Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of September 14, 2004
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.117/23-09-2004

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-12-2019
04-12-2019
27-11-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2004 > 14-09-2004 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 14, 2004

  Intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,20.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistați de domnii Tudor Mohora și Nicolae Leonăchescu, secretari.

     

Domnul Corneliu Ciontu:

O zi bună la toată lumea!

Începem ședința noastră dedicată intervențiilor deputaților.

 
  Makkai Grigore - declarație politică intitulată Inundațiile, un semn al gravelor dezechilibre de mediu;

Îi dau cuvântul domnului Makkai.

     

Domnul Makkai Grigore:

Bună dimineața și dumneavoastră.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața!

 
   

Domnul Makkai Grigore:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Inundațiile, un semn al gravelor dezechilibre de mediu".

România se confruntă cu o serie de grave probleme de mediu. Amintesc aici doar de preconizata exploatare a aurului de la Roșia Montană și de devierea unei cantități însemnate de ape dătătoare de viață lumii acvifere din Delta Dunării, prin Canalul Chilia-Bîstroe.

Aceste cazuri pot fi considerate însă mai mult cu caracter zonal, față de o altă categorie de fenomene, generate tot din cauza implicării omului în mersul fenomenelor naturii. Asistăm de câțiva ani încoace, cu tendință de amplificare în ultimii 3-4 ani, la apariția, în cele mai neobișnuite circumstanțe, a unor fenomene hidrometeorologice periculoase.

Dacă pe meleagurile noastre apariția inundațiilor era un fenomen cunoscut și acceptat în perioada topirilor de zăpadă, în anii din urmă, ele au devenit amenințarea cea mai periculoasă pentru populație, în oricare din anotimpurile anului. Trecerea unui front meteorologic, care, cu ani în urmă, genera doar un disconfort trecător, astăzi, în doar câteva ceasuri, generează unde de viituri care doboară recorduri milenare. De fiecare dată se produc pagube de sute de mii sau de miliarde de lei și se înregistrează, de regulă, și victime din rândul populației.

Fenomenul este cu atât mai grav cu cât este aproape incontrolabil, apare în cele mai neașteptate locuri și momente. Durerea celor dispăruți și pierderea bunurilor agonisite într-o viață de om, de regulă, sunt resimțite doar de cei afectați.

În condițiile schimbării globale a climei terestre, aceste fenomene cu siguranță vor deveni mai frecvente. Situația se agravează, în plus, prin faptul că la noi în țară refacerea mediului natural puternic dezechilibrat întârzie neacceptat de mult. În loc de începerea reconstrucții ecosistemelor naturale se continuă, încă, defrișarea fără control a pădurilor, colmatarea și dispariția albiilor de scurgere a apelor pluviale, din lipsă de fonduri, se întrețin din ce în ce mai greu lucrările de apărare împotriva inundațiilor. Cu alte cuvinte, vremea pentru elaborarea și implementarea unei strategii de reconstrucție a mediului înconjurător, bazată pe principiul dezvoltării durabile, a sosit de mult.

Acest amplu proces se poate urni din loc numai printr-un efort comun al tuturor instituțiilor interesate. În opinia mea, și Parlamentului României îi revine un rol esențial, în primul rând, prin elaborarea cadrului legislativ necesar operațiunii. Din acest punct de vedere, consider că instituția noastră este pe un drum bun și și-a făcut datoria.

Însă, dincolo de activitatea legislativă, în opinia mea, tot Parlamentului i-ar reveni și activitatea de monitorizare, de supervizare a întregului proces. Consider deci că în Parlamentul României ar trebui în sfârșit înființată Comisia permanentă pentru problemele de mediu. Menționez că în acest sens, în perioada legislaturii prezente, am depus la Biroul permanent, în două rânduri, materialele necesare, însoțite de un număr de peste 50 de semnături de susținere, însă, până la această dată nu am primit nici un răspuns oficial.

Mă adresez din nou președintelui Camerei Deputaților, Biroului permanent, să manifeste în sfârșit voință în problema ridicată, căci, din păcate, natura nu așteaptă. Ea se conformează legilor stricte și logice din natură, și nu comportamentului partidelor, dictat de conjunctura politică. Gândiți-vă și la aceste aspecte, când, pe ecranele televizoarelor vedem durerea profundă a oamenilor, care așteaptă un ajutor din partea noastră. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc. Subscriu și eu la această temă și, ca membru al Biroului, voi susține, de fapt, am susținut și altă dată, acest demers.

 
   

Domnul Grigore Makkai:

Vă mulțumesc. Știu că dumneavoastră sunteți unul din cei care militați pentru acest aspect. Am discutat, de fapt, și împreună, în mai multe cazuri. Și sper că măcar cu viitoarea legislatură, în această legislatură, deja, este târziu, dar începând din ianuarie, din februarie poate se va înființa și această comisiei. Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Adrian Moisoiu - intervenție intitulată Poporul român nu este un popor de asistați sociali;

Îi dau cuvântul domnului Adrian Moisoiu. Domnul Petre Posea a depus la secretariat declarația.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea de astăzi este intitulată "Poporul român nu este un popor de asistați sociali".

"Scopul reformei este ca oamenii să trăiască mai bine. Criteriile principale de apreciere a competenței Guvernului rămân rezultatele economice și sociale. Acestea pot contribui la sporirea sau, în situația de azi, la pierderea de către Executiv a autorității", spunea Adrian Năstase, în mai 1999.

Oare premierul își mai menține această părere și astăzi, când învățământul este sub presiune, și la această oră încă nu se știe dacă anul școlar va începe sau nu la data stabilită?; când, în urmă cu o săptămână, membrii Federației sindicale "Sanitas" au pichetat Ministerul Sănătății, pentru a-și exprima nemulțumirea față de nivelul scăzut al salariilor, de neacordarea tichetelor de masă și a facilităților pentru sănătate?; când funcționarii din administrația locală au declanșat conflictul de muncă ce precede grevă generală, anunțându-și calendarul acțiunilor de protest?

La Târgu - Mureș, acțiunile de protest ale acestora, de pichetare a prefecturii, au debutat în dimineața zilei de vineri, 10 septembrie, când circa 200 de funcționari mureșeni din primăria Tîrgu - Mureș și Consiliul Județean Mureș, s-au adunat în jurul orei 9,00 în fața Palatului Administrativ, în care își desfășoară activitatea Prefectura și consiliul județean. În liniște și cu pancarte în mâini, ei și-au prezentat revendicările: finalizarea Proiectului de Lege privind salarizarea funcționarilor publici, proiect care ar trebui să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2005; revizuirea prevederilor legale privind modul de promovare în grade profesionale pe principiul competenței, și nu în limita posturilor vacante, cât și a modului în care se realizează perfecționarea profesională; corelarea sistemului de salarizare al personalului contractual cu cel al funcționarilor publici; încheierea și semnarea contractului colectiv-cadru pentru administrația publică locală și eliminarea din legislație a prevederilor care restricționează unele drepturi ale omului, între care cel la asociere sindicală și dreptul la negociere, garantate de Constituția României și de tratatele internaționale care le reglementează; stabilirea unui sistem corect de atribuire a biletelor pentru odihnă și tratament salariaților din administrația publică locală; acordarea tichetelor de masă, a primelor de vacanță și a altor drepturi prevăzute de Statutul funcționarilor publici, precum și de actele normative în vigoare, dar suspendate în prezent.

Subliniez că până s-a ajuns la această formă de protest, au avut loc trei runde de convorbiri cu reprezentanții instituțiilor care au competență în rezolvarea acestora și s-a trimis o scrisoare deschisă în atenția primului - ministru al României, la care însă nu au primit răspuns.

În cazul în care această formă de protest nu-și va atinge ținta, în 21 septembrie vor picheta Guvernul, după care, în 28 septembrie vor declanșa o grevă de avertisment, care va precede greva generală ce se va declanșa începând cu 5 octombrie.

Oare ce se vrea? Ca atunci când contribuabilul corect se prezintă la ghișeu pentru a-și solicita un drept sau a-și plăti o taxă, pe geamul acestuia să scrie "grevă generală"? Când Guvernul se va hotărî să înainteze Parlamentului o lege a salarizării bugetarilor, în care grilele de salarizare ale diverselor categorii de bugetari să fie poziționate în mod corect, în funcție de importanța socială a muncii, numai atunci se vor putea stinge multele, dar îndreptățitele nemulțumiri ale acestora!

De 14 ani, românul dorește să simtă o stabilizare a economiei, că tranziția a luat sfârșit, că poate să-și asigure, lui și familiei sale, un trai decent, că este un cetățean demn al marii familii europene. Domnule Adrian Năstase, vă mai aduceți aminte de cele declarate în mai 1999, când erați liderul Opoziției din Camera Deputaților, și pe care le-am citat la început?

Poporul român nu este un popor de asistați sociali! Partidul România Mare nu a fost niciodată la guvernare, va fi la guvernare și va demonstra că are soluții pentru a împlini imperativul formulat de Constituția României, art. 47: "Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent". Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Nicolae Leonăchescu - despre dinamica impresionantă a vieții politice preelectorale a României;

Îi dau cuvântul domnului Nicolae Leonăchescu, va urma domnul Iulian Mincu.

     

Domnul Iulian Mincu (din sală):

Nu urmez eu?

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Păi, așa v-ați înscris aici, unul după altul.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorat auditoriu,

Viața politică preelectorală a României se află într-o dinamică impresionantă.

Se înființează partide noi și se metamorfozează, aparent, cele vechi, se fac și se desfac alianțe politice după inspirația de moment a unor lideri fie ca experiment posibil, fie ca punct final al unor scenarii sau speranțe punctiforme.

Se vânează erori de limbaj, se dau explicații savante sau se mimează cunoașterea profundă a realității, într-un mozaic plin de surprize.

Improvizația și superficialitatea analizelor sunt elemente definitorii ale oportuniștilor și veleitarilor de tot felul, ale vânătorilor care stau la pândă pe traseele parvenirii sociale prin prestații politice fără fond.

Oare, electoratul român, chinuit de grijile unei existențe cenușii, la limita de supraviețuire, dorește doar circ politic?!

Și, în fond, când va veni și momentul adevărului, al plonjării în realitate, al formulării corecte a diagnosticului pe care organismul nostru social, măcinat de boli profunde - de sistem - și secătuit de vlagă, îl dorește spre a i se oferi, apoi, soluțiile ieșirii din maladiile tranziției?!

Ne dorim cu toții ca întreaga noastră clasă politică să devină performantă, prin cunoaștere și competență, prin analize corecte și capacitate mărită de creație a noului.

Nu reușim să ne mobilizăm nici la momentele aniversare ca să punem sub control frustrările spre a ne prezenta în fața electoratului cu aura nobilului sentiment de patrie! Suntem în stare, și atunci, să aruncăm în cei care ne așteaptă cu mititei și bere, cu bani și promisiuni care mai de care mai extravagante.

Printre altele mă surprinde spectacolul de estradă al alianțelor politice; ele au evident caracter electoral și cochetează cu ideea alianțelor de guvernare.

Devine mai puternic, oare, un grup atunci când asimilează o structură mai slabă, care caută umbrele de protecție indiferent de preț?! Toxinele se elimină pe această cale ori se dezvoltă mai rapid?!

Am receptat ca un dat al realității politice apariția alianței D.A.prin apropierea intereselor Partidului Democrat de cele ale Partidului Național Liberal.

De curând a luat naștere o nouă alianță, Uniunea Națională, provenită din unirea forțelor Partidului Social Democrat cu cele ale Partidului Umanist Român.

Cine a câștigat din această ultimă coagulare politică vom vedea.

Putem afirma însă cu certitudine că electoratul a pierdut, pentru că n-a dispărut confuzia, ba chiar s-a accentuat.

Scrisă prescurtat, Uniunea Națională devine U.N. iar prin citire în bustrofedon se obține N.U.! De altfel, corespondentul în limba engleză este The National Union, prescurtat N.U.!

Avem, deci, DA și NU, extremele! Variantele DA și NU sunt de tip dictatorial: cine nu este cu noi este împotriva noastră și trebuie distrus!

Variatele extreme produc doar cadavre politice.

Reglajele în mecanismul social, prin DA și NU, sunt de genul TOT sau NIMIC!

Atragem atenția că oamenii nu gândesc numai în două extreme - DA și NU - modele exclusiviste de tip reducționist, simple! Lumea este mai complexă iar interdependențele sociale ne obligă la prudență. Oamenii gândesc în variante posibile: între DA și NU admit și POATE - TOT sau PUȚIN - reglaje în pași de apropiere, care asigură o evoluție neconvulsivă, cu eliminarea urii și a incompetenților!

Partidul România Mare este un autentic laborator politic și vă propune depășirea mentalităților reducționiste, spre a putea construi durabil în România.

Numai așa vom descătușa și fructifica la maximum capacitatea de creație a poporului nostru, în condițiile geopolitice actuale atât de favorabile.

Această ofertă a noastră presupune ca lumea politică românească să asimileze standardele cunoașterii științifice de pe pozițiile Interesului Național și ale culturii.

Vă mulțumesc!

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Iulian Mincu - semnal de alarmă cu privire la exodul asistentelor medicale;

Dau cuvântul domnului deputat Iulian Mincu, va urma domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock.

   

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Dezvoltarea unei națiuni depinde de dezvoltarea a trei mari programe: cultura, sănătatea, învățământul. Din păcate, toate acestea sunt în cădere liberă în România, pentru că ele trebuie să aibă la bază o dezvoltare economică.

E adevărat că premierul anunță, cu câteva zile înainte, că la noi există o dezvoltare a p.i.b.-ului de 7%, și aceasta, numai la două luni după ce anunțase 5,5%. Vreau să menționez însă că tot premierul a mai anunțat că avem cel mai mic șomaj, mai mic decât multe țări din Europa Occidentală, sub 6,7%. Dar premierul uită să spună - ba nu uită, chiar se laudă, la un moment dat - că peste 3 milioane de muncitori lucrează în momentul de față în străinătate, pentru că aici nu aveau unde munci.

Mă voi referi la această ultimă problemă și voi trata problema sănătății. Și voi trata în declarația mea politică una din problemele cele mai grave în ceea ce privește sănătatea, și anume, exodul asistentelor medicale din ultimii ani. Foarte multe asistente medicale pleacă sau cer să plece la muncă în străinătate, unde salariile sunt mult mai mari. În Italia, spre exemplu, salariu minim lunar este de 1 mie de euro, în Anglia și Statele Unite, de peste 5 mii de dolari.

În România, asistentul medical cel mai prost plătit este cel care lucrează cu medicul de familie: 2,8 milioane de lei lunar, de fapt, salariul minim pe economie. Și să nu uităm că medicul de familie are un rol deosebit în menținerea sănătății, mai ales în mediul rural. Consecința absenței activității acestuia se resimte în mortalitatea în creștere, atât mortalitatea generală, cât și mortalitatea infantilă. Țin să precizez că acest medic de familie, și el, rămâne, după toate cheltuielile, cu un salariu lunar ce nu depășete 4 milioane, până la 5 milioane de lei.

În spitale și clinici salariile sunt de 4-5 milioane de lei lunar, mai ales la asistentele de înaltă tehnicitate, cum sunt cele de la terapie intensivă și chirurgie. Plecarea acestor cadre va face ca în scurt timp să se resimtă în asistența medicală o scădere drastică a calității îngrijirii bolnavului, de fapt, a sănătății întregului popor.

Pleacă în general tinerii ce lucrează în terapie intensivă, în chirurgie, în specialități medicale de mare tehnicitate. Pregătirea lor profesională îi fac să fie solicitați din ce în mai mult, în diverse țări occidentale. Este o mândrie pentru noi că preparăm astfel de oameni, însă sunt valuri de cereri care sosesc la unitățile sanitare, care îi solicită. Plecarea lor este, prin contract, de 2 sau 4 ani, dar uneori pleacă definitiv. În general, cererile sunt pentru acești asistenți despre care am vorbit. În plus, asistenții generaliști, de pediatrie și, respectiv, pentru îngrijirea bătrânilor.

Amploarea plecărilor este din ce în ce mai mare, fiindcă, altfel, n-aș pune-o astăzi în discuție aici. Din Cluj, spre exemplu, în ultimii 2 ani, au plecat peste 1.000 de asistenți medicali, aproape incredibil! Din Hunedoara, peste 120! Din Petroșani, în 2003 numai, au fost 300! În restul țării, sunt peste 2.500 de cereri de plecare!

Este necesar să precizăm că în prezent sunt vacante circa 2.500 posturi de medici în România și acestea în special în mediul rural. Plecarea asistenților va agrava și mai mult modul de tratament al bolnavilor, pentru că ele erau de fapt unele care locuiau în mijlocul acelora din mediul rural.

Consider că este momentul ca organele Ministerului Sănătății să se gândească la o soluție care să corespundă situației sociale și nevoilor acestor cadre de o deosebită valoare, pentru menținerea stării de sănătate a populației, și să renunțe la declarațiile demagogice, că fiecărui medic de familie i se vor da 2.500 de euro în momentul instalării. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Eberhard-Wolfgang Wittstock - intervenție cu titlul Problema grâului;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Wittstock, va urma domnul Mircea Ifrim.

   

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Mulțumesc.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Titlul scurtei mele intervenții este "Problema grâului".

Recent, am primit din partea Centrului județean pentru consultanță agricolă Satu Mare un studiu semnat de directorul său executiv, doctor în științe economice Béla Scholtz, studiu ce reprezintă o analiză detaliată a efectelor economice datorate recoltei de grâu foarte bune din acest an. Conform datelor date publicității de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, citate în cadrul acestui studiu, s-a realizat la grâu o recoltă record de 7.700.000 tone. Din această cantitate, 1.500.000 tone au fost comercializate și/sau procesate, 2.800.000 tone se găsesc în spații de depozitare adecvate ale societăților de tip Comcereal, Cerealcom etc., iar restul, de aproximativ 3.400.000 tone, se află în prezent în gospodăriile populației, fiind depozitate în condiții improprii. Totodată, se arată în materialul elaborat de specialiștii din Satu Mare că necesarul consumului de grâu al populației țării este de aproximativ 4.300.000 tone/an.

Având în vedere această situație, putem spune că ne aflăm în fața unui fenomen de supraproducție și se pune întrebarea ce pot face fermierii, țăranii, cu surplusul de grâu aflat în gospodăriile lor? Depozitarea acestuia până în anul viitor ar avea drept efect imediat diminuarea resurselor financiare necesre producătorilor agricoli pentru începerea noului an agricol. În această situație, este necesar un sprijin concret și eficient dat producătorilor agricoli de autoritățile competente ale statului. Altfel, există riscul real al diminuării semnificative a suprafețelor cultivate cu grâu în anul 2005, ceea ce va avea drept efect negativ recurgerea la importul masiv de grâu și creșterea prețului acestuia, deci, implicit, al pâinii, în anul următor.

În materialul primit de la Centrul județean pentru consultanță agricolă Satu Mare se fac mai multe propuneri pertinente pentru rezolvarea crizei datorate supraproducției de grâu din acest an, cum ar fi: creșterea taxelor vamale pentru importul de grâu la sută la sută, măsura fiind necesară deoarece foarte mulți procesatori importă grâu, datorită calității superioare față de grâul autohton; achiziționarea pentru rezerva de stat a unei cantități de grâu de 1.000.000 tone de calitate STAS, la prețul de 5.000 lei/kg, plata urmând să se facă în cel mult cinci zile; alocare unei prime pentru exportul de grâu.

În cazul în care s-ar realiza achiziționarea pentru rezerva de stat, precum și exportul unor cantități importante de grâu, grâul depozitat în condiții improprii în gospodăriile țărănești ar avea șanse reale de a fi cumpărat de firmele de procesare în următoarele două-trei luni de zile.

În privința propunerii de a introduce o primă de export, specialiștii consultați consideră că situația actuală s-ar putea ameliora dacă s-ar interveni pentru stimularea exportului,acordându-se o primă de export de 1.400 lei/kg, pentru cantitatea totală de 1.500.000 tone grâu de calitate STAS. Asta ar însemna aproxiamtiv 37% din preț, în timp ce prima de export din țările membre ale Uniunii Europene se ridică la 40%. Mai trebuie spus că acestă cantitate de 1.500.000 tone de grâu pentru export ar proveni în primul rând de la societățile și asociațiile agricole care produc pentru piață și plătesc impozitele și taxele aferente sistemului fiscal românesc actual.

În încheiere, invit Guvernul, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurare, precum și comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților și Senatului să analizeze propunerile Centrului județean de consultanță agricolă Satu Mare, în vederea luării măsurilor adecvate, prin care să se evite efectele negative ale producției record de grâu din acest an.

Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Mircea Ifrim - pledoarie pentru înțelegerea ideii că sănătatea este o prioritate națională;

Dau cuvântul domnului deputat Mircea Ifrim, va urma domnul deputat Dumitru Bentu.

Domnii deputați Ștefan Baban și doamna Constanța Popa au depus la secretariat declarațiile.

   

Domnul Mircea Ifrim:

Mulțumesc, domnule președinte.

La ora actuală, criza din sănătate capătă accente paroxistice. Sindicatele cer demiterea președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Întreaga atenție a opiniei publice este îndreptată spre modul în care sunt gestionate fondurile pentru sănătate.

În acest moment, mă adresez Guvernului României și doresc să subliniez faptul că problema sănătății este o problemă de strategie politică, strategie care, în ultimii 4 ani, a ignorat total problemele de sănătate. Schimbând conduceri ale Casei de Asigurări, schimbând conduceri ale Ministerului Sănătății, se obține pe moment un efect de imagine, găsindu-se vinovați, problemele însă sunt de fond și trebuie rezolvate ca atare.

Voi da două exemple, rugând, în acest al doisprezecelea ceas, să se înțeleagă că sănătatea este o prioritate națională.

Primul exemplu. În condițiile în care personalul medical este atât de prost plătit, se produce o modificare a Legii spitalelor, pentru a reduce salariul oamenilor care slujesc medicina. Dacă în Legea spitatelor se stipula că indemnizația clinică poate fi de minimum 50% (deci, fiind și mai mare), iar spitalele, în numele competitivității, au dat indemnizații de sută la sută pentru cei care muncesc, prin Ordonanța Guvernului nr. 270/2003, emisă în timpul vacanței parlamentare, indemnizația se reduce, rămând a fi doar 50%. Fără a mai menționa faptul că după emiterea unei legi s-au emis deja trei ordonanțe de modificare a ei în timp de trei luni!

Al doilea exemplu, care este dramatic. Din p.i.b. se alocă 0,8% pentru sănătate, în mod real, în timp ce țările europene alocă 6% minimum, iar restul de 3,2% este alocat prin Fondul de Asigurări de Sănătate, fond public privat, colectat de la asigurați. În aceste condiții, controlul Curții de Conturi arată că la sfârșitul anului 2002 a existat un excedent de 15 mii de miliarde, la sfârșitul anului 2003, un excedent de 7 mii de miliarde, deci, la ora actuală, există 22 de mii de miliarde care trebuiau folosite în construcția bugetară. Bani, care, dacă s-ar înapoia sănătății, toate problemele ar fi absolut rezolvate.

La ora actuală, se desfășoară un control al Curții de Conturi la trezorerie, care, descifrând lucrurile, arată faptul că s-au făcut deturnări de fonduri.

În aceste condiții, solicit Guvernului României să returneze cei 22 de mii de miliarde de lei Fondului de sănătate, ca să putem ieși din această criză, și nu să se caute soluții care nu sunt de fond și să se informeze corect opinia publică, de ce situația din sănătate se găsește în acest moment într-o asemenea stare de criză. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Dumitru Bentu - declarație politică intitulată Interviu;

Dau cuvântul domnului deputat Dumitru Bentu, va urma domnul Radu Ciuceanu.

   

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi se numește "Interviu".

În cascada de știri care se revarsă zilnic din presa centrală, era și firesc ca un interviu, fie și cu o personalitate indiscutabilă, cum este ambasadorul Marii Britanii în România, domnul Quinton Quayle, să aibă mai puțină vizibilitate. Revenim totuși asupra a ceea ce poate fi considerat un eveniment de presă, deoarece în cuprinsul interviului sunt câteva aprecieri care, venind din partea unui oficial britanic, au valoare de sinceritate și obiectivitate.

"Suntem deosebit de încântați de progresele înregistrate de România în procesul de aderare la Uniunea Europeană, și aceasta din două motive. Mai întâi, noi am insistat foarte mult ca România să adere la Uniunea Europeană în 2007 și să încheie negocierile în acest an, acesta fiind un obiectiv pe care l-am stabilit și sprijinit.

În al doilea rând, deoarece avem în România aproape 25 de consilieri britanici care lucrează împreună cu autoritățile în diferite domenii, dar mai ales pentru a face din aderarea la Uniunea Europeană o realitate, și nu doar o realitate, ci un succes.

Nu este doar o chestiune de a închide capitolele, ci și de a ne asigura că procesul de integrare europeană va continua și după ce un capitol a fost închis; evident, aici mai este de lucru.

Noi dorim ca România să intre în Uniunea Europeană ca un membru viguros și dinamic, în stare să contribuie la toate aspectele Uniunii Europene. Să nu uităm că, atunci când va intra, va fi a șaptea țară ca mărime din cele 27 de țări membre, în raport cu populația, ceea ce în mod evident înseamnă voturi la nivel european." "Jurnalul Național", miercuri, 8 septembrie.

Nu cred că mai sunt necesare alte comentarii la cele afirmate de distinsul ambasador al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Putem face însă unele aprecieri la adresa unor membri ai Opoziției, care, în numele "interesului național", variantă proprie, ne văd decuplați, monitorizați, amânați, abandonați etc.

Am mai primit o lecție de suedeză cu ceva timp în urmă; a venit cea de engleză și, poate până la integrarea în Uniunea Europeană de la 1 ianuarie 2007, vor veni și altele.

Important este să ne însușim mesajul lor și să contribuim onest la atingerea acestui obiectiv național.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Radu Ciuceanu - prezentarea concluziilor Comisiei pentru cercetarea abuzurilor și corupției în cazul falimentării Băncii Internaționale a Religiilor;

Dau cuvântul domnului deputat Radu Ciuceanu. Va urma domnul Mircea Costache.

Domnul deputat Ioan Oltean a depus declarația la secretariat.

   

Domnul Radu Ciuceanu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimați colegi,

Așa după cum cunoașteți, în conformitate cu prevederile art.58 pct.14 alin.1 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru cercetarea abuzurilor și corupției a efectuat pe parcursul a mai mult de trei ani cercetări aprofundate, verificări, audieri de persoane privind modul în care a fost falimentată în mod fraudulos Banca Internațională a Religiilor de către un grup de interese, denumit în numeroase materiale de presă ca fiind o adevărată "mafie a falimentelor bancare".

Trebuie să vă reamintesc de altfel faptul că falimentarea mai multor bănci românești a avut loc în perioada anilor 1996 - 2000, perioadă în care Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a fost și continuă, din nefericire, să fie cel constituit în baza celebrului "algoritm politic" ce a dominat scena politică a României în perioada amintită.

Rezultatele cercetărilor și verificărilor Comisiei noastre, completate cu expertize ale specialiștilor, au condus la concluzia certă că, în cazul Băncii Internaționale a Religiilor, cazul cercetat de noi, ne aflăm cu certitudine în fața unei acțiuni de crimă organizată și corupție instituționalizată.

De altfel, rezultatul acestui asiduu travaliu al Comisiei noastre a constituit tema a trei volume a lucrării-document intitulată "Război total împotriva corupției în România", lucrare pe care am distribuit-o multor colegi ai noștri, fiind în același timp, pentru motive de transparență, pusă și la dispoziția opiniei publice.

În esență, stimați colegi, un grup de interese, în realitate o adevărată bandă, așa cum rezultă din chiar declarațiile fostului consilier guvernamental Fănel Păvălache, arestat și condamnat în acest dosar, grup constituit din avocații Arin Stănescu, Călin Zamfirescu, Valeriu Stoica, Flavius Baias și alții, împreună cu doi viceguvernatori din Banca Națională a României (Emil Iota Ghizari și Mihai Bogza), au determinat emiterea unor așa-zise "acte normative", respinse ulterior de Parlament, care au produs efecte juridice dezastruoase asupra victimelor (băncile românești). De precizat că, în complicitate cu magistrați de la diferite instanțe, grupul menționat a reușit să-și acopere activitatea infracțională de falimentare și de lichidare prin jaf a acestor banci.

Iată ce spunea Păvălache despre toate acestea, citez extrase:

Începând cu anul 1997, patru foști colegi de facultate, an și chiar grupă au gândit un scenariu bine pus la punct, bine calculat, minuțios de intrare în serie în faliment a unor bănci românești (...)"

"Și nu erau vizate orice bănci, ci numai bănci de primă mărime și evident bănci românești ".. pentru că și cele patru persoane nu erau oricine: primul, Valeriu Stoica, pe vremea aceea ministru al justiției; al doilea era secretar de stat în Ministerul Justiției ".. mâna dreaptă a lui Valeriu Stoica și se numea Flavius Baias; cel de-al treilea era un avocat, devenit imediat după 1997 președinte al Uniunii Avocaților din România, și se numea Călin Andrei Zamfirescu; cel de-al patrulea, ultimul, dar nu cel din urmă membru al echipei, ".. era primul lichidator din România, Arin Octav Stănescu (...)"

"Rolurile în această acțiune erau, de asemenea, bine împărțite: primul gira întreaga operațiune și le asigura imunitate în fața legii; al doilea era interfața "... trebuind să asigure cadrul legal privind falimentarea băncilor; ".. al treilea asigura reprezentarea și consilierea juridică a societății "Reconversie și valorificare active"; cel de-al patrulea (Arin Octav Stănescu) era vârful de lance al echipei, având sarcina de a lichida cât mai multe bănci din sistemul bancar, a conduce și administra efectiv firma RVA (...)"

"Cei patru nu ar fi reușit performanța de a introduce în faliment tot ce înseamnă bancă românească fără sprijinul nemijlocit al unor persoane din conducerea, din "board-ul" Băncii Naționale a României ".. avizele BNR, acordate de viceguvernatorul Iota Ghizarie. ".. în antutajul lui Arin Stănescu se discuta destul de des de viceguvernatorul Mihai Bogza, precum și de alți colegi ai acestora...."

"Echipa găsește soluția pentru a duce în faliment "banca-țintă" ".. dar ce face dacă nu obține avizul BNR pentru preluarea procedurii de faliment?"

Stimați colegi, să nu credeți cumva că domnul Păvălache a făcut aceste declarații fiind supus la cazne. Nu, desigur nu. El însuși s-a aflat și a acționat în lumea acestei noi "bresle" a lichidatorilor. Totul, absolut totul, ceea ce a declarat Pavalache s-a confirmat și s-a dovedit prin probe.

Și ne întrebăm, atunci, pentru care motiv nici o autoritate abilitată a Statului care are atribuțiuni de luptă împotriva corupției nu acționează?

Iată, aceștia sunt peștii mari despre care vorbea domnul Gunter Verheugen. De ce sunt sunt protejați? Cum se face că acești indivizi, în loc să fie arestați, își continuă nestingheriți activitatea lor infracțională ?

Prin documente, prin probe indubitabile, s-a stabilit fără echivoc acțiunea de premeditare a falimentului Băncii Internaționale a Religiilor și lichidare a acesteia printr-o adevărată devastare a patrimoniului și fondurilor sale. Așa zisul lichidator, firma "Reconversie și valorificare active" / "Moore Stephens (RVA)" a celor doi avocați, Arin Stănescu și Călin Zamfirescu, și-a însușit și cheltuit din fondurile BIR peste 550 de miliarde lei sub formă de proprii salarii, "bonusuri de performanță", onorarii, comisioane etc., etc.

"Cooperarea și colaborarea" dintre cei doi viceguvernatori ai Băncii Naționale, Emil Iota Ghizari și Mihai Bogza, și grupul de interese menționat sunt bine cunoscute. Susținerile reciproce ale BNR și ale firmei de lichidare în instanțele judecătorești demonstrează cu prisosință și fac dovada clară a complicității lor.

În ceea ce privește modul în care magistrații au aplicat legea în dosarul BIR, citez concluziile fostului Procuror General al României, domnul Joița Tănase, criticat absolut pe nedrept în acest dosar, care preciza încă din luna mai 2002 că "hotărârile au fost pronunțate cu încălcarea esențială a legii, ceea ce a determinat soluționarea greșită a cauzei pe fond, și că aceste hotărâri sunt vădit netemeinice". În iulie 2003, chiar doamna Rodica Mihaela Stănoiu, fostul ministru al justitiei, prin adresa nr.2266/IGAI/M/2003, comunica domnului Dan Lupașcu, secretar general al Consiliului Superior al Magistraturii și președinte al Curții de Apel București, că "din verificările efectuate la Tribunalul Bucuresti, Sectia VII-a Falimente, în legătură cu instrumentarea dosarului privind falimentul Băncii Internaționale a Religiilor, au rezultat concluzii care evidențiază deficiențe".

Domnilor deputați,

Este de neimaginat cum acest grup, prin fostul ministru al justiției, domnul Valeriu Stoica, a reușit ca, printr-o adevărată rețea de nași și de fini la nivelul tuturor instanțelor judecătorești, să poată controla și dicta toate soluțiile juridice în dosarele ce interesează grupul ce formează "mafia falimentelor bancare".

Legat de acest fapt, a devenit de altfel de notorietate că judecătorii Secției a VII-a Comerciale de la Tribunalul București sunt total aserviți grupului de interese menționat, dovedind permanent o atitudine de complicitate cu membrii acestuia, încălcând fără nici o jenă prevederile legale. Judecătorii sindici sunt convocați și instruiți chiar de către cei doi avocați, iar "deliberările" în dosarele ce-i intersează au loc prin apartamente, restaurante, vile etc.

Toate acestea au determinat pe reprezentanții români și străini ai celor 2.188 de acționari ai Băncii Religiilor să cheme în judecată Statul Român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, stabilindu-se inițial drept despăgubiri, în baza unei expertize, suma de 101 - 106 milioane dolari SUA, recent această sumă ridicându-se la 400 milioane dolari, dosarul respectiv aflându-se deja pe rolul Camerei a II-a a instanței internaționale menționate.

Așadar, în prezent nu numai că există riscul real ca pe baza probelor, a dovezilor existente în dosarul menționat, Statul Român să fie obligat la plata unor despăgubiri enorme, dar în acest dosar vor fi prezentate probe ale unor instituții fundamentale ale Statului Roman (Concluziile Comisiei pentru cercetarea abuzurilor și corupției, Parchetului General, Ministerului Justiției), care vor confirma pe deplin încălcarea drepturilor celor 2.188 de acționari ai BIR prin acțiunea de crimă organizată și corupție instituționalizată pe care Comisia noastră a devoalat-o încă cu peste doi ani în urmă.

Dar și din punct de vedere juridic acest dosar va deveni un caz fără precedent în analele Justiției internaționale prin faptul că instituții fundamentale ale Statului Român se vor afla în instanța internațională cu documente - mărturii chiar împotriva României.

Și toate acestea pentru care motiv, stimați colegi? pentru că autoritățile române abilitate, în loc să întreprindă măsurile ce se impun, iar instanțele judecătorești să aplice corect prevederile legale, continuă să acopere cu aripa lor ocrotitoare un grup de escroci.

De aceea, m-am simțit obligat, domnule președinte și stimați colegi, să vă reamintesc, că se impun măsuri grabnice pentru rezolvarea acestui caz pe plan intern.

Doamnelor și domnilor deputați,

Țin să vă informez cu mâhnire că, printr-o corespondență permanentă și repetată, prin contacte personale, Comisia noastră a informat asupra rezultatelor cercetărilor în acest dosar, solicitând tuturor organelor competente ale Statului să întreprindă măsurile ce se impun pentru intrarea în legalitate.

Aflându-ne în mod evident în fața unei acțiuni de crimă organizată și corupție instituționalizată, am sesizat Parchetul General încă de la 13 februarie 2002, în prezent dosarul aflându-se la Parchetul Național Anticorupție.

Am pus la dispoziția autorităților competente toate probele, toate dovezile necesare rezultate în urma cercetărilor, verificărilor, analizelor și expertizelor efectuate in conformitate cu prevederile art.58 pct.14 alin.1 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Așa cum arătam, Comisia noastră a elaborat trei volume purtând titlul "Război total împotriva corupției în România", care prezintă concluzii clare ale acestui caz, demonstrându-se fără tăgadă premeditarea, organizarea și programarea falimentului Băncii Religiilor.

În aceste lucrări-document elaborate de către Comisie se demonstrează cu probe certe:

  • că grupul de interese menționat s-a constituit încă din 1997, în timpul fostei guvernări, în scopul falimentării programate a unor bănci românești;
  • că acest grup a reușit să emită tot în perioada aceea așa-zise acte normative pentru a-și acoperi activitatea infracțională și pentru a da aparența legalității operațiunilor efectuate de acesta;
  • că, în activitatea sa infracțională, grupul a reușit să atragă magistrați care au dat și continuă să dea soluții în disprețul total al prevederilor legale.

Stimați colegi,

De curând am intrat în posesia unor noi documente, care demonstrează cu certitudine faptul că falimentul Băncii Internaționale a Religiilor a fost organizat, a fost programat, pentru a i se putea devasta patrimoniul prin cheltuirea și însușirea de către acest grup de interese a sute de miliarde de lei într-un mod așa-zis "legal".

Arăt spre exemplificare că Notele de fundamentare ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr.186/1999 și Ordonanței de urgență a Guvernului nr.118/2000 atestă cu claritate premeditarea falimentului BIR; viceguvernatorul BNR, Mihai Bogza, a ordonat în perioada premergătoare declanșării falimentului BIR măsuri prin care practic a interzis funcționarea normală a BIR, pentru a se "fabrica" motivele de faliment și a declanșa apoi procedura lichidării. Premeditarea falimentului BIR rezultă clar din Nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2000, semnată tot de către Mihai Bogza, care, la sfârșitul lunii martie 2000, avea certitudinea că Băncii Internaționale a Religiilor i se va declanșa falimentul în luna iulie același an.

În sentința de declanșare a falimentului BIR, magistrata Negru Cristina, care a judecat cauza, a mințit, afirmând că Banca Națională este creditoarea BIR, lucru absolut nereal, această bancă neavând resurse împrumutate de la nici o instituție financiar-bancară de stat sau privată.

Prin sentința de faliment a BIR, instanța nici nu a dispus lichidatorului atribuțiuni de lichidare a băncii (art.10 din OUG nr.186/1999), ci numai atribuțiunea de a redacta un raport cu situația financiară a acesteia (art.9 din OUG nr.186/1999). Deci, în mod practic, Banca Religiilor a fost și continuă să fie lichidată fără un titlu juridic legal.

Rețineți, stimați colegi, faptul că, de la intrarea în BIR și până la sfârșitul lunii martie a.c., patronii firmei de lichidare, adică grupul de interese menționat, și-a însușit și a cheltuit din fondurile acestei bănci, cu acordul celor doi viceguvernatori ai BNR, peste 550 miliarde lei, că tot cu acordul acestora au fost înstrăinate active ale BIR, bunuri mobile și imobile de mare valoare la prețuri derizorii, că tot cu asentimentul lor au fost acordate la creanțele băncii așa-zise discont-uri de sute de miliarde de lei, producând pagube enorme acestei bănci.

Cum puteau oare să tacă acționarii BIR la un astfel de jaf?

Doamnelor și domnilor deputați,

Noi, cei de aici, din această sală a Parlamentului României, în condițiile în care toate forurile internaționale ne atrag atenția asupra flagelului corupției, cunoscând acest caz elocvent de corupție instituționalizată, devenit notoriu, în care un grup de adevărați mafioți, cunoscuți și nominalizați, ce acționează în stil mafiot, putem rămâne pasivi la faptul că autoritățile competente nu întreprind nici un fel de măsuri?

Ce explicații am putea găsi faptului că, în mod cert, în anii 1996 - 2000 au fost distruse intenționat mai multe bănci românești? care ar putea fi motivele care împiedică autoritățile abilitate să ia măsuri în consecință? ce interese directe sunt prejudiciate și ale cui?

În legătură cu cazul prezentat, în diverse cercuri s-a acreditat ideea, greu de combătut, că ar exista interese obscure sau/și indicații ale unor persoane "sus-puse" care determină instanțele să dea soluții neconforme cu legea, iar autoritățile abilitate (Parchetul Național Anticorupție) să evite a lua măsurile legale, cei incriminați bucurându-se de protecție, intangibilitate, de impunitate, pentru a-și continua activitatea lor infracțională; că, datorită faptului că grupul menționat "cotizează" la anumite partide, ar exista persoane cu funcții de mare răspundere din cadrul unor înalte autorități de stat care sunt implicate în caz, protejând, acoperind și apărând acest grup.

Și, în legătură cu acest aspect, vreau să vă spun că chiar săptămâna trecută am primit o informare care vine să confirme cele spuse de mine. Am avut inițial intenția să dau citire acestei informări, considerând însă ca în această perioadă premergătoare campaniei electorale să nu fiu învinuit de părtinire politică, am evitat acest lucru, deși, după cum știți, Comisia noastră, în cazul cercetat, nu a făcut nici o deosebire între corupții unui sau altui partid.

În final, mă adresez stimaților noștri colegi de Parlament, ca și opiniei publice.

Am considerat, că este de datoria Comisiei noastre să vă reinformăm asupra acestui caz, este vorba de BIR, deosebit de grav de crimă organizată și corupție instituționalizată, care, prin nerezolvarea sa pe plan național, continuă să determine agravarea imaginii negative asupra țării noastre, întrucât acționarii Băncii Religiilor au tot repetat și continuă să repete demersurilor lor la unele foruri internaționale, precum Consiliul Europei, Comisia Europeană, Parlamentul European, Departamentul de Stat al SUA etc. În plus de toate acestea, există, repet, riscul real ca Statul Român sa fie obligat la plata unor despăgubiri enorme, este vorba de 4.000.000 de dolari, efort financiar ce ar fi putut fi evitat.

Pentru toate acestea se impune, subliniez, ca Parchetul Național Anticorupție, după o lungă tergiversare de peste doi ani de zile, nejustificată legal, să ia masuri operative împotriva grupului de interese menționat și să dispună măsuri asigurătorii pentru stoparea activității infracționale a acestuia, colegii noștri din cadrul Comisiei buget, finanțe bănci să ia măsuri de suspendare sau revocare a celor doi viceguvernatori ai Băncii Naționale, ca instanțele judecătoresti să aplice prevederile legale și să nu mai dea soluții dictate de membrii acestei "mafii a falimentelor bancare ", care, la un moment dat, prin doi capi ai acesteia, în timpul cercetărilor Comisiei noastre, au încercat să mă convingă chiar pe mine însumi că, citez, " am putea găsi alte căi de rezolvare a cazului".

Cerem domnilor Cristian Diaconescu, ministrul justiției, Ilie Botoș, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, și Ioan Amarie, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, care cunosc foarte bine cazul, să răspundă public Parlamentului, pentru care motiv este protejat acest grup de interese.

Întrucât în legătură cu acest caz am informat printr-o corespondență repetată pe domnul Ion Iliescu, președintele României, și pe domnul Adrian Năstase, primul-ministru, cazul făcând și obiectul unui punct de pe ordinea de zi a CSAT, în ședința din 17 iulie 2002, îi rog în modul cel mai insistent să dea dispoziții celor în drept să rezolve de grabă dosarul menționat, pentru a demonstra că lupta împotriva corupției în România nu constituie vorbe în vânt.

Aș vrea să adaug: nu cumva vrem să repetăm, într-o tradiție valahă, originară, ceea ce s-a petrecut anterior, în celelalte legislații? Cazurile grave, cazurile acestea de corupție în care sunt amestecate planuri politice cu interese financiare, economice, să fie pasate pentru a fi înmormântate în legislația viitoare?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Costache Mircea - referire la unele aspecte ale fugii de răspundere a responsabililor și vorbire despre eterna pantomimă a guvernanților;

Dau cuvântul domnului Mircea Costache.

Până la 9,20, mai așteptăm amatori.

   

Domnul Costache Mircea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Mă pronunț astăzi în legătură cu unele aspecte ale fugii de răspundere a responsabililor și voi vorbi despre eterna pantomimă a guvernanților.

Din foarte multe puncte de vedere, Parlamentul României a fost transformat într-un element decorativ care pe membrii Guvernului și pe premier mai mult îi încurcă. Și, ca să nu îi încurce prea tare, ei găsesc tot felul de subterfugii pentru a ocoli dezbaterea parlamentară, pentru a ocoli dezbaterea publică asupra unor probleme nevralgice. Așa se explică ploaia de ordonanțe de urgență, când un grup restrâns acționează discreționar asupra intereselor majore ale populației, asupra interesului național, fără demersul firesc și necesar al reprezentanților aleși în Parlament.

Dar și atunci când ajung în Parlament cu vreun proiect se iau toate măsurile de ocolire a dezbaterii reale, de ocolire a punctelor de mare interes, pentru a nu trezi opinia publică, pentru a nu arăta cetățenilor adevăratul substrat al unor demersuri.

Se vine uneori în Parlament în mod ciudat cu proiecte majore, precum cel al autostradei Bechtell, despre care aflăm recent dintr-o pagină de internet că angajează forțe străine, că de fapt firma Bechtell atribuie altora segmente de lucru, că folosește forță de muncă mai mult străină și că, de fapt, singura răspundere a României este de a achita nota de plată; în rest, de toate celelalte aspecte și în special de marile avantaje se ocupă alții.

Dacă vii în Parlament cu interpelări pe adresa unui minister, ți se răspunde invariabil: Ministerul Administrației nu este abilitat prin lege să facă și să dreagă în legătură cu activiatea primăriilor, că primarul poate semna convenții sau să uzeze de tot felul de tertipuri pentru a-i deposeda de anumite suprafețe de teren pe cetățeni, că poate să procedeze în afara oricărei legi, inclusiv a legilor bunului-simț, și că noi, pasă-mi-te, nu avem dreptul să ne amestecăm, fiind vorba de autonomie locală. Când este vorba de bun plac și de acțiune discreționară se invocă autonomia, care, dacă o luăm puțin la amănunt, nici nu prea există.

Dacă te adresezi Ministerului Justiției, ți se spune că "Noi nu ne implicăm în actul de justiție." Toată lumea se plânge de caracterul anormal, în afara oricărei rațiuni, a justiției române, de faptul că rar găsești un cetățean căruia să i se fi făcut dreptate în justiție, și atunci când se adresează președintelui României, primului-ministru, miniștrilor, prefecților și, în sfârșit, birourilor parlamentare, birourile parlamentare semnalează din nou miniștrilor de resort, care se spală frumos pe mâini, spunând că ei nu se amestecă, au cu totul altă treabă. Eu nu știu care o fi treaba lor, în afară de a servi cetățeanul și interesul nostru general, dar toți se exonerează și se derobează cu mare artă de la orice răspundere.

Vorbind în termeni muzicali, pentru că am impresia că unii sunt melomani (își amețeau amantele cu Wagner, în loc să le propună soluții mai practice, mai concrete la vârsta aceea), văd că piesa muzicală cea mai îndrăgită este "Fuga", fuga de răspundere, de orice răspundere.

Dacă vorbim despre închiderea capitolelor de aderare la Uniunea Europeană și dacă îmi veți spune că găsiți un cetățen român care a fost corect informat cu ce cuprinde între copertele sale dosarul cu agricultura, dosarul cu mediul, dosarul cu industria și așa mai departe, voi rămâne foarte surprins.

S-a ocolit cu obstinație dezbaterea parlamentară, dezbaterea publică pe teme grave care angajează destinul fiecăruia în parte și destinul național.

Au negociat câțiva inși știu ei ce, știu ei cum, am închis repede capitolele, le-au depus undeva în biblioraft, și populația așteaptă încremenită să vadă în ce rai va trăi ea în Uniunea Europeană și cât de bine o va duce, fără să aibă habar de componentele, de angajamentele, de repercusiunile, de costurile închiderii acestor capitole de aderare.

Nu cred să existe vreo țară în lume în care interesul național să fie atât de profund lezat ca în situația închiderii capitolelor de aderare fără dezbatere parlamentară, fără dezbatere publică, fără să fie înștiințat cetățeanul în legătură cu asemenea probleme care antamează pe termen lung viitorul țării. Și dacă dezbaterea publică ar fi adus un plus de acuitate în punerea problemelor majore care ne interesează pe toți, nu știu ce i-a determinat pe guvernanți să fie atât de circumspecți și atât de secretoși în legătură cu aceste probleme de foarte mare importanță.

Stau și mă întreb dacă mai are rost să interpelăm un minister care întotdeauna se derobează de răspundere.

Stau și mă întreb dacă trebuie să mai ridicăm mâna la un proiect megaloman de tip Bechtell, care târăște țara numai în datorii, iar avantajele sunt mereu ale altora.

Stau și mă întreb dacă noi, în această structură, în care Regulamentul Camerei Deputaților nu prea îți dă voie să iei parte la dezbateri - te mută în comisie, și din comisie te mută în Parcul Izvor...

Stau și mă întreb dacă nu cumva cineva, ușor-ușor, în 15 ani, a golit de sens noțiunea de parlamentar român și dacă mai are vreo rațiune bătălia pentru a ne confrunta din nou în disputa electorală pentru ocuparea unui nou mandat în acest Parlament.

Pentru un cetățean onest și rațional este o problemă cardinală: are sau nu sens să mai apari într-o formă goală care acoperă numai și numai interesele meschine ale altora.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Poate se mai trezește cineva în țara asta.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Mihaela Ionescu - declarație adresată domnului ministru al educației, învățământului și cercetării, precum și domnului ministru al administrației și internelor;

Va urma doamna deputat Mihaela Ionescu.

Lăsăm lista deschisă pentru întârziați.

   

Doamna Mihaela Ionescu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Dragi colegi,

Declarația mea este adresată domnului ministru al educației, învățământului și cercetării, precum și domnului ministru al administrației publice și internelor.

Partidul România Mare privește cu îngrijorare lipsa de preocupare și de responsabilitate cu care este întâmpinată deschiderea noului an școlar. De altfel, a devenit o obișnuință a autorităților să se mire iarna, când cantitățile mari de zăpadă împiedică circulația, primăvara, când se topesc zăpezile și încep inundațiile. Tot de mirare sunt și furtunile și ploile care strică recolta vara. Toamna este de mare mirare că se apropie ziua în care se deschid școlile și atât cadrele didactice, cât și elevii și părinții sunt îngrijorați, suspinând: gri, gri, gri, toamnă gri, nu credeam c-o să mai vii până după de Crăciun, că puteam și noi să terminăm vopsitul școlilor sătești, puteam și noi să terminăm igienizarea școlilor și, în unele cazuri, chiar reabilitarea lor, dar nu și a marilor licee și colegii bucureștene, cum ar fi Colegiul național "Dimitrie Cantemir" și Școala Centrală de Fete nr.10, monument istoric, construit conform planurilor celebrului arhitect Ion Mincu, a căror refacere absolut necesară este amânată de la an la an, punând viața elevilor și a cadrelor didactice în pericol iminent.

Alte licee sunt puse în fața unor situații insolite. De exemplu, la Liceul Odobreja din sectorul 5 s-a început pavajul cu plăci, dale, pe străzle din jurul liceului și în curtea liceului, dar această acțiune s-a desfășurat numai până la alegerile locale; după aceea, au venit camioanele și au luat restul de dale electorale și le-au direcționat spre un stadion din sector. Acum, copiii trebuie să vină zilnic pe stradă prin noroi și gunoaie, căci pavajul și-a schimbat destinația.

Tot în sectorul 5, la școala 134, inspecțiile școlare sunt direcționate numai la parter. De ce numai la parter? Pentru că toate clasele de la etajele I și II nu au geamuri, pentru că grupurile sanitare sunt neigienizate, iar apa caldă este o noțiune inexistentă; de asemenea, linoleumul este foarte deteriorat și necesită imediată înlocuire.

Altă situație dramatică este și la fostul liceu "Călinescu", actuala Școală nr.148, care nu mai are gard. Copiii sunt în pericol: pot sări direct în stradă și suferi accidente, precum și persoane depărtate de școală pot intra neîngrădite în școală. Gunoaiele zac peste tot în jurul școlii, punând în pericol sănătatea elevilor.

Banii destinați reparațiilor necesare deschiderii grădinițelor sunt și ei preferențial repartizați. Astfel, unele grădinițe, cum ar fi Grădinița nr.268 din sectorul 5, sunt dotate cu leptop-uri, că, de, și acestea trebuiau vândute, și de ce să nu le vindem unor grădinițe?, în timp ce altele, cum ar fi Grădinița nr.205 din Ferentari, nu are încă terminată reparația, deschiderea grădiniței fiind amânată ba pe 15 septembrie, acum pe 1 octombrie, și chiar pe mai târziu.

Obișnuiți ca ziarele să anunțe cu bucurie apropierea deschiderii noului an școlar, citim cu tristețe titluri ale articolelor, cum ar fi: "Un elev din trei este afectat de sărăcie în județul Vrancea", sau "Școlile se zbat în mizerie". Exemplele sunt date de la Fălticeni, unde igienizarea școlilor, dotarea cu mobilier sunt deficitare: parchetul este scorojit. Pe scurt, o imagine de totală indiferență, de delăsare în ceea ce privește deschiderea noului an școlar.

Dacă igienizarea și modernizarea școlilor nu a constituit o prioritate, nici situația cadrelor didactice nu este de invidiat. Într-un dispreț total față de profesori, măririle salariale mult așteptate sunt nerespectate, profesorii fiind obligați să iasă în stradă și să-și ceară drepturile. Dar cui să lase ei copiii?

Dotarea precară, igienizarea nefinalizată, utilitățile nemodernizate, cadrele didactice nemulțumite și în pragul grevei generale! Aceasta este situația școlilor din țara noastră la 14 septembrie 2004.

Ne întrebăm de asemenea: elevii sunt gata să înceapă școala? Unii da, foarte mulți însă nu, pentru că, așa cum au arătat interviurile tv spontan luate unor părinți, este nevoie de 2.000.000 până la 4.000.000 de lei pentru a îmbrăca, încălța, umple ghiozdănelul cu cărți, caiete și rechizite.

În unele cazuri, cum sunt copiii ai căror părinți au pierit în accidente nefericite de muncă, începerea anului școlar este un adevărat coșmar.

Patru copii, dintre care trei de vârstă școlară, ai familiei Maxinese din Uricani, strada Brazilor, se zbat într-o sărăcie pentru că tatăl lor a pierit în luna mai într-un tragic accident de muncă la mina Uricani. Nici astăzi, după trei luni, copiii nu au primit pensiile de urmaș, deși actele au fost depuse la timp, dar se pare că autorităților nu le pasă de acești copii care nu au altă sursă de existență.

Lista problemelor este lungă, și numai dacă nu dorim să o cunoaștem putem declara că ea nu există și că totul se va rezolva cu o pomană de cărți și caiete oferite de guvernanți copiilor aparținând familiilor pauperizate și aduse în pragul disperării.

Partidul România Mare se declară îngrijorat de nepăsarea cu care autoritățile tratează deschiderea noului an școlar, care, odată mai mult, a luat prin surprindere pe cei în a căror responsabilitate cădea acest lucru, adică Ministerul Educației și Cercetării și administrația locală.

Partidul România Mare se solidarizează cu cadrele didactice și susține cererile salariale ale profesorilor, așa cum a declarat președintele Partidului România Mare, senatorul Corneliu Vadim Tudor, la conferința de presă de vinerea trecută, cerând totodată Ministerului Educației și Cercetării, precum și Ministerului Administrației Publice să acționeze de îndată pentru finalizarea reparațiilor și igienizarea școlilor și a grădinițelor și pentru utilizarea lor cât mai grabnică.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnii deputați Eugen Nicolăescu și Napoleon Pop au depus declarațiile la secretariat.

Mai avem aproape zece minute din timpul afectat pentru declarații.

 
  Valentin Iliescu - scrisoare deschisă adresată domnului Adrian Năstase, prim-ministru al României;

Poftiți la microfon, domnule Valentin Iliescu.

   

Domnul Valentin Iliescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi este de fapt o scrisoare deschisă adresată domnului Adrian Năstase, prim-ministru al Guvernului României.

Mă adresez dumneavoastră în primul rând pentru a vă reaminti un pasaj important din capitolul de politică extrenă al "Ofertei electorale a PDSR" din 2000, capitol ce a constituit o coordonată a programului de guvernare: "În vederea promovării unei politici externe active, corespunzătoare intereselor naționale ale țării, PDSR va acționa pentru consolidarea situației economice, sociale și politice interne astfel încât România să fie un partener demn, cu o poziție clară, proprie în viața internațională. (...) O atenție prioritară va fi acordată extinderii raporturilor cu statele vecine - Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria și Ucraina, pornind de la prevederile tratatelor politice de bază existente și de la interesele comune în zona noastră geografică".

Atitudinea Guvernului Adrian Năstase față de autoritățile ucrainiene în privința construirii canalului Bâstroe nu face decât să infirme total promisiunile din campania electorală din anul 2000.

Recentul eșec diplomatic al administrației Adrian Năstase în privința construirii canalului Bâstroe de către autoritățile ucrainiene, aceasta petrecându-se în condițiile în care partea ucrainiană a încălcat prevederile Convenției internaționale de delimitare a traseelor europene în Europa de la Copenhaga din 1998 și ale Convenției de la Berna, confirmă faptul că politica externă promovată de actualul guvern a fost și este doar un exercițiu de imagine publică, de cosmetizare externă a unei realități interne, caracterizată doar de corupție și proastă administrare.

Guvernul Adrian Năstase a făcut dovada atitudinii umile față de autoritățile unui stat din fostul bloc sovietic și incapacității de a-și susține interesele naționale, lucru cu atât mai grav cu cât toată legislația internațională, acordurile și convențiile ne erau sută la sută favorabile.

Nu puteți nega, domnule prim-ministru, că guvernul pe care îl conduceți a pierdut lamentabil o bătălie diplomatică în care aveam toate atuurile și care va aduce imense prejudicii României.

În primul rând, pierderea supremației pe gurile Dunării, cu consecințe economice extraordinare. În al doilea rând, distrugerea ecosistemului din zona Delta Dunării.

Din aceste motive, domnule prim-ministru, vă solicit să vă asumați public responsabilitatea politică a acestui eșec diplomatic și să procedați imediat la demiterea persoanelor vinovate de această situație. În primul rând, demiterea domnului Alexandru Cornea, ambasadorul României în Ucraina, pentru lipsa de reacție mai bine de un an față de proiectul de construire a canalului Bâstroe de către autoritățile ucrainiene; în al doilea rând, demisia doamnei Speranța Ianculescu, ministrul mediului, pentru lipsa de implicare în protejarea acestui ecosistem și pentru nerealizarea unui studiu de impact de mediu asupra Rezervației Biosferei Delta Dunării, ca urmare a construirii acestui canal; în al treilea rând, demisia domnului Miron Mitrea, ministrul Transporturilor, Locuinței și Turismului, pentru lipsa de reacție la încălcarea prevederilor Convenției internaționale de delimitare a traseelor europene din Europa, de la Copenhaga; și, în ultimul rând, a domnului Mircea Geoană, ministrul Afacerilor Externe, pentru lipsa de demnitate și fermitate în promovarea intereselor României și pentru lipsa oricărui demers (proces internațional) împotriva autorităților ucrainiene.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Ion Bozgă - declarație intitulată: SAPARD, plăți de încă 33.000.000 de euro;

Dau cuvântul domnului Ion Bozgă. Va urma doamna Amalia Bălășoiu.

Domnii deputați Ion Mocioalcă și Florin Iordache au depus declarațiile la secretariat.

   

Domnul Ion Bozgă:

Domnule președinte,

Declarația mea se intitulează "SAPARD, plăți de încă 33.000.000 de euro".

Agenția SAPARD a efectuat plăți totale de 104 milioane de euro pentru măsurile "1 cu 1", adică "Îmbunătățirea prelucrării și marketingului produselor agricole", și măsurii "2 cu 1" - "Dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale". În ultima săptămână au mai fost autorizate plăți de aproximativ 33.000.000 de euro pentru 174 de cereri de plată înaintate de beneficiari.

Până la 31 august 2004, Agenția SAPARD a contractat 912 contracte, proiecte care au fost aprobate, în sumă de 559 de milioane de euro. Pentru "Măsura 1 cu 1" - "Îmbunătățirea prelucării și marketingului produselor agricole" - au fost depuse 167 de proiecte, dintre care s-au semnalat contracte de finanțare pentru 122, totalizând 61.000.000 de euro contribuția publică, finanțare 75% de la Uniunea Europeană și 25% de la Guvernul României.

În cadrul investițiilor în exploatațiile agricole, măsura "3 cu 1", s-au contractat 93 de proiecte, care vizează achiziționarea de utilaje agricole, tractoare, combine, înființarea de ferme pentru animale sau de ferme vegetale și alte tipuri de ferme. Contribuția publică în cadrul acestor proiecte este de 5,75 de milioane de dolari.

Dezvoltarea și diversificarea activităților economice care să genereze activități multiple și venituri alternative, adică măsura "3 cu 4", totalizează o contribuție SAPARD de 3,11 milioane de euro pentru cele 99 de proiecte semnate de agenție cu beneficiarii.

Proiectele contractate vizează turismul rural, apicultura și creșterea melcilor.

Pentru măsurile "2 cu 1" - "Dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale" - au fost contractate 592 de proiecte, pentru care contribuția SAPARD reprezintă 479 de milioane de euro, epuizându-se toate fondurile alocate măsurii pentru întreaga perioadă de implementare.

Până în acest moment, din măsura "2 cu 1" s-au realizat 785 de kilometri de drumuri, 2.087 kilometri de conducte alimentare cu apă și 198 de kilometri conducte de canalizare.

Prin finalizarea proiectelor de infrastructură rurală, vor fi deserviți peste 543.000 de locuitori din mediul rural.

Aceasta reprezintă numai o parte din activitatea Ministerului Agriculturii prin Agenția SAPARD și, deci, o parte din activitatea Guvernului României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
  Amalia Bălășoiu - declarație pe tema Uniunea Națională PSD+PUR, cea mai bună soluție pentru continuarea procesului de integrare a României în Uniunea Europeană;

Dau cuvântul doamnei deputat Amalia Bălășoiu, care are onoarea să încheie lista.

   

Doamna Amalia Bălășoiu:

Domnule președinte,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Uniunea Națională PSD + PUR, cea mai bună soluție pentru continuarea procesului de integrare a României în Uniunea Europeană".

Apropierea alegerilor parlamentare și prezidențiale activează forțele politice românești în direcția găsirii unor soluții cât mai bune pentru implementarea programelor acestora, în perspectiva următorului mandat parlamentar, pentru atingerea obiectivelor pe care și le propun în următoarea perioada de guvernare.

Conștient de responsabilitățile care îi revin, atât ca partid de guvernământ, cât și ca cel mai semnificativ partid aflat pe scena politică românească, PSD, conducerea sa, a luat decizia de a organiza în toate filialele județene ale partidului alegeri preliminare pentru desemnarea candidaților proprii pentru Camera Deputaților și Senatul României.

Prin acest scrutin electoral intern, transparent și democratic, s-a dorit ca și în România să fie promovați, în forul legislativ al țării, acei reprezentanți care sunt în primul rând apreciați de către propriii colegi de partid din circumscripțiile electorale, deci oameni promovați pentru ceea ce au demonstrat, pentru ceea ce știu, pot și vor să facă în numele cetățenilor și pentru cetățeni.

Prin această metodă democratică de desemnare a viitorilor parlamentari, s-a apreciat că se înlătură orice subiectivism sau atitudini preferențiale pentru un candidat sau altul.

Totodată, Partidul Social Democrat este primul partid care și-a propus să promoveze, în Parlamentul României, un număr semnificativ de tineri și femei reprezentând 30%, respectiv 25% din mandatele pe care le estimează că le va ocupa în viitorul Parlament, astfel încât să se asigure deoptrivă o reprezentativitate considerabilă a acestora, dar și înnoirea clasei politice actuale, apreciindu-se că tinerii și femeile au capacitatea, alături de mai experimentații seniori politicieni, să contribuie, cu dinamismul, curajul, tenacitatea, rigoarea și profesionalismul lor, la continuarea procesului legislativ pentru adoptarea legilor necesare integrării României în Uniunea Europeană.

România are, acum, nevoie de o clasă politică progresistă, modernă, coerentă, eficientă, democratică și de o concentrare a actului de guvernare în interesul oamenilor.

În perspectiva scrutinului electoral din toamnă, în ziua de 9 septembrie, s-au desfășurat lucrările Congresului de constituire a Alianței electorale Uniunea Națională PSD plus PUR. Ținând cont de noul climat politic existent și de succesele înregistrate în actul de guvernare, atât în planul politicii interne ca și în planul politicii externe, există premise și chiar garanții ale realizării obiectivelor pe care noua alianță și le propune. Din punctul meu de vedere, Uniunea Națională PSD plus PUR este cea mai bună soluție pentru continuarea eforturilor noastre, ale tuturor românilor, în perspectiva integrării României în Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Sorin Victor Lepșa - informare privind demisia sa din Grupul parlamentar al P.D;

Dau cuvântul domnului deputat Sorin Lepșa. Domnul Corneliu Ciontu a depus la Secretariat declarația și va urma domnul Antal István.

   

Domnul Sorin Victor Lepșa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doresc să-mi anunț demisia din Grupul parlamentar al PD-ului și, conform Regulamentului Camerei Deputaților, rămân ca deputat independent.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumim.

 
  Antal István - argumente ce vizează modificarea Legii fondului cinegetic;

Domnul deputat Antal István.

   

Domnul Antal István:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință, pentru înțelegere, dar subiectul pe care-l abordez cred că prezintă un interes general, având în vedere faptul că, peste tot, în zonele montane, există probleme cu animalele sălbatice.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Toamna este anotimpul când toți gospodarii din țară, cei care au semănat și au lucrat pe proprietățile lor toată primăvara și vara își culeg recoltele. Anul 2004, prin voia bunului Dumnezeu, a fost un an bogat, în general, roadele muncii oamenilor fiind considerabile. Totuși, există o categorie de gospodari care, după munca lor depusă, își văd recolta distrusă și cu pagube imense din cauza urșilor și a grupurilor de mistreți din zonele montane, care distrug, de săptămâni bune, tot ce s-a semănat și cultivat în imediata apropiere a pădurilor. Mai mult, în unele zone, urșii intră în grajdurile oamenilor, până și în casele lor, reprezentând un pericol iminent pentru cei care se găsesc, în momentele respective, în calea lor.

Asemenea cazuri au fost semnalate în multe localități. Vă amintesc doar câteva dintre ele, din zonele de unde provin. Cazul de la Brașov este cunoscut, a fost dezbătut în presa locală și centrală multă vreme. Cazul de la Tușnad, întâmplat de acum două săptămâni, poate nu e chiar așa de cunoscut, dar acolo o femeie bătrână s-a trezit cu ursul efectiv în gospodăria ei, în casă, iar în zona Lupeni, în județul Harghita, viței și porci distruși de urși, luați, pur și simplu, din grajdurile oamenilor.

Nu doresc să enumăr motivele invocate de oameni, localnicii, alegătorii noștri, cei cu care ne întâlnim în fiecare sfârșit de săptămână, dar cred că, cu toții, avem o responsabilitate față de acest eveniment trist. De obicei, oamenii invocă o lipsă de responsabilitate a autorității în domeniu, a celor care ar trebui să vegheze asupra bunurilor create cu atâta sudoare și să aplice legea, ne întreabă dacă avem intenția să armonizăm, să modificăm Legea nr.103/1996 - Legea fondului cinegetic, cu speranța ca noua lege să le dea posibilitatea ca vânatul să aparțină proprietarului pădurii, așa cum este reglementat în multe țări europene și, ca atare, să aibă șanse mai mari ca să negocieze mai hotărât și mai corect cu asociațiile vânătorești, în vederea ocrotirii bunurilor care, acum, sunt distruse de animale sălbatice, fără să aibă șansa reală de a beneficia de despăgubiri cât de cât onorabile.

De altfel, aș dori să dau citire, și aici, art.14 din lege care prevede, actualmente, cum se desfășoară posibilitatea despăgubirii oamenilor, și anume: "Răspunderea civilă pentru pagubele cauzate de vânatul din speciile care sunt grupate separat într-o anexă în lege revine gestionarului fondului de vânătoare, iar pentru cele cauzate de vânatul din specii mai aparte, prevăzute într-o altă anexă a legii, autorității publice centrale care răspunde de silvicultură. Pentru pagubele produse de vânatul din speciile strict protejate, despăgubirile se suportă, în primul rând, din fondul de protecție a vânatului. Pagubele se constată în condițiile legii, la cererea persoanei păgubite, depusă la gestionarul fondului de vânătoare și consiliul local, în termen de maximum 3 zile de la data la care persoana păgubită a constatat producerea pagubei, de o comisie formată din reprezentantul administrației publice locale, din împuternicitul gestionarului fondului de vânătoare și persoana păgubită care încheie, în acest caz, un act constatator. În caz de neprezentare a împuternicitului gestionarului fondului de vânătoare, în termen de 48 de ore de la anunțarea sa, constatarea pagubelor se face de către rezentantul administrației publice locale, în prezența a doi martori și a persoanei păgubite".

Iar în Normele privind protecția culturilor agricole silvice și animalelor domestice, împotriva pagubelor ce pot fi cauzate de vânat, sunt formulate unele lucruri destul de ciudate, având în vedere faptul că proprietarii au obligații ca să asigure paza corespunzătoare în culturile agricole și silvice, în perioadele în care acestea sunt frecvent căutate de vânat pentru hrană". Deci este, totuși, o problemă care ar trebui gândită și reglementată puțin mai mult, ca să aibă responsabilitate comună, cel puțin proprietarii împreună cu cei care exploatează această valoare care este vânatul și gestionarii fondului de vânătoare trebuie să întreprindă o serie de acțiuni pentru protecția culturilor agricole, silvice și animalelor domestice.

La aceste acțiuni m-am referit când am spus că ar trebui să aibă o șansă reală proprietarii, gospodarii care cultivă ceva în zona pădurilor, în vederea discuțiilor cu cei care gestionează vânatul, pentru a fi în siguranță, pentru ca, dacă se întâmplă să aibă pagube, aceste pagube să fie, într-adevăr, în mod decent, despăgubiți de către cel care răspunde pentru protecția vânatului.

A fost doar un semnal de alarmă și a fost de datoria mea să atrag atenția asupra acestor evenimente care, actualmente, în toamna acestui an, se întâmplă la nivelul întregii țări, în acele zone montane despre care am făcut pomenire și aș dori să atrag atenția asociațiilor generale ale vânătorilor și pescarilor ca să aibă o atenție sporită și să dea un sprijin efectiv pentru proprietarii terenurilor, să aibă o comunicare decentă și să respecte legislația în vigoare. Soluții există, este nevoie de voință și de o intervenție imediată, din partea tuturor care au tangență cu problemele ridicate.

Am speranța că, în legislația viitoare, Legea nr.103 va fi modificată, va fi dezbătută cât mai curând, spre folosul tuturor celor care solicită acest lucru, din întreaga țară.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
     

(Următoarele intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință.)

 
    Florin Iordache - declarație cu tema Uniunea Națională PSD+PUR, singura capabilă să câștige alegerile din noiembrie;

Domnul Florin Iordache:

"Uniunea Națională PSD + PUR, singura capabilă să câștige alegerile din noiembrie"

Asistăm în ultima vreme pe scena politică la o cristalizare a forțelor politice. Astfel, fosta Convenție din 1996 poartă numele de Alianța D.A., cu aceiași oameni, același program de guvernare.

Țărăniștii poartă negocieri pentru regrupare cu Alianța Populară, doar, doar, prind pragul de 5%.

Singura forță capabilă să continue cei 4 ani de creștere economică înregistrată sub conducerea Guvernului Adrian Năstase este Uniunea Națională PSD + PUR.

Numai cu o forță politică puternică și credibilă România poate continua drumul spre Uniunea Europeană.

La alegerile din noiembrie, cetățenii vor vota PSD + PUR, la alegerile parlamentare, și candidatul acestei forțe, domnul Adrian Năstase, care va fi viitorul Președinte al României pentru următorii 5 ani.

    Corneliu Ciontu - intervenție cu titlul Ce mai înseamnă, astăzi, România?;

Domnul Corneliu Ciontu:

Ce mai înseamnă, astăzi, România?

Nu mi-a plăcut niciodată să supraestimez importanța României în sistemul internațional, după cum nu i-am exagerat niciodată potențialul economic sau spiritual; un politician nu are dreptul să-și piardă luciditatea, să se lase înșelat de vise disproporționate. Și tocmai în temeiul acestei obiectivități pot spune - cu convingerea că nu amăgesc pe nimeni prin sloganuri - faptul că, în urmă cu 30 de ani, România reprezenta o importantă forță diplomatică.

Din 1968 și până spre 1985, țara noastră avea un loc pe scena mondială, participa nemijlocit la luarea unor decizii grave și, mai cu seamă, era respectată de marile puteri și de vecini. De același statut s-a bucurat România și în prima jumătate a secolului XX, începând cu anul 1912, când a demonstrat că reprezintă un arbitru în zona agitată a Balcanilor. Cu alte cuvinte, în decurs de numai un secol, în condițiile unei istorii potrivnice, am reușit în două rânduri să ne rezervăm un statut special în rândul națiunilor europene, lucru care probează potențialul nostru strategic și diplomatic. Firește, ar fi inadecvat să ne gândim, măcar pentru moment, la un loc fruntaș în rândul statelor lumii. Totuși, știm cu certitudine că, în condițiile unei politici externe responsabile, avem dreptul să pretindem respect din partea vecinilor.

Din nefericire, criza economică prelungită și erorile diplomaților noștri par a ne priva de acest respect. În chestiunea Canalului Bîstroe, partea ucraineană a tratat România de pe poziții inegale, impunându-și în forță punctul de vedere. Uniunea Europeană, NATO, UNESCO, Comitetul Convenției de la Berna - toate aceste foruri au luat poziție în favoarea țării noastre. În zadar, însă, până în acest moment. Și asta pentru că, în raport cu vecinii noștri de la nord și răsărit, nu-i suficient să ai de partea ta dreptatea și niște prieteni puternici. Trebuie să fii tu însuți puternic, să-ți câștigi respectul prin intermediul unei diplomații energice, inteligente, ferme. Trebuie să te afirmi ca o putere zonală pentru a face ca punctele tale de vedere să aibă câștig de cauză. Or, în ultimii 15 ani, România nu a reușit acest lucru. Prăbușirea economiei, disoluția autorității, precum și o politică externă bazată pe cedări fără sens au convins partea ucraineană că nu există motive pentru a lua în serios protestele formale ale țării noastre. Din moment ce am renunțat, în 1997, prin Tratatul cu Ucraina, la părți din teritoriul României care nu au aparținut niciodată vecinilor de la nord, de ce am fi mai greu de convins acum? Ce sens mai are să primim considerația altora, când noi înșine ne tratăm cu lejeritate interesele?

În ultimele zile se conturează o nouă criză diplomatică, similară celei a Canalului Bîstroe. La Belene, în Bulgaria, la numai câțiva kilometri de țărmul românesc, guvernul de la Sofia intenționează să construiască o centrală atomo-electrică. După centrala de la Kozlodui, un nou pericol nuclear - de data aceasta mult mai grav - prinde viață în vecinătatea noastră. Locuitorii județului Teleorman sunt amenințați de contaminarea radioactivă și chimică a mediului, contaminare care afectează în mod direct și grav apa, solul și aerul. Dunărea însăși este în pericol, pentru că în ea vor fi evacuate apele contaminate.

Nimic mai firesc decât dorința părții bulgare de a construi o nouă centrala atomo-electrică. Dar de ce la doi pași de țărmul românesc? De ce să suporte România riscurile uriașe ale unui astfel de proiect? De ce să sufere, din nou, tocmai Dunărea și Delta? Ne place să credem că, în urma unui protest energic al statului român, autoritățile de la Sofia vor alege o nouă locație pentru centrala atomică. În cazul în care nu se va întâmpla așa, vom fi confruntați cu un nou act de forță al unor vecini care nesocotesc interesele firești ale părții române. Vom fi prinși în cleștele focarului de infecție Bîstroe-Belene, iar acest focar de infecție va avea consecințe nu numai asupra mediului, ci chiar asupra credibilității Românei în lume. O țară căreia vecinii îi pot impune acte unilaterale nu are dreptul să vorbească despre succesele sale în politica externă, și, cu atât mai mult, nu are dreptul să se proclame o putere regională.

Programul de politică externă al Partidului România Mare are cinci direcții prioritare de acțiune. În primul rând, suntem preocupați de integrarea în Uniunea Europeană, încercând să obținem pentru România, prin negocieri responsabile, cât mai multe avantaje în cursul acestui proces. În al doilea rând, PRM țintește o cât mai profundă implicare în viața NATO, printr-o reformă a armatei care să ne ofere siguranță și forță. În al treilea rând, pe urmele lui Nicolae Titulescu, Partidul România Mare urmărește o profundă solidaritate cu deciziile ONU, acesta fiind singurul for care oferă legitimitate acțiunilor politice și militare internaționale. În al patrulea rând, dorim, pentru comerțul exterior românesc, recâștigarea piețelor din Rusia, America de Sud si Africa, piețe unde produsele și expertiza noastră au fost mereu bine primite. În sfârșit, Partidul România Mare își propune ca, prin eradicarea corupției și creșterea economică, precum și printr-o diplomație verticală, să recâștigăm pentru România respectul vecinilor și demnitatea națională.

    Ion Mocioalcă - tratarea unui subiect actual: modernizarea P.S.D.;

Domnul Ion Mocioalcă:

Modernizarea P.S.D. este la fel de importantă ca și câștigarea alegerilor din noiembrie. Doar un P.S.D. mai bun, dovedind capacitate de adaptare și înnoire instituțională, poate produce o guvernare mai bună.

În mod cert, alegerile preliminare din interiorul P.S.D. au marcat începutul modernizării acestuia, iar participarea masivă a membrilor P.S.D. din județul nostru ca și din întreaga țară, la alegerile din 5 septembrie, confirmă adeziunea organizațiilor teritoriale față de acest proces necesar și unic în peisajul politic românesc.

Fără a face acum comentarii asupra rezultatului acestor alegeri, cu inerente disfuncționalități, dar nu în măsură să vicieze rezultatele, putem opina de pe acum că temerile unor lideri de partid care consideră că declanșarea modernizării P.S.D. poate duce la pierderea alegerilor sunt, de fapt, temerile că ei înșiși vor pierde. Iată că nu vom negocia competiția "pe sub masă"!

Modernizarea P.S.D. nu este un risc, ci o șansă. Totul este ca miza personală să fie subordonată mizei partidului, aceea de a continua guvernarea social-democrată, oferind o alternativă mai bună la ce s-a întâmplat în mandatul 2000-2004.

Am convingerea că una din cheile de succes ale mesajului electoral al P.S.D. este aceea că alternativa la P.S.D. se află tot la P.S.D. și nu într-o Alianță care, din păcate pentru sănătatea politică, nu are nici strategii, nici oameni, nici lideri politici autentici; are doar o foame bolnavă pentru putere.

Opoziția ia în derâdere eforturile noastre de înnoire. Pentru că ei n-ar putea să o facă chiar dacă ar vrea. Unde nu poate ajunge la struguri vulpea zice și ea că sunt acri!

Noi căutăm formula optimă a succesului social-democrat a câștigării alegerilor de la sfârșitul acestui an, dar și a victoriei P.S.D. asupra lui însuși, prin modernizare, prin înnoire.

Dincolo de toate se află tema noastră centrală care a fost și rămâne România Socială, tema cea mai actuală a majorității românilor.

    Ștefan Baban - declarație politică: Previziuni dramatice pentru viitorul României;

Domnul Ștefan Baban:

Declarație politică: "Previziuni dramatice pentru viitorul României".

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Conform unui studiu realizat de Biroul de referință al populației din Washington, până în anul 2050 România va pierde circa 27% din populație, ajungând ca să depășească la acea dată abia 15 milioane de locuitori.

Același studiu atrage atenția că în țara noastră se manifestă o accentuată scădere demografică, care va avea grave repercusiuni asupra generațiilor viitoare, dar și asupra celei actuale, caracterizată printr-un puternic fenomen de îmbătrânire a populației.

Aceste informații ar trebui să tragă un semnal de alarmă pentru oficialitățile de la București, care consideră că în ultimii ani au promovat o politică socială eficientă și modernă și ale cărei rezultate vor fi vizibile în anii următori, ce va fi vizibil, însă, ne atrage atenția Washingtonul, și nu este deloc îmbucurător.

La o analiză atentă a situației economice și sociale din România, avem explicațiile cele mai exacte asupra fenomenelor demografice manifestate. Într-o țară în care există deja formate două pături sociale: îmbogățiții peste noapte sau miliardarii de carton și săracii care dețin supremația numerică, iar adevărații capitaliști sunt sufocați de legi și fiscalitate, nu este de mirare pentru nimeni că tineretul preferă să riște să plece în străinătate pentru a munci ca să-și poată permite o casă sau un trai decent. Iar dacă au norocul să câștige mai mult decât au sperat, preferă să rămână acolo, chemându-și și familia pentru a le arăta cum se trăiește în altă parte, unde corupția, ipocrizia, minciuna și prostia nu sunt promovate ca principii de viață.

Trist și alarmant este faptul că din ce în ce mai mulți tineri, bine pregătiți profesional, acceptă, pentru că nu dispun de resursele financiare necesare pentru a-și cumpăra un loc de muncă, să plece legal sau clandestin din țară, să desfășoare activități mai prost plătite decât cele pentru care au calificarea, iar în cele din urmă să se hotărască să vină în țară doar în concediu. Păcat de faptul că tinerețea și-o trăiesc într-o cursă infernală cu timpul pentru a putea acumula ceva bunăstare.

O altă cauză care poate determina această criză demografică este reprezentată de condițiile precare de trai ale tinerilor căsătoriți din România. Marea lor majoritate stau împreună cu părinții, în spații modeste și, deși ar dori să aibă 2-3 copii, nu-și permit decât unul singur, pentru că la lipsa spațiului de locuit se adaugă lipsurile materiale zilnice, stresul cheltuielile enorme pentru creșterea și educația unui copil, și nu în ultimul rând viitorul nesigur care-l așteaptă.

Nu este de mirare că populația țării îmbătrânește sau nici nu mai apucă, în ultimul timp, să se bucure de pensie ca urmare a ratei crescute a mortalității, în timp ce doar anumite categorii sociale cu un grad redus de pregătire profesională și morală aduc pe lume copii într-un număr destul de mare, pe care apoi fie că-i abandonează la casele de copii, fie îi cresc în condiții mizere, creându-le de mici ideea că ăsta este stilul de viață pe care trebuie să-l urmeze.

Deci, pe lângă o rată redusă a natalității din ultimii cinci ani, nici materialul genetic care a fost luat în calcul la această rată nu este de cea mai bună calitate, și nu neapărat numai din vina indivizilor societății românești actuale.

Fenomenul de îmbătrânire marchează acum cea mai mare parte din populația civilizată a Europei. Spre deosebire de țările occidentale, noi mai avem ceva timp, pentru că semnalul de alarmă care s-a tras ne atenționează că avem probleme majore, dar și responsabilități față de trecutul, prezentul și viitorul țării.

Este momentul să analizăm cu atenție fenomenele demografice, condițiile social-economice și politice din prezent, și să încercăm să construim strategii care să poată fi aplicate și care să dea rezultatele scontate, pentru că în caz contrar sumbrele previziuni se vor îndeplini, poate, mai curând decât anul prognozat.

    Petre Posea - declarație politică: 15 septembrie, un nou început. De fiecare dată, un nou început;

Domnul Petre Posea:

Declarație politică: "15 septembrie. Un nou început. De fiecare dată, un nou început!"

Doamnelor și domnilor,

Guvernarea social-democrată instaurată în urma alegerilor din noiembrie 2000 își bazează programele de dezvoltare și pe forța creatoare a intelectualității, care are de îndeplinit un rol esențial în tranziția spre un nou model de societate.

Educația, cercetarea, cultura sunt factori strategici ai dezvoltării, iar educația și sistemul de învățământ au devenit componente indispensabile ale relansării proceselor de dezvoltare și modernizare socială, asigurând o viață decentă fiecărui cetățean.

Investiția în educație și în formarea oamenilor este cea mai rentabilă pentru dezvoltarea pe termen lung, fapt pentru care instituțiile de învățământ și educație sunt privite ca instituții strategice pentru destinul național.

Programul guvernării noastre pornește de la ideea că performanțele noastre vor fi determinate, în primul rând, de competența și pregătirea oamenilor, de felul lor de a munci, de capacitatea structurilor instituționale de a valorifica eficient acest potențial.

Educația reprezintă în concepția noastră factorul strategic al dezvoltării de perspectivă, este cea care asigură modelarea multidimensională și anticipativă a potențialului uman, una din resursele majore ale României.

Sistemul de învățământ este apreciat de Partidul Social Democrat ca o prioritate națională, care trebuie să se bucure de o atenție specială în politica de dezvoltare imediată și pe termen lung. În vederea racordării la cerințele contemporane, s-a asigurat deja o redimensionare a reformei sistemului de învățământ, cu accent sporit pe modernizarea și actualizarea programelor de educație, pe asigurarea bazei materiale și tehnologice, în acord cu exigențele pregătirii pentru societatea informațională, stimulând motivațiile unui învățământ de performanță.

Evident, asigurarea cu personal didactic de predare a unităților de învățământ constituie o prioritate, unele cadre didactice transferându-se aproape de casă, altele s-au titularizat prin concurs, s-au efectuat procedurile de repartizare a cadrelor didactice suplinitoare pe posturi și catedre, iar Inspectoratele Școlare din județe, directorii de școli și primăriile s-au preocupat cu simț de răspundere ca acestor cadre să li se asigure condițiile necesare pentru a putea funcționa normal la unitățile respective.

Totodată, pentru reașezarea și revigorarea învățământului la sate sunt în vigoare măsurile desființării unităților cu predare simultană la gimnaziu, proces ce nu oferea un învățământ de calitate, și aducerea elevilor cu efective mai mici la școlile mai puternice, mai bine dotate și cu profesori calificați, iar pentru stimularea dascălilor, statutul cadrelor didactice și H.G. nr.769/1998 prevăd un spor consistent pentru mediul rural.

Pentru a facilita deplasarea elevilor spre și de la unitățile școlare îndepărtate, Guvernul a instituit măsura dotării cu microbuze a acestora, iar pentru a-i ajuta pe elevii proveniți din familiile sărace au fost alocate fonduri pentru procurarea de rechizite școlare care să fie oferite gratuit acestora, de acest privilegiu beneficiind un însemnat număr de elevi.

De asemenea, pe lângă Programul "Cornul și laptele", de care beneficiază un important segment de școlari, tot prin grija Guvernului, mai nou, s-a procedat la acordarea unui sprijin financiar în vederea stimulării achiziționării de calculatoare de către elevii și/sau studenții învățământului de stat sau particular acreditat, în vârstă de până la 26 de ani, care provin din familii cu venituri mici.

Ar fi mai multe de spus despre învățământ și educație, dar pentru a nu plictisi mă opresc aici, dar nu înainte de a folosi acest prilej - începutul noului an de învățământ 2004-2005 - pentru a saluta cu simpatie pe toți cei care, de la catedră sau dintr-o simplă bancă de elev se află în slujba învățământului românesc.

Printre primele gânduri pe care doresc să le transmit se află și acela de recunoștință deplină și de mulțumire pentru eforturile ce s-au făcut și se fac în continuare, în vederea menținerii procesului de învățământ la cele mai înalte cote ale calității, relansarea învățământului și actului educațional, în ciuda dificultăților și obstacolelor multiple pe care a trebuit să le depășim.

15 septembrie. Un nou început. De fiecare dată un nou început. Când toamna apare pe plaiurile românești, la jumătatea lui Răpciune, începe un nou an școlar. Descătușați de toate angoasele verii, intrăm în toamnă cu primăvară nouă în suflet, reîntâlnindu-ne cu noi înșine, cu gândurile, cu dorințele și visurile noastre.

Să ne unim deci aceste gânduri și trăiri pentru a face din viitorul an școlar încă o treaptă spre împlinirea menirii învățământului din țara noastră. Vă mulțumesc.

    Iosif Armaș - scurt comentariu pe marginea alegerilor preliminare din P.S.D.;

Domnul Iosif Armaș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Reprezentanții de marcă ai PSD, precum și membrii obișnuiți au descins duminică, 5 septembrie 2004, la sediile organizațiilor partidului, amplasate în toată țara, pentru a-și desemna candidații care urmează să apară pe listele pentru Camera Deputaților și pentru Senat.

Majoritatea membrilor și-au exprimat opțiunile electronic, folosindu-se de calculatoare, atât în orașe, cât și în aproximativ 3000 de comune. Centralizarea datelor arată că partidul a dovedit o mobilizare bună, lucru benefic pentru evenimentul cu adevărat important, și anume alegerile din toamnă.

Președintele partidului, domnul Adrian Năstase, a apreciat participarea ridicată a membrilor partidului la procesul de vot, 82%, exprimarea opțiunilor, ideea de la care s-a pornit acest proces, fiind atinsă. Așadar, aspiranții la demnitățile de parlamentari au fost puși în lumina reflectoarelor și "obligați" să-și prezinte un program coerent, competitiv, prin care să convingă membrii de partid că merită să le reprezinte interesele în următorii ani, o perioadă crucială în istoria țării noastre.

Având în vedere faptul că procesul legislativ este mai mult ca oricând în vizorul Uniunii Europene, ideea propunerii celor mai buni oameni din partid pentru Parlament este cu atât mai binevenită.

"Reversul medaliei" a fost situarea pe locuri neeligibile a unor politicieni care s-au aflat în centrul atenției mult timp, atât în cadrul partidului, cât și în diverse funcții publice. Aceștia au contestat votul, încă președintele partidului a declarat că singurul lucru pentru care aceștia pot fi nemulțumiți este doar prestația lor în mandatul care se va încheia în noiembrie.

Concluzionând, liderul partidului a arătat că alegerile preliminare au fost un succes, listele obținute în urma acestora urmând să treacă prin alte "filtre", cum ar fi Consiliul de Integritate Morală, atingerea procentului destinat femeilor și tinerilor, 10% fiind cota de candidați impusă de Biroul de Coordonare al partidului.

Vă mulțumesc.

    Tudor Mohora - declarație politică intitulată Oferta electorală a Alianței D.A. în fața alegerilor generale 2004: între dezideratul existenței unui program de guvernare și realitatea proliferării insultelor și calomniilor calificate;

Domnul Tudor Mohora:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Intervenția mea de astăzi se intitulează "Oferta electorală a Alianței D.A. în fața alegerilor generale 2004: între dezideratul existenței unui program de guvernare și realitatea proliferării insultelor și calomniilor calificate"

Liderii Alianței PNL-PD au prezentat marți, 7 septembrie a.c., într-o conferință de presă, o așa numită listă a celor 101 candidați PSD la alegerile parlamentare. Pentru fiecare dintre acești candidați a fost făcută o prezentare referitoare la relațiile de rudenie sau de afaceri cu liderul Adrian Năstase, respectiv o descriere a faptelor de corupție sau a activității dinainte de 1989. Această lista dorea să evidențieze faptul că alegerile preliminare pentru candidații la alegerile parlamentare din interiorul PSD sunt doar un exercițiu de propagandă și în nici un caz o ofertă credibilă pentru aceste alegeri.

Cu ocazia conferinței de presă ținută de copreședinții Alianței D.A., Theodor Stolojan și Traian Băsescu, ar fi fost de așteptat ca aceștia să prezinte un program de guvernare. Dacă programul era greu de elaborat în ansamblu, ar fi fost de dorit să se enunțe principalele sale elemente concrete pentru a avea totuși o dezbatere publică interesantă și utilă pentru cetățean. De asemenea, dacă nu exista o idee certă despre cum dorește Alianța să guverneze România, atunci ar fi fost necesar să se anunțe măcar numele variantei lor de prim ministru.

Mai nou, conform comunicatelor de presă, desi programul de guvernare al Alianței D.A. PNL-PD a fost definitivat, el nu va fi dat publicitatii decat in apropierea alegerilor. Motivul invocat constă în împiedicarea PSD să nu se inspire din prevederile acestui program de guvernare. Folosirea unui astfel de motiv, sugerează o politică de evitare a unei dezbateri politice democratice bazată pe argumente concrete și, totodată, o teamă față de rezultatele acesteia.

Un lucru este cert: cu 80 de zile înainte de alegeri, Alianța D.A. nu are program de guvernare, nu are liste de candidați, și nu are o concepție și o nominalizare clară privind primul ministru și portofoliile ministeriale.

Doresc să reamintesc că oferta electorală PSD: "Proiectul social-democrat pentru o Românie europeană" a fost dat publicității încă de la 27 august a.c. Această ofertă electorală reprezintă răspunsul social-democrat la așteptările îndreptățite ale cetățenilor pentru o viață mai bună și mai demnă. Ea reprezintă rezultatul opțiunii pentru:

O societate guvernată de justiție și solidaritate națională;

O societate prosperă și echilibrată din punctul de vedere economic, social și politic.

Prin principiile și capitolele pe care este clădită oferta PSD, sunt identificate țintele majore de interes național, cum sunt:

  • Asigurarea creșterii nivelului de trai;
  • Continuarea creșterii economice la ritmuri ridicate;
  • Îmbunătățirea serviciilor de sănătate;
  • Dezvoltarea serviciilor publice de învățământ;
  • Consolidarea puterii judecătorești;
  • Lupta împotriva corupției;
  • Integrarea europeană, integrarea în NATO și forțele de apărare;
  • Protecția medului înconjurător.

Fiecare din aceste principii și capitole are date și cifre concrete, la îndemâna tuturor.

Pentru o dezbatere responsabilă și la obiect a ofertelor electorale este necesar ca PNL și PD să prezinte în fața opiniei publice și a presei o ofertă proprie cu date concrete, astfel încât dezbaterile să fie la obiect, evitându-se generalitățile care nu folosesc nimănui.

Cetățeanul român are dreptul și trebuie să fie informat în legătură cu ceea ce va vota, cu proiectele și angajamentele partidelor înscrise în luptă. El trebuie să știe cine este vizat să conducă Guvernul care se va forma în urma alegerilor, căruia îi vor reveni sarcini de mare răspundere: integrarea României în Uniunea Europeană și prosperitatea cetățenilor.

În locul risipei de energie pentru înjurii de tot felul proliferate de reprezentanții PNL și PD, dezbaterea cu responsabilitate a problemelor esențiale pentru dezvoltarea economică și socială a României și pentru fundamentarea temeinică a unui program de guvernare ar contribui nu numai la o mai bună edificare a electoratului, dar și la crearea condițiilor ca măsurile ce se vor adopta să fie într-adevăr în folosul cetățenilor.

La conducerea României trebuie să se ajungă ca urmare a unor dezbateri, cu spirit de responsabilitate, a proiectelor și programelor și nu ca urmare a atacurilor murdare împotriv adversarilor politici.

    Gheorghe Eugen Nicolăescu - declarație politică: Să spunem nu unui legislativ pur pesedist!;

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Declarație politică: "Să spunem NU unui legislativ pur pesedist!"

Parlamentul este chemat să legifereze, să facă legi, să adopte acte normative care să aducă coerență, să producă o modificare în bine a societății românești, să slujească poporul prin reprezentanții săi aleși, să răspundă așteptărilor cetățenilor. Cu toate acestea, Parlamentul este una din instituțiile cu cea mai mică credibilitate în rândul oamenilor, este o instituție fundamentală a democrației reale, dar care nu este stimată, nu este apreciată, chiar nu este considerată utilă.

Datorită felului în care au acționat parlamentarii de circa 14 ani în România, datorită modului criticabil în care și-au exercitat mandatul, datorită incompetenței unora sau necinstei altora, Parlamentul este considerat ca u na din cele mai ineficiente și corupte instituții ale statului de drept. Dezbaterile parlamentare, care ar fi trebuit să demonstreze exigența intelectuală, expertiza profesională, au fost transformate în ocări adresate de un parlamentar altuia, în jigniri, în afirmații cu pretenții de monopol al adevărului, în detrimentul fondului, problemelor adevărate. Deseori, parlamentarii nu-și respectă propriile regulamente, procedee și reguli necesare pentru procesul democratic și, de aceea, oamenii, care văd și aud, nu au cum să mai acorde încrederea celor care încalcă primii legea.

Acesta este Parlamentul pur pesedist și sprijinit necondiționat de udemeriști, care ar trebui să-și asume prăbușirea instituției parlamentare în ochii electoratului, dar și în nerezolvarea problemelor României! De aceea, cred că acum, în ultima sesiune a actualei legislaturi, deputații Puterii ar trebui să înțeleagă că mai pot spăla rușinea pe care au atras-o asupra Camerei Deputaților încercând să muncească cu mai multă responsabilitate, cu eficiență și mai ales cu gândul către cetățeni și să nu se mai comporte slugarnic față de Guvern.

Discutarea serioasă în cadrul comisiilor a proiectelor de lege și nu numai trecerea lor în revistă, revenirea asupra multor neajunsuri în cadrul plenului Camerei Deputaților pentru a se obține forme cât mai bune pentru viitoarele legi care va fi necesar să se aplice reprezintă o altă atitudine, reprezintă un semn de normaliatte.

Aș dori ca unii deputați ai Puterii să înțeleagă care este menirea lor, potrivit normelor constituționale și morale, care este răspunderea în fața cetățenilor români și să cheme la raport un Guvern care face ce vrea, fără controlul parlamentar, Parlament transformat în apărătorul unui Guvern mincinos, corupt, populist, nesănătos pentru viața publică românească. Pentru că actualul Parlament pur pesedist a dovedit că este incapabil să contribuie la consolidarea democrației și a permis derapaje către un stat totalitar, este bine să ne gândim ce ar mai însemna un Parlament format de convenția pur pesedistă.

    Constanța Popa - declarație politică cu temele În sistemul sanitar, promisiuni neonorate de Guvernul P.S.D. și Asistența medicală în mediul rural;

Doamna Constanța Popa:

"În sistemul sanitar, promisiuni neonorate de Guvernul P.S.D."

"Asistența medicală în mediul rural"

În mediul rural din România anului 2004 trăiesc foști lucrători ai CAP-urilor, ai uzinelor și fabricilor, acum pensionari, șomeri și disponibilizați din industrie, care nemaiavând unde să lucreze în oraș s-au retras la țară, tineri care nu au avut niciodată un loc de muncă, pentru că nu-și găsesc un loc de muncă, câteva cadre medicale și din învățământ, preotul, polițistul și câțiva "privatizați". Aceasta este structura locuitorilor satelor României, aproape în toate regimurile țării. Sunt deputat P.R.M de Olt, un județ cu peste 50% locuitori în mediul rural și i-am cunoscut foarte bine pe acești oameni.

Confortul în aceste localități? Un vis... Majoritatea localităților din mediul rural nu au alimentare cu apă în sistem centralizat, canalizare nici vorbă, curentul electric are dese întreruperi, căminele culturale unde mai aveau loc spectacole sau mai rula un film înainate de 1989 au căzut în paragină pentru că nu sunt bani la bugetul local pentru reparații...

Dacă a lucrat la o fabrică sau o uzină și a ieșit la pensie, cetățeanul care locuiește la țară se poate considera un om norocos. Poate să plătească întreținerea casei, poate chiar plăti muncile agricole pentru o bucată de pământ, are acces la servicii medicale. Dacă însă a fost disponibilizat, a expirat șomajul, nu a lucrat niciodată, tânăr sau bătrân, femeie sau bărbat, existența acestui locuitor al satului este foarte grea. Găsește foarte greu un loc de muncă, nu are bani, poate doar alocația copiilor care pentru multe familii tinere din mediul rural este singura sursă regulată de venit, nici vorbă de acces la serviciile medicale, deoarece aceste categorii au acces doar la serviciile medicale de urgență.

Dispensarul comunal? În majoritatea comunelor, dispensarul comunal era situat în foste conace sau case boierești care, după revendicare, au revenit proprietarilor. În această situație, în unele comune primarii au acordat spații corespunzătoare, în altele medicii au fost lăsați să se descurce cum pot, sau le-au acordat spații improprii, fără sursă de încălzire iarna, spații foarte mici etc. Există personal medico-sanitar în mediu rural?

În comunele mai bogate, în cele mai apropiate de orașe sau în cele de unde au plecat fii ai satului la studii, mai există o asistentă medicală, uneori un medic... În celelalte? În comunele și satele îndepărtate de orașe, în cele sărace, șansa de a avea personal medical calificat este lăsată la voia hazardului.

Prevenirea îmbolnăvirilor? Programe de sănătate? Servicii stomatologice? Farmacii sau puncte farmaceutice? Acestea există într-un număr extrem de mic de localități rurale. Aceasta este realitatea. Ce spune însă programul Partidul Social Democrat de guvernare între anii 2000-2004 prezentat în Parlamentul României de prim-ministrul Adrian Năstase?

Acțiuni ale Guvernului P.S.D.: "acordarea de asistență medicală gratuită pentru populația din mediul rural cu venituri mici și/sau fără venituri din zonele defavorizate; crearea cadrului legal pentru atragerea personalului medical în zonele izolate sau defavorizate prin: salarii substanțial majorate; sediu pentru dispensar cu dotări corespunzătoare cu aparatură, echipamente și materiale sanitare și cu mijloace de transport adecvate zonei; locuințe și teren agricol acordate gratuit; condiții avantajoase pentru pensionare".

Dacă comparăm aceste intenții cu realitatea, oricine poate constata cât de puțin a făcut Guvernul P.S.D. pentru electoratul din localitățile rurale.

Există lege pentru acordarea de medicamente compensate cu 90% pentru pensionarii cu pensii de până la 6 milioane de lei? Există, dar pentru locuitorii din mediul rural legea nu reprezintă nimic. În cazul fericit, când există un medic de familie în comună care să le prescrie medicamentele de care au revoie, costul drumului la farmacia din orașul cel mai apropiat, bolile invalidante de care suferă și bătrânețea, îi determină pe mulți să renunțe la acest drept legal dacă nu au copii sau un vecin care să le aducă de la farmacia din oraș medicamentele de care au nevoie. Guvernul nu spune nimic despre asistența medicală pentru șomerii și disponibilizații care nu mai primesc ajutor de șomaj sau social. Pentru aceștia există doar asistența medicală de urgență gratuită. Dacă nu au nici o sursă regulată de venituri, cum își pot plăti aceste persoane serviciile medicale când au nevoie de ele?

Pentru rezolvarea problemelor asistenței medicale din mediul rural, prezentăm câteva din soluțiile noastre:

  • pentru a avea cadre medicale calificate în mediul rural, atât comunitatea locală, cât și statul pot acorda burse de studii pentru asistenți medicali sau de farmacie, medici, cu un contract de muncă obligatoriu, ca după absolvirea studiilor să lucreze 5 - 10 ani în localitatea respectivă, în cabinete medicale sau puncte farmaceutice;
  • primarii din mediul rural trebuie să fie obligați să acorde spații adecvate pentru cabinetele medicilor de familie din mediul rural;
  • pe lângă serviciile de ambulanță prespitalicească, pot funcționa, în fiecare județ, centre medicale mobile, dotate cu aparatură de laborator, de investigații și personal medico-sanitar care pot asigura atât controale medicale periodice ale populației rurale pe grupe de risc, la planificarea direcțiilor de sănătate publică județene, deci prevenție, cât și asistență medicală planificată, astfel de centre mobile funcționând cu succes în Anglia (walk-in-centers);
  • reînființarea cabinetelor medicale școlare, mai ales în mediul rural, care pot funcționa cu personal sanitar cu studii medii și pot avea un rol foarte important în prevenirea îmbolnăvirilor și, mai ales, în educația sanitară a copiilor;
  • definirea unui pachet de servicii medicale minimale (în afara celor de urgență) pentru persoanele fără venituri.

În domeniul medical, în comisiile de sănătate din Parlamentul României, P.R.M. are cea mai completă echipă de specialiști care lucrează în domeniul medical în toate specialitățile și departamentele.

Mulțumesc.

    Ioan Oltean - câteva remarci asupra exercițiului preelectoral al P.S.D.;

Domnul Ioan Oltean:

Declarație politică

Încercarea de schimbare la față a PSD, partid asimilat, deseori, cu noțiunile de "corupție instituționalizată" sau de "baroni locali", a eșuat lamentabil.

În urmă cu aproape o săptămână, în interiorul partidului aflat la putere, s-au desfășurat alegerile preliminare, având ca scop desemnarea candidaților pentru viitorul Parlament.

Electoratului acestui partid i s-a oferit astfel posibilitatea să-și desemneze candidații doriți pe listele electorale, totodată, stabilindu-se și ordinea acestora.

Procedura, democratică în esența ei, s-a dovedit a fi, în final, un subterfugiu pentru conducerea partidului prin care a pasat pe umerii propriilor alegători (care nu prea au știut ce votează) responsabilitatea desemnării candidaților pentru alegerile generale. Sub paravanul scrutinului electoral, domnul Adrian Năstase și cei apropiați domniei sale, și-au făcut jocurie în voie, ordinea anunțată pe listele preliminare neavând nimic în comun cu rezultatul alegerilor. Acest rezultat a fost contestat chiar de către unii candidați, actuali deputați și senatori, revoltați de frauda comisă de cei "de la centru" care au impus cine să fie și cine să nu fie votat. Interesant a fost instrumentul folosit în stabilirea "câștigătorului", și anume rectificarea numărului de voturi, între cifrele furnizate inițial și numărul de voturi fiind diferențe foarte mari, diferențe ce sugerează ideea furtului alegerilor chiar de către cei ce le-au organizat. Astfel, în Iași, aproximativ 8.000 de voturi nu pot fi justificate, iar la Suceava, 7.000 de voturi au apărut peste noapte, situații similare întâlnindu-se și în alte localități, inclusiv în București. Nu pot să nu remarc situația hilară în care s-a găsit domnul Cozmâncă, ca să dau numai un exemplu, care a obținut 18.022 voturi de la 15.710 votanți; sigur, cei care au numărat voturile sunt oameni citiți, cunosc capodoperele marelui Caragiale.

Desigur, puțin mă interesează acest exercițiu preelectoral sau rezultatul său, nu-i problema mea, dar niște remarci pot fi făcute, și anume:

  1. alegerile interne din PSD au fost un truc al domnului Năstase și al celor ce-i sunt apropiați prin trecerea responsabilității stabilirii preferințelor preelectorale pe umerii votantului de rând, în umbra și în numele căruia au excelat jocurile de culise ale intereselor vârfurilor PSD-iste;
  2. autofraudarea alegerilor interne chiar de către organizatorii lor, triumful baronilor centrali și locali asupra alegătorului onest, a cărui voință a fost, a câta oară, înfrântă;
  3. oare aceste alegeri preliminare au fost un exercițiu în preajma alegerilor generale din care s-a învățat cum se poate manipula sau fura un vot? Cine ne garantează că nu se va încerca să se procedeze la fel?;
  4. în ipoteza, puținprobabilă, în care PSD va ieși câștigător în alegerile din toamnă, vom ști ce ne așteaptă: corupția nu va putea fi stăvilită, baronii, centrali sau locali, vor excela, șansele de redresare economică a țării vor fi serios compromise și probabil ideea de creștere a nivelului de trai va rămâne ceea ce este: o idee și nimic mai mult.

Domnilor din PSD, membrii Alianței D.A. vă așteaptă în toamnă într-o confruntare deschisă și corectă, alegătorul fiind cel care va discerne între minciună și ADEVĂR. Vă mulțumesc.

    Napoleon Pop - intervenție cu titlul Cercetarea științifică românească sub merite;

Domnul Napoleon Pop:

"Cercetarea științifică românească sub merite"

Domnule președinte,

Stimați colegi,

O dezbatere recentă a Camerei Deputaților pe tema unui împrumut destinat dezvoltării economiei naționale ne-a adus încă o dată revelația insuficientei și limitatei preocupări generale pentru cercetarea științifică românească, deși în discursul politic se face caz de nevoia alinierii noastre la tendințele europene, ca cele cuprinse în strategia de la Lisabona.

Recunoaștem că dezvoltarea și modernizarea societății noastre trebuie să se bazeze pe mai multă cunoaștere și inovație, care decurg în mod natural dintr-o educație mai bine structurată, o formare profesională dinamică și o cercetare științifică mai profundă.

Totuși, este greu să afirmăm că utilizăm învățământul și cercetarea ca motoare ale dezvoltării, când alocările bugetare în domeniu abia le asigură simpla subzistență, fiind printre cele mai reduse din Europa ca procent din p.i.b.

Două lucruri îngrijorează: cercetarea științifică este departe de a fi o parte a conceptului modern al culturii reprezentat, în primul rând, de oameni și abilitățile lor (tehnice, economice, informatice, capacitate de efort, motivare pentru inovație), după cum, în România, distanța dintre nevoile economice, tehnologice, administrative și culturale devine din ce mai mare de ceea ce se cheamă producția ei științifică și capacitatea de inovare.

dacă luăm cercetarea aflată în coordonarea Academiei Române, alocările bugetare acoperă practic exclusiv salariile, despre accesul la informație, la rezultatele cercetărilor din lume, la tehnologii pilot de încercare și testare a propriilor idei, achiziționarea de fond documentar nici nu poate fi vorba.

Este tot atât de adevărat că sunt foarte puțini care, fie în legislativ sau executiv, reușesc să-și verifice sau să-și mărească cunoștințele folosind cercetările care se fac și sunt semnificative chiar și în aceste condiții chinuite de finanțare.

Cred că parteneriatul nostru, ca politicieni în legislativ, cu cercetarea românească trebuie reînnoit de ambele părți, cu atât mai mult cu cât, dacă recunoaștem că avem potențial, atunci să ajutăm ca institutele noastre de cercetare să treacă de la supraviețuire la performanță.

Mai cred că acest obiectiv nu poate fi considerat partizan dacă avem încredere în binefacerile cercetării pentru întreaga societate românească.

Proiectul bugetului pe anul 2005 este un bun prilej să analizăm aceste realități și să le îndreptăm ca țară europeană, care nu-și mai poate permite să facă abstracție de beneficiile unor cercetări și inovări corect finanțate și bine motivate. Trebuie să refacem atractivitatea carierei de cercetător, asigurându-i un statut demn. Trebuie să asigurăm " masă critică a resurselor fianciare alocate, astfel încât modernizarea societății noastre prin cercetare să se întâmple cu adevărat, iar la această "masă critică" să asigurăm și resurse multiple, în sensul că există entități publice care au nevoie de rezultate ale unor cercetări neutre și profesionale. Profilarea unor centre de excelență conforme criteriilor internaționale și un acces lărgit la programele europene de cercetare sunt procese împiedicate tocmai de lipsa de cofinanțare sau de "cifra de afaceri" insignifiantă a institutelor noastre de cercetare.

Stimați colegi,

Vă invit să reflectăm împreună la destinele cercetării românești în sensul să-i sporim șansele și, mai ales, beneficiile de care am putea să ne bucurăm noi toți, cu speranța căintegrarea europeană ne va stimula și în găsirea soluțiilor.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Amalia Bălășoiu - declarație politică: Avram Iancu și Țebea în conștiința românilor.

Doamna Amalia Bălășoiu:

Declarație politică: "Avram Iancu și Țebea în conștiința românilor".

Zilele trecute, s-au împlinit 180 de ani de la nașterea lui Avram Iancu, simbol național, care în timpul Revoluției de la 1848 s-a remarcat și a rămas în istorie ca un adevărat luptător pentru drepturile românilor din Transilvania, aflată la acea vreme sub stăpânire austro-ungară.

La 1848, în timpul revoluției, "Craiul munților" Avram Iancu a avut marele merit de a capacita moții din Munții Apuseni, formând o armată care a luptat și a învins mai dotatele și experimentatele armate austro-ungare conduse de ofițeri instruiți și insuflând astfel curaj și dăruire tuturor românilor aflați sub jugul greu al iobăgiei, asupririi naționale și sociale din Transilvania.

Avram Iancu va trece în 1848 de mai multe ori prin Țebea, care reprezenta nucleul de rezistență al românilor ardeleni încă de pe vremea lui Horia, Cloșca și Crișan, acesta fiind locul care a și fost ales drept "sanctuarul" de nemurire și odihnă pentru "Craiul munților".

De pe aceste meleaguri s-a declanșat, în urmă cu mai bine de două secole, Răscoala lui Horia, Cloșca și Crișan (1784-1785). Horia, denumit și "Crăișorul", după mai multe vizite la Viena, fiind primit și de împăratul Iosif al II-lea, a poposit la Țebea, comunicând moților săi că împăratul ar fi adeptul îmbunătățirii și chiar emancipării românilor din Transilvania. Horia transmitea ceea ce împăratul îi promisese, promisiune pe care, după cum se știe, nu a mai respectat-o, trimițând oști pentru înăbușirea răscoalei, iar capii acesteia, Horia, Cloșca și Crișan având sfârșitul tragic binecunoscut.

În toiul răscoalei, de o amploare nemaicunoscută până atunci pe meleagurile Transilvaniei, din cauza căreia cea mai mare parte a nobilimii austriece și maghiare și-a părăsit conacele și domeniile, a determinat autoritățile de la Viena să-și trimită emisari pentru a trata cu capii răscoalei, ceea ce s-a și întâmplat. Întâlnirea a avut loc la Țebea în toamna anului 1784. S-au făcut unele promisiuni iobagilor, răsculații fiind trimiși pe la casele lor. A urmat prinderea și executarea capilor răscoalei, Horia, Cloșca și Crișan. Horia a rămas în tradiția moților și i-au fost dedicate o mulțime de cântece și balade populare. Tot în memoria lui, la Țebea s-a plantat gorunul care îi poartă numele, existând și astăzi "gorunul lui Horia".

Există locuri în istoria popoarelor denumite, pe bună dreptate, "temple sfinte". Pentru multiplele semnificații de ordin istoric, politic și social, Țebea poate fi considerat un "templu sfânt" al românilor, unde se află mormântul lui Avram Iancu și "gorunul lui Horia", devenind un adevărat loc de pelerinal și de trăire patriotică pentru toți românii.

    Antal István - argumente ce vizează modificarea Legii fondului cinegetic;

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu, vă mulțumesc și dumneavoastră și vă urez o zi bună.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.38/2004 privind unele măsuri în domeniul învățământului (restituit comisiei).  

- Pauză -

     

În continuare, ședința este condusă de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Puiu Hașotti și Tudor Mohora, secretari.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Distinși colegi,

Dați-mi voie să începem împreună partea a doua a activității de astăzi, după intervențiile politice, ședința destinată dezbaterii proiectelor înscrise pe ordinea de zi.

Dați-mi voie să vă prezint prezența. Din totalul de 344 de deputați, și-au înregistrat prezența 276, 68 sunt absenți, 28 participă la alte acțiuni parlamentare.

Primul proiect care e înscris pe ordinea de zi de astăzi este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.38/2004 privind unele măsuri în domeniul învățământului.

Am înțeles că domnul președinte al Comisiei de învățământ dorește să intervină.

Poftiți, domnule Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Este evident pentru toți că, împreună, colegii din Comisia de învățământ, indiferent de culoarea politică, au reușit să finalizeze un raport acceptat și de liderii de sindicate la Ordonanța nr.38/2004 privind unele măsuri de îmbunătățire a salarizării.

După cum știți, s-au purtat discuții și ieri între factorii interesați și aș avea rugămintea, domnule președinte, să fie informați colegii noștri asupra acestor discuții și, în raport de ceea ce se va aduce la cunoștința distinșilor colegi, să decidem asupra a ceea ce vom face în continuare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Din partea Guvernului, domnule ministru Șerban, v-aș ruga să oferiți Camerei Deputaților, colegilor noștri, informația solicitată cu privire la negocierile dintre Guvern și sindicatele din învățământ.

 
   

Domnul Nicolae Șerban (ministru, Departamentul pentru Relația cu Parlamentul):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

În urma negocierilor care au fost desfășurate la sediul Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, între reprezentanții guvernamentali și liderii sindicatelor din învățământ, au fost convenite aspectele referitoare la revendicările formulate de către sindicate, astfel încât s-a ajuns la o înțelegere care va fi finalizată astăzi, cu un protocol semnat, în numele Guvernului, de primul-ministru și din partea sindicatelor de liderii celor patru sindicate. Prin aceste înțelegeri, s-au stins punctele în divergență, atât în ceea ce privește salarizarea personalului din învățământ, începând cu 1 octombrie 2004, dar și în ceea ce privește funcțiile auxiliare didactice și personalul tehnic.

În aceste condiții, la solicitarea sindicatelor din învățământ, o comisie guvernamentală urmează să elaboreze o lege specială privind salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, care să stabilească creșterile etapizate până în anul 2006. De asemenea, pentru personalul TESA din întregul sistem bugetar, va fi nevoie de o lege specială de salarizare care să aibă în vedere condițiile de muncă, intensitatea muncii și alți factori care justifică salariile diferențiate pentru personalul din învățământ și, de asemenea, s-a convenit ca, în proxima ședință de Guvern, să se aprobe o ordonanță de urgență care să consființească, printr-o normă cu putere de lege, toate cele convenite.

În aceste condiții, este necesară o reanalizare a întregului ansamblu de aspecte referitoare la salarizarea în sistemul public de învățământ.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Înțelegem că vorba românească prinde contur: dă-i, Doamne, românului mintea cea de pe urmă și mai bine mai târziu decât niciodată.

Noi credem că subfinanțarea sistemului de învățământ nu aparține numai actualului Guvern, ea vine din '90 încoace. Sperăm și am sperat că, prin dublarea salariilor profesorilor universitari se face o breșă și un început a repune dascălul la nivelul importanței sociale a activității lui, credem că această ordonanță care se va da joi va duce la o îmbunătățire, dar este un început de drum, deoarece, în 2007, Uniunea Europeană ne obligă la a aloca 6% din produsul intern brut, lucru pe care nu-l putem face brusc, deoarece sistemul nu-l poate absorbi. Credem, de asemenea, că prin școală vom intra în Uniunea Europeană, și nu prin alte facilități. De aceea vă rog, domnule președinte, în numele și al colegilor mei din conducerea comisiei, să retrimitem, la comisie, Ordonanța nr.38/2004, astfel încât să putem reformula un raport în concordanță cu înțelegerile la care sindicatele au ajuns și, respectiv, să avem garanția că ceea ce a spus domnul ministru Șerban aici, în perspectivă, eșalonează această creștere de salarizare, spre a ajunge, dacă nu la nivelul absolut al salarizării profesorilor din Uniunea Europeană, cel puțin proporțional la același nivel.

Este un început și vă rog să-mi permiteți, în încheierea cererii mele, să urez colegilor profesori din țară succes în noul an de învățământ, să-i asigurăm că noi, comisia, profesorii existenți în Parlamentul României, dar și ceilalți colegi nu uităm școala, nu uităm pe dascălul care ne-a pus condeiul în mână și nu uităm că suntem ceea ce suntem și pe locurile pe care suntem datorită școlii. Le datorăm mult, atât dascălilor care au fost, care sunt, dar și celor care vor trece, de pe băncile școlii, direct în Parlamentul de la Strasbourg, domnule președinte, unde sper să ajungeți și dumneavoastră cu ceea ce v-a dat școala românească. Să sprijinim, deci, acest efort, nimeni nu vrea grevă în învățământ, nimeni nu vrea un conflict, dar să înțelegem, odată pentru totdeauna: curbele de sacrificiu trebuie să înceteze pentru școala românească.

Sperăm că acest protocol este începutul revigorării școlii românești, investirii în resursa umană, adică, cum spunea un mare dascăl, să fim plătiți pentru cap, și nu pentru șezut. Atunci vom câștiga și vom repune România în locul care este.

Reiterez cererea de a ne fi trimisă la comisie această ordonanță și sper că vom avea înțelegerea colegilor noștri.

Vă mulțumesc și cred că miercuri, adică mâine, ne veți scuza pe cei care nu vom fi în bănci, pentru că vom fi, probabil, în băncile de la școală, nu de la Parlament.

Succes în noul an școlar tuturor cadrelor didactice. (Aplauze în Grupul PRM)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte, domnule profesor, nu putem decât să ne unim glasul și gândurile cu cele ale corpului dascălilor din România și să vorbim frumos despre școala românească. Nu putem să nu ne unim gândului dumneavoastră de a ura succes dascălilor și elevilor, deopotrivă, în noul an școlar.

Cu această precizare, voi supune votului dumneavoastră propunerea domnului președinte Stanciu de a fi restituit Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.38/2004 la comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Un vot împotrivă sau abținere? (Se adresează domnilor deputați din partea dreaptă a sălii)

Cu o abținere, nici un vot contra, majoritatea celor prezenți pentru, proiectul a fost trimis la comisie.

 
Dezbateri asupra raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind statutul aleșilor locali (amânarea votului final).  

Stimați colegi,

Pe ordinea de zi de astăzi a rămas în dezbatere un punct din raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind Statutul aleșilor locali.

Îl rog pe domnul Florin Iordache, din partea Comisiei juridice, să ne comunice la ce concluzie au ajuns cu privire la punctul 32 și articolul care era legat.

Vă rog.

   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Membrii Comisiei de mediere vizavi de art.32...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Punctul 32!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Punctul 32 din raportul de mediere se elimină, iar, în concordanță cu acest punct, la punctul 27 alin.1, de asemenea, se elimină.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Punctul 27? Punctul 27 se elimină, dar vizează...

Exact, citiți ce a fost și citiți ce rămâne.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Deci, din raportul de mediere, la punctul 32 se menține în continuare eliminarea, iar din proiectul de lege, punctul 27, teza 1.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu e punct, e articolul 27 din lege. Citiți art.27, așa cum este acum și citiți-l cum vreți să rămână.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Deci punctul 27 va arăta: "Consilierii nu pot forma grupuri în numele unor partide care nu au participat la alegeri sau care nu au întrunit numărul de voturi necesare pentru a intra în consiliu cel puțin cu un consilier" - art.27.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și cum vreți să-l reformulați?

 
     

Domnul Florin Iordache:

Așa.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. S-a înțeles, stimați colegi?

 
     

Doamna Paula Maria Ivănescu și Eugen Gheorghe Nicolaescu (din sală):

Nu s-a înțeles!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Domnule Iordache, întâi, vă rog să vorbiți cu colegii noștri de la PD și PNL și, pe urmă, mai veniți o dată în fața tribunei și prezentați exact.

Domnule Florin Iordache, mai faceți o dată precizarea cu privire la punctul 32 din raportul de mediere.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Punctul 32 din raportul de mediere - se menține eliminarea, iar art.27 îi mai dau o citire o dată. Art.27 va suna: "Consilierii nu pot forma grupuri în numele unor partide care nu au participat la alegeri sau care nu au întrunit numărul de voturi necesar pentru a intra în consiliu cel puțin cu un consilier".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul Hașotti dorește o intervenție.

Până ajunge dânsul la microfon, fac precizarea că aceste modificări propuse de comisie se datorează necesității de a pune în concordanță această soluție cu o decizie a Curții Constituționale.

Vă rog.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Decizia Curții Constituționale era în legătură cu migrația parlamentarilor de la un partid la altul și, din păcate, nici aici nu a existat voință politică din partea Corpului legislativ.

Referitor la punctul 32 din raport, am intervenit și ieri și noi ne menținem părerea că trebuie să dăm dovadă de voință politică și de a transmite un semnal foarte clar că, în România, partidele politice se comportă într-o manieră care este cerută de întreaga societate românească, în sensul de a opri migrația politică pentru consilierii locali, de orice fel sunt ei - comunali, orășenești, municipali, județeni. dacă pentru parlamentari acest lucru nu s-a putut sau, mai degrabă, nu s-a dorit, eu cred că putem transmite acest semnal politic și benefic pentru societatea românească, pentru partide, pentru întreaga atmosferă politică ce se degajă din acțiunea partidelor politice, de a nu fi de acord cu migrarea de la un partid la altul. Este un punct de vedere personal ceea ce vă voi spune în continuare: cred că ar fi fost și mai firesc ca un consilier care părăsește partidul respectiv să părăsească și locul de consilier. Așa ar fi fost corect, dar cel puțin să dăm această minimă dovadă de voință politică că noi, Parlamentul, luptăm, arătăm că suntem împotriva migrației politice și poate ar trebui ca și la nivelul parlamentarilor să se înțeleagă acest lucru și această migrație politică, care este un flagel în România, să fie diminuată sau să dispară.

Vreau să vă spun, în încheiere, că, în Finlanda, din 1921 până în prezent, se cunoaște un singur caz când un parlamentar a trecut de la un partid la altul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Nicolăescu.

 
   

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Domnule președinte,

Vă cer pe procedură cuvântul și consider că sunt două lucruri importante care trebuie avute în vedere. Primul dintre ele: raportul Comisiei de mediere a fost trimis înapoi la comisie ca să se facă un raport. Acest nou raport nu a fost, conform procedurii, depus la casete, ca fiecare deputat să știe ce s-a hotărât în Comisia de mediere. Acum am aflat și, de fapt, ați văzut și dumneavoastră, pe colțul mesei, se încerca să ni se spună în ce constă medierea de ieri. Al doilea lucru: se invocă, aici, o decizie a Curții Constituționale. Noi știm că se referă, acea decizie, numai la parlamentari, nu și la aleșii locali, iar dacă se referă și la aleșii locali, rugăm să ni se pună la dispoziție acest text. Având în vedere că cele două lucruri sunt importante pentru a lua o decizie, vă propun să nu discutăm astăzi acest raport de mediere.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Dacă abordăm problema strict regulamentar, sigur că putem să dăm dreptate colegilor noștri, domnului Nicolaescu, domnului Hașotti și doamnei Ivănescu, care dorea să ia cuvântul. Vă semnalez însă faptul că, adoptând soluția de la punctul 32, implicit trebuie să operăm modificarea la acel text legat organic de celălalt, pentru că, altminteri, legea ar pleca cu o contradicție flagrantă.

De aceea, în scopul punerii în aplicare corectă a legii și în scopul de a adopta o lege fără contradicții, vă propun să adoptăm cele două soluții care deja au fost votate de către Senat. Este o lege foarte importantă, consiliile locale au intrat în funcțiune, cu o componență aproape egală din cei doi poli polarizați, ca să repet, ai spectrului politic. Să dăm satisfacție presei, prin aceste repetiții care ne pun pe noi într-o lumină, dar se bucură ei.

Supun votului dumneavoastră, în interesul comun, aceste două texte, în interesul bunei funcționări a consiliilor locale.

Pct.32 - textul comun, eliminarea textului.

Cine este pentru? Vă rog să vă exprimați cu toții votul. 68 de voturi pentru.

Împotrivă? 14 voturi împotrivă.

Abțineri? 30 de abțineri.

Cu 68 voturi pentru, 14 împotrivă, 30 de abțineri a fost adoptat textul comun.

La art.27 supun votului dumneavoastră corectura propusă de domnul Florin Iordache, membru al Comisiei juridice, pentru armonizarea textelor.

Cine este pentru noul text al art.27 alin.1? 68 de voturi pentru.

Împotrivă? Am trecut la capitolul "împotrivă" stimați colegi, care ați votat pentru. Mulțumesc. 14 voturi contra.

Abțineri? 30 de abțineri.

Deci, cu 68 de voturi pentru, 14 voturi contra, 30 de abțineri s-a adoptat textul art.27 în formula care v-a prezentat-o domnul Florin Iordache.

Am parcurs deci, textele raportului de mediere, îl vom supune votului final la sfârșitul acestei zile.

 
Proiectul de Lege privind fondurile de pensii administrate privat (restituit comisiei).  

În continuare, proiectul de Lege privind fondurile de pensii administrate privat. Doamna președinte Smaranda Dobrescu dorește o intervenție.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă cer îngăduința să fiți de acord cu reîntoarcerea la comisie a acestui proiect de lege, întrucât, prin raport, prin discuțiile avute în comisie, s-au adus modificări care, parte dintre ele, nu am reușit încă să le discutăm cu Ministerul de Finanțe, întrucât au niște implicații financiare cu termen mai apropiat decât cel prevăzut.

De aceea, vă rugăm să ne păsuiți cu o săptămână pentru a reveni cu acest raport în fața dumneavoastră.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Paula Ivănescu.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, este justificată propunerea doamnei președinte Smaranda Dobrescu. Eu aș vrea să atrag atenția asupra modului în care se repartizează proiectele de lege pe comisiile de specialitate. Dincolo de formularea "administrare privată a pensiilor", aceasta este o lege care are un conținut financiar, de reglare a pieței financiare care făceau din Comisia de buget-finanțe, comisia care trebuia să fie sesizată în fond. Ne-a fost destul de greu, cu toate că am avut reprezentanți și de la Banca Națională și din sistemul financiar, să lucrăm pe această lege și sigur că au intervenit foarte multe inadvertențe.

Vă rugăm, în momentul în care se fac repartizările pentru discutarea în fond a legilor, totuși cineva să parcurgă, avem Consiliul Legislativ, avem sistemul juridic al persoanelor angajate în Camera Deputaților și nu am dori ca aceștia, din nebăgare de seamă și iuțeală de mână, să impieteze asupra calității legilor și a rapoartelor întocmite de comisiile de specialitate.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Distinsă colegă, pentru că repartizarea proiectelor pe comisii este confirmată în final de plen, doresc totuși să vă reamintesc un lucru. Atât în Biroul permanent cât și în plen, după ce citesc, întreb dacă aveți comentarii cu privire la repartizarea pe comisii și nu sunt eu de vină că dumneavoastră, plenul, transformați prezentarea inițiativelor cu trimiterea lor în comisii într-un moment formal.

V-aș ruga să fiți atenți în acele momente și în Biroul permanent și în plen atunci când auziți că un proiect a fost trimis la o comisie și dumneavoastră vă considerați îndreptățiți să fiți sesizați, fie în fond, fie în aviz, să vă pronunțați. În ce privește Consiliul Legislativ, nu are nici o atribuție în această privință.

Vă rog, domnule Nicolăescu.

 
   

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Domnule președinte,

Mă bucur că ați adus în discuție problema formalităților, care uneori fac parte din viața noastră, și nu a fondului.

Referitor la propunerea doamnei președinte Smaranda Dobrescu, susțin ca acest raport să fie retrimis, dar nu la Comisia de muncă, ci să supuneți plenului aprobarea să fie, dacă se poate, dezbătut la o comisie comună formată din Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia de muncă. Toate problemele referitoare la pensiile administrate privat au în cea mai mare parte componentă financiară, au în cea mai mare parte componentă care se referă la asigurări. De aceea, eu cred că prima trimitere la Comisia pentru muncă a fost greșită, putem să o îndreptăm acuma și putem să aducem un raport care să facă această lege, este vorba de pilonul 3 de pensii, operantă și corectă. Dacă ne gândim la faptul că acum Guvernul elaborează proiectul de Lege privind pilonul 2 de pensii și acela se leagă implicit de acest pilon 3, atunci vom afecta și altera și pilonul 2. De aceea, cred că este nevoie de mult mai multă aplecare, de mult mai mult profesionalism și competență în judecarea acestei legi. Și vă rog să procedați în consecință. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna președinte Smaranda Dobrescu.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dați-mi voie să-i aduc la cunoștință distinsului coleg că acum discutăm pilonul 2 și nu pilonul 3, pilonul 3 l-am discutat. Iar dacă presupune dumnealui că acest raport a fost făcut fără profesionalism și competență, poate că ar fi frumos din partea dumnealui să ne atragă atenția care sunt acele prevederi care presupun un minus de competență și profesionalism. Noi am elaborat, noi pe fond, și pilonul 3 și acum 4 ani sau 5 ani am discutat tot noi, pe fond, o altă variantă a fondurilor universale de pensii. Între timp, membrii Comisiei de muncă și protecție socială, sesizați pe fond cu fondurile private de pensii, s-au specializat de câteva ori, dar majoritatea într-un curs în Elveția pe fonduri private de pensii, ceea ce nu știu dacă colegii de la Buget-finanțe au făcut. Colegii de la buget-finanțe s-au ocupat în mod special de probleme de asigurări, unde noi nu ne băgăm și vreau să spun că problemele de asigurări și problemele de pensii private sunt mult deosebite și cu multă plăcere putem discuta care este diferența.

Cu alte cuvinte, dacă în momentul de față, angajăm pe fond și Comisia de buget-finanțe, am putea să ne luăm la revedere de la acest proiect de lege și să spunem în legislatura următoare sau în celelalte legislaturi, că avem timp.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, ați ascultat explicațiile doamnei Smaranda Dobrescu... Da, poftiți domnule Mardari.

 
   

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am înțeles din cele spuse de către doamna președinte a Comisiei de muncă, am înțeles faptul că dezbaterea în comisie s-a făcut cu foarte multă competență, că unii membri ai comisiei s-au specializat în exterior pe acest domeniu al pensiilor private și că membrii Comisiei de buget-finanțe ar avea un handicap în această privință, ca atare, nu văd de ce mai este nevoie să mai retrimitem acest proiect de lege la comisie, el ar putea fi supus atenției plenului chiar astăzi. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, haideți să lăsăm totuși orgoliile deoparte. Dacă suntem de acord pe fond că trebuie restituit... mulțumesc foarte mult, domnule Nicolăescu.

Supun votului dumneavoastră restituirea proiectului la Comisia de muncă pentru a întocmi un raport suplimentar într-o săptămână.

Cine este pentru? 90 de voturi pentru.

Împotrivă? 25 de voturi împotrivă.

Vreau să-mi exprim și eu mirarea alături de colegii mei pentru faptul că unii v-ați exprimat într-un fel și ați votat altfel, dar unii parcă ați votat de două ori, o dată pentru și o dată contra. Da, așa am consemnat.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Cu 90 de voturi pentru, 30 împotrivă, proiectul a fost restituit comisiei.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2004 privind prelungirea termenelor de preschimbare a certificatului de înmatriculare și a celui de înregistrare fiscală de către comercianți precum și a autorizației de funcționare de către persoanele fizice autorizate și asociațiilor familiale (amânarea votului final).  

Următorul proiect înscris pe ordinea de zi de astăzi, cel de la pct.26 - proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.51/2004. Suntem în procedură de urgență, Comisia juridică, domnule Florin Iordache, vă rog să propuneți timpii de dezbatere.

   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Propun ca timp total de dezbatere 5 minute, câte un minut pentru fiecare intervenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această propunere?

Dacă este cineva împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Comisia a propus adoptarea în formula Senatului, deci nu sunt amendamente.

Vă întreb pe dumneavoastră dacă la titlul legii există obiecțiuni?

Votat în formularea Senatului.

Textul articolului unic care cuprinde dispoziția de aprobare a Ordonanței de urgență nr.51. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență. Votat în unanimitate.

Preambulul ordonanței de urgență. Votat în unanimitate.

Art.1 și 2. Votate în unanimitate.

Acestea au fost singurele articole ale ordonanței.

Vă rog să constatați că am parcurs și aprobat proiectul de lege și ordonanța de urgență pe textele acestora, urmează să supunem proiectul votului final astăzi.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind organizarea și funcționarea instanțelor și parchetelor militare (restituit comisiei).  

Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea instanțelor și parchetelor militare. Suntem în procedură de urgență. Rog Comisia juridică să prezinte propunerea de timp de dezbatere.

   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru această propunere, Camera Deputaților este prima Cameră care este sesizată, competența pentru acest proiect de lege revine Senatului. Vă propun ca timp total de dezbatere 10 minute, 1 minut pentru fiecare intervenție. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu acești timpi de dezbatere?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă dorește totuși cineva să facă vreo intervenție prealabilă? Doamna Ivănescu și pe urmă domnul Știrbeț.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș vrea să spun doar câteva cuvinte și să fac o propunere de retrimitere la comisie a acestei legi, deoarece față de prevederile inițiativei guvernamentale se introduce o nouă instituție, Parchetul militar de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fapt nemaiîntâlnit în nici o parte din lumea civilizată, apare ca o lege profund comunistă și cred că, comisia nu s-a orientat bine în momentul în care a introdus acest Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Cred că ar trebui, dacă tot am ajuns în acest punct, măcar să încercăm ca urmele comunismului să nu se mai simtă printre noi.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Știrbeț.

 
   

Domnul Cornel Știrbeț:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În principiu, Grupurile parlamentare ale Alianței PNL-PD sunt de acord cu adoptarea unui asemenea proiect de lege, însă doresc să fac câteva precizări.

Scopul proiectului, așa cum se prevede în expunerea de motive prezentată de Guvern, este acela de a pune de acord principiile de organizare ale justiției militare cu principiile de reformă în justiție și cerințele Uniunii Europene, în sensul diminuării rolului justiției militare. Acesta este scopul declarat al proiectului de lege. Sigur că am avut un alt punct de vedere cu privire la modul concret de organizare a instanțelor militare, și anume acela de a se crea secții pe lângă instanțele civile existente la toate nivelurile. Nu s-a acceptat această soluție de către majoritatea parlamentară și repet, suntem de acord în principiu cu adoptarea unui asemenea proiect de lege, cu condiția ca amendamentul care a fost adus în Comisia juridică și anume acela de a se reînființa Secția militară a Înaltei Curți de Casație și Justiție să fie eliminat, datorită faptului că această secție militară a fost desființată încă din 1998, instanțele militare au funcționat așa, după cum vedeți, mai bine de 6 ani și în condițiile în care s-ar accepta acest amendament, am reveni de fapt la modul de organizare inițial care, în nici un caz, nu diminuează rolul justiției militare, așa cum se dorește în prezent de către Guvern și se dorește în scopul asigurării reformei în justiție.

Mai mult, în situația acceptării acestui amendament, ar trebui și se propune acest lucru la finalul proiectului de lege, să modificăm Legea de organizare judiciară și Codul de procedură penală, legi pe care le-am adoptat abia în iunie și Legea de organizare judiciară nici nu a intrat încă în vigoare, are termen de intrare în vigoare abia 27 septembrie 2004.

Ca urmare, iată ce se întâmplă cu reforma în justiție. Stabilim un cadru general, mergem până la un anumit punct pe acest cadru, adoptăm Legea de organizare judiciară și venim acum, înainte de a intra în vigoare legea, cu propuneri de modificare și anume aceea de a spori de fapt rolul justiției militare în cadrul sistemului juridic.

De altfel, Ministerul Justiției, inițiatorul acestui proiect de lege, nu a susținut în cadrul comisiei acest amendament și doresc să solicitați, domnule președinte, reprentantului ministerului să-și prezinte poziția în plen înainte de a începe dezbaterile, întrucât de acceptarea acestui amendament depinde întreaga procedură sau depind toate modificările care se propun acestui proiect adus de Guvern în fața noastră. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Székely Ervin din partea Grupul parlamentar al UDMR.

 
   

Domnul Székely Ervin Zoltan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru Grupul UDMR problema de fond pe care o ridică această inițiativă, acest proiect de lege, este aceea să existe sau să nu existe instanțe militare. Noi nu am auzit nici un argument rațional pentru care să existe astfel de instanțe speciale sau specializate sau extraordinare. Noi credem că fiecare cetățean este egal în fața legii, nimeni nu este mai presus sau mai prejos de lege, ca atare nici militarii, deci, trebuie să beneficieze de o judecată echitabilă, exact așa ca orice cetățean al acestei țări și nu este nevoie de o instanță specializată.

Cu toate acestea, am fi fost de acord cu adoptarea unei legi care să reprezinte, cum să spun, "festina lente" în acest proces de eliminare a instanțelor militare, care să reducă oarecum competențele acestor instanțe, să găsească o formulă rezonabilă pentru acei magistrați care au lucrat în acest domeniu să treacă în justiția civilă. Însă, cu regret am constatat că acest proiect de lege, în urma dezbaterilor din comisie, a suferit o modificare nefavorabilă și în momentul de față reprezintă un pas înapoi prin înființarea secției militare pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Noi credem că în aceste condiții este inacceptabil pentru noi să votăm acest proiect de lege care reprezintă trecutul și nu reprezintă viitorul, nu este în consonanță cu cerințele de integrare în Uniunea Europeană, chiar dacă și acolo mai există țări în care există astfel de instanțe, dar pentru noi nu acesta este modelul. Pentru noi modelul este eliminarea acestor instanțe și în această formă, pentru noi este inacceptabil acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, deci, trei grupuri parlamentare au solicitat restituirea... Da, domnul Bădoiu. Vă rog. Cu privire la cererea de restituire.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Vă mulțumesc. Se face o confuzie.

În primul rând, prin proiectul de lege nu s-a cerut desființarea instanțelor militare.

În al doilea rând, prin proiectul de lege nu s-a solicitat diminuarea competențelor instanțelor militare.

Prin proiectul de lege, stimați colegi, se propune organizarea instanțelor și parchetelor militare în concordanță cu organizarea și funcționarea instanțelor și parchetelor civile, atât și nimic mai mult. Vă este teamă de crearea unor instanțe speciale.

Vreau să vă spun că instanțele și parchetele militare, le bag și pe ultimele în această categorie, nu sunt instanțe speciale, pentru că, domnilor colegi, prin Constituție, este interzis acest lucru.

Vreau să mai spun că, competența lor rămâne așa cum ați hotărât-o dumneavoastră, diminuată la maxim, dar iată că viața a venit și impune ceva și vă spun în ce constă acel ceva; constă în necesitatea de a se alinia întocmai la organizarea și funcționarea instanțelor civile, inclusiv la nivel de Înaltă Curte de Casație și Justiție, pentru că, stimați domni, prin intrarea noastră în NATO s-a demonstrat necesitatea existenței în continuare a acestor instanțe, ba mai mult, și viața mă va confirma, în curând veți accepta și punctul de vedere acela de a se reveni la fosta competență materială a instanțelor militare. Asta e. N-aveți încotro. Cei care au pledat pentru desființarea lor, iată că astăzi se văd infirmați de viață, de necesitățile pe care le cere Organizația Nord-Atlantică. Ăsta este adevărul adevărat. Vrând-nevrând trebuie să înghițiți această gălușcă.

îmi pare rău că doamna Ivănescu nu este aici. Aceste instanțe nu sunt de sorginte comunistă, este eroare totală, ele au existat încă de pe vremea lui Cuza și chiar în perioada dinaintea celui de al doilea război mondial, când la conducerea României s-au perindat două partide mari și late și știți care sunt alea. Deci, să-mi fie cu iertare.

Doi. Se mai vehiculează o idee că, Comunitatea Europeană, cei de la Bruxelles ne cer desființarea lor, minciună totală, minciună totală și haideți să vă dau exemple câteva.

După 1990, datorită acestui val, care a indus în opinia publică ideea falsă că aceste instanțe sunt de sorgintă comunistă, în Ungaria ele au fost desființate, au fost desființate.

O dată cu intrarea în NATO, apropo de acele complete pe lângă instanțele civile, domnule coleg, o dată cu intrarea în NATO, li s-a cerut să fie reînființate. Iată că au fost reînființate. Vreți să ajungem în același loc, ca să avem de unde reveni? Vreți să facem aceeași greșeală?

Păi, dacă cei de la Bruxelles ne-ar cere acest lucru, eu vă întreb de ce nu-i cere și Spaniei acest lucru, unde (n.b.) există și funcționează și în prezent un tribunal militar suprem, "suprem", curte supremă militară, adică ceea ce se propune astăzi - o secție militară în cadrul Înaltei Curți de Justiție și Casație din România.

Dar vreau să vă mai dau și un alt exemplu, un alt precedent. În Cehia există o secție militară în cadrul Curții Supreme de Justiție din Cehia și nimeni n-a mai plâns.

Domnilor colegi, apropo de competența materială, vreau să vă spun că în Marea Britanie instanțele militare sunt competente să cerceteze și să judece toate cazurile, indiferent de calitatea celor care le comit, civili sau militari, legate de: siguranța statului, proprietatea Guvernului Regatului Marii Britanii. Adică este vorba de proprietatea publică a acestui regat, indiferent că sunt militari sau civili. Oare, suspectați Marea Britanie, Spania, Cehia etc., Statele Unite, de regimuri nedemocratice? De regimuri nedemocratice?! Domnilor, trăiți cu picioarele pe pământ și cu capul pe umeri! Viața demonstrează că ideea aceea cu desființarea lor nu este corectă, nu este justă.

Și, acum, să vă spun de ce s-a propus reintroducerea, reînființarea secției militare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Distinse coleg, n-am intrat încă pe fond. Discutăm doar problema de procedură.

 
     

Domnul Cornel Bădoiu:

Am terminat. Nu, nu, la dezbateri generale, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ce dezbateri generale? Avem o propunere de a se restitui la Comisia juridică, de disciplină și imunități, pentru o nouă analiză. Deci nu suntem la dezbateri generale, nici la textul respectiv.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Deci, nu este nevoie de restituire.

Domnule președinte, nu este nevoie de restituire, pentru că acest proiect de lege, în comisie a comportat foarte multe discuții și reluări ale lor. Deci, acesta este punctul de vedere al comisiei, punctul de vedere majoritar; al majorității. Nu înțeleg de ce, pentru că minoritatea nu a fost de acord cu acest punct de vedere al majorității, trebuie să triumfe azi în plen și să-l retrimitem la comisie.

De aceea, eu vă propun să nu fiți de acord cu retrimiterea la comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mai dorește, din partea altor grupuri parlamentare, cineva să se pronunțe? Nu.

Dau cuvântul, pentru două minute, președintelui comisiei și doamnei ministru.

 
   

Domnul Ion Neagu:

Nici măcar două minute, domnule președinte.

Stimați colegi,

Este vorba de existența instanțelor militare, pe care noi am validat-o; există și vor exista.

Singura discuție era legată de reînființarea, pentru că a existat până în 1998, luna iulie, Secției Militare a Curții Supreme de Justiție, din trei considerente.

1. Justiția militară, pe acest proiect de lege, în ce privește organizarea, este fracturată la un moment dat, în sensul că: avem tribunal militare egale în grad cu judecătoriile, avem tribunal militar teritorial egal în grad cu tribunalul județean și avem curte militară de apel egală în grad cu o curte de apel civilă, iar la nivel de curte supremă nu mai avem nimic, ne-am oprit.

al doilea argument, domnule președinte, și stimați colegi, în art.6 pct.1 rândul 1 din Convenția Europeană se vorbește de proces echitabil. Păi, cum poate fi echitabil un proces, când unii militari sunt judecați de către instanțe militare, și alți militari sunt judecați de către instanță civilă. În speță, este vorba de militari începând cu gradul de general, care sunt judecați în primă instanță și în căi de atac numai la Curtea Supremă, de către Secția penală, în sensul de instanță civilă, pe când ceilalți militari, până la acest grad, sunt judecați de instanțele militare. Unde s-a mai pomenit așa ceva?!

Deci, o parte dintre militari sunt judecați de instanțele militare, la noi în țară, pe această propunere, și o parte - de instanțele civile.

a treia chestiune, domnule președinte, vreau să spun că pe linia urmăririi penale avem ciclu procesual egal pe linie militară cu cel civil, adică parchet militar pe lângă tribunalul militar, parchet militar pe lângă tribunalul militar teritorial, parchet militar pe lângă Curtea de Apel Militară. La nivel de Parchet General, avem secție militară, dar nu mai avem la Suprem secție militară, dintr-un motiv pe care nu-l dezvolt eu aici astăzi.

Acestea erau considerațiunile pentru care voiam să facem o lege ca lumea.

Noi susținem proiectele Guvernului. Ne permitem, însă, acolo unde găsim că avem de adăugat ceva în dezbateri, că de aceea este Comisia juridică, de disciplină și imunități, facem acest lucru. Așa am procedat aici. Eu nu spun că este o greșeală în proiect. Îmi permit să spun că este o scăpare, nu greșeală. Cum înființezi instanțe militare până la un anumit moment sau grad, și deodată te oprești nejustificat, în timp ce urmărirea penală merge până în vârful piramidei, pe filieră?

Domnule președinte, revin la propunerea făcută. Noi suntem de acord cu restituirea la comisie, dar nu înțeleg, fără nici un argument, pur și simplu, ca unii colegi să nu fie de acord cu acest proiect de lege, pentru simplul fapt că ar fi organizare judiciară perfectă și pe linia instanțelor militare. Nicăieri în lume nu există o asemenea reglementare, până la jumătate. Asta este reglementare pe organizare până la jumătate. Contravine, repet, Convenției Europene, pe care am evocat-o aici.

Propun restituirea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna ministru Teodoroiu. Poftiți. Vă rog, punctul de vedere al Ministerului Justiției.

 
   

Doamna Simona Maria Teodoroiu (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Suntem de acord cu restituirea, pentru a rediscuta propunerea în comisie. Probabil că am fost greșit înțeleși. Prin proiectul de lege propunem, într-adevăr, diminuarea rolului justiției militare.

Or, prin amendamentul care s-a făcut, se ajunge, paradoxal, la extinderea rolului justiției militare, chestiune cu care nu putem fi de acord, pe de o parte, pentru că restrângerea activității justiției militare este o consecință logică a demilitarizării deja produsă cu privire la polițiști și recent în ceea ce privește personalul din administrația națională a penitenciarelor, iar, pe de altă parte, este, într-adevăr, o cerință europeană și, ca să scurtez lucrurile, vă rog să-mi permiteți să citez - oricât de delicată ar fi ea - din Poziția Comună a statelor membre ale Uniunii Europene, pentru Cap.24 J.A.I. ianuarie 2004: "Uniunea Europeană încurajează România să diminueze rolul instanțelor militare în cadrul sistemului său judiciar și reiterează solicitarea de informații privind în principal adoptarea modificărilor Codului de procedură penală". Citez, de asemenea, din Raportul experților în cadrul misiunii de evaluare din martie-aprilie 2004: "urmare a reducerii activității instanțelor militare, va fi parcurs un proces de redimensionare și restructurare a personalului. De asemenea, având în vedere progresul făcut în demilitarizare și intrarea în vigoare a principiului constituțional că justiția trebuie să fie unică, imparțială și egală pentru toți, existența instanțelor militare pare a nu fi constituțională".

Suntem de acord cu restituirea la comisie, pentru a rediscuta aceste chestiuni. O să prezentăm și drept comparat și, de asemenea, credem că ar fi foarte util și un punct de vedere al Ministerului Apărării Naționale pe această chestiune, de care nu am beneficiat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna ministru, vă felicit că invocați și nevoia consultării cu Ministerul Apărării Naționale, pentru că noi discutăm statutul unui corp profesional, al militarilor, fără a-i consulta. Deci, invocăm apartenența la NATO, suntem membri ai NATO, în primul rând din acest punct de vedere, componenta militară. Sigur, și componenta democratică a fost foarte importantă.

Supun votului dumneavoastră propunerea de a se restitui, cu termen până luni, ca să nu ieșim din raportul suplimentar, la Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? 16 abțineri.

Cu două voturi împotrivă, 16 abțineri, majoritatea pentru, s-a restituit proiectul la Comisia juridică, de disciplină și imunități.

 
Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2004 privind creșterea transparenței în exercitarea demnităților publice și a funcțiilor publice, precum și intensificarea măsurilor de prevenire și combatere a corupției (amânarea votului final).  

Următorul proiect: reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2004 privind creșterea transparenței în exercitarea demnităților publice și a funcțiilor publice, precum și intensificarea măsurilor de prevenire și combatere a corupției.

Suntem în procedură de urgență.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, vă rog să prezentați raportul și să propuneți și timpii de dezbatere, ca să câștigăm timp.

   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Timp total de dezbatere vă propun 5 minute și un minut pentru fiecare intervenție.

Vreau să vă spun că acest proiect de lege face parte din categoria legilor organice.

În urma dezbaterilor și a punctelor de vedere exprimate de membrii comisiei, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să supunem plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare proiectul de lege, cu amendamentele admise, așa cum rezultă din anexă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu timpii de dezbatere?

Dacă este cineva împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea raportului comisiei, făcut la cererea de reexaminare a domnului președinte.

La pct.1, cu privire la Titlul II, art.IV: introducerea a două puncte noi - 61 și 62.

Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Adoptat acest punct.

La pct.2, comisia propune eliminarea de la pct.15 a alin.2, alin.3, alin.4 și alin.6 din art.28.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Admis și pct.2, care a fost și ultimul.

Vom supune cererea de reexaminare votului final, la sfârșitul acestei zile.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind darea unui teren în folosință gratuită a Ambasadei Franței la București (amânarea votului final).  

La pct.29: Proiectul de Lege privind darea unui teren în folosința gratuită a Ambasadei Franței la București.

Comisia juridică, de disciplină și imunități să-și ia locul și reprezentantul Guvernului să prezinte proiectul.

   

Domnul Gheorghe Matache (secretar de stat, Ministerul Apărării Naționale):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Pe cale diplomatică, Ambasada Franței la București a prezentat necesitatea mutării Liceului Anna de Noailles într-un nou sediu, pentru desfășurarea în condiții corespunzătoare a activității.

În acest sens, reprezentanții statului francez au propus fie atribuirea unei clădiri cu destinație de școală, care urmează a fi reamenajată, fie atribuirea unui teren pe care va fi amplasată noua construcție a liceului.

Atribuirea unui teren în scopul arătat a fost solicitată în vederea demarării în cel mai scurt timp posibil a lucrărilor de construcție.

Terenul respectiv este situat în cadrul Bazei sportive "Cireșarii" și este singurul care a corespuns destinației care urmează a fi dată construcției.

Față de cele prezentate, vă adresăm rugămintea de a acorda votul dumneavoastră proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Domnul Florin Iordache.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Conform prevederilor art.75 din Constituție, Camera Deputaților este Cameră decizională în cazul acestui proiect de lege. Consiliul Legislativ a avizat favorbil acest proiect de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, ca Proiectul de Lege privind darea unui teren în folosință gratuită a Ambasadei Franței să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților, în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să intervină în dezbateri?

Trecem la dezbaterea textelor proiectului.

La titlul acestuia, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic.

Dacă aveți obiecțiuni?

Votat în unanimitate.

La anexă, dacă aveți obiecțiuni?

Votată în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final astăzi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.20/1998 privind constituirea și funcționarea fondurilor cu capital de risc (amânarea votului final).  

La pct.30 de pe ordinea de zi: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.20/1998 privind constituirea și funcționarea fondurilor cu capital de risc.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci propune respingerea acestui proiect de lege.

Rog pe domnul deputat Bleotu să motiveze această propunere.

   

Domnul Vasile Bleotu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În urma reexaminării Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.20/1998 privind constituirea și funcționarea fondurilor cu capital de risc, în ședința din 2 septembrie, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea, întrucât Ordonanța Guvernului nr.20/1998 privind constituirea și funcționarea fondurilor cu capital de risc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.41 din 30 ianuarie 1998, a fost abrogată prin art.298 alin.1 lit.e) din Legea nr.297 din 28 iunie 2004 privind piața de capital.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ați ascultat, stimați colegi, motivația.

Dacă dorește cineva să intervină?

Vom supune votului final această propunere a comisiei.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aderarea României la Acordul între Părțile la Tratatul Atlanticului de Nord pentru securitatea informațiilor, adoptat la Bruxelles la 6 martie 1997 (amânarea votului final).  

La pct.31: Proiectul de Lege privind aderarea României la Acordul între părțile la Tratatul Atlanticului de Nord pentru securitatea informațiilor, adoptat la Bruxelles la 6 martie 1997.

Suntem în procedură de urgență.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Vă rog, domnule deputat Oltei, să prezentați și raportul și timpii de dezbatere.

   

Domnul Ion Oltei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

5 minute timp total, un minut pentru fiecare intervenție.

Proiectul de Lege privind aderarea României la Acordul dintre părțile la Tratatul Atlanticului de Nord pentru securitatea informațiilor a primit avizul Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, de disciplină și imunități și al Comisiei pentru politică externă.

Prin aderarea la acest acord, România face demersurile necesare pentru a deveni parte la acordurile încheiate între statele membre NATO.

Acordul stabilește principii comune pentru protecția reciprocă și siguranța informațiilor clasificate schimbate, asigurând un cadru general pentru standardele și procedurile europene.

La lucrările comisiei au participat, în calitate de invitați, doamna Irina Păcurețu, șef serviciu în cadrul ORNIS, și domnul Anton Nicolae, director adjunct la ORNIS.

La lucrări au participat 25 de deputați din 27.

Camera decizională este Senatul.

Vă propunem adoptarea în forma prezentată de către Guvern.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ați ascultat și raportul.

Dacă sunteți de acord cu timpii de dezbatere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La titlul proiectului de lege, dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Articolul unic, care cuprinde dispoziția de aderare la tratat, tratat pe care-l aveți anexat.

Dacă sunt obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final astăzi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2004 privind ratificarea Acordului privind amendarea articolului II, alineatul 1 al Acordului între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în domeniul contracarării proliferării armelor de distrugere în masă și promovarea relațiilor militare și de apărare, semnat la Washington, la 30 martie 1998, încheiat prin schimb de note verbale la 17 iunie 2004 (amânarea votului final).  

La pct.32: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.58/2004 privind ratificarea Acordului privind amendarea art.II alin.1 al Acordului între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în domeniul contracarării proliferării armelor de distrugere în masă și promovarea relațiilor militare și de apărare.

Procedură de urgență.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Tot domnul deputat Oltei vă rog să prezentați și raportul și timpii de dezbatere.

   

Domnul Ion Oltei:

Vă propunem 5 minute; un minut de intervenție.

Proiectul de lege a primit avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cu unele observații și propuneri.

Prin ratificarea acestui acord de amendare, partea americană va furniza asistență părții române pentru securizarea reactorului nuclear de cercetare de pe Platforma Măgurele și, totodată, va finanța proiectul de reconversie a reactorului TRIGA din Pitești.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările ședinței comisiei a participat doamna lt.col. Sofia Balaban și domnul lt.col. Constantin Zamfir, ambii consilieri juridici în cadrul Ministerului Apărării Naționale.

Proiectul de lege este de competența decizională a Senatului.

Comisia vă propune adoptarea în forma prezentată de Guvern.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului timpii de dezbatere.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

V-aș ruga să urmăriți textul proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conține dispoziția de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.58/2004.

Dacă aveți obiecțiuni?

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență.

Votat în unanimitate.

Preambulul.

Votat în unanimitate.

Textul articolului unic, care conține dispoziția de ratificare a acordului, acord pe care-l aveți anexat.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final astăzi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind cooperarea în domeniul cercetării și tehnologiei pentru apărare, semnat la Ankara la 6 aprilie 2004 (amânarea votului final).  

La pct.33: Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind cooperarea în domeniul cercetării și tehnologiei pentru apărare.

Nu suntem în procedură de urgență.

Aștept inițiatorul să prezinte proiectul și apoi, domnule deputat Oltei, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

   

Domnul Gheorghe Matache:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La inițiativa partenerului turc și în temeiul aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Țării pe Memorandumul nr.M.3360 din 2 octombrie 2002, a fost negociat Memorandumul de Înțelegere între Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind cooperarea în domeniul cercetării și tehnologiei pentru apărare.

Ulterior, după finalizarea negocierilor, acordul a fost semnat la Ankara, la data de 6 aprilie 2004, în scopul îmbunătățirii colaborării dintre cele două țări și utilizării eficiente a resurselor științifice, tehnice și financiare proprii pentru realizarea unor proiecte și programe comune, menite să dezvolte noi armamente și sisteme de apărare.

De asemenea, prin prezentul document internațional părțile își propun să efectueze studii teoretice și experimentale, să aplice cunoștințe tehnice și științifice din domeniul apărării, să schimbe informații referitoare la cercetările naționale în materie, precum și la echipamente, materiale și softuri experimentale.

Textul acordului este în concordanță cu principiile dreptului internațional și corespunde legislației interne a fiecăruia dintre cele două state.

Având în vedere considerentele expuse mai sus, vă adresez rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil prezentului proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Oltei.

 
   

Domnul Ion Oltei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege supus dezbaterii plenului Camerei Deputaților a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ.

Memorandumul contribuie la îmbunătățirea generală a colaborării dintre România și Turcia, precum și la utilizarea efectivă a resurselor științifice, tehnice și financiare ale părților, în scopul cercetării pentru apărare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările comisiei au participat doamna lt.col. Sofia Balaban și domnul lt.col. Constantin Zamfir, consilieri juridici în cadrul Ministerului Apărării Naționale.

De asemenea, au fost prezenți 25 de deputați din cei 27.

Proiectul de lege este de competența decizională a Senatului.

Cu unanimitate de voturi, comisia a hotărât să vă supună spre aprobare proiectul, în forma prezentată de către Guvern.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să intervină?

La titlul proiectului de lege, dacă aveți obiecțiuni?

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conține dispoziția de ratificare a memorandumului, memorandul pe care-l aveți anexat.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat și acesta în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final astăzi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Fondul Națiunilor Unite pentru Populație pentru aplicarea mutatis mutandis a Acordului între Guvernul României și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, semnat la București la 23 ianuarie 1991, activităților și personalului Fondului Națiunilor Unite pentru Populație din România, convenit prin schimb de scrisori semnate la New York la 5 mai 2003 și București la 13 noiembrie 2003 (amânarea votului final).  

La pct.34: Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Fondul Națiunilor Unite pentru Populație pentru aplicarea mutatis mutandis a Acordului între Guvernul României și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Inițiatorul. Vă rog să prezentați acest proiect, succint.

Rog Comisia pentru politică externă să se pregătească și să prezinte raportul.

   

Domnul Gheorghe Matache:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin acest act normativ se aprobă Acordul încheiat prin schimb de Scrisori între România și Fondul Națiunilor Unite pentru Populație.

Acordul stabilește condițiile de bază în care Fondul Națiunilor Unite pentru Populație colaborează și acordă asistență Guvernului României pentru îndeplinirea proiectelor sale în domeniul dezvoltării, cu accent pe problematica populației și a planificării familiale.

Comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților au întocmit raport de adoptare în forma prezentată, fără amendamente, iar Guvernul propune și susține adoptarea actului normativ, în forma rezultată din raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Niculescu, vă rog să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Constantin Niculescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru politică externă a Parlamentului României a luat în dezbatere și avizare în fond Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Fondul Națiunilor Unite pentru Populație pentru aplicarea Acordului între Guvernul României și acest Program al Națiunilor Unite, semnat la 23 ianuarie 1991.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform Constituției.

S-a primit avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități și al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, iar Consiliul Legislativ l-a avizat favorabil.

Acordul dezvoltă cooperarea constituită în 1991 între România și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și stabilește condițiile de bază în care acest fond colaborează și acordă asistență Guvernului României.

Luând în considerare cele de mai sus, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, avizarea favorabilă a proiectului de lege și propune ca acesta să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților.

La lucrări au fost prezenți 22 de deputați din 25 de membri ai comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă dorește cineva dintre dumneavoastră să intervină în dezbateri? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului.

La titlul acestuia, dacă aveți obiecțiuni?

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conține dispoziția de ratificare a acordului, acord pe care-l aveți anexat.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Vom supune votului final acest proiect.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Federal Austriac privind schimbul reciproc de date în domeniul controlului migrației și în probleme de azil, semnat la București la 24 iunie 2004 (amânarea votului final).  

Următorul punct , nr.35: Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Federal Austriac privind schimbul reciproc de date în domeniul controlului migrației și în probleme de azil.

Poftiți, domnule ministru, vă rog să prezentați proiectul, și apoi Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic va prezenta raportul.

Nu suntem în procedură de urgență.

Domnule ministru, vă rog, pe scurt, să prezentați acest proiect.

   

Domnul Gheorghe Matache:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Acest document internațional contribuie la dezvoltarea cooperării bilaterale în domeniul afacerilor interne între cele două state, în mod deosebit pe specificul schimbului de date în domeniul migrației și al azilului, în scopul combaterii migrației ilegale, aspecte cu semnificație majoră în procesul de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană.

În esență, documentul prevede următoarele: categoriile de date care vor fi schimbate în baza acordului, modul de transmitere a datelor, obligația de utilizare a datelor în scopul pentru care acestea au fost furnizate, obligația de rectificare, distrugerea datelor și furnizarea de informații suplimentare referitoare la modul de utilizare a datelor, autoritățile competente pentru aplicarea prevederilor acordului și modul de intrare în vigoare și de denunțare a acordului.

Art.5 al acordului tratează problematica protecției datelor personale, stipulând obligații în sarcina părților contractante, circumscrise domeniului protecției persoanelor, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.

Față de cele prezentate mai sus, a fost întocmit proiectul de lege pe care vă adresăm rugămintea să-l aprobați.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

 
   

Domnul Alexandru Țibulcă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată în vederea dezbaterii și avizării în fond cu proiectul de lege pentru ratificarea acordului între Guvernul României și Guvernul Federal Austriac privind schimbul reciproc de date în domeniul controlului migrației și în probleme de azil, semnat la București la 24 iunie 2004.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ. proiectul de lege a fost dezbătut și avizat în fond în ședința din 8 septembrie 2004. Având în vedere importanța acestui proiect de lege, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputaților aprobarea acestuia în forma prezentată.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să intervină în dezbaterile generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlul acestuia, dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Textul art.unic care cuprinde dispoziția de ratificare a acordului, acord pe care îl aveți anexat. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final la sfârșitul acestei zile.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.178/2000 privind produsele cosmetice (amânarea votului final).  

La pct.36, proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.178/2000 privind produsele cosmetice. Rog inițiatorul să-l prezinte. A, suntem în procedură de urgență. Aveți dreptate.

Comisia pentru sănătate, domnul președinte Ifrim, sunteți prezent, dar nu sunteți atent. Vă rog să prezentați timpii de dezbatere, la proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr.178/2000. Suntem în procedură de urgență, vă rog să prezentați propunerile dumneavoastră cu privire la timpii de dezbatere.

   

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propun 5 minute timp de dezbatere, un minut pentru fiecare luare de cuvânt.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă sunteți de acord?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului. Vă rog să urmăriți în paralel proiectul de lege și raportul comisiei. La titlul acestuia în forma adoptată de Senat nu sunt obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră? La titlu? Votat în unanimitate.

Preambulul art.I. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La pct.1. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Pct.2, 3, 4 și 5. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Pct.6. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Pct.7. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Pct.8, 9. Votate în unanimitate.

La pct.10 urmăriți, vă rog, amendamentul 1 al comisiei. Dacă aveți obiecțiuni? Da, domnule ministru, vă rog.

 
   

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Propunem eliminarea profesiei de "cosmetician" ca și specialitate care face evaluarea calității și punerea pe piață a produselor cosmetice. Avem în vedere că această specialitate medicală are un sistem de formare pe învățământ superior tip colegiu de 4 ani. De asemenea, peste 80 la sută din componenții sau membrii acestei specialități desfășoară sau sunt implicați în activitatea de producere, distribuție a produselor cosmetice.

În acest fel, textul de lege va fi aliniat și cu directiva 89/44 art.1 a Comunității Europene.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, vă rog să ne ajutați să urmărim ce vreți să spuneți. Noi suntem la pct.10 aici, unde comisia a formulat un amendament. Colegii mei nu știu despre ce vorbiți dumneavoastră și de unde să se elimine și ce să se elimine. Eu nu am văzut specialitatea asta cuprinsă în pct.10. Referiți-vă la acest text ca să ne ajutați să vă urmărim.

 
   

Domnul George Pavelescu:

La lit.f) pct.10 comisia a propus introducerea unei specialități nereglementate, care să desfășoare o astfel de activitate de evaluare a produselor cosmetice. celelalte articole, celelalte litere din conținutul articolului respectiv nu au suferit modificări față de forma promovată de guvern. Și la pct.f) vă propunem eliminarea acestei profesii și să rămână numele și adresa persoanelor calificate, responsabile care vor evalua produsul din punctul de vedere al siguranței pentru sănătatea umană, persoanele responsabile pentru evaluare trebuie să aibă diplomă de studii superioare în specialitățile: farmacie, toxicologie, dermatologie, medicină sau altă specialitate similară, așa cum este definit în cuprinsul Legii nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomei și calificării profesionale pentru profesiile reglementate în România.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cu alte cuvinte, dumneavoastră propuneți ca lit.f) să rămână în redactarea inițială și să se respingă amendamentul comisiei?

 
   

Domnul George Pavelescu:

Da, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Vă rog, președintele comisiei.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Suntem de acord parțial, în sensul că se elimină cuvântul "cosmetică" și rămâne "dermatologie, medicină sau o specialitate similară, așa cum este definită în cuprinsul Legii nr.200/2004." Eliminăm "cosmetică", întrucât ar putea să fie, și este corect, conflict de interese. Deci, comisia are această variantă cu care, de fapt, am căzut de acord cu ministerele.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun, am înțeles. stimați colegi, la amendamentul 1 de la pct.10, al comisiei, inițiatorul, împreună cu comisia, vă propun un text care să excludă termenul "cosmetică"; după "dermatologie, medicină" ar urma "sau o specialitate similară". Dacă sunteți de acord cu această propunere?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.11, 12, și 13 dacă aveți obiecțiuni? Votate în formula adoptată de Senat.

Art.14, 15, 16? Votate în unanimitate.

Art.17, 18, 19. Votate în unanimitate.

Art.20, 21, 22, 23, 24, 25. Votate în unanimitate.

Art.II. Votat în unanimitate.

Art.III. Votat în unanimitate.

Art.IV. Votat în unanimitate.

Art.V. Votat în unanimitate.

Anexa 1. Votată în unanimitate.

Anexa 2. Votată în unanimitate.

Anexa 3. Votată în unanimitate.

Vom supune votului final acest proiect de lege în cursul zilei de astăzi.

 
Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență (amânarea votului final).  

La pct.37 avem cererea de reexaminare a președintelui României cu privire la Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, o rog să prezinte raportul.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Timotei Stuparu:

Domnule președinte,

La Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a sosit spre reexaminare Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență.

Președintele României, la 6 iulie 2004, s-a adresat Parlamentului cu cererea de reexaminare a unor articole din Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și stării de urgență, trimisă la Administrația prezidențială spre promulgare. Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a reexaminat solicitările trimise de la Președinție, la lucrările comisiei au fost prezenți 25 de deputați din totalul de 27 de membri ai comisiei.

În urma reexaminării Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, în ședința din 8 septembrie 2004, cu unanimitate de voturi pentru, membrii comisiei propun plenului Camerei Deputaților adoptarea acesteia cu amendamentele care sunt cuprinse în anexă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Trecem la dezbaterea textelor care au făcut obiectul cererii de reexaminare. urmăriți, vă rog, raportul comisiei.

La pct.1, textul art.32. Dacă sunt observații la textul comisiei, care corespunde cererii de reexaminare. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La pct.2, textul cu privire la art.18 alin.2. Dacă sunt observații? Votat textul comisiei.

La pct.3 art.23. Dacă sunt observații la textul comisiei care corespunde cererii de examinare. Nu sunt, votat în unanimitate.

La pct.4 cel cu privire la art.34. Dacă sunt observații? Votat în unanimitate, conform cererii de reexaminare. Vom supun raportul și cererea de reexaminare votului dumneavoastră final astăzi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 257/2001 privind modul de acțiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spațiul aerian al României (amânarea votului final).  

La pct.38, Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.257/2001 privind modul de acțiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spațiul aerian al României.

Stimați colegi,

Încurajat de prezența din sală, rog șefii grupurilor parlamentare să-și anunțe toți colegii că poate începem votul final la ora 13, nu la ora 13,30, dacă vin colegii, pentru că ora de vot final anunțată a fost ora 13,30. Când terminăm proiectele, le vom supune votului final.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Timotei Stuparu:

Domnule președinte,

La Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a sosit, de asemenea, spre dezbatere și avizare în fond, în procedură obișnuită, proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr.257/2001 privind modul de acțiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spațiul aerian al României. Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege cu unele observații și propuneri. Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat, de asemenea, favorabil acest proiect de lege în forma prezentată de inițiator. Prin amendarea acestui act normativ se creează cadrul juridic pentru cooperarea forțelor aeriene române cu cele ale NATO în combaterea aeronavelor care utilizează neautorizat spațiul aerian.

Proiectul de lege a fost dezbătut în comisie și în urma dezbaterii din ședința din 8 septembrie 2004, cu unanimitate de voturi pentru, comisia a hotărât să supună proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 257/2001 privind modul de acțiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spațiul aerian al României plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în forma prezentată de către guvern.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Guvernul susține expunerea de motive pe care o aveți în fața dumneavoastră. Trecem la dezbaterea proiectului.

La titlul legii, dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Art.I, preambul. Votat în unanimitate.

Pct.1, 2 și 3. Votate în unanimitate.

Pct.4. Votat în unanimitate.

Pct.5, 6, 7, 8, 9. Votate în unanimitate.

Pct.10. Votat în unanimitate.

Art.II. Votat în unanimitate.

Art.III. Votat în unanimitate.

Art.IV. Votat în unanimitate.

Am parcurs textele proiectului de lege, îl vom supune votului final la sfârșitul acestei zile.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.63/2004 pentru modificarea art.2 din Legea nr. 296/2002 privind acordarea asistenței medicale în România cetățenilor străini în baza acordurilor, înțelegerilor, convențiilor sau protocoalelor internaționale de reciprocitate în domeniul sănătății, la care România este parte (amânarea votului final).  

La pct.39, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2004 pentru modificarea art.2 din Legea nr.296/2002 privind acordarea asistenței medicale în România cetățenilor străini.

Din partea inițiatorului, vă rog să prezentați, domnule ministru.

   

Domnul George Pavelescu:

Există o lege privind acordarea asistenței medicale în România cetățenilor străini, în baza unor acorduri și înțelegeri internaționale, convenții sau protocoale de reciprocitate.

Deși actul normativ respectiv prevede că asistența medicală se asigură în condițiile stabilite prin acestea, în vederea punerii în aplicare a dispozițiilor acordului de securitate socială, s-a considerat necesară introducerea expresă a prevederilor prin care să se stipuleze că serviciile medicale acordate cetățenilor străini în baza acestei legi se decontează din Fondul Național Unic al Asigurărilor Sociale la tarife stabilite pentru cetățenii români asigurați, iar pentru cetățenii români aflați pe teritoriul altor state cu care România a încheiat aceste acorduri, asistența medicală se acordă în conformitate cu dispozițiile cuprinse în acestea. Suntem de acord cu raportul întocmit de comisia de sănătate a Camerei Deputaților și amendamentul prevăzut în acesta.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte Ifrim, vă rog să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc.

Referitor la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63, considerăm că prin acest proiect se reglementează în condiții de reciprocitate și, în acest sens, amendamentele comisiei îmbunătățesc proiectul, asistența medicală a cetățenilor străini pe teritoriul țării noastre și a cetățenilor noștri pe teritoriul altor țări.

Vă rog să ne aprobați proiectul în forma în care este prezentat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul proiectului dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, urmăriți amendamentul 1. Dacă sunt observații la amendamentul 1? Nu sunt. Admis amendamentul 1, modificat corespunzător art.unic.

La ordonanța de urgență, titlul. Votat în unanimitate.

Art.I, preambul. Votat în unanimitate.

Art.2 alin.1. Votat în unanimitate în formula din ordonanță.

La alin.2 de la art.2 urmăriți, vă rog, amendamentul 2 al comisiei. Nu sunt obiecțiuni. Votat amendamentul, modificat alin.2.

Art. 2 alin.3. Votat în unanimitate.

Art.II din ordonanță. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final în această ședință.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind planificarea apărării (amânarea votului final).  

La pct.40, proiectul de Lege privind planificarea apărării. Rog Ministerul Apărării să prezinte pe scurt conținutul acestuia.

   

Domnul Gheorghe Matache:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul Legii planificării apărării reprezintă o materializare a unui angajament concret asumat de România față de NATO prin calendarul pentru accelerarea reformei și își propune să înlocuiască actualul cadru normativ referitor la planificarea apărării naționale a României. Acesta ia în considerare trecerea României de la statutul de partener de cooperare la acela de membru cu drepturi depline al Alianței Nord Atlantice.

În acest sens, se are în vedere armonizarea sistemului românesc de planificare a apărării cu metodologia și procedurile specifice planificării apărării a NATO, aflate în plin proces de revizuire și adaptare la cerințele unui mediu de securitate în rapidă schimbare.

Proiectul de lege își propune, de asemenea, să elimine detaliile relevante conținute în vechiul act normativ, să reducă sfera de aplicare a planificării apărării strict la structurile și organismele naționale și departamentale cu atribuții nemijlocite în acest domeniu și să ofere posibilități sporite de perfecționare a sistemului și procesului de planificare a apărării, fără a mai fi necesare amendamente ulterioare de ordin legislativ.

Din aceste considerente, vă adresez rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil proiectului Legii planificării apărării.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Oltei, raportul comisiei de apărare.

 
   

Domnul Ion Oltei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege supus dezbaterii Parlamentului a primit avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Proiectul de lege prevede o deplină armonizare a sistemului românesc de planificare a apărării cu metodologia și procedurile specifice planificării apărării a NATO aflate în plin proces de revizuire și adaptare la cerințele unui mediu de securitate și schimbare rapidă.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările comisiei au fost prezenți 25 de deputați din 27. Proiectul de lege este de competență decizională a Senatului. Cu unanimitate de voturi pentru, comisia a hotărât să supună proiectul de lege dezbaterii Camerei Deputaților cu amendamente.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să intervină în dezbaterile generale? Nu.

La titlul proiectului, dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Titlul Capitolului I. Votat în unanimitate.

Art.1 și 2. Votate în unanimitate.

La art.3, vă rog să urmăriți amendamentul 1, de fapt, este singurul amendament al comisiei. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul, modificat art.3.

Titlul Capitolului II. Votat în unanimitate.

Art.4 și 5. Votate în unanimitate.

Titlul Capitolului III. Votat în unanimitate.

Art.6 și 7. Votate în unanimitate.

Art.8, 9, 10, 11, 12. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Titlul Capitolului IV. Votat în unanimitate.

Art.13 și 14. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final la sfârșitul acestei zile.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.66/2004 privind acordarea de facilități fiscale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord pentru pregătirea și desfășurarea în România a Reuniunii Informale a miniștrilor apărării din țările membre NATO (amânarea votului final).  

La pct.41, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 66/2004 privind acordarea de facilități fiscale organizației Tratatului Atlanticului de Nord pentru pregătirea și desfășurarea în România a reuniunii informale a miniștrilor apărării din țările membre NATO.

Rog inițiatorul să-l prezinte și Comisia pentru buget, finanțe și bănci, prezentă, să se pregătească pentru raport.

Rog pe toți colegii care se află pe culoare să poftească în sală, pentru că în curând vom face votul final.

   

Domnul Gheorghe Matache:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Potrivit aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr.16 din 21 ianuarie 2004 în luna octombrie a.c. pe durata a 2 zile se va desfășura la Poiana Brașov Reuniunea informală a miniștrilor apărării în țările membre NATO.

În vederea pregătirii acestei activități a fost semnat memorandumul de înțelegere între Grupul operativ ministerial român și Grupul operativ ministerial al statului major internațional NATO privind organizarea întâlnirii informale a miniștrilor apărării din țările membre NATO.

Potrivit acestui document, partea română și-a asumat obligația de a acorda unele facilități fiscale, în conformitate cu prevederile art.9 și 10 din Acordul privind statutul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, reprezentanților naționali și personalului internațional, încheiat la Ottawa la 19 septembrie 1951. Cum România nu a aderat încă la acest tratat, iar Codul fiscal nu prevede facilitățile menționate, potrivit Legii nr.291 din 2004 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, a fost adoptată Ordonanța Guvernului nr. 66/2004, privind acordarea de facilități fiscale organizației Tratatului Atlanticului de Nord pentru pregătirea și desfășurarea în România a Reuniunii informale a miniștrilor apărării în țările membre NATO. Practic, această ordonanță preia prevederile art.9 și 10 din Tratatul de la Ottawa.

Având în vedere considerentele expuse mai sus, vă adresez rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil prezentului proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Bleotu, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

 
   

Domnul Vasile Bleotu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În urma examinării proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 66/2004 privind acordarea de facilități fiscale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord pentru pregătirea și desfășurarea în România a Reuniunii informale a miniștrilor apărării din țările membre NATO, în ședința din 8 septembrie 2004, comisia a hotărât cu unanimitate de voturi supunerea spre dezbaterea și adoptarea plenului a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat. Dacă la titlul acestuia, aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Cuprinsul art.unic care conține dispoziția de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 66. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței. Votat în unanimitate.

Art.1, 2 și 3. Votat în unanimitate.

Art.4 care este și ultimul. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final astăzi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2004 pentru modificarea alin.(2) al art.2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat, precum și a societăților și regiilor autonome subordonate autorităților administrației publice locale (amânarea votului final).  

Pct.42, ultimul proiect pe care îl vom lua, pentru că am epuizat programul de lucru pe astăzi, proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2004 pentru modificarea alin.2 al art.2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2003. Suntem în procedură de urgență.

Rog Comisia pentru muncă, doamna președintă Smaranda Dobrescu, să propuneți timpii de dezbatere.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă propunem 5 minute total dezbateri cu un minut luări de cuvânt.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu acești timpi de dezbatere? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului în forma Senatului. Comisia, neavând amendamente. La titlul proiectului de lege? Adoptat în unanimitate.

Cuprinsul art.unic care conține dispoziția de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2004. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență? Votat în unanimitate.

Preambulul. Votat în unanimitate.

Art.unic. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final astăzi.

 
Supunerea la votul final:  

Stimați colegi,

Pentru că unii dintre noi au înțeles ora 13,00 și îi mai așteptăm, v-aș propune să lăsăm cele două puncte cu modificarea și completarea Legii concurenței și aleșii locali, le lăsăm ultimele pe listă.

Sunteți de acord ca punctele 2 și 21 să fie lăsate ultimele? Da. Mulțumesc.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind finanțarea Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităților naturale și pregătirea pentru situații de urgență și a Acordului de asistență financiară nerambursabilă dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare acționând în calitate de Agenție de implementare a Facilității Globale de Mediu privind finanțarea Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităților naturale și pregătirea pentru situații de urgență, semnate la București, la 26 mai 2004 (adoptat);

1. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind finanțarea Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităților naturale și pregătirea pentru situații de urgență și a Acordului de asistență financiară nerambursabilă dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare acționând în calitate de Agenție de implementare a Facilității Globale de Mediu privind finanțarea Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităților naturale și pregătirea pentru situații de urgență, semnate la București, la 26 mai 2004.

Cine este pentru? 198 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt. Dar în două părți din sală, foarte mulți n-au votat.

Oricum, mai supun încă o dată votului dumneavoastră proiectul de la pct.1.

Cine este pentru? 212 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii concurenței nr.21/1996 (adoptat);

Pct.2 îl lăsăm la urmă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 15 al Legii concurenței nr.21/1996 (adoptată propunerea de respingere);

3. Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 15 al Legii concurenței nr.21/1996. se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este de acord cu propunerea de respingere? 213 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

S-a adoptat propunerea de respingere.

  Proiectul de Lege privind unele măsuri financiare în domeniul prevenirii și combaterii traficului și consumului ilicit de droguri (adoptat);

4. Proiectul de Lege privind unele măsuri financiare în domeniul prevenirii și combaterii traficului și consumului ilicit de droguri. Lege ordinară.

Cine este pentru? 213 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.57/2004 pentru modificarea Legii nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere (adoptat);

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.57/2004 pentru modificarea Legii nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere. Lege ordinară.

Cine este pentru? 191 voturi pentru.

Împotrivă? 15 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 191 voturi pentru, 15 voturi contra și 2 abțineri, s-a adoptat proiectul.

  Proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentului la Acordul de înființare a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare semnat la Paris la 29 mai 1990, adoptat prin Rezoluția nr.90 a Consiliului Guvernatorilor al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare din 30 ianuarie 2004 (adoptat);

6. Proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentului la Acordul de înființare a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare semnat la Paris la 29 mai 1990, adoptat prin Rezoluția nr.90 a Consiliului Guvernatorilor al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare din 30 ianuarie 2004. Lege ordinară.

Cine este pentru? 213 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere între Comunitatea Europeană și România privind participarea României la programul Comunității, Instrument Financiar pentru Mediu (LIFE), semnat la București la 5 martie 2003 și la Bruxelles la 18 martie 2003 (adoptat);

7. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere între Comunitatea Europeană și România privind participarea României la programul Comunității, Instrument Financiar pentru Mediu (LIFE), semnat la București la 5 martie 2003 și la Bruxelles la 18 martie 2003. Lege ordinară.

Cine este pentru? 211 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentelor la Acordul european asupra marilor drumuri de circulație internațională (AGR) încheiat la Geneva la 15 noiembrie 1975 (adoptat);

8. Proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentelor la Acordul european asupra marilor drumuri de circulație internațională (AGR) încheiat la Geneva la 15 noiembrie 1975. Lege ordinară.

Cine este pentru? 217 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind colaborarea în domeniul transportului feroviar, semnat la Kiev la 21 octombrie 2003 (adoptat);

9. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind colaborarea în domeniul transportului feroviar, semnat la Kiev la 21 octombrie 2003. Lege ordinară.

Cine este pentru? 197 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt. Dar am văzut multe voturi neexprimate.

Adoptat cu 197 voturi pentru.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.53/2004 pentru ratificarea amendamentelor convenite între România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, prin schimbul de scrisori semnate la București la 6 mai 2004 și la Paris la 17 mai 2004, la Acordul-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Paris la 17 august 2001 și la București la 20 august 2001 (adoptat);

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.53/2004 pentru ratificarea amendamentelor convenite între România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, prin schimbul de scrisori semnate la București la 6 mai 2004 și la Paris la 17 mai 2004, la Acordul-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Paris la 17 august 2001 și la București la 20 august 2001. Lege ordinară.

Cine este pentru? 218 voturi pentru.

Contra?

Abțineri?

Adoptat cu 218 voturi pentru.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2004 pentru finalizarea privatizării Societății Comerciale Combinatul Siderurgic Reșița - S.A. Reșița (adoptat);

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2004 pentru finalizarea privatizării Societății Comerciale "Combinatul Siderurgic Reșița" - S.A. Reșița. Lege ordinară.

Cine este pentru? 215 voturi pentru.

Împotrivă? 21 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.53/2003 privind privatizarea Societății Comerciale Tractorul UTB - S.A. Brașov (adoptat);

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.53/2003 privind privatizarea Societății Comerciale "Tractorul UTB" - S.A. Brașov. Lege ordinară.

Cine este pentru? 191 voturi pentru.

Împotrivă? 32 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat cu 191 voturi pentru, 32 împotrivă.

  Proiectul de Lege privind trecerea unor construcții și a terenurilor aferente, aflate în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor - ROMSILVA din domeniul public al statului în domeniul privat al statului și în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor - ROMSILVA și vânzarea acestora de către Regia Națională a Pădurilor - ROMSILVA (adoptat);

13. Proiectul de Lege privind trecerea unor construcții și a terenurilor aferente, aflate în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor - ROMSILVA din domeniul public al statului în domeniul privat al statului și în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor - ROMSILVA și vânzarea acestora de către Regia Națională a Pădurilor - ROMSILVA. Lege ordinară.

Cine este pentru? 201 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere. Și câteva voturi neexprimate.

Adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.47/2004 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.100/2001 privind acumularea cantității de 3 milioane tone de cărbune energetic de către Administrația Națională a Rezervelor de Stat în anul 2001 (adoptat);

14. Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.47/2004 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.100/2001 privind acumularea cantității de 3 milioane tone de cărbune energetic de către Administrația Națională a Rezervelor de Stat în anul 2001. Lege ordinară.

Cine este pentru? 218 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege privind Ordinul Meritul Industrial și Comercial  și Medalia Meritul Industrial și Comercial (adoptat);

15. Proiectul de Lege privind Ordinul Meritul Industrial și Comercial și Medalia Meritul Industrial și Comercial. Lege ordinară.

Cine este pentru? 218 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege privind Semnul onorific Răsplata Muncii în Serviciul Public (adoptat);

16. Proiectul de Lege privind Semnul onorific Răsplata Muncii în Serviciul Public. Lege ordinară.

Cine este pentru? 218 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege privind instituirea Zilei Marinei Române și a Zilei Aviației Române (adoptat);

17. Proiectul de Lege privind instituirea Zilei Marinei Române și a Zilei Aviației Române. Lege ordinară.

Cine este pentru? 218 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind bursele private (adoptat) și Propunerea legislativă privind regimul acordării burselor private (adoptată propunerea de respingere);

18. Proiectul de Lege privind bursele private. Lege ordinară.

Cine este pentru? 218 voturi pentru. Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

19. Propunerea legislativă privind regimul acordării burselor private. Se propune respingerea propunerii legislative.

   

Reprezentantul Partidului Democrat dorește să explice votul.

 
   

Domnul Daniel Bogdan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Astăzi nu vorbim, din păcate, despre un proiect de lege care să îmbunătățească viața studenților, ci doar despre plagiatul unei idei pe care Guvernul P.S.D. a copiat-o de la P.N.L. și P.D. în scop electoral.

În anul 2002, dacă nu greșesc, s-a discutat în Parlament un proiect de lege inițiat de P.N.L., un proiect de lege care reglementa acordarea burselor private.

Din păcate, acest proiect de lege a fost respins prin votul majorității P.S.D. Dacă la acel moment proiectul de lege ar fi fost adoptat, studenții ar fi beneficiat de burse private încă de acum doi ani.

La sfârșitul anului trecut, parlamentarii P.D., în urma unor consultări cu studenții și cu reprezentanți ai mediului de afaceri, au elaborat un nou proiect de lege privind bursele private, un proiect care, dacă ar fi adoptat, ar îmbunătăți substanțial condițiile de viață pentru studenți și ar da o șansă tinerilor absolvenți să se integreze mai rapid pe piața forței de muncă. Și acest proiect se va lovi de refuzul majorității P.S.D.

Acum, practic, discutăm doar despre plagiatul unei idei. Poate nu ne-am fi supărat atât de tare dacă guvernul ar fi copiat și conținutul proiectelor depuse de partidele membre ale Alianței Dreptate și Adevăr. Pentru că deși n-ar fi fost frumos față de P.N.L. și P.D., ar fi fost totuși bine pentru studenți.

Proiectul, în forma propusă de guvern, nu reprezintă decât un gest de imagine, un praf în ochi aruncat studenților înaintea alegerilor. Proiectul, în forma propusă de guvern, nu încurajează suficient agenții economici să acorde burse private. Proiectul, în forma propusă de guvern, nu încurajează acordarea de burse private pe criterii de valoare, ci doar oferă posibilitatea acordării lor pe criterii de nepotism. Proiectul, în formula propusă de guvern, nu prevede, așa cum prevedea proiectul inițiat de Grupul P.D., organizarea de concursuri pentru obținerea de burse private, concursuri care să fie accesibile tuturor studenților și care să stimuleze performanța.

Nu credem că adoptarea acestui proiect va îmbunătăți viața studenților. Proiectul, însă, va da posibilitatea patronilor și directorilor de firme să păcălească statul, în loc să plătească impozite, directorii și patronii vor da bani nepoților și nepoatelor.

Însă, cu speranța că aceste lucruri nu se vor întâmpla, cu încrederea că viața studenților se va îmbunătăți cât de cât și cu convingerea că vor putea exista inițiative care să modifice și să completeze actuala lege, grupul parlamentar totuși susține acest proiect de lege numai în interesul studenților.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Nicolăescu.

 
   

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu fac decât să spun două lucruri. Primul dintre ele este că acest proiect de lege chiar dacă este imperfect, noi am hotărât să-l votăm pentru că studenții și elevii au nevoie de burse private.

Iar al doilea lucru pe care vreau să-l subliniez este faptul că acum doi ani când am depus un proiect de lege similar în Camera Deputaților, guvernul a răspuns că nu este oportună o asemenea acțiune, oportună o asemenea propunere legislativă. Și a făcut tot ce s-a putut ca în Comisia de învățământ propunerea noastră legislativă să fie respinsă.

În același timp, însă, acum, în Comisia de învățământ, când s-a discutat proiectul de lege al guvernului, s-a considerat că se pot lua în calcul și propuneri ale noastre anterioare. Mă bucur că în raportul care s-a întocmit s-a făcut mențiunea că s-a avut în vedere și propunerea legislativă pe care am făcut-o acum doi ani.

Aceste lucruri cred că trebuie spuse, trebuie cunoscute, pentru că altfel, rămâne o impresie falsă că guvernul este singurul care se îngrijește de elevi și studenți în ceea ce privește bursele private.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc pentru această intervenție, pentru că din cea anterioară crezusem că s-a votat împotriva proiectului.

Domnul Ionescu, vă rog să explicați și dumneavoastră poziția Grupului P.R.M.

 
   

Domnul Daniel Ionescu:

Pentru că nu de mult au fost "zilele Göethe" care aveau pe frontispiciu cuvintele marelui cărturar "Mai multă lumină", e bine să venim cu niște precizări și anume: primul proiect de lege privind bursele private, stimați colegi, n-a fost al Alianței D.A., ci ale Partidului România Mare.

Secundo: în această privință, filozofia acestei legi, să știți, în decursul peregrinărilor prin comisii, a fost respinsă și această inițiativă, și a noastră, și a dumneavoastră.

Terțo: în ultima ședință în care s-a discutat și s-a aprobat proiectul guvernului, vreau să vă spun că nici un reprezentant al Alianței D.A. nu a venit cu precizări complete, ci numai membrii Partidului România Mare, motiv pentru care această ordonanță a fost îmbunătățită și aprobată, pentru că numai membrii Partidului România Mare și ai P.S.D. au fost prezenți la această ședință.

Deci, dacă vreți să facem lumină, trebuie să spunem lucrurilor concret și chiar pot să spun că nu ne-am supărat că a fost infirmată prima variantă a acestei propuneri legislative, pentru că am venit cu propuneri concrete, deoarece am fost prezenți în sala de ședințe a comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, vom supune diferendul instanțelor internaționale cu privire la paternitatea acestei propuneri.

Deocamdată, rog studenții să se bucure de rezultatul proiectului.

Legat de primul proiect care a fost adoptat, există și o propunere legislativă cu privire la care s-a propus respingerea ei. La pct.19 o găsiți.

Cine este pentru această soluție logică în urma adoptării primei soluții? 218 voturi pentru respingere.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

 
  Propunerea legislativă privind modificarea Anexei nr.2 la Legea nr.41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune (adoptat);

20. Propunerea legislativă privind modificarea Anexei nr.2 la Legea nr.41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, caracter organic.

Cine este pentru? 201 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Adoptat.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind statutul aleșilor locali (adoptat);

Am trecut peste pct.21, statutul aleșilor locali.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2004 privind prelungirea termenelor de preschimbare a certificatului de înmatriculare și a celui de înregistrare fiscală de către comercianți precum și a autorizației de funcționare de către persoanele fizice autorizate și asociațiilor familiale (adoptat);

22. Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2004 privind prelungirea termenelor de preschimbare a certificatului de înmatriculare și a celui de înregistrare fiscală de către comercianți precum și a autorizației de funcționare de către persoanele fizice autorizate și asociațiilor familiale, caracter organic.

Cine este pentru? 209 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2004 privind creșterea transparenței în exercitarea demnităților publice și a funcțiilor publice, precum și intensificarea măsurilor de prevenire și combatere a corupției (adoptat);

23. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2004 privind creșterea transparenței în exercitarea demnităților publice și a funcțiilor publice, precum și intensificarea măsurilor de prevenire și combatere a corupției, caracter organic.

Cine este pentru adoptare cererii de reexaminare și deci, a legii rezultate?

Cine este pentru? 198 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? 20 de abțineri.

Adoptat.

  Proiectul de Lege privind darea unui teren în folosință gratuită a Ambasadei Franței la București (adoptat);

24. Proiectul de Lege privind darea unui teren în folosință gratuită a Ambasadei Franței la București, caracter organic.

Cine este pentru? 197 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Dar n-au votat foarte mulți.

Adoptat cu 197 voturi pentru.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.20/1998 privind constituirea și funcționarea fondurilor cu capital de risc (adoptată propunerea de respingere);

25. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.20/1998 privind constituirea și funcționarea fondurilor cu capital de risc. se propune respingerea ordonanței.

Cine este pentru? 198 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Și de data asta, foarte multe voturi neexprimate.

Proiectul a fost respins cu 198 de voturi pentru respingere.

  Proiectul de Lege privind aderarea României la Acordul între Părțile la Tratatul Atlanticului de Nord pentru securitatea informațiilor, adoptat la Bruxelles la 6 martie 1997 (adoptat);

26. Proiectul de Lege privind aderarea României la Acordul între Părțile la Tratatul Atlanticului de Nord pentru securitatea informațiilor, adoptat la Bruxelles la 6 martie 1997. Lege ordinară.

Cine este pentru? 197 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 3 abțineri. Și foarte multe voturi neexprimate.

Adoptat cu 197 voturi pentru, 3 abțineri.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2004 privind ratificarea Acordului privind amendarea articolului II, alineatul 1 al Acordului între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în domeniul contracarării proliferării armelor de distrugere în masă și promovarea relațiilor militare și de apărare, semnat la Washington, la 30 martie 1998, încheiat prin schimb de note verbale la 17 iunie 2004 (adoptat);

27. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2004 privind ratificarea Acordului privind amendarea articolului II, alineatul 1 al Acordului între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în domeniul contracarării proliferării armelor de distrugere în masă și promovarea relațiilor militare și de apărare, semnat la Washington, la 30 martie 1998, încheiat prin schimb de note verbale la 17 iunie 2004. Lege ordinară.

Cine este pentru? 209 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind cooperarea în domeniul cercetării și tehnologiei pentru apărare, semnat la Ankara la 6 aprilie 2004 (adoptat);

28. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind cooperarea în domeniul cercetării și tehnologiei pentru apărare, semnat la Ankara la 6 aprilie 2004. Lege ordinară.

Cine este pentru? 209 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Fondul Națiunilor Unite pentru Populație pentru aplicarea mutatis mutandis a Acordului între Guvernul României și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, semnat la București la 23 ianuarie 1991, activităților și personalului Fondului Națiunilor Unite pentru Populație din România, convenit prin schimb de scrisori semnate la New York la 5 mai 2003 și București la 13 noiembrie 2003 (adoptat);

29. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Fondul Națiunilor Unite pentru Populație pentru aplicarea mutatis mutandis a Acordului între Guvernul României și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, semnat la București la 23 ianuarie 1991, activităților și personalului Fondului Națiunilor Unite pentru Populație din România, convenit prin schimb de scrisori semnate la New York la 5 mai 2003 și București la 13 noiembrie 2003. Lege ordinară.

Cine este pentru? 209 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Federal Austriac privind schimbul reciproc de date în domeniul controlului migrației și în probleme de azil, semnat la București la 24 iunie 2004 (adoptat);

30. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Federal Austriac privind schimbul reciproc de date în domeniul controlului migrației și în probleme de azil, semnat la București la 24 iunie 2004. Lege ordinară.

Cine este pentru? 209 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.178/2000 privind produsele cosmetice (adoptat);

31. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.178/2000 privind produsele cosmetice. Lege ordinară.

Cine este pentru? 209 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență (adoptat);

32. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, caracter organic.

Cine este pentru? 209 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Adoptat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 257/2001 privind modul de acțiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spațiul aerian al României (adoptat);

33. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 257/2001 privind modul de acțiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spațiul aerian al României, caracter organic.

Cine este pentru? 210 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.63/2004 pentru modificarea art.2 din Legea nr. 296/2002 privind acordarea asistenței medicale în România cetățenilor străini în baza acordurilor, înțelegerilor, convențiilor sau protocoalelor internaționale de reciprocitate în domeniul sănătății, la care România este parte (adoptat);

34. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.63/2004 pentru modificarea art.2 din Legea nr. 296/2002 privind acordarea asistenței medicale în România cetățenilor străini în baza acordurilor, înțelegerilor, convențiilor sau protocoalelor internaționale de reciprocitate în domeniul sănătății, la care România este parte. Lege ordinară.

Cine este pentru? 212 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege privind planificarea apărării (adoptat);

35. Proiectul de Lege privind planificarea apărării. Lege ordinară.

Cine este pentru? 212 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.66/2004 privind acordarea de facilități fiscale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord pentru pregătirea și desfășurarea în România a Reuniunii Informale a miniștrilor apărării din țările membre NATO (adoptat);

36. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.66/2004 privind acordarea de facilități fiscale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord pentru pregătirea și desfășurarea în România a Reuniunii Informale a miniștrilor apărării din țările membre NATO. Lege ordinară.

Cine este pentru? 212 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2004 pentru modificarea alin.(2) al art.2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat, precum și a societăților și regiilor autonome subordonate autorităților administrației publice locale (adoptat).

37. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2004 pentru modificarea alin.(2) al art.2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat, precum și a societăților și regiilor autonome subordonate autorităților administrației publice locale. Lege ordinară.

Cine este pentru? 212 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii concurenței nr.21/1996 (adoptat);

Revenim la pct.2: Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii concurenței nr.21/1996, caracter organic.

Cine este pentru? 190 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 8 abțineri.

Adoptat cu 190 voturi pentru, nici un vot contra, 8 abțineri.

  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind statutul aleșilor locali (adoptat);

Ultimul proiect înscris pe ordinea de zi de astăzi, nu ultimul, ci pe cel care-l votăm ultimul, pct.21, Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind statutul aleșilor locali, caracter organic.

Cine este pentru? 175 voturi pentru.

Împotrivă? 32 voturi contra.

Abțineri? 37 abțineri.

Cu 175 de voturi pentru, 32 voturi contra și 37 abțineri, a fost adoptat raportul comisiei.

Domnul Oltean dorește să explice votul P.D., domnul Coifan al P.N.L.-ului, domnul Marton, al UDMR-ului.

Mai sunt voturi de explicat? Nu. În această ordine am să vă dau cuvântul.

Aveți cuvântul, domnule Oltean.

   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Îngăduiți-mi să motivez votul împotriva acestui act normativ din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Se împlinesc astăzi doi ani și aproape 3 luni de când acest act normativ a fost votat în plenul Camerei Deputaților pe articole, blocându-se votul final la intervenția primului-ministru, care făcea acest gest în urma unor intervenții dure ale unor membri ai Consiliului Europei, Consiliu care, la rândul lui, avea această intervenție, pentru că atât Partidul Democrat cât și Partidul Național Liberal au sesizat aceste organisme internaționale că această lege cuprinde prevederi neconstituționale.

Doi ani au trebuit să treacă până când partidul de guvernământ a reușit să realizeze că ceea ce Partidul Democrat și Partidul Național Liberal susțineau la vremea respectivă este absolut corect și în deplină concordanță cu prevederile legale în vigoare.

Iată că, astăzi, acest proiect de lege atât de viu combătut și controversat la vremea respectivă dar necesar, pentru că el pentru prima dată vine și stabilește un statut foarte clar al obligațiilor și drepturilor aleșilor locali, trece prin Camera Deputaților primind undă verde pentru intrare a lui în legalitate.

De ce am votat noi împotriva acestui act normativ, deși în cadrul comisiilor de specialitate, Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică, cele două grupuri parlamentare au votat pentru susținerea acestui act normativ. Acolo am votat pentru, deoarece era în consonanță cu ceea ce noi susțineam.

În sfârșit, Consiliul de disciplină, acest organism cu caracter jurisdicțional era eliminat, lăsându-se doar electoratului posibilitatea de a selecționa primarii aleși prin votul direct al acestora.

De asemenea, se introducea un capitol nou, registrul de interese, un capitol care venea în mod obligatoriu să completeze legislația în vigoare și să determine o mai mare transparență a modului în care se cheltuie banul public și să limiteze posibilitatea alesului local de a dispune după bunul plac de banul public.

De asemenea, în același proiect de lege se insera într-un articol blocarea, într-un fel sau altul, a migrației politice a aleșilor locali. Erau trei elemente care ne-au determinat să votăm pentru acest act normativ la dezbaterile în cadrul comisiilor de specialitate.

Iată că în urma negocierii între cele două Camere, în cadrul Comisiei de mediere, prevederea privind blocarea sau eliminarea migrației politice este eliminată.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Este surprinzătoare această atitudine a Puterii, cu atât mai mult cu cât în urmă cu câteva luni premierul Năstase făcea mare vâlvă de o inițiativă a acestei formațiuni politice privind tocmai temperarea, tocmai blocarea, tocmai înlăturarea posibilității aleșilor de a migra de la un partid la altul, în funcție de interesele pe care le manifestă într-un moment sau altul al istoriei. Astăzi, această inițiativă a căzut.

Este cunoscut faptul că pe parcursul mandatului 2000 - 2004, peste 50% dintre aleșii locali au migrat de la formațiunea politică pe listele căreia au ajuns într-o demnitate publică la celelalte formațiuni politice, în special la partidul de guvernământ.

Este cunoscut faptul că peste 10% dintre parlamentarii României au migrat și ei de la formațiunea politică care i-a propulsat într-o demnitate publică la partidul de guvernământ. Ceea ce a determinat această migrație politică a fost întotdeauna, în primul rând, interesul politic și interesul personal al celui în cauză.

Viața politică românească este zguduită, este extrem de agitată, este extrem de instabilă, tocmai din cauza acestei migrații politice. Astăzi era momentul să încercăm un prim pas de a bloca acest lucru și de a crea o anumită stabilitate politică pe eșichierul vieții politice românești.

Evident că Puterea nu a dorit acest lucru. A eliminat prevederea respectivă, lăsând alesului local, din nou, posibilitatea totală de a se duce acolo unde-i dictează interesul personal, creând în continuare o mare instabilitate politică și dând posibilitatea aleșilor locali să se joace cu votul pe care electoratul li l-a dat atunci când i-a votat.

Partidul Democrat a apreciat că nu poate să susțină acest proiect de lege din acest punct de vedere, deși două dintre cerințele majore ale noastre au fost îndeplinite, acest al treilea, care este extrem de important, nefiind îndeplinit, a determinat Grupul parlamentar al Partidului Democrat să voteze împotriva acestui act normativ și să continue să militeze pentru ca odată și odată Parlamentul României să voteze un act normativ prin care migrația politică să fie stopată, să fie interzisă prin act normativ, pentru că sunt convins că altfel nu poate exista o măsură ce să determine o stabilitate politică normală, într-o democrație normală.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Nu vreau să vă restricționez timpul de exprimare, dar puneți-vă de acord și cu cei care vă urmează, ca să poată fi și aceia ascultați, că altminteri riscăm să plece lumea din sală.

Vă rog, domnule deputat Coifan.

 
   

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă voi urma îndemnul dumneavoastră și voi explica pe scurt de ce Partidul Național Liberal nu votează această lege, de altfel importantă.

Nu doresc să reiterez faptul că de aproape doi ani "bălțește" acestă lege în Parlamentul României, pentru că cineva din Executiv s-a ambiționat să mențină o anomalie teribilă, care se numește Colegiul de disciplină al primarilor, un fel de Sfânt Oficiu al Inchiziției. În fine, a fost eliminat. S-a introdus și registrul de interese și am crezut cu sinceritate că, după 4 ani, putem să facem pași serioși în ceea ce privește consolidarea democrației locale.

Pot să spun că de încă trei ani așteaptă altă lege importantă. Este vorba de Codul de conduită al aleșilor locali și sper că acolo vom putea repara nedreptatea care s-a făcut ieri și pe care astăzi unii dintre dumneavoastră au votat-o.

Este clar și limpede că democrația locală și consolidarea ei reprezintă etape importante în consolidarea democrației la nivel de țară. Or, democrația locală este periclitată prin faptul că alesul local (primarul, consilierii locali, consilierii județeni) poate să migreze în funcție de interese dintr-o parte în alta, bătându-și joc de votul electoratului.

Să nu uităm că o serie de asociații nonguvernamentale, citez aici PRODEMOCRAȚIA, Institutul de politici publice, au tras un semnal de alarmă.

Doresc să vă spun în calitatea mea de membru la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, în Comisia de agricultură, amenajarea teritoriului și chestiuni locale și regionale, că România - din păcate - este singura țară care a oferit acest exemplu, în care jumătate din aleșii locali se regăsesc în altă parte.

Am crezut că după experiența din vara aceasta, în care unii au câștigat temperat, iar alții au pierdut temperat, cu alte cuvinte a fost un câștig reciproc avantajos, vom corecta anomalia. N-a fost să fie așa.

Prin urmare, doresc să spun, pentru că avem o șansă ca la Codul de conduită să corectăm acest lucru, să ne gândim foarte serios că este în interesul reciproc ca această lege s-o îmbunătățim. Oricum, după noiembrie vom face acest lucru.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Marton Arpad.

 
   

Domnul Marton Arpad Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor ș domnilor,

Grupul nostru parlamentar a votat împotriva acestei legi din alte considerente decât cele enunțate aici, cu totul alte considerente.

Senatul a votat un articol conform căruia alesul local nu poate fi tras la răspundere jucidiară pentru declarațiile și pentru votul său. Camera Deputaților a binevoit să elimine din acest text votul alesului local, iar Comisia de mediere a acceptat această variantă. Pe cale de consecință, n-am mai putut interveni, fiind un text al Camerei Deputaților, să atragem atenția asupra pericolului mare care se naște din această eliminare.

Suntem de acord și există prevederi legale, conform cărora aleșii locali pot fi trași la răspundere dacă prin votul lor aduc atingere gravă unor interese economice ale comunității. Dar, așa cum a rezultat din acest vot, deja oricine se poate gândi că orice ales local poate fi tras la răspundere pentru orice vot al său.

Iată că, în județul Covasna, deja prefectul și-a și permis să trimită o scrisoare către toți consilierii județeni, conform căreia dacă îndrăznesc să voteze altfel decât crede domnia sa de cuviință, vor fi penalizați. Cred că este o atingere gravă a democrației.

Drept urmare, noi am votat împotriva acestei legi în forma în care există și vom depune un proiect de lege de modificare a acestei legi, evident în momentul când ea va apărea. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Nemaifiind alți doritori pentru explicarea votului, declar închisă ședința de astăzi.

 
   

Vă reamintesc, stimați colegi, după-amiază sunt activități în comisie. De asemenea, mâine dimineață activități în comisie.

La ora 14,00 ședința solemnă a celor două Camere ale Parlamentului dedicată aniversării a 140 de ani de la înființarea Senatului și de la instituționalizarea bicameralismului în România. V-aș ruga să participați.

Joi a fost aprobată ședința în plen a Camerei Deputaților.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 13,20.

 
       

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania monday, 9 december 2019, 18:31
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro