Gheorghe-Eugen Nicolăescu
Gheorghe-Eugen Nicolăescu
Sittings of the Chamber of Deputies of September 21, 2004
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.122/28-09-2004

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2004 > 21-09-2004 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 21, 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.28 Eugen Gheorghe Nicolăescu - declarație politică cu titlul "Rectificări bugetare electorale";

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

"Rectificări bugetare electorale"

Cele două rectificări bugetare făcute de Guvern în interval de numai câteva luni, precum și anunțarea unei a treia rectificări de buget în lunile septembrie-octombrie, demască dorința partidului de guvernământ de a-și plăti facturile electorale și graba de a recurge încă o dată la momirea electoratului cu pomeni făcute înainte de alegeri.

Insăși analiza destinațiilor fondurilor bugetare realocate prin aceste rectificări arată foarte clar că este vorba de cheltuieli electorale, afectând în primul rând acele categorii care reprezintă electoratul vizat de PSD:

  • țăranii: pentru votul lor, Ministerul Agriculturii a primit suplimentar 850 miliarde lei pentru subvenționarea producătorilor agricoli pentru o agricultură care nu-i lasă pe țărani să moară de foame;
  • pensionarii: pentru votul acestora, Ministerul Sănătății primește 665 miliarde lei pentru compensarea cu 90% a medicamentelor, care s-a dovedit a fi mai mult o măsură propagandistică;
  • veterani, invalizi etc.: 200 miliarde lei alocați pentru finanțarea gratuităților și reducerilor la transportul CFR, metrou, auto, ca urmare a scumpirilor tarifelor și nicidecum a sporirii unor facilități acordate acestor oameni cu venituri foarte mici;
  • sectorul minier: 800 miliarde lei alocate Ministerului Educației și Cercetării pentru subvenționarea sectorului minier;
  • salariați bugetari: Ministerul Administrației și Internelor primește 500 miliarde lei pentru plata salariilor fără să se spună ca urmare căror influențe.

De asemenea, sperând să atragă și o parte din voturile tineretului, guvernul PSD alocă sute de miliarde pentru acordarea unui ajutor financiar elevilor și studenților pentru achiziționarea de calculatoare, construcția sălilor de sport etc. În multe localități sunt săli de sport care se degradează din lipsa resurselor financiare necesare întreținerii. dar ce contează dacă s-a făcut reclamă privind grija guvernului pentru sport dacă peste câteva luni aceste săli vor deveni impracticabile pentru că vor fi neîncălzite, fără lumină, neîngrădite?

Cea mai mare parte a fondurilor alocate de la buget prin cele două rectificări sunt destinate autorităților locale, care vor beneficia de o suplimentare de fonduri și la cea de-a treia rectificare, fonduri care oricum vor fi insuficiente ținând cont de câte sarcini li s-au repartizat; însă autoritățile locale vor fi vinovate, iar guvernul pervers va veni și va rezolva problemele.

Pe de altă parte însă, fondurile bugetare sunt insuficiente pentru asigurarea unui nivel decent al salariilor cadrelor didactice: să înțelegem că PSD-ul consideră că intelectualii oricum nu-i vor vota și de aceea au fost mai "zgârciți" cu această categorie?

Ministrul finanțelor susține că resursele suplimentare din care se realizează aceste rectificări au fost economiile realizate la cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice și cele rezultate din bugetele unor ordonatori principali de credite. La acestea se adaugă veniturile suplimentare rezultate din o mai bună colectare a impozitelor, în urma întăririi disciplinei financiare: realitatea este că marii datornici nu se sinchisesc să-și plătească datoriile către buget, volumul total al arieratelor din economie reprezentând mai mult de o treime din PIB.

O altă resursă care a făcut posibilă aceste rectificări bugetare, resursă neamintită însă de ministrul Tănăsescu, sunt banii obținuți din vânzarea a 25% din acțiunile Băncii Comerciale române (peste 9000 miliarde lei), care au fost utilizați pentru finanțarea deficitului bugetar. Și asta în timp ce, pentru marii datornici, Guvernul tot găsește formule de scutiri de plată sau reeșalonare pentru impozitele datorate bugetului. De ce Guvernul PSD nu înțelege să întărească disciplina financiară și pentru aceștia?

Guvernul susține că o parte din resursele suplimentare identificate și care au făcut posibile aceste rectificări bugetare nu se vor reflecta în cheltuieli publice suplimentare, ci se vor păstra în contul rezervelor, tocmai pentru a nu da peste cap ținta de inflație propusă pentru acest an. Dar devine tot mai clar că această măsură nu este suficientă pentru a menține inflația în limitele propuse, din moment ce Guvernul Năstase încearcă să dicteze administrativ prețurile la pâine, carne și alte alimente, riscând astfel ca România să nu obțină statutul de economie de piață funcțională nici în Raportul de țară al Comisiei Europene, care se așteaptă pentru octombrie. Și cum ar putea fi considerată o economie de piață funcțională o economie în care nivelul prețurilor este influențat administrativ, iar populația este încurajată să tot aștepte umilitoarele ajutoare de la stat?

Ca urmare, ne așteptăm ca și în cea de-a treia rectificare bugetară să se constituie tot într-o potențială "mită electorală". Și mai grav este încă că aceste rectificări prin ordonanțe de guvern repetate, în interval de numai câteva luni, scapă unei dezbateri parlamentare serioase tocmai datorită frecvenței lor și momentului ales pentru acestea: în preajma începerii campaniei electorale pentru alegerile generale, permițând astfel partidului de guvernământ ca din bani publici să facă cheltuieli electorale și să influențeze voturile unor categorii ale populației.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania saturday, 18 january 2020, 16:38
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro