Ștefan Baban
Ștefan Baban
Sittings of the Chamber of Deputies of September 28, 2004
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.126/05-10-2004

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-12-2019
04-12-2019
27-11-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2004 > 28-09-2004 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 28, 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.7 Ștefan Baban - intervenție cu titlul "Exporturile românești în confruntările pe termen lung";

 

Domnul Corneliu Ciontu:

  ................................................
Dau cuvântul domnului Ștefan Baban, va urma Ștefan Lăpădat.

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Exporturile românești în confruntările pe termen lung".

Exporturile românești au la bază o forță de muncă ieftină și produse cu valoarea adăugată scăzută. Primele produse în top sunt exporturile de uleiuri minerale, urmate de confecții, produse semiprelucrate și subansamble, etc.

În primele 8 luni ale acestui an, exporturile României au crescut cu 20% față de perioada similară a anului 2003, luna iulie 2004 deținând cel mai mare ritm lunar de creștere după 1989. Și asta nu pentru că produsele românești sunt competitive cu cele din țările dezvoltate, ci pentru costul redus al materiilor prime și al forței de muncă. În general, este vorba de produse cu valoare adăugată mică, conținut redus de tehnologie care necesită forță de muncă ieftină, adesea cu capacități reduse de adaptare la noi deprinderi și materiale din import.

Specialiștii în domeniu consideră că România exportă în pagubă, deoarece 90% din aceste exporturi sunt reprezentate de produse care nu aduc o valoare adăugată mare. Dacă luăm în considerare și faptul că peste 80% din exporturi sunt destinate țărilor dezvoltate unde produsele noastre nu sunt competitive, le dăm cu desăvârșire dreptate, celor care au emis aceste păreri pertinente.

Trebuie să fim realiști și să acceptăm că nivelul scăzut de competitivitate al economiei românești nu poate fi ignorat, în perspectiva integrării în UE. Piața românească nu poate rămâne la nivelul unei economii în permanentă tranziție, deoarece o dată cu integrarea într-o structură economică superioară care impune creșterea liberalizării și integrării comerțului mondial, există riscul măririi decalajelor dintre economiile statelor membre, iar pentru exportatorii români situația ar fi într-adevăr delicată.

Țara noastră mai plătește tribut și pentru alte lacune pe care nu a reușit să le treacă în anii de tranziție economică:

  • în primul rând, România înregistrează cele mai mici niveluri de investiții străine directe dintre cele 10 state central și est europene;
  • apoi cercetarea și inovația sunt prea puțin folosite. O privire sumară aruncată asupra principalelor categorii de produse exportate denotă că majoritatea provin din sectoare tradiționale, care lucrează în continuare cu tehnici și tehnologii vechi și mari consumatoare de utilități, care nu întotdeauna au ca rezultat produse competitive;
  • o altă problemă des întâlnită în economia noastră o reprezintă protecția diferită de care au beneficiat producătorii autohtoni. Astfel, anumite sectoare au fost protejate în detrimentul altora sau chiar în detrimentul celor similare din UE. În consecință, aceste sectoare, fără activitate de export preponderentă și cu o influență redusă asupra balanței comerciale, pot deveni o povară pentru întreaga economie, iar experiența noilor membre a UE a demonstrat că protecția tarifară ajunge până la urmă să aibă un efect negativ și asupra traiului zilnic al locuitorilor.

Ce se va întâmpla cu toate acestea după 2007, data presupusei aderări, este încă o mare necunoscută. România nu poate acționa în mod defensiv sau protecționist, concentrându-se doar asupra problemelor de acces și de furnizare a produselor și serviciilor de pe un anumit segment de piață.

Totodată România ar trebui să-și îndrepte exporturile de bunuri de consum către țări din lumea a treia din Europa de Est, Africa, Asia, America Latină pentru a-și asigura vandabilitatea produselor, neexistând criterii dure și concurență acerbă pe planul competitivității și calității produselor. O altă direcție de acțiune ar putea să o reprezinte întărirea parteneriatelor cu firme străine dispuse să-și dezvolte afacerile de succes și în România, astfel încât să poată acoperi toate deficiențele întâlnite în această activitate.

Dacă nu vor fi luate din timp măsuri benefice, bineînțeles, pentru încurajarea exporturilor românești, exporturi care să nu fie reprezentate doar de materii prime și materiale, confecții, semifabricate, etc., România va avea marea surpriză ca din momentul aderării la UE să devină un debușeu al produselor occidentale, un satelit al țărilor puternic dezvoltate, propria economie lipsind cu desăvârșire sau rămânând la stadiul de veșnică tranziție. Vă mulțumesc.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania monday, 9 december 2019, 20:19
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro