Radu Ciuceanu
Radu Ciuceanu
Ședința Camerei Deputaților din 21 septembrie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.122/28-09-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-12-2019 (comună)
12-12-2019 (comună)
12-12-2019 (comună)
11-12-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 21-09-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 21 septembrie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.31 Radu Ciuceanu - declarație politică cu titlul "Banca Națională a României va mai continua să rămână stat în stat?";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Radu Ciuceanu:

Domnule președinte, domnilor deputați,

Întrucât, în cursul acestei săptămâni, urmează să schimbăm, în sfârșit, echipa politică de la BNR, care a funcționat sub denumirea de Consiliu de administrație, declarația mea politică se va numi "Banca Națională a României va mai continua să rămână stat în stat" ?

Domnilor deputați,

Timp de 15 ani, aceeași "eternă" și "prea înțeleaptă" conducere a Băncii Naționale, obligată prin lege să asigure stabilitatea monedei naționale și, prin aceasta, stabilitatea prețurilor, a tot lansat în ultimii ani idei și teze, arătând cu degetul spre alții, ce ar fi vinovați de dificultățile în care se zbate economia țării, deși vinovatul principal și, în primul rând, era chiar ea, Banca Națională, datorită politicii totalmente antinațională, dusă de către aceasta "

Se știe că actualul Consiliu de administrație al BNR are în componența sa trei viceguvernatori și toți ceilalți membri ai acestui consiliu aparțin partidelor din fosta coaliție (PNȚCD, PNL, PD, UDMR). aceasta a continuat și continuă, practic, să facă politica monetară a României, cu gravele sale influențe în economia reală a țării "

Și atunci, trebuie să recunoaștem, că la putere, în ultimii 4 ani, s-a aflat nu numai PSD-ul, ci și fosta Convenție Democrată, prin conducerea sa de la Banca Națională pentru că, se știe, conduci și controlezi numai atunci când ai controlul asupra monedei țării "

Or, controlul asupra monedei naționale și politica monetară în România s-a aflat și se află încă - sperăm, numai pentru această săptămână - în mâinile fostei puteri 1996 - 2000, adică a CDR-ului " Amintiți-vă ce spunea cu secole în urmă Mayer Amschel Rothschild, fondatorul dinastiei care-i poartă numele:"lasă-mă numai să am controlul asupra monedei unei țări și nu-mi mai pasă cine-i sunt legiuitorii " "

Este de neînțeles cum oamenii politici, noi, cei din Parlamentul țării, nu am înțeles să luăm act de faptul că situația dificilă din economia românească după 15 ani, de așa zisă tranziție, se datorează în primul rând Băncii Naționale, politicii antinaționale dusă de echipa politică a acesteia.

Este incredibil cum politicienii ce s-au perindat la conducerea țării, guvernele României în toată această perioadă, nu au înțeles că cheia relansării economiei românești se află în seiful Băncii Naționale și că, numai fiind în posesia acestei chei, se pot face reforme economice și se poate relansa economia.

"Obiectivul fundamental al Băncii Naționale a României este asigurarea stabilității monedei naționale, pentru a contribui la stabilitatea prețurilor". Am citat pct.1 al articolului 2 din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Naționale a României. În prezent, Statutul BNR este reglementat prin Legea nr. 312/2004.

La pct. 2 al aceluiași articol se menționează că "pentru atingerea obiectivului său fundamental, Banca Națională a României elaborează, aplică și răspunde de politica monetară, valutară, de credit, de plăți, precum și de autorizarea și supravegherea prudențială bancară, în cadrul politicii generale a statului, urmărind funcționarea normală a sistemului bancar ".." "

Cu stabilitatea monedei naționale, știm foarte bine cum stau lucrurile. Dovadă că, în cei 15 ani în care "prea înțeleapta" conducere a BNR, care a tot adăugat zerouri în coada leului românesc, propune acum, ca patru dintre acestea să fie tăiate, urmând ca "leul greu" să circule începând cu sfârșitul anului 2005, în paralel cu actualul leu, cu coada lungă de zerouri "

Bine, bine, să zicem că putem să tăiem cele patru zerouri din coada leului românesc, dar cum să uităm faptul că tot conducerea de la BNR i le-a adăugat?

România se pregătește asiduu pentru integrarea în Uniunea Europeană și românii speră ca acest deziderat să aibă loc în 2007 " Si, bineînțeles, dacă acest fapt se va realiza, va urma și integrarea monetară, "euro" luând locul leului românesc.

Atunci, care ar mai fi rațiunea acestei operațiuni de tăiere a celor patru zerouri din coada leului românesc, pe care domnul Adrian Vasilescu, răsfățatul, același "etern" și "vajnic" consilier al guvernatorului, al fostului prim-ministru și al candidatului la președinție, Mugur Isărescu, tot încearcă s-o propovăduiască, pentru a-l face pe omul de rând să înțeleagă ce este "dezinflația", " deflația ", "denominalizarea" și " denominarea" ?

Omul de rând vrea să cunoască termenii de mai sus, sau el ar vrea să știe ce mai poate cumpăra cu un leu sau cu o sută sau cu o mie de lei?

El știe săracul, de multă vreme, că nu mai poate cumpăra nimic, absolut nimic, nici cu un leu, nici cu o sută de lei și nici cu o mie.

Deci, după cum vedeți, în legătură cu stabilitatea prețurilor, consecință directă a stabilității monedei naționale, nu mai avem comentarii. Comentariile pe această temă, le lăsăm în grija batalioanelor de amărâți, pensionari și șomeri care pleacă de-acasă cu sacoșele goale, privesc oftând prin vitrine și pe tarabele din piețe, și se întorc acasă, așa precum au plecat, cu sacoșele tot aproape goale.

Domnilor deputați,

Cât despre funcționarea normală prin supravegherea făcută de BNR asupra sistemului bancar și despre politica de credit ce să mai vorbim?

Politica unor membri ai echipei din str. Lipscani, (viceguvernatorii Emil Iota Ghizari și Mihai Bogza), în complicitate cu un grup notoriu de escroci sub acoperirea unei firme de lichidatori, avându-l în frunte pe un anume Arin Stănescu - protejat încă de autoritățile actualei puteri - a fost aceea de a aplica un plan precis de lichidare a băncilor românești și, pe cale de consecință, desființarea politicii de credit "

Tocmai acele bănci românești care se creaseră și care se "aventurase" să crediteze economia reală a țării, mai ales pe micii întreprinzători, au fost "ajutate" în mod deliberat, de către cei de mai sus, prin regii și scenarii, să intre în faliment. Pentru care motiv ascunde și PSD-ul acest adevăr?

Analizând, cercetând, verificând, timp de peste 3 ani această problemă, ne-am pus întrebarea : oare chiar era necesar ca băncile respective să fie distruse? În mod sigur nu! Acestea își puteau continua existența și activitatea prin sprijin, tocmai de la Banca centrală, așa cum prevedea legea nr. 101/1998, care conținea prevederi ce permiteau Băncii Naționale să sprijine băncile pentru a se evita falimentele. Așa au procedat toate țările. Falimentele băncilor românești erau însă programate.

Iată ce stipula art. 20 al acestei legi ". Banca Națională a României poate acorda băncilor credite pe termene ce nu pot depăși 90 de zile "...", iar art. 27, referindu-se la protejarea contra riscului de sistem bancar, prevedea posibilitatea că " Banca Națională a României să poată acorda băncilor și alte credite chiar negarantate sau garantate cu alte active decât cele prevăzute la art.20 ".

Motivele pentru care BNR, prin viceguvernatorii săi Emil Iota Ghizari și Mihai Bogza, nu au procedat de această manieră, rămăsese, până mai ieri, un mister. De curând, lucrurile s-au limpezit. Se pierdeau afaceri de sute de miliarde, afaceri planificate cu sprijinul sus-numiților, de " caracatița falimentelor bancare". Firma "Reconversie și valorificare active" / "Moore Stephens (RVA)", a avocaților Arin Stănescu și Călin Zamfirescu în complicitate cu acești capi ai BNR, reușind să racoleze magistrați, motivați prin șpagă, și-a însușit sute de miliarde de lei de la fiecare bancă falimentată deliberat, bani ce puteau fi utilizați pentru relansarea acestora.

Dar oare, câți s-au înfruptat din aceste sute de miliarde și acum ezită să ia măsurile legale ?

Comisia pentru cercetarea abuzurilor și corupției a clarificat lucrurile punând la dispoziția autorităților competente probe, dovezi clare, indubitabile, în cazul unei singure bănci : Banca Internațională a Religiilor "

În acest caz este certamente vorba de o acțiune de crimă organizată și corupție instituționalizată. Vinovații sunt cunoscuți. Modul de operare a fost demonstrat în mod clar și explicit de către noi.

Cine nu dă dezlegare sau cine interzice să se ia măsuri în acest caz ? "Caracatița falimentelor bancare", cu ramificații în BNR, în justiție, în avocatură și în alte medii a fost dezvăluită presei. Sunt cazuri notorii de crimă organizată și corupție instituționalizată, dovedită cu probe clare.

Se puteau - dacă se dorea - să fie luate cele mai răsunătoare măsuri pentru a demonstra că eradicarea corupției nu constituie vorbe goale.

Din grupul vinovat de distrugerea băncilor românești fac parte Arin Stănescu, Călin Zamfirescu, Flavius Baias, Emil Iota Ghizari, Mihai Bogza si alții.

Deci, ei sunt cunoscuți. Pentru care motiv nu se iau măsuri ?

Actuala putere avea obligația și trebuia să ia măsuri împotriva acestora. Care este motivul pentru care nu a făcut-o sau nu o face ?

Care este motivul pentru care nu se dorește să se pună capăt "mafiei falimentelor bancare"?

Pentru care motiv, actuala putere acoperă această caracatiță? pentru care motiv autoritățile abilitate, care au fost sesizate, nu aplică urgent legea? Cine anume interzice Parchetului Național Anticorupție să aplice legea ?

După o muncă asiduă de peste 3 ani, Comisia noastră a elaborat lucrarea-document intitulată "Război total împotriva corupției". Am demonstrat că băncile românești au fost distruse de " grupul de interese", în realitate un adevărat grup de tâlhari, cu ramificații - unde ? chiar în BNR, în rândul unor magistrați și avocați care și-au organizat o foarte mare afacere din distrugerea și lichidarea acestor bănci.

Bănci românești ce puteau să funcționeze și astăzi au fost distruse prin adevărate scenarii, prin aranjamente și manipulări. S-a purces la falimentul acestora și apoi au fost lichidate prin tâlhărie, jefuitorii acoperindu-se prin acte normative emise peste noapte, în cele mai ciudate și bizare condiții, iar cu sprijinul unor magistrați, manipulați ca simple marionete, au reușit să încaseze sute de miliarde de lei "

Studiați dosarele de faliment aflate la Tribunalul București, ale BIR, Bankcoop, ale altor bănci, veți rămâne fără grai și vă veți îngrozi de sutele de miliarde cheltuite și încasate de așa zișii lichidatori sub forma unor "onorarii", " bonusuri de performanță" , salarii etc. din fondurile acestor bănci "

Conducerea BNR avea obligația să evite falimentele băncilor, falimente "provocate ", regizate și puse în scenă chiar de Emil Ghizari și Mihai Bogza, viceguvernatorii de resort, cu partenerii lor, Arin Stănescu, Călin Zamfirescu și alții. Această mare afacere, ai căror beneficiari sunt escroci notorii, a costat mii de miliarde de lei, plătiți prin Fondul de garantare a depozitelor bancare.

Nu este aceasta marea și instituționalizata corupție în care sunt implicați cei nominalizați din conducerea Băncii Naționale a României ?

Nu sunt aceștia marii pești și rechini pe care îi tot cere Uniunea Europeană ?

Actuala putere cunoaște toate acestea. De ce nu a luat măsuri timp de 4 ani ? Ne aflăm în fața celei mai mari acțiuni de corupție prin care s-a distrus sistemul bancar românesc, iar statul român a pierdut mii de miliarde de lei pentru ca o gașcă de escroci să obțină, fără nici o investiție, un profit de sute de miliarde.

În ceea ce privește justiția? Se știe doar că hotărârile judecătorești în cazul falimentelor bancare erau luate prin apartamente, prin restaurante, prin vile de la Snagov, la indicația celor doi avocați, Arin Stănescu și Călin Zamfirescu, și a acoliților lor, Emil Ghizari și Mihai Bogza de la BNR.

În ce privește politica BNR referitoare la credit, prin care se putea relansa economia românească, ce comentarii se mai pot face ? Creditul a fost complet desființat chiar de BNR "

Dar nu numai rata dobânzilor a constituit cauza desființării creditului, ci și lansarea și clamarea permanentă de către BNR a leit-motivului așa ziselor credite, devenite neperformante la băncile ce avusese curajul de a sprijini economia reală.

Și se știe, credite în economia reală, micilor întreprinzători și țăranilor au acordat numai băncile românești. Probabil, acesta a fost și motivul pentru care Banca Națională, prin cei numiți mai sus, a ucis aceste bănci românești.

Să nu tragem de aici concluzia că prin distrugerea băncilor românești s-a acționat împotriva interesului național ?

În concluzie, domnilor deputați , trebuie să recunoaștem că vinovați suntem și noi : noi, Parlamentul României, am permis "Statului in Stat" din Bucuresti, str. Lipscani nr. 25, să-și bată joc de-o țară și de un întreg popor "

De aceea, nu numai că sunt de acord cu schimbarea cât mai urgentă a echipei politice care a condus Banca Națională, dar cer cu insistență Parlamentului ca acest lucru să se facă cât mai operativ, iar în noul Consiliu de administrație al BNR să fie numiți adevărați specialiști care au lucrat sau creat cel puțin o bancă, care știu să gândească și să simtă și românește.

Acest nou Consiliu de administrație al Băncii Naționale trebuie să fie obligat, de către noi, să reanalizeze, în modul cel mai operativ, situația fiecărei bănci românești ce a fost distrusă de către "mafia falimentelor bancare" și să ia măsuri, cel puțin acolo unde încă mai este posibil, ca acestea să fie redate sistemului bancar românesc, sistem în care, astăzi, aproape că nu mai există bănci românești.

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 14 decembrie 2019, 6:12
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro