Nicolae Vasilescu
Nicolae Vasilescu
Ședința Camerei Deputaților din 28 septembrie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.126/05-10-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
04-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 28-09-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 28 septembrie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.29 Nicolae Vasilescu - intervenție politică intitulată "Minerii disponibilizați nu mănâncă?!...";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Nicolae Vasilescu:

"Minerii disponibilizați nu mănîncă?!..."

România și-a definit clar voința politică de integrare în Uniunea Europeană. Ca stat candidat la aderare, trebuie să respecte acquis-ul comunitar, preluînd și aplicînd legislația comunitară. Negocierile cu UE au început la 15.02.2000 prin deschiderea a 5 capitole din totalul de 31. Capitolul 14- "Energia", s-a aflat printre primele. Politica Uniunii Europene în domeniul energetic, (avînd drept cauză criza petrolului de la sfîrșitul anilor '60) are în vedere eficientizarea energiei, asigurarea resurselor, flexibilitatea sistemului energetic, precum și măsuri de evitare a crizelor și diversificare a formelor de energie. Îndeplinim sarcinile primite, dar cred că ele trebuie să țină cont și de repercusiunile asupra celor care reprezintă majoritatea cetățenilor acestei țări - muncitorii. Restructurarea energetică este cerută de Uniunea Europeană, ajustarea prețului la energia electrică și gaze este cerută de FMI, diminuarea impactului social ar trebui să fie cerută de conștiința guvernanților noștri. Situația înregistrată în sistemul energetic, în ultimii ani, face ca, în țările Uniunii Europene, să nu se poată renunța încă la "renegatul"cărbune. La noi, procesul de închidere a minelor, impus de Banca Mondială, început în anul 1999, a creat un adevărat "genocid" economic-social și moral, în zonele respective. Un număr de 155 de localități din regiunile miniere depind în proporție de 50% de veniturile asigurate din activitatea minieră desfășurată în aceste zone. Închiderea minelor afectează direct situația socială și materială a disponibilizaților, influențînd negativ și situația tinerilor. Aceștia nu au nici o șansă în ceea ce privește opțiunea locului de muncă. Au fost cheltuite fonduri imense pentru închiderea minelor, fără a se veni cu alternative la vidul economic creeat în aceste zone.

Există țări ale Uniunii Europene care continuă să aloce subvenții mineritului. Este chiar o politică a Uniunii, de a nu se crea o dependență totală de importuri, mineritul continuînd să primească un anumit nivel de subvenții. Directivele Uniunii Europene acceptă respectivele subvenții pînă în anul 2010, cu flexibilitate și după acest an.

Dacă restructurarea se impune din exterior, măsurile de diminuare a impactului social ar trebui să constituie o prioritate pentru guvernanți, preocupați prea mult doar de interesele lor personale. Guvernul trebuie să intervină prin măsuri de reglementare și prin alocare de fonduri orientate spre aceste zone ajunse defavorizate.

Elemente cheie, precum: investiții în zonă, dezvoltarea de alternative economice durabile, alternativă pentru noi locuri de muncă, reconversie profesională și acordare de credite fără dobîndă, necesare inițierii de afaceri pentru disponibilizați, sunt doar cîteva puncte care ar trebui prioritar luate în calcul de guvernanți. Revitalizarea economiei din regiunile miniere afectate, avînd în vedere lipsa unor sectoare complementare alternative activității miniere, necesită aplicarea unui management corespunzător acestor regiuni.

Guvernanții nu ar trebui să desființeze locuri de muncă fără a exista posibilitatea înființării altora noi. Este știut faptul că o persoană este cel mai bine protejată social atunci cînd are un loc de muncă sigur. Nu se poate desființa peste noapte un sector al economiei în care este angrenată aproape toată populația unei zone, fără a-i oferi protecție socială sau alternative...

Disponibilizările se fac pe bandă rulantă, ignorîndu-se cu bună știință faptul că sumele compensatorii primite de aceștia nu țin o veșnicie.

Prin HG nr.103/2004, Guvernul adoptă unele măsuri pentru restructurarea activității de producere a energiei electrice și termice pe bază de lignit, prin înființarea complexelor energetice Craiova, Turceni, Rovinari, ca societăți comerciale pe acțiuni de producere a energiei electrice și termice pe bază de lignit și de exploatare a minelor și carierelor de lignit, la care acționar este statul, prin Ministerul Economiei și Comerțului (MEC). Complexele energetice au fost create prin unirea termocentralelor cu minele de cărbune de la care se aprovizionau, din cadrul Companiei Lignitului Oltenia. Cele trei complexe energetice reprezintă cele mai mari termocentrale pe cărbune ale României, fiind și cele mai eficiente din punct de vedere al costurilor la care produc energie electrică. Spre deosebire de declarațiile Ministrului Dan Ian Popescu, sindicatele din Oltenia susțin că "înființarea complexurilor a determinat pierderi de peste 1000 miliarde lei". Cu toate că termocentralele nu pot funcționa fără cărbune, minele se închid ca fiind nerentabile, iar termocentralele sunt nevoite să importe materie primă!!! (ex. Termocentrala Mintia-Deva, care a rămas fără huila de la Petroșani și a fost nevoită să o importe).

Cei mai importanți agenți economici din zona minieră a Olteniei, Societatea Națională a Lignitului Oltenia și Complexele energetice Rovinari și Turceni, de altfel cele mai mari din țară, realizează 70% din producția națională de lignit energetic și produc aprox. 40% din energia electrică.

Subliniez acest lucru, ca să nu avem surpriza că și acestea se vor vinde la fier vechi, ca multe altele. În Valea Jiului scandalurile sunt legate de sărăcia și nenorocirile zonei. Cu toate acestea, oameni politici zonali adună afaceri pe spatele mineritului. Dacă la cantina Exploatării miniere Vulcan se numără porțiile de mîncare ale minerilor, baronii Văii Jiului fac afaceri de zeci de miliarde, pe spatele întreprinderilor miniere. Utilajele miniere sunt vîndute ca fier vechi la firmele baronilor locali și vopsite pentru a fi revîndute apoi ca noi, Companiilor Naționale a Lignitului și Huilei. Se pare că nici măcar achiziționarea de cizme, atît de necesare minerilor, nu se face fără comisioane substanțiale. Salariile compensatorii ale celor disponibilizați, derulate prin bănci, se face cu încasarea de comisioane fabuloase de către cei care au contribuit la disponibilizarea lor. Slogane electorale, precum : Aproape de oameni!, Pentru oameni!, Împreună cu oamenii!, sunt doar baloane de săpun în campania electorală, ce se sparg o dată cu trecerea acesteia...Guvernanții nu vor să vadă că prin întreruperea activității capacităților de producție în industria minieră, aceasta a devenit principalul generator de șomaj, fiind dintre cele mai afectate zone în ceea ce privește creșterea ratei șomajului. Pentru diminuarea dezechilibrului creat ar trebui luate măsuri cu efect imediat, de reconversie a forței de muncă și revitalizare a acestor zone prin atragere de investiții. În actualul context economic, zonele miniere, în special cele din Valea Jiului, sunt regiuni în declin industrial, fapt care ar fi trebui să determine Guvernul să se pregătească pentru plasarea de noi activități economice. Toate aceste măsuri antisociale ale Guvernului, evidențiază faptul că acestuia nu-i pasă de milioanele de oameni rămași fără locuri de muncă. Poate că după alegeri va veni un alt Guvern, mult mai capabil și mai conștient de faptul că nu reprezintă decît un administrator al problemelor cetățenilor, pe care aceștia au șansa să-l amendeze, din păcate, doar o dată la 4 ani.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 7 decembrie 2019, 8:33
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro