Grigore Makkai
Grigore Makkai
Sittings of the Chamber of Deputies of September 21, 2004
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.122/28-09-2004

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2004 > 21-09-2004 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 21, 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.3 Makkai Grigore - declarație intitulată "Pentru un management sustenabil al fondului cinegetic";

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului deputat Makkai Grigore. Va urma domnul Ghervazen Longher. Deputații Petre Posea, Dan Brudașcu, Ștefan Lăpădat și Lia Olguța Vasilescu au depus declarațiile la secretariat.

Domnul Makkai Grigore:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea se intitulează "Pentru un management sustenabil al fondului cinegetic".

România se numără printre puținele țări din Europa care mai dispune de un fond cinegetic autentic.

Varietatea și valoarea speciilor de vânat constituie o comoară de o valoare inestimabilă, iar trofeele de vânat unicat ne fac cunoscuți și apreciați pe toate meridianele lumii.

Problema majoră, în opinia mea, cu care se confruntă toți cei care sunt implicați, într-un fel sau altul, în gestionarea acestui fond este responsabilitatea lor pentru a găsi cele mai adecvate modalități, pentru o gestionare optimă a numărului de specii și a numărului de exemplare, în acord cu potențialul de întreținere particularizată a fiecărui fond de vânătoare.

Acest deziderat, bazat pe logica relațiilor ecologice, pare a fi perturbat serios de cel puțin trei cauze majore.

Prima cauză: inexistența unor metode riguros științifice, de stabilire a cotelor de vânat.

Îndrăznesc să afirm acest lucru, în baza vehementelor proteste lansate de numeroase organizații civice din domeniul protecției naturii, în legătură cu recenta ordonanță a Guvernului privind numărul de exemplare din speciile: urs, pisică sălbatică și lup, care se pot recolta în cadrul sezonului de vânătoare 2004 - 2005.

Cea de-a doua cauză: amplificarea într-un mod inadmisibil a pagubelor produse de vânat în culturile agricole.

Anual, valuri noi de agricultori disperați abandonează terenurile agricole frecventate de vânat, din cauza pagubelor irecuperabile produse de aceștia.

Neînțelegerile dintre vânători și agriculturi privind reglarea efectivelor optime de vânat, se soldează, de regulă, cu diminuarea suprafețelor cultivate și creșterea revoltei oamenilor împotriva animalelor sălbatice care, în fond, și ele urmăresc calea lor pentru supraviețuire.

Și cea de-a treia cauză: înflorirea braconajului, dar nu la nivelul omului simplu care recurge la acest mijloc pentru completarea hranei sale zilnice, ci la un nivel performant, sportiv, cu arme și mașini sofisticate și nu din nevoi, ci din ambiții.

Vânătorii adevărați care practică această preocupare, din dragoste față de natură, povestesc lucruri cutremurătoare. Spre exemplu: din lipsă de cointeresare a vânătorilor față de perioadele de altădată, coloniile de ciori, de coțofane și de gaițe s-au înmulțit într-un mod incredibil și distrug populațiile de păsări și animale mici reducând, astfel, amenințător biodiversitatea faunistică.

La fel, înmulțirea peste măsură a uliului șoricar, de altfel ocrotit de lege, ar trebui reanalizat, întrucât, din cauza lui, azi, mâine nu vom mai avea iepuri, fazani, potârnichi și alte specii din categoria vânatului mic.

Desigur, în această declarație politică nu pot și nici nu vreau să fac o analiză a unui domeniu atât de vast și complicat, cum este managementul fondului cinegetic. Scopul meu este atragerea atenției asupra riscurilor care se pot deriva dintr-o tratare necorespunzătoare, dirijată de interese imediate, aceste bogății naturale din țara noastră.

Cu alte cuvinte, vremea pentru elaborarea și implementarea unei strategii sustenabile a fondului cinegetic, bazat pe principiul dezvoltării durabile a sosit de mult. Acest amplu proces se poate urni din loc numai printr-un efort comun al tuturor factorilor interesați.

În opinia mea, Parlamentului României îi revine un rol esențial în acest proces, în primul rând prin elaborarea cadrului legislativ necesar operațiunii.

Din acest punct de vedere, cred că instituția noastră este pe un drum bun. Însă, dincolo de activitatea legislativă, tot Parlamentul ar trebui să îmbrățișeze și activitatea de îndrumare și de monitorizare a întregului proces.

Consider, deci, că în Parlamentul României ar trebui, în sfârșit, înființată Comisia permanentă pentru problemele de mediu.

Menționez că, în acest sens, în perioada legislaturii prezente, am depus la Biroul permanent, în două rânduri, materialele necesare, însoțite de un număr de peste 50 de semnături de susținere.

Până la această dată nu am primit nici un răspuns oficial. Nu mai departe decât ziua de ieri, am depus din nou acest material, care a fost înregistrat la Biroul permanent al Camerei Deputaților cu nr. 508 din 20 septembrie 2004.

Iar dumneavoastră, domnule președinte Ciontu, ați rămas pe prima poziție, pe lista susținătorilor, ca și până acum.

Mă adresez președintelui Camerei Deputaților, Biroului permanent, să manifeste, în sfârșit, voință politică în problema ridicată, căci natura nu așteaptă. Ea se conformează legilor stricte și logice din natură și nu după comportamentul partidelor dictate de conjunctura politică actuală.

Mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania saturday, 16 november 2019, 1:26
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro