Corneliu Ciontu
Corneliu Ciontu
Sittings of the Chamber of Deputies of September 21, 2004
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.122/28-09-2004

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2004 > 21-09-2004 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 21, 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.19 Corneliu Ciontu - declarație intitulată "Barbarii politici";

 

Domnul Corneliu Ciontu:

  ................................................

Întâmplător sau nu, voi aborda aceeași temă pe care a abordat-o și un coleg de la Partidul Democrat.

Mi-am intitulat declarația: "Barbarii politici", și veți vedea de ce.

În aceste zile a fost consfințit statutul moral al omului politic din România, un om politic pe care nici o lege nu îl împiedică să își trădeze electoratul, să își înșele colegii, să își ajusteze ideile în funcție de nevoi.

De mai bine de opt ani, Partidul România Mare a militat împotriva migrației politice a parlamentarilor și aleșilor locali. Am încercat să ne impunem punctul de vedere cu ocazia revizuirii Constituției, atunci când, din păcate, a fost considerată mai importantă vânzarea pământului către străini decât responsabilizarea politicienilor români.

În consecință, și în viitorul mandat, parlamentarii și aleșii locali vor fi liberi să devină peste noapte din liberali socialiști, din naționaliști globaliști, din umaniști democrați.

După momentul trist al Referendumului pentru Constituție, la presiunile Opoziției, partidul de guvernământ a declarat că blocarea migrației politice este o prioritate. În ciuda acestui fapt, Parlamentul României a renunțat recent la articolul care interzice aleșilor locali să treacă de la un partid la altul în timpul mandatului.

Consecințele acestei hotărâri a parlamentarilor PSD nu se vor lăsa așteptate. Vor exista și în mandatul 2004-2008 presiuni politice din partea puterii centrale asupra aleșilor locali. Aceștia nu vor primi fonduri dacă nu vor accepta să treacă în rândurile partidului de guvernământ. Vor fi șantajați, boicotați, amenințați și nu vor putea să-și îndeplinească programul asumat în fața cetățenilor.

Guvernul va prefera să priveze orașele și comunele de drepturi legitime decât să tolereze un primar de o altă culoare politică. Și toate aceste turpitudini, precum și efectele lor antidemocratice, vor fi suportate de cetățeni, care vor continua să trăiască în orașe mohorâte, insalubre, în care investițiile de dezvoltare lipsesc.

Este suficient să amintesc că, înaintea alegerilor locale, PSD reușise aproape să-și dubleze numărul reprezentanților locali - primari, consilieri - prin intermediul migrațiilor din rândul altor partide. Cu alte cuvinte, este posibil în teorie ca, în România zilelor noastre, cetățenii să ofere majoritatea voturilor unui anumit partid, iar aceste voturi, peste noapte, să facă pasul spre partidul advers. Ce sens mai are, în acest caz, suveranitatea populară? Ce sens mai are votul? De ce să iasă alegătorii din case? ca să dea un vot împotriva PSD și să înțeleagă peste o lună că acesta era de fapt un vot pentru PSD?

Care mai este, în aceste condiții, valoarea democrației?

În anul 2000, Partidul România Mare a introdus pe listele sale în Parlamentul României reprezentanții unei asociații de revoluționari. Făcând asta, nu am avut de câștigat voturi; am considerat însă că este o formă de responsabilitate în raport cu Revoluția din 1989. La câteva luni după ce au ajuns în Parlament, reprezentanții acestei asociații, care în campania electorală erau cei mai mari admiratori ai noștri, au devenit din senin adversari. Au demisionat din rândurile partidului, au trecut în băncile PSD și vorbesc despre noi în termeni precum "talibani", "comuniști", "bolșevici", "extremiști". Nu eram așa și atunci când ni s-au alăturat? sau au suferit în decurs de câteva săptămâni o spontană revelație, o maturizare pripită?

Marea problemă pe care o ridică astfel de oameni nu este trădarea politică. În fond, câteva locuri de parlamentar sau consilier local nu afectează un partid solid. Grav este însă că astfel de personaje impun comportamente pe scena politică și socială românească. Ei probează prin propriul exemplu faptul că bunul simț poate fi trecut cu vederea, că poți răzbi oricum dacă ți-o dorești cu adevărat. Astfel de oameni, izolați în fond, impun imaginea parlamentarului român - aventurier, imatur, coruptibil. Din acest motiv Parlamentul României este în acest moment cea mai disprețuită instituție națională.

Propunerile Partidului România Mare pentru blocarea migrației politice au fost ferme, incluzând două posibilități. Prima, mai radicală, prevedea ca demisia unui parlamentar sau ales local dintr-un partid să atragă după sine și demisia acestuia din postul public. Motivul este evident: demisionarul a fost ales tocmai în calitatea sa de reprezentant al unui partid; în momentul în care decide să îl părăsească el nu mai are legitimitate populară. Totuși, o astfel de propunere ar intra în conflict parțial cu principiul libertății de conștiință.

A doua propunere sugera ca un demisionar să rămână până la sfârșitul mandatului independent, fără a putea face pasul spre un alt partid.

Cu toate că nu am reușit să ne impunem punctul de vedere, lupta noastră a rămas în memoria opiniei publice. Din acest motiv, încercarea unor gazetari de a sugera că Partidul România Mare a susținut migrația politică este ridicolă și descalificantă.

În condiții normale, nu ar trebui să ne preocupe o astfel de temă. Trecerea de la un partid la altul ar trebui să fie liberă, în consonanță cu libertatea de conștiință. Problema este că multor politicieni români le lipsește această conștiință, că pendularea lor între partide nu are nicidecum cauze ideologice, ci rațiuni personale. Din acest motiv, legea trebuie să dispună acolo unde bunul simț tace.

În fond, incapacitatea de a te stabili în interiorul unui spațiu familiar, neputința de a te atașa unor credințe și unor oameni, nevoia de vagabondaj este o trăsătură tipic barbară. Din acest motiv, barbarii Evului Mediu au fost numiți, ca și politicienii noștri, migratori. Și nu vom putea aspira la civilizație până când barbarii politici nu se vor resorbi din mijlocul nostru.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania saturday, 18 january 2020, 16:30
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro