Plen
Ședința Camerei Deputaților din 13 septembrie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.115/17-09-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-12-2019 (comună)
12-12-2019 (comună)
12-12-2019 (comună)
11-12-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 13-09-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 13 septembrie 2004

27. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru și membrilor Guvernului adresate de catre deputatii:  

   

Domnul Valer Dorneanu:

    ................................................
 

Începem partea a doua a ședinței de astăzi destinată răspunsurilor la interpelări. Rog membrii Biroului să se pregătească.

 
Ioan Sonea

Primul răspuns care va fi prezentat este cel oferit de domnul Mircea Alexandru domnului deputat Ioan Sonea cu privire la cazul cetățeanului Daroși denes din localitatea Sărata-Bistrița.

Poftiți, domnule ministru!

Numai puțin. Domnul Sonea este? Da.

Vă rog.

 

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

Urmare a interpelării dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților, prin care solicitați ministrului administrației și internelor să restituie unui cetățean din localitatea Sărata, județul Bistrița, pașaportul pentru a se deplasa în străinătate în vederea rezolvării unor probleme medicale, vă comunicăm următoarele.

Din situația expusă în interpelare rezultă că cetățeanul respectiv a fost depistat în Norvegia, la Oslo, că ar fi comis o infracțiune la Legea circulației, și, din acest motiv, autoritățile române, în baza comunicării autorităților norvegiene i-au retras pașaportul, restrângându-i astfel dreptul la liberă circulație.

Se mai menționează în interpelare, și se probează cu documente, faptul că are un handicap sever, necesitând deplasarea, împreună cu însoțitor, beneficiind astfel și de indemnizație, conform Hotărârii de Guvern nr.610/1990.

Situația, așa cum este ea prezentată în interpelare, prezintă aspecte contradictorii. Pe de o parte, cetățeanul prezintă un certificat de încadrare în Cod de handicap IV, necesitând însoțitor, iar pe de altă parte, este returnat din Norvegia, întrucât a fost depistat comițând o infracțiune la Legea circulației.

Precizăm că din verificările efectuate rezultă că a deținut până în prezent încă două pașapoarte și a mai fost returnat anterior din Germania, în anul 2000, și din Danemarca, în anul 2001, întrucât a fost depistat pe teritoriul statelor respective că practica cerșetoria.

Cetățeanul pentru care se intervine în interpelare face parte din categoria acelor cetățeni români care, beneficiind de dreptul la liberă circulație în statele europene ca urmare a eliminării vizelor de călătorie, se deplasează în diferite țări unde, comițând fapte antisociale, compromit demnitatea celorlalți conaționali și creează o atitudine defavorabilă românilor în general.

Ultima returnare a cetățeanului respectiv s-a produs la 5 august 2004, după ce a fost depistat cerșind, împreună cu alți membri ai familiei sale, la Oslo. Returnarea s-a făcut în baza Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Norvegiei privind readmisia propriilor cetățeni și a străinilor.

În conformitate cu prevederile art.14 alin.1 lit.e), din Ordonanța Guvernului nr.65/1997 privind regimul pașapoartelor, aprobată prin Legea nr.216/1998, Serviciul de evidență informatizată a persoanei al județului Bistrița-Năsăud i-a suspendat dreptul de folosire a pașaportului pe o perioadă de 3 ani.

Mai precizăm că din documentele medicale anexate la interpelare rezultă că suferă de o afecțiune oftalmologică, dar nu se specifică faptul că trebuie să fie operat într-o altă țară. Dimpotrivă, i se recomandă: "Evitarea eforturilor fizice mari", ceea ce este exclus în cazul efectuării deplasărilor frecvente în țările nordice ca Danemarca, Norvegia sau Nordul Germaniei. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Sonea, aveți vreun comentariu? Mulțumesc.

Pentru domnul Miclea, v-aș ruga, domnule ministru, să răspundeți întrebării cu privire la măsurile legale împotriva profanatorilor Cimitirului evreiesc din comuna Cămărașu, județul Cluj. V-aș ruga să încercați să fiți mai succint, referindu-vă nu numai la numere de înregistrare, ci foarte exact, la răspuns.

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

La data de 19 august 2004, postul de poliție Cămărașu a fost sesizat cu privire la faptul că pe gardul Cimitirului evreiesc din localitate au fost inscripționate cu spray tip grafitti mai multe cuvinte cu caracter fascist. Imediat, la fața locului s-a deplasat echipa de cercetare constituită la nivelul Inspectoratului Județean de Poliție al județului Cluj, care a constatat că pe plăcile de beton ale gardului, pe latura de nord au fost într-adevăr înscrise cuvinte cu caracter fascist.

Cercetările au fost extinse și în interiorul cimitirului, sub aspectul comiterii unor eventuale profanări de morminte, rezultând că asemenea fapte nu s-au produs. Precizăm că cercetările în acest caz se efectuează sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art.4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist și xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii.

Potrivit dispozițiilor art.7 din ordonanță, în cazul faptelor de natură penală incriminate prin acest act normativ, urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de procuror. Colectivul constituit în cauză, în dosarul respectiv, a procedat de îndată la efectuarea de investigații complexe, audiind un mare număr de persoane, în vederea obținerii de date care să conducă la identificarea autorilor și tragerea acestora la răspundere penală.

Din acest colectiv fac parte mai mulți polițiști, sub coordonarea unui ofițer. S-a realizat, totodată, un intens schimb de informații cu alte instituții cu atribuții pe această linie, în mod deosebit cu Serviciul Român de Informații, secția județeană Cluj.

Față de cele menționate, apreciem ca fiind nefondate susținerile potrivit cărora persoane din cadrul Inspectoratului de Poliție al județului Cluj ar fi intenționat mușamalizarea acestui caz. Precizăm că el se află sub supravegherea procurorului.

Totodată, având în vedere că verificările menite să conducă la identificarea autorului nu au fost abandonate, organele de poliție desfășurând ample acțiuni în acest sens, considerăm că nu suntem - prin atitudinea manifestată în soluționarea cazului - în situația de a cere cuiva scuze publice, așa cum se solicită în interpelare.

Vă mai precizăm că afirmațiile referitoare la atitudinea poliției pentru identificarea persoanelor care au comis așa-numitul "jaf al secolului", la care se face trimitere în interpelare, sunt afirmații neîntemeiate. În cazul respectiv, implicarea poliției nu a fost una excesivă, ci au fost întreprinse măsurile necesare pentru prinderea persoanelor care au furat suma de aproape 100 miliarde lei, care reprezintă un prejudiciu imens. Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
Adrian Moisoiu

Pentru domnul deputat Adrian Moisoiu răspunde domnul Gavril Baican, din partea Ministerului Economiei și Comerțului, cu privire la finalizarea lucrărilor din amenajarea hidroenergetică Răstolița, Mureș.

Vă rog, domnule ministru, tot așa succint.

 

Domnul Gavril Baican (secretar de stat, Ministerul Economiei și Comerțului):

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind terminarea lucrărilor la amenajarea hidroenergetică Răstolița, județul Mureș, vă comunicăm următoarele.

În conformitate cu strategia de dezvoltare a Societății Hidroelectrica în perioada 2004 - 2025, aprobată de către Ministerul Economiei și Comerțului, obiectivul de investiție "amenajarea hidroenergetică Răstolița" este cuprins la categoria obiectivelor hidroenergetice propuse pentru privatizare, finalizarea lucrărilor de investiții și punerea în funcțiune a centralei hidroelectrice fiind programată pentru trim.IV.2008.

Pentru punerea în funcțiune a centralei hidroenergetice Răstolița este necesară asigurarea unui volum de investiții de circa 85 milioane euro. Menționăm că în anul 2004 pentru acest obiectiv de investiții este alocată suma de 225 miliarde lei, alcătuită din venituri cu destinație specială de la bugetul de stat - 40 miliarde lei, venituri din surse proprii hidroelectrica - 185 miliarde lei.

Sperând că informațiile furnizate aduc lămuriri necesare referitoare la problemele ridicate de dumneavoastră, vă asigurăm, domnule deputat, de disponibilitatea Ministerului Economiei și Comerțului de a vă comunica în termen orice alt răspuns ce va fi solicitat de dumneavoastră.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Moisoiu dorește să comenteze acest răspuns.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Eu în interpelarea mea v-am pus întrebarea cu o anumită logică, și anume întrebarea era așa: "nu considerați că de fapt această lucrare reprezintă o gaură neagră?" Aici este partea proastă, pentru că de fapt în fiecare an s-au plătit sume de sute de milioane de lei, pentru ca aceasta să rămână într-o potențială executare sau finisare a lucrării.

În același timp, lucrarea a început și nu s-a făcut numai de voie, de plăcerea cuiva, ci dintr-o necesitate, și iată că trece timpul, ne găsim deja în al patrulea an de când actualul partid de guvernământ, P.S.D.-ul, este la putere și încă nu s-a făcut nici un pas înainte pentru ca această lucrare să poată să fie terminată.

Deci înseamnă, în felul acesta, o blocare a fondurilor statului acolo; în același timp, faptul că cetățenii nu beneficiază de ceea ce ar fi trebuit să beneficieze prin faptul că se crea acumularea, prin faptul că se realiza hidrocentrala, deci posibilitatea obținerii în plus de energie electrică, și, în același timp, de regularizare a Mureșului, respectiv a problemelor legate de apă.

În acest sens, v-aș ruga, dacă se poate, să-mi dați explicațiile cuvenite. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, vă rog.

 
 

Domnul Gavril Baican:

Sigur că într-un fel aveți dreptate. Sunt foarte multe obiective, în special baraje și hidrocentrale începute chiar înainte de '89, care n-au putut fi finalizate. Pentru finalizarea tuturor acestor obiective este nevoie de câteva miliarde de dolari sau de euro.

Sigur, s-a făcut o ordine de prioritate a acestor obiective, în funcție de eficiența lor economică, și aceasta este situația pentru obiectivul pe care dumneavoastră l-ați arătat. Aceste obiective au fost scoase pe o listă pentru privatizare. Din păcate, nu au fost interese pentru aceste obiective, pentru că ele solicită investiții foarte mari, iar recuperarea investițiilor înseamnă zeci și zeci de ani.

Ceea ce pot să vă spun este că este în atenția noastră ca acest obiectiv să fie finalizat și există totuși un termen rezonabil - 2008 - înseamnă încă 3 ani de zile, timp în care acest obiectiv va fi finalizat, sperăm. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule ministru.

 
Ștefan Baban

Pentru domnul deputat Ștefan Baban care întreabă: "Turismul românesc încotro?", îi va oferi un răspuns domnul Marius Sorin Bota.

V-aș ruga, însă, domnule ministru, să nu prezentați un program întreg, ci doar să-l sintetizați, pentru că, așa cum v-a pus domnul deputat întrebarea, ar trebui să prezentați un întreg raport, un program amplu, de zeci de pagini.

 

Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului):

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Am să încerc să fac un rezumat.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, vorbiți la microfon, și faceți un rezumat al răspunsului pe care vă propun să-l oferiți și în scris domnului deputat.

 
 

Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota:

Sigur că da.

Obiectivul strategic general de dezvoltare a turismului pentru anul 2004 și în perspectivă îl reprezintă crearea unui produs turistic național competitiv, la nivelul valorii resurselor turistice de care dispune România și care să impună acest domeniu ca activitate economică prioritară în cadrul sistemului economic național.

Programele bugetare pentru dezvoltarea și promovarea turismului în anul 2004, principalele obiective ale acestora sunt date de programul de promovare, care conține o creștere cu 10% a veniturilor din turism, și programul de dezvoltare, care să conducă la creșterea calității serviciilor turistice și asigurarea siguranței turiștilor.

Bugetul M.T.C.T. a fost suplimentat la începutul acestei luni cu încă 60 miliarde lei, pentru promovarea turismului pe piețe externe și interne.

Strategia de promovare care este susținută de program, fonduri totale de circa 190 miliarde lei, are ca obiective principale următoarele: consolidarea imaginii României ca destinație turistică; promovarea programelor turistice de interes pentru tur-operatori, în funcție de specificul fiecărei destinații; intrarea pe noi piețe - de exemplu, China; susținerea turismului intern.

Realizarea programului de dezvoltare s-a materializat astfel prin creșterea calității serviciilor în turism și prin asigurarea siguranței turiștilor în turismul montan, printr-un program derulat și intitulat "Salvamont".

În ce privește stimulentele pentru turism, ele sunt de tip legislativ, în sensul realizării cadrului general legal de dezvoltare, autorizare și control al activității turistice, și de co-finanțare a proiectelor de investiții în turism, în stațiunile turistice de interes național și local, și, de asemenea, de sprijinire, prin programele Phare 2005-2007, a 30% din aceste fonduri pentru proiectele de infrastructură regională pentru dezvoltarea turismului.

Din aceste fonduri, consiliile județene și locale riverane fluviului Dunărea, prioritar Delta Dunării, și de pe litoral pot dezvolta o rețea de porturi turistice și crea infrastructura necesară dezvoltării turismului de croazieră.

M.T.C.T. a vizat, de asemenea, circa 250 proiecte de turism rural. Ponderea în produsul intern brut în ultimii trei ani a fost: în 2001 - 2,5; în 2002 - 3,2; în 2003 - 3,5; și estimăm aproximativ 4 în 2004.

Finalizarea procesului de privatizare în anul 2003 a permis aplicarea unei politici în domeniul turismului cu accent pe susținerea procesului investițional pentru modernizarea structurii turistice de primire. Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
Adrian Moisoiu

Domnul deputat Adrian Moisoiu pune o întrebare cu privire la finalizarea lucrărilor la pasajul CFR de legătură Petriș-Petelea.

Domnule Marius Sorin Bota, tot dumneavoastră răspundeți, da?

 

Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota:

Da, da.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

 
 

Domnul Marius Sorin Bota:

În programul Ministerului Transportului, Construcțiilor și Turismului pe anul 2004, cu finanțare de la bugetul de stat, este prevăzut obiectivul de investiție "eliminare pasaje de nivel pe DN 15, km.96-101, la Periș-Petelea, varianta drum."

Documentația tehnico-economică prevede execuția unei variante de drum în lungime de 5,49 km, care elimină intersecțiile la nivel cu cale ferată.

Ca urmare a faptului că finanțarea lucrărilor nu a fost asigurată conform graficului de execuție, anexa la contractul încheiat în 1999, termenul de finalizare a lucrărilor a fost decalat pentru anul 2005. Se vor face demersurile necesare pentru suplimentarea cu circa 12 miliarde lei, a programului aprobat prin Ordonanța Guvernului nr.48/2004 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2004, în vederea dării în circulație a acestui sector de drum în anul 2004. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Moisoiu.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule secretar de stat,

Întrebarea este în felul următor: deci prin proiectul bugetului de stat pentru anul 2005 va fi finalizat acest tronson? Pentru că, de fapt, ceea ce a rămas acolo de făcut, și nu știu dacă cunoașteți, eu fiind mureșean, normal că cunosc, efectiv sunt doar câțiva metri liniari de șosea, la un capăt și la celălalt al acestei șosele. Și știți foarte bine că de fapt din acest motiv circulația este veșnic blocată, șirurile de mașini plus pierderile care se aduc ca atare.

 
   

Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota:

Este prevăzut.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Deci este prevăzut. Mulțumesc frumos.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
Ștefan Baban

Pentru domnul deputat Ștefan Baban un răspuns al domnului Gavril Baican cu privire la "ștergerea de datorii, promisiune electorală sau eficiență economică?"

 

Domnul Gavril Baican:

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind "ștergerea de datorii, promisiuni electorală sau eficiență economică?", vă comunicăm următoarele.

Ministerul Economiei și Comerțului are în programul său economic, derivat din cel național, preocupări coerente pentru eficientizarea economică a agenților economici aflați sub autoritatea sau în coordonarea sa.

Ramura minieră face parte din capitolul "activităților industriale" al domeniului "resurselor minerale energetice și neenergetice." Componenta energetică reprezentată de agenții economici care desfășoară activitate în domeniul extracției cărbunelui este cea mai importantă în capitolul economic național, ea participând anual cu un potențial de 35 până la 40% la resursa primară necesară sistemului energetic național.

Capitolul cărbune parte componentă al cap.14 "energie" din procesul de aderare la Uniunea Europeană este deja aliniat la Regulamentul Comisiei Europene nr.1407/2002 privind ajutorul de stat din industria carboniferă, prin Ordinul nr.192 al Consiliului Concurenței, publicat în Monitorul Oficial al României nr.736/16.08.2004.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.37/2004, publicată în Monitorul Oficial nr.481/2004, privind măsuri de diminuare a arieratelor din economie, cuprinde procedurile care impun aplicarea imediată a măsurilor de restructurare în vederea redresării economice și financiare, de trecere ulterioară la primii pași ai privatizării agenților economici din domeniul minier.

În art.3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.37/2004 sunt stipulate capitolele financiare cu titlul de amânare în vederea scutirii la plăți, cum sunt următoarele: impozitele, taxele, contribuțiile și alte venituri la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și bugetul asigurărilor pentru șomaj.

Urmare a procesului de restructurare declanșat în anul 1997, au părăsit sectorul un număr de circa 84.000 de persoane, ceea ce a condus la necesitatea opririi activității în 162 de unități miniere.

Procesul a continuat în anii 1998-2003- și de fapt continuă și în prezent -, perioadă în care au mai fost disponibilizate peste 30.000 de persoane, fiind oprită activitatea la alte 71 de mine.

Oprirea acestor unități care, la data respectivă, înregistrau obligații restante la impozitele pe salarii, taxe, contribuții și alte venituri la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate, bugetul asigurărilor pentru șomaj, a condus, implicit, la acumularea acestora la nivelul companiilor cărora le aparțineau, respectiv în sarcina unităților rămase să-și continue activitatea.

Urmare a promovării strategiei industriei miniere pe perioada 2004-2010, în anul 2004, companiile miniere, cu sprijinul Ministerului Economiei și Comerțului, au elaborat și implementat un program de restructurare care a asigurat achitarea de către companii a tuturor obligațiilor reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri la bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul asigurărilor de șomaj, fapt ce a făcut posibilă aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr.37/2004 și a Ordinului comun al Ministerului Economiei și Comerțului nr.550/2004 și al Ministerului Finanțelor Publice nr.229/2004, publicate în Monitorul Oficial nr.785/2004 care, în fapt, detaliază problemele ridicate în interpelarea dumneavoastră.

Ca atare, așa cum rezultă din cele prezentate anterior, specificăm că datoriile unităților din sectorul minier care fac obiectul scutirii prin aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.37/2004 nu aparțin perioadei de 6 luni a anului 2004, ce reprezintă datoriile agenților economici din activitatea minieră din subordinea Ministerului Economiei și Comerțului acumulate înainte de decembrie 2004, inclusiv a majorărilor și penalităților calculate pentru acestea.

Cuantumul sumelor a fost stabilit prin certificate de obligații fiscale eliberate de organele fiscale teritoriale competente.

Ramura minieră își desfășoară activitatea în baza strategiei industriei miniere pentru perioada 2004-2010, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.615 din 21.IV.2004, publicată în Monitorul Oficial nr.411 din 07.05.2004. Toți pașii restructurării cuprinși în strategie sunt urmăriți și monitorizați de autorități profesionale și de decizie.

În ceea ce privește Compania Națională a Lignitului "Oltenia" S.A., începând din 1997, ea nu a mai beneficiat de subvenții. Este singura unitate din domeniul resurselor primare energetice, care are cheltuieli de sub 1.000 lei/1.000 și are cea mai mare valoare adăugată brută (pozitivă) din sector, precum și cea mai mare cifră de afaceri.

În prezent, o mare parte a activității miniere de exploatare a cărbunelui de la Compania Națională a Lignitului "Oltenia" S.A., care produce resursa primară energetică - lignitul -, s-a alăturat din punct de vedere structural și organizatoric la trei centrale, creând cele trei complexe energetice: S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A., S.C. Complexul Energetic Turceni S.A. și S.C. Complexul Energetic Craiova S.A.

Datoriile fostei companii C.N.L. "Oltenia" S.A., așa cum sunt definite în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.37/2004, s-au acumulat în principal ca urmare a neîncasării de la principalul său beneficiar S.C. TERMOELECTRICA S.A., care, la rândul ei, a avut marii săi datornici - ramuri industriale energointensive.

Noile structuri - complexele energetice - create, de tipul integrat minerit și energie electrică, își vor îmbunătăți în mod sigur parametrii de eficiență, implicit cel al încasărilor de la consumatorii actuali și de la cei datornici.

Sperând că informațiile furnizate aduc lămuririle necesare referitoare la problemele ridicate de dumneavoastră, vă asigurăm, domnule deputat, de disponibilitatea Ministerului Economiei și Comerțului de a vă comunica în termen orice alt răspuns solicitat de dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Vă rog să-i remiteți acest răspuns și în scris.

Doriți să faceți un comentariu, domnule deputat?

Vă rog; un minut - nu de la mine, ci după regulament.

 
 

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc frumos.

Eu, în general, sunt mulțumit, deși nu am primit un răspuns clar de ce, totuși, avem un număr de unități care sunt mereu abonate la rostogolirea datoriilor. Din cauza aceasta nu avem bani pentru învățământ. Știți foarte bine că anul școlar este pe muchie de cuțit, dacă începe sau nu începe, tocmai din cauză că anul școlar nu poate să înceapă datorită salariilor care sunt la ora aceasta în învățământul preuniversitar. Nu mai spun de banii necesari pentru sănătate și așa mai departe.

Este, vorba unui prieten care este privat și care spune: "domnule, eu mi-am plătit toate datoriile. De ce nu toată lumea își plătește datoriile vis-a-vis de stat?"

Mă așteptam la niște răspunsuri mai concrete din partea domnului ministru. Oricum, eu îi mulțumesc și-i promit că voi reveni.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

O scurtă observație a domnului ministru cu privire la comentariile dumneavoastră, domnule Baban.

 
 

Domnul Gavril Baican:

Aș vrea să completez următoarele: sigur, subvențiile din sectorul minier din anii '90 se ridicau - în jur - la un miliard de dolari pe an. Aceste subvenții au fost reduse. Există o strategie care este aprobată de Guvernul României, este urmărită, care prevede ca, până în 2007, la 1 decembrie, unitățile miniere, fie sunt eficiente, fie vor fi închise. În acest sens, există programe anuale. Anul acesta, personalul din sectorul respectiv a fost redus cu 8 mii de persoane. Deci, din aproape 200 de mii de persoane, în sector au mai rămas 50 de mii de salariați. Anual, bugetul este corectat cu o reducere a subvențiilor cu 25% la toate capitolele, în așa fel încât, după 2007, sectorul va trebui să lucreze pe baze de eficiență economică. Nu se putea, dintr-odată, restructura un sector atât de complex, și de dimensiunile industriei miniere, în care au lucrat sute de mii pe orizontală, pentru că procesele și complexitatea socială erau foarte, foarte mari.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
Costache Mircea

În continuare, doamna Rodica Constantinovici, secretar de stat în Ministerul Justiției, va răspunde domnului deputat Mircea Costache la două întrebări, cu privire la plângerea doamnei Corneanu Ioana, din Buzău, și a domnului Sârbu Romulus, tot din Buzău.

Aveți cuvântul, doamnă ministru.

 

Doamna Rodica Constantinovici (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

La interpelarea dumneavoastră adresată ministrului justiției, referitoare la prezentarea unui caz de imixtiune politică în administrarea actului de justiție, din investigațiile noastre, vă comunicăm următoarele.

Petiționara Corneanu Ioana, al cărui memoriu ni l-ați transmis spre verificare, a purtat mai multe litigii, pornind de la un înscris sub semnătură privată, prin care era consacrată o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare a unui imobil casă de locuit și a unei suprafețe de teren de 1.000 m.p. Acestea au fost soluționate prin hotărâri irevocabile. Într-unul dintre litigii, acțiunea i-a fost respinsă; celălalt se află în prezent în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării recursului.

Așadar, una dintre cauze este soluționată în mod irevocabil, și acțiunea domniei sale a fost respinsă, iar cealaltă se află în curs de soluționare.

Referitor la solicitarea de a uza de prerogativele legale pentru a se face dreptate petentei, domnul ministru al justiției reiterează faptul că activitatea de judecată este atributul exclusiv al instanțelor judecătorești, magistrații sunt independenți și se supun doar legii.

Prin urmare, domnia sa nu are nici o competență legală de a interveni în activitatea instanțelor judecătorești și nici nu poate pune în discuție legalitatea și temeinicia hotărârilor pronunțate de acestea. Doar prin exercitarea căilor ordinare și extraordinare de atac, uzitate de petiționara la care faceți trimitere, pentru motivele și în termenele prevăzute strict și limitativ de lege, se poate ajunge la reformarea unei hotărâri judecătorești.

Dacă petenta avea cunoștință de aspecte extrajudiciare privind calitatea părților, sau alte împrejurări care ar fi putut influența în mod negativ cursul judecării cauzei, aceasta avea posibilitatea să invoce dispozițiile art.37 din Codul de procedură civilă și să solicite strămutarea judecării cauzelor pentru motive de bănuială legitimă care, potrivit textului menționat, se pot invoca ori de câte ori se poate presupune că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor pricinii, calității părților, ori vrăjmășiilor locale; or, petenta nu a procedat în acest mod.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Următoarea întrebare se referă la cazul Sârbu Romulus.

 
 

Doamna Rodica Constantinovici:

Da. Prin interpelarea înregistrată cu nr.1555, ne-ați semnalat un caz flagrant, în care proprietarii de drept sunt aruncați din propria casă, în urma unor sentințe ilogice și abuzive.

Din verificările noastre, a rezultat că petiționarul Sârbu Romulus, de asemenea a purtat mai multe litigii soluționate prin hotărâri irevocabile, prin care acțiunea i-a fost respinsă.

Vă învederăm același lucru: că activitatea de judecată este atributul exclusiv al instanțelor judecătorești, iar ministrul justiției nu poate pune în discuție legalitatea și temeinicia hotărârilor pronunțate.

De asemenea, în materie civilă, ministrul justiției nu are abilitatea de a promova nici o cale extraordinară de atac.

De altfel, vă învederăm că petentul Sârbu Romulus nici măcar nu a uzat de toate căile de atac pe care i le pune la dispoziție legea, una dintre hotărâri rămânând definitivă la data de 9 iulie 2004 prin nerecurare. Prin urmare, nerecurarea acestei hotărâri, implicit, presupune că acesta a acceptat tacit autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr.352 din 2004, prin care pierduse.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, înainte de a vă da cuvântul ca să comentați aceste răspunsuri, ca să nu mă obligați să vă întrerup, aș vrea să țineți seama de unul dintre principalele principii ale statului de drept - separația puterilor -, în numele căruia, noi nu putem - noi, Parlamentul, - să comentăm hotărâri judecătorești sau să ne referim la modul în care se desfășoară o judecată în curs. Deci, v-aș ruga să țineți cont de acest principiu, ca să nu mă obligați să vă întrerup.

 
 

Domnul Costache Mircea:

Am înțeles, domnule președinte, și vă mulțumesc pentru lecția de dirigenție pe care mi-o țineți. Dar dumneavoastră știți foarte bine că la birourile noastre parlamentare, pentru cei care vor să funcționeze realmente cu ușa deschisă pentru cetățeni, noi primim tot felul de situații și de sesizări, pe care nu avem calitatea și n-avem de ce să le respingem, întrucât aceasta este rațiunea de a fi a unui birou parlamentar: să încerce, pe toate căile legale, să soluționeze problemele cu care cetățenii se adresează. O parte dintre probleme vă sunt mai agreabile dumneavoastră, altele le sunt altora mai puțin agreabile, dar datoria noastră este de a face tot ceea ce putem pentru a răspunde la solicitările cetățenilor care ne-au trimis aici.

Despre remarcile doamnei ministru secretar de stat, în legătură cu calitatea de independenți a magistraților, este foarte bine, este normal, în toată lumea este așa, numai să nu fie independenți de adevăr, pentru că - trebuie să recunoașteți și dumneavoastră - foarte multe situații demonstrează că justiția noastră nu funcționează la parametrii normali. Și, atâta vreme cât ajung oamenii la birourile parlamentare și noi ajungem să interpelăm miniștrii cu situații în care oamenii nu-și găsesc dreptatea în justiție la instanțele normale, atunci cineva ar trebui să se sesizeze, să-și ducă la îndeplinire mandatul în cadrul ministerului, de a reforma justiția, să răspundă într-o mai bună măsură cerințelor cetățenilor, ca să nu se mai ajungă cu dosarele și cu problemele lor la tribuna Parlamentului României.

În legătură cu situația mai mult comentată, în care doi cetățeni cumpără de la aceeași persoană, ar trebui să se vadă că nu are nici o vină doamna Corneanu că a cumpărat înaintea domnului deputat Anton Marin același imobil și aceeași suprafață de teren și, acolo unde probele sunt indubitabile, chiar dacă ministerul nu este pus să rezolve cazuri concrete, să-și adapteze politicile, să-și folosească atributele legale pentru a optimiza tot cadrul legal și întreaga funcționare a justiției din România.

La fel și în cazul al doilea, al domnului Sârbu, de la Măgura, care este alungat din propria-i casă, moștenire de la părinți. Cu toate actele legale în mână, nu-și găsește omul dreptatea la nici o instanță! Și-i mai reproșăm că n-a știut să uzeze de toate instanțele legale, adică de Curtea de la Strasbourg, undeva, pe planeta..., dacă mai este vreo instanță ... Haideți să facă fiecare ceva de la nivelul lui și să nu le mai pasăm, pentru că, de fiecare dată, mi se spune că ăsta nu este atributul nostru, asta nu-i treaba ministerului nostru ...

Până una, alta, avem a da socoteală, și noi și dumneavoastră - și nu altora, decât cetățenilor României.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, nu vreau să fiu dirigintele dumneavoastră, dar, oricum, apropo de dat socoteală, din câte știu eu, în nici un stat de drept justiția nu este obligată să facă rapoarte la Parlament și nici nu există un stat de drept în care Parlamentul să ceară socoteală, cum spuneți dumneavoastră, unei instanțe judecătorești, despre felul cum a dat o soluție sau cum administrează justiția.

 
   

Domnul Ștefan Baban (din sală):

Deci, este bine așa, domnule președinte!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să faceți distincție, stimați colegi, între un comentariu politic, pe care-l puteți face în biroul dumneavoastră parlamentar sau la tribuna partidelor dumneavoastră, oricum, și o interpelare care se face în cadrul Constituției și al regulamentului. Și atât Constituția, cât și regulamentul, respectă principiul separației puterilor. Ce ar fi dacă judecătorii, la rândul lor, s-ar apuca să comenteze și să nege o lege pe care noi o adoptăm?

Vă rog, doamnă ministru, dacă mai vreți să faceți o precizare la comentariul domnului deputat.

 
 

Doamna Rodica Constantinovici:

Apreciem disponibilitatea dumneavoastră de a primi sesizările cetățenilor. Sigur că preluați, ca atare, și calificativele și suferințele lor în sala de judecată, calificativele pe care ei le adresează unei hotărâri judecătorești pe care o percep ca nedreaptă. Un singur lucru aș vrea să precizez: sigur că, din acest punct de vedere, s-ar putea să-mi depășesc oarecum mandatul, că doamna Corneanu a încheiat un înscris sub semnătură privată care nu era de natură să transfere dreptul de proprietare, năștea în sarcina părților numai o obligație de a face, deci de a încheia actul în forma autentică într-un viitor, bunul rămânând în patrimoniul promitentului vânzător, iar cealaltă persoană a cumpărat cu act autentic, operațiune care a fost de natură să transfere dreptul de proprietate către acesta.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Să nu intrăm în fondul unor litigii, doamnă ministru.

 
 

Doamna Rodica Constantinovici:

Răspunsul scris este ceva mai detaliat.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să-i remiteți și răspunsurile scrise.

 
 

Dacă domnul Merce este prezent? Nu.

Vă rog să-i transmiteți domnului Merce răspunsul scris, doamnă ministru.

Cu aceasta, vă rog să-mi permiteți să declar închisă ședința de astăzi.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 18,50.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 13 decembrie 2019, 7:08
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro