Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of September 7, 2004
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.113/15-09-2004

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
12-12-2019 (joint)
12-12-2019 (joint)
12-12-2019 (joint)
11-12-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2004 > 07-09-2004 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 7, 2004

  Intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,25.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistați de domnii Tudor Mohora și Nicolae Leonăchescu, secretari.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața!

Începem ședința noastră de astăzi cu intervențiile deputaților.

 
  Napoleon Pop - declarație politică referitoare la Conceptul de modernizare a României promovat de Ion I. C. Brătianu, la 140 de ani de la naștere;

Înțeleg că domnul Napoleon Pop a fost primul venit. De acord să începem cu primul venit?

Urmează domnul Bentu și apoi domnul Baban.

   

Domnul Napoleon Pop:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică se referă la: "Conceptul de modernizare a României promovat de Ion I.C. Brătianu, la 140 de ani de la naștere".

A te apropia de personalitatea intelectuală a lui Ion I.C. Brătianu, mai ales la un moment dedicat operei sale politice, este un act de curaj, pe care nu-l poți face decât cu emoție și cu reînnoită uimire. Ion I.C. Brătianu și-a umit contemporanii, aflați pe cele mai diferite baricade, prin claritatea gândirii și a mesajului său. Acest lucru, reflectând o organizare mintală aproape desăvârșită, a plăcut multora, a fost un factor puternic de atracție pentru marile personalități ale vremii, în implicarea lor politică și profesională la marile sale proiecte naționale.

Constantin Stere, om de înaltă cultură și cu vederi de stânga, după prima întâlnire avută cu Ion I.C. Brătianu, în casa lui Nicolae Gane, consemna în jurnalul său vorba simplă, fără înflorituri, și franchețea cu care și-a prezentat ideile și proiectele, tocmai prin acest fel fiind convingător și credibil.

Fostul prim-ministru I.G. Duca a reușit să dezlege ecuația calității native de om politic a lui Ion I.C. Brătianu, afirmând că, chiar dacă acesta nu se hotăra repede, atunci când lua decizia, ea era extrem de judicioasă și nici că nu putea servi mai bine momentelor cruciale sau situațiilor critice cărora se adresa. De ce? Pentru că, așa cum preciza același fost prim-ministru, Ion I.C. Brătianu era "înzestrat în cel mai înalt grad cu simțul contingentelor, din primul moment îi apăreau în minte toate repercusiunile probabile și posibile ale unui act, examina, reexamina și contraexamina toate urmările lui și nu trecea de la intenție la fapt decât după ce, cântărind toate argumentele favorabile și nefavorabile, foloasele îi apăreau mai puternice, mai determinante decât neajunsurile".

De la bun început trebuie să observăm că modul în care a conceput Ion I.C. Brătianu modernizarea economică a României are o specificitate istorică, înțeleasă inițial mai puțin chiar de liberali. O anumită "întoarcere în urmă" îl putea acuza de îmbrățișarea unor idei socialiste și, implicit, de a i se contesta calitatea de adevărat reformator liberal, însă nu i se poate nega faptul că a înțeles cu adevărat premisele fundamentale ale timpului său, pentru modernizarea țării: respectiv, reforma agrară și reforma electorală.

Ion I.C. Brătianu a dus o luptă extrem de rafinată în realizarea celor două reforme deschizătoare de reînnoirile necesare societății românești. Importanța acestora l-au determinat să afirme că liberalii momentului nu sunt reprezentanții unei clase sociale, ci ai tuturor claselor, reprezentând astfel interesele statului. Pe tărâm economic, a avut de luptat cu marii latifundiari, dar și acestora li s-a adresat cu ideea că PNL nu întreprinde o operă care să genereze "lupte de clase", pentru că și în cadrul acestui partid se regăseau foarte mulți proprietari rurali.

Opoziția conservatorilor l-a făcut să exprime totuși cuvinte grele: "Cu câtă mâhnire trebuie să constatăm că în munca noastră de ridicare a economiei naționale, în munca noastră de încurajare a muncii românești, am întâmpinat nu atâtea greutăți, nu atâtea vrăjmășii din partea străinătății, cât am întâmpinat din partea acelora care trebuiau să ne fie frați de luptă în elaborarea unei opere naționale".

În martie 1905, în Adunarea Deputaților, Ion I.C. Brătianu a sintetizat perspectivele economice ale României într-un adevărat program: "Până când nu vom fi o țară agricolă, industrială și comercială, nu va fi dezvoltarea noastră economică completă și desăvârșită. Când pe lângă bogăția solului stau munții noștri încă neexploatați, când avem la dispoziția noastră petrolul, când invențiunile moderne fac din electricitate și din forțele hidraulice motoare de mâna întâi, chemate să revoluționeze condițiile economice și sociale ale industriei, și când suntem în așa favorabilă situațiune în ceea ce privește căile fluviale și căile maritime, a renunța pentru totdeauna la o dezvoltare industrială ar fi a ne arăta oameni cu orizonturi scurte și care nu-și cunosc menirea pe lume".

Și prin conceptul de dezvoltare economică pe care l-a dezvoltat, luând în considerare toți factorii: munca, capitalul, resursele și tehnologia, Ion I.C. Brătianu a deslușit înalta datorie a omului de stat, spunând că: "Cei mai mulți își închipuie că politica este un fel de distracție, cu foloase și onoruri. Politica este ceva grav, grav de tot! Ai în mână viața și viitorul țării tale!"

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Dumitru Bentu - declarație politică intitulată Noul PSD;

Îl invit pe domnul Dumitru Bentu la microfon, va urma domnul Ștefan Baban.

   

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi, pe care v-o prezint, se intitulează: "Noul PSD".

În ultima perioadă, s-a impus în conștiința clasei politice românești, dar și a societății civile în ansamblul său, o sintagmă cu un real suport existențial: "noul PSD". După alegerile locale, restructurarea partidului, regândirea modului de relaționare cu cetățenii, relansarea și preluarea inițiativei mediatice au fost pilonii complexei acțiuni de prezentare a PSD în această ipostază.

Unul din momentele determinante în propulsarea acestei noi imagini a fost congresul extraordinar din data de 27 august. Precedat de previziuni dintre cele mai "originale", acesta a fost sobru și calm, o expresie a faptului că tensiunile care totuși l-au generat au fost gestionate corect, ba, mai mult, s-au resorbit, și reformarea profundă a formațiunii aflate la guvernare s-a desfășurat și se desfășoară conform proiectului politic aflat în derulare.

În acest context, electoratul a primit mesajele pe care de fapt le aștepta: creștere economică, protecție socială amplificată și eficientă, finalizarea negocierilor pentru aderarea în 2007 la Uniunea Europeană. A fost, de asemenea, trecută proba unității partidului, expresie a maturității acestuia, și prin hotărârea unanimă a celor prezenți de a susține candidatura domnului Adrian Năstase la Președinția României.

Nu au fost nici explozii, nici implozii, nici răfuieli interne, nici reacții imprevizibile ale celor "eliminați" sau "autosuspendați". Luciditatea, calmul și echilibrul s-au transferat și în teritoriu, astfel că posibilul și așteptatul de Opoziție lanț cinematic al tensiunilor interne a rămas gripat.

Semnalul "reformare prin unitate" a fost urmat de imaginea noului PSD, imagine cu adevărat înnoită și care repoziționează partidul în competiția politică dusă, firesc, în special cu Alianța "Dreptate și Adevăr". Oferta politică a PSD a fost lansată pentru o bună cunoaștere a ei de către alegători, apreciindu-se că soluțiile efective și realiste sunt credibile și așteptate de populație.

Au urmat, zilele acestea, într-un adevărat regal mediatic, alegerile preliminare din interiorul Partidului Social Democrat, prefigurare a votul uninominal, pe care noi l-am propus în "Programul" partidului, dar care n-a fost acceptat de celelalte formațiuni politice. A fost o decizie cu valoare de unicat, abordată responsabil și, indiferent de modul în care a fost percepută, dar mai ales analizată, a demonstrat că "noul PSD" este o sintagmă cu acoperire și în plan practic.

Apar oameni noi, se remarcă tinerii și femeile, se valorifică forța de decizie a membrilor de partid, se amplifică legăturile cu cetățenii, se impun organisme noi, cum ar fi Consiliul de Integritate Morală. Îmbinând modernul cu experiența, într-o formulă bazată pe reforma concretă și readusă aproape de oameni, PSD a demonstrat încă o dată solidaritate și spirit de echipă. Între "noul PSD" și "noul CDR", opțiunea electoratului pentru prima variantă este decisivă pentru dezvoltarea acestui mare proiect politico-economic care este o "România europeană".

Vă mulțumesc.

 
  Ștefan Baban - intervenție cu titlul Canalul Bîstroe - rezultatul politicii românești;

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul Ștefan Baban, va urma domnul Kerekes Karoly.

   

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Intervenția mea se intitulează: "Canalul Bîstroe - rezultatul politicii românești".

Scandalul care a ținut paginile ziarelor în ultimele două luni, și anume, construirea de către Ucraina a unui canal navigabil care să-i permită ieșirea la Marea Neagră fără a tranzita apele teritoriale ale României, a reaprins și redeschis vechi dispute politice, fiecare dintre părți încercând să demonstreze, mai mult sau mai puțin convingător, că deține dreptatea supremă.

Construirea Canalului Bîstroe a avut ca premisă fundamentală, din punct de vedere al politici românești, nepăsarea și indolența autorităților de la București. Dezinteresul manifestat de guvernările din 1998 (când serviciile secrete au prezentat informări pertinente autorităților românești) și până în prezent au pus în pericol securitatea națională și au avut ca rezultat valorificarea acestor oportunități de către partea ucraineană.

Încă din acel an, autoritățile românești au fost informate că bunii noștri vecini ucraineni prezentau Brațul Chilia ca o posibilă cale de navigație care să le permită accesul navelor maritime în porturile lor de la Dunăre, fără a mai trece prin Canalul Sulina și porturile românești. Această soluție încălca flagrant prevederile Comisiei Dunării, dar Guvernul de la București de la acea dată avea probleme mult mai importante de rezolvat, cum ar fi împărțirea rezultatelor privatizărilor faimoase, împroprietărirea cu terenuri și case, obținerea de favoruri financiare pentru firmele deținute etc.

Conducerea Ucrainei nu s-a ferit niciodată să declare că dorește să amenajeze Brațul Chilia, reluând astfel un proiect mai vechi, de la începutul anilor 1990, care a fost abandonat din cauza lipsei de fonduri, urmând fie să amenajeze vechi porturi, fie să construiască unele noi, care să permită ancorarea navelor de mare tonaj. Este de neînțeles cum statul român a rămas impasibil la toate aceste informații, având în vedere că prin reducerea sau chiar prin anularea traficului maritim cu Ucraina pe sectorul românesc al Dunării, pierderile financiare ce urmau a fi înregistrate erau imense. Cum tot la fel de neînțeles rămâne atitudinea și politica României în acest domeniu, deși se știa că prin punerea în practică a acestui proiect Ucraina dobândea o poziție privilegiată în transportul fluvial din acea zonă, consolidându-și statutul de putere europeană și obligându-ne la anumite concesii politice și economice, care, în alte condiții, nu ar fi putut fi obținute.

Și în perioadele care au urmat până la punerea în aplicare practică a proiectului autoritățile românești au fost informate de studiile făcute în zona Dunării de către Ucraina, de interesul manifestat pentru amenajările digurilor de pe Canalul Sulina, de unele intenții și pretenții teritoriale ale acestei țări care era susținută din umbră de Rusia, față de care-și arătase devotamentul și susținerea deplină. Nici în aceste cazuri statul român nu a reacționat, deși, la un moment dat, au fost negocieri între cele două părți privind definitivarea Tratatului privind regimul frontierelor și delimitarea platoului continental.

Abia acum, când Canalul Bîstroe a fost construit și inaugurat, autoritățile românești au realizat că sunt puse în fața faptului împlinit, că tratatele bilaterale sunt semnate pentru a fi încălcate și că societatea civilă românească a avut dreptate când a atenționat asupra pierderilor pe care le-ar putea suferi țara noastră prin folosirea acestui canal. Dar sunt tardive atât acțiunile promovate de România pe plan internațional, cât și pe plan național, pentru că deja răul este făcut: transportul fluvial pe Dunăre al Ucrainei se desfășoară fără a tranzita țara noastră, asta însemnând pierderi importante; flora și fauna din Rezervația "Delta Dunării" sunt supuse unei morți lente, iar dacă ar fi să ne luăm după prognozele specialiștilor din domeniu, până în anul 2020, Delta Dunării s-ar putea să nu mai existe. Toate acestea, pentru că oficialii de la București, indiferent de culoarea politică, din indiferență sau poate prostie, nu au vrut sau nu au fost capabili să-i oprească pe ucraineni.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Kerekes Karoly - semnal de alarmă cu privire la situația grea a bolnavilor de diabet din județul Mureș;

Dau cuvântul domnului Kerekes Karoly, va urma domnul Metin Cerchez.

Domnii deputați Petre Posea, Florin Iordache și Mihai Stănișoară au depus la secretariat declarațiile.

   

Domnul Kerekes Karoly:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este cunoscut faptul că la nivel național, numărul bolnavilor de diabet este în continuă creștere. În mod evident, tratamentul acestora necesită din ce în ce mai multă atenție și nu în ultimul rând un efort financiar mai susținut.

Numai la Târgu - Mureș, numărul persoanelor suferind de această boală înregistrate la Centrul de diabet depășește șapte mii. Din păcate, necazurile lor nu sunt numai cele cauzate de diabet, ci au și altele, de natură, mai degrabă, administrativă și probabil că sunt la fel de mari. Astfel: cantitatea de medicamente distribuită județului Mureș nu acoperă necesarul; medicamentele prescrise lunar pot fi eliberate la o singură farmacie din municipiu, aflată în incinta Policlinicii nr. 2 și numai la începutul fiecărei luni; modul în care bolnavii de diabet din Târgu - Mureș reușesc să-și achiziționeze medicamentele amintește de atmosfera anilor '80, prin cozile imense create la ghișeul farmaciei, la fel cum se stătea atunci la alimentele de bază.

Cu toate că a mai fost deschis un ghișeu, această măsură nu a rezolvat nici pe departe problema persoanelor, cărora, în mod special, li se recomandă evitarea stresului. Și tocmai accesul la medicație este, în mod paradoxal, procesul cel mai stresant de care au parte.

Dar nu numai bolnavii sunt cei afectați de acest sistem de eliberare a medicamentelor, ci și farmaciștii, pentru care desfășurarea activității a devenit un infern.

Originea acestei situații greu tolerabile o constituie o prevedere din Programul național de prevenție și control al diabetului, prin care se instituie măsura de distribuire a medicamentelor numai prin farmaciile aparținând de spitale stabilite de Ministerul Sănătății.

Soluțiile care ar duce la rezolvarea acestei situații pot fi mai multe. Una, pe care o consider optimă, ar fi ca oricare dintre farmaciile care au încheiate contracte cu casele de asigurări de sănătate să poată distribui și medicamentele necesare bolnavilor de diabet. O altă soluție ar fi mutarea farmaciei și a centrului de diabet într-o clădire special amenajată, cu posibilitatea de a servi bolnavii la multe mai ghișee, însă acesta este un deziderat care întârzie să se materializeze.

În data de 4 februarie a.c., am adresat ministerului de resort o întrebare parlamentară cu privire la toate aceste probleme, dar răspunsul primit a evitat tranșarea chestiunii, subliniind doar, în mod eronat, un cu totul alt aspect, diferit de fondul problemei, și anume, solicitarea exagerată de medicamente din partea centrului de diabet.

Câteva luni mai târziu, în iunie, am încercat să conving ministerul despre gravitatea situației, punându-i la dispoziție fotografii publicate în presa locală, ale uriașelor cozi formate în fața ghișeului farmaciei. Am încercat să-l sensibilizez pe domnul ministru cu argumentul că situația de la Târgu - Mureș nu este în folosul Guvernului.

De data aceasta, reamintesc ministerului că este responsabil cu sănătatea publică, precum și faptul că la integrarea României în Uniunea Europeană se pun anumite condiții, printre care și cea a îmbunătățirii sistemului sanitar. Cu astfel de imagini, ca cea descrisă mai sus, este destul de greu de imaginat obținerea aprobării intrării României în rândul țărilor membre ale Uniunii.

Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Metin Cerchez - declarație politică intitulată Jos mafia, dar sus, cine?;

Îl invit pe domnul deputat Metin Cerchez, va urma domnul Filip Georgescu.

   

Domnul Metin Cerchez:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi se numește: "Jos mafia, dar sus, cine?" Este structurată pe două capitole.

Am vrut să fac această declarație politică, în primul rând pentru că, pe 1 septembrie, în Palatul Parlamentului, cu părere de rău, democrația a dispărut pentru câteva ore, iar noi, cei de aici..., cei mai mulți dintre noi cei de aici, am jucat, din păcate, un rol, care, în ochii opiniei publice, a însemnat că aici nu se fac legi democratice, că aici se mimează democrația și că aici sunt aceiași vechi comuniști și securiști, care aduc aminte, tot mai des, de Marea Adunare Națională.

Ce se discuta? Se discuta Legea alegerilor generale, adică, embrionul democrației!

În 22 decembrie '89, ne-am bucurat, măcar pentru o clipă (după aceea ne-a trecut, în cei 14 ani), că democrația își va spune cuvântul, că cetățenii României vor alege în mod democratic. Și iată că ne-am înșelat! Cel puțin, eu, unul, sigur m-am înșelat acum 4 ani, când am vrut să fiu deputat!

Să vii, președinte al Camerei Deputaților, și să întrerupi de trei ori un vot democratic, să apelezi la UDMR (ajutorul, acea remorcă, de 14 ani de zile, a oricărei Puteri) să te scoată din ceea ce se numește, mă scuzați, ceva urât mirositor, mi se pare înjositor pentru un președinte al Camerei Deputaților, mi se pare înjositor pentru Hrebenciuc Viorel, cel care, poate, în clipa aceea, în loc să-și numere colegii din sală, își număra zerourile din conturile din Elveția! Este inadmisibil să ceri să se strige apelul la un amendament! Tu, mare jurist, Valer Dorneanu!, pentru ce-ai mai făcut școală? ( Dar, bine, depinde care școală, poate aia de la Băneasa...) Este inadmisibil ca la 14 ani de la democrație, la o lege organică, repet, să numeri voturile, astfel încât Opoziția să piardă neapărat! Să se demonstreze lumii întregi că PSD-ul este o unitate de monolit, cu toate că în sală erau doar vreo 10-20 membri ai PSD-ului, restului tremurându-le izmenele pe ei, că nu vor mai fi pe listele alegerilor în viitorul mandat!

Lucru care s-a și întâmplat! "Marele" Partid Social Democrat nu mai are grijă de membrii săi, și atunci, cum să vină ei să voteze o lege organică, care se numește nici mai mult nici mai puțin decât "Legea alegerilor"? Este un nonsens!

Nu vreau să cred, este un coșmar să-mi aduc aminte ce s-a întâmplat în materie de drept! În materie de drept, pe care cei care, mulți de aici, l-am făcut! Și acel ABC al dreptului! Nu spun de ABC-ul bunului - simț, nu există la unii acest bun - simț!

Și atunci, stau și mă gândesc, ce vor face cetățenii României, cu cine vor vota în 28 noiembrie? Vor vota cu copiii de prefecți, cu copiii de miniștri? Pentru că asta a făcut PSD-ul acum, duminică! Vă dau un exemplu, la Constanța: într-adevăr, nici unul din colegii noștri deputați nu se mai regăsește pe liste, dar se găsește "eșalonul doi": copiii de prefecți, colegul de bancă al domnului Talpeș, nu mai știu cine... Mi se pare absurd, aberant, dar e problema fiecărui partid cum își alege. Cum își așterne, așa doarme!

Dar social-democrația nu se face cum se face în Constanța, când președintele Partidului Social Democrat apasă pe telecomandă, pe buton, și se ridică ușa garajului, dar nu mai intră jeep-ul și mașina în garaj, ci vaporul! Vaporul, care se duce până în sufragerie! Și, iată, e social-democrație!

Lui Adrian Năstase i se spunea "patru case", până în 2000. Oare câte case vor mai fi de acum încolo?

Dacă acești colegi cred că social-democrația înseamnă și ce s-a întâmplat pe 1 septembrie și ceea ce promovează dânșii, se înșeală amarnic! Cum și noi ne înșelăm amarnic!

Pentru că probleme, într-adevăr, există în sânul tuturor partidelor, dar, dacă nici Camera Deputaților nu poate adopta legi pentru că sunt acești titani ai comunismului pe băncile Parlamentului, mi se pare că nu ne mai avem rostul! Doar să venim să ne luăm salariul, care, pentru un cetățean de rând este o sumă astronomică? Sunt agricultori care n-au văzut un milion de lei în mână, iar alții se joacă cu miliarde de dolari! Pentru ce toate acestea?

Și cu părere de rău vă spun că întâlnesc cazuri nu numai la Partidul Social Democrat. Și niciodată nu am vrut să critic Partidul România Mare, dar vreau să vă spun că, la Constanța, am citit în ziarul "România Mare", despre afacerile necurate ale lui Kesser Fatih, cel care a țepuit statul cu sute de milioane de dolari, or, vicepreședinte la Constanța este Sabit Danis asociatul de firmă al lui Kesser Fatih, în două societăți: Bosfor Eurosteel și MCS Imperial! Deci, trebuie o mare grijă, dacă vrem cu adevărat ca în 28 noiembrie să fim în continuare simboluri ale democrației.

Pentru că revin din nou la data de 1 septembrie. 1 septembrie a fost pentru Parlamentul României 11 septembrie în America!

Și partea a doua a declarației politice.

Sunt înnebunit, efectiv, nu mai știu ce să fac, ca deputat, uneori, chiar îmi vine să-mi dau și demisia, pentru că sunt membru al unei comisii, am zis eu, importante, pentru siguranță națională, și președinte al Subcomisiei de control al Direcției penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiției și membru al Comisiei de control a Ministerului de Interne. Vin oameni, oameni care nu mai știu ce să facă!

Vă dau câteva cazuri concrete de abuzuri: este bătut un individ, i se scoate creierul, moare în spital după 5 luni de comă, se dă scoatere de sub urmărire penală! În același timp, trei membri ai unei familii fură trei sacoșe de struguri - prejudiciu 960 de milioane, la Medgidia, și sunt condamnați, fiecare, deci, fiecare membru al familiei, la 7 ani jumate de închisoare de către Judecătoria Medgidia!

Un complice la furtul unei vaci, din Iași, este închis 5 ani, doar pentru că a participat! Nu a furat vaca de foame, el era complice! Este omorât în bătaie în Penitenciarul Iași! Nu se ia nici o măsură!

Un tânăr, pentru o amendă de 200 de mii de lei, din județul Prahova, este închis, bătut de către gardieni și scos în coșciug, din Penitenciarul Prahova!

La Constanța, acum 2 zile, a fost bătut, de către trupele DIAS, un tânăr, bătut cu sălbăticie, azi-noapte, la ora 21,30, a decedat. Șeful Poliției Române, chestorul Sorescu, nu cunoștea nimic! Un lucru extraordinar de grav, să nu știi ce fac subordonații tăi, cu toate că posturile de televiziune Antena 1, TVR 1 și Național dăduseră această știre!

Ce se întâmplă în această țară?

Un tânăr din Brăila este bătut în sediul poliției până orbește! Un polițist este împușcat în cap de către colegii săi!

Sunt cazuri pe care mi le-au adus la cunoștință cetățenii! Oare, mafia asta, până unde ajunge și până când?

Nu pot să închei decât făcând un apel la conștiința, în primul rând, a dumneavoastră și bineînțeles că a celorlalți, dar nu mă aștept la ceva bun din partea lor, ca până în ultima zi cât suntem deputați să dăm dovadă măcar de frică de Dumnezeu. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Nicolae Leonăchescu - despre situația dramatică a etniei române din Transnistria;

Dau cuvântul domnului deputat Filip Georgescu, va urma domnul Nicolae Leonăchescu. Nu e domnul Filip Georgescu.

Atunci, domnul Nicolae Leonăchescu, și se pregătește domnul Alexandru Mocanu.

   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorat auditoriu,

În Transnistria, școlile și-au redeschis porțile!

Asta, doar pentru unii elevi.

Școlile cu predare în limba română și cu grafie latină au fost închise printr-un inimaginabil șir de abuzuri și decizii de tip stalinist.

Populația românească din zonă, care reprezintă 40% din total, cea mai numeroasă, este supusă unei agresiuni politico-administrative de tip fascist.

Președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a calificat drept fascist grupul de conducători ruși instalat la Tiraspol cu ajutorul Armatei a 14-a a administrației de la Moscova.

Această apreciere exprimă o realitate: în Transnistria, la începutul mileniului al treilea, în Europa culturii și a interacțiunilor culturale majore și constructive, grupul de teroriști de la conducerea autoproclamatei Republici Moldovenești Nistrene impune standarde fascisto-staliniste elevilor de etnie română.

După aprecierea lui Vladimir Voronin, "în existența acestei imense găuri negre și corupte care este Transnistria, sunt interesate prea multe structuri ce nu au nici o legătură cu structurile guvernamentale oficiale ale Rusiei și Ucrainei".

Prezența Armatei a 14-a, care, chipurile, are misiuni de pacificare, n-a făcut altceva decât să apere structurile mafiote și de contrabandă generate sub oblăduirea celor de la Tiraspol.

Lumea civilizată constată cu stupoare dimensiunile aberante ale activității și mentalității nostalgicilor comuniști ai defunctului Imperiu Sovietic, expresia cinică a Imperiului Țarist.

Constatăm și noi, a nu știu câta oară, catastrofa spirituală în care a fost aruncată o parte importantă a locuitorilor planetei PĂMÂNT de către ateismul de tip comunist.

Ne cutremură imobilismul așa-zisului guvern de la Tiraspol care s-a cantonat în metodele Evului Mediu și în ideologii defuncte spre a-și conserva dreptul de a jefui o populație fără apărare.

Am cunoscut bine populația din Transnistria și situația dramatică în care se zbate, cu raportare directă la satele românești de acolo.

Tiraspolul a înființat Țara lui niet:

- Nu sunt permise demonstrațiile și grevele;

- Nu este permisă înființarea sindicatelor;

- Nu este permisă exprimarea unei opinii diferite de a teroriștilor de la Tiraspol; cel care formulează o critică la adresa acestora este marginalizat, dat afară din serviciu și silit să plece din casa lui;

- De la 1 septembrie 2004 au fost închise toate cele nouă școli cu grafie latină și limbă română de predare. Nu se va mai permite grafia latină nici la cele 14 școli mixte.

Grafia latină nu mai este permisă în Transnistria!

Revolta populației românești sărăcite din Transnistria mocnește, iar protestul profesorilor, elevilor și părinților acestora din cele nouă școli interzise a fost perceput de comunitatea internațională.

Elevii Liceului "Evrica" din Râbnița și cei de la Liceul "Lucian Blaga" din Tiraspol au participat la deschiderea anului școlar prin careuri organizate pe malul Nistrului. La alte școli, evenimentul a fost organizat în stradă. De altfel, elevii Liceului "Alexandru cel Bun" din Tighina sunt obișnuiți cu lecții făcute în stradă. Când au fost dați afară din primul sediu al școlii, directoarea Maria Roibu, pe care am cunoscut-o personal, a organizat un amplu protest prin lecții făcute în stradă. În final, au primit spațiu didactic la marginea orașului Tighina în localul unui fost ocol silvic!

În perioada premergătoare deschiderii anului școlar, au fost arestate, judecate și pedepsite multe persoane, cadre didactice și părinți, care cereau dreptul la școli în grafie latină și limbă română pentru elevii români.

Profesoara Vera M. Caprarenco de la Liceul "Evrica" din Râbnița ne-a comunicat că Vasile Haluș, soțul directoarei Eugenia Haluș, a fost arestat de pe stradă în locul soției sale. Ca să iasă la număr, ca pe vremea lui Stalin și a înfricoșătorului "Pohod na Sibir!" Vera M. Caprarenco ne-a anunțat cu durere în glas că se pregăteau să aniverseze împlinirea a 15 ani de la înființarea școlii dar teroarea exercitată de grupul de la Tiraspol le-a anulat inițiativa. Cei 630 de elevi români și cele 38 de cadre didactice titulare nu au voie să intre în școală!

Joi, 29 iulie 2004, miliția teroristului Igor Smirnov a intrat în școală și i-a evacuat pe protestatari iar cinci cadre didactice au fost arestate.

Dorina Dubceac, președinta Comitetului de părinți, este terorizată de autoritățile locale.

Internaționalizarea problemei transnistrene demonstrează că jocul clicii lui Igor Smirnov și a trăgătorilor de sfori din spatele ei trebuie să se termine pentru ca populația zonei să-și construiască un destin democratic în cadrul Republicii Moldova, singurul subiect de drept internațional recunoscut și membru al Consiliului Europei.

Situația dramatică în care se află elevii de etnie română din Transnistria arată câtă dreptate au intelectualii basarabeni care au formulat Programul celor 3 D: democratizarea, demilitarizarea și defederalizarea Transnistriei este singura soluție viabilă. Numai așa populația chinuită și sărăcită de către clica teroristă de la Tiraspol își poate ocupa locul ei de drept într-o Moldovă indivizibilă.

Este timpul ca nostalgicii comuniști și leniniști de la Tiraspol să iasă din scenă și să-și piardă urma în tenebrele istoriei; metodele primitive, de grotă, cu care terorizează populația îi demască ireversibil ca pe niște incapabili de a intra în contemporaneitate, în rândul lumii civilizate.

Adio, triste figuri! Reîntoarceți-vă în grotele Pactului Ribbentrop-Molotov de unde ați apărut ca să închideți școlile și să terorizați copiii!

Chinuiți lumea degeaba și nu produceți decât crime!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Alexandru Mocanu - declarație cu titlul PSD legalizează frauda electorală;

Dau cuvântul domnului deputat Alexandru Mocanu. Va urma domnul Makkai Grigore.

Rog mai multă concizie pentru că la ora 9,20 ședința pentru declarații se încheie.

   

Domnul Alexandru Mocanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică se intitulează "PSD legalizează frauda electorală".

În debutul ultimei sesiuni a actualei legislaturi, miercuri, 1 septembrie, pe ordinea de zi a Camerei Deputaților s-a aflat Proiectul de Lege pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului, lege organică pentru care competența decizională revine Camerei Deputaților.

Noi, parlamentarii Alianței D.A. PNL-PD am depus la Comisia parlamentară specială pentru redactarea propunerilor privind legile electorale, un număr de 107 amendamente la propunerea legislativă privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului. Acestea vizează, în primul rând, respectarea strictă a limitelor Constituției revizuite, asigurarea unui proces electoral cât mai transparent și corect, preîntâmpinarea și sancționarea oricăror operațiuni de natură să perturbe ori să influențeze organizarea și desfășurarea normală și corectă a scrutinului, precum și consemnarea și validarea rezultatelor acestuia.

Din păcate, cele mai multe și cele mai importante amendamente formulate de către noi au fost respinse. Mai mult, față de varianta adoptată de Senat, Grupul parlamentar al PSD din Camera Deputaților a depus la comisie - și a impus prin vot - o serie de amendamente care sunt mult în afara cadrului constituțional, demonstrând o dată în plus, că PSD se pregătește să fraudeze "legal" alegerile parlamentare și prezidențiale. Iată câteva exemple:

1. PSD dorește ca, prin excepție de la regulă, Președintele României aflat în funcție să poată candida ca "independent" pe lista unui partid pentru o funcție de senator sau deputat și totodată să participe activ în campania electorală, ceea ce înseamnă batjocorirea prevederilor constituționale și trimiterea în derizoriu a instituției prezidențiale.

Alianța D.A. PNL-PD, neavând nimic împotriva unei eventuale candidaturi de parlamentar a domnului Ion Iliescu, a propus acestuia ca și PSD să opteze pentru una din următoarele 2 variante. Astfel, Președintele României aflat în funcție:

  1. poate candida ca orice candidat independent;
  2. trebuie mai întâi să demisioneze din funcția de șef al statului și apoi să candideze pe lista unui partid politic.

Dar PSD nu se cramponează de respectarea Constituției, nici a oricăror alte norme legale sau morale! Năstase și PSD sunt speriați de moarte de perspectiva pierderii alegerilor parlamentare și prezidențiale și de aceea el și camarila sa de baroni - s-a văzut la recentul congres - se agață cu disperare de imaginea lui Ion Iliescu, considerat ca fiind pe post de locomotivă, atâta timp cât este văzut încă de unii ca fiind "sărac și cinstit".

Din punctul de vedere al Alianței D.A., domnul Ion Iliescu poate veni, din nou, în fruntea celor care au instituționalizat corupția în România și au întins-o peste țară ca o molimă. Dacă astăzi "comunistul de omenie" dorește să redevină "nașul" "capitaliștilor de cumetrie", putem să convenim că, în cea mai mare măsură, aceasta este problema sa și a PSD. Dacă, însă, Președintele României aflat în funcție dorește să candideze, ca "independent", pe lista unui partid, în disprețul Constituției, atunci acesta devine o problemă a poporului român care a votat această Constituție prin referendum!

Dacă Președintele României, în calitate de garant al respectării cu sfințenie a Constituției, nu va pregeta la încălcarea grosolană a prevederilor acesteia într-o problemă care îl privește și în care este implicat direct și personal, înseamnă că se depășesc orice limite posibile. Ce putem pretinde cetățenilor obișnuiți dacă, în fapt, șeful statului nu se jenează să pună pe prim plan interesul personal și de partid în detrimentul respectării regulii de bază a democrației într-un stat de drept?

2. Proiectul de lege prevede, de asemenea, ca în străinătate, să se organizeze secții de votare nu numai în ambasade și consulate dar și în localitățile unde "se găsesc grupuri de cel puțin 50 de cetățeni români cu drept de vot". Aparent, reglementarea pare a fi în spiritul asigurării drepturilor fundamentale ale omului. Numai că la alegerile care, spune legea, se desfășoară pe teritoriul Regulamentului, nu se pot organiza secții de votare pe teritoriul altor state, cu excepția ambasadelor și consulatelor care sunt teritoriu românesc! Dar PSD nu vrea să știe de lege, nu știe câte astfel de secții vor fi, care sunt costurile pentru închiriere spații, nu vrea să știe de nimic și pace! El dorește una și bună: să poată organiza câteva mii de astfel de secții, în care procesul de votare va fi absolut incontrolabil!

Pentru a nu fi acuzați că nu respectăm fie și în parte, drepturile omului am depus un amendament conform căruia, în birourile acestor secții să se includă și câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare, participarea acestora, urmând să se asigure exclusiv pe cheltuiala acestor partide. Dar PSD a respins amendament, acesta fiind cea mai elocventă democrație că el dorește să legifereze niște reglementări la adăpostul cărora să fure "legal"!

3. În ceea ce privește "mita electorală", Alianța D.A. a insistat să păstrăm prevederile recent adoptate la Legea alegerilor locale. Însă PSD care probabil dorește încă de pe acum ca pentru parlamentarele din noiembrie candidații și activiștii săi să își reia nestingheriți practicile de mituire a electoratului a refuzat cu obstinație menținerea în totalitate a acelor prevederi, așa că le-a "tuns", încât să nu mai reprezinte un pericol.

4. Prin acest proiect de lege, PSD permite prefecților și subprefecților să candideze pentru Parlament, fără a demisiona cu 6 luni înainte de data alegerilor (conform Legii nr.68/92, republicată în 1966), astfel încât ei să fie concomitent și arbitri (adică prefecți, subprefecți) dar și jucători (candidați pentru Senat sau Camera Deputaților).

La limită, prin amendamente, Alianța D.A. a propus, pe de o parte, ca prefecții care vor să candideze să demisioneze din funcție cu minim 60 de zile înainte de data alegerilor, iar pe de altă parte, aceștia să nu poată participa la campania electorală din județele în care și-au exercitat funcțiile în ultimele 3 luni anterioare datei scrutinului, prevedere aplicabilă inclusiv șefilor serviciilor ministeriale deconcentrate la nivelul județelor, întrucât, ca și prefecții și subprefecții, aceștia au la îndemână o întreagă rețea ierarhică și o logistică importantă pe care le pot utiliza - așa cum au demonstrat-o și alegerile locale - în campania electorală.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Până la începerea efectivă a dezbaterilor la acest proiect de lege, puteam fi taxați că dintr-o teamă exagerată și nejustificată, abuzăm în încercarea noastră de a suprareglementa, acolo unde nu este cazul.

Dar iată că, miercuri 1 septembrie, în chiar prima zi a acestei sesiuni, imediat după începerea dezbaterilor la acest proiect de lege, PSD își dă în petic în ce privește atitudinea sa față de legi și regulamente. Iar aceasta nu s-a întâmplat într-o văgăună din pădurea de la Uțuțoaia unde nu te vede nimeni, ci în Parlamentul României, în fața presei și nu numai! Iar darea în petic a fost "comisă" nu de ... portarul de la sediul PNL, ci de ditamai vicepreședintele PSD Valer Dorneanu - Președintele Camerei Deputaților.

Astfel, când s-a ajuns la votarea unui amendament al opoziției la art.4 al proiectului de lege (conform căruia "pot depune candidaturi toate organizațiile, legal constituite, aparținând minorităților naționale reprezentate în Parlament"), domnul Dorneanu a constatat că opoziția este .... "majoritară"! Din acest moment a început circul. Mai întâi, preț de câteva minute, domnul președinte a încercat să ne convingă că 33 este mai mare decât 50 și că, pe cale de consecință... amendamentul a fost respins!? Pe fondul rumorii generale care s-a creat, sesizând și grotescul dar și pericolul, reprezentantul UDMR se apropie de domnul președinte și îi șuieră printre dinți să facă prezența nominală. Chiar dacă era așezat pe scaun, domnul Dorneanu ia poziția de drepți și "ordonă" strigarea catalogului. Trec mai bine de 40 minute și degeaba: 50 rămâne, indiscutabil, mai mare decât 33. Și atunci, alb ca varul, gândindu-se la ceea ce se putea întâmpla, domnul Dorneanu dixit: "Suspend lucrările Camerei Deputaților. Ne revedem luni, 6 septembrie. La revedere!", după care se întoarce pe călcâie și fuge din sală acompaniat de protestele liderilor grupurilor partidelor din opoziție, de fluierături, de huiduieli, de un vacarm greu de descris în cuvinte. De ce toate acestea? Pentru că, în conformitate cu Regulamentului Camerei Deputaților, la dezbaterile proiectelor de lege pe articole nu se cere un anumit cvorum, adică strigarea catalogului a fost neregulamentară. Apoi, niciunde în Regulament nu scrie că dacă deputații PSD nu sunt prezenți (ei fiind "ocupați" în teritoriu cu alegerile preliminare intere!?), lucrările Camerei trebuie suspendate! În fine, vacarmul final a fost generalizat și chiar amplificat pentru că pentru că domnul Dorneanu nu a avut bărbăția și nici eleganța necesare ca, înaintea "fugii", să recunoască, totuși, că numărul 50 este superior lui 33! Dar oare de ce s-a speriat într-atât domnul Dorneanu? Personal, cred că s-a speriat că nu va trece acest amendament și astfel UDMR e foarte posibil să nu mai intre în Parlament;...

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnule Mocanu, ați depășit cu foarte mult cele trei minute. Vă rog frumos, am insistat la concizie.

 
   

Domnul Alexandru Mocanu:

Am terminat, domnule președinte.

S-a speriat că, imediat după acesta, urma să se voteze art.5, adică cel care va putea permite sau nu Președintelui României aflat în funcție să candideze pe lista unui partid politic și era previzibil că, în situația dată, articolul în forma propusă nu trecea la vot; s-a speriat pentru că precedentul creat cu votarea amendamentului de la art.4 s-ar fi putut menține până la sfârșit prin coalizarea întregii opoziții și, în acest fel, aceasta ar fi "curățat" legea de acele prevederi care "legalizează" frauda electorală a PSD. Iată de ce cred eu că domnul Dorneanu se făcuse alb ca varul.

În fața tuturor alternativelor posibile, "onestul" și "cinstitul" Valer Dorneanu, la fel ca în Caragiale, a ales.... "să suspandăm...." Și a fugit!

Dacă domnul Dorneanu - pe care îl consider la polul opus baronilor locali și centrali ai PSD - a putut proceda în acest fel, vă dați seama ce și, mai ales, câtă putreziciune e în PSD?!

Ceea ce trebuia demonstrat!

P.S. Miercuri 1 septembrie a.c., la Jurnalul de la ora 19.00, postul public de televiziune, TVR1, nu s-a dezmințit și a prezentat absolut tendențios incidentul petrecut în Camera Deputaților. Astfel, pe fondul unor imagini care nu spuneau nimic, redactorii de serviciu au citit un text din care rezultă că tot tămbălăul s-a produs datorită deputaților Alianței, care au insistat ca Ion Iliescu să nu poată candida la alegerile din noiembrie.

Rușine domnule Nicolau, Director general și președinte al Consiliului de administrație al TVR! Pentru astfel de dezinformări ordinare vi se permite să vă acordați salariul de 100 milioane lei pe lună?!

Ce poți să-i faci unui astfel de individ? Să-i ceri demisia.... E prea puțin! Și atunci? Rămâne ca telespectatorii plătitori de taxă tv să-l judece pe mercenar! Și poate și Clubul Român de Presă.

Vă mulțumesc.

 
  Makkai Grigore - declarație intitulată Combinatul chimic Azomureș, o bombă temporizată;

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului Makkai Grigore.

Va urma doamna Liana Naum.

Deputații Mircea Costache, Ioan Miclea, Nicolae Vasilescu, Paul Magheru și domnul Gheorghe Nicolăescu au depus declarațiile la secretariat.

   

Domnul Makkai Grigore:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică se intitulează "Combinatul chimic Azo Mureș, o bombă temporizată".

Scăparea în atmosferă a numai 5 kilograme de substanță nocivă în 1976 în localitatea italiană Seveso a cutremurat întreaga Europă occidentală.

Amploarea efectelor care s-au materializat în moarte a circa 3.000 de animale domestice, în primul rând ierbivore, a alertat factorii responsabili. A fost elaborată o directivă a Uniunii Europene, cunoscută astăzi generic și sub denumirea de "Directiva Seveso".

Făcută în mare grabă, ea s-a dovedit în scurt timp neacoperitoare pentru toate tipurile de accidente industriale de proporții, motiv pentru care în 1996 ea a fost îmbunătățită și republicată sub numele de "Directiva Seveso II".

Din acel moment, există deci un cadru juridic european privind reglementarea activităților industriale cu un grad ridicat de periculozitate pentru populație. În document se accentuează necesitatea asigurării tuturor condițiile pentru evitarea avariilor sau a accidentelor din și în preajma acestor tipuri de instalații. Pentru aceasta, este obligatorie implementarea unui sistem de monitorizare permanentă a proceselor și a instalațiilor în cauză. Trebuie să existe planuri de acțiune pentru diverse scenarii privind situații de alarmă în aceste instalații.

Cel mai important element, însă, îl constituie impunerea informării imediate a populației în caz de alarmă și aplicarea măsurilor de urgență.

În procesul de armonizare cu legislația Uniunii Europene, multe din aceste elemente sunt preluate și în legislația noastră națională. Și cum, de obicei, ignorarea sau nerespectarea legii are consecințe nedorite, în ultimele luni am asistat la cel puțin două evenimente în care nu s-au respectat prevederile legale privind regimul substanțelor chimice. Mă refer aici doar la banalele îngrășăminte chimice care, acum circa trei luni, transportate necorespunzător, manipulate neprofesional, în urma unui incident aparent inofensiv pe o șosea lângă localitatea Mihăilești, județul Argeș, s-au transformat într-un explozibil extrem de violent. Consecințele au îngrozit o țară întreagă: 18 morți, mai mulți răniți, case distruse, un crater de câțiva metri diametru.

Joi, pe data de 26 august, se întâmplă un alt eveniment care s-a derulat la un pas extrem de mic de un dezastru de proporții mondiale: două aparate de zbor militare MIG 21, la numai 20 de minute după decolare de la baza aeriană Târgu Mureș, se ciocnesc în aer și se prăbușesc în imediata vecinătate a Combinatului chimic "Azo Mureș" din Târgu Mureș. Una din bucățile avioanelor aterizează chiar la 20 de metri de un rezervor, în care, în acel moment, se găseau depozitate peste 14 mii de tone de amoniac lichid.

Doamnelor și domnilor, este greu de imaginat ce s-ar fi întâmplat în caz de avarie sau în cazul explodării amoniacului.

Unii specialiști sunt de părere că ar fi fost ras totul de pe fața pământului pe o rază de cel puțin 30 de kilometri. Însă, după experiența de la Mihăilești, eu personal înclin să cred că urmările ar fi fost mult mai mari. Cu siguranță, la această oră, în mass-media mondială cap de afiș ar fi "sindromul Târgu Mureș", care ar fi depășit tristul record al Hiroșimei, al lui Nagasaki sau a Cernobâlului.

Cei mai mulți dintre noi conștientizăm prea puțin sau deloc faptul că trăim împreună cu pericole de asemenea proporții, trăim împreună cu adevărate bombe temporizate gata oricând să declanșeze catastrofe.

Evenimentele aduse în discuție sunt doar două din semnalele clare care ne arată necesitatea revizuirii atitudinii noastre față de aceste pericole potențiale până nu este prea târziu.

În opinia mea, și Parlamentului României îi revine un rol esențial în acest proces, în primul rând prin asigurarea cadrului legislativ adecvat, însă, dincolo de activitatea legislativă, tot Parlamentul ar trebui să îmbrățișeze și activitatea de monitorizare a aplicării legilor.

Din aceste considerente, revin asupra ideii înființării Comisiei permanente pentru problemele de mediu. Menționez că în prezenta legislatură am depus la Biroul permanent al Camerei Deputaților în două rânduri materialele necesare, însoțite de un număr de peste 50 de semnături de susținere. Până la această dată nu am primit nici un răspuns oficial.

Mă adresez din nou președintelui Camerei Deputaților, Biroului permanent al Camerei Deputaților să manifeste în sfârșit voință politică și să accepte înființarea acestei comisii, chiar dacă ea va începe să activeze din viitoarea legislatură.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Liana Elena Naum - un strigăt de ajutor pentru zonele calamitate;

O invit la microfon pe doamna Liana Naum. Va urma domnul Ștefan Pășcuț.

Doamna deputat Constanța Popa și domnii deputați Dan Brudașcu, Ștefan Lăpădat și Adrian Moisoiu au depus declarațiile la secretariat.

   

Doamna Liana Elena Naum:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Această declarație politică se dorește a fi un strigăt de ajutor adresat Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

În zilele de 28 și 29 august 2004, Dumnezeu și-a întors fața de la noi. Așa am crezut pentru un moment, când furia naturii s-a dezlănțuit asupra Dobrogei. Pierderile omenești nu au unitate de măsură. Ne-a durut pe toți cum a pierit un micuț de nouă ani salvându-și frățiorul. Dar, pe lângă această durere, mai sunt și pierderile pe care le-au suferit oamenii. Astfel, pe raza județului Constanța au căzut ploi torențiale de durată, cu fenomene de băltire a apei, care au provocat căderea și distrugerea unor însemnate suprafețe de culturi agricole.

Fenomenul de calamitate a culturilor s-a manifestat cu o mai mare intensitate pe raza localităților Agigea, Techirghiol, Pecineaga, Tuzla, Cumpăna, Albești, Mircea Vodă, Cobadin, Gârliciu, Pantelimon, Horia, unde valoarea pagubelor provocate culturilor agricole depășește 20 de miliarde de lei, fiind afectați peste 1.100 de producători agricoli. Totodată, trebuie să ne gândim că acești producători agricoli nu au avut asigurate culturile agricole calamitate.

De aceea, se impune urgent acordarea unui ajutor bănesc mai ales pentru producătorii de legume din localitățile sus-amintite.

În speranța că acest strigăt de ajutor va fi auzit, vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Ștefan Pășcuț - declarație cu titlul După 10 ani;

Dau cuvântul domnului Ștefan Pășcuț. Va urma domnul Ioan Oltean.

Doamna Smaranda Ionescu și domnul deputat Gheorghe Dinu au depus declarațiile la secretariat.

   

Domnul Ștefan Pășcuț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

"După zece ani". Așa se intitulează declarația mea politică de astăzi.

La 7 iulie s-au împlinit zece ani de la publicarea în Monitorul Oficial a Legii nr.44 din 1994 privind veteranii de război. Această lege prevede la art.13 ca veteranii de război care au fost recompensați cu ordine și medalii pentru faptele lor de arme să fie împroprietăriți cu o suprafață de teren intravilan sau extravilan, iar acolo unde nu se pot face aceste împroprietăriri să se acorde sume de bani.

Până aici, toate bune și frumoase, dar, din nefericire, timp de zece ani aceste prevederi ale legii nu au putut fi aplicate, respectiv sumele de bani nu au putut fi acordate, deoarece normele metodologice de aplicare a legii nu prevedeau modul de calcul a acestor sume de bani.

Pentru că în județul Hunedoara, de unde sunt și eu, sunt încă 195 de cereri nesoluționate din lipsă de teren disponibil, am adresat o interpelare ministrului administrației și internelor prin care solicitam rezolvarea acestor cazuri dar, din nou, aceeași problemă: nu sunt normele metodologice.

În sfârșit, în 28 octombrie 2003 sunt publicate în Monitorul Oficial normele metodologice de aplicare a art.13 alin.3 și 4 din Legea nr.44. Dar, stupoare! La art.7 al acestor norme stă scris: "Persoanele îndreptățite conform legii primesc ca despăgubire o sumă ce reprezintă valoarea după caz a suprafeței terenului agricol sau arabil cu care trebuie să fie împroprietăriți, valoare care va fi determinată conform modului de evaluare a terenului stabilit printr-o hotărâre ulterioară a Guvernului." Deci, o nouă amânare.

În acest timp, sărmanii veterani de război devin mai bătrâni, mai bolnavi și, din nefericire, mai puțini.

Neșansa lor este că alegerile parlamentare și prezidențiale sunt doar din patru în patru ani, iar o asemenea situație nu poate scăpa partidului de guvernământ pentru a o folosi în scopuri electorale. Astfel, abia în 20 august 2004 primul-ministru Adrian Năstase semnează hotărârea Guvernului prin care se acordă persoanelor îndreptățite, potrivit legii, suma de 15.640.000 de lei pentru un hectar.

În concluzie, o asemenea hotărâre se poate lua de către Guvernul Năstase numai într-un an electoral și numai la aniversarea a 60 de ani de la evenimentele din 23 august 1944, chiar dacă beneficiarii sunt mult mai bătrâni să se mai poată bucura sau sunt mult mai puțini. Meschine calcule electorale!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Ioan Oltean - comentariu legat de instituția de luptă contra corupției;

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Oltean. Va urma domnul Laszlo Borbely.

   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Înainte de a da citire propriei declarații politice, nu pot să nu remarc marea dificultate în care a ajuns actualul Guvern dacă chiar parlamentarii Puterii au ajuns la acest microfon pentru a adresa strigăte de ajutor pentru a încerca să sensibilizeze Executivul să rezolve problemele cu care se confruntă societatea românească.

Strigătul de ajutor pe care doamna deputat Naum, membru marcant al PSD-ului, partidul de guvernământ, l-a lansat acum câteva minute de la acest microfon este un exemplu elocvent că actuala Putere nu mai este capabilă să rezolve problemele cu care se confruntă societatea românească.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică este determinată de afirmațiile foarte grave, periculoase de-a dreptul, pe care le-a făcut săptămâna trecută ministrul Autorității Naționale de Control, domnul Blănculescu.

Este cunoscut faptul că prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.64 din 2003 a fost înființată pentru prima dată în România o autoritate distinctă de control, ca organ de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Guvernului, condusă de un ministru delegat pentru coordonarea Autorității de Control, pe numele său Ionel Blănculescu, ministru de bază al Cabinetului Năstase.

Autoritatea nou creată are drept obiectiv lupta deschisă împotriva corupției, diminuarea acestui flagel și determinarea instituțiilor publice ale statului să folosească legal banul public.

Această instituție, departe de a-și îndeplini atribuțiile cu care a fost învestită, încălcându-și și ministrul propriul statut, dar și deontologia profesională, s-a transformat peste noapte într-un veritabil inchizitor, transformând instituția guvernamentală într-o unitate de poliție politică, prin care a radiografiat nu cazurile de corupție din România, nu persoanele corupte, ci a supravegheat adversarii politici ai partidului de guvernământ, întocmindu-le adevărate dosare, așa cum domnul Ionel Blănculescu a afirmat zilele trecute.

Cu ocazia alegerilor preliminare din partidul de guvernământ, ministrul Blănculescu, pentru a-și face o imagine pozitivă în rândul membrilor PSD și pentru a-i determina pe aceștia să îl voteze pentru a ajunge în Parlamentul României și a obține imunitate parlamentară în mandatul 2004-2008, face o afirmație incredibilă. Domnia sa a afirmat că și-a folosit funcția și aparatul pe care îl are în subordine pentru a-i supraveghea pe adversarii politici ai partidului de guvernământ, cărora le-a întocmit fișe pe care le va folosi în campania electorală, considerându-i nemernici care au prăduit această țară.

Este o afirmație, stimați colegi, pe cât de gravă, pe atât de periculoasă. O afirmație care definește fără echivoc iresponsabilitatea acestui ministru.

Este inadmisibil ca într-un stat democrat să te folosești de funcție, de o instituție a statului în interesul partidului pe care îl reprezinți, în interes politic, și pot să spun fără nici un fel de reținere că de-a lungul celor 15 ani de democrație fragilă în România, nu am întâlnit un ministru care să facă o afirmație atât de gravă, care, fără jenă, să-și folosească funcția și atribuțiile pentru a intimida adversarii politici.

Gestul domnului ministru Blănculescu nu ține numai de moralitate, nu trebuie numai sancționat de lege. O astfel de atitudine care este anormală ar trebui să dea de gândit partidului de guvernământ și premierului Năstase.

Cu asemenea oameni, nu este de mirare că, în România, în ultimul timp, corupția s-a dezvoltat fără precedent, că oamenii puterii sunt cei care o consolidează, ridicând-o la rang de activitate principală în statul românesc. Eu îmi exprim îndoiala că ministrul Ionel Blănculescu o să răspundă în fața legii, că acest ministru va fi sancționat de către partidul din care face parte, că acest ministru va fi sancționat de către primul-ministru al României, Adrian Năstase. Cu toate acestea, Partidul Democrat, grupul parlamentar al acestei formațiuni politice din Camera Deputaților, solicită premierului Adrian Năstase demiterea de îndată a acestui ministru, pentru folosirea instituției pe care o conduce în interes politic, încălcând nu numai normele constituționale, dar și statutul Autorității Naționale de Control.

Vă mulțumesc.

 
  Borbely Laszlo - pledoarie pentru soluții eficiente de dezvoltare regională;

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului deputat Borbély László și ultimul vorbitor, Daniel Bogdan.

   

Domnul Borbély László:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Aș vrea să vă prezint o problemă mult discutată și care a și fost fetișizată de-a lungul anilor: problema regionalizării, a regiunilor de dezvoltare. După 1990, ani de-a rândul, a fost un domeniu tabu în viața politică din România. Dacă se vorbea de regionalizare, imediat s-a asociat cu federalizarea, dezmembrarea țării etc., de parcă n-ar fi existat regiunile istorice care întotdeauna au fost - vezi stema țării. Dar, evident, eu nu aș vrea să vorbesc despre aceste regiuni și este grav cum confundă, și acum, unii aceste regiuni, regiunile de dezvoltare.

În 1995, un președinte de consiliu județean a fost suspendat din funcție, pentru că a avut îndrăzneala să se alăture euroregiunilor de dezvoltare. După 1996, și datorită apropierii României de Uniunea Europeană, dezvoltarea regională a prins contur. A fost o primă împărțire pe regiuni de dezvoltare, 8 la număr, și au luat ființă aceste structuri. De atunci, viața a arătat că, pe de o parte, aceste regiuni nu sunt funcționale, sunt prea mari, între 2,5 și 3,5 milioane de locuitori și nu pot reprezenta interesele a 5 - 6 județe cu tradiții diferite, mentalități și dezvoltare economică diferită.

O altă lacună de care nu putem scăpa este centralizarea. Treptat, treptat, au luat ființă două structuri birocratice, una la nivelul centrelor de dezvoltare, alta la nivelul guvernamental, încercând să se centralizeze cât mai mult deciziile. Vă spun un singur exemplu elocvent. Președinții consiliilor județene din regiunea de dezvoltare centru au decis, de circa 8 luni de zile, să mute de la Alba Iulia la Brașov biroul de coordonare, nefiind mulțumiți de prestația celor de acolo. De atunci, nu s-a reușit această mutare, Ministerul Integrării dând răspunsuri puerile și blocând această inițiativă.

Cealaltă latură a problemei este etnicizarea acestei chestiuni. Vreau să vă spun că noi, cei din Uniunea Democrată Maghiară din România reprezentăm, în primul rând, electoratul maghiar din România. Este normal ca eu să fiu preocupat de județele, zonele unde trăiesc maghiari și îi las pe colegii din Moldova să-și exprime punctul de vedere cum consideră alăturarea județului Vrancea de județul Constanța, ca și regiune de dezvoltare comună. Și cred că este normal să spunem răspicat: da, dacă voința maghiarilor din județele Mureș, Harghita, Covasna este să facă parte dintr-o regiune de dezvoltare de sine stătătoare, cu tradiții comune, mai flexibilă, de circa 900.000 de locuitori, în inima țării, atunci care este problema? Vă întreb pe dumneavoastră, stimați colegi, ce pericole ne pasc în această situație? De aceea nu este nici un secret că noi dorim regiuni de dezvoltare mai mici, mai flexibile, pe toată zona țării. Tot așa, cred că nu este normal să nu fie pliante și în limba maghiară, acolo unde regiunile de dezvoltare cuprind și zone locuite și de maghiari.

Am înțeles că România a trebuit să închidă capitolul privind dezvoltarea regională, dar va trebui să redeschidem discuția, pentru ca fondurile Comunității Europene să fie accesate. În acest sens, vom veni cu o propunere de a înființa regiuni de dezvoltare mai mici. Chiar dacă deranjează pe unii denumirea de Secuime, așa cum este Oltenia, Banat, cred că putem vorbi și trebuie să vorbim și de Secuime și de secui, care sunt maghiari, de fapt și cetățeni ai României, plătitori de impozite, care au dreptul să aspire la o Europă unită, în care fiecare își va găsi un loc, nerenunțând la tradiții, dar privind spre viitor.

Eu nu doresc să-i separ pe secui de maghiari, cum au dorit-o unii de-a lungul istoriei sau o doresc chiar acum. În acest sens, vă rog să priviți demersurile noastre care vor viza regiuni de dezvoltare eficiente, funcționale, acceptate, evident, și de Uniunea Europeană și de majoritate, așa cum au fost toate solicitările noastre de până acum.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Daniel Bogdan - solicitare legată de elucidarea unui posibil caz de corupție la nivel guvernamental;

Ultimul vorbitor, domnul deputat Daniel Bogdan.

Domnul deputat Adrian Gurzău a depus la secretariat declarația.

   

Domnul Daniel Bogdan:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

În calitate de membru al Alianței "Dreptate și Adevăr" PNL - PD și în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, am transmis astăzi o sesizare Parchetului Național Anticorupție, sesizare al cărei conținut doresc să-l supun atenției dumneavoastră:

Către Parchetul Național Anticorupție

În atenția domnului Procuror General Ioan Amariei

Stimate domnule Procuror General,

Doresc, în calitate de membru al Parlamentului României, să mă implic în combaterea fenomenului corupției ce constituie, în opinia mea, principala problemă cu care se confruntă România, în prezent.

Din acest motiv, vă transmit două copii ale declarației de avere și o copie a declarației de interese aparținând domnului Alexandru Popa - Președinte al Agenției Române pentru Investiții Străine și Consilier al Primului-ministru, documente ce mi-au parvenit în urma unei audiențe acordate zilele trecute la cabinetul meu parlamentar. Precizez că am verificat autenticitatea acestor documente, accesând site-ul Guvernului României.

După cum se poate observa, în cele două declarații de avere completate într-un interval de câteva săptămâni, există o sumă importantă de bani (5000 de dolari) acumulată de domnul Alexandru Popa într-un timp scurt, ce nu poate fi justificată prin activitățile menționate în declarația de interese și în cea de avere.

În aceste condiții, există suspiciunea că domnul Alexandru Popa ar fi obținut această sumă de bani folosindu-se de funcțiile deținute (consilier al primului-ministru și președinte al Agenției Române de Investiții Străine).

Consider că persoanele aflate în funcții de decizie din Guvern trebuie să fie în afara oricăror suspiciuni de corupție. Din acest motiv, vă solicit să dispuneți începerea unei investigații care să elucideze situația domnului Alexandru Popa. Altfel, există riscul să fie afectată credibilitatea României în relația cu investitorii străini, de care țara noastră are atât de mare nevoie.

Cu speranța că veți face public rezultatul acestei investigații, vă asigur de întreaga mea considerație.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Solicit, în numele Grupului parlamentar PD, domnului Prim-ministru Adrian Năstase, demiterea imediată a domnului Alexandru Popa din funcția de președinte al Agenției Române pentru Investiții Străine.

Solicitarea noastră este fundamentată de faptul că asupra domnului Alexandru Popa există o suspiciune de corupție și că, după cum se poate observa în declarația de avere mai mult de jumătate din "economiile" domnului Alexandru Popa sunt depozitate în străinătate.

Considerăm că o persoană care nu este ea însăși convinsă să investească în România nu poate fi capabilă să exercite o funcție de președinte al Agenției Române pentru Investiții Străine.

Vă mulțumesc pentru atenția acordată.

 
     

(Următoarele declarații au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință.)

 
    Iosif Armaș - o analiză a realizărilor din calendarul aderării la UE;

Domnul Iosif Armaș:

Mai multe evoluții de pe scena politică, internă și internațională, merită o atenție deosebită. Alegerile interne din interiorul PSD (o premieră în viața politică românească), ca și reverberațiile ultramediatizate ale amenajării de către Ucraina a canalului Bâstroe sunt doar două dintre acestea. Aș vrea să vă rețin atenția, cu voia dumneavoastră, tot cu problema aderării României la Uniunea Europeană, extrem de importantă pentru viitorul acestei țări.

După cum se poate lesne observa, presa din ultimele zile a acordat spații ample calendarului de aderare a României la Uniunea Europeană. Speculațiile făcute în unele cotidiene privind o decuplare a aderării României la UE de cea a Bulgariei nu se confirmă în acest moment, dimpotrivă, semnalele de la Bruxelles anunță că România a înregistrat progrese substanțiale în procesul de aderare și că țara noastră se încadrează în calendarul stabilit de către șefii de state și guverne din cele 25 de state ale UE, respectiv, încheierea negocierilor în 2004, semnarea Tratatului de aderare în 2005 și aderarea propriu-zisă în ianuarie 2007.

De altfel, acest calendar a fost subliniat și de ministrul de externe Mircea Geoană, după întâlnirea cu șeful diplomației olandeze, Bernard Bot, a cărui țară asigură președinția semestrială a UE. Iată ce declara șeful diplomației române: "Președintele în exercițiu al UE a reconfirmat, așa cum a făcut și Comisia Europeană, că lucrurile merg conform calendarul stabilit. Vom avea, la 6 octombrie, raportul de țară privind România, un document foarte important și, în același timp, un document strategic de evaluare al Comisiei, care va propune Consiliului European de la sfârșitul anului încheierea negocierilor din punct de vedere politic."

Mircea Geoană a mai apreciat drept "speculație de presă" informația privind decuplarea aderării României la UE de cea a Bulgariei.

Același lucru a mai fost confirmat și de ministrul Integrării Europene, Alexandru Fărcaș, care a subliniat că România și Bulgaria au același calendar de aderare, iar acest calendar (2004, 2005, 2007), a fost confirmat încă din decembrie 2003 de Consiliul European de la Bruxelles, iar încheierea negocierilor în 2004 în cazul României depinde de continuarea cu hotărâre a reformelor și pregătirilor necesare.

Precizările făcute de oficialii români au intervenit ca urmare a unor speculații făcute în acest sens de site-ul Euractiv și preluate de presa română pe marginea unei consemnări a Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European din 31 august a.c., privind răspunsul comisarului european pentru extindere, Gunter Verheugen, la o întrebare a europarlamentarului socialist olandez Jan Wiersma. "În ceea ce privește încheierea negocierilor cu România, nu avem încă un răspuns final. După toate probabilitățile, negocierile pot fi încheiate până la sfârșitul anului curent. Acesta este obiectivul fixat de Consiliu, în special pentru a încuraja cele două țări pentru implementarea reformelor. Dacă însă acest lucru nu se va realiza, nu este o catastrofă, semnarea tratatului de aderare și ratificarea acestuia putând avea loc astfel încât să se respecte obiectivul 2007".

Partea română a prezentat, la discuțiile din 3 septembrie, de la Bruxelles, datele privind evoluția economică, a prezentat de asemenea, raportul de doi ani de activitate a PNA - fiind făcută demonstrația prin cazuistica din ultimele luni a PNA că acțiunea statului român vizează acum corupția la nivel mediu și ridicat. Au fost oferite, la fel, detalii privind activitatea Avocatului Poporului, finalizarea executării hotărârilor CEDO.

De asemenea, România a urmat pas cu pas calendarul de măsuri privind pregătirea aderării, la ora actuală negocierile la capitolul 3 - "Libera circulație a serviciilor" și la capitolul 21-"Politici regionale și instrumente regionale" sunt în faza finală. La capitolul 22 - "Mediu" a fost parcursă deja prima etapă, de adoptare a directivelor europene în domeniu.

La capitolele 24 - "Justiție și Afaceri Interne", precum și la capitolul 6- "Concurență", România a intrat, în septembrie, în faza avansată a negocierilor. Aceasta este situația în momentul de față.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Costache Mircea - despre creditele neperformante ale alegătorului român;

Domnul Costache Mircea:

Creditele neperformante ale alegătorului român

A ales românul partide care au format guverne și conduceri ale administrației locale. A ales partide dar și oameni dătători de șpăgi, promisiuni și speranță. S-au tot remaniat guvernele acelorași participanți la guvernare până când nu mai știau nici deputații și nici senatorii, cum nu știu nici acum, care mai sunt miniștrii. S-a ajuns cu buimăceala generală până acolo că partide aflate la guvernare, după alegerile din 2000, precum PUR, care a primit unul dintre cele mai importante ministere, cel al IMM-urilor, prin Silvia Ciornei, dar și pe cel al Tineretului și Sportului, prin Georgiu Gingăraș, să se prezinte la alegerile din iunie 2004 drept unul dintre cele mai zgomotoase, contestatare ale guvernării, ca și când s-ar afla pe banca opoziției. Și s-au găsit români, aburiți de Antena1 și Jurnalul antinațional, care să voteze acest pseudo - partid, care cică e, culmea, concomitent, și umanist, și social, și liberal. O aberație splendidă pentru mahmureala alegătorului nostru dezinvolt, care nu se omoară să știe mai bine cui acordă credit. Dacă afaceriștii veroși care își protejează averile făcându-și partid, televiziune și ziar, se autointitulează umaniști, socialiști și liberali - toate deodată - de ce n-ar profita și alții de ceața de pe ochii alegătorului român și nu i-ar oferi spre creditare orbească struțo-cămile politice, precum alianța PNL-PD. Nu îl interesează pe alegătorul nostru năucit, intoxicat și sărăcit, că PNL e membru al Internaționalei liberale, iar PD - mândru că e component al Internaționalei socialiste.

Salata asta ridicolă, liberalo-socialistă ori socialisto-șmecherească, a întrunit sufragiile voiosului nostru alegător în căutare de nou. N-a contat că PD a mai fost de vreo 4 ori la guvernare, că Băsescu a fost de 4 ori ministrul transporturilor, până când a reușit vânzarea, la fier vechi, a sute de mii de vagoane și a sute de kilometri de cale ferată, încununându-și opera cu trimiterea flotei României să navigheze pe Apa Sâmbetei. N-a contat că Stolojan a fost prim-ministrul care s-a implicat în tenebroasele afaceri Megapower, Tofan Group, care și-a favorizat soția și fiul deveniți, peste noapte, bogătași, mari proprietari de firme și de hoteluri.

Pentru aburiții noști alegători Alianța D.A era ceva nou. O invenție hiperabsurdă care izbutește să prostească un impresionant număr de cetățeni.

Speculând legitima dorință de nou a alegătorului român, schimbându-și mereu măștile pentru ca vechii borfași să poată stârni în mulțime speranțe noi. Așa s-a făcut FSN-ul, FSN (PD), FDSN, PDSR, PSD etc.

Acum dl. Năstase le vorbește cetățenilor despre "noul PSD". Cum de nu i-a găsit încă alte inițiale? Criminalul, după primul colț, își smulge peruca, mustața, haina pentru a scăpa de urmăritor. Pe PSD nu-l urmărește deocamdată nimeni, dar precaut, el se travestește mereu. Ei, nu chiar nimeni, dar cel puțin așa pare.

Vorbesc finanțiștii despre creditele neperformante ale băncilor, vorbesc economiștii despre arieratele din economie, vorbesc juriștii despre erori judiciare. Însumate, ele dau imaginea șubrezeniei administrației românești, caracterizată prin lipsă de scrupule, acumulare de averi prin furt, crimă organizată, fraudă electorală, evazionism fiscal, favorizarea infractorului, complicități în drenarea fondurilor publice.

Cei ce se vaită că le este greu, fără locuri de muncă, fără surse se existență, fără medicamente, hrană, căldură, locuințe, bani pentru școala ori hăinuțele copiilor, alegătorii români au fost aduși, deliberat, în starea jalnică de a genera iraționalele credite neperformante ale guvernărilor din ultimii 15 ani.

Autoturismele sunt dotate cu sisteme de dezaburire a parbrizelor, asigurând vizibilitatea clară. Cine va reuși să lupte cu creația televiziunilor, radiourilor și ziarelor, producătoare de ceață și cine va inventa un sistem eficient de dezaburire a alegătorului român?

    Florin Iordache - referiri la alegerile preliminare din PSD;

Domnul Florin Iordache:

Declarație politică: "Alegerile preliminare din P.S.D."

Duminică, 5 septembrie 2004, în cadrul P.S.D. au avut loc alegeri preliminare pentru desemnarea reprezentanților în viitorul Parlament.

P.S.D. a fost cel care a susținut necesitatea introducerii votului uninominal în Parlament, dar acest lucru nu a fost susținut și de Opoziție.

Prin aceste alegeri preliminare, P.S.D. își desemnează democratic reprezentanții.

În urma rezultatelor parțiale la aceste alegeri, reprezentanții în viitorul Parlament vor fie și tineri și femei, dar foarte important vor fi oamenii care justifică legitimitatea desemnării lor prin numărul mare de voturi primite.

Numai așa clasa politică se poate schimba, cetățenii vor avea mai multă încredere în cei care îi reprezintă.

Eu consider că toate partidele și formațiunile politice ar trebui să-și desemneze în acest mod reprezentanții, pentru consolidarea democrației și creșterea încrederii populației.

    Gheorghe Dinu - declarație cu titlul Nepăsarea și politicianismul ieftin al guvernanților lasă țara fără apărare în fața calamităților naturale;

Domnul Gheorghe Dinu:

Declarație politică: "Nepăsarea și politicianismul ieftin al guvernanților lasă țara fără apărare în fața calamităților naturale".

Din păcate, și vara aceasta s-a adeverit zicala că "La omul sărac nici boii nu-i trag", astfel că, după ani de secetă, am fost bombardați de avertizări meteo, care au fost confirmate în cel mai neplăcut mod cu putință. Vijeliile de o putere și intensitate neobișnuită, precipitațiile în cantități impresionante, au făcut prăpăd, inundând orașe, sate, terenuri cultivate, au provocat alunecări de teren, toate acestea producând însemnate pagube materiale în numeroase zone ale țării. Case inundate, locuințe avariate, persoane ucise, rănite sau dispărute, culturi agricole distruse, animale și păsări înecate, kilometri întregi de drumuri afectate, circulația feroviară îngreunată, comune și sate rămase fără energie electrică, cam așa se poate descrie tabloul apocaliptic pe care-l prezintă multe județe.

A fost evident în aceste zile grele că preocupările Guvernului PSD și ale primului-ministru nu au fost dictate de grija pentru bieții oameni nepăstuiți, ci de grija pentru propria imagine. Manifestările foarte zgomotoase ale domnului Adrian Năstase și a altor membri ai Guvernului, promisiunile și apelurile la solidaritate umană nu reprezintă decât vorbe goale menite să-i ademenească pe bieții oameni, o propagandă electorală și ieftină în favoarea PSD. Bineînțeles că nu au explicat acestor oameni de ce nu s-au alocat fonduri pentru sisteme de protecție împotriva inundațiilor, de ce în cei 15 ani de capitalism sălbatic nu au fost întreținute măcar lucrările de regularizare a cursurilor de apă realizate sub vechiul regim, după marile inundații din 1970.

Chiar și puținii bani alocați pentru sistemele de protecție împotriva inundațiilor ar fi putut evita atâtea nenorociri, dacă nu ar fi ajuns în buzunarele "baronilor" și altor mafioți patronați de partidele ce s-au perindat la guvernare.

Dar, și fără mari resurse financiare alocate lucrărilor de îndiguiri, regularizări de albii și alte lucrări de prevenire a revărsării râurilor, tot se putea face ceva pentru diminuarea și chiar înlăturarea efectelor precipitațiilor abundente, dacă exista măcar voință politică. De ce nu s-a cerut autorităților să împiedice depunerea pe malurile apelor curgătoare a reziduurilor și deșeurilor de tot felul, să mobilizeze populația la primirea avertizărilor meteorologice, la consolidarea digurilor, podurilor și podețelor existente, la ridicarea de noi baraje, așa cum se proceda nu numai în vechiul regim, dar și în alte perioade istorice când țara sau comunitatea era amenințată, indiferent din ce cauză? Inspectorii de mediu de la Ministerul Apelor, primarii, șefii posturilor de poliție și de la jandarmi ar trebui să fie trași la răspundere pentru pasivitatea lor, ce pune în primejdie viețile și avutul oamenilor, să fie făcuți răspunzători solidari pentru marile pagube materiale și chiar pentru pierderile de vieți omenești produse și din vina lor, nu numai datorită stihiilor naturii.

Nu pot să nu semnalez un fapt cel puțin ciudat, remarcat de fapt și de alții. În 11 din cei 15 ani ce au trecut din Decembrie '89, țara a fost condusă de un șef specialist în gospodărirea apelor. Este vorba de domnul Ion Iliescu. Ce a făcut domnia sa, nu numai ca președinte al țării, dar și ca specialist pentru prevenirea unor asemenea dezastre, chiar în domeniul său de formare profesională? Există un singur răspuns: nimic. Și ne mai mirăm de nepăsarea și indolența generalizată față de aceste probleme grave, lăsând țara fără nici o apărare împotriva oricăror capricii ale naturii. Mai mult, sub ochii lui și oblăduirea guvernanților PSD, s-a procedat la defrișările sălbatice de păduri și chiar de perdele de protecție de către bandele de mafioți puși pe căpătuială rapidă - fără muncă - și de țigani, la distrugerea sistemelor de îmbunătățiri funciare de protecție împotriva inundațiilor. Ca un exemplu de politicianism în gestionarea sectorului de îmbunătățiri funciare, prezint următorul fapt: fostul ministru al agriculturii, Ilie Sârbu, voia să mute sediul filialei zonale Mureș - Oltul superior al Agenției Naționale a Îmbunătățirilor funciare de la Brașov la Sf. Gheorghe, sub presiunea pretențiilor UDMR, fără nici o justificare logică, fără să țină cont că județul Brașov avea cea mai mare experiență în acest gen de lucrări, avea cea mai mare suprafață amenajată în acest sens și, în fine, aici a funcționat întotdeauna o asemenea filială. S-a renunțat la această măsură numai în urma protestelor energice a salariaților, a sindicatului, la care m-am alăturat și eu prin intervenții în Camera Deputaților, inclusiv o interpelare adresată ministrului mai sus menționat. Cum să mai meargă treburile bine în acest sector?

Văzând modul lamentabil în care s-a intervenit la recentele calamități, îmi revine obsedant în minte întrebarea: unde este armata, de ce nu intervine cu amfibii, bărci, elicoptere, pontoane, alte mijloace ce le deține pentru salvarea oamenilor și a avutului lor? În afară de câțiva jandarmi cu lopeți, găleți și mături (și alea probabil luate de la gospodarii inundați), nu s-au văzut alți militari să intervină la aceste dezastre, care cred că sunt asemenea unor stări de necesitate. În 1970 toată armata a fost mobilizată la inundații. Acum de ce nu se mai poate? Cine ne apără în fața dezlănțuirilor naturii și, Doamne ferește, poate fi și mai rău?

PRM s-a alăturat efortului de ajutorare a sinistraților și a manifestat atașamentul față de populația greu încercată din zonele calamitate, trimițând numeroase ajutoare.

Dar, este timpul ca o nouă guvernare să ofere soluții imediate și eficiente, să treacă la măsuri menite să pună capăt haosului criminal care se manifestă în prevenirea și combaterea calamităților naturii, să protejeze populația împotriva dezastrelor.

Din păcate, actuala guvernare trâmbițează în aceste zile pe toate canalele mass-media măsurile de ajutorare luate pentru refacerea gospodăriilor celor afectați de calamități, dar n-am sesizat în toate aceste laude nici o intenție, sarcină sau promisiune, ca organele abilitate profesional cu problemele de îmbunătățiri funciare, administrațiile locale etc., să fie puse la treabă și să gândească pe timp scurt și mediu, măsuri concrete și specifice fiecărei zone, comune, sat, măcar pentru atenuarea problemelor cu care s-au confruntat la sfârșitul lunii august. Se procedează tot pompieristic, ca și în cazul încălzirii locuințelor, fără a se stabili măsuri de perspectivă, guvernanții umblă tot la efect, fără să analizeze și să ia măsuri pentru înlăturarea cauzelor.

    Paul Magheru - declarație în numele unor organizații sociale din județul Bihor;

Domnul Paul Magheru:

În numele Uniunii Județene a Pensionarilor din Bihor, Asociației foștilor miliari - muncitori în detașamentele de muncă 1950-1961, Asociației Investitorilor FNI din Bihor și Asociației Șomerilor din Bihor mă adresez în Parlamentul României cu următoarea declarație politică:

După lovitura de stat din decembrie 1989 "botezată" de unii analiști drept revoluție, oamenii politici care au ajuns să conducă destinele țării mai mult au jefuit-o decât au condus-o, lăsând o mulțime de lucrători fără servicii, aruncându-i în șomaj, pensionându-i sub diferite motive, sărăcindu-i și umilindu-i. Astăzi, numărul acestora se ridică la 7-8 milioane.

Trecerea bruscă, în mod anarhic, de la socialism la capitalism, fără o gândire și un plan coerent și etapizat, a scos la iveală toate tarele posibile care sălășluiesc ascunse în sufletele unor concetățeni: dorința de îmbogățire rapidă, corupția , plăcerea de a exploata și a umili, aroganța, impertinența. Ca urmare, sondajele de opinie reale arată că 80% din populație nu mai are încredere în actualii guvernanți, poporul considerându-se înșelat prin promisiuni mincinoase, lansate pe toate canalele mass-media: zare, radio. TV.

Tot mai mulți cetățeni ai României, indiferent de naționalitate, sunt convinși că actualii guvernanți nu mai au dreptul să conducă după alegerile din noiembrie 2004. Deși se intitulează social-democrați, în anii 1990-1996 și 2000-2004 ei au transpus în practică o politică de dezindustrializare și sărăcire a țării, printr-o privatizare anarhică, care a favorizat doar îmbogățirea unor potenți ai noilor vremuri.

Ca urmare, au dispărut fabrici și uzine care produceau până în 1989 bunuri competitive pe plan european și mondial, făcând concurență unor industrii cu vechi tradiții în țările vestice, nucleul agriculturii moderne care se înfiripase în anii 1970-1980 ai secolului trecut (sere, irigații, livezi, institute de cercetare) a fost spulberat. O dată cu acești pași înapoi a început să crească, în proporție geometrică, numărul șomerilor, sărăcia și disperarea.

În consecință, nu mai acceptăm să fim mințiți, nu mai dorim să fim complici la jefuirea țării și sărăcirea marii majorități a poporului, anunțând actuala coaliție de la putere și pe șeful statului că nu îi vom mai vota în toamna anului curent.

Până în prezent nu s-a luat nici o măsură reală și durabilă pentru îmbunătățirea vieții pensionarilor, șomerilor, bolnavilor în general și a celor din generația noastră, în special. Deși noi suntem cei care, așa cum s-a putut și cum am fost dirijați, trudind din greu și sperând în mai bine pentru urmașii noștri, în ultimii 50 de ani am ridicat țara într-o nouă etapă de dezvoltare economică față de ceea ce s-a putut realiza în perioada interbelică. Măsurile luate de guvernanți în ultimele luni, vizând creșterea pensiilor, gratuități pe mijloacele de transport, alte subvenții pentru "coșul zilnic" - pe lângă că sunt infime, au fost rapid anulate de creșterea prețurilor la combustibilii folosiți în procesul de producție a bunurilor de consum zilnic. Propaganda nu ține de foame și nu asigură sănătatea cetățeanului!

S-au dat uitării promisiunile PSD din preajma și din timpul alegerilor locale și generale din 2000. Mai ales Legea 19/2000, legea pensiilor, care la art.180 prevedea recalcularea acestora.

Considerăm că după 40-45 de ani de muncă ar trebui să avem o pensie decentă, care să ne asigure o viață în consecință, nu neapărat abundentă și fără griji, pentru cei câțiva ani, mai mulți sau mai puțini, pe care Dumnezeu ni-i va mai da de trăit.

Nu ne putem explica cum înainte de 1990 s-au construit zeci și sute de blocuri în fiecare oraș, asigurându-se locuințe în marea lor majoritate decente, pentru toți solicitanții, fără să se țină cont de funcție și pregătirea profesională avută. Oamenii muncii și pensionarii, atât din industrie cât și din agricultură, administrație, învățământ și cultură, au beneficiat de tratament spitalicesc și în stațiuni balneo-climaterice aproape gratuit. Copiii "oamenilor muncii" puteau frecventa grădinițele, școlile și universitățile fără cheltuieli deosebite. Se va spune că într-o economie strict centralizată și dirijată, cum a fost cea dinainte de 1989, se puteau acoperi aceste nevoi din bugetul statului. Astăzi statul nu își constituie anual un astfel de buget? De ce nu este alimentat ritmic și sigur? De ce se permite evaziunea fiscală a afacerilor "baronilor" pesediști, udemeriști, pediști sau liberali?

Ne adresăm ca ultimă speranță Partidului România Mare, partid care, pe lângă criticile documentate făcute guvernanților și Opoziției este consecvent în aplicarea programului și statutului PRM puse în slujba cetățenilor țării.

    Ștefan Lăpădat - prezentarea argumentelor pentru construirea unei săli de sport în Drobeta Turnu - Severin;

Domnul Ștefan Lăpădat:

Argumente pentru construirea unei săli de sport la clubul Sportiv Școlar Drobeta Turnu-Severin.

Clubul Sportiv Școlar din Municipiul Drobeta Turnu-Severin este unitate de învățământ independentă cu personalitate juridică din anul 1972, având certificatul de identitate sportivă cu nr.0000210, eliberat în anul 2001.

Are secții pentru următoarele ramuri de sport: atletism, fotbal, baschet, volei, handbal, lupte greco-romane, judo și natație. Activitatea Clubului se desfășoară într-o sală care nu corespunde normelor de omologare pentru desfășurarea competițiilor oficiale, fiind nevoit să apeleze la sălile de sport din județele limitrofe, plătind sume considerabile pentru chirii, deplasarea, cazarea și masa sportivilor.

Clubul Sportiv Școlar, conform adresei Federației române de handbal cu nr.375 din 23 aprilie 2004 este o unitate cu rezultate de excepție privind selecția, pregătirea și perfecționarea elevilor sportivi, cât și a rezultatelor foarte bune obținute în campionatele naționale de juniori, masculin și feminin.

Astfel, la nivelul echipelor de juniori I, II și III masculin și feminin se poate remarca prezența echipelor în turneele semifinale și finale din anii 1990 și până în prezent, după cum urmează: masculin - prezență în opt turnee finale, cucerind medaliile de bronz în 1998 și argint în 1999; feminin - prezență în 17 turnee finale și semifinale, cucerind 3 medalii de bronz și una de argint.

În ultima perioadă au fost promovați 6 jucători de handbal în loturile naționale și 25 de sportivi în Divizia A, iar la feminin au fost promovate 10 sportive în loturile naționale.

Din ambele grupe s-au obținut titluri de campioni și campioane la nivel național, european, mondial și olimpic. Clubul Sportiv Școlar deține teren în proprietate pe care poate fi construită o sală regulamentară pentru desfășurarea competițiilor.

Față de cele arătate, rog Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului să ia în atenție argumentele prezentate și să includă în programul național intitulat "Săli de sport" acest obiectiv important care va contribui la realizarea de înalte performanțe.

    Tudor Mohora - intervenție - răspuns la întrebarea: Este posibil ca în Camera Deputaților un deputat să se comporte, așa cum a apreciat presa, ca-n Ferentari?;

Domnul Tudor Mohora:

Intervenția mea de astăzi se intitulează : Este admisibil ca în Camera Deputaților un deputat să se comporte, așa cum a apreciat presa, "ca-n Ferentari" ?

Presa a relatat pe larg că în ziua de 1 septembrie a.c., domnul deputat Eugen Nicolăescu într-un acces de furie și țipând, a numit-o în fața reprezentanților presei "vagaboandă" pe doamna Rodica Avram, directoarea Direcției pentru Comunicare, Presă și Relații Publice din Secretariatul general al Camerei Deputaților, deși aceasta nu era de față, pe motiv că sala conferințelor de presă era închisă.

Enervându-se, domnul deputat Nicolăescu a amenințat că dacă "vagaboanda nu vine cu cheia în dinți", va fi dată afară din serviciu peste 3 luni (deci după alegeri).

În fața unor astfel de manifestări suburbane din partea unui deputat și pentru caracterizarea obiectivă a acestora sunt necesare câteva precizări :

Conferința de presă a Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal a fost convocată intempestiv, nefiind programată potrivit procedurilor în vigoare ; ca urmare, în momentul în care s-a anunțat evenimentul, sala pentru conferințele de presă era închisă, cheia fiind adusă însă în circa 5-6 minute.

Domnul deputat Nicolăescu, deși este purtătorul de cuvânt al Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, nici măcar nu o cunoaște pe directoarea Direcției de presă și nici atribuțiile acesteia. În concepția sa, acestea s-ar rezuma la aducerea " în dinți " a cheii de la sala de conferințe de presă. Domnia sa a omis faptul că aducerea cheii la sala respectivă intră în sarcinile serviciilor administrative, la sesizarea Direcției de presă, în urma solicitării în scris a unui grup parlamentar sau a altor structuri abilitate.

Acestea sunt faptele. Analiza lor impune exprimarea unei poziții ferme de dezaprobare față de astfel de atitudini, care nu fac cinste Camerei Deputaților, precum și pentru evitarea unor astfel de evenimente reprobabile în viitor. Ea se bazează pe următoarele elemente:

Jignirea în fața reprezentanților presei, fără nici un motiv plauzibil a unei doamne onorabile, în exercițiul funcțiunii, este, în sine, un act necivilizat, dezonorant și incompatibil cu statutul de deputat al domnului Nicolăescu și de reprezentant al unei circumscripții electorale din inima Transilvaniei caracterizată printr-un grad ridicat de civilizație și de respect față de femei.

Pe bună dreptate, presa a caracterizat jignirea proferată de domnul deputat, ca fiind uitarea celor "șapte ani de acasă" și care reprezintă un comportament "ca-n Ferentari", respectiv de mahala.

Amenințarea cu "datul afară din serviciu peste 3 luni" dovedește lipsă de respect față de Instituția parlamentară și a regulamentelor care o guvernează. Cu alte cuvinte, în această concepție, în viitorul apropiat nu ne așteaptă armonia și pacea socială, ci răzbunarea.

În calitate de purtător de cuvânt al Partidului Național Liberal, partid care nu pierde nici o ocazie să afirme că reprezintă elitele, domnul Nicolăescu, prin comportamentul pe care l-a avut, compromite însăși partidul pe care îl reprezintă. Este, de asemenea grav că nu s-a manifestat o desolidarizare față de acest comportament din partea colegilor săi de partid prezenți la cele întâmplate: doamna deputat Monica Muscă și domnii deputați Radu Berceanu și Cătălin Popescu Tăriceanu.

Pentru un purtător de cuvânt al unui partid parlamentar cu pretenții, respectiv pentru un intelectual și cadru didactic este grav să nu cunoască semnificația cuvintelor pe care le folosește. În Dicționarul explicativ al limbii române cuvântul "vagabond" înseamnă: om de nimic, fără căpătâi; om fără ocupație stabilă, fără domiciliu fix; om care rătăcește fără rost pe drumuri. Așa vede domnia sa calitatea unui funcționar cu sarcini de răspundere din aparatul Camerei Deputaților?

În ceea ce privește amenințarea cu "datul afară din serviciu" peste trei luni, cred că domnul deputat Nicolăescu nu ar trebui să-și facă iluzii cu privire la câștigarea alegerilor, pentru a-și pune în operă amenințarea, ținând seama de o veche zicală : " să nu îți faci iluzii ca să nu ai deziluzii "

Deziluzia în cazul respectiv este mai mult decât probabilă.

    Adrian Moisoiu - declarație cu titlul Bine că România nu e Reghin!;

Domnul Adrian Moisoiu:

Bine că România nu e Reghin!

Conform recensământului populației din februarie 2002, în municipiul Reghin din județul Mureș trăiesc 36.023 de locuitori, din care 23.527 adică 65,31% s-au declarat români, iar 10.353 adică 28,74% - maghiari. Cu toate acestea, deși până în prezent nu s-a remarcat prin nimic, la recentele alegeri locale, în funcția de primar al localității a fost ales un maghiar! În condițiile în care românii nu s-au prezentat la urne, votul etnic a funcționat!

De aceste date statistice și de acest fapt mi-am adus aminte sâmbătă, 4 septembrie, când la Târgu Mureș, Consiliul Reprezentanților Unionali ai U.D.M.R. a hotărât cu 109 voturi favorabile ca Markó Béla să reprezinte Uniunea în cursa prezidențială. Cu alte cuvinte, o minoritate de maximum 6% are pretenția să conducă România! Nu ar fi nimic rău în asta, fiindcă România a mai avut președinți selectați din rândul minorităților, dar de data aceasta apreciez că se întrece măsura. "Programul meu electoral este cel al U.D.M.R. și acceptând această dorință a filialelor de a candida la prezidențiale, doresc să fac față provocărilor anului 2004, să satisfac toate provocările lansate de această candidatură" a declarat imediat noul candidat la președinție. Iar conducerea U.D.M.R. a preluat, înainte de campania electorală, aproape în totalitate programul electoral al aripii reformiste, intitulat "Dialog pentru autonomie". Acesta, deoarece actualele regiuni de dezvoltare economică sunt apreciate nefuncționale, cuprinde în mod explicit înființarea Ținutului Secuiesc - care ar urma să înglobeze județele Harghita, Covasna și parțial Mureș, să înfăptuiască în următorii patru ani instituții ale autonomiei, ceea ce presupune crearea cadrului juridic complet al autonomiei culturale, realizarea autonomiei administrativ-teritoriale, crearea de forme noi de colaborare regională între județele secuiești, modificarea regiunilor de dezvoltare economică și crearea de garanții legale pentru reprezentarea proporțională a comunităților minoritare în organele decizionale și executive, inclusiv în poliție și alte instituții importante.

"Nu este nevoie de referendum, stimați colegi, pentru a afla dacă secuii vor sau nu autonomie. Noi putem spune tuturor și fără referendum: vor, firește că vor, cum să nu vrea! Numai că asta nu se poate realiza printr-un referendum unilateral, ci printr-o luptă asiduă în continuare, care să se concretizeze în obiectivele enunțate"a precizat, în discursul său Markó Béla.

Care este diferența dintre "moderații" și "radicalii" din U.D.M.R.? Credeți că întâmplător în județele Covasna, Harghita, Mureș, Cluj, Sălaj, Bihor sau Satu Mare aranjamentele și protocolul P.S.D. - U.D.M.R. a funcționat atât de bine încât au în fruntea lor președinți sau cel puțin vicepreședinți de consilii județene maghiari?

M-am săturat de Transilvania Mică și de Ungaria Mare! Vreau o Țară normală, o țară a tuturor celor care locuim pe aceste mirifice plaiuri și se numește România! O Țară, în care copiii noștri să dorească să-și clădească un viitor demn, pe pământul unde sunt înmormântați moșii și strămoșii lor!

Nu am nimic cu domnul Markó Béla, nu sunt xenofob, dar vreau ca președintele României să fie leal statului în fruntea căruia va fi ales. Formularea "ceea ce e bine comunității maghiare e bine și pentru România", mă face să mă gândesc că dânsul pune căruța înaintea boilor. Doresc ca președintele României să gândească și să spună exact invers: "Ce e bun pentru România, e bun și pentru UDMR!" Sper că românii se vor orienta și la alegerile din 28 noiembrie, vor vota astfel încât să mă bucur că România nu e Reghin!

    Eugen Gheorghe Nicolăescu - comentariu critic legat de politicile fiscale promovate de PSD;

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Pe perioada vacanței parlamentare, Guvernul, ajutat de un Parlament controlat și lipsit de atribuțiile sale esențiale, s-a jucat cu emiterea de ordonanțe, inclusiv în domeniul rectificării bugetare și politicilor fiscale.

Deși atributul de legiferare este numai al Parlamentului, potrivit Constituției și normelor democratice, Guvernul PSD nu s-a reținut să rectifice bugetul statului și să aloce sume importante provenite din economii și din încasări suplimentare.

Este de neînțeles de ce nu s-a așteptat reluarea lucrărilor Parlamentului și cu un proiect de lege a cărui dezbatere putea fi cerută cu prioritate, se putea ajunge la o dezbatere serioasă a adunării și consumării banului public.

S-a preferat lipsa totală de transparență, știindu-se că ordonanțele referitoare la rectificarea bugetară vor fi luate în dezbatere la o dată când nu se mai poate corecta nimic, pentru că banii au fost cheltuiți de cei cărora le-au fost alocați.

Este cunoscută criza din sistemul de sănătate, problemele cu care se confruntă educația și nemulțumirile tot mai mari ale profesorilor, iar rectificarea bugetară nu a adus nimic din ceea ce ar fi trebuit să fie soluții pentru ieșirea din crize și atenuarea dezechilibrelor majore din aceste două sectoare de activitate.

S-au anunțat programe cu impact social, măsuri strict electorale, cu impact negativ pe bugetul statului, care nu au susținerea financiară pe o perioadă lungă de timp, ele fiind finanțate numai pentru ultima parte a acestui an.

Într-o asemenea manieră de lucru speră Guvernul PSD să mituiască populația, să manipuleze rezultatele alegerilor parlamentare și prezidențiale și să mai câștige un mandat de patru ani.

Agresivitatea mediatică, inclusiv prin încălcarea legii cu ocazia alegerilor preliminare din PSD, va fi probabil bumerangul care va lovi inițiatorii acestei campanii fără precedent de cult al personalității, de aroganță față de oricine gândește altfel, iar cetățenii se vor revolta așa cum au făcut cu fostul primar pesedist Sechelariu.

Am speranța că abuzul mediatic pe toate canalele de televiziune, radio și aproape toată presa scrisă, zilnic și de mai multe ori pe zi asupra telespectatorilor, radioascultătorilor și cititorilor va avea efectul contrar: suprasaturarea și dorința de a scăpa de cei care nu au decât preocuparea de a-și face publicitate pe bani publici.

Societăți și companii naționale cu capital de stat sau majoritar de stat, care au activitate de monopol, deci fără necesitatea de reclamă, plătesc sute de mii dolari pe publicitate la instituțiile de media pentru a face imagine acestui guvern corupt, incapabil să muncească cinstit, eficient și corect pentru cetățenii români.

Sper ca rectificarea bugetară electorală care exemplifică gândirea perversă a PSD să fie printre ultimele, urmând ca românii să-și poată hotărî singuri viitorul prin intermediul parlamentarilor care sunt și trebuie să fie în slujba cetățeanului, care să le reprezinte interesele și să controleze cum se aplică politicile guvernamentale.

    Constanța Popa - despre promisiunile neonorate de Guvernul PSD în sistemul sanitar;

Doamna Constanța Popa:

Declarație politică: În sistemul sanitar, promisiuni neonorate de Guvernul PSD.

1. Salarizarea decentă a personalului din sistemul sanitar.

Premierul Adrian Năstase a prezentat în Parlamentul României pe data de 22 decembrie 2000 programul de guvernare al PSD, promițând că: "Salarizarea personalului sanitar superior și mediu, atât în medicina primară, cât și în cea de specialitate se va face în funcție de prestațiile efectuate, de eficiența și calitatea actului medical, indiferent de statutul public sau privat al furnizorului. Se vor introduce sisteme de plată (plata per capita, per act sau combinarea celor două modalități) care să stimuleze furnizorii să ofere servicii sanitare de calitate."

Promisiuni ... promisiuni ...

În iunie 2004, conform Institutului Național de Statistică, salariile personalului din sistemul sanitar sunt cele mai mici din sectorul bugetar, salarii mai mici decât personalul din sistemul sanitar având doar lucrătorii din salubritate, după cum se poate observa:

Salariu mediu net

  • Învățământ - 5.892.397 lei
  • Sănătate - 4.794.920 lei
  • Administrație publică - 7.725.207 lei
  • Electricitate - 9.349.572 lei
  • Minerit - 8.602.795 lei
  • Salubritate - 4.209.478 lei

Constatând că după 4 ani de guvernare PSD, cei mai prost plătiți bugetari sunt cei din sistemul sanitar, mai mulți membri ai Comisiei de sănătate din Camera Deputaților, comisie condusă de către prof. univ. dr. Mircea Ifrim, deputat PRM, au propus o "Lege privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile publice ale sectorului sanitar" (B. P. nr. 295/2004).

Această lege are ca obiect de reglementare salarizarea și alte drepturi ale personalului de specialitate medico-sanitar, personalului auxiliar sanitar, precum și a altor categorii de personal, încadrat în baza contractului individual de muncă, în unitățile sanitare din sectorul bugetar.

Salarizarea și alte drepturi ale personalului din sectorul sanitar trebuie "să reflecte în mod real importanța acestui sector, având drept scop final o asistență medicală eficientă și de calitate care să conducă la îmbunătățirea stării de sănătate a populației".

Punctul de vedere al Guvernului PSD, transmis nouă, deputaților inițiatori, este stupefiant. "Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative".

Argumentele invocate sunt următoarele:

Elaborarea unor legi speciale de salarizare a personalului contractual pe sectoare de activitate nu se justifică.

Aprobarea măsurii propuse este vădit discriminatorie față de celelalte categorii de personal din afara sistemului medico-sanitar, ceea ce va conduce la inechități în salarizarea altor funcții cu atribuții similare în întreg sectorul bugetar.

2. Este nevoie de un efort financiar suplimentar în cuantum de 58.839,2 miliarde lei, sumă calculată pentru un număr de 315.000 de salariați din sectorul de sănătate și asistență socială, conform datelor statistice din anul 2004, în această propunere legislativă propunându-se o creștere medie a salariului de bază față de iunie 2004 de 257,5% și un salariu mediu brut propus pentru 2005 de 19.206.828 lei, față de un salariu mediu brut în martie 2004 de 7.036.757.

Argumentele Guvernului PSD "Nu sunt bani pentru sănătate" sunt cinice și arată că nu-i pasă de sănătatea națiunii române.

Oare nu cunoaște Guvernul PSD că, așa cum se poate observa, salariul mediu net în sectorul sanitar este puțin mai mare decât al unui lucrător din serviciile de salubritate?

Se spune că nu sunt bani pentru creșterea salariilor în sistemul sanitar, dar Curtea de Conturi a României, în Raportul pe anul 2004, constată că "în bugetul de venituri consolidat al Casei de Asigurări de Sănătate pe anul 2004, nu s-au luat în considerare disponibilitățile bănești ale CNAS la 31.12.2003 (în sumă de 7.071 miliarde lei, din care fond de rezervă 3.009 miliarde lei).

Neconsiderarea acestor disponibilități ca sursă de finanțare a cheltuielilor a condus la propunerea de către CNAS a unui buget de venituri consolidat dezechilibrat, cu cheltuieli mai mari decât veniturile; aceasta a avut drept consecință propunerea de acoperire a deficitului de la bugetul de stat. Or, situația financiară reală a CNAS nu impunea solicitarea de subvenții de la bugetul de stat.

Câte alte fonduri nu au fost cheltuite fie ineficient, fie în alte scopuri decât cele de a asigura asistența medicală? Cele 500 milioane de dolari cheltuiți pe aparatura medicală, care fie nu a fost încă scoasă din vamă, fie nu au fost repartizați bani pentru a fi pusă în funcțiune, fie este deja uzată moral... Și există și alte exemple de proastă gestionare a fondurilor destinate sănătății, dar atunci când se solicită creșterea salariilor personalului din sistemul sanitar, Guvernul PSD răspunde că nu sunt bani.

Banii din aceste fonduri cheltuiți ineficient sau în alte scopuri ar fi putut fi folosiți pentru a crește cu un anumit procent salariile în sistemul sanitar. Să nu se uite că în sistemul sanitar obiectul muncii este Omul, în cel mai critic moment din viața lui, atunci când sănătatea sau chiar viața îi este pusă în pericol. Nu se poate face performanță, nu se pot salva viețile pacienților, fără accesul personalului medico-sanitar la literatura de specialitate (și cărțile de specialitate costă foarte mult), fără a te putea pregăti continuu și fără a trăi decent.

PRM consideră că personalul din sistemul sanitar merită efortul de mărire a salariilor pentru că sănătatea este o prioritate națională.

În ultimii 15 ani, procentul redus din p.i.b. alocat sănătății (de aproximativ 4%) și neutilizarea fondului CNAS pentru sănătate, au condus, împreună cu alți factori precum sărăcia, poluarea, la înrăutățirea stării de sănătate a cetățenilor României (reapariția tuberculozei, creșterea explozivă a îmbolnăvirilor prin boli transmisibile (hepatite, SIDA, sifilis), a cancerelor, bolilor cardio-vasculare etc.

PRM va susține propunerea legislativă de creștere a salariilor personalului din sistemul sanitar.

    Dan Brudașcu - declarație - avertisment despre Renașterea neorevizionismului, neoanexionismului și neohorthysmului unguresc;

Domnul Dan Brudașcu:

Declarație politică: Renașterea neorevizionismului, neoanexionismului și neohorthysmului unguresc.

În perioada 11-17 august a.c., la Kismaros, stațiune situată la circa 50 km de Budapesta, s-a desfășurat cea de a VI-a ediție a taberei intitulată Magyar Sziget (Insula maghiară), în realitate o acțiune neorevizionistă, neoanexionistă și neohorthystă. În programul acesteia au fost înscrise conferințe și prelegeri care au încercat să demonstreze nedreptatea pe care ar fi suferit-o poporul maghiar în urma Tratatului de pace de la Trianon din 4 iunie 1920. Organizatorul manifestării a fost Mișcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate, nume care ilustrează structura administrativ-teritorială a Ungariei Mari.

Pe durata desfășurării taberei au fost scandate sloganuri ca "Să piară Trianonul!", "Dreptate pentru Ungaria!" "Nu, nu, niciodată!", "Sunt maghiar, nu turist!". Fiecare participant a purtat tricouri albe sau negre pe care era imprimată una din lozincile de mai sus. Pretutindeni în tabără au fluturat steagurile Ungariei Mari și cele ale armatei regale maghiare din perioada dualistă. Atmosfera ce a domnit în tabără a fost, mai degrabă, specifică regimului de teroare din timpul domniei lui Horthy, și nu epocii în care Ungaria tocmai a devenit membră a NATO și U.E.

Prin tabără au trecut circa 5.000 de participanți, dintre care 600 au stat constant acolo.

În cadrul conferințelor au luat cuvântul Fur Lajos, fost ministru al Apărării în perioada 1990-1992, Borbely Imre, fost deputat UDMR, Patrubany Nicolae (Miklos) din Cluj-Napoca, reprezentanți ai Partidului Liber-Democrat, condus de David Ibolya, fost ministru al Justiției în Guvernul Orban, ai Partidului Agricultorilor, condus de ultranaționalistul Csurka.

De la data desfășurării acestei manifestări fasciste și antisemite, autoritățile de stat ale României nu au avut nici o reacție, deși la Kismaros s-au proferat amenințări la adresa integrității național statale românești, inclusiv de cetățenii români de origine maghiară prezenți acolo.

Având în vedere această tăcere inexplicabilă, ca și frecventele atacuri îndreptate cu acest prilej împotriva României, în calitate de deputat de Cluj și secretar al Comisiei de politică externă a Camerei Deputaților, am adresat o întrebare pe această temă ministrului de externe, domnul Mircea Dan Geoană solicitându-i:

  1. Să ceară explicații Ministerului de Externe al Ungariei în legătură cu această acțiune neorevizionistă, neoanexionistă, antiromânească și antisemită.
  2. Să informeze organismele internaționale, inclusiv Uniunea Europeană, în legătură cu organizarea și desfășurarea într-un stat membru NATO și UE a unor acțiuni îndreptate împotriva statelor vecine, care pun în pericol siguranța și liniștea cetățenilor acestor țări.
  3. Să ceară Guvernului ungar interzicerea pe viitor a unor asemenea manifestări, scoaterea în afara legii a Mișcării Tinerilor din cele 64 de Comitate și sancționarea participanților la această "tabără".

De asemenea, am solicitat domnului Marian Florian Săniuță, ministru al Administrației și Internelor:

  1. Să acționeze pentru scoaterea în afara legii a filialelor din România ale Mișcării Tinerilor din cele 64 de comitate, mișcare neorevizionistă, neoanexionistă și neohorthystă, dar și vădit antisemită, și sancționarea, conform legii, a promotorilor acesteia.
  2. Să identifice toate persoanele, cetățeni români, care au participat la tabăra din Stațiunea Kismaros și să demareze acțiunile legale pentru deferirea lor în justiție pentru asociere în vederea comiterii de infracțiuni îndreptate împotriva statului român, a integrității și suveranității sale, a liniștii și siguranței locuitorilor din Ardeal.
  3. Să interzică organizarea și desfășurarea pe teritoriul României a absolut orice fel de acțiuni cu caracter fascist, anexionist și revizionist.
  4. Să aducă la cunoștința opiniei publice poziția M.A.I. față de această nouă acțiune ostilă României găzduită de Ungaria, tolerată de autoritățile acestui stat.

În același timp, consider că ar fi fost de datoria procurorului general al României, domnul Ilie Botoș, să se autosesizeze și să dispună începerea urmăririi penale pentru trimiterea în justiție a acelor cetățeni români de origine maghiară care au participat la o astfel de manifestare fascistă și antisemită, îndreptată împotriva României și locuitorilor Ardealului.

    Smaranda Ionescu - semnal de alarmă în problema soluționării construcției Canalului Bîstroe;

Doamna Smaranda Ionescu:

Pretențiile și îndrăzneala Ucrainei în ceea ce privește accesul de la Dunăre la Marea Neagră pe o cale navigabilă proprie nu sunt nici noi, nici vechi. Ele datează de multă vreme, dar abia acum au reușit să se concretizeze.

Poate că ele au început mai demult, pe când Ucraina era o republică unională sovietică, poate au început încă mai înainte sau poate mai târziu, după 1990. Cert este însă faptul că nici o acțiune în acest sens nu a fost întâmplătoare, ci, din contra, bine gândită în diverse variante posibile. Totul depindea de conjunctura, de neatenția vecinilor sau a opiniei publice, de eventualul sprijin de la maica Rusia și așa mai departe.

După recăpătarea independenței în cadrul C.S.I., Ucraina avea mai multă libertate ca înainte și, deci, vechile pretenții aveau mai mulți sorți de izbândă. Probabil că dintotdeauna Ucraina ar fi dorit să aibă supremația gurilor Dunării, dar acest lucru nu s-a putut obține. După rișinosul și condamnabilul Pact Ribbentrop-Molotov, au obținut doar jumătate din șenalul Brațului Chilia, care, spre deosebire de celelalte două brațe ale Dunării, nu era navigabil.

Singura țară care deținea accesul direct din Marea Neagră pe Dunăre, deci, un imens avantaj economic, rămânea România, chiar după ce pierduse teritoriile învecinate cu Ținutul Herța și Cetatea Albă. Construirea Canalului Dunăre-Marea Neagră de către România, deci, un acces și mai scurt și mai direct către mare decât vechea cale de pe brațul Sulina, a stârnit din ce în ce mai multă invidie. Consecința a fost începutul diverselor acțiuni diplomatice sau mai puțin diplomatice, eventual, în forță, pentru ca Ucraina să nu mai fie nevoită să urmeze traseul navigabil român, ci să-și creeze unul propriu, care, din punct de vedere economic, reprezenta un avantaj considerabil.

Dacă discuțiile diplomatice de după 1990, despre care Parlamentul României nu știe aproape nimic, nu au dat rezultate, în anii 1996-997 s-a recurs și la calea parlamentară, ambasadorul Ucrainei din acea vreme solicitând Comisiei pentru politică externă din Camera Deputaților ca România să cedeze în totalitate Ucrainei Brațul Chilia și nu numai un mal și canalul navigabil aferent, așa cum fuseseră stabilite granițele între cele două țări. Cei care l-au ascultat au râs, nu l-au luat în considerație, iar conducerea Ministerului de Externe de atunci, deși a fost informată, a considerat probabil totul o glumă, fără a lua nici cea mai mică măsură de prevedere.

A urmat rușinosul Tratat de bună vecinătate cu Ucraina, care nu spune nimic precis, dar care, și astăzi, este considerat de către diplomați ca "fiind tot ceea ce s-a putut face", deși statutul platoului continental și al Insulei Șerpilor rămâne în continuare o nebuloasă. Venind la ratificare în actuala legislatură, parlamentarii am atras atenția, în cadrul Comisiei pentru politică externă, că acest tratat, "summum-ul" performanțelor diplomatice românești la momentul încheierii lui, nu este suficient și nici satisfăcător în ceea ne ce privește, fiind lipsit de conținut și neclar, fără a conține prevederi precise în legătură cu problemele de interes major pentru țara noastră. Dar, deși am atras atenția, nimic nu s-a schimbat, totul a rămas ca înainte, nemainegociindu-se nici un eventual protocol adițional.

Dar, spre deosebire de noi, care eram fericiți că am mai adăugat în palmaresul diplomatic un tratat care nu ne oferea nimic, ucrainenii au speculat ambiguitatea lui și lipsa de conținut și au trecut la punerea în practică a visului pe care acum și-l puteau realiza: independența transportului de pe mare spre Dunăre, în condițiile unui canal propriu, așa cum aveau și romanii. Dar unde? Chiar în ecosistemul Deltei, monument natural european și mondial, pe care îl sacrificau de dragul intereselor economice!

Cu puțin timp înainte de inaugurarea lui, după cum am auzit de la televizor, s-au adus laude privind protestele internaționale tardive pe care România le-a făcut post factum la forurile internaționale sau pe care acestea le-au făcut la rândul lor față de Ucraina. Și ce dacă? N-a urmat nimic, cel puțin deocamdată.

De ce trebuie să acționăm numai curativ și nu și preventiv? Dacă diplomația românească s-a complăcut în discuții de catifea - garanția evidentă a unor pacte de neagresiune - în perspectiva unei mari Uniuni Europene extinse de limitele continentului, ce au făcut serviciile de informații, cele care erau datoare să avertizeze și să informeze despre pericolul distrugerii Deltei? Nu au avut specialiști, au considerat problema înaintării construcției Canalului Bîstroe nesemnificativă sau nerealizabilă sau, pur și simplu, nu le-a păsat?

Ce facem acum? Așteptăm verdictul Curții Internaționale de la Haga? Abandonăm de bună voie un perimetru unic în Europa, motivându-ne lipsa de vigilență și nepăsarea, prin puterea încăpățânării Ucrainei de a nu renunța la proiectul său sau...?

Dacă problema în chestiune nu figurează pe lista priorităților statului român, tocmai în momentul în care este pe punctul de a finaliza și negocierile ultimelor capitole privitoare la integrarea noastră în Uniunea Europeană, măcar să sperăm că noii stăpâni ai Deltei românești, aproape în întregime privatizată, vor ști, bineînțeles, să reușească, prin prisma intereselor lor economice, care privesc direct multe personalități ale lumii noastre politice, vor reuși să determine o amplificare a acțiunilor de protest oficiale, care, conjugate cu cele ale societății civile, care s-au manifestat deja, să reușească a stopa acest viitor dezastru ecologic european.

    Mihai Stănișoară - declararea anului 2004 anul cadourilor electorale;

Domnul Mihai Stănișoară:

"2004 - anul cadourilor electorale".

Mărinimia Guvernului Năstase în prag de alegeri nu mai cunoaște margini. După tot felul de majorări, a pensiilor, a valorii tichetelor de masă, a gradului de compensare a medicamentelor, Executivul încearcă să-și apropie electoral părinții acum, la început de an școlar, cu rechizite date gratis, bani și calculatoare oferite elevilor fără posibilități. Încă de la jumătatea mandatului, ministrul finanțelor, Mihai Tănăsescu, a răspuns tranșant criticilor privind modul în care alocă banii publici: "Bugetul e un instrument financiar al partidului de guvernământ". De atunci, în afara proceselor firești de recorelare a pensiilor și a unor aspecte legate de protecția socială, Guvernul a alocat sume importante cu caracter vădit electoral. Ca măsură de protecție socială și de asigurare a accesului la educație, Guvernul a instituit programul rechizitelor școlare gratuite pentru elevii care provin din familii cu venituri modeste. O altă metodă de atragere a voturilor: aproximativ 25.000 de elevi și studenți săraci vor primi în acest an echivalentul în lei a 200 de euro pentru achiziționarea unui calculator. Bugetul alocat în acest an este de cinci milioane de euro. Această măsură nu are încă aplicabilitate, deoarece normele metodologice nu sunt finalizate.

"Banii de liceu" se vor acorda elevilor săraci din clasele a IX-a și a X-a, pentru a-i ajuta să-și continue studiile obligatorii. De la 1 octombrie, toți elevii care provin din familii cu venituri mici sub 1,5 milioane pe membru de familie, vor primi 1,8 milioane lei lunar. În acest moment, pentru aceste măsuri de suport social nu există reglementări clare de aplicabilitate, cu atât mai puțin reglementări legate de sursele din care vor proveni fondurile bănești, întrucât în bugetul MEC ele nu există. Până acum, elevii îndreptățiți nu și-au primit nici bursele sociale, așa mici cum sunt ele.

În privința măririi salariilor profesorilor, Executivul nu dă nici un leu mai mult decât și-a propus. Efortul financiar care ar trebui făcut acum pentru noua grilă este de 550 miliarde lunar, bani care nu se știe de unde vor fi luați.

Fără îndoială orice măsură de protecție socială este binevenită și necesară, mai ales în condițiile în care după 4 ani de guvernare P.S.D.-ul este departe de a-și fi îndeplinit promisiunile electorale privind ridicarea calității vieții în România. Toate aceste măsuri prezentate anterior, multe inaplicabile practic, nu reprezintă în fapt decât simple acțiuni de imagine cu scop electoral atât timp cât ele nu au ca suport strategii coerente și viabile pe termen lung.

    Ioan Miclea - expunerea unor considerente legate de nerealismul tendințelor de autodeterminare teritorială;

Domnul Ioan Miclea:

De la tribuna Parlamentului am condamnat de mai multe ori pretențiile unor politicieni maghiari de a obține autonomia pe criterii etnice a Ținutului Secuiesc sau a Transilvaniei.

Mi s-a părut, și lucrurile sunt evidente în acest sens, că asemenea pretenții sunt anticonstituționale și jignesc grav poporul român, care știe că are o țară indivizibilă, însă jignesc și memoria celor care au dat suprema jertfă ca noi, cei de astăzi, să trăim într-o țară liberă, unitară, suverană și independentă.

Când, prin Constituție și legi, în România, minorităților naționale li se asigură reprezentare parlamentară, dreptul la instruire în limba maternă în școli de stat și particulare, când minoritarilor le este asigurat dreptul de a-și folosi limba maternă în administrație și justiție, pretențiile de autonomie teritorială pe criterii etnice sunt cel puțin absurde, dacă nu dușmănoase, și sunt dezavuate de întreaga Europă.

În acest context mi se pare foarte curioasă și, oarecum, hilară pretenția unei noi minorități apărute peste noapte în România, de a-și obține autonomia teritorială. Este vorba despre minoritatea secuiască.

Am spus că este vorba despre o nouă minoritate, bazat pe faptul că la ultimul recensământ doar un număr neînsemnat de cetățeni ai României s-au declarat a fi secui.

În ceea ce privește susținerile unor conducători ai acestei etnii, lucrurile, din punct de vedere istoric, sunt exacte. Secuii nu sunt unguri și de-a lungul istoriei au fost în conflicte grave cu aceștia.

În cazul în care, totuși, secuii se constituie în minoritate națională și va fi recunoscută ca atare de către Statul Român, sunt primul care va milita pentru a fi reprezentați în Parlamentul României, ca oricare minoritate, voi cere pentru ei școli și facilități culturale etc.

În ceea ce privește autonomia teritorială pe criterii etnice, îi sfătuiesc să stea liniștiți, că așa ceva în România nu se va realiza niciodată. Pare însă cusut cu ață albă așa-zisul conflict dintre această așa-zisă minoritate secuiască și UDMR, deoarece prea seamănă pretențiile de autonomie teritorială ale secuilor cu cele ale UDMR-ului.

UDMR-ul a pierdut startul în pretențiile de autonomie ale Ținutului Secuiesc și atunci, brusc, apare o organizație a secuilor care, de fapt, nu există.

Toți conducătorii secuilor sunt UDMR-iști și nu i-am auzit, pe nici unul, dându-și demisia din această uniune culturală.

Pe lângă absurditatea pretenției anticonstituționale de autonomie teritorială peste trei județe din inima țării ale acestei organizații secuiești, ea invocă ceva ce în România nu există: dreptul la autodeterminare teritorială a minorităților.

Să fim serioși. Acest așa-zis drept de autodeterminare teritorială a minorităților până la desprinderea de către stat, a fost adus cândva în România pe turelele tancurilor sovietice și a fost concretizat de către comuniști prin crearea Regiunii Autonome Maghiare și tot ei au fost cei care au și desființat-o, dându-și seama de gravul pericol al conceptului și, mai ales, al materializării lui.

Îi invit și pe așa-zișii secui, precum și pe conducătorii UDMR să-și vadă de treabă, să se mai ocupe și de bunăstarea economică și socială a "supușilor" lor, să își pună mintea la contribuție, căutând soluții pentru ca în țara aceasta lucrurile să meargă mai bine, să fim bogați, să ne înțelegem mai bine și să luptăm împreună împotriva sărăciei și a corupției.

Îi asigur pe noii-născuți secui că nu păcălesc pe nimeni. Ei sunt aceeași Mărie (a U.D.M.R.), dar cu altă pălărie (secuiască).

    Petre Posea - despre sarcinile Legislativului în ultima sesiune a actualei legislaturi;

Domnul Petre Posea:

Declarație politică: "Ultima sesiune a actualei legislaturi, moment de referință pentru viitorul politicii românești!"

După cum prea bine se cunoaște, anul 2004 a fost și incontestabil mai este încă anul esențial pentru finalizarea de către România a negocierilor cu Uniunea Europeană, pentru semnarea Acordului de preaderare în 2005 și pentru ca țara noastră să devină membră a Uniunii în ianuarie 2007. Tot în acest an România a devenit membru de drept al NATO. În concluzie, 2004 este anul cu o miză extrem de importantă din punct de vedere politic.

Pentru perioada rămasă de parcurs, respectiv ultima sesiune a actualei legislaturi, avem în față un calendar strâns și încărcat de activități parlamentare din care rezultă pregnant și cu claritate faptul că adoptarea actelor normative din agenda amintită reprezintă o prioritate absolută pentru Parlament, Președinție și Guvern.

De asemenea, este de subliniat că în această perioadă va trebui asigurat un proces legislativ fluid și eficient care să permită finalizarea obiectivelor asumate, întrucât trebuie evitată înregistrarea unor restanțe atât în activitatea Executivului, cât și în cea parlamentară.

Este necesar să amintesc că, în actuala legislatură, instituția noastră a urmărit intensificarea ritmului activității de legiferare pentru adoptarea legilor necesare accelerării proceselor de reformă economico-socială, a consolidării, modernizării și creșterii eficienței instituțiilor statului, întărirea ordinii de drept și a respectului față de lege, combaterea faptelor antisociale și în special a fenomenului corupției, precum și măsuri pentru sprijinirea persoanelor defavorizate.

De asemenea, în egală măsură s-a urmărit ridicarea calității actului de legiferare, îmbunătățirea indicelului de stabilitate legislativă, a coerenței acesteia, precum și o mai bună funcționare a raportului dintre Legislativ și Executiv, creșterea substanței și a acțiunilor de control parlamentar.

Succint, dintre prioritățile legislative ale perioadei la care fac referire, aș enumera și ratificarea unor tratate și acorduri internaționale pentru implementarea unor programe de finanțare externă, adoptarea unui pachet legislativ privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței privind demnitățile publice, funcționarii publici și mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției și, nu în ultimul rând, realizarea Proiectului de revizuire a Constituției, dezbaterea și adoptarea acestuia și multe altele.

De asemenea, se poate sesiza ca un lucru notabil scăderea numărului de legi pentru aprobarea ordonanțelor de urgență ale Guvernului și ale ordonanțelor Guvernului în ponderea legilor adoptate, remarcându-se totodată o pondere a creșterii propunerilor legislative în totalul inițiativelor votate la Cameră, ceea ce denotă o sporire a calității inițiativelor legislative venite din partea deputaților.

Este de remarcat și faptul că în fiecare sesiune a actualei legislaturi s-a urmărit în permanență definitivarea procedurilor legislative la proiectele de legi cuprinse în Programul legislativ prioritar al Guvernului, dându-se prioritate proiectelor promovate de Guvern, dar și propunerilor legislative care au vizat diverse capitole ale acquis-ului comunitar.

Revenind la anul 2004, printre alte priorități, acesta a fost și este anul confruntărilor electorale pentru alegerile electorale (pentru alegerile locale), iar acum parlamentare și prezidențiale, dar și anul ameliorării condițiilor de viață și al redării încrederii și speranței cetățenilor.

Convins fiind că paginile de față nu îmi sunt suficiente pentru a pune în lumină tot ce mi-am propus, o să fac în continuare referire numai la cele mai stringente priorități ce stau în fața Legislativului în ultima sesiune a actualei legislaturi.

Astfel, consider că în actuala sesiune vor avea prioritate atât lista proiectelor de lege aflate deja în procedură parlamentară, cât și cea a proiectelor de lege aprobate de Guvern care urmează să fie înaintate Parlamentului.

În prima categorie intră proiectele de lege privind organizarea și funcționarea cooperației, funcționarea poliției judiciare, aflate în procedură parlamentară la Senat, precum și proiectele de lege privind înființarea, organizarea și funcționarea poliției comunitare pentru ordine publică la unitățile administrativ-teritoriale, Statutul aleșilor locali, a siguranței naționale a României etc., aflate în procedură parlamentară la Camera Deputaților.

Pentru a realiza obiectivele propuse, în strategia viitoare a Partidului Social Democrat se impune o schimbare radicală de comportament și de responsabilitate în activitatea fiecărui parlamentar și îndeosebi a celor care au funcții de conducere.

De asemenea, în activitatea organelor de conducere ale Parlamentului trebuie manifestat spirit de echipă, autoritate și solidaritate colegială.

    Adrian Gurzău - solicitarea demisiei premierului Adrian Năstase:

Domnul Adrian Gurzău:

Declarație politică: "Deputatul Adrian Gurzău cere demisia premierului Adrian Năstase".

Deputatul Adrian Gurzău solicită premierului Adrian Năstase să demisioneze din fruntea Executivului întrucât în acest moment se află într-o situație de incompatibilitate instituțională inadmisibilă.

Ca șef al Guvernului României, domnia sa are în directa sa subordonare Ministerul Justiției și, implicit, Parchetul Național Anticorupție. După cum se știe, în acest moment, premierul este cercetat de Parchetul Național Anticorupție ca urmare a unei sesizări privind modul în care a achiziționat un imobil în București, prin intermediul Cabinetului individual de avocatură Adrian Năstase, la un preț suspect de mic. Această tranzacție are, potrivit denunțului făcut împotriva premierului, toate caracteristicile unui gest de mituire. Mai îngrijorător este faptul că cel care a vândut terenul în cauză este fostul deputat Gabriel Bivolaru, cel care a fost judecat și condamnat pentru fraudarea Băncii Române pentru Dezvoltare.

În această situație, premierul Adrian Năstase are la îndemână toate mijloacele instituționale pentru a influența ancheta PNA. Este greu de crezut că într-o Românie în care separația puterilor în stat reprezintă o problemă considerată nerezolvată chiar de către organismele internaționale, ancheta în cazul Năstase va scăpa de sub influența premierului.

În consecință, premierul Adrian Năstase ar trebui să își depună demisia și să se pună la dispoziția organelor de anchetă. Reamintim că, în urmă cu câțiva ani, Traian Băsescu a renunțat la imunitatea parlamentară și s-a pus la dispoziția justiției în situația în care a fost anchetat în dosarul "Flota".

În același timp, premierul este și candidatul oficial al Partidului Social Democrat la președinția țării. Pe linie de partid, Adrian Năstase este primul candidat PSD care încalcă regulile morale stabilite de propriul său partid, care a stabilit reguli de selecție a candidaților la alegerile parlamentare din toamnă.

O serie de baroni locali ai PSD au fost excluși de pe listele de candidați tocmai pentru că se aflau sub ancheta PNA. Ei bine, de data aceasta, chiar unul dintre cei care au făcut această regulă este și primul care o încalcă. Ca atare, pentru a face dovada că este decis să contribuie la creșterea moralității partidului său și a politicii românești, ar trebui să își retragă candidatura de la președinția țării. În acest mod, ar putea dovedi că apelul la moralitate făcut de partidul domniei sale nu este doar o simplă strategie preelectorală.

    Nicolae Vasilescu - o analiză critică a Programului Național de Educație pentru Sănătate;

Domnul Nicolae Vasilescu:

Salvați copiii! M.E.C.T oferă copiilor români o educație "strâmbă".

Necesitatea elaborării și aplicării la nivel național a unui program de educație pentru sănătate este evidentă. Pretutindeni se fac eforturi pentru eradicarea consecințelor lipsei de informare în domeniul educației, pentru sănătatea proprie și a semenilor, pentru stoparea irosirii de vieți omenești din, s-ar putea spune, neștiință elementară.

La începutul unui nou secol, al unui nou mileniu, oamenilor nu li se aduce la cunoștință la timp sau deloc lucruri considerate de bază în științele biomedicale. Un asemenea efort presupune, pe lângă competență științifică, tact, răbdare, perseverență și, nu în ultimul rând, priceperea de a oferi școlarului, copil sau adolescent, informații care prezintă riscul de a nu fi bine percepute de acesta.

Exemplul cel mai grăitor este dificultatea de a aduce în atenția adolescenților aspectele intime și delicate ale sexualității, care, lipsite de fundamentul ce îl constituie dragostea, fac să prevaleze asupra universului uman o instinctualitate agresivă și vulgară. Experiența și studiile efectuate de specialiști arată că tinerii își doresc acest fundament, dar nu știu și cum să-l caute și, mai ales, în ajutorul cui ar putea avea încredere, în căutarea identității lor.

Problema este, cu adevărat, extrem de dificilă și de delicată, iar răspunderea aferentă incomensurabilă, de unde, probabil și dificultatea de a antrena persoane în constituirea unei metode de educație pentru sănătate. Inițiativa a revenit, în cele din urmă, celor două autorități competente, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului și Ministerului Sănătății. Dezvoltarea capacității de a rezolva situații-problemă, în ceea ce privește sănătatea și mediul în care se formează și trăiesc tinerii a fost luată în calcul de M.E.C.T fiind pusă în practică prin Ordinul Ministrului nr.4108/05.06.2003 sub forma unui "Program Național de Educație pentru Sănătate în Școala Românească". Din păcate, intenția Ministerului și punerea în practică a acestei idei nu-și găsesc punctul de convergență, o întreagă generație de tineri fiind ținta unor grave erori științifice dar și a unor expresii grotești expuse în lucrările "Educație pentru sănătate" prevăzute în programa școlară. Evident, trebuie realizat un program pentru educație și sănătate, cu respectarea legislației și a Constituției României, care să respecte valorile moralei creștine, tradiția și, nu în ultimul rând, bunul - simț.

Educația sexuală este o temă consacrată prin capacitatea de a genera nemulțumiri, dispute, perspectivele contemporane găsindu-se nu neapărat în conflict, cât mai degrabă, într-o lipsă de complementaritate cu morala tradițională. Or, o astfel de abordare pierde în fața viitorului, care ajunge să cunoască aceleași și aceleași drame ale tinerilor afectați de consecințele unor concepții imature despre sexualitate. De unde deducem necesitatea de a oferi tinerilor pe lângă cunoștințele despre anatomie, fiziologie și igienă, repere morale și susținere psihologică a personalității în formare a acestora.

Trăim momente în care nu avem dreptul să fim pasivi și să privim cum generația pe care noi trebuie să o formăm, este zdrobită de neîndemânarea sau reaua credință a celor care au puterea de a lua decizii. Unele informații nesusținute din punct de vedere științific, se dovedesc a fi nocive pentru evoluția personalității umane.

Profesori universitari, medici și juriști, din dragoste pentru adevăr și pentru copii noștri, au contribuit la realizarea unui studiu critic al acestui Program de Educație pentru Sănătate, susținut de World Vision România, pe care vi-l relatez în următoarele rânduri.

Specialiștii a căror cercetare stă la baza prezentei atitudini critice susțin că tratarea temei, mai ales în pachetul informativ multimedia oferit ca suport pentru disciplina de educație pentru sănătate, necesită revizuiri sub aspect științific și pedagogic. Acest lucru se va face, în paginile care urmează, prin sintetizarea argumentelor unor specialiști din diferite domenii (profesori universitari, asistenți sociali, inspectori juridici, sociologi, medici etc.), argumente ce vor putea fi regăsite pe larg în studiile ce vor face obiectul unui simpozion național și care, ulterior, vor fi publicate pentru a se găsi la dispoziția oricărui partener de dialog. Prin aceasta dându-se curs chiar invitației făcute de coordonatorii Programului care afirmă că materialele elaborate sunt "perfectibile și adaptabile schimbărilor majore ale societății și priorităților în educație" (vezi Ghid pentru cadre didactice, M.E.C.T 2003, Introducere)

Calitatea științifică și pedagogică a materialelor elaborate și aprobate în cadrul programului național de educație pentru sănătate este deficitară.

Se prezintă ca normale sau particulare aspecte ale comportamentului sexual care sunt considerate aberante nu doar prin tradiție, prin prisma moralei creștine, ci și din perspectiva științei.

Prezentarea eronată care nu se limitează doar la stângăcii de exprimare, poate determina punerea în practică cu consecințe negative asupra dezvoltării armonioase a tinerilor. Modul complex de redare a informației, cu utilizarea tuturor posibilităților - text, desene, fotografii, filme, face din pachetele informative multimedia o cale extrem de atractivă de obținere a noțiunilor de către elevi. Ar putea fi folosite cu mare eficiență, reprezentând un instrument performant al educației, cu condiția ca în conținutul lor să nu apară grave erori științifice și erori de concepție pedagogică. O primă observație la kit-ul Educație pentru sănătate se referă la titlul secțiunii de educație sexuală, "Sănătatea reproducerii". În limba română s-a încetățenit noțiunea de educație sexuală, care reușește să acopere o arie mai vastă decât cea de sănătate a reproducerii, dat fiind că relațiile sexuale nu au ca unic scop reproducerea, fapt admis ca valid din perspectiva diferitelor domenii care au în vedere umanitatea noastră, de la cel științific până la cel teologic. Termenul de reproducere comun și animalelor, brutalizează prin exprimare, având în vedere că materialul se adresează unor persoane aflate la o vârstă când sensibilitățile de identitate, sunt mai pronunțate. În subcapitolul 1.1.Anatomia aparatului genital feminin, se afirmă despre vezica urinară: "aici se adună urina... (nu este parte directă a sistemului de reproducere)". Apar de asemenea informații hazardate de genul "himenul nu este un indiciu clar dacă o fată a avut contact sexual anterior, deoarece acesta se poate rupe din mai multe motive". Pe lângă construcția neîngrijită a frazelor se creează și erori în cunoașterea părților anatomice și fenomenelor acestora.

Orice persoană de sex feminin pusă într-o postură delicată în fața soțului poate susține că a fost victima unui simplu accident. În subcapitolul 1.3. Anatomia aparatului genital masculin, apar paragrafe contradictorii de genul: "Epididim: conduct întortocheat care face legătura între testicul și canalul deferent (...)" iar în paragraful imediat următor se spune că epididimul se suprapune cu canalul deferent, "cale pentru transportul spermatozoizilor, care se întinde de la testicule și se unește cu uretra", parcurgând, deci, pe o anumită porțiune, un traseu paralel cu cel al epididimului, ceea ce este fals. Subcapitolul 2.1.Ceasul organismului feminin, pune o serie de probleme științifice și pedagogice, care denotă necesitatea unei atente aprofundări a psihologiei adolescentului. În paragraful II. Secvența schimbărilor, A. Înmugurirea sânilor, se spune că "O adolescentă poate fi îngrijorată de asimetria sânilor, în special dacă nu știe că această asimetrie va dispărea până la sfârșitul perioadei de creștere". Din păcate, nu sunt singurele locuri în pachetul informativ unde se seamănă astfel de idei confuze în mintea adolescenților, preocupați, chiar obsesiv de schimbările care se petrec în organismul lor.

Există de asemenea, în material, alte generalizări periculoase, care ar putea induce tinerilor care nu corespund ideilor exprimate, că este ceva în neregulă cu ei. De exemplu, se spune că "prima menstruație apare invariabil după ce este atins punctul maxim de creștere în înălțime", ceea ce nu este universal valabil. Nu este indicat după cum își exprimă opinia specialiștii, să stabilim astfel de repere, de etapizări stricte, copii, tinerii la care modificările puberale decurg altfel de cît cele descrise ar putea ajunge la ideea că sunt anormali. Apar anume pleonasme științifice: "Glandele sebacee și seboreice" (titlul de paragraf, în secțiunea Secvența schimbărilor), termeni care, de fapt, desemnează unul și același lucru. "Mediul - ph-ul, vaginal care era alcalin la începutul pubertății devine mai acid în acest stadiu"- este inexact, ph-ul vaginal este constant alcalin. Unele paragrafe sunt de-a dreptul abracadabrante, sub aspect științific:"Imediat înaintea ovulației începe dezvoltarea reducțională, în care dintr-un ovocit de gradul I 46XX rezultă un ovocit de ordinul II (23x) mai mare și primul globul polar, mai mic. În această fază ovocitul de ordinul II este expulzat și va suferi mitoza ecvațională numai în momentul în care spermatozoidul ia contact cu ovulul. În această eventualitate, rezultă ovulul (23,X), apt pentru fecundație și al II-lea globul polar". (Procesul de reproducere. Ovulul și ovogeneza). Termenul dezvoltare reducțională, nu există în biologie. Cât despre mitoze sunt toate ecvaționale, fenomen care mai poartă denumirea și de diviziune ecvațională, referire făcându-se la distribuția echitabilă a materialului genetic între celulele fiice rezultate, așadar construcția este pleonastică. De asemenea, notațiile cromozomilor sunt neuniformizate - 23, X/ 23x/ 23, X.

Un alt pericol al asumării dezinhibiției în educația relațiilor dintre sexe este alunecarea în indelicat. Anumite materiale pe această temă impresionează neplăcut prin stilul în care este redată informația sec, cu unele note vulgare. Spre exemplu, în pachetul informativ multimedia se vorbește până la agasare despre pilozitatea corporală și pubiană, numite în mod constant "păr". Un alt exemplu, "În zilele noastre populația globului deprinde încetul cu încetul ideea că preludiul este o etapă foarte importantă și delicată în același timp, reprezentând pentru sex ceea ce reprezintă încălzirea pentru sport" (subcapitolul Comportamentul sexual normal. Heterosexualitatea).

Rigoarea stilului științific pretinde ca informația să fie clară și pe cît posibil sintetică, nu și să fie redată într-o formă inestetică care, denotă a anume lipsă de considerație față de interlocutor. Dezinhibarea în privința subiectelor legate de sexualitate ar trebui să nu șocheze pe cel care dorește să fie eliberat de complexe.

Un program național de educație pentru sănătate nu poate și nu trebuie să facă apologia anarhosexualismului, fenomen distructiv pentru societate.

Sociologi cunoscuți definesc tentația de a oferii homosexualității statutul de comportament sexual normal ca un simptom al anarhosexualității, identificând, drept bază a acestei tendințe, reaua înțelegere a noțiunii de multiculturalism și încă și mai inadecvata ei aplicare, către care pare să încline lumea contemporană. Concepții conexe multiculturalismului prost receptat ajung să legitimeze ideea unei lumi îndrumată să renunțe la axiologia heterosexualității, la pudoare, la rușine și abținere, la castitate și la fireasca înclinație de a distinge genurile masculin și feminin.

Anarho-sexualismul este un fel de anarhism coborât în practicile cotidiene legate de plăcerile trupești. Fac ce vreau cu trupul meu, spune adeptul anarhosexualismului. La care, spre exemplu și pentru echitarea prezentării, creștinul opune, iar și iar avertismentul Sfântului Apostol Pavel: Nu știți oare că trupurile voastre sunt mădulare ale lui Hristos? Fugiți de desfrânare! Orice păcat pe care îl face omul este în afară de trup, dar cel ce se desfrânează, păcătuiește în trupul său. Ce-ar însemna educație pentru viață? Ce anume trebuie să inducem copiilor pentru a obține efecte provitaliste, care întăresc șansele vieții, atât ale vieții lor, cît și ale vieții colective. Care sunt acele elemente ziditoare pe care, dacă le afectezi, vei provoca ruinarea vieții individuale și a vieții în comun? Ce înțelesuri capătă o chestiune ca aceea a anarhosexualității în viziunea sociologiei ca știință a vieții în comun? Ce semnificație sociologică au fenomene precum cele socotite normale în unele dintre materialele oferite ca auxiliare pentru disciplina de educație pentru sănătate și ca nefirești de către morala tradițională.

În opinia lui E. Durkeim, culturile care educă indivizii pentru familie cu copii îi protejează în fața sinuciderii. Gradul de protecție în fața unor riscuri precum acela al sinuciderii, crește spre familia cu copii și scade spre familia fără copii și indivizi singuri (celibatul). Autorul sugerează că situația afamilială induce un fenomen de subsocializare, care predispune apoi la sinucidere, violență, prăbușirea "fericirii medii" (sociale) etc.

T. Parsons, la rândul său, ne avertizează că primejdia care amenință echilibrul social decurge într-o societate, fie din fenomenul carenței funcționale, fie din cel al incongruenței funcționale. El enunță ideea unei diviziuni funcționale nucleare care poate conduce la dezechilibrare, dacă cele două funcții nu sunt reunite în unități funcționale elementare numite familii. Cele două funcții au o specializare sexuală, astfel că una, cea expresivă, este propagată în societate prin femei, iar cea instrumentală prin bărbați. Unificarea lor generează o funcție nouă, fundamentală pentru orice societate, funcția de menținere a sistemului. Tot ceea ce atinge una dintre aceste funcții atinge integritatea societății. Tot ceea ce aduce atingere familiei cu copii și acelui tip de unificare sexuală a bărbatului cu femeia, este disfuncțional și, prin consecințe, antisocietal.

După A. Comte, societatea este compusă din trei specii de puteri: materială, morală și intelectuală. Agentul propagării puterii morale în societate este, spune el, femeia.

Grupul social în care feminitatea este ignorată sau maltratată își pierde puterea morală, iar puterea intelectuală devine mediocră. În al doilea rând, insul nu poate învăța lecția unității decât în acea relație care-i permite să trăiască cu celălalt, ca opus al său, sexual și potențial. (ca sursă de putere). Un alt mare sociolog Tr. Brăileanu, demonstrează că singurul "loc" în care poate derula "gestația" spirituală a copilului este egoul maternal.

În viziunea sociologului german F. Tonnies, singurele vehicule de propagare a "voinței organice" sunt: familia, prietenia spirituală și vecinătatea (colectivitatea). Dacă acestea sunt afectate este afectat singurul suport energetic al vieții în comunitate: voința organică.

Ilustrările teoretice ar putea continua. În toate expunerile nu se demonstrează că familia și feminitatea sunt cele două condiții elementare ale vieții sociale, încât orice concepție care aduce atingere acestora se trădează ca având orientare contrară vieții și nicidecum ca făcând parte dintr-o "educație pentru viață". Există materiale educative care prezintă valorile familiei într-un mod cu totul inadecvat, care ar putea avea urmări grave asupra formării tânărului, prima ilustrată între valorile familiei fiind individualitatea și ultima cunoașterea. Modul de redare a valorilor familiei printr-o listă care dă impresia de scară a respectivelor valori nu constituie o alegere câtuși de puțin potrivită.

Materialele luate în studiu deturnează grav mesajul bioeticii. Problemele pe care le poate pune un material de educație pentru sănătate nu se limitează la clasicele ireconciliabile (aparent) legate de educația sexuală. Introducerea noțiunilor de bioetică în învățământului preuniversitar se dovedește capabil să aducă noi capcane. Astfel, asistăm la prezentarea eutanasiei pasive ca fiind larg utilizată în toate spitalele și unanim acceptată(capitolul Biotica, subcapitol Eutanasia), ceea ce este cât se poate de fals și a eugenismului științific drept o chestiune de mare viitor, trecutul fiindu-i consacrat, prin lagărele de concentrare și sterilizarea pe criterii etnice și sociale practicată în țările occidentale până în anii 1970, iar în China până în zilele noastre: "Eugenismul științific abia se conturează. Acum el se reduce la eliminarea feților anormali genetic". După opinia multor specialiști, eutanasia este contrară bunei practici medicale, dintr-o serie de motive - este contrară eticii medicale în aspectele ei fundamentale: datoria medicului este să lupte pentru viață; subminează temeiurile încrederii dintre medici și pacienți; interpretarea diagnosticului și pronosticului este supusă greșelii; este întotdeauna posibilă apariția unor tehnici și medicamente noi, mai eficiente în tratarea bolilor; practicarea eutanasiei duce la riscul abuzurilor (forțarea diagnosticului, cereri mari de transplant, forțarea mâinii medicului de către familiile care vor să scape de bolnavi); marea suferință a bolnavului terminal îl face să ia decizii care nu au la bază un discernământ deplin.

Avem de a face cu un gen periculos de "scientificare" a empiricului, de ridicare la rangul de informație științifică bună de redat ca atare a unor opinii personale, și chiar a unor date experimentale interpretate, însă, la modul subiectiv, neștiințific, să nu spunem tendențios și cu generalizări periculoase. (capitol Comportament sexual. subcapitol Aspecte particulare ale raportului sexual. Masturbarea). Li se spune copiilor, e.g. că " peste 90% din bărbați și aproape 60% din femei s-au masturbat până la orgasm cel puțin odată." Peste 90% din care bărbați și peste 60% din care femei ? Nu se pot generaliza și prezenta ca repere pentru țara noastră rezultatele unor studii efectuate în Statele Unite sau în altă țară occidentală, unde normele morale sunt cu totul altele, trendul general al societății în privința comportamentului sexual este altul ș.a.m.d. Aceeași observație pentru o afirmație încă și mai gravă, ca potențial de periculozitate, întâlnită în capitolul Comportament sexual, subcap. Aspecte particulare ale raportului sexual, Sex anal - "peste 25% din bărbați au practicat măcar o dată sexul anal, deși nu toți erau homosexuali". Se intră, adesea, în detalii gratuite, a căror redare nu ar fi absolut necesară pentru conturarea noțiunii la care se referă și care ar putea avea, în schimb, efecte dăunătoare asupra tinerilor. Nu este totuși, adecvat să redai, într-un material educativ destinat tinerilor, până și ultimele și cele mai vulgare detalii asupra activității sexuale. Folosirea unui ton "medical", "științific" nu scuză asemenea exagerări și nici nu le scutește de posibilitatea de a avea un impact negativ asupra cititorului.

Amănuntele merg până la enumerarea produselor disponibile în sex-shopuri pentru satisfacerea unor "necesități" sexuale care ies din sfera firescului. (vezi pachetul informativ multimedia, capitolul Comportament sexual, subcapitolul Aspecte particulare ale comportamentului sexual,).

Considerăm că erorile și neglijențele strecurate în program sunt majore și afirmăm cu toată responsabilitatea, că cititorul va dobândi noțiuni complet greșite despre anatomia și fiziologia aparatului reproducător și sănătatea sa. Totodată, secțiunile referitoare la contracepție conțin informații inexacte asupra riscurilor pe care le presupune utilizarea diferitelor măsuri contraceptive, nefiind precizate unele urmări pe care utilizarea acestora le-ar putea avea asupra stării de sănătate, între care unele deosebit de grave. Mai mult, aducem observația conform căreia tinerii pot fi tentați să experimenteze ceea ce găsesc explicat în astfel de materiale, experimente care ar putea avea efecte nebănuite, mergând până la unele dezastruoase asupra integrității lor fizice și psihice, de la rănire și infecții până la tulburări de personalitate. Nu ar fi de mirare ca un tânăr care se apucă să experimenteze anumite moduri de obținere a plăcerii sexuale, așa cum sunt ele prezentate în materialele educative să se rănească și chiar să ajungă să-și pună la îndoială propria identitate sexuală. Este binecunoscut faptul că pentru copii, pentru tineri, impactul elementelor referitoare la sexualitate este puternic și că poate fii puternic negativ, șocant, traumatizant dacă întâlnește aceste elemente într-un context inadecvat. În acest sens vă putem deja oferi exemple de copii care s-au prezentat în cabinetele noastre medicale sau în centrele de consiliere cu dezechilibru emoțional suferit după orele "experimentale" de "educație sexuală". Faptul rămâne valid, peste generații, iar a opune la această observație ideea că tinerii au, la ora actuală, cu mult mai multă siguranță de sine, sunt mai lipsiți de complexe și de inhibiții ne cantonează într-o cunoaștere superficială a problemei. Bunul simț, sensibilitatea, nu sunt nici complexe, nici inhibiții și ele continuă să existe la tinerii noștri. Nu trebuie confundate bravadele cu conținut mai mult sau mai puțin vulgar, determinate de anumiți factori psihologici sau conjuncturali și de gradul de permisivitate pe care o manifestă societatea în această direcție, cu o lipsă veritabilă a bunului simț.

Materiale de educație pentru sănătate luate în discuție încadrează homosexualitatea în sfera normalului, în contradicție cu științele biomedicale și cu psihologia

Materialele preparate pentru secțiunea de educație sexuală ating, adesea, într-un mod care s-a vădit a fi complet inadecvat prin consecințe anumite aspecte ale comportamentului sexual uman. Astfel, s-a putut constata, în kit-ul multimedia, alăturarea între heterosexualitate, bisexualitate ca tipuri de comportament sexual normal. (Comportament sexual normal: Heterosexualitatea. Homosexualitatea. Bisexualitatea). Același pachet informativ afirmă că "legiferarea căsătoriei între homosexuali în anumite state reprezintă un câștig cert". Se poate spune că prin aceste afirmații materialul se constituie într-o apologie pseudoștiințifică a unor practici sexuale asupra cărora încă există controverse susținute în lumea științifică, relativ la încadrarea lor în sfera firescului sexualității umane. Din acest punct de vedere, pachetul informativ multimedia conex Programului de educație pentru sănătate reușește trista performanță de a surclasa orice alt punt de vedere oficial exprimat în țara noastră. Codul Penal (art. 201) precizează: Constituie perversiune sexuală orice acte nefirești în legătură cu viața sexuală, altele decât cele prevăzute în articolul 200 (anume, mult dezbătutului articol care prevede că relațiile desfășurate în public - sau, care au ca urmare scandalul public - între persoane de același sex constituie fapte penale). Așadar homosexualitatea continuă să fie, în accepția legilor noastre, un act nefiresc. Tresărire involuntară a conștiinței legiuitorilor sau, dimpotrivă, construcție elaborată în mod conștient și asumat, articolul 201 Cod Penal, arată măsura societății noastre, nedispusă să includă anomalia în firescul cotidian. Articolul 200 este un exemplu de legislație orizontală legată de principiul constituțional al dreptului la intimitate, el nu discută naturalul sau nenaturalul relațiilor homosexuale ci oprește încălcarea intimității persoanelor adulte care desfășoară de comun acord astfel de relații.

De-abia mai jos textul Codului Penal lămurește care este, de fapt, atitudinea justiției autohtone față de actul homosexual, prin articolul 201, care dezvăluie faptul că homosexualitatea constituie, un "act nefiresc în legătură cu viața sexuală".

Spre deosebire de teologia morală, a cărei poziție față de relațiile sexuale nenaturale este bine precizată, știința nu a reușit, până în prezent să emită o opinie coerentă relativ la această problemă. Dacă s-au adus, adesea, argumente pentru încadrarea homosexualității în sfera firescului, se cere să fie semnalate măcar și argumentele care nu susțin această perspectivă. Este un fapt incontestabil că specialiști de renume, publicații de prestigiu, afirmă că homosexualitatea nu intră în sfera firescului uman.

Astfel, dicționarele consacrate științei medicale definesc homosexualitatea masculină și feminină ca fiind comportamente sexuale aberante sau perversiuni. Dăm câteva exemple: Tratate de psihologie consideră homosexualitatea feminină și masculină perversiune a instinctului sexual alături de nimfomanie, satiriasis, exhibiționism, fetișism, sadism, masochism, bestialitate, necrofilie, ferontofilie, pedofilie (C-tin Enăchescu, Tratat de psihologie, ed. A-II.a Ed. Tehnică, București 2001, p. 155), vezi Larousse, Dicționar de psihiatrie și psihologie clinică - sub redacția J. Postel, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998, pag. 407; Dicționar medical, Valeriu Rusu, Editura Medicală, București, 2001; pag. 518 (Homosexualitate: deviere a instinctului sexual caracterizată prin afinitate sexuală pentru persoanele de același sex.), tratatul de etică psihiatrică al lui Bloch și Chodoft face precizarea că Asociația Psihiatrică Americană numește homosexualitatea "tulburare de orientare sexuală" (Sydney Bloch, Paul Chodoft, Tratat de etică psihiatrică, Asociația Psihiatrilor Liberi, Geneva Initiative on Psychiatry, București 2000, pag. 150).

Clasificarea etiologică a homosexualității arată că acest tip de comportament apare, adesea, ca o consecință a unuia sau mai multor factori posibili, putând fi secundară unor boli psihice grave (schizofrenia, epilepsia, alcoolismul, oligofrenia, demența); datorată unor cauze hormonale (hermafroditismul) sau unor tulburări ale identității de gen (transsexualismul). O altă serie de cauze sunt cele derivate de context, existînd homosexualitate de sorginte conjuncturală (lagăre, cămine, cazărmi), educațională (structura deviată a comportamentului sexual în copilărie), datorată unor abuzuri; toxicomanie, beții, orgii (*** Fuga din Sodoma și Gomora, Ed. Agapis 2000, Dr. Rodica Năstase, Homosexualitatea privită din punct de vedere psihiatric). După cum se vede nici una din aceste cauze nu are un determinism genetic.

În același studiu doctor Rodica Năstase, citează o cercetare publicată în American Journal Psychiatry nr. 1, 1995, care a ajuns la următoarele concluzii: din 17000 de persoane excluse din armata SUA în perioada 1980-1990 din cauza homosexualității, 78% erau bărbați, cei mai mulți albi, motivele excluderii fiind clasificate astfel: tulburări psihice care îi făceau să aibă un comportament instabil; moralitate îndoielnică pentru ceilalți militari; nivel de securitate foarte scăzut putând fi ușor manevrați prin șantaje sau putând fi ușor seduși de alții. Autorii au cercetat arhivele militare și dosarele din instanțele de judecată și au constatat că motivul excluderii din armată a homosexualilor nu a fost tulburările psihice, ci posibilitatea ca acești oameni să poată fi folosiți în scopuri neloiale, ei fiind sclavii viciului lor. Doctor Rodica Năstase, concluzionează că homosexualitatea nu este o boală psihică, nu are cauze genetice, endocrine sau psihiatrice, ci este un viciu ca oricare alt viciu. Practica clinică dovedește, de altfel, că există foarte mulți homosexuali care au renunțat la comportamentul lor, ceea ce susține opinia autoarei.

Nu se consemnează consecințele negative ale altor practici sexuale așa cum au fost ele demonstrate de către medicină și psihologie.

Pe lângă homosexualitate, materialele Programului prezintă și alte tipuri de comportament dezavuat de normele morale admise în mod tradițional în societatea noastră, sub titlul de aspecte particulare ale raportului sexual, între care se încadrează, spre exemplu, autoerotismul.

Autoerotismul este prezentat, la ora actuală drept inofensiv, dacă nu chiar benefic. Practica medicală arată, însă, că această inofensivitate nu este întru-totul valabilă. La copil, autoerotismul determină suprasolicitare, insomnie, irascibilitate, izolare, apatie, tulburări de memorie și judecată, inapetență, cefalee, oboseală. La puber și adolescent se poate solda cu sindrom nevrotic, impotență sexuală, perversiuni. Această practică predispune la izolare, timiditate, melancolie, înclinare spre ipohondrie. La adulți, poate genera nevroze, impotență ipohondrie, ejaculare precoce, astenie, frigididate (Vasile Nițescu, Adolescența - Sexualitate între normal și patologic, Editura Științifică și Enciclopedică București, 1985).

În creștinism, se vorbește despre autoerotism ca despre un păcat întâlnit în copilărie uneori, dar mai cu seamă în adolescență, un fel de desfrâu săvârșit de unul singur, cu o conotație mai deosebită decât aceea a desfrânării propriu-zise. Practicarea autoerotismului, la orice vârstă, aduce cu sine un viciu impudic.

Nu se acordă nici un fel de atenție consecințelor dezastruoase ale contracepției și avortului.

Considerăm de asemenea că în materialele Programului sunt minimalizate riscurile și consecințele metodelor contraceptive și ale avortului. În afară de impactul psihologic și spiritual de care vorbește tot mai mult literatura de specialitate merită să menționăm că rata anuală a mortalității prin avort variază între 0,5 (15-19 ani) și 1,9 (30-34 ani) la 100.000 de femei (Harrison's, Principiile medicinei interne vol.II, Editura Teora, 1996, pag. 2248).

Nu este singurul caz, de o prezentare insuficientă suferind și secțiunea referitoare la contraceptive, ale cărui riscuri reale, constatate de medici nu sunt prezentate: tromboza venoasă profundă și embolismul pulmonar sunt două dintre cele mai frecvente la femeile care iau contraceptive; riscul este crescut de la trei până la nouă ori pentru accidentul vascular tromboembolic și de două ori pentru accidentul hemoragic. (Harrison- Principiile medicinii interne, vol. II, ed. Teora,1996,pag.2247).

Principiul precauției la mare modă în prezent, în domeniul bioeticii ar putea fi invocat, în corelație cu atitudinea ortodoxă, pentru a preveni acte precum avortul cu consecințele sale tragice.

Cât despre eugenism (capitolul Bioetica, subcapitol Eugenism), se poate susține cu probe clare că este o ideologie și că sintagma "eugenism științific" poate fi la fel de controversată ca și "creaționismul științific". Eugenismul nu poate fi științific pentru că eugenia în sine este o pseudo-știință, căci nu face decât să extrapoleze forțat la om obiective și teorii împrumutate din ameliorarea animalelor. Dacă s-ar conștientiza acest lucru orice om ar protesta, de aceea eugenia încearcă în ultima vreme să iasă în față mai mult cu spectaculoase tehnologii genetice decât cu fundamentarea sa în teorie, care este nu numai șubredă științific, ci și monstruoasă din punct de vedere moral. Evidența adevărului din afirmația de mai sus, cu privire la lipsa de întemeiere științifică, este clară pentru geneticienii competenți în domeniul genetici populațiilor și al geneticii cantitative. Chiar dacă se va ajunge la cunoașterea desăvârșită a genotipului embrionului uman, dincolo de ea, se are în vedere o selecție pe performanță proprie, care în situațiile descrise mai sus - și cele mai frecvente de fapt pentru obiectivele eugeniei - va avea un efect neglijabil.

Inconștienți sau incompetenți, unii oameni insistă, totuși, să impună în legislația statelor asemenea măsuri eugenice. Ca să inducă în eroare opinia publică, eugeniștii contemporani amestecă voit efectele cu mijloacele, pentru a putea numi demersul lor "eugenie pozitivă" și să evite astfel blamul dat de omenire, eugeniei în general, dar limitat de ei la o latură numită "eugenie negativă".

Convenția europeană asupra drepturilor omului și cercetării biomedicale afirmă, de altfel, că "Orice formă de discriminare împotriva unei persoane pe motivul patrimoniului său genetic este interzisă. (Cap. IV Genomul uman, Art.11, Nediscriminarea) și că nu se poate proceda la teste predictive ale bolilor genetice sau care servesc fie spre a identifica subiectul drept purtător al unei gene răspunzătoare de o boală, fie spre a depista a predispoziție sau o susceptibilitate genetică la o boală, decât în scopuri medicale sau pentru cercetarea științifică legată de scopurile medicale și sub rezerva unui sfat genetic adecvat. (idem, Art.12, Testele genetice predictive).

Unele perspective legate de educația pentru o alimentație sănătoasă nu sunt îndeajuns de fundamentate științific.

Tendința de a oferi școlarului cele mai noi și necesare informații doar dintr-o singură perspectivă și înainte să fie confirmată științific, o aflăm și în secțiunea Programului referitoare la sănătatea alimentației (vezi Ghid pentru cadre didactice, MECT 2003, capitolul Sănătatea alimentației, tema Sarea iodată în alimentație).

Astfel, se pare că numeroase studii, garantate de numeroși specialiști arată că o măsură precum iodarea universală a sării nu numai că nu este utilă sănătății ci, din contră, poate avea importante consecințe negative.

Iată o parte dintre aceste efecte negative: hipertiroidii induse la eutiroidieni; creșterea ratei cancerelor tiroidiene (Drug Saf 2000 feb 22(2); 89-95) într-un studiu din Tasmania rata a crescut de trei ori la persoanele peste 49 de ani (clinică. Endocrinologie. Metabolism, 1973, 37(6); 901-909); creșterea volumului glandei tiroide, studiu publicat de European Journal 2000 Ana de Premawardhana LD și de European Endocrinology Metabolism, 2000, Aug. 143 (2), 185-8; afectarea vederii prin toxicitate directă asupra retinei (Retina 200; 20(4); 378 - 83); creșterea constantă a Basedow-ului autoimun (Annales d'Endocrinologie (Paris) 1996, 57, 463 - 469); hipotiroidie indusă prin iod; tiroidită Hashimoto; creșterea incidenței canderelor tiroidiene papilare.

După D.A.Koutras (Universitatea din Atena), iodarea alimentelor poate avea ca efect (Annales d'Endocrinologie (Paris) 1996, 57, 463-469) participarea la sinteza hormonilor tiroidieni; afirmația autorului se bazează pe observațiile a trei studii din Anglia (12 orașe "iodate"), (1984, 1985), Spania (1994) și Zair (1996).

În toate aceste cazuri creșterea ratei hipertirodiilor s-a corelat cu iodarea compensatorie a alimentației. La aceasta se adaugă scăderea în volum a tiroidei; influențează numărul și tipul concerelor tiroidiene - Haroch & Williams, după o iodare profilactică în Salta (Argentina) constată că numărul cancerelor papilare s-a dublat, numărul cancerelor nediferențiate foliculare și medulare a rămas același, iar numărul total de cancere a crescut. Singura consolare a autorilor este că tipul papilar este un cancer tratabil.

Inducerea fenomenului "thyroid cell necrosis" este o formă de "adaptare" scăpată de sub control, pentru a se bloca producția de hormoni tiroidieni în exces; creșterea conflictului autoimun tiroidian; D.A. Kontras a efectuat o profilaxie cu iod într-un sat grecesc; înainte de administrarea iodului nici unul din subiecți nu avea autoanticorpi tiroidieni. După câteva luni 50% din subiecți aveau autoanticorpi antitireoglobulină sau antimicrosomal.

Iodarea universală a sării expune la un risc deosebit fătul putând induce gușa cu hipotiroidie la noul născut.

Cercetări vechi și noi demonstrează că deficitul alimentar proteic (subnutriția) este cel mai important factor etiopatogenic al hipotiroidiei și nu deficitul de iod. Toți autorii sunt de acord că factorul etiopatogenic major în declanșarea și întreținerea hipotiroidiei îl reprezintă conflictul imunologic răsfrânt asupra tiroidei și nu deficiența de iod.

O consecință dezastruoasă a iodării universale a sării o reprezintă manifestările alergice la iod. Alergicii nu vor avea scăpare, adică nu vor evita sub nici o formă expunerea, crescând riscul de sensibilizare și de sindroame alergice (edem anginoneurotic, și anafilactic); aceasta cu atât mai mult, cu cît populația are deja o mare expunere la iod prin numărul mare de investigații cu substanțe de contrast, prin folosirea medicamentelor și a dezinfectantelor cu iod.

Un argument convingător împotriva iodării universale a sării este cel statistic - rata scăzută a cazurilor de hipotiroidie în România. Este ilogic ca pentru 7000-12000 cazuri noi de hipotiroidie/an, dintre care doar o mică parte sunt prin deficit de iod, să se convingă o țară întreagă să consume iod.

Alte aspecte medicale sunt prezentate neglijent, în ciuda importanței cunoașterii avantajelor și dezavantajelor conexe.

În materialele de educație pentru sănătate sunt prezentate și beneficiile vaccinurilor. Pe lângă beneficiile vaccinurilor ar trebui, însă, prezentate și riscurile lor, precum și reacțiile adverse care le limitează indicațiile. (Kitul multimedia).

Astfel, după opinia unor autori procentul enorm al copiilor americani cu afectarea dezvoltării (circa 20%) se datorează cu precădere encefalitelor post vaccinale (Coulter Harris L., Vaccination Social Violence and Criminality, The Medical Assault on the American Vrain, Washington, 1990).

După vaccinarea antihepatică B începută de Ministerul Sănătății în Franța, în 1994 au apărut reacții adverse 1 la 1000 din cazuri, practic 20.000 sunt victima unui accident post-vaccinal dintre care cel mai mare procent îl ocupă scleroza în plăci; merită să fie cunoscut faptul că bolnavii cu reacții post-vaccinale ce-au constituit în Asociația pentru apărarea victimelor vaccinate antihepatită B și sunt în proces cu statul francez. (P. Rossion Hepatite B: Les risques de la vaccination. Science, Vie nr. 967, avril 1998).

Scopul comun al eforturilor specialiștilor din învățământ și sănătate, al nostru, în strădania de a oferi aspecte complementare ale temelor care vor fi tratate în cadrul Programului național de educație pentru sănătate este unul cu bătaie lungă în viitorul unei nații.

Copii, tinerii de azi sunt, printre noi, odată cu noi, adulții, națiunea de azi. De la noi ar trebui să învețe cum să fie mâine în locul nostru, având printre ei pe proprii copii. Așadar, de ceea ce îi învățăm noi astăzi depind toate zilele de "mâine".

Oricât de independenți și de cutezători s-ar strădui să pară, copii rămân copii, având inerenta necesitate de a fi îndrumați, datorie care ne revine, într-un context delicat, între două lumi, una tradițională, mai puțin alertă dar de departe mai echilibrată și una cu orice preț progresistă, aflată într-o goană în care nu mai contează că-și pierde pasagerii pe drum. Natural este, însă, a gândi că nu avem dreptul să pierdem pe nimeni.

De aceea îndemnăm la apelarea, cu deplină încredere, la valori care nu și-au pierdut eficiența din moment ce generații în șir nu le-au abandonat, nu s-au dispensat de ele pentru a deveni "mai liberi", realizând, în chiar lumina acelor valori, că o astfel de libertate costă cu mult prea mult.

Să îndreptăm, așadar, ceea ce se poate îndrepta și să ajungem cu lucruri noi pentru a stabili un mod cinstit de comunicare cu tinerii, din care să tragem foloasele cunoașterii reciproce.

Efectele unei asemenea dezbinări asupra adolescentului sunt bine cunoscute: respinge valorile noncoincidente, renunță să încerce să le mai suprapună și alege să trăiască în afara lor, ceea ce nu ne dorim nici unii dintre noi, fie că suntem profesori, părinți sau preoți.

Considerăm că viziunea propusă de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului este vulgarizantă, susceptibilă de producerea unor adânci traume emoționale și psihice la nivelul personalității tinerilor. În acest sens, cerem reconsiderarea programei "Educația pentru sănătate în școala românească", în sensul fundamentării concepției asupra educației sexuale a copiilor români din perspectiva moral-creștină.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu. Vă mulțumesc și dumneavoastră, pentru participarea la ședința dedicată declarațiilor politice.

Cei care nu au avut posibilitatea, datorită depășirii timpului afectat, să prezinte declarația, o pot depune la Secretariatul tehnic.

O zi cât mai calmă pentru toți!

 
     

Pauză

 
  Validarea mandatului de deputat al domnului Sergiu Mihail Tofan, Circumscripția electorală nr. 18 Galați;  

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Permiteți-mi să declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților. Vă anunț că din cei 343 de deputați și-au înregistrat prezența 292, sunt absenți 51, 11 participă la alte activități parlamentare.

Pe ordinea de zi de astăzi - continuarea dezbaterilor la Legea privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.

Domnul Alexandru Sassu are o intervenție.

     

Domnul Alexandru Sassu:

În numele Grupului parlamentar al PSD, vă cer o pauză de consultare, în cadrul grupurilor parlamentare. (Comentarii în grupurile PNL și PD)

 
     

Domnul Valer Dorneanu:

Cererea nu se comentează, potrivit Regulamentului.

Câte minute ați cerut?

 
     

Domnul Alexandru Sassu:

15 minute.

 
     

Domnul Valer Dorneanu:

15 minute. Pauză 15 minute.

 
     

Pauză

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Permiteți-mi să reluăm lucrările.

Înțeleg că există o cerere de validare.

Vă rog, domnule Nicolaescu, să faceți această cerere.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte,

Înainte de începerea lucrărilor...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stați să vedem dacă este domnul președinte Olteanu aici sau cineva din partea Comisiei de validare.

 
     

Doamna Paula Maria Ivănescu (din sală):

De ce întrerupeți?!

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Vroiam să vă rog, înainte de începerea lucrărilor de astăzi, să procedăm la o chestie organizatorică, și anume să validăm un mandat de deputat care așteaptă de două zile să fie validat de plen. Vă rog frumos dați curs acestei solicitări.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Asta vroiam și îmi pare rău că distinsa dumneavoastră colegă a devenit așa nervoasă. Anticipând acordul Camerei, vroiam să văd dacă președintele Comisiei de validare este aici, pentru că fără dânsul nu putem îndeplini procedura.

Sunteți de acord, stimați colegi, să includem pe ordinea de zi acest lucru? Mulțumesc.

Dacă e cineva împotrivă?

Abțineri? Mulțumesc.

Domnul secretar Mohora, care este membru al Comisiei de validare, va prezenta procesul-verbal.

 
   

Domnul Tudor Mohora:

Raport privind validarea unui mandat de deputat.

Comisia de validare a procedat în ziua de 7 septembrie 2004 la examinarea actelor dosarelor de validare pentru mandatul devenit vacant, ca urmare a demisiei domnului deputat Victor Paul Dobre aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal și a constatat următoarele. În conformitate cu dispozițiile art.66 alin.9 din Legea nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, cu modificările și completările ulterioare, în caz de vacanță a mandatelor de deputați aleși pe liste de candidați, supleanții vor ocupa locurile vacante, în ordinea în care sunt înscriși pe liste, dacă până la data validării partidele sau formațiunile politice pe listele cărora au candidat supleanții confirmă în scris că aparțin acestora.

Pe lista supleanților întocmită de Biroul Electoral Central la alegerile din 26 noiembrie 2000, publicată în "Monitorul Oficial" al României partea I, nr.627/2000 pentru Partidul Național Liberal, în Circumscripția electorală nr.18 Galați, la nr.crt.163, figurează supleant domnul Cornel Codiță.

Partidul Național Liberal precizează însă că domnul Cornel Codiță nu mai este membru al acestui partid, astfel că, potrivit legii, nu poate ocupa locul vacant.

Următorul supleant pe listă la nr.crt.164 este domnul Liviu Blănaru, care, prin declarație scrisă și autentificată, arată că renunță la mandatul de deputat, optând pentru funcția de consilier județean, pentru care mandatul său a fost validat.

Pe aceeași listă, la nr.crt.165, este înscris domnul Sergiu Mihail Tofan care, potrivit comunicării scrise făcute de către Partidul Național Liberal, aparține și în prezent acestui partid. De asemenea, supleantul a prezentat la dosar declarația scrisă că acceptă mandatul de deputat, precum și dovada depunerii declarației de avere prevăzută de lege.

Constatând că sunt îndeplinite condițiile legale pentru ocuparea locului de deputat devenit vacant, Comisia de validare propune Camerei Deputaților validarea mandatului de deputat al domnului Sergiu Mihail Tofan, declarat supleant la alegerile din 26 noiembrie 2000, în Circumscripția electorală nr.18 Galați, pe lista Partidului Național Liberal.

Semnează membrii Comisiei de validare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, stimate coleg.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei.

Cine este pentru?

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitatea celor prezenți.

Îl rog pe distinsul nostru coleg Sergiu Mihail Tofan să depună jurământul în fața plenului Camerei Deputaților.

V-aș ruga să păstrați momentul de solemnitate care se impune.

 
   

Domnul Sergiu Mihail Tofan: (Rostește jurământul scris, cu mâna pe Constituție și pe Biblie)

Eu, Sergiu Mihail Tofan, în calitate de deputat ales in Circumscripția nr. 18 Galați,

"Jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!"

(Semnează jurământul și îl depune la președintele Camerei Deputaților.) (Aplauze)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Vă felicităm și vă dorim succes, în intervalul care a rămas, pentru mandatul dumneavoastră.

Stimați colegi,

Avem o intervenție de procedură.

Domnul Puiu Hașotti, din partea Partidului Național Liberal.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte, și vă mulțumesc și pentru aprecierea că intervenția mea este de procedură. Vroiam o scurtă declarație.

Pentru că ne aflăm în fața unei premiere parlamentare, domnule președinte, nu s-a mai întâmplat niciodată, de mai bine de 14 ani, ca un grup parlamentar să solicite o pauză de 10 minute și aceasta să dureze 150 de minute. Ce putem constata, că Parlamentul nu este doar o anexă a Guvernului, ci este o anexă direct a Partidului Social Democrat, dar ne aflăm spre final, putem să tolerăm încă o lună - două și acest lucru.

În orice caz, se poate observa că, și nu vreau să bănuiesc Partidul Social Democrat de rea-voință, pur și simplu constat că, în locul celor 10 minute au trecut de 15 ori mai multe. Partidul Social Democrat este defazat din punct de vedere cronologic, nu mai are percepția timpului care trece și din două una: ori i-a stat ceasul, ori i-a sunat ceasul, alegeți dumneavoastră! (Aplauze în Grupurile PNL și PD)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cred că partidul dumneavoastră este suficient de puternic ca să depășească aceste două momente și va alege cea mai potrivită soluție.

Domnul Viorel Hrebenciuc, din partea Grupului parlamentar al PSD.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Este un scurt drept la replică.

Stimați colegi liberali,

V-a sunat ceasul! (Aplauze în Grupul PSD)

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului (amânarea votului final).  

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

La Proiectul de Lege pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului vă amintesc că adoptasem titlul legii și art.1 și 2, ne-am oprit la art.2, unde au fost mai multe...

     

Domnul Metin Cerchez (din sală):

Art.4 alin.3.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La art.4 alin.3.

Domnul Márton Árpad. Vă rog.

 
   

Domnul Márton Árpad Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În ședința trecută, au fost prezentate toate amendamentele, cred eu, la acest alin.3. Urmează să votăm conform prevederilor Regulamentului Camerei Deputaților, care spune că, în situația în care, la un alineat, este un amendament al comisiei, se supune prima dată la vot acest amendament al comisiei, urmând să fie supuse celelalte amendamente, dacă acest amendament nu a fost votat.

La acest art.4 alin.3, este un amendament al comisiei. Vă rog să supuneți votului, prima dată acest amendament.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mi se pare regulamentară intervenția dumneavoastră. Deci la art.4 s-au votat alin.1, 2 și 3 și la alin.4 au fost și amendamente respinse. Pentru că ele vizau același conținut, după Regulament, propun întâi votului dumneavoastră...

 
     

Domnul Márton Árpad Francisc (din sală):

Alin. 3.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Alin 3, pardon!

Supun întâi votului dumneavoastră amendamentul comisiei. Dacă acesta va fi adoptat, implicit celelalte amendamente au căzut.

Cine este pentru amendamentele 3, 4 care vizează alin.3 de la art.4? Vă rog să fiți atenți, stimați colegi! Deci amendamentul comisiei. 100 voturi pentru.

Împotrivă? 54 voturi împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Cu 100 pentru, 54 contra și 7 abțineri, au fost adoptate amendamentele 3 și 4.

La alin.4, vă rog să urmăriți amendamentul 5 al comisiei. Există o intervenție din partea domnului Toro. Poftiți. Aveți un amendament respins sau vreți să comentați amendamentul comisiei? Vă rog.

Domnul Szilágyi. Îmi cer scuze că v-am botezat, dar erați coautor cu domnul Toro.

 
   

Domnul Szilágyi Zsolt:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, împreună cu domnul deputat Toro, am depus mai multe amendamente la acest articol, printre care și la alin.3, 4 și 5, deoarece considerăm că numărul de 15%, precum și numărul de 25.000 din 15 județe și 300 de semnături din fiecare județ este arbitrar. Este o discriminare grosolană faptul că pot depune liste numai organizațiile minorităților reprezentate în Parlament, deoarece în fața organizațiilor minorităților nereprezentate în Parlament sunt ridicate bariere de netrecut. Adoptarea acestui articol în formularea comisiei ar fi cu atât mai regretabilă cu cât din cauza aplicării acestui text, cu ocazia alegerilor locale, a cauzat, de fapt, ca România să devină o țară monitorizată de mai multe instituții europene și, precum bine știți, Partidul Popular European, cea mai puternică forță politică din Uniunea Europeană, a trimis o comisie de monitorizare pentru a cerceta efectele care violează principiul democrației și al pluralismului, cu ocazia alegerilor locale. Deci nu este corect și nu sporește șansele de integrare a României faptul că o prevedere criticată de instituții europene urmează să fie adoptată din nou și această discriminare se va repeta din nou.

După cum bine știți, în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, un grup de parlamentari, mi se pare 15 parlamentari din mai multe țări, au inițiat o moțiune de cenzură împotriva procedeului ce a fost aplicat în urma textului ce urmează să fie repetat, așa cum v-am spus, iar moțiunea, în momentul actual, se află în fața Comisiei de la Veneția.

În cazul în care aceste două rapoarte vor fi negative și aceste instituții, respectiv Partidul Popular European va constata că s-a violat un drept democratic, un drept de la care nu se poate priva o comunitate, în acest caz, România riscă să fie considerată o țară care nu respectă criteriile politice de aderare la Uniunea Europeană, respectiv criteriile de la Copenhaga.

Întreb și comisia, bineînțeles, de unde apare această cifră de 15%, o organizație a unei minorități care nu este reprezentată în Parlament nu poate candida la alegeri, conform textului legii, numai dacă depune o listă la Biroul Electoral Central, o listă care nu poate să fie mai mică decât 15% din numărul total al comunității respective. Numărul se ia din recensământ. De unde apare acest 15% ori de ce nu se cere același lucru de la partidele politice? De ce nu se cere de la un partid oarecare, indiferent dacă este partid parlamentar sau neparlamentar, să strângă 15% din numărul total al majorității române, de ce partidele românești sunt avantajate, iar organizațiile minorităților dezavantajate? Și întreb comisia, bineînțeles, de unde apare această cifră de 25.000, de ce nu 2.500, de ce nu 250.000, de unde apare această cifră de 15 județe, de ce nu două județe, de ce nu 40 de județe, având în vedere răspândirea minorităților, avem în țară 20 de minorități reprezentate în Parlament. De ce aceste minorități, având în vedere răspândirea lor, de ce această cifră de 15, de ce nu este un județ, 5 județe sau 40 de județe. Cine stabilește, cu ce drept stabilește, de fapt, bariera prin care o organizație a unei minorități este oprită să nu depună liste la alegerile parlamentare?

Cer, deci, adoptarea amendamentului depus de domnul Toro și de mine și cer, bineînțeles, din partea comisiei, o explicație în acest sens.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

O să-i dau domnului Viorel Hrebenciuc dreptul să vă dea o explicație, însă v-aș ruga, domnule Szilágyi, să vă amintiți că, în ședința trecută, noi am discutat amendamentul dumneavoastră 2 în ansamblu, cu privire la art.4, pentru că ne-ați demonstrat atunci că toate alineatele sunt legate între ele și am supus votului amendamentul 2 cu privire la întreg art.4 și l-am respins. Deci v-aș ruga, la alte amendamente, să nu mai veniți. S-a respins amendamentul 2 în întregime.

Domnule Hrebenciuc, aveți dreptul la cuvânt.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vreau să explic plenului Camerei Deputaților considerentele care au stat la baza respingerii amendamentelor pe care domnul Toro Tibor și domnul Szilágyi Zsolt le-au depus.

Stimați colegi,

Noi avem reprezentanți în Parlament pentru 18 minorități naționale, plus a 19-a, minoritatea maghiară, care are grup parlamentar propriu. Problema pe care ne-am pus-o la comisie și pe care și-au pus-o și minoritățile naționale reprezentate în Parlament este aceea că acest număr de 18, în contextul în care viitoarea Cameră a Deputaților va avea doar 314 deputați, reprezintă un procent destul de mare de minorități, în contextul în care un partid politic are nevoie de un minim 5% ca să intre în Parlament.

Creșterea acestui număr al minorităților depășește cu mult standardele europene la care domnul Szilágyi face referire și are dreptate când spune că Partidul Popular European a depus acea moțiune de cenzură, dar nu v-a informat cu un lucru. Cei care au inițiat această moțiune de cenzură sunt Grupul FIDES din Ungaria, știm exact cine l-a depus domnule Zsolt Szilágyi, știm și relațiile dumneavoastră speciale cu FIDES, dar FIDES-ul din Ungaria nu a informat Consiliul Europei și Parlamentul European cu faptul că atunci când a fost la putere nu a fost de acord cu faptul ca minoritățile naționale din Ungaria să fie reprezentate măcar în Parlament. (Aplauze.) Noi, acolo, nu avem nici un fel de reprezentant în Parlamentul Maghiar, dar FIDES-ul are grijă ca minoritățile din România să fie reprezentate.

Noi considerăm că minoritățile din România sunt suficient de reprezentate și cred că cei 44 de parlamentari care reprezintă minoritățile, care reprezintă 12% din actualul Parlament înseamnă suficient de mult. Este foarte clar că nu vrem să avem alte minorități netradiționale în continuare și atunci ne-am gândit la restricții, dacă vreți, și am pus aceste restricții la care dumneavoastră făceați referire, dar am fost în următoarea ipostază: sunt minorități care au 1000 de membri în România cărora nu le-am cerut să aibă 25.000 de semnături, că nu au de unde, dar sunt minorități care au sute de mii sau un milion și ceva de reprezentanți, care, conform Legii partidelor politice, ar fi de 25% de semnături, ar fi însemnat 3-400.000 de semnături, ceea ce este imposibil și atunci am zis, minim 25.000 de semnături ca să ajutăm minoritățile naționale care au un număr mare de reprezentanți și am luat această cifră din Legea partidelor politice pe care am negociat-o cu cei de la Parlamentul European data trecută, dacă țineți minte, la Legea partidelor politice, când inițial am pus 50.000 de semnături după care am redus acest număr la 25.000.

Deci, acestea au fost considerentele și îmi pare rău pentru FIDES care face parte din partidul Popular European că nu-și rezolvă problema în propria țară și are grija altor țări. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Domnul Szilágyi.

 
   

Domnul Zsolt Szilágyi:

Tot respectul domnule Hrebenciuc. Eu am încercat să...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să nu dialogați cu dânsul, trebuie să convingeți sala. Uitați-vă la sală!

 
   

Domnul Zsolt Szilágyi:

Da. Eu am încercat să vorbesc despre lege, nu despre FIDES, nu despre altceva, despre lege, ceea ce se adoptă în România la momentul actual.

Permiteți-mi să vă spun că Legea partidelor politice este aspru criticată de Comisia Mixtă Interparlamentară Uniunea Europeană România, domnul președinte Domenico Menisi a luat poziție foarte ferm, imediat după aprobarea legii, deoarece practica europeană consideră un prag extrem de ridicat, numărul de 25.000. Și aici trebuie să facem o distincție între dreptul la libera asociere, și anume că într-o societate liberă nu trebuie să ridicăm bariere în fața cetățenilor de a forma partide, de a avea organizații și bineînțeles nici în fața minoritarilor. pe de altă parte, reprezentativitatea unui partid, reprezentativitatea unei organizații care dorește să reprezinte o comunitate națională care este dată numai și numai de numărul de voturi. Deci, a ridica bariere în fața partidelor sau în fața organizațiilor minorităților naționale să concureze liber la alegeri, asta însemnă un atentat la pluralism, înseamnă un atentat la democrație.

Acea rezoluție ce a fost inițiată în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei nu a fost inițiată de Partidul Popular European. A fost inițiată, într-adevăr, de câțiva deputați maghiari, însă din cei 15 semnatari, domnule președinte Hrebenciuc, sunt membri și socialiști și liberali și de dreapta ș.a.m.d., din Portugalia, din Slovacia și din alte părți.

Deci, eu am vorbit despre Comisia de monitorizare care a fost condusă de domnul Ilkka Suominen din Finlanda și a fost compus dintr-un un domn din Austria, Christian Passin și într-adevăr, a fost și un membru de la FIDES, însă această acțiune nu este o acțiune a maghiarilor, fiindcă noi nu vorbim despre o acțiune a maghiarilor, vorbim despre lezarea unor principii ale democrației. Îmi pare foarte rău în felul în care va fi adoptată această lege. în cazul în care se votează varianta comisiei, pluralismul din România va suferi, se produce o discriminare clară în ceea ce privește tratamentul minorităților, se produce o discriminare clară în ceea ce privește șansele de a candida, se face o distincție între organizațiile care sunt reprezentate în Parlament și între cele care nu sunt reprezentate în Parlament, ceea ce nu se permite în nici o lege. Dacă se face o diferențiere în cazul minorităților, de ce nu se face, domnule Hrebenciuc, și la partidele românești? De ce nu există o diferență de tratament între partidele care sunt reprezentate în Parlament și între partidele care nu sunt reprezentate în Parlament? Deci, arbitrariul și modul discriminatoriu se aplică în acest caz numai pentru minorități.

Protestez în modul cel mai ferm împotriva acestui lucru și, domnule președinte Dorneanu, permiteți-mi să închei cuvântarea cu faptul să vă spun că noi am depus amendamente la fiecare alineat al acestui articol. Am deci, dreptul, indiferent dacă raportul întocmit de comisie le tratează ca un singur punct, fără doar și poate au o legătură alineatele respective, au o legătură între ele, dar, conform Regulamentului, deputatul care a depus amendament la un alineat are dreptul să susțină acest amendament, chiar dacă amendamentul a fost respins. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Știu că beneficiați de o bună memorie, dar oricum, dacă nu vă ajută acum, în momentul de față, vă trimit la stenogramă, unde domnul deputat Szilágyi, vorbind de cele trei alineate între care există o perfectă legătură, 2, 3 și 4 a spus așa: "Domnule președinte, vă rog astfel să supuneți la vot aceste trei alineate, pentru că la alin.5 voi mai reveni". Deci, cele 3 alineate ale dumneavoastră au fost votate o dată și nu încercați dumneavoastră, prin diverse subterfugii, să încurcați lucrurile și să vorbiți de trei ori mai mult decât oricare dintre deputații de aici. Vă rog.

Domnul Olteanu a cerut. Însă, repet, vorbiți la 3 alineate respinse deja.

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Mă simt dator cu o precizare, mai degrabă de ordin tehnic. Ca unul care am fost negociatorul României pentru Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, convenție care reprezintă primul instrument juridic multilateral, caracter juridic obligatoriu din istoria Dreptului internațional, trebuie să menționez că această proporție semnificativă este terminologia utilizată de această convenție și, de altfel, de alte instrumente ale Consiliului Europei.

Prin urmare, statele au latitudinea, posibilitatea să aprecieze în ce măsură există sau nu o proporție semnificativă.

Al doilea aspect, este vorba de o discriminare, într-adevăr, așa cum există chiar în condițiile propunerii noastre, variantei pe care noi v-o propunem, așa cum există, de altfel, în sistemul actual care promovează, iată, 18 minorități naționale cu reprezentanți în Parlament, dar această discriminare este pozitivă, deja o discriminare pozitivă. Prin urmare, nu se încalcă nici un principiu al democrației, pentru că democrația presupune în primul rând reprezentativitate, este adevărat, cu proporțiile respective semnificative apreciate de țările respective.

O ultimă chestiune. Propunerea de rezoluție la care s-a referit colegul meu și domnul președinte Hrebenciuc nu a rămas decât în stare de propunere de rezoluție la Consiliul Europei și așa va rămâne, vă asigur ca membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, pentru că nu are șanse să fie promovată în raport de standardele europene în vigoare. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Pambuccian.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulțumesc, domnule președinte. Nu aș fi vrut să iau cuvântul, dar am auzit aici că o minoritate este legitimată prin numărul de voturi. Păi, domnule Szilágyi, dacă este așa, de ce minoritatea armeană care a avut 22.000 de voturi, fiind plasată a patra ca număr de voturi între minorități, și minoritatea evreiască, care a avut peste 15.000 de voturi, este discriminată în proiectul dumneavoastră, dispărând total ca minorități din România?

Vă mărturisesc că și armenii și evreii au interpretat această reacție ca o reacție a unei părți din minoritatea maghiară împotriva lor, directă. Și dacă tot vorbim de asociații internaționale, pot să vă dau și eu exemple de asociații internaționale care au fost informate despre lucrul acesta. Mi-ați spus astăzi că veți repara chestiunea aceasta de la microfon. Nu ați făcut-o. Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din bancă):

O să cer și eu cuvântul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

o clipă v-aș ruga, pentru că văd solicitări care chiar depășesc limita suportabilității.

Vreau să vă supun votului o chestiune care este absolut conformă cu Regulamentul. La amendamentele respinse se ia o singură dată cuvântul, cel care a făcut amendamentul și câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar.

Cine este de acord cu acest lucru? De fapt, cine este de acord cu Regulamentul? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 5 voturi împotrivă și o abținere s-a adoptat această măsură. Domnul Bolcaș. Vă rog, îmi cer scuze că v-am întrerupt.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte, este de datoria mea, după aceste dezbateri, să vă spun că tot Grupul parlamentar al Partidului România Mare va vota versiunea care a fost propusă de comisie, pentru că înțelegem în modul cel mai democratic să dăm posibilitatea tuturor minorităților să se exprime liber, civilizat și cu dragoste de această țară în Parlamentul României.

Vreau să-i mulțumesc domnului Hrebenciuc, poate pentru prima dată în această legislatură, pentru răspunsul corect și echilibrat pe care l-a dat. Voi mai adăuga un sigur lucru: nu vom admite în nici un caz în Parlamentul României amenințări care, chiar drapate sub egida unor organisme internaționale, sunt de fapt niște acte de șantaj împotriva voinței noastre politice. Asta să fie spus clar și răspicat.

Vom vota în Parlamentul României legile românești care ne permit integrarea noastră în Uniunea Europeană, nu așa cum vrea o politică de monitorizare străină. Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PRM.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Deși v-am spus că am votat respingerea acestui amendament, pentru că am admis discuții după acest lucru, supun votului dumneavoastră... (Domnul Zsolt Szilágyi dorește să vină la microfon din nou.)

Stimate domnule Szilágyi, v-am explicat că ați vorbit de 3 ori, adineauri am votat că pentru susținerea unui amendament se poate vorbi o singură dată.

Cine este pentru amendamentul 4 la pag.2 al domnului Szilágyi?

Cine este pentru? Un singur vot pentru.

Împotrivă?

Toată lumea împotrivă.

Cere un drept la replică domnul Szilágyi. Vă rog.

 
   

Domnul Zsolt Szilágyi:

Vă promit, domnule președinte, că nu voi abuza.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din bancă):

Iertați-mă! Este dreptul meu să cer o procedură, da?

 
     

Domnul Zsolt Szilágyi:

Am început să vorbesc!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Procedura prevalează, domnule deputat, poftiți.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Problema de procedură este simplă. Dreptul la replică se dă atunci când se face referire prin nominalizare sau prin individualizare la o anumită persoană, pentru că replica este individuală. Eu nu aveam de ce să fac referire la această persoană. Așa că nu puteți să-i acordați dreptul la replică.

 
   

Domnul Zsolt Szilágyi:

Vă mulțumesc pentru apreciere.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dumneavoastră aveați dreptate, dar apucasem să-i dau dreptul la replică, așa că...

 
   

Domnul Zsolt Szilágyi:

Vă mulțumesc pentru apreciere, cred că trebuie totuși să avem o anumită ținută în ceea ce privește dezbaterile parlamentare, domnule Bolcaș.

Deci, nu voi abuza de timpul dumneavoastră, îi răspund domnului Pambuccian că nu a fost intenția inițiatorilor să introducă o nouă discriminare, bineînțeles, nu a fost intenția noastră să eliminăm minoritățile istorice din Parlament, consider că este un lucru benefic faptul că aceste comunități naționale istorice își găsesc locul aici în forul legislativ, însă, din păcate...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dreptul la replică vizează răspunsul exact la ceea ce a spus, nu să faceți discursuri despre reprezentanții dumneavoastră.

 
   

Domnul Zsolt Szilágyi:

Îmi cer scuze de la domnul Pambuccian și vă rog să considerați că aș dori să repar această greșeală. Oricum nu s-a adoptat propunerea noastră. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La alin.5 aveți amendamentul 6 al comisiei. Dacă sunt obiecțiuni la amendamentul comisiei?

La art.4, amendamentul 5 - nu sunt obiecțiuni. Amendamentul 6 cu privire la alin.5 a fost adoptat.

La alin.6, amendamentul 7. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 7. Adoptat amendamentul, modificat alin.6.

La alin.7 urmăriți amendamentul 8 de la pag.2. Dacă aveți obiecțiuni? Da. Domnul Ștefan Cazimir.

 
   

Domnul Ștefan Cazimir:

Corect, din punct de vedere al limbii române pe textul cules cu litere aldine, trebuie să spunem "o listă comună a două sau mai multe organizații" și nu "a două sau mai multor organizații".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia este de acord, neîndrăznind să vă contrazică.

Amendamentul 8 a fost deci adoptat în formula corectată din punct de vedere a rigorii gramaticale de domnul Ștefan Cazimir.

La alin.8 și 9, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră? Votate în formula prezentată.

La alin.10 urmăriți alin.9, pag.2. Poftiți! Domnul Wittstock.

 
   

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Domnule președinte,

Stimate colege, stimați colegi,

O problemă de gramatică la acest alin.10, care devine alin.11. "Organizațiile prevăzute la alin.3 și 4 pot participa la alegeri și pot depune liste de candidați numai sub denumirea și cu semnul electoral al", ar trebui "ale" respective organizații. Așa apare și în Legea 67 din anul 2004 privind alegerea autorităților administrației publice locale; "ale respectivei organizații".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Corect.

Stimați colegi, v-aș ruga la chestiuni de acest gen, evidente deci, de erori materiale, de corecturi să depuneți amendamentul direct la comisie și la corpul tehnic. Nefiind alte obiecțiuni la amendamentul 9, constat că este adoptat și, în consecință, s-a modificat alin.10 cu această corectură.

După alin.10, comisia propune la pag.3 un amendament nou. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 10?

Votat în unanimitate.

De asemenea, comisia mai propune un amendament 11, prin care propune introducerea unui articol nou, 51. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

La art.5. Vă rog. Domnul Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimați colegi,

La pct.8, în speță la art.4, grupul nostru parlamentar a propus în comisie un nou alineat, deci un art.4 alin.1, care privește o chestiune de extremă importanță, este pe pag.4, pentru românii din Covasna și Harghita. Nu este o noutate. Țin să menționez aici, pentru că este normal și firesc să spun că această problemă a fost ridicată pentru prima dată printr-un proiect de lege de domnul deputat Adrian Severin la timpul respectiv, a fost reluată în discuții la Comisia constituțională și evident la comisia care privește dezbaterea Legii electorale.

În esență, grupul nostru parlamentar care a respectat totdeauna dorințele cetățenilor români de altă naționalitate de a putea fi reprezentați în Parlament și în felul acesta de a putea să creeze o punte, o legătură între majoritate și minoritate, propune ca acest principiu care a fost respectat și care este implementat pentru prima dată în Europa de către Parlamentul nostru prin prezența colegilor noștri de la minorități în Parlament, să se extindă sub o anumită formă și pentru românii din Covasna și Harghita.

Este vorba de un loc de deputat în cele două județe, care excede numărului de deputați stabilit pentru aceste județe. Deci, din punctul acesta de vedere nu afectează.

Acest unic loc de deputat ar urma să fie ocupat, fie de candidatul independent, fie de candidatul unui partid care nu a întrunit numărul de voturi pentru a fi ales. Există același principiu că acest deputat trebuie să întrunească 5% din norma medie pentru un deputat.

Noi credem că aceste principii ale Recomandării 1201 și altor documente europene sunt în concordanță cu practica Parlamentului nostru și ele justifică, zicem noi, și o legătură conexă între minoritatea românească din aceste județe și majoritatea de altă etnie. Nu cred că ar fi cineva care să se opună, pentru că, evident, colegii noștri care sunt reprezentați în Parlament prin voința majorității, nu vor expune acum o altă voință a majorității față de o minoritate locală.

Sperăm ca, prin votul dumneavoastră, să faceți ca și membrii comisiei să-și dea seama că au fost într-o mică eroare atunci când au respins acest punct, respectiv acest amendament.

De aceea, domnule președinte, fac un apel și spre dumneavoastră, spre a direcționa în mod corespunzător discuțiile, având în vedere că ați putea fi chiar beneficiarul unui astfel de loc, făcând și liceul, nu? Și, născându-vă într-un astfel de județ, cunoașteți bine situația și cred că, în acest mod, vom ajunge la un anumit echilibru care este necesar și oportun în acest moment. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei? Domnul Viorel Hrebenciuc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Este o problemă veche pe care o dezbatem în Parlament. Din anumite considerente ale dreptului internațional, pe care prefer să nu le discutăm acuma aici, noi am respins acest amendament. În esență, practic, se pune problema numai a județului Harghita, pentru că din județul Covasna, din 90 până astăzi, tot timpul a fost reprezentat de către unul din partide; întâi a fost PUNR-ul - domnul Țurlea, pe urmă în acest mandat - domnul Cășuneanu, din grupul nostru parlamentar, tot timpul va fi un român care reprezintă județul Covasna; problema se pune doar a județului Harghita, dar nu vrem să creăm acum, când se discută atâtea chestiuni despre autonomie, autonomia sub diferite forme, să creăm un precedent în care discutăm despre majoritatea românească care este minoritate într-o porțiune a teritoriului național. Vă mulțumesc și mă opresc aici. Comisia respinge amendamentul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Supun votului dumneavoastră amendamentul Grupului PRM. Ați ascultat argumentele și ați văzut și argumentele scrise în raportul comisiei.

Cine este pentru?

32 de voturi pentru.

Împotrivă?

Da, este evident, marea majoritate a celor prezenți, împotrivă.

Amendamentul a fost respins.

Stimați colegi, pentru că la art.4 au fost atâtea amendamente, și pentru și contra, îl supun votului totuși art.4 în ansamblu, așa cum a reieșit din votarea amendamentului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Cu 12 voturi împotrivă, art.4 a fost votat cu acest scor.

Art.5 alin.1, comisia nu a avut amendamente.

Votat în unanimitate în formula prezentată Camerei.

La alin.2 urmăriți amendamentul 12 de la pag.3. Nu sunt obiecțiuni. Votat amendamentul 12, modificat alin.2.

La alin.3 de la art.5 urmăriți amendamentul 13. Admis amendamentul, modificat alin.3.

Alin.4 de la art.5. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate în formula inițială.

Alin.5. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La alin.6 urmăriți amendamentele 14 și 15.

Și-a manifestat întâi dorința colegul dumneavoastră, domnul Titus Gheorghiof.

 
   

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Domnule președinte,

Alin.5, număr de criteriu, așa cum l-ați denumit și dumneavoastră, 14, este adevărat, s-a solicitat anterior să se pună în discuție amendamentul comisiei sau ceea ce a propus comisia, dar aici vă rog să observați că, potrivit art.103, atunci când există un amendament care solicită eliminarea, se pune în discuție amendamentul care solicită eliminarea. Este adevărat că în ultimul alineat al art.103, dacă sunt mai multe amendamente care vizează același obiect de reglementare, atunci are prioritate amendamentul care este al comisiei, dar, întrucât am solicitat împreună cu ceilalți colegi ai mei, domnul Onisei, cu doamna Paula Ivănescu și cu domnul Radu Stroe, eliminarea, atunci articolul care dă posibilitatea președintelui României în funcție ca să participe independent pe listele unui partid, atunci vă rog să supuneți votului acest amendament care solicită eliminarea art.5, alin.6, așa cum am solicitat noi, văzând și prevederile constituționale, și anume art.80 și 84 din Constituție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, o să supun votului, ca să nu existe nici un fel de dubii, eliminarea alin.6 care are următoarea prevedere: "Prin excepție de la prevederile alin.5, președintele României în funcție poate candida ca independent pe listele unui partid politic, alianță politică sau alianță electorală pentru obținerea unui mandat de deputat sau senator dacă se află în ultimele 3 luni", a spus comisia, da?

Vă rog. Domnul Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte, este vorba de un alineat care comportă discuții, pentru că, în afară de propunerea de eliminare, există și propuneri de modificare sau de reformulare a acestuia.

V-aș ruga ca să supuneți dezbaterii propunerile pe rând, iar pe urmă ce a propus domnul Gheorghiof, după încheierea acestor dezbateri, să le puneți la vot în ordine procedurală: eliminare, amendament de modificare respins, amendament de modificare admis și textul respectiv.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, exact acest lucru îl făceam eu acum, dar am citit textul ca să știe colegii noștri.

Cine este pentru eliminarea acestui text? Aveți vreo problemă cu eliminarea? Bun.

 
     

Domnul Ștefan Cazimir:

Nu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cine este pentru eliminarea alin.6? 24 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 135 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Amendamentul de eliminare a fost respins. Acum, cu privire la amendamentele 14 și 15, care vizează acest alineat 6, vă rog să le urmăriți la pag.4. Dacă sunt observații la amendamentul 14? Domnul Ștefan Cazimir.

 
   

Domnul Ștefan Cazimir:

Nu este vorba de o obiecție, ci de niște amendamente de ordin redacțional care nu vizează însă numai aspectul de gramatică, ci și logica juridică.

Voi începe cu partea mai puțin importantă, după opinia unora, nu și după a mea, și anume cu aspectul gramatical. La rândurile 4 și următoarele trebuie să realizăm acordul necesar spunând: "listele unui partid politic, unei alianțe politice sau alianțe electorale", și cu asta am lichidat problema de gramatică.

Iar în ceea ce privește problema de logică juridică, mie personal mi se pare că enunțarea condiției trebuie pusă mai devreme și nu la sfârșit. Ceea ce-i cules cu aldine, "dacă se află în ultimele 3 luni ale mandatului", s-ar putea plasa pe rândul 3, după cuvântul "Senatului", și atunci enunțul ar suna astfel: "Președintele României în funcție la data alegerii Camerei Deputaților și Senatului, dacă se află în ultimele 3 luni ale mandatului, poate candida ca independent...", și textul curge până la sfârșit, unde vom pune, firește, punct.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Rog comisia să se pronunțe, nu asupra articulării textului, adică a utilizării corecte a articolului, ci asupra inversării sintagmei.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

Noi suntem de acord cu cele două propuneri ale domnului Cazimir.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Supun, în consecință, alin.14 și 15 reformulate, potrivit propunerii domnului Ștefan Cazimir.

Cine este pentru? 135 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? 14 abțineri.

Cu 135 voturi pentru, 2 împotrivă, 14 abțineri, amendamentele 14 și 15 au fost adoptate.

La alin.7 de la art.5, dacă aveți obiecțiuni? Votat în formula care s-a prezentat Camerei.

La alin.8 urmăriți amendamentul 16, la pag.4. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat amendamentul, modificat alin.8.

La alin.9 nu sunt amendamente. Votat alineatul în unanimitate în formularea care ni s-a prezentat.

La art. 6 de la alin.1 până la alin.6 dacă aveți obiecțiuni? Comisia n-a avut amendamente. Votat în formula inițială.

La alin.7, vă rog să urmăriți amendamentul 17. Admis amendamentul 17, modificat alin.7.

Art.7 alin.1 și 2. Nu sunt amendamente. Nici dumneavoastră nu aveți obiecțiuni, votate în formularea inițială.

La alin.3, urmăriți amendamentul 18. Admis amendamentul, modificat alin.3.

Art.7 alin.4 nu sunt amendamente. Nu sunt obiecțiuni. Votat în formula inițială.

Titlul Capitolului II și al Secțiunii I. Votate în unanimitate.

Art. 8. Votat în unanimitate.

Art.9, alin.1 nu sunt amendamente. Votat în unanimitate.

La alin.2 urmăriți amendamentul 19. Votat în unanimitate.

Deci la art.9, alin.2 are o intervenție domnul Onisei.

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Noi propunem, cei din Alianța D.A. PNL - PD, eliminarea acestui alineat, pentru așa cum veți remarca... ce ați admis?

 
     

Domnul Viorel Hrebenciuc:

A fost admis!

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Amendamentul comisiei? a bun, și de ce nu mai pot să susțin eliminarea? Păi, la modul acesta, eu cel puțin nu prea mai am treabă pe aici. În fine...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Făcând și dumneavoastră parte din comisie, rog și comisia să se pronunțe în mod unitar.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

Conform cutumei, toate amendamentele care au fost admise de comisie, colegii nu le mai susțin, așa am discutat în comisie, și vă propun să mergem mai departe, exact sub forma aceasta.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nefiind alte obiecțiuni la amendamentul 19, constatăm că a fost votat și modificat, în consecință, alin.2.

La alin. 3 și 4 nu sunt amendamente, nu sunt nici obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Alin.5 amendamentul 20. Admis amendamentul, modificat alin.5.

Alin.6 urmăriți amendamentul 21. Votat amendamentul, modificat alin.6.

Art.10 alin.1, amendamentul 22. Admis amendamentul, modificat alin.1.

Alin.2 urmăriți amendamentul 23. Admis, modificat alin.2.

Alin.3 urmăriți amendamentul 24. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.10 alin.4, urmăriți amendamentul 25. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.11. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.12, urmăriți amendamentul 26. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul, modificat art.12.

Art.13 alin.1 amendament 27. Admis amendamentul.

Domnul deputat Bolcaș dorește să intervină la alin.1 din art.13.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă semnalez o eroare de sistem aici, care ar trebui rectificată din mers. Se vorbește despre obligația alegătorului care are dreptul și îndatorirea să verifice înscrierea pe listele electorale permanente. Dar nu se vorbește în nici un fel de două obligații pe care le are primarul.

În primul rând, obligația de a face publice aceste liste, în ce termen și în ce condiții. Și o a doua obligație, care rezultă tocmai din textul acestei legi de a trimite aceste liste autorității electorale permanente care, în conformitate cu textul acestei legi, trebuie să țină evidența, registrul listelor permanente de alegători.

În aceste condiții, întreg textul privind posibilitatea cetățenilor de a-ș exercita îndatorirea, nu dreptul, ceea ce este grav, este apă de ploaie, pentru că o singură obligație este reglementată în art.14, și anume de a afișa copii cu 3 zile înainte de data alegerilor, când e prea târziu, pentru că orice contestație se soluționează în termen de 3 zile.

Deci, vă propun și propun comisiei să regândească acest art.13 alin.1 la ceea ce a modificat în acest scop: Primarii organizează acțiuni de informare și alte mitinguri și chermeze populare cu obligația fermă a primarului de a afișa la dispoziția cetățenilor pentru consultare și cu titlul gratuit (pentru că aici iarăși mai intervine o altă bizarerie, dar o să vorbim la timpul potrivit.) Deci, obligația primarului care să permită cetățeanului să-și îndeplinească obligația sa, obligație care-i revine primarului din cuprinsul Capitolului IV al acestei legi, nu al alteia, de a transmite aceste liste autorității electorale permanente.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei? Domnul Márton Árpád Francisc.

 
   

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Această problemă a fost mult dezbătută în comisie. Este și o problemă tehnică și vă rog să fiți atenți.

Este o mică problemă aritmetică. La o secție de votare sunt înscrise în liste în jur de 2000 de persoane, de cel mult 2000 de persoane. La București, de exemplu, primăria de sector are în jur de 300 de mii de oameni sunt înscriși în această listă. Afișarea unor liste cu 300-400 de mii de oameni este irealizabilă. Este, și actualmente funcționează posibilitatea că la nivelul primăriei există dosare, pe străzi pe nume, fiecare poate intra și poate să verifice. Este singura modalitate. Afișarea acestor liste, permanentă, pentru că este o obligație și o posibilitate permanentă de a intra, ar bloca pur și simplu primăriile. Nici măcar la nivelul municipiilor mari nu se poate realiza.

De aceea este această formulare tehnică care permite fiecărui cetățean să verifice oricând dorește, pentru că este o activitate permanentă, spun încă o dată, chiar și în cursul celor 4 ani. Primăria este singura care este informată dacă o persoană de exemplu decedează sau nu, și alte asemenea treburi care toate sunt centralizate de primărie, este obligația primarului să corecteze aceste liste și cetățeanul poate oricând să verifice, să intre acolo unde sunt ținute aceste liste. Afișarea lor este practic imposibilă. Deci solicitarea dumneavoastră a căzut la o înțelegere între toți membrii acestei comisii, pentru că ne-am dat seama că este imposibil de realizat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Vă rog, domnule Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Eu nu am cerut afișarea, pentru că nu știu să mă ocup de probleme din acestea organizatorice cu lipiri, afișări etc., problema este juridică. Alegătorului, deci mie, mi se instituie dreptul, și e foarte bine când li se instituie drepturi cetățenilor, e foarte bine, nu discut, dar și îndatorirea, deci mi se instituie o obligație de a face ceva. Dar tu, organ de stat care gestionezi această problemă, care ești organul administrației, primar, n-ai nici o obligație, strict juridic, formal juridic, înscrisă aici. Atunci, cum îmi impui mie o obligație care devine imposibil de realizat în lipsa unor atribuții, unor sarcini pe care tu, organ de stat, trebuie să-l îndeplinești. Soluția este simplă. Alegătorii au drepturi și îndatorirea să verifice înscrierea pe listele electorale, deși îndatorirea este mai mult cetățenească aici și cuvântul ar putea dispărea.

În acest scop, primarii organizează și se indică un termen cu o lună, două, trei, înainte de data alegerilor, accesul liber la dosarele care cuprind aceste liste în forma în care au fost comunicate autorității electorale permanente. Și, gata am rezolvat problema, de aceea am spus că trebuie regândită.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Zgonea din partea comisiei.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Distinse coleg, faceți o gravă confuzie. Și are două elemente: 1. Lista electorală este permanentă și se află la primar și orice cetățean al României între două perioade electorale poate să verifice dacă el se află sau nu se află pe lista electorală și este un atribut al primăriei și al serviciului de evidență informatizată a persoanei și nu al autorității electorale permanente care are rolul de a supraveghea între două campanii electorale, în timpul campaniei electorale, Biroul Electoral Central fiind cel care supraveghează această problemă. Deci dacă dumneavoastră vă referiți la cetățean, el are obligația, și avea și în textul de lege începând cu 1992 privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, să verifice lista electorală permanentă care se află în fiecare comună din România și în fiecare oraș.

Ce am introdus noi suplimentar, am cerut primarului să organizeze acțiuni între cele două campanii electorale prin care cetățenii să vină să verifice dacă ei se află în lista electorală permanentă, în așa fel încât să reducem numărul cetățenilor care constată în data alegerilor că nu se află pe această listă. Deci, problema din această perspectivă, dumneavoastră nu ați înțeles-o. Autoritatea electorală permanentă nu strânge datele de la Serviciul de evidență informatizată a persoanei, pe care să le păstreze. El se ocupă de alegeri, de cu totul și cu totul alte argumente și avem un capitol special pentru autoritatea electorală permanentă. Deci aici am prevăzut, și dacă coroborați cu art.9, o să observați că lista electorală permanentă se află numai la primar care predă un exemplar judecătoriei. Deci dumneavoastră n-ați înțeles foarte bine și aș vrea, din această perspectivă, să închidem discuția aici.

Comisia a acceptat acest amendament, cerându-i primarului să facă și el ceva între două campanii electorale în această perioadă de 4 ani de zile, în care să ceară cetățeanului să vină să se verifice în lista electorală permanentă, dacă se află cu datele pe care dânsul le are pe buletinul de identitate sau pe pașaport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,...

 
     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Dacă îmi îngăduiți...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă îngădui, stimate coleg, dar am rugămintea totuși să ținem cont de prevederile... v-am spus, vă îngădui. Pe viitor însă v-aș ruga totuși să vedeți că ar trebui ca o singură intervenție să susțină un amendament, așa cum spune și regulamentul, și, pe de altă parte, vă rog și pe dumneavoastră și pe cei din comisii, să vă referiți strict la argumente și să nu folosiți cuvinte care pe urmă îl îndeamnă pe celălalt să vină să dea replică.

Cu eleganță și cu decență, și mai ales cu referire la argumente.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

În ceea ce privește eleganța și decența, Doamne, să mă ierți, fiecare vine la acest microfon cu bagajul de bună-cuviință cu care l-a înzestrat mămica sa, chiar dacă unii sunt mai puțin înzestrați în materia aceasta. Mie să nu-mi explice nimeni ce am înțeles sau nu am înțeles. Asta este prima problemă și e dreptul meu la replică.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci apelul meu a fost zadarnic.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Nu apelul dumneavoastră a fost bine venit și mi-a permis această intervenție.

În al doilea rând, vreau să vă spun că art.29, și de data aceasta decent, ca să vă citiți propria propunere, art.29, lit.f) din această lege prevede că: "Autoritatea electorală permanentă monitorizează și controlează modul de întocmire și actualizare a listelor electorale permanente și de păstrare a registrelor cuprinzând listele electorale permanente". Înainte de a face afirmații, cu privire la înțelegerea unora sau altora, puneți mâna pe carte și citiți.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, chiar că ați fost mai dur decât colegul meu. Haideți, vă rog, pe toți, toate părțile interesate, și comisia și colegii, să se refere cu colegialitate la ceilalți și să nu ne încărcăm de mai multă tensiune decât cea derivată din importanța legii.

Aveți cuvântul, domnule Onisei.

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dincolo de argumentele pe care le-a expus deja domnul Bolcaș, absolut temeinice, și de trimiterea pe care a făcut-o, vreau să vă rog să observați că noi avem un amendament în acest sens la poz.22 din amendamente respinse și ceea ce spunem este exact instituirea unei obligații corelative a primarului de a pune la dispoziție. Noi nu spunem în ce formă, dar, apropo de ce a remarcat domnul Bolcaș, oricum listele permanente care, sigur se reactualizează în funcție de decese și așa mai departe, oricum trebuie îndosariate.

Problema este că dacă nu instituim această obligație pentru primar, nu văd cum susținem procedurile care urmează. Deci art.13 alin.2 și 3, art.14 alin.1 etc. sunt niște termene în care cetățenii pot să se verifice în liste, pot să facă contestații, niște termene în care primarii trebuie să soluționeze aceste contestații și așa mai departe. Pentru că noi, practic, suntem în apropierea începerii procedurilor electorale și pe baza acestor liste se vor face duplicatele care vor fi trimise la secțiile de votare, unde este târziu ca cetățeanul să mai observe omisiuni sau greșeli în înscrierea în listele electorale permanente. Deci eu cred că este o soluție absolut logică și de bun simț.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Márton.

 
   

Domnul Márton Árpád Francisc:

Este aceeași problemă de fond. Aceste liste sunt tot timpul acestei perioade de 4 ani la dispoziția cetățeanului. Nu cu o lună, nu cu 3 luni, nu cu 15 zile, tot timpul pot fi consultate. Primarul trebuie să se organizeze în așa fel încât în orice zi de lucru al oficiului respectiv, orice cetățean, oricât de departe ar fi alegerile, să poată consulta dacă este sau nu este pe lista electorală. Deci asta este diferența esențială de la varianta comisiei și celelalte propuneri care într-adevăr s-ar putea susține dacă ar fi o altă filozofie a acestor liste.

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Este obligație teoretică a primarului. dacă noi instituim în mod expres prin lege, vă întreb cum facem controlul și ce măsuri, eventual, coercitive ia autoritatea electorală permanentă sau ce măsuri de tip contravențional, pentru că amendamentul nostru se corelează și cu amendamente care privesc regimul sancționatoriu, ce măsuri de tip contravențional, punitiv, în general, putem lua dacă primarul ține aceste liste închise într-un fișet?

Și, noi spunem la art.13 alin. 2 și 3 că în 3 zile cetățeanul trebuie să le consulte și poate să facă contestație. Face contestație la ce? La dreptul lui teoretic de a consulta listele, dar listele nu există nicăieri la dispoziția cetățeanului.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule coleg.

 
   

Domnul Octavian Petruș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Accesul la acest liste se instituie pentru ca cetățeanul să vadă dacă este pe liste, dar și în alt scop, să vadă dacă pe listă nu figurează, să spunem 10 decedați și scopul este ca listele să fie corecte și ca procesul electoral să fie corect. Și trebuie instituite norme pentru primari și sancțiuni, dacă nu funcționează, altfel nu procedăm în mod corect.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Zgonea vă va prezenta un text de compromis cu privire la amendamentele domnului Bolcaș și al domnului Onisei.

Vă rog, domnule Zgonea.

 
   

Domnul Valeriu-Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia este de acord cu următoarea formulare: "În acest scop, primarul este obligat să pună la dispoziția alegătorilor, spre consultare, listele electorale permanente". Și rămâne textul pe alin.1 al art.13, text nou.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

De acord toată lumea?

Supun votului dumneavoastră amendamentul nr.27 la art.13 alin.1, în formularea prezentată de domnul Zgonea.

Cine este pentru?

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.13 alin.2, urmăriți amendamentul nr.28.

Admis amendamentul, modificat alin.2.

După alin.2, comisia propune prin amendamentul nr.29 un alineat nou la art.13, alin.21. Îl găsiți la pag.7.

Dacă aveți obiecțiuni?

Admis amendamentul și se introduce acest text.

La alin.3, prin amendamentul nr.30, comisia propune modificarea acestui text.

Admis amendamentul, modificat alin.3.

La art.14, 15 și 16, dacă aveți obiecțiuni?

 
     

Domnul Szilagyi Zsolt (din sală):

Eu am un amendament.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La care aveți dumneavoastră, domnule Szilagyi?

 
     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală) :

Și eu am.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

A cerut întâi cuvântul domnul Szilagyi.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
     

Domnul Szilagyi Zsolt:

Poftiți, domnule Bolcaș, dacă ...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Haideți că v-am dat cuvântul, stimate coleg.

 
   

Domnul Szilagyi Zsolt:

Voiam să fiu politicos.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

A sesizat colegul meu și ...

 
   

Domnul Szilagyi Zsolt:

Că merită domnul coleg.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Da.

 
   

Domnul Szilagyi Zsolt:

La art.15 am avut un amendament care, din punct de vedere al substanței, coincide cu alte amendamente care se referă la disponibilitatea listelor electorale actualizate.

În formularea comisiei primarul este obligat să pună la dispoziție listele electorale permanente, la cererea și pe cheltuiala partidelor politice.

Știm foarte bine că s-au scris multe articole, s-au vehiculat multe zvonuri în ceea ce privește transparența, corectitudinea și rezultatul votării în mai multe cazuri, în perioada ce-a trecut din '90 încoace.

Deci, amendamentul nostru, pe care l-am propus, conține o singură modificare, și vă rog să observați textul art.15, care se termină în felul următor: "la cererea și pe cheltuiala acestora" - este vorba despre partide, alianțe politice ș.a.m.d. - "la cererea și pe cheltuiala acestora, copii de pe listele electorale permanente". Noi am mai adăugat un cuvânt, și anume: "actualizate". Deci "copii de pe listele electorale permanente actualizate", tocmai în ideea ca alegerile să fie controlabile, corectitudinea lor să fie accesibilă tuturor partidelor.

Au fost cazuri în care aceste actualizări au depășit chiar 10% din numărul persoanelor cu drept de vot înscrise pe listele electorale. Deci, nu este fără substanță și nu este doar un fleac acest lucru. În multe cazuri aceste actualizări pot aduce modificări serioase și este bine ca toți cei care participă în procesul electoral să aibă posibilitatea să controleze listele electorale actualizate. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Zgonea.

Așteptați puțin, domnule Zgonea! Dumneavoastră la același text vreți să interveniți? La art.15, da? Vă rog.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Am să vă rog să-mi permiteți să-i reamintesc distinsului nostru coleg că disputa noastră nu a fost cu caracter personal, ci principial. Așa că respectul reciproc se menține, spre deosebire de alte dispute ce le-am avut astăzi.

În ceea ce privește amendamentul la acest articol, este justificat nu atât de considerente teoretice, cât de însăși această lege, pentru că acest articol nr.15 este în flagrantă contradicție cu art.108 alin.3 din legea ce o votăm, care spune: "Orice acte întocmite în exercitarea drepturilor electorale prevăzute în prezenta lege sunt scutite de taxe de timbru". Fiind scutite de taxe de timbru, nu pot să îmi ceri să efectuez un act pe propria-mi cheltuială.

În aceste condiții, susțin amendamentul. Vă mulțumesc. (Rumoare.)

Iertați-mă, cine cunoaște rațiunea taxelor de timbru, scopul urmărit de acesta și consecințele scutirii de taxă de timbru, își dă seama despre ce am spus.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Zgonea.

 
   

Domnul Valeriu-Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Lista electorală permanentă se reactualizează până la 1 martie, după care, pe textele pe care noi le-am prezentat până acum și le-am aprobat, un cetățean căruia i-am introdus acest amendament are obligația să se ducă la primar și să vadă dacă el se află pe lista electorală permanentă; la o contestație, în trei zile primarul este obligat să o soluționeze.

Lista electorală permanentă care se pune la dispoziția partidelor parlamentare pe cheltuială proprie este unică și ea este actualizată în acel moment. Dacă un cetățean sau doi, să presupunem că este în această procedură, de vrea actualizare și a făcut o contestație la Primărie, automat, n-a venit în clipa respectivă, dar poate să voteze pe listă suplimentară, pentru că primarul nu a avut timpul necesar să facă modificarea în lista electorală permanentă.

Din perspectiva noastră, ceea ce ați propus dumneavoastră - "actualizată" - este un nonsens. Deci, lista electorală permanentă, care se pune la dispoziția partidelor parlamentare, este actualizată în momentul în care dumneavoastră o primiți. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Marton

 
   

Domnul Marton Arpad Francisc:

Legat de taxa de timbru aici amintită, trebuie să facem o diferențiere între o taxă de timbru și o plată a unui serviciu, cum este o diferență între taxele de timbru plătite pentru justiție și onorariul avocaților, care nu este o taxă de timbru. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Îndeplinirea unor îndatoriri electorale nu este un serviciu. Sau dacă vreți este un serviciu public, făcut să funcționeze mecanismele statului, și trebuie să fie gratuit.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Fiind obiecțiuni la art.15, îl supun votului dumneavoastră în formula prezentată, așa cum a fost votat de Senat.

Cine este pentru?

 
     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

În ce formulă?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

În formula inițiatorului.

86 de voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 33 de abțineri.

Cu 86 de voturi pentru, unul contra și 33 de abțineri, art.15 a fost votat în formula inițiatorului.

Vă amintesc că la art.14 n-au fost obiecțiuni.

La art.16 nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Titlul Secțiunii a 2-a. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Art.17 alin.1. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

La alin.2 ...

Domnule Onisei, la care vreți să interveniți? La alin.2?

 
   

Domnul Ioan Onisei:

La alin.1.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă rog să observați, cu secțiunea cu acest titlu și cu art.117, de la "Dispoziții tranzitorii și finale" ne ducem direct în ridicol. Deci, reglementăm cartea de alegător, regimul acesteia și spunem că lucrul acesta se va întâmpla din 2006.

Noi susținem, la amendamente respinse - 30, 31, 33, 34 și următoarele până 37 - nu numai obligativitatea ca votul să se poată exercita de către cetățenii aflați în țară numai pe baza cărții de alegător, însoțită de actul de identitate, ci și aceea ca Guvernul să facă operațiunile tehnico-administrative necesare pentru tipărirea, editarea cărților de alegător care nu au fost distribuite - dacă nu mă înșel vreo 7 milioane și ceva sunt deja distribuite - și înmânarea acestora, astfel încât scrutinul să se desfășoare pe această bază.

Vă semnalez și faptul că și societatea civilă, îndeosebi Asociația Pro Democrația a insistat foarte mult pe acest aspect. Și motivul, care aparent este strict tehnic, este unul însă foarte important, și anume: cei mai mulți dintre cetățenii cu drept de vot au carte de identitate, iar procedura de lipire a autocolantului cu mențiunea "Votat" este, așa cum s-a demonstrat în repetate rânduri, una de natură să poată duce la fraudarea scrutinului, în sensul că un cetățean poate dezlipi autocolantul și poate vota la o altă secție de votare, câtă vreme scrutinul este unul național, și cetățeanul nu este ținut să voteze numai la domiciliul, ci poate vota și în alte localități, în gări, aerogări ș.a.m.d.

Noi susținem, Alianța "DA" PNL-PD, introducerea Cărții de alegător, potrivit amendamentelor la care m-am referit, și desfășurarea scrutinului strict pe baza acesteia, însoțită de actul de identitate, singura excepție putând să o constituie cetățenii aflați temporar în străinătate, care să poată să-și exercite dreptul de vot pe bază de pașaport, pașaport de serviciu sau pașaport diplomatic. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat Petruș.

 
   

Domnul Octavian-Constantin Petruș:

Stimați colegi,

Într-adevăr, acest autocolant de pe cartea de identitate se poate dezlipi ușor și lipi un altul. Am aici cartea de identitate, la ultimele alegeri, se dezlipește și iese curat.

Adică, propunerea ca să avem alegeri corecte, cu cărți de identitate este bună, și haideți să încercăm să fim și noi civilizați. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Zgonea.

Din partea Ministerului Administrației, este cineva pe aici?

 
   

Domnul Valeriu-Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

Trebuie să apreciez sinceritatea domnului Onisei, dar trebuie să spunem care au fost cutumele și cum am discutat în această comisie.

Secțiunea a 2-a se referă la cartea de alegător. În acest moment, în țară sunt 10 milioane de cărți de alegător care nu au fost distribuite. Constatând că nu există timpul fizic să putem să le distribuim, la propunerea Partidului România Mare, colegii din comisie, pentru prima dată în textul de lege apare și un termen în care Ministerul Administrației și Internelor este obligat să distribuie cărțile de alegător - 2006.

Analizând această secțiune, am mers și am modificat-o astfel încât cărțile de alegător, începând cu anul 2008, să poată fi utilizate în toată România. Și am pus o excepție pentru anul 2004 - în unanimitate de voturi. Toți colegii din comisie am acceptat ca pentru anul 2004 să mergem pe buletinul de identitate și să nu mergem cu votul pe cartea de alegător. Acesta este principiul pe care am mers, am acceptat toți, și de aceea a apărut la Capitolul "dispoziții tranzitorii și finale" propunerea respectivă.

Din perspectiva noastră, această secțiune clarifică ce trebuie să se facă cu cartea de alegător, cum se distribuie ea, și când Ministerul Administrației și Internelor are obligativitatea să încheie acest proces, care - așa cum spunea și domnul Onisei - are o perioadă destul de mare de timp de când n-a fost finalizat.

Propunerea noastră rămâne cu textul stabilit în comisie și este bine să respectăm cutumele așa cum le-am stabilit. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Onisei.

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Doar două mici precizări.

Prima, nu știu să avem cutume în această comisie, dacă mă gândesc la sensul acestui cuvânt.

Și doi, nu s-a votat în unanimitate această prevedere, pentru că dacă s-ar fi votat în unanimitate, vă rog să mă credeți că nu susțineam aceste amendamente. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Fiind obiecțiuni la art.17 alin.1, în formula adoptată de Senat, supun votului dumneavoastră această formulă, amendamentul contrar ei, al domnului Onisei și Titu Gheorghiof, care a fost respins de către comisie.

Deci, cine este pentru art.17 alin.1, în formula în care s-a prezentat Camerei Deputaților? Cine este pentru? 115 voturi pentru.

Împotrivă? 14 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat alin.1, în formula inițiatorului.

La alin.2, vă rog să urmăriți amendamentul nr.31.

Admis amendamentul, modificat alin.2.

Alin.3, amendamentul nr.32.

Admis amendamentul, modificat textul.

Art.18 alin.1. Votat în formula inițiatorului, nefiind obiecțiuni.

Comisia n-a avut amendamente.

Art.18 alin.2, urmăriți amendamentul nr.33.

Admis amendamentul, modificat textul.

Art.19 și 20. Nu sunt amendamente. Nici dumneavoastră nu aveți obiecțiuni.

Adoptate în unanimitate.

Titlul Cap.III. Votat în unanimitate.

Art.21, 22 votate în unanimitate.

Art.23 alin.1 și 2, dacă sunt obiecțiuni?

La art.21 n-au fost obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La art.22 alin.1 și 2 sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

La alin.3, domnul secretar Vasilescu, poftiți.

 
   

Domnul Nicolae Vasilescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare vine să întărească exercitarea votului direct prevăzut de Constituția României și vă propune să se interzică votul electronic, votul prin corespondență sau cu delegație, în condițiile în care avem deja ceva experiență în acest sens, experiență care afectează așadar exprimarea votului direct, prevăzut în Constituția României.

Este un element pe care-l introducem aici pentru că noi considerăm că sediul în care el poate fi introdus este Legea electorală. Așadar, asigurăm exprimarea directă a votului, cât și înlăturarea unor posibile fraude datorate votului indirect.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dar, stimate coleg, eu n-am văzut aici nici vot electronic, nici vot indirect. De unde le-ați scos? (Rumoare.)

Stimate coleg, este o tehnică legislativă numai de dumneavoastră cunoscută.

 
   

Domnul Valeriu-Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

Deci comisia a respins pentru că nu există în textul art.22 și nici în cuprinsul legii tot ceea ce distinsul meu coleg a prezentat, și propunem să rămânem la amendamentele acceptate. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Onisei.

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Îmi pare rău, dar colegul nostru nu a fost foarte atent în susținerea propriului amendament, pentru că acest amendament are, față de textul care a rămas, art.23 alin.1, în forma Senatului, are o rațiune majoră, și anume: posibilitatea cetățenilor români aflați în străinătate ...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Onisei, noi suntem la art.22 alin.3. Vă rog să reveniți, la art.23.

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Păi, nu, nu, că nu am greșit deloc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

De ce?

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Pentru că se corelează cu art.23.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ce treabă au studenții cu misiunile diplomatice, stimate coleg?

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Deci art.22 cu alin.31, amendamentul de la poziția nr.37 "cetățenii români aflați în străinătate, cei aflați în voiaj pe nave românești vor vota la secțiile de votare organizate la misiunile diplomatice oficiale, consulare sau pe navele ș.a.m.d." Și vă rog să vedeți că la art.23 alin.1, în forma Senatului, vreți să faceți secții de votare în străinătate pentru peste 50 de cetățeni cu drept de vot. Deci, iată care este corelarea. Eu sunt atent, probabil că altcineva nu este atent.

Deci, amendamentul de la punctul 37 introduce, în opinia noastră ...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Onisei, dumneavoastră aveți comentarii nu la amendamentul PRM-ului ... Eu văd că există o legătură între ele, dar dumneavoastră aveți comentarii la textul din ...

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Nu, și la amendamentul PRM-ului, pe care-l susțin, pentru că el introduce posibilitatea pentru cetățenii aflați în străinătate de a vota numai la misiunile diplomatice sau oficiile consulare. Aceasta este esența și nu cred că trebuie să ne facem că nu observăm.

Domnul Marton Arpad.

 
   

Domnul Marton Arpad Francisc:

Atât amendamentul PRM-ului, cât și intervenția domnului Onisei nu se justifică la articol. Vă propun să supuneți votului art.22 și să trecem la art.23, care reglementează procedura de vot în străinătate. Acest articol 22, în nici un alineat votat și nici un amendament nu are legătură cu străinătatea.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Scurt în susținerea amendamentului. Este vorba de reglementarea modalităților de exprimare a votului, reglementare care nu se găsește nicăieri în cuprinsul acestei legi electorale, atenție! Aceasta este problema.

Doi: împrejurarea că nu se face vorbire de aceste modalități de vot nu constituie un argument în a le interzice în folosirea lor, pentru că sunt modalități posibile. Și vă readuc aminte că, prin ordonanță de urgență, s-a introdus, la referendumul pentru Constituție, modalitatea de vot electronic. Dacă ne trezim la aceste alegeri generale ca printr-o ordonanță de urgență, cum este obiceiul, în plin proces electoral, să se introducă votul electronic.

Eu fac apel la cunoștințele pe care le-au dobândit colegii noștri de la PSD, și care știu ce dezastru înseamnă votul electronic în materie de democrație și în materie de corectitudine de votare. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc. Îmi pare rău că va trebui să vă citesc fiecare alineat, ca să știți exact despre ce vorbim.

Deci, la art.22 alin.1 și 2, n-au fost nici un fel de obiecțiuni.

Textul este adoptat.

La alin.3 din art.22, cel care se referă la studenții de la cursurile de zi, vă întreb dacă aveți vreo obiecție? Nu.

Votat în unanimitate.

Alin.4. Votat în unanimitate.

La art.22 mai exista o propunere de text nou. O găsiți la pag.37, propunere făcută de grupul PRM. Ați ascultat argumentele pentru care comisia susține că textul a fost respins și trebuie respins în continuare.

Supun amendamentul grupului PRM, cel care interzice votul electronic.

Cine este pentru amendamentul PRM-ului? 33 voturi pentru.

Împotrivă? 81 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Amendamentul a fost respins.

Dacă sunt obiecțiuni la art.23 alin.1?

Domnul Titu Gheorghiof.

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Vă rog să observați că art.23 alin.1 a rămas în forma prevăzută de Senat, votată de Senat, și introduce posibilitatea organizării de secții de votare și în alte localități din străinătate, unde se găsesc, "grupuri de cel puțin 50 de cetățeni români cu drept de vot. secțiile de votare prevăzute de prezentul alineat aparțin de circumscripția electorală a municipiului București".

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă rog să observați că în legea încă în vigoare, nr.68/1992, republicată în '96, cu toate modificările aduse de-a lungul timpului (și le-am examinat pe toate) dispoziția este următoarea: "pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României se organizează câte o secție de votare pentru alegătorii membri ai acestor reprezentanțe și familiile lor, precum și pentru cetățenii români din țară sau străinătate aflați în țările respective în ziua alegerilor. Aceste secții de votare aparțin de circumscripția electorală a municipiului București".

Sunt, după părerea mea, evidente trei lucruri din încercarea de a introduce acest articol, care se corelează și cu următoarele, cine stabilește aceste secții ș.a.m.d.

Primul lucru care este evident, este faptul că partidele politice parlamentare și neparlamentare care vor participa la scrutin nu au nici un fel de control asupra activităților birourilor electorale ale acestor tipuri de secții de votare.

Doi: nu știu unde se organizează aceste secții de votare, pentru că avem comunități românești de peste 50 de oameni în diverse localități din Franța, Spania, Italia ș.a.m.d., care unii dintre ei stau într-un fel de cămine de nefamiliști, în bungalouri ș.a.m.d.

Trei: votul este pentru Parlamentul României. Sediile misiunilor diplomatice și serviciilor consulare sunt teritoriu al României. În afara lor, ar fi ca și când cetățenii - ce-i drept români - votează dintr-o altă țară pentru Parlamentul României.

Noi credem că trebuie să rămânem la textul în redactarea din legea acum în vigoare, și atunci, și eventualele următoare amendamente nu-și vor mai avea rostul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

M-ați pus în încurcătură, stimate coleg, pentru că trebuia să-i dau cuvântul domnului Titu Gheorghiof, autorul amendamentului.

 
   

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Mulțumesc, domnule președinte.

De fapt, motivarea pe care a făcut-o colegul meu o făceam și eu, atâta timp cât solicit prin amendament să se elimine partea a doua a art. 23, așa cum a fost el adoptat în Senatul României, care prevede organizarea de secții de votare, acolo unde, în străinătate, se găsesc grupuri de cel puțin 50 de cetățeni români.

Raționamentul pe care l-a susținut colegul meu este justificat.

Eu pun două întrebări doar: cine garantează, de vreme ce în primul alineat, este adevărat, se organizează la misiunile diplomatice secții de votare, dar celelalte secții de votare, în localitățile unui stat străin, acolo unde sunt români, cum organizăm secțiile de votare, în baza cărei prevederi legale, cu ce drepturi pe teritoriul străin, cum sunt garantate drepturile partidelor politice care participă în alegeri? Că, potrivit legii, noi avem un drept, ca fiecare secție de votare să aibă un birou de secție de votare, compus din președinte, vicepreședinte și reprezentanții partidelor politice.

Practic, față de imposibilitatea de a garanta aceste minime drepturi și imposibilitatea de a organiza aceste secții de votare pe teritoriul unui stat străin, am solicitat eliminarea părții a doua a acestui articol care a fost adoptat de către Senatul României.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am înțeles. Din partea comisiei cine dorește să răspundă? Domnul Márton Arpád.

 
   

Domnul Márton Arpád Francisc:

Eu încerc să susțin punctul de vedere al grupului, nu din partea comisiei. În mod evident, într-o lege electorală pot fi mai multe interese, pot fi interesele unor partide, ale puterii, ale opoziției, pot fi interesele cetățeanului și alte asemenea, și câteodată aceste interese sunt divergente. Este important să decidem care este interesul primordial.

În mod evident, există cetățeni români, nimeni nu contestă acest lucru, în străinătate, care lucrează; știm cu toții.

Foarte mulți dintre aceștia lucrează departe de consulatele României, de ambasadele României. Dorim sau nu dorim să dăm posibilitate acestor cetățeni, ca în posibilitatea în care se pot organiza aceste secții, să-și spună punctul de vedere asupra Parlamentului. Dacă este prioritar acest drept al cetățeanului, votăm așa, dacă este mai bine să avem o precauție ca nu cumva votul a 50 de persoane să influențeze determinant votul de la București, atunci eliminăm partea a doua.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Am convenit că la un amendament intervine susținătorul și câte un reprezentant al grupului parlamentar.

Domnule Onisei, este a doua oară...

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Promit că a doua oară nu se mai repetă. Vreau doar să fac o mică precizare superfluă, de altfel, pentru colegi. Potrivit Constituției este dreptul de a alege și de a fi ales, nu obligația de a alege, și sunt foarte mulți, din păcate, cetățeni români care în țară nu participă la scrutin, fie că este vorba de alegeri locale, fie că e vorba de alegeri parlamentare sau prezidențiale. Problema este aceea ca cei care vin, să-și regăsească în mod corect, fidel votul, în consemnarea rezultatului scrutinului.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Este o problemă de principiu, în ceea ce privește uzanțele diplomatice internaționale. Eu nu pot să organizez o activitate oficială, statală, pe teritoriul unei alte țări, unde-mi trăznește mie sau unde mai găsesc un grup mai mare sau mai mic de români.

Deci, practic, fără autorizarea expresă a unui stat străin nu pot să desfășor o asemenea activitate.

Degeaba prevăd în lege acest lucru, pentru că nu pot desfășura activitatea normal, diplomatic, decât în cadrul misiunilor diplomatice, inclusiv ale consulatelor noastre.

În al doilea rând, este și o problemă pur pragmatică, cum poate să facă față personalul unei ambasade, unor solicitări de grupulețe de către 50 de persoane, la care trebuie să le organizeze, cu toate rigorile acestei legi și respectând toate prevederile ei, secții de votare în adevăratul înțeles al cuvântului.

Eu cred că nu putem face - și suntem împotriva unor uzanțe diplomatice - cred că nu putem face, pentru că nu vom reuși să acoperim acest teritoriu din punct de vedere material.

De aceea, propun să se mențină numai posibilitatea votului în redactarea inițială, și nu cu acest adaus de 50 de cetățeni, grupuri și așa mai departe.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Viorel Hrebenciuc. Îmi cer scuze domnului Oltean că nu i-am dat cuvântul, dar deja din partea grupului vorbise de două ori...

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Suntem de acord să scoatem această prevedere cu 50 de alegători. Discuția care a pornit atunci la comisie a fost aceea să dăm posibilitatea cetățenilor români care lucrează în afară să voteze.

Apar discuții și, eu știu, gândul că s-ar putea crea anumite fraude, ca să vă demonstrăm că nu avem acest gând, renunțăm la această chestiune.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Titu Gheorghiof, aveți o intervenție de procedură, să înțeleg, că de vorbit ați vorbit.

 
   

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Domnule președinte,

Mă bucur că s-a adoptat de către unii membri ai comisiei, numai buna parte din comisie a fost de acord.

Domnule președinte,

Mulțumesc, domnule Viorel Hrebenciuc, dar v-aș ruga, domnule Viorel Hrebenciuc, să credeți că nu ne-am gândit nici o clipă la motivația pe care ați făcut-o dumneavoastră. Ne era teamă doar de un conflict diplomatic cu o terță țară.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Viorel Hrebenciuc. V-aș ruga să precizați încă o dată, după dreptul la replică, ce tăiem de aici, și prima frază și a doua?

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Titu Gheorghiof, eu zic că v-ați gândit numai la treaba aceasta, că dacă iau stenogramele cu luările de cuvânt, poate nu ale dumneavoastră personal, dar ale domnului Onisei, ale altor colegi de-ai dumneavoastră, o să vedeți că suferiți de sindromul "fraudei".

De aceasta am și spus, că acesta era gândul subînțeles pe care-l aveați și de aceasta suntem de acord să vă demonstrăm, cum am demonstrat și până acum, că nu avem asemenea gânduri și nici practica necesară.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul 38, al domnului Titu Gheorghiof, eliminarea frazei care se referă la posibilitatea organizării de secții de votare unde sunt minim 50 de cetățeni români. Cealaltă frază, cu "municipiul București" rămâne.

Cine este pentru acest amendament? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Majoritatea a votat pentru admiterea acestui amendament.

Articolul 23 alin. 1 a rămas în redactarea rezultată din eliminarea acelei mențiuni cu 50 de cetățeni.

La alin. 2 dacă sunt obiecțiuni? Votat textul inițial.

Prin amendamentul 34 comisia propune un text nou. Urmăriți-l la pagina 8.

Nu există nici o necorelare între textul acesta nou, Ministerul Finanțelor și nu știu mai cine asigură dotarea pentru secțiile de la ambasade? Bun. Nu există nici o necorelare între eliminarea... Nu sunt obiecțiuni. La amendamentul 34 se introduce art. 23 alin. 3.

La art. 24 dacă sunt obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La art. 25, alin. 1, 2, 3 și 4. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

După alin. 4 comisia propune, prin amendamentul 35, un alineat nou. Îl găsiți la pagina 8. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 35? Domnul Onisei.

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Pentru corelare cu forma pe care am votat-o, a art. 23 alin. 1, propun ca la acest amendament care se referă la art. 25 alin. 5 să reformulăm lit.d) și să ne referim numai la Ministerul Afacerilor Externe, în cazul secțiilor de votare prevăzute la art. 23 alin. 1, că nu mai are ce să caute prefectul, să stabilească el secțiile de votare, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, care secții de votare sunt prevăzute în lege ca fiind la "misiuni diplomatice sau oficii consulare".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Propunerea domnului Onisei o supun votului dumneavoastră, cu aprobarea comisiei.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Amendamentul 35, cu privire la art. 25 alin. 5, va avea alcătuirea rezultată din această propunere.

Titlul Capitolului IV și al Secțiunii 1. Votat în unanimitate.

La art. 26. Domnul Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă cer scuze, dar este o problemă de principiu și este greu de soluționat.

Articolul 26 prevede că: "În scopul ".. nu știu ce, pentru buna desfășurare a operațiunilor electorale, se înființează Autoritatea Electorală Permanentă". Păi, nu pot să înființez ceva ce deja ființează. Autoritatea Electorală Permanentă este înființată și funcționează și la această oră, conform Legii nr. 286 din 27 iunie 2003. A, că aceasta fiind o lege de modificare a Legii electorale anterioare, care va fi abrogată, este o altă problemă, dar nu pot să înființez de două ori exact aceeași autoritate. Și iată de ce: pentru că aici există o procedură de creare a unor structuri în primul rând de conducere, care au un mandat determinat pe o anumită perioadă de timp, pe 8 ani parcă. În condițiile în care o înființez, această autoritate electorală permanentă, prin această lege, în aceleași condiții, înseamnă că vechea autoritate nu mai există, și cei numiți ca președinți și vicepreședinți ai acestei autorități electorale permanente nu-și mai au funcții.

În același timp, dacă eu acum înființez această autoritate, toate dotările fostei autorități nu mă interesează și încep să o redotez din nou și cu personal și cu funcționari, ceea ce nu se poate. Deci, nu pot înființa din nou ceea ce în clipa aceasta există.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte al Comisiei electorale, Viorel Hrebenciuc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Îi dau dreptate domnului Bolcaș și vă propun în loc de "se înființează", "realizează Autoritatea Electorală Permanentă".

Deci, "Asigurarea condițiilor logistice necesare aplicării întocmai a dispozițiilor legale privitoare la exercitarea dreptului de vot, precum și a condițiilor corespunzătoare pentru buna desfășurare a operațiunilor electorale se realizează de Autoritatea Electorală Permanentă" și atunci curge...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu sună bine, domnule Hrebenciuc. Tăiați "în scopul", atunci.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Dați-mi, ca jurist, o soluție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

"Asigurarea condițiilor logistice ".. nu știu ce ".. se realizează prin"...

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

"... se realizează de către" sau "de".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Sau "condițiile sunt "..". Poftiți, domnule.

 
   

Domnul Ioan Onisei:

"... În scopul... și curge textul ".. funcționează Autoritatea Electorală Permanentă". Acesta este cuvântul. "În scopul "...și așa mai departe.... funcționează Autoritatea".

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Ambele propuneri sunt foarte bune și parțial ar rezolva problema, dar ce mă fac cu alineatul ultim, care îmi abrogă Legea electorală anterioară, cu toate modificările sale, îmi abrogă expres și Legea nr. 286, prin care s-a înființat Autoritatea Electorală Permanentă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Păi, dacă funcționează în continuare? Cuvântul domnului Onisei a fost fericit, domnule Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, și aceasta este o soluție, dar trebuie găsită... Este o problemă de formă, dar trebuie lămurită.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului art. 26, în formularea rezultată din înlocuirea verbului "se înființează", cu "funcționează".

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 27 alin. 1. Urmăriți amendamentul 36. Admis, modificat alin. 1.

La alin. 2 urmăriți amendamentul 37. Admis, modificat textul.

La alin. 3 urmăriți amendamentul 38. Admis, modificat textul.

Prin amendamentul 39, comisia propune un alineat nou.

Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul, se introduce alineatul.

Alineatele 4, 5, 6, 7, 8, 9 și 10. Nu sunt obiecțiuni, votate în unanimitate.

Prin amendamentul 40 comisia propune un text nou. Admis amendamentul.

Prin amendamentul 41, de asemenea, comisia mai propune un alineat. Admis și acest alineat.

Articolul 281. Dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Articolul 282. Urmăriți amendamentul 42. Admis amendamentul, modificat alin. 2.

Alineatele 3 și 4. Nu sunt amendamente. Votate în formula inițiatorului.

Articolul 29 alin. 1 lit. a). Urmăriți amendamentul 43, de la pagina 10. Admis amendamentul, modificată lit. a).

Pentru lit. b) nu sunt obiecțiuni. Votată în formula inițiatorului.

La lit. c) urmăriți amendamentul 44. Admis, modificată lit. c).

Literele d), e), f) și g). Votate în unanimitate.

La lit. h) urmăriți amendamentul 45. Votat amendamentul.

La lit. i), j) nu sunt amendamente. Votate textele inițiale.

La lit. k) urmăriți amendamentul 46. Admis amendamentul, modificată lit. k).

Literele l), m), n), o), p), q), r), s) și ș). Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

La lit. t) urmăriți amendamentul 47. Votat în unanimitate amendamentul, modificată litera.

La lit. ț), amendamentul 48. Admis, modificată lit. ț).

La lit. u) nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate textul inițial.

După lit. u), prin amendamentul 49 de la pagina 11, comisia propune două litere noi, ca să termine tot alfabetul, lit. v) și x). Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul, introduse cele două noi litere.

La alin. 2 și 3 nu sunt amendamente. Votate textele inițiale.

Alineatul 4, amendamentul 50. Votat amendamentul.

La art. 30 alin. 1 și 3 nu există amendamente din partea comisiei. Votate textele inițiale.

La alin. 2 urmăriți amendamentul 51. Admis amendamentul, modificat alin. 2.

La art. 31 alin. 1 nu sunt amendamente. Votat textul inițial.

La alin. 2, amendamentele 52, 53. La 52 sau 53 domnul Onisei are ".. Vă rog. La 51 ați avut obiecțiuni și n-am văzut.

Poftiți.

 
   

Domnul Ioan Onisei:

La poziția 51 din "Amendamente admise", care se referă la art. 30 alin. 2. Vă rog să observați că interdicția aceea, care inițial a fost pusă și a și rămas în Legea alegerilor locale, nu are nici regim sancționatoriu și nu este nici expresă, și în realitate s-a întâmplat la alegerile locale să găsim în birourile electorale de secții rude sau afini și așa mai departe ale candidaților.

Și singurul lucru care s-a putut a fost pe presiune, mass-media, observator - să plece de acolo.

În aceste condiții, aș vrea să acceptați amendamentul de la pct. 53 din "Amendamente respinse", care se referă la acest articol și la acest alineat și să-mi dați voie să-l citesc: "Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetățeni cu drept de vot. Nu pot fi membri ai birourilor electorale, sub sancțiunile prevăzute de prezenta lege" și corelativ vom avea dispoziții la regimul sancționatoriu, sigur dispoziții contravenționale, "soții, rudele și afinii acestora până la gradul al II-lea inclusiv", și, am propus noi, "precum și funcționarii publici". De ce funcționarii publici? Este foarte simplu. Ei ar trebui să nu fie expuși procesului electoral, să nu fie acolo nici măcar în calitate de președinți sau locțiitori de președinți de birou electoral de secție de votare, pentru că de obicei ei sunt sau nu au încotro și trebuie să fie într-un fel de partea șefului administrației publice locale, care este primarul, indiferent de ce culoare politică este acela.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei, domnul Zgonea.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Restricția pe care am introdus-o în acest articol este cea legată de candidați și rudele și afinii lor. Noi am acceptat această propunere a colegului nostru, dar am considerat că orice altă selecție a celor care intră în birourile electorale de circumscripție sau în birourile electorale ale secțiilor de votare, bazată pe apartenența la un sector economic sau a fi funcționar public sau a nu fi funcționar public, nu intră și nu are relevanță la acest articol.

Am pus o limită numai pentru rudele și afinii și tot ceea ce înseamnă rudele de gradul maxim II, pentru candidați.

Dar, a fi sau a nu fi funcționar public, a fi sau a nu fi inginer, nu este un sistem limitativ pentru cei care participă în birourile electorale ale secțiilor de votare sau în birourile electorale de circumscripție. Drept pentru care, noi am acceptat acest amendament, parțial, al Grupului parlamentar al P.D. și vă rog frumos să mergem pe el, așa cum am stabilit.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Onisei, la fiecare articol solicitați o excepție de la Regulament, să vă dau cuvântul de două ori.

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Nu, am promis că nu o fac...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ați promis, dar uite că nu vă țineți de cuvânt!

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Nu mă țin de vorbă, dintr-un alt motiv, că este o chestiune de nuanță, domnule președinte, și vă rog să observați.

Bine, să spunem că, în numele comisiei și al majorității, scoatem teza care adaugă funcționarii publici, dar mi se pare important să rămânem cu teza introdusă de mine, deci, propoziția subordonată: "sub sancțiunile prevăzute de prezenta lege". Pentru că dacă nu avem această teză, această propoziție subordonată inclusă în text, rămânem cu un deziderat, și dacă vor fi membri în birourile electorale, fie de circumscripție, fie de secție de votare, nu avem ce face. Ce o să-i facem? O să-i dăm în șuturi afară, iertați-mi expresia?!

Pe când, dacă spunem: "sub sancțiunile prevăzute de prezenta lege" și ne ducem la contravenții și punem corelativ la acest text o contravenție, atunci vom avea și instrumentul pozitiv, punitiv pentru a pune în aplicare această normă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Zgonea, vă rog să răspundeți obiecției domnului Onisei la răspunsul dumneavoastră inițial.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Există trei argumente, dacă începem să discutăm tehnic despre acest articol.

1. Pe cine sancționăm? Pe candidat? Îl sancționăm pe cel care a greșit și a numit în Biroul electoral de secție de votare o rudă sau un afin de gradul II al candidatului? Îl sancționăm pe cel care a apărut în Biroul electoral al secției de votare și a aflat sau a constatat că este rudă cu unul dintre candidați, indiferent de partidul politic, pentru că noi ne referim la toți membrii Biroului electoral al secției de votare sau al circumscripției și la toți candidații.

Dar dacă eu, de exemplu, sunt rudă cu un candidat la Baia Mare și sunt într-o secție de votare la Craiova? Împiedică acest amendament și propunerea pe care domnul Onisei a făcut-o, împiedică cumva procesul de votare în Baia Mare? Nu.

Și atunci, am lăsat la latitudinea birourilor electorale ale secțiilor de votare și a birourilor electorale de circumscripție, care numesc acești cetățeni, și am lăsat la latitudinea judecătorului care selecționează și judecătorii și juriștii, să constate dacă ei sunt rude sau nu cu cei care sunt înscriși pe listele de candidați ale partidelor parlamentare sau dacă sunt candidați independenți, în circumscripția electorală în care votează.

Pentru că fratele unui coleg de-al dumneavoastră, distinse domnule Onisei, poate să voteze și poate să fie într-un birou electoral al secției de votare în altă circumscripție electorală decât cea pe care dumneavoastră o reprezentați și poate să aparțină și altui partid politic, nu este o restricție. Dar, în zona în care dumneavoastră votați și dumneavoastră candidați, trebuie să avem această restricție, tocmai pentru a avea transparență și nu a avea posibilitatea ca alt partid politic sau alt candidat independent sau alianță electorală să conteste votul din secția de votare respectivă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Revin la art. 30. Alin. 1 și 3 au fost votate, nefiind obiecțiuni.

La alin. 2 ați văzut, a fost un amendament de completare. Potrivit Regulamentului, în aceste condiții, trebuie să supun votului amendamentul comisiei, în primul rând, ceea ce și fac.

Cine este pentru amendamentul 51, cu privire la art. 30 alin. 2? Vă rog să votați. 101 voturi pentru.

Împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Amendament adoptat cu 101 voturi pentru, 10 împotrivă, nici o abținere.

Revenim la art. 31. La alin. 1 dacă sunt obiecțiuni? Votat în unanimitate.

La alin. 2 urmăriți amendamentele 52, 53. Admis amendamentele, modificat textul.

La alin. 3 urmăriți amendamentul 54. Admis amendamentul, modificat alin. 3.

Pentru alin. 4, 5, 6, 7 și 8 nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

După alin. 8, prin amendamentul 55 de la pagina 13, comisia propune un text nou. Dacă aveți obiecțiuni? Adoptat textul.

La alin. 9, urmăriți amendamentul 56. Admis amendamentul, modificat alin. 9.

La alin. 1 de la art. 32, amendamentul 57. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul, modificat alin. 1.

Prin amendamentul 58 comisia propune modificarea lit. a). Nu sunt obiecțiuni, admis amendamentul.

Amendamentul 59, cu privire la lit. b). Admis amendamentul.

La lit. c) nu sunt amendamente. Adoptat textul inițial.

La lit. d) urmăriți amendamentul 60. Adoptat amendamentul.

La lit. e), amendamentul 61. Adoptat amendamentul.

La lit. f), g) dacă aveți obiecțiuni? Adoptate în formula inițială.

Pentru lit. h) urmăriți amendamentul 62. Adoptat amendamentul, modificată lit. h).

Pentru amendamentul 63?

La ce articol aveți amendament? Vă rog să interveniți, domnule, dar v-aș ruga să interveniți la timp, ca să nu ne întoarcem.

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Îmi cer scuze, dar discutam tot pe amendamente și n-am fost atent.

Deci, la pct. 61 din amendamentele respinse, care se referă la art. 30 alin. 1, după lit. b), noi propunem o nouă literă, b1, prin care gândim să se asigure tipografierea unitară, prin intermediul Regiei Autonome "Monitorul Oficial", a tuturor buletinelor de vot necesare scrutinului, pe baza datelor transmise de birourile electorale de circumscripție. Firește, după rămânerea definitivă a candidaturilor. Și aceste buletine de vot să fie cu elemente de securizare și, eventual, să fie inseriate, tocmai pentru a elimina orice fel de suspiciuni sau de posibilități de fraudare a alegerilor.

Aceasta, ca să-i dau satisfacție, pentru că nu am avut replică atunci, domnului Hrebenciuc, care spunea că în timpul dezbaterilor din comisie păream să am această obsesie.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Vasilescu.

 
   

Domnul Nicolae Vasilescu:

Grupul parlamentar al Partidului România Mare susține acest amendament, cu atât mai mult cu cât motivația precizată de comisie, aceea că nu există posibilitatea tehnică de tipărire într-un foarte scurt timp a unui număr foarte mare de buletine de vot la o singură tipografie nu stă în picioare. Vreau să vă spunem că am avut o serie întreagă de discuție cu directorii celor două regii: Regia Autonomă "Monitorul Oficial" și Imprimeria Națională și dânșii au spus că pot să execute în timp util aceste comenzi.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Viorel Hrebenciuc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am discutat mult în comisie această chestiune și în principiu nu aveam ceva împotriva amendamentului ca atare, dar am făcut și analiza, luând-o pe date: de la 30 octombrie și până la 23 noiembrie, câte lucruri trebuie făcute, rămân pentru tipărire 7 zile. Nu e problema că nu se pot tipări într-o zi cele 18 milioane de buletine de vot, dar mă gândesc și ne-am gândit cu toții la ce logistică și cât de atent trebuie să împarți buletinele de vot pe 40 de județe, să le duci în județe, din centrul de județ să ajungă în fiecare localitate. Sunt 16 mii de secții de vot și ca să nu încărcăm centrul, fiindcă, dacă se va întâmpla la un singur județ sau la o localitate să ajungă buletinele din altă parte, vă dați seama câte discuții se vor crea.

Așa încât am lăsat responsabilitatea acestei chestiuni la nivelul fiecărui județ. Dacă se întâmplă o defecțiune la un județ, nu afectează restul țării.

Deci, nu avem aici decât considerente practice, nu de altă natură. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Cu aceste explicații, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Onisei: amendamentul nr. 61, pag. 16.

Cine este pentru? 33 voturi pentru.

Împotrivă? 83 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Amendamentul a fost respins, cu 83 de voturi contra și doar 33 pentru.

Revenim la lit. h), amendamentul nr. 62, de la art. 32. Admis amendamentul nr. 62, modificată lit. h).

Prin amendamentul nr. 63 comisia propune o literă nouă, urmăriți amendamentul de la pag. 15. Admis amendamentul.

La lit. i) nu sunt amendamente. Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni? Nu. Votată în unanimitate formula inițială.

Lit. j). Urmăriți amendamentul nr. 64.

Admis amendamentul nr. 64, cu privire la lit. j).

După lit. j), comisia mai propune o literă, prin amendamentul nr. 65. Admis amendamentul.

La alin. 2, comisia nu are amendamente. Votat în formula inițială.

Alin. 3. Urmăriți amendamentul nr. 66.

Admis amendamentul, modificat alin. 3.

După alin. 3, comisia propune un nou alineat, prin amendamentul nr. 67. Dacă aveți obiecțiuni?

Admis amendamentul.

Alin. 4. Urmăriți amendamentul nr. 68.

Admis amendamentul, modificat textul.

Alin. 5 și 6? Votate în unanimitate în formula inițiatorului.

Art. 33 alin. 1, urmăriți amendamentele nr. 69 și 70.

Admise amendamentele și modificat acest text.

Art. 33 alin. 2, urmăriți amendamentul nr. 71.

Admis amendamentul, modificat textul.

La alin. 3 nu sunt amendamente, votat în unanimitate în formula inițială.

Alin. 4 amendament 72. Admis amendamentul.

Alin. 5 amendamentul 73. Admis amendamentul, modificat textul.

Art. 34 alin. 1, urmăriți amendamentul nr. 74. Admis amendamentul.

Pentru lit. a) de la art. 34? Admis amendamentul, modificată lit. a).

Lit. b), c), d), e), f)? Nu sunt amendamente, votate, toate, în formula inițială.

Lit. g) amendamentul. nr. 76. Admis, modificată lit. g).

Lit. h)? Nu sunt obiecțiuni. Votat textul inițial.

Lit. i) amendamentul nr. 77. Admis amendamentul, modificată lit. i).

Lit. j), urmăriți amendamentul nr. 78. Admis, modificată lit. j).

Alin. 2? Nu sunt obiecțiuni. Votat textul în formula inițiatorului.

Prin amendamentul nr. 79, comisia propune un text nou, îl găsiți la pag. 18. Admis amendamentul, se introduce acest text.

Art. 35 alin. 1, urmăriți amendamentele 80 și 81. Admise amendamentele.

La alin. 2, urmăriți amendamentele 82 și 83. Admise și aceste amendamente, modificat textul.

Art. 36 lit. a). Urmăriți amendamentul nr. 84. Admis amendamentul, modificată lit. a).

Lit. b), c), d). Nu mai sunt obiecțiuni. Votat textul inițial.

Art. 37 alin. 1. Nu sunt obiecțiuni. Textul inițial se votează.

Alin. 2. Urmăriți amendamentele nr. 85 și 86. Votate amendamentele.

La alin. 3 și 4, nu sunt amendamente. Votate textele inițiale.

La alin. 5, urmăriți amendamentul nr. 87. Admis amendamentul, modificat alin. 5.

Alin. 6. Nu sunt amendamente. Votat textul inițial.

Alin. 7, amendamentele nr. 88 și 89.

Modificat alin. 7 în mod corespunzător.

Alin. 8 amendamentul nr. 90. Votat amendamentul.

Alin. 9 amendamentul nr. 91. Votat amendamentul.

Alin. 10 amendamentul nr. 92. Votat amendamentul, modificat alin. 10.

Alin. 11. Nu sunt amendamente. Votat textul inițial.

Art. 39, până la lit. f), nu sunt amendamente. Votat textul inițial.

După lit. f), comisia propune, prin amendamentul nr. 93, pag. 21, un text nou. Nu aveți obiecțiuni. Se introduce acel text.

Art. 39, urmăriți amendamentul nr. 94. Admis amendamentul.

După amendamentul nr. 94, la pag. 21, prin amendamentul nr. 95, comisia propune modificarea art. 40. Admis amendamentul.

După amendamentul nr. 95, prin amendamentul nr. 96, comisia propune un alineat nou. Admis amendamentul, se introduce acel text.

Art. 41 alin. 1 și 2. Nu sunt amendamente. Votate textele inițiale.

La amendamentul nr. 97, comisia propune un text nou. Votat acest text.

Prin amendamentul nr. 98, de asemenea, comisia propune un alt articol. Votat și acesta.

Titlul Cap. V. Votat în unanimitate.

Domnule Onisei, vă rog.

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Domnule președinte,

La pct. 97, articolul nou introdus de comisie, noi propunem, la pct. 88 din "Amendamente respinse", un alineat nou, care să completeze dispozițiile alin. 1 din acest articol propus de comisie, și care sună așa: "Componența birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate se completează cu câte un reprezentant din paratea fiecărui partid politic parlamentar. Participarea reprezentanților acestora se asigură pe cheltuiala partidelor politice parlamentare care îi desemnează".

Este vorba, cum bine de amintim, de birourile electorale, care, rămânând la forma inițială a art. 26 alin. 1, se organizează la misiunile diplomatice sau serviciile consulare. Pentru că regula generală din cuprinsul întregii legi este ca partidele politice să fie reprezentate în birourile electorale de secții de votare este necesar și riguros să avem și această dispoziție aici, în legătură cu aceste birouri electorale. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Zgonea.

 
   

Domnul Valeriu Zgonea:

Domnule președinte,

Așa cum am retras secțiile de votare unde erau 50 de cetățeni cu drept de vot, nu putem să punem la îndoială acum capacitatea reprezentanților Ministerului Afacerilor Externe, care își exercită profesia în toate consulatele și misiunile diplomatice ale României. De altfel, pentru prima dată în textul de lege această listă din care se selecționează președintele și cei doi membri ai comisiei este făcută cu consultarea partidelor politice parlamentare.

Există un text de lege mai încolo, în care atât în secțiile de votare, cât și în birourile electorale de circumscripție în care nu ai posibilitatea să ai un reprezentant poți să desemnezi un delegat, care să supravegheze alegerile pe tot parcursul lor și, pentru prima dată, intră și la numărarea voturilor. La fel, partidele politice, pe cheltuiala proprie, pot să desemneze un delegat care să supravegheze alegerile.

Dar, din perspectiva noastră și ca punct de vedere al comisiei, noi rămânem cu prevederile așa cum au fost acceptate de comisie și vă propun să votăm amendamentul comisiei.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Încă o intervenție pentru autorul amendamentului, domnul Onisei.

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Domnul coleg încearcă să vă convingă în legătură cu un text pe care nu l-a lecturat, acum o să îl reauziți și care este redactat tocmai pentru că trebuia să se coreleze cu ceea ce noi am scos de la art. 26 alin. 1. Și vă citesc textul: "Birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate se constituie dintr-un președinte, desemnat de șeful misiunii diplomatice, - apropo de încredere în reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe, avem încredere - și din câte 2 membri stabiliți de președintele Biroului Electoral Central prin tragere la sorți dintr-o listă întocmită de Ministerul Afacerilor Externe, cu consultarea partidelor politice parlamentare. Gruparea în listă în vederea tragerii la sorți se face avându-se în vedere ca persoanele în cauză să aibă domiciliul sau să locuiască în localitatea în care se organizează secția respectivă sau cât mai aproape de aceasta".

Este evident că e un text care se referea la vechea formă a art. 26, și nu la cea nouă. Și atunci, haideți să-l corelăm și să spunem: Da, domnule, din reprezentantul ministerului, 2 reprezentanți, nu știu ce, și completat cu "reprezentanții partidelor politice". Pentru că acum suntem, de fapt, în ipoteza în care birouri electorale ale secțiilor de votare facem numai la birouri consulare și misiuni diplomatice.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Árpád Márton.

 
   

Domnul Márton Árpád Francisc:

Din păcate, așa este, ne aflăm în această situație și sper ca românii care lucrează undeva, în toată lumea, să știe cine le-a retras dreptul de vot prin această amendare impusă, la care s-a cedat, eu zic, destul de ușor. Dar această prevedere are sens și atunci când este vorba de secțiile de votare organizate în cadrul consulatelor și al reprezentanțelor României, pentru că și acelea sunt niște localități undeva, în lume, și e bine ca persoanele care fac parte, să-și aibă acolo domiciliul și activitatea, pe de o parte.

Pe de altă parte, dacă noi, aici, în România, pentru numărarea a 2.000 de voturi credem că e suficient ca în secția de votare să fie prezente partidele politice prin 5-7 membri, prin amendarea propusă de dumneavoastră, în aceste secții s-ar putea să fie prezenți 23, pentru că sunt 23 de partide politice în România, mai există și cele 19 organizații ale minorităților naționale, deci, fără nici o limitare a acestei comisii, ar putea să aibă un număr de 50 de membri, la 15 voturi.

Deci, iacătă, dumneavoastră sunteți cei care nu corelați propunerea dumneavoastră cu ceea ce, practic, trebuie să realizați.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

S-a înțeles.

Cu aceste explicații, supun votului dumneavoastră amendamentul nr. 88, al domnului Onisei. De altfel, însoțit și de alți colegi.

Cine este pentru? 26 de voturi pentru.

Împotrivă? 74 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Amendamentul a fost respins.

Stimați colegi,

Revin la amendamentele nr. 97 și 98, nemaifiind alte obiecțiuni, au fost adoptate, și trecem la art. 42.

(În continuare, lucrările sunt conduse de domnul Constantin Niță, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Constantin Niță:

Titlul Cap. V, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art. 42 alin. 1, dacă sunt observații sau obiecțiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Alin. 2 al art. 42, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Aliln. 3? Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulțumesc, domnule președinte.

La art. 42 alin. 3, există un amendament pe care l-am făcut și pe care comisia l-a respins, aș dori să-l susțin. Este vorba de posibilitatea depunerii documentelor de candidatură în formă electronică, semnate cu semnătură electronică.

Sunt multiple avantaje. În primul rând, documentele sunt imposibil de modificat, o dată ce au fost realizate în formă electronică și semnate cu semnătură electronică. În al doilea rând, documentele pot fi transmise și prelucrate foarte ușor de către Biroul Electoral Județean. În al treilea rând, cred că facem un pas important, de la o formă destul de primitivă, în care documentele trebuie scrise de mână, la o formulă care ne apropie mai mult de zilele în care trăim.

Și aici, chiar aș vrea să captez puțin atenția colegilor de la PSD. Dumneavoastră ați organizat un vot electronic în interiorul partidului, eu vă propun infinit mai puțin decât un vot electronic, doar depunerea electronică, simplă, civilizată a documentelor de candidatură.

Au fost argumente că este foarte greu, tehnic, de realizat așa ceva. Nu e adevărat, este foarte simplu și costă foarte puțin, este infinit mai simplu decât votul electronic: nu necesită nici un fel de program de suplimentar, nu necesită nici un fel de modificare a unei rețele. Și eu nu cred că un partid poate să organizeze un vot electronic în interiorul său și, ca partid de guvernământ, are dificultăți în a organiza depunerea electronică a unor documente în 41 de secții județene.

Deci, nu cred că acest argument, că nu există posibilități tehnice de rezolvare a problemei acesteia... În 41 de capitale de județ? Păi, avem internet, avem măcar un calculator, luăm unul de la prefectură, și avem un prim pas: o depunere civilizată a documentelor electorale, atât. E un prim pas spre mai mult, sper, în câțiva ani, în legislatura viitoare, să adoptăm și formula de vot electronic. Dar e un prim pas, mărunt, civilizat și care ne permite să depunem aceste documente simplu și eficient.

Eu v-aș ruga să votăm acest amendament. Nu este obligatoriu, deci, cine dorește să continue depunerea documentelor pe hârtie o poate face, dar să dăm și posibilitatea celor care doresc să depună documentele în formă electronică și să poată să facă lucrul acesta. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia, v-aș ruga să...? Nu sunteți de acord.

Atunci, vă propun să votăm propunerea comisiei, așa cum este formulată în raport, la poz. 99, după care vom supune votului și amendamentul domnului Pambuccian.

Cine este pentru varianta comisiei? Vă rog să votați!

 
     

Domnul Varujan Pambuccian (din sală):

Nu există varianta comisiei!

Era un alineat suplimentar!

 
   

Domnul Constantin Niță:

A, iertați-mă! Bine, atunci o să supunem votului amendamentul suplimentar.

Cine este pentru amendamentul domnului Pambuccian? Vă rog să votați! 11 voturi pentru.

Împotrivă? Marea majoritate de voturi.

Abțineri? 3 abțineri.

Deci, respins amendamentul domnului Pambuccian.

La alin. 3 al art. 42 v-aș ruga să urmăriți, la pag. 22 din raport, pct. 99, comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta comisiei.

La alin. 4, comisia nu a avut observații, dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Alin. 5, 6 și 7, dacă sunt observații? Nu sunt. Votate în unanimitate.

La alin. 8, v-aș ruga să urmăriți, la pag. 22, pct. 100 din raport, prin care comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin. 9, dacă sunt observații? Comisia nu a avut. Nu, nu sunt. Votat alin. 9 în varianta inițială.

Art. 43 alin. 1, dacă sunt observații? Nu sunt observații. Votată varianta inițială.

Alin. 2. Comisia propune modificarea acestui alineat, urmăriți pag. 22 pct. 101 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Aveți? Vă rog. V-aș ruga să indicați numărul amendamentului.

 
     

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

91 și 92.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă rog.

 
   

Domnul Titus Gheorghiof:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În varianta, așa cum a fost ea admisă și, pe urmă, trecută și prin comisie, noi am solicitat și am depus un amendament care se referă la restricționarea prefecților și subprefecților sau șefilor de servicii ministeriale și ai celorlalte autorități publice centrale descentralizate de la nivelul județelor de a participa la desfășurarea acțiunii de campanie electorală, dacă în ultimele 3 luni și-au exercitat mandatele înainte de alegeri.

Cu un al amendament, tot pentru art. 43 alin. 2, am solicitat ca prefecții și subprefecții, ca să poată să candideze, trebuie să demisioneze cu cel puțin 60 de zile înaintea datei alegerilor. Motivația și rațiunea sunt indubitabile: unii prefecți sau subprefecți - de fapt, așa cum s-a întâmplat și în campania electorală pentru alegerile locale - s-au implicat în mod deschis în campania electorală, Guvernul a fost chiar nevoit să suspende prefecți sau subprefecți din funcție, pentru că au încălcat prevederile legale.

Am solicitat și situația de a demisiona din funcție cu cel puțin 60 de zile înaintea datei alegerilor, pentru că a propune doar suspendarea lor din funcție începând cu data când și-au depus candidatura, înseamnă maxim 40 de zile. Deci, dacă cu 30 de zile sau maxim 40 de zile înainte de data alegerilor ei se suspendă din această funcție, asta presupune că în mod cert le-am dat posibilitatea de a participa activ la toate demersurile și toate acțiunile care se fac pentru pregătirea alegerilor, chiar pentru campania electorală. Și, prin aceasta, considerăm că se aduce atingere posibilității unei loiale concurențe din partea celorlalți și chiar a celor care candidează din partea partidului de guvernământ pe listele respective. Pentru că, știm cu toții, într-un județ, prefectul sau subprefectul, ce suprafață ar avea, cum se manifestă și ce autoritate are, chiar în cadrul partidului de guvernământ.

În această situație, ca să dăm posibilitatea egalității de șanse pentru toți, am solicitat admiterea celor două amendamente.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnul deputat Onisei.

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Susțin amendamentul cu 60 de zile, de altfel, sunt și coautor. Rațiunile sunt numeroase.

Prima, care este de bun simț: prin amendamentul comisiei, introdus, de fapt, de Grupul PSD, faceți din prefecți și jucători și arbitri. Prefecții au responsabilități importante în buna organizare și desfășurare a alegerilor și ori se hotărăsc să rămână prefecți și să-și facă datoria, așa cum prevăd Constituția, Legea alegerilor locale, Legea administrației publice și această lege ori vor să facă un alt tip de carieră politică și, atunci, candidează. Cu atât mai mult cu cât dumneavoastră, prin acest scrutin intern - mă refer la majoritatea parlamentară -, cam știți care sunt acei prefecți care sunt pe locuri eligibile. Sigur, dacă domnul Năstase nu le face nu știu ce surpriză lansând PUR sau altceva, dar asta este problema dumneavoastră, nu e problema țării.

Problema țării este că prefectul trebuie să-și facă datoria. Și, vedeți, dacă e să fac o paralelă cu felul în care unii prefecți au organizat alegerile interne în PSD, îmi exprim temerea că la fel vor face și în organizarea alegerilor parlamentare și prezidențiale.

Vă amintesc, de asemenea, că în Legea nr. 68, republicată în 1992, 1996, și modificată, ce e drept, această dispoziție, în 2000, dacă nu mă înșeală memoria, prefecții care candidau aveau un termen în care să aleagă, să opteze între a candida pentru Parlament și a rămâne prefecți, era vorba de demisie, și nu de suspendare din funcție.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc.

Comisia? Își menține punctul de vedere din raport.

Supun votului dumneavoastră varianta comisiei, așa cum este redactată la pag. 22, pct. 101.

Cine este pentru? 61 de voturi pentru.

Împotrivă? 14 voturi contra.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Votată varianta comisiei.

Trecem la art. 44 alin. 1. V-aș ruga să urmăriți, la pag. 22, pct. 102 din raport, comisia propune modificarea acestuia.

Sunt cumva amendamente aici? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră varianta comisiei.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Alin.2 al art.44, pag.23, pct.103 din raport. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat.

Alin.1 al art.45. Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți. Votat varianta inițială.

Alin.2 al art.45, pag.23, pct.204. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în varianta comisiei.

Alin.3, pct.105 din raport. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat.

Alin.4, pct.106 din raport. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în varianta comisiei.

Alin.5 și 6. Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți. Nu aveți. Votată varianta inițială.

Alin.7, pag.23 pct.107 din raport. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Cap.VI.

Titlul cap.VI. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat.

Art.46. Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți. Nu aveți. Votată varianta inițială.

Alin.1 al art.47. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat.

Alin.2, 3 și 4. Comisia nu a avut observații. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. Votată varianta inițială.

Alin.5, pag.23, pct.108 din raport. Comisia a modificat acest alineat. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.6, pct.109 din raport. Comisia propune modificarea. Dacă aveți observații. Nu aveți. Votată varianta comisiei.

Alin.7 și 8, lit.a) și b). Comisia nu a avut observații. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta inițială.

Alin.9. Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți. Nu. Votată varianta inițială.

Alin.10, pag.24, pct.110 din raport. Comisia propune eliminarea acestuia. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.11 și 12. Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți. Nu aveți. Votată varianta inițială.

Alin.1 al art.48. Comisia nu a avut observații. Dacă sunt observații. Votată varianta inițială.

Alin.2, 3, 4, 5 și 6. Comisia nu a avut nici un fel de obiecțiuni. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta inițială.

Alin.7, pct.111 din raport, pag.24. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Art.49. Comisia nu a avut observații. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. Votată varianta inițială.

Alin.1 și 2 ale art.50. Comisia nu a avut observații. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. Votată varianta inițială.

Alin.3, pct.112 din raport, pag.24. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.1 și 2 ale art.51. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta inițială.

Art.52. De asemenea, comisia nu a avut observații. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. Votată varianta inițială.

Titlul cap.VII. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta inițială.

Alin.1, 2, 3, 4, 5 și 6 ale art.53. Comisia nu a avut nici o observație. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta inițială.

Alin.1 al art.54, pct.113 din raport, pag.25. Comisia propune modificarea acestui alineat, alin.1 lit.a). Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Lit.b) și c). Comisia nu a avut observații. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. Votată varianta inițială.

Alin.2 al art.54. Comisia nu a avut observații. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. Votat în varianta inițială.

Alin.1 al art.55, lit.a), b) și c). Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți observații. Nu aveți. Votată varianta inițială.

Alin.2, 3, 4 și 5, pct.114 din raport, pag.25. Comisia propune modificarea acestor alineate. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.1, 2, 3 și 4 ale art.56, pct.115 din raport, pag.25. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10 și 11 ale art.57, pct.116 din raport, pag.26. Comisia propune modificarea acestora. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Urmăriți pct.117 din raport, pag.28. Comisia propune introducerea unui articol nou, art.571. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.1 și 2 ale art.58, pct.118 din raport, pag.29. Comisia propune modificarea acestora. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.1, 2, 3 și 4 ale art.59. Comisia nu a avut observații. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta inițială.

Alin.1 al art.60. Comisia nu a avut observații. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. Votată varianta inițială.

Alin.2 lit.c), pct.119 din raport, pag.29. Comisia propune modificarea lit.c). Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Lit.a), b) și d). Comisia nu a avut observații. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. Votată varianta inițială.

Art.61. Lit.a), b), c), d) și e). Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți. Nu aveți. Votată varianta inițială.

Art.62. Alin.1 lit.a), b), c) și d) și alin.2. Comisia nu a avut nici un fel de observație. Dacă dumneavoastră aveți. Nu aveți. Votată varianta inițială.

Art.63, pct.126 din raport, pag.29. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în varianta comisiei.

Lit.b) și c). Comisia nu a avut observații. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. Votată varianta inițială.

Art.64. Comisia nu a avut nici un fel de observație. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. Votată varianta inițială.

Art.65. Alin.1, 2, 3 și 4. Comisia nu a avut nici un fel de observații. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta inițială.

Art.66. Alin.1 și 2. Comisia nu a avut observații. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta inițială.

Art.67. Alin.1 și 2. Comisia nu a avut observații. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta inițială.

Art.68. Alin.1, 2, 3, 4, 5, 7, 8, 9 și 10. Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți. Nu aveți. Votată varianta inițială.

Alin.6, pct.121, pag.30. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă aveți observații. Nu aveți. Votată varianta comisiei.

Alin.1 al art.69, pct.122 din raport. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.2. Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți. Nu aveți. Votată varianta inițială.

Alin.3, pct.123 din raport. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.4, pct.124 din raport. Comisia propune modificarea. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Titlul cap.VIII. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat titlul în varianta inițială.

Alin.1 al art.70, pct.125 din raport, pag.30. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.2, 3, 4, 5 și 6. Comisia nu a avut nici un fel de observații. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. Votată varianta inițială.

Alin.1 al art.71, pct.126, pag.30. Comisia propune modificarea acestui alineat. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.2. Comisia nu a avut nici un fel de observații. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. Votată varianta inițială.

Art.72. Alin.1, 2, 4 și 5. Comisia nu a avut nici un fel de observație. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. Votate în varianta inițială.

Alin.3 al art.72, pct.127, pag.31. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.6 al art.72, pct.128 din raport, pag.31. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în varianta comisiei.

Alin.7, pct.129 din raport. Dacă sunt observații. Comisia propune modificarea acestuia. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.8, pct.130 din raport. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.9 și 10. Comisia nu a avut observații. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. Votate în varianta inițială.

Art.73. Comisia nu a avut nici un fel de observații. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. Votată varianta inițială.

Alin.1 al art.74, pct.131, pag.32. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.2 al art.74, pct.132 din raport. Comisia propune modificarea. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.3 și 4. Comisia nu a avut observații. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. Votată varianta inițială.

Alin.1 al art.75, pct.133 din raport. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.2, 3, 4, 5, 6, 8 și 9. Comisia nu a avut observații. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. Votată varianta inițială.

Alin.7, pct.134, pag.32 din raport. Comisia propune modificarea alin.7. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.8, pct.135, pag.32. Comisia propune modificarea. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Deci, alin.8 se modifică conform pct.135 din raport, varianta comisiei.

Art.76, pct.136 al raportului, pag.33. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.1 al art.77. Comisia nu a avut observații. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. Votată varianta inițială.

Alin.2 al art.77, pct.137, pag.33. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.1 al art.78, pct.138, pag.33. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.2. Comisia nu a avut observații. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. Votată varianta inițială.

Alin.3 al art.78, pct.139 din raport. Comisia propune modificarea. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.4, pct.140 din raport. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.1 al art.79. Comisia nu a avut nici un fel de observații. Dacă dumneavoastră aveți. Nu aveți. Votată varianta inițială.

Alin.2 al art.79, pct.141 și 142 din raport care sunt acceptate de comisie. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.1 al art.80, pct.143 din raport. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.2 al art.80, pct.144 din raport. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Art.81, pct.145, pag.34. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Titlul cap.IX. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta inițială.

Secțiunea I.

Titlul secțiunii I. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta inițială.

Alin.1 al art.82, pct.146 și 147. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații la propunerea de modificarea a alin.1. nu sunt. Votat în varianta comisiei.

După alin.1 al art.82, la pct.148 se propune un alineat nou, alin.11, pag.35. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.2, pct.149. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.3, pct.150 din raport. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.4. Comisia nu a avut observații. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. Votată varianta inițială.

Alin.5, pct.151 din raport. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații. Vă rog.

Domnul Iriza.

 
   

Domnul Marius Iriza:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare dorește la art.82 alin.5 completarea cu următorul text: "Alegerile sunt valabile numai dacă și-au exprimat votul majoritatea alegătorilor înscriși în listele electorale permanente plus majoritatea celor înscriși în listele speciale." Și, aceasta, deoarece validarea alegerilor, în situația în care numărul alegătorilor prezenți la urne este mai mic decât cel al celor care nu și-au exprimat votul, ar însemna un simplu joc politic și nu ar da legitimitatea celor aleși.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Comisia?

Comisia nu agreează punctul dumneavoastră de vedere.

Supun votului dumneavoastră alin.5, conform propunerii comisiei.

Cine este pentru? 64 de voturi pentru.

Împotrivă? 12 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Votată varianta comisiei.

Alin.6. Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți. Nu aveți. Votată varianta inițială.

Alin.1 al art.83. Comisia nu a avut observații. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. Votat în varianta inițială.

Alin.1 lit.a). Comisia propune modificarea acesteia la pct.152 din raport. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Lit.b), pct.153 din raport. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Lit.c), d), e), f), g), h) și i). Comisia nu a avut observații. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. Votată varianta inițială.

Alin.2, pct.154 din raport. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.3 și 4. Comisia nu a avut observații. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. Votate în varianta inițială.

Alin.1 al art.84, pct.155 și 156 din raport, pag.36. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.2 al art.84. Comisia nu a avut observații. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. Votată varianta inițială.

Alin.3, pct.157 din raport, pag.37. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.1 al art.85, pct.158 din raport. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.2. Comisia nu a avut observații. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. Votată varianta inițială.

Art.86, pct.159 din raport. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Secțiunea a II-a.

Titlul secțiunii a II-a. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta inițială.

Alin.1 al art.87, pct.160 din raport. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.2, pct.161 din raport.

Vă rog, domnule deputat, să ne spuneți și numărul amendamentului.

 
   

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Domnule președinte,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Mă refer la amendamentul respins nr. 139, și anume cel care se referă la teza finală a părții introductive a acestui alineat 2, și la lit.a). Citez din proiectul de lege: "Pragul electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară calculat după cum urmează: a) 5% din voturile valabil exprimate pe întreaga țară pentru toate partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și candidații independenți."

Consider că această formulare din partea introductivă poate da naștere la confuzii, și cea mai bună dovadă este chiar explicația respingerii dată de comisie, care spune astfel: "Pentru a accede în Parlament, un candidat independent trebuie să câștige 5% din voturile valabil exprimate pe întreaga țară."

Cred că dacă într-un județ se înscrie un candidat independent în cursă fie pentru Camera Deputaților, fie pentru Senat, nici nu are posibilitatea să obțină 5% din voturile valabil exprimate pe toată țara pentru că avem 42%, iar 5% reprezintă a 20-a parte. Vă dați seama că, pe undeva, ceva nu este în ordine. Deci, așa se poate înțelege că candidații independenți ar avea nevoie de 5% din voturi pe toată țara.

De altfel, este o contradicție cu articolul următor, art.88, unde se spune la alin.3: "Pentru candidații independenți se atribuie fiecăruia câte un mandat dacă au obținut un număr de voturi valabil exprimate cel puțin egal cu coeficientul electoral pentru deputați sau pentru senatori, după caz." Este corect.

Deci, aici, pe undeva, este o chestiune care dă naștere la confuzii, și rog Comisia să analizeze această situație.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Szilagyi.

 
   

Domnul Zsolt Szilagyi:

Din păcate, acele discuții care au vizat schimbarea sistemului electoral introducând ideea și sistemul uninominal în România s-au soldat cu eșec.

S-a spus de multe ori că acei candidați care cer încrederea alegătorului, de fapt trebuie să aibă și o responsabilitate personală. Independenții de fapt ar reprezenta acest fenomen de a cere încrederea alegătorului prin asumarea răspunderii personale. Din păcate, la începutul acestei legi, la art.4 sau 5, unde s-au reglementat condițiile în care cineva poate să-și depună candidatura ca independent, am admis ca pragul să fie de 5% de susținători din numărul total al alegătorilor al circumscripției respective. Acest număr este extrem de mare.

Eu sunt din județul Bihor. În județul Bihor avem circa 500 de mii de alegători, ceea ce înseamnă 25 de mii de semnături numai pentru a depune o candidatură de independent.

Acest articol este extrem de ambiguu. M-aș fi înclinat și eu să interpretez în felul următor: că, de fapt, pragul, 5% se calculează din numărul total al voturilor exprimate ce s-au exprimat pe partide politice, alianțe politice, alianțe electorale și candidați independenți. Dar iată că însăși comisia dă explicație și spune că pentru a accede în Parlament un candidat independent trebuie să câștige 5% din voturile valabil exprimate pe întreaga țară. Este vorba de poz.139, motivarea comisiei. Mă scuzați, dar este o aberație matematică, juridică și politică. Este o aberație totală.

Deci nu înțeleg cum s-a reușit să se redacteze o lege care la art.87 spune că un candidat independent este ales numai dacă strânge 5% din voturile valabil exprimate pe întreaga țară, iar pe de altă parte art.88 spune: "Pentru candidații independenți, se atribuie fiecăruia câte un mandat dacă au obținut un număr de voturi valabil exprimate cel puțin egal cu coeficientul electoral pentru deputați sau pentru senatori, după caz."

La amendamente respinse, la poz.139, prin propunerea noastră, a domnului Toro, a mea, și am înțeles că și domnul Wittstock a depus cam același amendament, am cerut ca independenții să fie scutiți de acest criteriu și să fie declarați aleși dacă reușesc să strângă număr suficient în județul respectiv, număr suficient pentru un deputat, respectiv senator.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Viorel Hrebenciuc (din banca rezervată comisiei):

Este corect. Suntem de acord cu amendamentul.

(În continuare, lucrările sunt conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun, sunteți de acord cu amendamentul.

Cu aceste explicații, inclusiv ale domnului președinte al comisiei, supun amendamentul domnului Szilagyi la vot.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

Unanimitate.

La alin.2 de la art.87, urmăriți amendamentul de la pct.161. Adoptat, și se modifică textul.

La alin.3 și 4 nu sunt amendamente. Votate în formula inițială.

Art.88.

Vă rog.

 
   

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La art.88 alin.8 este o problemă de corelare tehnică, și citez din varianta Senatului pentru că nu sunt amendamente: "În cazul în care organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale optează pentru depunerea aceleiași liste de candidați în mai multe circumscripții electorale, conform art.5 alin.8..." Aici ar trebui înlocuit cu art.4 alin.12 pentru că comisia a intervenit.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Viorel Hrebenciuc (din banca rezervată comisiei):

De acord.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră la alin.8 de la art.88 propunerea domnului Wittstock.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Celelalte texte rămân în formula care ni s-a prezentat de la Senat.

Art.89 lit.a), urmăriți amendamentul de la pct.162. Admis, și se modifică textul.

Lit.b), urmăriți amendamentul de la pct.163. Admis, și se modifică litera.

Admis, și se modifică textul.

Lit.b), urmăriți amendamentul de la pct.163. Admis, și se modifică litera.

De la lit.c) până la lit.j) nu mai sunt amendamente. Votate în formula inițială toate aceste litere.

Alin.3 și 4. Votate în unanimitate.

Alin.1 al art.90. Urmăriți amendamentul de la pct.164. Votat, și se modifică textul.

Lit.a), amendamentul de la pct.165. Votat, și se modifică lit.a).

Lit.b), amendamentul de la pct.166. Votat, și se modifică textul.

Lit.c), d) până la lit.i). Dacă sunt obiecțiuni. Nu. Votate toate în formula inițială.

Lit.j), amendamentul de la pct.167. Votat, și se modifică litera.

Lit.k) Dacă nu sunt obiecțiuni, votată litera în formula inițială.

Alin.2, amendamentul 168. Votat amendamentul.

Alin.3, votat în formula inițială.

Art.91, 92, inclusiv titlul capitolului X. Dacă aveți obiecțiuni? Votate în formula inițială.

Art.93 alin.1, amendamentul 169. Votat amendamentul, modificat alin.1.

Alin.2, amendamentul 170. Votat textul, modificat prin amendament.

Alin.3, 4, 5 - votate în formula inițială.

Titlul capitolului XI - votat titlul inițial.

La art.94, urmăriți amendamentul 171. Votat, modificat corespunzător textul.

Lit.a) până la j) - nu sunt obiecțiuni, votate textele inițiale.

Lit.k), amendamentul 172 - modificat lit.k).

Lit.l), m), n), o) și p) - votate toate în formula inițială.

Lit.q), amendamentul 173 - modificat textul.

Lit.r), s) și ș) - votate în formula inițială.

După lit.ș), prin amendamentul 174, comisia propune o literă nouă, ș1). Dacă aveți obiecțiuni? Introdus această literă.

Prin amendamentul 175, comisia propune modificarea lit.ș1), rezultând o nouă literă, ș2. Admis amendamentul.

Amendamentul 176 - dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul, modificată și lit.t).

Art.95 - urmăriți amendamentele 177, 178 și 179. Admis toate amendamentele, modificat art.95.

Pentru art.96, urmăriți amendamentele 180, 181. Admise ambele amendamente, modificat art.96 alin.1.

La alin.2, 3, nu sunt obiecțiuni - votate în formulele inițiale.

Art.97, 98 - votate în formulele inițiale.

Prin amendamentele 182 și 183...

Domnul Onisei are o intervenție la amendamentul 182, la art.99, bănuiesc.

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Suntem pe punctele 182, 183, respectiv art.99 alin.1.

Domnule președinte și stimați colegi,

spuneam, la dezbateri generale, că există câteva puncte cheie în această lege, care, - pentru că tot s-a vorbit de obsesiile noastre -, care ne spun că există intenția de desfășurare a unor alegeri incorecte. Acesta este unul dintre acele puncte, pentru că vă rog să remarcați că, în Legea alegerilor locale, ceea ce opinia publică și mass-media a numit mita electorală, era formulat de următoarea manieră, așa cum propunem noi amendamentul: "promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase, în timpul campaniei electorale, precum și în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat, precum și primirea acestora de către alegători, constituie infracțiune și se pedepsesc cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani".

Care este amendamentul comisiei? Amendamentul comisiei exclude prima teză, așadar liber la mita electorală în timpul campaniei electorale, și rămânem cu textul: "Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase, în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat, precum și primirea acestora de către alegători, în același scop, constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani".

Am spus-o foarte apăsat și în comisie, o spun și aici: se face un formidabil pas înapoi, și acest pas înapoi ne dă foarte serios de gândit și nouă, și societății civile, și opiniei publice.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Onisei, nu găsesc un amendament în sensul ăsta la dumneavoastră.

În aceste condiții, eu supun votului art.99 alin.1, în varianta propusă prin amendamentele 182 și 183.

Cine este pentru? (Rumoare în sală) Pentru amendamentele comisiei, 182 și 183, pentru art.199? Vă rog să fiți prezenți la vot! 85 de voturi pentru.

Împotrivă? 15 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu 85 voturi pentru, 15 voturi împotrivă, nici o abținere, că am înțeles că a rămas o mână ridicată, s-au adoptat amendamentele 182 și 183.

Alin.2 și 3. Dacă sunt obiecțiuni, la art.99? Nu sunt. Votate în formula inițiatorului.

Prin amendamentul 184, comisia propune un alineat nou, îl găsiți la pag.43. Admis amendamentul, se introduce acest text.

Art.100, 101, 102 și 103. Votate în unanimitate.

Art.104, 105, 106 și 107. Votate în unanimitate.

Titlul capitolului XII. Votat în unanimitate.

La art.108, alin.1 și 2, pentru acestea, comisia nu are amendamente. Votate în unanimitate, în formula inițială.

Alin.3. Urmăriți amendamentul 185. Votat amendamentul, modificat alin.3.

Prin amendamentul 186, comisia propune modificarea alin.1 de la art.109. Admis amendamentul, modificat textul.

La alin.2, urmăriți amendamentul 187. Admis amendamentul, modificat textul.

La art.110, nu sunt intervenții. Votat textul inițial.

Art.111; pentru alin.1, urmăriți amendamentul 188. Admis amendamentul.

Pentru alin.2, urmăriți amendamentul 189. Admis amendamentul, modificat textul.

La art.112 alin.1 nu sunt intervenții. Votat textul inițial.

Pentru alin.2, urmăriți amendamentul 190, pag.43. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.113 alin.1, urmăriți amendamentul 191. Admis amendamentul, modificat alin.1.

La alin.2 de la art.113, amendamentul 192 - admis, modificat alin.2.

La art.114 nu sunt intervenții. Votat textul inițial.

La art.115 alin.1 - nu sunt intervenții, votat textul inițial.

La alin.2, urmăriți amendamentul 193. Admis amendamentul, modificat alin.2.

La alin.3 nu sunt intervenții. Votat textul inițial.

Art.116, urmăriți amendamentul 194. Votat amendamentul, modificat textul.

Art.117, amendamentul 195. Admis amendamentul, modificat art.117.

Art.118, urmăriți amendamentele 196 și 197. Admise amândouă, modificat textul.

Art.119. Nu sunt intervenții, admis, modificat textul.

Anexa nr.1. Votată în unanimitate.

Anexa nr.2. Votată în unanimitate.

Mai sunt alte anexe? Nu.

Vă rog să constatați, stimați colegi, că am parcurs textul acestei legi. O vom supune astăzi votului final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru alegerea Președintelui României (amânarea votului final).  

Trecem la următorul proiect, cel care se referă la alegerile prezidențiale.

Vă rog să vă schimbați mapele și să-i permiteți domnului președinte al comisiei, domnul Viorel Hrebenciuc, să prezinte proiectul.

   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să-mi permiteți să prezint, astăzi, plenului Camerei Deputaților Proiectul de Lege pentru alegerea președintelui României, proiect din pachetul proiectelor legilor electorale elaborate de Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului.

La elaborarea inițială a proiectului, comisia a avut în vedere reglementările actuale, cuprinse în Legea nr.69/1992, modificările și completările pe care aceasta le-a suferit de-a lungul timpului și, în mod special, propunerile venite din partea grupurilor parlamentare reprezentate în comisie. În acest fel, a rezultat un nou proiect de lege, care reglementează modul de organizare și desfășurare a alegerilor pentru funcția de președinte al României și pe care-l supunem spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților. Prin noua lege se abrogă reglementările actuale.

În deplină concordanță cu prevederile Constituției revizuite, proiectul prevede că președintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, ceea ce reprezintă aceleași caracteristici ale dreptului de vot ca și pentru alegerea senatorilor și a deputaților. Rezultatul alegerilor pentru funcția de președinte al României este validat de Curtea Constituțională. Trebuie subliniat că operațiunea de validare, desfășurată de către Curtea Constituțională, nu privește declararea unei persoane ca aleasă în funcția de președinte al țării, ci faptul că alegerile prezidențiale s-au desfășurat în conformitate cu legea. Deci nu Curtea Constituțională îl proclamă pe președinte, ca dovadă art.82 alin.2 din Constituție, care prevede că persoana care depune jurământul în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, își păstrează postura de candidat, desigur după ce alegerea a fost validată de Curtea Constituțională. Cât privește durata mandatului președintelui României, aceasta este stabilită, prin art.83 din Constituția republicată, 5 ani, și se exercită de la data depunerii jurământului. Această prevedere constituțională va face ca, începând cu legislatura 2008, alegerile parlamentare să nu mai aibă loc la aceeași dată cu cele prezidențiale.

În raportul comisiei, care urmează să vă fie prezentat, sunt menționate principalele reglementări pe care le conține proiectul.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Având în vedere considerentele pe care vi le-am prezentat, vă rog, în numele comisiei, să vă exprimați votul favorabil asupra proiectului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare există intervenții la dezbaterile generale? Nu.

Trecem, atunci, la dezbaterea textului acestui proiect.

La titlul proiectului, dacă aveți obiecțiuni? Adoptat în unanimitate.

Art.1 și 2 și titlul capitolului I. Votat în unanimitate, în formula de la Senat.

Art.3, 4. Votate în unanimitate.

Titlul capitolului II. Votat în unanimitate.

Art.5. Votat în unanimitate.

Art.6, 7 și 8. Votate în unanimitate.

Titlul secțiunii a 2-a, "candidaturile". Votat în unanimitate.

Art.9. Domnul Márton Árpad.

Vă rog.

 
   

Domnul Márton Árpad Francisc:

Domnule președinte,

La art.9 alin.2 lit.c) aș avea un amendament, zic eu, de corelare, având în vedere că atât la Legea electorală pentru alegerea deputaților și senatorilor, cât și la toate celelalte legi, am luat în considerare ceea ce am constatat cu ocazia recensământului, descreșterea populației. În mod evident, acolo unde este vorba despre procente, procentul a rămas același, numai că aici este vorba de un număr fix, drept pentru care propunem 200.000.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei, domnul Viorel Hrebenciuc: s-a propus, la art.9, pentru lit.c), 200.000 de semnături.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră art.9, cu mențiunea că, la lit.c), în loc de 300.000 de alegători, să votăm 200.000.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri? Unanimitate. ((Rumoare în sală.) O abținere, că cealaltă... Oameni buni, nu-mi creați greutăți și pe urmă mă criticați că nu vă urmăresc. Votați după. Deci sunt 4 abțineri.

Cu 4 abțineri și marea majoritate a celor prezenți, s-a votat art.9, în această alcătuire.

Art.10 și 11. Votate în unanimitate.

Titlul secțiunii a 3-a și art.12. Votate în unanimitate.

art.13 și 14. Votate în unanimitate.

Titlul secțiunii a 4-a. Votat în unanimitate.

Art.15, 16, 17 și 18. Votate în unanimitate.

Art.19. Votat în unanimitate.

Titlul capitolului III. Votat în unanimitate.

Art.20, 21 și 22. Votate în unanimitate.

Art.23 și 24. Votate în unanimitate.

Art.25 și 26. Votate în unanimitate.

Titlul capitolului IV. Votat în unanimitate.

Art.27, 28, 29, 30, 31. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Anexa nr.1. Votată în unanimitate.

Anexa nr.2. Votată în unanimitate.

Stimați colegi,

Am parcurs și această lege. Urmează votul final.

Rog șefii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală.

Stimați colegi,

Uitându-mă în sală și aducându-mi aminte că cel mai bun mijloc de stimulare a prezenței este catalogul, nevoit sunt să apelez la acest instrument. Rog pe domnul Mohora să înceapă apelul nominal.

 
   

Domnul Tudor Mohora:

- Abiței Ludovic - absent
- Afrăsinei Viorica - absentă
- Albu Gheorghe - absent
- Andea Petru - prezent
- Andrei Ioan - prezent
- Andronescu Ecaterina - absentă
- Antal Istvan - prezent

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Apăsați mai tare cuvântul, pentru că stimulăm venirea în sală.

 
   

Domnul Tudor Mohora:

- Anton Marin - absent
- Antonescu George Crin Laurențiu - absent
- Antonescu Niculae Napoleon - absent
- Apostolescu Maria - absentă
- Arghezi Mitzura Domnica - absentă
- Ariton Gheorghe - absent
- Armaș Iosif - absent
- Arnăutu Eugenu - prezent
- Asztalos Ferenc - prezent
- Avramescu Constantin Gheorghe - absent
- Baban Ștefan - absent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - absent
- Bahrin Dorel - absent
- Baltă Mihai - absent
- Baltă Tudor - prezent
- Bar Mihai - prezent
- Bara Radu Liviu - prezent
- Barbu Gheorghe - absent
- Bartoș Daniela - absentă
- Bădoiu Cornel - prezent
- Bălăeț Dumitru - absent
- Bălășoiu Amalia - absentă
- Băncescu Ioan - absent
- Bâldea Ioan - prezent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - absent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bercăroiu Victor - prezent
- Berceanu Radu Mircea - prezent
- Bereczki Endre - prezent
- Birtalan Ákos - absent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bârsan Iulian Gabriel - prezent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeș Dumitru - prezent
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Boajă Minică - prezent
- Boboc Alexe - prezent
- Bogdan Daniel Marius - prezent
- Boiangiu Cornel - prezent
- Bolcaș Augustin Lucian - prezent
- Böndi Gyöngyike - prezentă
- Borbely Laszlo - absent
- Bozgă Ion - prezent
- Bran Vasile - absent
- Brînzan Ovidiu - absent
- Brudașcu Dan - prezent
- Bucur Constantin - absent
- Bucur Mircea - absent
- Buga Florea - prezent
- Burnei Ion - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - absentă
- Buzea Cristian Valeriu - absent
- Calcan Valentin Gigel - absent
- Canacheu Costică - prezent
- Cazan Gheorghe Romeo-Leonard - absent
- Cazimir Ștefan - prezent
- Cășunean-Vlad Adrian - absent
- Cerchez Metin - absent
- Chelbea Aurel - prezent
- Cherescu Pavel - prezent
- Chiriță Dumitru - prezent
- Ciontu Corneliu - prezent
- Ciuceanu Radu - prezent
- Cîrstoiu Ion - absent
- Cladovan Teodor - prezent
- Cliveti Minodora - absentă
- Coifan Viorel-Gheorghe - absent
- Cojocaru Nicu - absent
- Crăciun Dorel Petru - prezent
- Creț Nicoară - absent
- Cristea Marin - prezent
- Crișan Emil - prezent
- Dan Matei-Agathon - prezent
- Daraban Aurel - absent
- Dăianu Dorin - prezent
- Dănilă Vasile - prezent
- Dinu Gheorghe - prezent
- Dobre Traian - prezent
- Dobrescu Smaranda - prezentă
- Dolănescu Ion - absent
- Dorian Dorel - prezent
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - absent
- Dragoș Liviu Iuliu - absent
- Dragu George - absent
- Drețcanu Doina-Micșunica - absentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - prezent
- Dumitriu Carmen - absentă
- Duțu Constantin - absent
- Duțu Gheorghe - prezent
- Enescu Nicolae - absent
- Erdei Doloczki Istvan - absent
- Eserghep Gelil - absent
- Fâcă Mihail - prezent
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Ana - prezentă
- Florescu Ion - prezent
- Fotopolos Sotiris - prezent
- Georgescu Filip - absent
- Georgescu Florin - absent
- Gheorghe Valeriu - prezent
- Gheorghiof Titu Nicolae - prezent
- Gheorghiu Adrian - prezent
- Gheorghiu Viorel - absent
- Gingăraș Georgiu - absent
- Giuglea Ștefan - prezent
- Godja Petru - absent
- Grădinaru Nicolae - absent
- Grigoraș Neculai - prezent
- Gubandru Aurel - prezent
- Gurzău Adrian - prezent
- Gvozdenovici Slavomir - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Hogea Vlad Gabriel - absent
- Hossu Valentin Tiberiu - prezent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Ianculescu Marian - absent
- Ifrim Mircea - absent
- Ignat Miron - absent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionel Adrian - prezent
- Ionel Viorel - prezent
- Ionescu Anton - absent
- Ionescu Cornelia - prezentă
- Ionescu Costel Marian - prezent
- Ionescu Dan - absent
- Ionescu Daniel - absent
- Ionescu Mihaela - absentă
- Ionescu Răzvan - absent
- Ionescu Smaranda - absentă
- Iordache Florin - prezent
- Iriza Marius - prezent
- Iriza Scarlat - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezentă
- Jipa Florina Ruxandra - prezentă
- Kedves Emeric - prezent
- Kelemen Attila Bela Ladislau - prezent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Károly - absent
- Kónya-Hamar Sandor - absent
- Kovács Csaba-Tiberiu - prezent
- Lari Iorga Leonida - absentă
- Lazăr Maria - prezentă
- Lăpădat Ștefan - prezent
- Lăpușan Alexandru - prezent
- Leonăchescu Nicolae - prezent
- Lepădatu Lucia Cornelia - prezentă
- Lepșa Victor Sorin - absent
- Loghin Irina - absentă
- Longher Ghervazen - absent
- Magheru Paul - absent
- Maior Dorin Lazăr - prezent
- Makkai Grigore - prezent
- Man Mircea - prezent
- Manolescu Oana - prezentă
- Marcu Gheorghe - absent
- Marcu Grigore - prezent
- Mardari Ludovic - prezent
- Marin Gheorghe - prezent
- Marineci Ionel - prezent
- Márton Árpád Francisc - prezent
- Mălaimare Mihai-Adrian - prezent
- Mărăcineanu Adrian - absent
- Mândrea-Muraru Mihaela - absentă
- Mândroviceanu Vasile - prezent
- Mera Alexandru Liviu - absent

 
     

(Domnii deputați care au intrat în sală ulterior apelului nominal și-au înregistrat prezența la secretariatul de ședință.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Domnule Mohora!

Mi se semnalează că ne-am adunat suficienți. Haideți că, pe urmă, cei strigați mai dintâi se grăbesc să plece.

 
Supunerea la votul final:  

Vă rog să vă așezați, stimați colegi, sunt doar trei legi.

Rog toți colegii să se așeze pe locurile dumnealor, pentru a putea începe votul.

  Proiectul de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Poliției comunitare pentru ordine publică la nivelul unităților administrativ-teritoriale (adoptat);

Primul proiect înscris la vot final este Proiectul de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Poliției comunitare pentru ordine publică la nivelul unităților administrativ-teritoriale, lege ordinară.

Cine este pentru? 211 voturi pentru.

Cine este împotrivă? 32 voturi contra.

Abțineri?

Nu sunt.

211 voturi pentru, 32 voturi contra, nici o abținere, adoptat proiectul.

  Proiectul de Lege pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului (adoptat);

Proiectul de Lege pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului. Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 208 voturi pentru.

Împotrivă? 42 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat cu 200 voturi pentru, 42 voturi contra, nici o abținere.

  Proiectul de Lege pentru alegerea Președintelui României (adoptat).

Proiectul de Lege pentru alegerea președintelui României. Lege cu caracter organic.

Cine este pentru?

Vă rog să păstrați liniștea!

210 voturi pentru.

Împotrivă? 9 voturi împotrivă.

Abțineri? 15 abțineri.

Adoptat proiectul cu 210 voturi pentru, 9 voturi contra și 15 abțineri.

  Proiectul de Lege pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului (adoptat);

Domnul deputat Onisei dorește să explice votul la ultimul proiect înțeleg sau la amândouă.

   

Domnul Ioan Onisei:

Nu, domnule președinte, vreau să motivez votul împotrivă dat de reprezentanții Alianței D.A.-PNL-PD, grupurile parlamentare ale celor două partide, la Legea privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului, pentru că la proiectul de lege privind alegerea președintelui, majoritatea am votat pentru.

Așa cum am subliniat și la dezbateri generale și în cursul dezbaterilor de astăzi, propunerea legislativă privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului conține o serie de prevederi neconstituționale sau de natură să facă un proces electoral incorect și eventual ilegal. Nu o să reiau motivele pentru care nu am votat propunerea legislativă, vă voi aminti însă că prin alin.6 al art.5 se încalcă flagrant prevederile Constituției României și se dă dreptul președintelui să candideze ca independent pe lista unui partid politic. Vă voi aminti că ați dat drumul la mita electorală în timpul campaniei electorale, vă voi aminti că ați făcut din prefecți și agenți electorali și candidați, vă voi aminti, de asemenea, deși poate puțini au observat că, printr-un amendament, faceți posibilă consemnarea rezultatului scrutinului numai cu semnătura președintelui Biroului electoral al secției de votare. Toate aceste dispoziții sunt în mod evident dispoziții care nu au de-a face cu Constituția României și cu un proces democratic și corect de alegeri.

Așa cum am anunțat și la dezbaterile generale, Alianța D.A. PNL-PD o să-i ceară președintelui României, dacă într-adevăr acesta mai veghează la respectarea Constituției, să nu promulge legea și firește ne rezervăm dreptul de a ataca legea la Curtea Constituțională. Vă mulțumesc. (Aplauze din partea grupurilor parlamentare ale PNL și PD.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Stanciu dorește să explice votul Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimați colegi,

Niciodată nu este prea târziu să vezi ceea ce nu crezi sau să crezi ceea ce nu vezi.

Am avut plăcerea deosebită să văd un om pe care-l respect foarte mult, antevorbitor al meu, cum își schimbă părul și spun acest lucru, pentru că nu mai înțeleg nimic. Am lucrat la această lege împreună, aș putea spune într-un consens aproape deplin. Am venit și am căzut de acord să adoptăm la pachet 9 puncte și aceste 9 puncte să le aprobăm nu cu 9 voturi, câte aveau la vremea respectivă prezumtiv PSD-ul, UDMR-ul și minoritățile, ci cu 12, astfel încât la cele 9 puncte nu putea actuala alianță să-și impună punctul de vedere fără să cedeze unul din celelalte formațiuni politice.

Am venit cu propunerea personal, să se includă pe listă candidați independenți, motivând în comune necesitatea ca preoții sau alte persoane locale cu putere de influențare să fie prezente în consiliile locale și respectiv chiar în Parlament, fiind un factor de coeziune socială.

Distinsul meu coleg Boc, dar poate să-mi dea replica colegul domniei sale, distinsul meu moldovean Onisei, n-au acceptat decât pentru domnul președinte Iliescu. Acesta a fost cuvântul domnului primar Boc. Acum, se constată o schimbare a schimbării. oare numai de interes electoral? Oare chiar noi, politicienii, nu mai avem nimic de respectat nici chiar cuvântul dat? Eu cred că trebuie să ținem mai mult la cuvânt decât la un ipotetic câștig, pentru că altfel pierdem tot.

De aceea, grupul nostru parlamentar și-a respectat cuvântul dat în negocierile făcute. Că sunt interpretări privind Constituția, ele sunt și vor fi, dar data de 28 noiembrie cum am stabilit-o? poate își aduc aminte colegii! dar, din amendamentele pe care, corect le-au făcut, peste 100, s-au aprobat destule prin consens, nu s-a amintit aici. De aceea, eu cred că această lege este un pas înainte, nu este perfect, nu am dat noi toate legile perfecte aici și sper ca această lege să fie bună și pentru domnul Onisei și pentru mine și să ne reântâlnim în 2008 în aceeași Comisie electorală în care vom face acea lege perfectă, cu acele prevederi pentru audiovizual, la fel de bramburite cum am reușit să le facem la locale.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Dacă mai sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare. Un drept la replică pe care-l solicită domnul Onisei.

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Nu intenționez să polemizez cu domnul profesor. Domnia sa a început prin a spune că nu înțelege. Asta, firește, este o chestiune care-l privește în mod direct. Ce vreau însă să spun este că eu, unul, nu am negociat nimic în sensul celor amintite, că ulterior, aflând despre faptul că se pune problema candidaturii președintelui ca independent, am spus că ar trebui un text la "tranzitorii și finale" care să conțină o prevedere potrivit căreia președintele în funcție nu are dreptul să facă campanie electorală. de altfel, și distinsul profesor și deputat Stanciu și dumneavoastră dacă o să priviți cu atenție amendamentele, o să găsiți acel text și nu am fost niciodată de acord și nu s-a discutat niciodată cu posibilitatea, așa cum este reglementată, a prefecților și subprefecților de a candida, nu s-a discutat niciodată despre încriminarea mitei electorale, așa cum ea a rămas în legea pe care tocmai ați votat-o, nu s-a discutat niciodată ca procesele verbale ale Birourilor electorale de secție de votare să fie valabile numai cu semnătura președintelui ș.a.m.d.

Prin urmare, dacă este vorba de principii, cele care au constituit osatura și Legea alegerilor locale și Legea alegerilor parlamentare și Legea alegerii președintelui României au fost respectate. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Grupul parlamentar al PSD, domnul Viorel Hrebenciuc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimați colegi,

În primul rând, țin să vă mulțumesc că ați stat astăzi până la această oră să terminăm cele două legi.

În al doilea rând, vreau să vă spun că normal ar fi trebuit să mă bucur, dar rămân cu un gust amar după ceea ce s-a întâmplat la votul final.

Domnul Onisei, pe bună dreptate, spunea că el nu a negociat acest lucru, deci, el personal nu are nici o responsabilitate, dar atunci, în numele Partidului Democrat, a negociat domnul Boc care este încă și astăzi președintele executiv al acestui partid.

Din partea liberalilor a fost domnul Nicolae Vlad Popa și domnul Gheorghiof, domnul Stroe, pe rând, și chiar atunci când negociam, țin să vă amintesc că era și secretarul general al Partidului Liberal, un puști care participa la ședințele noastre de comisie și de câte ori era o problemă se făceau consultări cu secretarul general al partidului, al PNL-ului, și am negociat punctele respective, am cedat la o mulțime de puncte. Dacă aceste două legi am fi avut timp să le discutăm în vară, le votau toate partidele, așa cum s-a întâmplat la Senat, unde au fost votate fără probleme deosebite.

Eu trag extrem de multe învățăminte pentru activitatea mea viitoare de negociator, atunci când voi negocia cu cele două partide, pentru că demonstrația de a nu te ține de cuvânt atunci când promiți ceva, îmi dă extraordinar de mult de gândit. Și eu sunt convins că atunci când nu te ții de cuvânt în politică nu o să ai decât de pierdut. Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Partidului Național Liberal dorește să intervină domnul Hașotti, dar vreau să vă spun că din partea unui partid politic, la explicarea votului, ia cuvântul un singur deputat. Mai vrea cineva să ia cuvântul. Vă rog.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul profesor, domnul deputat Stanciu, are niște zbuciumuri intelectuale și este firesc să fie așa, domnia sa este profesor universitar, mai mult decât noi, prin urmare este firesc să fie chinuit de întrebări. Se poate explica, în fond și la urma urmei, de ce domnul coleg Onisei și-a schimbat, dacă și-a schimbat înțeleg o opinie politică, dacă vreun partid își schimbă o opinie politică ar trebui să avem zbuciumuri intelectuale și dacă un președinte de partid din antisemit devine filosemit. Cred că este un motiv mult mai îndreptățit să ne întrebăm asupra acestei chestiuni.

Cât privește alocuțiunea domnului vicepreședinte Hrebenciuc, într-adevăr, sunt de acord 100% cu ce a spus; este mare lucru ca în politică să fii un om de onoare. (Aplauze din partea grupurilor PNL și PD.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dreptul la replică, domnul Hrebenciuc și domnul Stanciu.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Și eu sunt de acord că este mare lucru să fii un om de onoare și îmi pare rău pentru dumneavoastră că nu sunteți. (Aplauze din partea Grupul parlamentar al PSD.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Nu trebuie să vă grăbiți, pentru că în mod sigur unii colegi de-ai noștri sunt pentru ultima dată la acest microfon în legislatura aceasta. Deci, probabil că de aceea vor să-și arunce otrăvurile. Îl respect foarte mult pe domnul Puiu Hașotti, ne cunoaștem de mult și nu înțeleg de ce dânșii au făcut alianță la Tulcea, la Maramureș și, dacă nu mă înșel, și în alte județe cu niște antisemiți ca cei de la România Mare. Deci, atunci nu eram antisemiți, acuma suntem. (Râsete, aplauze din partea Grupului parlamentar al PD ")

Eu cred că trebuie să ne cântărim cuvintele și unii și alții, pentru că așa cum s-au pierdut la consiliile județene niște locuri, este posibil ca PRM-ul să încline balanța și la guvernare, domnule Puiu Hașotti, după 28 noiembrie și nu-i bine să riscați. Lăsați ușa deschisă!

Precizez că președintele partidului nu a fost antisemit, nu este, iar acea schimbare la față, evident că este în primul rând o schimbare de ton, de atitudine și de dinamică a procesului politic, adică un lucru pe care l-a făcut și distinsul Stolojan de la social-democrat la liberali și nu-l acuză nimeni. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

O să propun Biroului permanent ca mâine să facem o ședință în plen dedicată replicilor.

Vă rog frumos, este ora replicilor și să nu vă înfrâng inspirația.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Domnul vicepreședinte Hrebenciuc, la modul foarte serios, vă consider un om onorabil.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ultima replică.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Și pentru domnul Stanciu.

Domnule profesor, eu am vorbit de un președinte de partid, nu de un partid, dar chelul își pune mâna în cap.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:  

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, v-aș ruga să aveți un pic de răbdare pentru a vă prezenta o notă cu legile care sunt depuse la secretarul general al Camerei în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de sesizare a Curții Constituționale:

  • Legea pentru ratificarea Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției adoptată la New York la 31 octombrie 2003;
  • Legea pentru ratificarea celui de-al doilea Protocol adițional la Convenția europeană de asistență judiciară în materie penală, adoptat la Strasbourg la 8 noiembrie 2001;
  • Legea pentru ratificarea Protocolului de amendare a Convenției europene pentru reprimarea terorismului, adoptat la Strasbourg la 15 mai 2003;
  • Legea privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga, la 25 octombrie 1980, la care România a aderat prin Legea nr.100/1992;
  • Legea pentru ratificarea Scrisorii de înțelegere între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind acordarea unui Avans, în valoare de 2 milioane dolari SUA, pentru pregătirea Proiectului "Economia bazată pe cunoaștere", care urmează să fie finanțat printr-un împrumut în valoare de 80 milioane dolari SUA, semnată la București la 30 iunie 2004;
  • Legea privind înființarea, organizarea și funcționarea Poliției comunitare pentru ordine publică la nivelul unităților administrativ-teritoriale;
  • Legea pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului;
  • Legea pentru alegerea Președintelui României.
  • Cu aceasta vă mulțumesc pentru atenție, pentru efortul dumneavoastră și vă doresc o după-amiază fructuoasă în comisii, ca și pentru mâine tot în comisii, o zi întreagă fructuoasă. Ne vedem în plen joi.

Rectific, Biroul permanent și Comitetul ordinii de zi aprobase pentru joi activitate în comisii, ca și mâine. Vă doresc succes!

     

Ședința s-a încheiat la ora 16.22.

 
       

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 15 december 2019, 13:00
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro