cu eliminarea localităților cu peste 5.000 și cu propunerea domnului deputat Oltei. domnule Stroe, aveți amendament? Bun. Eu pun la vot acesta, după care sigur aveți un amendament, îl supunem și pe acela la vot, de acord, da?

Cine este pentru propunerea comisiei în variantele administrației?

Cine este pentru? Vă rog să votați! 75 de voturi pentru.

Împotrivă? 17 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Adoptat art.1.

S-a înscris întâi domnul coleg Radu Stroe. are un amendament.

Domnul Marcu Tudor:

Stai un pic Radu, e bine cum zic eu. O procedură, domnule președinte!

Domnul Constantin Niță:

Vă rog!

Domnul Marcu Tudor:

Dacă noi am votat acum textul așa, toate amendamentele mele și ale lui Radu și ale celorlalți nu mai pot fi acceptate. De aceea, eu vă propusesem să le audiați în prealabil pe toate, cu argumentele noastre și lămuream puțin pe cei care votează, pe noi și poate găseam o opțiune a unuia dintre amendamentele noastre, decât aceea care deja ne-a blocat, ne-a închis, noi degeaba le mai vorbim acum. Asta vroiam.

Domnul Constantin Niță:

Domnule deputat, dumneavoastră sunteți un deputat cu state vechi în Parlamentul României, știți foarte bine care este Regulamentul.

Domnul Marcu Tudor:

Da, dar iată care este Regulamentul. Se pune la vot propunerea comisiei, dar nu înainte de a fi discutate toate. În final se pune propunerea comisiei, prima după ce s-au audiat toate celelalte.

Domnul Constantin Niță:

Da, unii colegi de ai dumneavoastră, inclusiv domnul Petre Naidin, și-au exprimat amendamentul, deci urmează domnul Radu Stroe și le supunem la vot după aceea, pe rând dacă doriți. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Radu Stroe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, forma mănâncă fondul. Este inutil să mai discutăm acum amendamente, când colegii noștri au ridicat mâna, poate unii știind despre ce este vorba, poate alții neștiind despre ce este vorba. Eu nu voi mai susține amendamentul, dar voi spune că am dorit ca această "Poliție comunitară" să nu fie înființată printr-o simplă trăsătură din condei, prin transformarea Corpului Gardienilor Publici în "Poliție comunitară". Am dorit ca anumite activități, anumite fonduri, anumite forțe calificate, puține, dar minim necesare ca această poliție, într-adevăr, să fie comunitară, să fie trecute la noua structură pe care dumneavoastră astăzi ați numit-o "Poliție comunitară". Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc. Amendamentul dumneavoastră era la alin.2, nu? domnule Stroe, sau ați renunțat la amendament? Da. Vă rog, domnule Marcu.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule președinte, vă rog și pe dumneavoastră, stimați colegi, să înțelegeți faptul că noi am dorit să facem o îmbunătățire a legii. Ultimul om care are orgolii în privința reținerii unui punct al lui pe o lege sunt eu. Nu țin deloc la așa ceva. De aceea, poate unele, pe parcurs, sunt și puțin contradictorii, nu am știut cum se votează, s-a votat așa, nu ne-a plăcut, am mai făcut o propunere, a fost o activitate lucrativă, acum mă ia la televiziune că de ce vorbesc așa neelegant, deci, am lucrat cât am putut mai bine.

Iată de ce vă spun că sunt două propuneri ale mele la art.1 alin.1, care par oarecum contradictorii: întâi că accept "precum și la nivelul comunelor", că este necesar să fie scris în alineatul acesta și despre comune, care ulterior sunt nominalizate. Și a doua propunere, tot la art.1 alin.1, care a fost făcută ulterior, am socotit necesar să lămurim ce vrem noi cu această lege. L-am întrebat pe domnul Bolboacă, pe domnul Mircea, pe toți cei dintre noi, pe reprezentantul Guvernului, ce se vrea? Se face o poliție nouă? Și au spus nu. Se reorganizează poliția gardienilor publici.

Ca atare, bălmăjeala care e în tot textul de lege, de aici apare, că nu știm ce vrem și, de aceea, eu am spus, haideți să o hotărâm. Se transformă pur și simplu Corpul gardienilor publici în poliție comunitară locală și atunci era foarte clar. În locurile în care nu există poliție, în care nu există corp al gardienilor publici, se înființează o unitate, o structură nouă în baza acestei legi. Dar era foarte clar ce vrem, că așa l-am întrebat: domnule Bolboacă, ce faceți dumneavoastră cu corpul gardienilor publici peste un an?

Domnul Constantin Niță:

Domnule deputat, la alin. 2 și 3 sunt acele elemente pe care dumneavoastră le spuneți, domnule.

Domnul Marcu Tudor:

Cu atât mai mult, cu textul de aici, noi am pierdut o zi întreagă să vedem dacă se face, într-adevăr, transformarea Corpului gardienilor publici în Poliția comunitară locală.

Domnul Constantin Niță:

Deci ați stabilit-o, la alin.3, în comisie.

Domnul Marcu Tudor:

Dacă e așa, atunci înseamnă că sunteți de acord cu amendamentul meu. Uite ce frumos spune: "Corpul gardienilor publici se transformă prin reorganizare, conform prezentei legi, în Poliție comunitară locală," dacă vreți, "la nivelul municipiilor, orașelor, precum și al sectoarelor municipiului București". Și aș mai completa chiar la comune, unde este cazul. Și ați venit exact la propunerea mea, dar am vrut de la început să știm ce vrem. De aceea am procedat așa, că altfel era la început o bălmăjeală, se înființează, nu știm cum și pe parcurs ziceam că se transformă, dar nici chiar acolo prea ferm. Aici fermitatea mă obligă să înțeleg sensul legii, de aceea, am pierdut o jumătate de zi, că nu am știut ce vrem.

Vă mulțumesc pentru înțelegere.

Domnul Constantin Niță:

Domnule Naidin, dumneavoastră v-ați prezentat amendamentul. Eu vi-l supun votului dumneavoastră. Vă rog. Mai aveți ceva de completat la amendament? Nu mai aveți, probabil. Corect, am înțeles.

 

Domnul Dan Brudașcu:

Am și eu o nelămurire, că sunt greu de cap.

Domnul Constantin Niță:

Vă rog. Îmi pare rău, eu știu că sunteți ușor de cap.

Domnul Dan Brudașcu:

Sunt mai greu de cap, domnule președinte.

Noi am votat inițial un punct de vedere al inițiatorului, respectiv al Ministerului Administrației și Internelor, prin care defineam ceea ce discutăm noi drept poliția comunităților locale. Păi, dacă este așa...

Domnul Constantin Niță:

Nu, nu am votat așa ceva.

Domnul Dan Brudașcu:

Dacă este așa și...

Domnul Constantin Niță:

Am tranșat acest lucru, domnule deputat, prin vot. A rămas "poliție comunitară". Vă rog să fiți "..

Domnul Dan Brudașcu:

Regret că nu ați acceptat un punct de vedere al ministerului, pentru că nu putem... Care poliție comunitară? Poliție europeană? A cărei comunități

Domnul Constantin Niță:

Da. Haideți că este definită, vă rog. Da. Bun.

Trecem la alineatul 2 al art.1. Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți observații? Amendamentul domnului deputat Marcu a fost preluat în alin.2. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă rog să votați. Vă mulțumesc. Adoptat.

Alin.3, de asemenea, comisia n-a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu sunt. Adoptat. Sensul este același cu ce spuneți dumneavoastră. A fost preluat aici.

Domnule, dacă vi s-a preluat aici, de ce să... Doriți să vi-l supun votului.

 

Domnul Marcu Tudor:

Dacă sensul este același, vreau să știu...

Domnul Constantin Niță:

Sensul este același cu ce spuneți dumneavoastră. Păi, citim împreună, domnule deputat.

La art. 2 alin.1, de asemenea, comisia propune modificarea textului Senatului. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu aveți, votat în unanimitate.

Alin. 2 și 3, de asemenea, comisia n-a avut observații. Votat în unanimitate.

Titlul Capitolului II, dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.4. Comisia n-a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu sunt. Alin.1 vorbesc. Votat în unanimitate.

Alin.2, dacă sunt observații la alin.2? Comisia propune modificarea alin.2. Da, vă rog să-l susțineți, domnule deputat.

Domnul Marcu Tudor:

E bună graba, dar măcar să trecem peste ele cât de cât, să nu se vadă că le-am omis. Eu nu vreau să se omită acesta, pentru că el, socotesc eu, art.4 alin.1, introdus de mine și care sună așa: "Poliția comunitară se înființează prin hotărâre a consiliilor locale ale municipiilor, sectoarelor municipiului București, orașelor și comunelor, după caz, și se subordonează acestora."

De ce vă spun aceasta, deoarece subordonarea față de președinții consiliilor județene sau primarilor este subordonarea unei instituții față de un singur om, ca și cum ar fi un ministru.

Nu știu cum e în alte țări, vă spun că eu am aici toată materia pe care mi-a dat-o pentru studiu domnul Mircea, nu am găsit aproape deloc paralelisme între țările pe care le-am luat în studiu în privința acestei poliții. Nu am putut să ne facem o părere. Este atât de mare diversificarea în funcționare a acestor poliții, încât nu ne poate crea o idee diriguitoare. Și, ca atare, nu știm de unde a venit neapărat, neapărat să le dăm la primari. Eu socotesc că primarii sunt persoane importante, totuși nu sunt miniștri, poliția se subordonează unui ministru, dacă nu, unei instituții. Instituția aceea este consiliul local al orașelor, comunelor, municipiului București și așa mai departe. Susțin ca să nu mai iasă încurcături în disputele care se creează între primari și consilieri sau pur și simplu să facă primarul, abuziv, la un moment dat, ce vrea el, că e totuși un singur om, iar democrația către care tindem ne poate duce la gândul că mai bine controlează, structurează, îndrumă activitatea un consiliu decât un om. Aceasta am vrut să spun. Vă rog să aprobați textul meu.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ion Oltei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Consiliul local este legislativul localității respective. Deci adoptarea hotărârilor de către consiliul local sunt aduse la îndeplinire de către primar. Dacă primarul nu-și îndeplinește atribuțiile în ceea ce privește poliția comunitară, consiliul local îl trage la răspundere pe primar căruia i se subordonează această poliție. Nu putem să subordonăm un serviciu public de interes local și privat unui organism cum este consiliul local. Deci, vă rog să rămână subordonare strictă persoanei care este primarul.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Da, stimați colegi, am votat varianta comisiei. Domnul Marcu.

Domnul Marcu Tudor:

Numai 10 secunde. Deci, să ne lămurim măcar, poate votăm în cunoștință de cauză.

A zis domnul Oltei un lucru deosebit. O instituție locală n-o putem subordona unui consiliu local. S-a bâlbâit, nici n-a știut de ce nu, ci unei persoane. E o logică aici? Eu zic că nu e. De ce să nu putem? Ba chiar foarte bine putem. Aceasta este esența democrației, că altfel ajungem iar la o dictatură locală, mică, acolo, cum s-a întâmplat în primării. Nu dau exemplu. Pentru viitoarea guvernare sau cealaltă, în primăriile din București sau din alte orașe, nu eram noi împotriva abuzurilor făcute de un primar? Cine și ce-i zicea? Nu începea cu procese, cu ce...

Domnul Constantin Niță:

Au trecut 10 secunde.

Domnul Marcu Tudor:

Imediat. Am terminat. Consiliul local subordonează o instituție locală și nu un om subordonează o instituție locală. Aceasta este esența democrației. Eu așa înțeleg. Argumente nu am avut, de ce să nu fie așa.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Argumentul este clar, domnule deputat. Primarul execută hotărârile consiliului local.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Marcu.

Cine este pentru? 21 de voturi.

Voturi împotrivă? Vă rog să votați. 42 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere. Amendament respins.

Art.4 alin.2, comisia propune modificarea acestuia. Aveți un amendament, da? Vă rog.

Domnul Gheorghe Dinu:

Din păcate, s-a strecurat o mică greșeală aici, pentru că noi, la comisiile reunite, am votat altceva. A fost amendamentul meu în care am cerut ca: La nivelul municipiilor, sectoarelor, municipiului București, orașelor, comunelor, poliția comunitară se organizează ca serviciu public fără personalitate juridică" și toți membrii, cei care am fost prezenți atunci, am fost de acord, "în cadrul aparatului propriu al consiliului local, în condițiile legii."

Justificare: bugetul acestui serviciu, că el funcționează ca direcție, serviciu, birou sau compartiment în subordinea primăriei, este constituit sau se rupe din bugetul comunității. Deci, primarul și, respectiv, consiliul local îi dă buget acestui serviciu public. El este prezent la ordine, la analiză operativă în cadrul primăriei, la dispoziția primarului. Acesta este, de fapt, sensul legii. Ca acest serviciu, această direcție să fie în subordinea primarului, aproape de cetățean și ca primarul să-și ducă la îndeplinire una din atribuții, conform Legii nr.215 - apărarea securității cetățeanului, ordinii și liniștii publice. Deci atâta timp cât bugetul se dă din bugetul local, atâta timp cât primarul coordonează și supraveghează activitatea acestei poliții comunitare, este normal ca să nu aibă personalitate juridică. Altminteri, se duce undeva într-un birou în centrul orașului, are ștampilă, încheie contracte cu fel de fel de alte instituții sau, știu eu, pe cine mai dorește el să păzească și la un moment dat vine la primărie și cere, domnule, dă-mi bani pentru că mie îmi trebuie să-mi măresc numărul de salariați, iată, pentru că sunt obligat că am făcut și eu niște contracte. Deci este clar: dacă dorim, într-adevăr, să punem această poliție comunitară în subordinea primăriei, trebuie să o facem fără personalitate juridică, într-adevăr, în subordinea primăriei.

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Problema personalității juridice nu are nici o legătură cu subordonarea, ca să vă liniștesc de la început. Problema personalității juridice are legătură însă cu altceva, cu unul dintre atributele ei fundamentale care este patrimoniul. Or, eu nu pot să confer patrimoniu decât unei structuri cu personalitate juridică și acestei structuri trebuie să-i confer acest patrimoniu.

În al doilea rând, personalitatea juridică îmi permite să închei acte juridice civile în nume propriu, atribuție ce deja am definit-o în articolele anterioare. Problema este alta. Pentru prima dată se pune foarte acut în evidență diferența între textul Senatului și textul adoptat de comisie, diferența între instituție și serviciu. Concepția Senatului, care este corectă aici, este că ne aflăm în prezența unei instituții publice. Pentru că prin aceasta îi marcăm și autoritatea și structura și subordonarea. Pentru aceea, amendamentul comisiei care spune că e vorba de serviciu public, solicit să fie respins, menținând textul Senatului.

Domnul Constantin Niță:

Da. Comisia, vă rog. Domnule deputat Oltei, vă rog să vă expuneți punctul de vedere.

Domnul Ion Oltei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La articolul anterior, noi am votat deja și am definit ca "serviciu public de interes local și privat," deci ar trebui să revenim la ce am făcut anterior, ceea ce nu mai putem. Este adevărat că domnul Dinu are dreptate, a fost o greșeală de redactare, s-a hotărât în cele două comisii ca să fie definită ca serviciu fără personalitate juridică.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Ar fi bine să expuneți tot articolul pentru stenogramă pentru modificare, ca să fie corect punctul de vedere. Deci: "La nivelul municipiilor, sectoarelor..., Poliția comunitară se organizează, după caz, ca serviciu public fără personalitate juridică..."

Domnul Ion Oltei:

"...fără personalitate juridică (direcție, serviciu, birou și compartiment) în cadrul aparatului propriu al consiliilor locale, în condițiile legii".

Domnul Constantin Niță:

Corect. Bun.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Iertați-mă, la articolele următoare și v-aș ruga să mergeți pe corelare, vorbiți despre preluarea patrimoniului Corpului gardienilor publici. Păi, un serviciu fără personalitate juridică nu preia nimic și atunci cu chestia asta cu prelucrarea ați rămas în balon cu toată povestea. Asta este problema juridică, nu administrativă.

Domnul Constantin Niță:

Consiliul local are personalitate juridică și poate să aibă în subordine...

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Iertați-mă, în această lege pe care vreți să o votăm și eu vreau să o votăm acum, spuneți că patrimoniul se preia de către Poliția comunitară. Acum schimbăm toată legea și toată filozofia acestei legi? Ca orice femeie frumoasă, orice lege are filozofia ei și dacă nu-i urmărești firul, s-ar putea să aibă gânduri amestecate despre tine.

Domnul Constantin Niță:

Inițiatorul, vă rog frumos să ne scoateți din impas.

Vă rog, domnule Coifan.

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Aș vrea totuși să fac o precizare. Art.21 din lege spune că: "Patrimoniul Corpului gardienilor publici care sunt instituție publică la ora actuală se preia conform legii de către consiliile județene, respectiv de către Consiliul general al Municipiului București care au obligația de a repartiza, în termen de 90 de zile, autorităților administrației publice locale în cadrul cărora se înființează poliția comunitară." Or, asta înseamnă că totul este OK. Deci poate să fie serviciul public fără personalitate.

Domnul Constantin Niță:

Corect. Bun. Supun votului dumneavoastră alineatul...

 

Domnul Marcu Tudor:

Amendamentul meu nu-l discutăm?

Domnul Constantin Niță:

Care amendament? Vă rog să-l prezentați.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule președinte, vă mulțumesc. După cum observați, eu nu mai exprim punctul de vedere al comisiei, deoarece am foarte multe amendamente și ar însemna să fiu subiectiv. M-am retras în dreapta ca să-mi pot susține amendamentele.

Nu sunt de acord cu ce spune domnul Oltei că a hotărât comisia, dar parcă nu-mi vine să-mi impun punctul de vedere apărându-mi un amendament propriu în numele comisiei. Iată, și aici am un astfel de amendament în care vreau ca subordonarea aceasta sau locul în care se înființează poliția comunitară locală, eu în continuare așa o denumesc, mie mi se pare mai corectă, în cadrul aparatului propriu al primăriilor și nu al consiliului local. Deoarece nu ați fost de acord ca subordonarea să se facă consiliului local în cadrul căruia ziceți acum să funcționeze și ați făcut o struțo-cămilă prin votul anterior, subordonăm primarului, dar, de fapt, funcționează în cadrul consiliului, eu revin acum și repar struțo-cămila, măcar să rămână struțo, cum ați vrut dumneavoastră și să spun: i se subordonează primarului și, ca atare, să fie înființată în cadrul aparatului propriu al primăriilor. Este amendament, art.4 alin.2. Parcă prevăzusem brambureala care se naște. Eu vă asigur că nici unul nu suntem clari cu legea asta. Nici noi care am muncit pe ea zile în șir, darămite acum să vă convingem pe cele 8 rânduri goale să voteze cu mine. Vorbesc la pereți. Iar ceilalți, mai mult, nici nu înțeleg bine, că nici noi nu înțelegem bine.

Eu vreau însă să vă lămuriți cât de cât că vrem să iasă bine. Ați vrut, încă o dată, să fie subordonată primarului, lăsați-o la consiliul local al primăriei, ca să poată să aibă structură. Măcar să facă treaba până la capăt.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc. O să supun votului dumneavoastră propunerea comisiei, după care amendamentul domnului deputat.

Cine este pentru amendamentul comisiei? Vă rog să votați. 53 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

Votat textul comisiei.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Marcu Tudor.

Cine este pentru?

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Am spus și în comisie, consiliile locale nu au aparate proprii. Ziceți-le ce vreți, cum vreți, dar nu le ziceți aparate proprii, că n-au.

 

Domnul Marcu Tudor:

Dar, cine are domnule?

 

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Primarul?

 

Domnul Marcu Tudor:

Iată domnilor, nu știm...

Domnul Constantin Niță:

Domnule secretar de stat, domnule Alexandru, vă rog să precizați exact, aici că nu știu ce ați discutat dumneavoastră în comisie, stimați colegi.

Vă rog frumos.

Domnul Alexandru Mircea:

Domnule președinte,

Punctul de vedere al Guvernului cu privire la textul, în general, inclusiv la acest articol 4 alin.2 este cel care a fost preluat de Senat, pentru că Senatul n-a făcut nici un amendament. Deci eu susțin varianta Senatului. Este încă corectă observația, o susțin eu, însă în comisie s-a deliberat, s-a discutat foarte mult și am convenit că este corectă varianta de la alineatul 2, deci acest amendament unde se specifică ambele comisii. Numai că, este corectă aprecierea și știu că s-a discutat în ambele comisii că aparatul propriu este al primăriei nu al consiliului local.

 

Domnul Marcu Tudor:

Atunci cum zice aparatul propriu ".. în comisie...

Domnul Alexandru Mircea:

Păi, așa văd că s-a consemnat aici.

Domnul Constantin Niță:

Vă rog să discutați cu comisia și să ne spuneți un punct corect.

 

Domnul Marcu Tudor:

Sunt de acord să votați și propunerile Opoziției.

 

Domnul Alexandru Mircea:

Aparatul propriu al primăriei...

Domnul Constantin Niță:

Dar cine a spus, că ați avut destule.

Domnule secretar de stat, vă rog să vă consultați cu comisia pentru un punct de vedere corect.

 

Domnul Radu Stroe:

Domnule președinte, dați o șansă acestei legi, că este o aiureală până acum, ascultați ce vă spun eu.

 

Domnul Marcu Tudor:

Nu e bine așa...

 

Domnul Radu Stroe:

Aveți dreptate, tragedia e că Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a votat în unanimitate acest proiect de lege.

Domnul Constantin Niță:

Toată lumea este de acord: fără aparat propriu, deci fără personalitate juridică, în condițiile legii, în cadrul consiliului local. Corect, fără aparat propriu. Toată lumea este de acord cu această chestiune, da? Votat în unanimitate, fără acest amendament.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Marcu.

Cine este pentru? Eram în vot. Vi-l retrageți. Vă mulțumesc.

La alin.3, comisia n-a avut observații.

Aveți un amendament. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Radu Stroe:

Domnilor colegi, eu am depus un amendament la art.4 alin.3 și pentru a nu vă reține foarte mult, am să vă spun că diferența față de textul comisiei, eu am spus doar atât că: "Nivelul de organizare, structura organizatorică și categoriile de personal se stabilesc anual de consiliile locale". În timp ce textul comisiei venea și spunea așa: "Nivelul de organizare, structura organizatorică și categoriile de personal se stabilesc anual de consiliile locale cu consultarea unităților teritoriale ale poliției române, în funcție de bugetul alocat, numărul populației, întinderea fiecărui municipiu, oraș, comună etc." Dați, vă rog, dacă vreți să dăm competență și autonomie, lăsați-o la mâna consiliului local, fără să mai introducem poliția în text, fără să mai introducem alte elemente.

Vă mulțumesc.

Domnul Marcu Tudor:

Domnilor colegi,

Nu vreau să fac prea multe divagații, dar iată că parcă era mai bine să trimitem din nou la comisie, să o mai pritocim puțin, indiferent cine s-a angajat să o facă. Ea tot intra până la mijlocul lui noiembrie sau sfârșitul lui noiembrie, că-i acordasem 60 de zile acolo, nu muream de ea, dar acum ne încurcăm și noi aici, uite, cu tot felul de minuni.

Eu vreau să vă susțin amendamentul meu, art.4 alin.3, în care am introdus cuvântul "facultativ", deoarece este o dispută mai mare care nu s-a tranșat, de fapt, până acum în privința obligativității tuturor structurilor care au în obiectiv pază sau au arme asupra lor sau ordine publică sau mai multe astfel de atribute, care sunt oarecum paralele cu atributele poliției, ca această poliție să aibă un cuvânt de spus definitoriu asupra acestor structuri. Eu am zis, și sunt militar bătrân și știu ce înseamnă să ții arma asupra ta, că asupra modului de întrebuințare a armamentului, de păstrare, de reparare și alte competențe pe care le are poliția în acest domeniu, poliția să aibă un cuvânt definitiv. Dar, numai asupra acestei ramuri din activitatea celorlalte structuri dinafara poliției care dețin armament și, ca atare, am zis că acea structură, organizare și personal se stabilesc anual de consiliile locale cu consultarea facultativă a poliției; pentru că dacă-i dau fără cuvântul "facultativ" oblig organele locale să stea întotdeauna în subordinea poliției, într-un fel sau altul. Subordine, pe care eu o consider a fi corectă numai în privința mânuirii armamentului, nu și a structurii, nu și a personalului, nu și a misiunilor, nu și a controlului și a tuturor celorlalte care sunt atribute pur și simplu ale consiliului local. De aceea, am introdus cuvântul "facultativ". Ca să fie clar, că poliția nu poate dicta unde și cum vrea asupra oricărui fenomen, paralel cu fenomenul poliției.

Sper că m-ați înțeles și nu vreau să diversific mai mult disputele foarte mari care se află între aceste structuri, atât la înființarea corpului gardienilor publici, cât și la celelalte, în raport cu competențele poliției asupra lor.

Vă mulțumesc. Lăsați "facultativ" că e mai bine, vă spun și nu fiți așa reticenți la ce spun, că nu spun pentru mine, nu eu voi conduce aceste structuri, nu sunt nici primar, la urma urmei... Spun pentru cei care sunt acolo, în județ, în locale și trebuie să fie clar cum funcționează, aveți și dumneavoastră primari, avem și noi și toată lumea și nu vrem să fie o brambureală în aceste atribute.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Borbély László:

Domnule președinte, cât timp am fi avut o poliție comunitară obligatorie peste un anumit număr de locuitori, așa cum era în proiectul venit de la comisie cu raportul de acolo, atunci am fi putut, eventual, să ne gândim că ar trebui ca unitar, peste tot să se accepte anumite barem-uri și însăși poliția care este totuși o instituție competentă să-și spună cuvântul.

Dar, din moment ce la nivelul tuturor comunelor am lăsat la latitudinea consiliilor locale să aibă sau să nu aibă o astfel de poliție, păi, dacă poate să nu aibă, de ce să vină poliția și să zică: "Dar dacă ai, să știi că trebuie să ai atâția oameni". Atunci va zice: "Bine, nu am", și pentru asta are dreptul. Deci, este ilogic. Intervine o problemă de logică în momentul acesta, din moment ce s-a eliminat obligativitatea înființării acestor poliții la nivel de comună.

Domnul Constantin Niță:

Vă rog să vă prezentați.

Domnul Marius Iriza:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

La acest articol, cu alin.3, eu cred că în textul trecut de comisie este restrictiv, în condițiile în care noi am considerat că în Consiliul local se stabilește nivelul de organizare, structura organizatorică și categoriile de personal care se stabilesc de consiliile locale.

Dacă eu vin și cer consultativ, facultativ poliției, care oricum face parte... comandantul poliției face parte din acele consilii, comisii locale, dar nici nu trebuie să decidă ei.

 

Domnul Tudor Marcu:

Categoric!

Domnul Constantin Niță:

Vă rog să vă spuneți punctul de vedere și nu intrați în dialog cu sala.

Domnul Marius Iriza:

Deci, susțin să votați amendamentul de la alin.3, în forma următoare: "Nivelul de organizare, structura organizatorică și categoriile de personal se stabilesc anual de consiliile locale", în condițiile în care noi, cu un articol mai sus, am considerat că nu dăm personalitate juridică acestor structuri. Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Domnule deputat Oltei, vă rog, comisia, care este ...?

Domnul Ion Oltei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea să fac următoarele precizări, în primul rând la amendamentul domnului Radu Stroe și al domnului Iriza Marius: am considerat că în textul articolului este bine să definim toate situațiile care trebuie luate în calcul atunci când se organizează poliție comunitară, pentru ca să nu ajungem în situația ca, astăzi, un Consiliu local cu primar să organizeze această structură și mâine să constate că nu are bani și să-i dea afară. Deci, noi vrem să prindem toate aceste situații privind modul de ... amendamentul domnului Marcu...

Nu putem să fim de acord să introducem noțiunea de "facultativ", pentru că noi și în Legea de organizare și funcționare a Poliției Române, și în Legea de organizare și funcționare a societăților de pază am băgat ca aceste planuri ale lor sunt avizate de organul de poliție. Și atunci la această structură trebuie să introducem, în mod obligatoriu, pentru că există niște planuri de cooperare și colaborare între ei pentru situațiile diverse în care ei își desfășoară acțiunea.

În aceste condiții, dacă nu se dă avizul, nici planurile acelea de cooperare și coordonare nu pot fi puse cap la cap, și deci riscăm ca la o misiune oarecare să se împuște unii pe alții. Și atunci este normal să dea acest aviz poliția pentru organizarea și funcționarea planurilor poliției comunitare. Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Domnule deputat Marcu, trebuia la comisie să lucrați mai bine articolele, și nu aici în plen să întrerupeți.

Domnul Tudor Marcu:

Primele articole și la noi a fost dificil de discutat, după aceea nu mai sunt grele. Însă acestea sunt esența lor.

Iată de ce intervin: am vrut poliție locală, și nu poliția Ministerului de Interne, care are o poliție separată.

Prin acest aviz am anulat esența legii, de a înființa o poliție autonomă locală.

Avizul pe care l-a dat greșit - de aceea se și desființează corpul gardienilor publici - nu poate fi invocat ca un argument pentru că se desființează și vrem să facem unul local, care nu mai are legătură cu cel anterior. Și ca atare nu vreau subordine la Ministerul de Interne, care automat prin acel aviz își va subordona într-un fel sau altul direct (mai mult decât indirect) aceste poliții locale.

Asta vreți? Nu aveți argumente să spuneți de ce. Că se pot corela planurile! Doamne ferește, se pot corela în permanență. Au împreună în Consiliul acela local un reprezentant, dar nu-i dau aviz. Știți ce înseamnă aviz? Aviz înseamnă: "de acord! faceți așa". Aceea este subordonare. Or primarul nu poate să facă ce dorește Consiliul local cu acest corp al poliției comunitare locale, pentru că este tributar, este subordonat - să zic - dacă nu intereselor, măcar unor anumite concepte ale poliției.

Eu socotesc că tributar poate fi numai la folosirea armamentului. Nu sunteți militari și nu știți ce dispută este între dânșii. Domnul Oltei se preface că nu înțelege. Disputa este de ani de zile. Poliția dorește să subordoneze tot ce mișcă în jur. Și S.R.I.-ul și toate celelalte structuri, în anumite concepte, în anumite nuanțe.

Noi nu vrem asta, măcar la această comunitate. Asta vreți? Asta aveți! Luați-l "facultativ" sau "definitoriu" de drept și obligatoriu. Că dacă nu spun facultativ, este obligatoriu. Se subordonează din nou poliției. Și atunci de ce o mai scot de acolo? Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Domnule deputat, nu ne mai certați așa! Vă rog eu frumos!

Domnul Tudor Marcu:

Vă rog să mă iertați. Am explicat de mai multe ori, și doamnei Paula Ivănescu o dată, eu am o deficiență de auz și de acolo din sală când îmi ajunge la ureche eu aud mai puțin dacă vorbesc încet. Nu este nici o replică. Și, de altfel, mă știți, că eu așa vorbesc tot timpul. Am o problemă cu auzul. Aud mai greu. Sunt transmisionist, am avut căștile pe urechi o groază de ani și mi s-a afectat auzul. Mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc și eu.

Eu vă supun să votăm textul comisiei, ca să închidem aceste dezbateri, pentru că nu-și mai au rostul.

Deci, vă supun votului dumneavoastră art.4 alin.3 în varianta comisiei.

Cine este pentru? Vă rog să votați. 36 de voturi pentru.

Împotrivă? 21 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Votat varianta comisiei.

La art.5 alin.1, comisia, de asemenea, propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat.

La art.5 alin.2, vă rog, de asemenea, comisia propune modificarea acestuia.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat alin.2 al art.5.

La art.6, alin.1, pct.a), comisia modifică acest punct.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

La pct.b), comisia nu a avut observații. Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți.

Votată varianta comisiei.

La pct.c), comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

La pct.d), de asemenea, comisia propune modificarea. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Art.6, alin.2, de asemenea, comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Art.7, comisia propune eliminarea acestuia. Dacă sunt observații. Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Titlul Cap.III, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat titlul Cap.III.

Art.8, alin.a), comisia propune modificarea acestuia.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Alin.b), de asemenea, comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat alin.b) în varianta comisiei.

Alin.c), dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta Senatului.

Alin.d), comisia propune modificarea. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Alin.e), de asemenea, comisia propune modificarea. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Alin.f), g), h), i), j), k), comisia nu a avut nici un fel de observație. Dacă aveți dumneavoastră? Până la j), dacă aveți observații? Nu aveți.

Votată varianta Senatului.

Alin.k). Domnul deputat Leonăchescu are observații. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

În mod logic, după lit.j) ar urma să propunem, și fac acest lucru, o nouă redactare sub litera k) a următorului text: "Controlează starea surselor publice și private de apă potabilă și semnalează cazurile de poluare accidentală sau provocată". Și atunci, ceea ce urmează se repoziționează în consecință.

Este nevoie de o asemenea prevedere, și este bine să între și sub vizorul poliției comunitare, pentru că problema stării surselor de apă potabilă, pe măsură ce densitatea în localitățile noastre crește, devine fundamentală. Degeaba controlăm alte elemente, cum este la lit.j) "gestionarea deșeurilor menajere în localitate", dacă nu ne orientăm și către sursele de apă potabilă. Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Comisia, vă rog, punctul de vedere.

Domnul Ion Oltei:

Vă mulțumesc.

Domnul profesor Leonăchescu are perfectă dreptate, dar trebuie să ținem cont că noi avem o poliție de mediu care se ocupă de această problemă. Și atunci nu putem să băgăm poliția comunitară să îndeplinească atribuțiile poliției de mediu. Altcumva, or să se întâlnească pe traseu și n-or să aibă ce să facă sau nu mai știm cine răspunde și cine dă soluții și cine sancționează. Poliția de mediu care are și personalitate juridică poate să ia cele mai aspre măsuri împotriva celor care afectează într-un fel sau altul sursele de apă. Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Domnule profesor Leonăchescu, mai aveți ceva de spus? Vă rog.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Sunt foarte mulți factori interesați în problema surselor de apă potabilă, inclusiv Inspectoratul igienico-sanitar al județului, prin organele din teritoriu, și organele de mediu, și poliția, și structuri civile ș.a.m.d., inclusiv ong-urile. Dar dacă am atacat această problematică la lit.j) și ne ocupăm de probleme de deșeuri, iată controlează modul de organizare, de depozitare a deșeurilor menajere, industriale etc., automat trebuie să le dăm în sarcină ceva similar și în domeniul surselor de apă potabilă, pentru că de problema deșeurilor menajere sau industriale se ocupă și factorii de mediu.

Deci, argumentul dumneavoastră nu este suficient, pe câtă vreme propunerea mea vine în sprijinul protejării populației. Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Domnule profesor, dumneavoastră trebuia să faceți un amendament, știți foarte bine, și din acest motiv ...

Eu vă supun votului pct.k) în varianta comisiei. Este corect să votăm întâi varianta comisiei.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Deci, votată varianta comisiei.

Domnule profesor, doriți să votăm încă o dată.

Vă rog să votați.

Cine este pentru varianta comisiei? Mâna sus. Mulțumesc.

Încă o dată, și dumneavoastră vă rog să numărați voturile.

Cine este pentru? Varianta Senatului, domnule profesor. Comisia spune că e nemodificată.

Deci, votată lit.j), k) în varianta Senatului.

Vă rog, domnule profesor, dar pe scurt.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Domnule președinte,

În Biroul permanent am discutat că putem interveni și în plen la aceste trei legi: Poliția comunitară și legile electorale. Aceasta pentru că ritmul de elaborare a rapoartelor în comisie a fost așa cum știți; nu s-au putut discuta în profunzime sub toate aspectele, și eu insist pe amendamentul absolut nou pe care l-am făcut, în condițiile hotărârii Biroului permanent. Eu nu ies din hotărârea Biroului permanent.

Dar dacă vreți să trecem peste sursele de apă potabilă, să le dăm altora în gestiune, iar poliția noastră comunitară să nu se oprească la ele, facem o imensă greșeală, pentru că, pe timp de noapte, poliția comunitară are sub control localitatea. Poate observa dacă cineva aruncă noxe într-o fântână de apă potabilă și poluează și chiar provoacă mari necazuri.

Este un amendament nou, care nu înlocuiește alte amendamente. Nu există altceva în loc.

Domnul Constantin Niță:

Am înțeles, domnule profesor.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

În această suită de sarcini, insist, e bine să se ocupe de apa potabilă și poliția comunitară.

Domnul Constantin Niță:

Supun aprobării propunerea domnului profesor Leonăchescu.

Cine este pentru? 11 voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să votați. 31 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Ce s-a întâmplat?

 

Domnul Tudor Marcu (din banca comisiei):

Am numărat și eu, și nu-i așa. Ori nu votează, ori ...

Domnul Constantin Niță:

Păi, 13 ... 30 am spus, domnule, nu 40.

Domnule profesor, 17 mi-ați spus, și 30 am spus domnule ... Supunem la vot încă o dată dacă doriți. Îi acuzați pe colegii dumneavoastră, domnule deputat Marcu.

Domnul Tudor Marcu (din banca comisiei):

Poate nu votează, asta este altceva, dar dacă nu votează, nu-i numărați.

Domnul Constantin Niță:

Supun încă o dată votului.

Cine este pentru amendamentul domnului profesor Leonăchescu, domnului deputat Leonăchescu? 21 de voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să votați. 24 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Amendamentul a căzut.

La lit.l) comisia propune modificarea acestui punct. Dacă sunt observații?

Votat varianta comisiei.

La lit.m), n), o), p), comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți.

Votată varianta Senatului.

Art.9, alin.1 și 2, comisia nu a avut observații. Dacă aveți dumneavoastră?

La alin.1 și 2, poftiți domnule Dinu.

Domnul Gheorghe Dinu:

Aș vrea ca la amendamentul acesta să nu se voteze politic, altminteri facem tot o lege politică. Susțin să ieșim din zona politicului. Textul inițial spune așa: "Organizarea și executarea activității de pază a bunurilor și asigurarea ordinii publice, strategie, se fac pe baza unui plan de pază".

Planul de pază și ordine publică se propun, am propus eu vizavi de ceea ce a propus Guvernul, să se propună de primar și să se aprobe de Consiliul local, cu avizul de specialitate al Direcției generale de poliție. De ce? Pentru că planul acesta de pază al unei localități este o acțiune foarte importantă. Atâta timp cât el se plătește de la bugetul local (vorbesc de poliția comunitară, e plătită de la bugetul local) trebuie să fie privit ca un act normativ extrem de important. El nu poate avea forma unui act obișnuit care se bagă în mapa primarului, primarul pune o ștampilă acolo și dă cu o semnătură. Acest plan trebuie să fie supus dezbaterii Consiliului local. Numai așa se va putea face față unui plan, într-adevăr, în care cei "n" consilieri locali să fie și ei în cunoștință de cauză de ceea ce trebuie să se facă legat de paza comunității.

Deci, programul sau amendamentul meu la art.9 alin.2 "Planul de pază și ordine publică" se propun de primar și se aprobă de Consiliul local ca fiind un act extraordinar de important. Mulțumesc.

Vă rog, comisia, la art.9, alin.1.

Domnul Ion Oltei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Planul de pază este un document care trebuie întocmit de un specialist. Haideți să ne gândim că avem primari și avem consilieri care au fost soldați în armată sau au făcut armata cine știe pe unde, pe la Diribau. Cum să poată să întocmească primarul un asemenea document? Documentul se întocmește de specialiști și se aprobă de cel care subordonează structura respectivă. Și acesta, am votat mai devreme, este primarul. Dacă lui i se subordonează, el trebuie să aprobe documentul. Este foarte clar. Mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Vă rog, domnule deputat Dinu.

Domnul Gheorghe Dinu:

Domnule coleg, eu n-am spus că planul acesta se întocmește de către primar, că nu se întocmește de primar. Este clar că nu se întocmește de către primar. Se întocmește de către șeful acela pe care îl punem director, șef de serviciu al Corpului poliției comunitare, dar ca instrument sau ca act normativ care se supune unei dezbateri și unei aprobări, acest plan se propune de către primar Consiliului local, ca unitate abilitată să voteze ceva vizavi chiar și de o contribuție financiară pe care o dă bugetul local la plata acestor oameni, a poliției comunitare. Asta am vrut eu să spun, nu că-l întocmește nu-știu-cine, funcționarul, primarul ... care întocmește un plan de pază. Vorbim de mersul juridic al aprobării acestui act normativ extrem de important pentru comunitate. (Discuții la masa prezidiului).

 

Domnul Tudor Marcu:

Domnule președinte,

Ascultați puțin amendamentul.

Domnul Constantin Niță:

Vă rog.

Domnul Tudor Marcu:

Trec de la alin.2, amendamentul meu, la alin.1 deoarece acolo îi este locul, pentru că este mai bine așa. Și atunci zicem că, din punctul meu de vedere, planurile de pază și ordine publică să se aprobe de primari cu avizul consultativ - zic eu - al poliției locale. Și comisia mai introduce după aceea încă un cuvânt, cine îl face, ca să fim egali cu noi înșine, să știe cine face, cine controlează, cine aprobă. Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Deci, la alin.1 trebuie să finalizăm cumva. Vă rog să propuneți varianta finală pentru stenogramă și pentru a-l supune votului.

Domnul Ion Oltei:

Domnule președinte,

Lucrurile se complică. Am explicat mai devreme că, prin Legea de organizare și funcționare, poliția are și atribuții. Dacă eu bag acum "consultativ" aici, deci numai aviz de specialitate consultativ al poliției locale. Eu nu pot să fiu de acord în numele comisiei cu noțiunea de "consultativ", pentru că încălcăm cealaltă lege, care o avem votată de doi ani: Legea de organizare și funcționare a Poliției Române. Aceasta spune că dă avizul pentru societățile de pază, pentru ...

Domnul Constantin Niță:

Așa este.

 

Domnul Tudor Marcu:

Aviz consultativ.

Domnul Ion Oltei:

Nu aviz consultativ, ci aviz de specialitate. Și atunci vă propun: "Planurile de pază și ordine se aprobă de primari cu avizul de specialitate al poliției locale".

Domnul Constantin Niță:

Domnilor, am trecut la alin.2, fără să-l votăm pe alin.1.

Eu trebuie să supun colegilor ceea ce a propus comisia.

 

Domnul Tudor Marcu:

Vreau să-l completez pe alin.1.

Domnul Constantin Niță:

Păi, completați-l pe alin.1, că nu merge.

La alin. 1: "Organizarea și executarea activității...". Alin. 1 rămâne așa cum este.

Supun aprobării art. 9 alin. 1, în varianta inițială.

Cine este pentru? Vă rog să votați. Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Dacă sunt abțineri? Nu sunt.

Votat.

La alin. 2, cu observația făcută: "Planurile de pază și ordine se aprobă de primari, cu avizul poliției locale" ? Rămâne?

 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

"...de specialitate", pentru că poate să fie individual acolo, să fie locală, într-adevăr, nu să depindă de altul...

Domnul Constantin Niță:

Domnule ministru, vă rog să reglați această chestiune: "consultativ și neconsulativ".

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule președinte,

Am stabilit din capul locului că această poliție comunitară se subordonează primarului, am zis: "aproape exclusiv primarului".

Pe cale de consecință, vă rog să acceptați formula că "Planurile de ordine se aprobă de către "primar", pentru că este persoana care reprezintă autoritatea locală, cu avizul de specialitate" și acceptăm și mi se pare potrivit, "consultativ, al poliției locale", pentru că primarul va răspunde dacă se întâmplă prea multe lucruri și nu a ținut cont de avizul consultativ. Și atunci este și o soluție de compromis, și este și o soluție elastică și flexibilă.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Supun votului dumneavoastră această variantă.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Articolul 9 alin. 3. De asemenea, comisia propune modificarea.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

Titlul Capitolului IV. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat.

La art. 10 alin. 1 și 2 comisia nu a avut observații. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta inițială.

La art. 11 comisia propune modificarea. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta comisiei.

La art. 12 alin. 1 și 2 comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți. Votată varianta Senatului.

Articolul 13 alin. 1 și 2. Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți. Votată varianta Senatului.

Articolul 14. De asemenea, comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți. Votată varianta Senatului.

Titlul Capitolului V. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta Senatului.

La art. 15 alin. 1 pct. a) comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Punctul b). De asemenea, comisia propune modificarea.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Punctul c). De asemenea, comisia propune modificarea.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Punctul d). De asemenea, comisia modifică acest punct. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Punctele e) și f). De asemenea, comisia propune modificarea acestora. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Punctele g) și h). De asemenea, comisia propune modificarea. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votate în varianta comisiei.

La alin. 2 al art. 15 comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți. Votat în varianta Senatului.

La art. 16 comisia propune modificarea. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Márton Arpád Francisc:

Domnule președinte,

Așa cum am anticipat și la dezbaterile generale, există un amendament la poziția 14, depus în numele grupului nostru parlamentar, în care se solicită un alineat 3 la art. 15, în consonanță cu prevederile constituționale, cu prevederile din legile care reglementează activitatea poliției și a administrației publice locale, respectiv cea a instituției funcționarului public, care sună astfel: "În unitățile administrativ - teritoriale în care proporția persoanelor aparținând unei minorități naționale atinge 20% din populație, funcționarii publici din cadrul Poliției comunitare care prin activitatea lor sunt în contact nemijlocit cu populația au obligația să cunoască și limba maternă a minorității în cauză".

Putem porni de la ideea că în Legea funcționarului public există o astfel de prevedere pentru toți funcționarii publici, numai că în această lege există o prevedere conform căreia acești polițiști ar fi funcționari publici speciali, deci ceva ieșit din comun, și s-ar putea să se interpreteze, deși mulți dintre ei, într-adevăr, reprezintă comunitatea, lucrează în sânul comunității, ar fi bine să preluăm acest articol. Toată formularea este deja preluată în foarte multe legi ale noastre, deci nu văd cum ar fi o problemă.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule președinte,

Acest amendament s-a discutat. În principiu suntem de acord. Reglementarea, ca atare, există în Legea privind funcționarii publici. Polițiștii comunitari, angajații poliției comunitare sunt funcționari publici și atât, deci nu sunt funcționari publici cu statut special, ca și polițiștii. Prin urmare, există o reglementare care prevede expres că toți funcționarii publici au această obligație care este prevăzută în amendamentul dumneavoastră. Nu a fost însușit, deci, pentru a evita dubla reglementare, dar reglementarea există ferm, aș zice, și corect în Legea privind funcționarii publici.

Domnul Constantin Niță:

Cred că are dreptate domnul ministru și nu mai trebuie...

Vă declarați de acord cu explicația, da? E-n regulă!

La art. 16, de asemenea, comisia propune modificarea acestuia.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat art. 16 în varianta comisiei.

La titlul Capitolului VI dacă sunt observații? Nu sunt. Votat.

La art. 17 alin. a) comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți. Votată varianta Senatului.

La alin. b) comisia a propus modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta comisiei.

La alin. c), d), e), f), g), h) comisia nu a avut observații. Dacă aveți dumneavoastră observații? Nu aveți. Votată varianta Senatului.

La Capitolul VII dacă sunt observații? Comisia nu a avut observații. Nu aveți observații. Votată varianta Senatului.

Articolul 18 alin. 1. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta comisiei.

La alin. 2, de asemenea, comisia propune modificarea.

Dacă aveți observații? Nu aveți. Votată varianta comisiei.

La art. 19 comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți. Votată varianta Senatului.

Titlul Capitolului VIII. Dacă sunt observații? Comisia nu a avut. Votată varianta Senatului.

La art. 20 comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta comisiei.

La art. 21, de asemenea, comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta comisiei.

La art. 22 comisia propune eliminarea. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta comisiei.

La art. 23 comisia propune modificarea. Vă rog.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este ultimul meu amendament și de mine ați scăpat. V-am zis că cele mai ușoare sunt la sfârșit. Dar acesta este un amendament de esență. Iată de ce. Cum spune textul venit de la Senat? "Drepturile și obligațiile născute din contractele încheiate de Corpul gardienilor publici se preiau de către Poliția comunitară". Este corect, așa și trebuie.

Eu, însă, zic că nu întotdeauna toate contractele, în toate amendamentele, în toate literele lor trebuie obligatoriu să fie preluate de o structură nouă, cu alte atribute. Preluarea acestor contracte trebuie văzută prin lumina, prin prisma acestei legi. De aceea, eu zic că unele dintre contractele încheiate de Corpul gardienilor publici nu trebuie obligatoriu să fie preluate de poliția locală, cu atât mai mult cu cât unele au fost chiar contestate. Eu nu iau toate lacunele existente, probabil, ale unor localități, în contractele poliției Corpului gardienilor publici automat și la Poliția locală. Vreau să "spăl" acele lacune, să le elimin și să fac o poliție nouă, locală, cu structura nouă, cu atribute noi și așa mai departe. De aceea se și transformă Corpul gardienilor publici, că altfel îl lăsam așa și ziceam că este civil.

Și iată cum sună amendamentul meu: "Drepturile și obligațiile care intră în competențele Poliției comunitare, în sensul prezentei legi, reieșite din contractele încheiate de Corpul gardienilor publici, se preiau de către poliția comunitară". Numai contractele acelea care respectă această lege! Altfel, eu nu pot obliga Poliția comunitară să preia lacune ale unor contracte din vechea poliție, Corpul gardienilor publici, și care chiar încalcă această lege. Contravin ei, până la urmă! Nu-l oblig să încalce legea, chiar eu, prin text de lege! Este o aberație!

De aceea, vă rog să înțelegeți cuvintele: "care intră în competențele Poliției comunitare, în sensul prezentei legi, reieșite din contracte", ca fiind ceea ce dorim de la această poliție comunitară.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Comisia, vă rog.

Domnul Ion Oltei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Trebuie să fie foarte clar că acolo unde s-a încheiat un contract, prevederile acestui contract trebuie respectate, indiferent că ne place sau nu ne place.

Deci, dacă am optat că se înființează Poliția comunitară, prin reorganizarea Corpului gardienilor publici, contractele acestuia care se găsesc în desfășurare trebuie respectate.

Tot în textul legii noi, mai devreme, am introdus faptul că Poliția comunitară poate să desfășoare acțiuni contra cost. Deci, acelea care sunt în desfășurare, vrem nu vrem, trebuie să le ducem la îndeplinire.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră varianta comisiei.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 32.

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri?

Votată varianta comisiei.

La art. 24 comisia nu a avut observații. Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți. Votată varianta Senatului.

La art. 25, de asemenea, comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu. Votată varianta Senatului.

La art. 26 comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta comisiei.

La art. 27 comisia propune eliminarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta comisiei.

La art. 28 dacă sunt observații? Comisia nu a avut. Votată varianta Senatului.

La art. 29, 30, de asemenea, comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți. Votată varianta Senatului.

Am parcurs întreaga lege. La votul final, probabil de mâine, o vom vota.

Stimați colegi,

Vă propun să trecem la pct. 2, la întrebări și interpelări. Sper că sunteți de acord cu această chestiune, având în vedere că nu mai avem timp să luăm și celălalt proiect de lege.

Mulțumesc.

Stimați colegi, o singură observație aș avea. Uitați-vă, aici, mi s-a adus la art. 4 alin. 2, v-aș ruga să fiți de acord ca în fraza finală să apară: "în cadrul aparatului propriu de specialitate al consiliilor locale, în condițiile legii". V-aș ruga să fiți de acord cu această observație, la art. 4 alin. 2.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt observații?

Abțineri?

Împotrivă?

Nu sunt.

Votat.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 4 decembrie 2021, 12:14
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro