Ștefan Baban
Ștefan Baban
Sittings of the Chamber of Deputies of September 7, 2004
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.113/15-09-2004

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
04-12-2019
27-11-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2004 > 07-09-2004 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 7, 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.3 Ștefan Baban - intervenție cu titlul "Canalul Bîstroe - rezultatul politicii românești";

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul Ștefan Baban, va urma domnul Kerekes Karoly.

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Intervenția mea se intitulează: "Canalul Bîstroe - rezultatul politicii românești".

Scandalul care a ținut paginile ziarelor în ultimele două luni, și anume, construirea de către Ucraina a unui canal navigabil care să-i permită ieșirea la Marea Neagră fără a tranzita apele teritoriale ale României, a reaprins și redeschis vechi dispute politice, fiecare dintre părți încercând să demonstreze, mai mult sau mai puțin convingător, că deține dreptatea supremă.

Construirea Canalului Bîstroe a avut ca premisă fundamentală, din punct de vedere al politici românești, nepăsarea și indolența autorităților de la București. Dezinteresul manifestat de guvernările din 1998 (când serviciile secrete au prezentat informări pertinente autorităților românești) și până în prezent au pus în pericol securitatea națională și au avut ca rezultat valorificarea acestor oportunități de către partea ucraineană.

Încă din acel an, autoritățile românești au fost informate că bunii noștri vecini ucraineni prezentau Brațul Chilia ca o posibilă cale de navigație care să le permită accesul navelor maritime în porturile lor de la Dunăre, fără a mai trece prin Canalul Sulina și porturile românești. Această soluție încălca flagrant prevederile Comisiei Dunării, dar Guvernul de la București de la acea dată avea probleme mult mai importante de rezolvat, cum ar fi împărțirea rezultatelor privatizărilor faimoase, împroprietărirea cu terenuri și case, obținerea de favoruri financiare pentru firmele deținute etc.

Conducerea Ucrainei nu s-a ferit niciodată să declare că dorește să amenajeze Brațul Chilia, reluând astfel un proiect mai vechi, de la începutul anilor 1990, care a fost abandonat din cauza lipsei de fonduri, urmând fie să amenajeze vechi porturi, fie să construiască unele noi, care să permită ancorarea navelor de mare tonaj. Este de neînțeles cum statul român a rămas impasibil la toate aceste informații, având în vedere că prin reducerea sau chiar prin anularea traficului maritim cu Ucraina pe sectorul românesc al Dunării, pierderile financiare ce urmau a fi înregistrate erau imense. Cum tot la fel de neînțeles rămâne atitudinea și politica României în acest domeniu, deși se știa că prin punerea în practică a acestui proiect Ucraina dobândea o poziție privilegiată în transportul fluvial din acea zonă, consolidându-și statutul de putere europeană și obligându-ne la anumite concesii politice și economice, care, în alte condiții, nu ar fi putut fi obținute.

Și în perioadele care au urmat până la punerea în aplicare practică a proiectului autoritățile românești au fost informate de studiile făcute în zona Dunării de către Ucraina, de interesul manifestat pentru amenajările digurilor de pe Canalul Sulina, de unele intenții și pretenții teritoriale ale acestei țări care era susținută din umbră de Rusia, față de care-și arătase devotamentul și susținerea deplină. Nici în aceste cazuri statul român nu a reacționat, deși, la un moment dat, au fost negocieri între cele două părți privind definitivarea Tratatului privind regimul frontierelor și delimitarea platoului continental.

Abia acum, când Canalul Bîstroe a fost construit și inaugurat, autoritățile românești au realizat că sunt puse în fața faptului împlinit, că tratatele bilaterale sunt semnate pentru a fi încălcate și că societatea civilă românească a avut dreptate când a atenționat asupra pierderilor pe care le-ar putea suferi țara noastră prin folosirea acestui canal. Dar sunt tardive atât acțiunile promovate de România pe plan internațional, cât și pe plan național, pentru că deja răul este făcut: transportul fluvial pe Dunăre al Ucrainei se desfășoară fără a tranzita țara noastră, asta însemnând pierderi importante; flora și fauna din Rezervația "Delta Dunării" sunt supuse unei morți lente, iar dacă ar fi să ne luăm după prognozele specialiștilor din domeniu, până în anul 2020, Delta Dunării s-ar putea să nu mai existe. Toate acestea, pentru că oficialii de la București, indiferent de culoarea politică, din indiferență sau poate prostie, nu au vrut sau nu au fost capabili să-i oprească pe ucraineni.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania saturday, 7 december 2019, 21:09
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro