Adrian Moisoiu
Adrian Moisoiu
Sittings of the Chamber of Deputies of September 21, 2004
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.122/28-09-2004

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2004 > 21-09-2004 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 21, 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.2 Adrian Moisoiu - intervenție intitulată "Pentru lămurirea și liniștirea domnului deputat Borbély László";

 

Domnul Corneliu Ciontu:

  ................................................

Dau cuvântul domnului Adrian Moisoiu. Va urma domnul Makai Grigore.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea de astăzi este intitulată "Pentru lămurirea și liniștirea domnului deputat Borbély László".

Ticăloase mai pot fi unele declarații, pe care le fac deputații de la microfonul Camerei Deputaților!

Credeți că discuțiile legate de înființarea Ținutului Secuiesc s-au încheiat?

În dimineața zilei de 7 septembrie, am avut ocazia să audiez o scurtă, dar parșivă declarație a domnului deputat U.D.M.R., Borbély László, care a reluat problema autonomiei zonelor locuite de maghiari. De această dată, intervenția viza înființarea de regiuni de dezvoltare mai mici, care astfel ar fi mai flexibile. În acest sens vă citez: "dacă voința maghiarilor din județele Mureș, Harghita, Covasna este să facă parte dintr-o regiune de dezvoltare de sine stătătoare, cu tradiții comune, mai flexibilă, de circa 900.000 de locuitori, în inima țării, atunci care este problema? Vă întreb pe dumneavoastră, stimați colegi, ce pericole ne pasc în această situație? De aceea nu este nici un secret că noi dorim regiuni de dezvoltare mai mici, mai flexibile, pe toată zona țării."

Și pentru că, un deputat chiar din județul de unde dânsul a fost ales, adică din județul Mureș, era prezent și pe fază, mă simt dator să răspund.

În primul rând, conform recensământului populației României din februarie 2002, în cele 3 județe specificate trăiesc 668.052 maghiari, doar 243 de secui, dar și 406.890 români, care nu sunt de acord cu fantasmele dumneavoastră, oricum ar fi ambalate.

În al doilea rând, problema, domnule Borbély, este că după ce în martie a.c., U.D.M.R.-ul a înaintat o propunere legislativă privind Statutul de Autonomie al Ținutului Secuiesc, care a fost respinsă cu succes, la mijlocul lunii iunie, a înaintat o altă propunere legislativă, de astă dată privind Statutul autonomiei personale a comunității maghiare din România, care încă nu a fost discutată, dar care este de fapt aceeași Mărie, dar cu altă pălărie! Iar dumneavoastră încercați acum din nou marea cu degetul! Pe de o parte urmăriți câștigare de capital electoral, să vadă și colegii din Consiliul Național Secuiesc ce "mare ungur" sunteți, pe de alta să pregătiți discutarea Statutului autonomiei personale a comunității maghiare din România, și, în sfârșit, să testați dacă românii mai sunt pe "fază" și dacă ce nu a fost posibil în mai, nu cumva este posibil în septembrie! Bineînțeles, căutând o altă motivație, mai subtilă, mai bine ascunsă.

Din lipsă de timp, am să vă prezint câteva din considerentele pentru care cele ce le doriți nu pot fi admise de Parlamentul României, fiindcă oricât ați fi la guvernare, având și un protocol de colaborare cu partidul de guvernământ și înțelegeri ascunse cu Alianța D.A., trăim totuși într-o Țară care se cheamă România!

Din punct de vedere al dreptului comunitar, organismele europene nu promovează crearea unor entități infrastatale de tipul regiunilor autonome.

Din punct de vedere al dreptului internațional,"Convenția cadru pentru protecția minorităților naționale",adoptată la Strasbourg la 1 februarie 1995 și ratificată de România, nu conferă drepturi colective minorităților naționale, ci doar garantează egalitatea deplină și efectivă a persoanelor aparținând unei minorități naționale cu cele aparținând majorității. În acest sens, minoritățile naționale pot să-și păstreze elementele esențiale ale identității lor (religia, limba, tradițiile și patrimoniul cultural), cât și să se bucure de o serie de drepturi specifice (de folosire a numelui în limba minoritară, de a folosi neîngrădit și învăța această limbă, de a beneficia de însemne, inscripții și informații în limba respectivă, etc.). Dar atenție, măsurile speciale care se iau trebuie să fie adecvate, conforme cu principiul proporționalității, evitându-se încălcarea drepturilor ori discriminarea cetățenilor majorității. Iar așa ceva, nu este posibil atunci când dreptul de autoadministrare se bazează pe structuri politico-administrative fundamentate și constituite exclusiv pe criteriul etnic. În acest fel se încalcă flagrant atât normele dreptului internațional în materie, cât și prevederile constituționale.

Din punct de vedere al dreptului intern,se încalcă ordinea constituțională a statului român, care nu recunoaște un nou subiect de drept public, comunitate națională maghiară, definită prin autonomie personală, prin înființarea autoguvernării maghiare locale și naționale, investită cu prerogative de putere publică, dotată cu competențe specifice, patrimoniu, buget, respectiv cu structuri politico-administrative proprii.

Totodată, propunerea legislativă depășește limitele constituționale prin atribuirea aceluiași rang limbii maghiare cu limba oficială a statului, asigurându-se posibilitatea utilizării în aceleași condiții a ambelor limbi în scris și oral. Iar art. 13 din Constituție este cât se poate de clar: "În România, limba oficială este limba română." Dreptul de exprimare în limba maternă a minorităților naționale în fața instanțelor de judecată, consacrat prin art.128 din Constituție, nu are voie să împiedice buna administrare a justiției. După cum nici principiile care reglementează administrația publică locală prevăzute în art.120 din Constituția României nu pot fi încălcate.

În alte articole din proiectul legislativ înaintat, se încalcă art.1 alin. 1 din Constituție - care definește "România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil", art.3- privitor la organizarea teritoriului Țării, art.12 și art.14, - privitoare la simbolurile naționale și capitală, în timp ce art.117 este înțeles și aplicat în mod greșit.

Domnule Borbély, doresc să vă reamintesc art. 4 și art. 6 din Constituția României:

Art.4 alin. 2: "România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială."

Art.6 alin. 1: "Statul recunoaște și garantează persoanelor aparținând minorităților naționale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase.

Alineatul 2: "Măsurile de protecție luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității persoanelor aparținând minorităților naționale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate și de nediscriminare în raport cu ceilalți cetățeni români".

În altă ordine de idei, este bine să știți că potrivit unor ultime cercetări, secuii nu sunt maghiari, ci o populație (ce se trage din neamul geto-dacic) care a fost maghiarizată forțat, în decursul secolelor, cel mai ilustru luptător pentru libertate a poporului secuiesc fiind Gheorghe Doja, martirul care a fost ars pe un tron de fier înroșit în anul 1514, chiar de către ... maghiari!

Fiți liniștit, domnule Borbély, Uniunea Europeană ne va accepta cu regiunile de dezvoltare pe care le avem. Cele pe criterii etnice nu sunt dorite!

Vă mulțumesc.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 15 november 2019, 9:09
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro