Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 28 septembrie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.127/07-10-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 28-09-2004 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 28 septembrie 2004

  Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.

Lucrările ședinței încep la ora 11.40.

Ședința este condusă de domnul deputat Valer Dorneanu, președinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul senator Doru Ioan Tărăcilă, vicepreședinte al Senatului, și domnul deputat Puiu Hașotti, secretar al Camerei Deputaților.

 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnilor colegi, vă invit să vă ocupați locurile pentru a declara, împreună cu colegul meu Doru Ioan Tărăcilă, și colegii secretari, deschise lucrările ședinței noastre comune.

Vă anunț că, din cei 485 senatori și deputați, și-au înregistrat prezența 410, 75 fiind absenți.

Cu privire la programul de lucru și ordinea de zi de astăzi, Birourile permanente reunite vă fac propunerea pe care dumneavoastră o aveți comunicată.

Vă întreb dacă la ordinea de zi aveți obiecțiuni. Nu aveți.

Supun la vot ordinea de zi.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă.

Abțineri?

Unanimitate.

La programul de lucru, dacă aveți obiecțiuni, în sensul că începe programul la ora 11.00 și-l terminăm odată cu desfășurarea votului final la Consiliul de Administrație al Băncii Naționale.

Dacă aveți obiecțiuni la programul de lucru?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dați-mi voie să începem parcurgerea ordinii de zi.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea contului general de execuție a bugetului de stat, a conturilor de execuție ale bugetelor fondurilor speciale și a contului general al datoriei publice aferente anului 2002.

La primul punct avem proiectul de Lege pentru aprobarea Contului general de execuție a bugetului de stat, a Conturilor de execuție a bugetelor fondurilor speciale și a Contului general al datoriei publice, aferente anului 2002.

Raportul Comisiilor comune pentru buget, finanțe și bănci va fi prezentat de domnul deputat Bleotu.

Poftiți, vă rog.

 

Domnul Vasile Bleotu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Raportul comun asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Contului general de execuție a bugetului de stat, a Conturilor de execuție a bugetelor fondurilor speciale și a Contului general al datoriei publice aferente anului 2002 a fost analizat și avizat de Comisiile reunite buget, finanțe și bănci ale celor două Camere și s-au reținut, în principal, următoarele concluzii:

În execuția bugetului de stat, Contul general de execuție pe anul 2002 a respectat Legea finanțelor publice nr.72/1996 pe baza situațiilor financiare prezentate de ordonatorii principali de credite și a conturilor privind execuția de casă a bugetului de stat prezentat de unitățile teritoariale de trezorerie și contabilitate publică.

Sintetic, realizarea prevederilor bugetului de stat pe anul 2002 se prezintă astfel:

La venituri, avem o realizare de 102%, la cheltuieli de 97,7%, avem un deficit de 80,9%.

Din datele evidențiate rezultă faptul că exercițiul bugetar al anului 2002 s-a încheiat cu un deficit de 47.618 miliarde lei, ceea ce în procente reprezintă 80,9%, față de cel prevăzut de 58.855 miliarde lei.

Execuția veniturilor bugetului de stat în structură, pe anul 2002, și ponderea acestora în produsul intern brut se prezintă astfel:

Venituri totale, din care venituri curente, s-au făcut încasări de 178.649 miliarde, un procent de 101%; venituri fiscale, impozite directe, din care impozit pe profit, 29.978 miliarde; impozit pe venit, 41.322.

Venituri nefiscale, 10.897, deci un procent de 107%, în special din încasări din rambursarea împrumuturilor acordate.

Printre cauzele care au contribuit la subestimarea evaluării veniturilor se menționează următoarele:

  • structurile teritoriale cu atribuții fiscale privind calculul, evidența și colectarea veniturilor statului din cadrul direcțiilor generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat ale Ministerului Finanțelor Publice, în sumă de 81.714 milioane lei, precum și majorări de 130.297 milioane lei.
  • instituțiile publice nu au calculat, evidențiat și implicit nu au încasat la bugetul de stat veniturile cuvenite acestora în sumă totală de 27.149 milioane lei pentru care au fost calculate majorări și penalități în valoare de 6.725,6 milioane lei.

Controlul a mai constatat următoarele:

  • nu s-au aplicat în totalitate măsurile de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite bugetului de stat;
  • nu s-a efectuat urmărirea disponibilităților bănești aflate în conturile bancare;
  • s-au aplicat cu întârziere procedurile de executare silită;
  • nu au fost inițiate procedurile legale de executare silită împotriva debitorilor care nu au respectat condițiile în care le-au fost acordate înlesnirile la plata obligațiilor datorate bugetului de stat.

În ceea ce privește execuția cheltuielilor bugetului de stat, în anul 2002, în structura economică a clasificației bugetare, se prezintă astfel:

Credite definitive, în cheltuieli curente, 194.857 miliarde, un procent de 97%; rambursări de credite, plăți de dobânzi, 23.421; credite definitive, plăți efectuate, 21.707.

Rezultă din datele prezentate că, în cursul anului 2002, suma de 226.823 miliarde lei, sunt cu 7.589 miliarde lei sub nivelul creditelor definitive.

Cu privire la modul în care au fost cheltuite fondurile finanțate din bugetul de stat, la un număr de 381 de instituții, Curtea de Conturi a constatat plăți nelegale totalizând 48.128 milioane lei, din care s-au calculat foloase, dobânzi, în sumă de 6.319 milioane lei.

Pe timpul controlului s-a recuperat suma totală de 29.159 milioane lei.

Plățile nelegale produse ca urmare a abaterilor constatate de Curtea de Conturi au fost în principal următoarele:

  • plăți nelegale pentru drepturi de natură salarială la 65 de ordonatori, cu un prejudiciu de 8.770 milioane lei;
  • plăți produse ca urmare a schimbării destinației legale, care nu sunt prevăzute de legislația în vigoare, la un număr de 82 de cazuri, în valoare de 8.709 milioane lei.

Comisiile constată că, din verificarea Conturilor de execuție bugetară la instituții publice de către Curtea de Conturi, la un număr total de 1.306 ordonatori de credite (53 principali, 253 secundari, 1.018 terțiari), numai 1.056 ordonatori au îndeplinit condițiile prevăzute de lege, pentru acordarea descărcării de gestiune.

Cu privire la deficitul bugetar, față de prevederile definitive, deficitul bugetului de stat realizat în 2002, în sumă de 58.855 miliarde lei, este mai mic cu 11.237 miliarde lei, respectiv cu 19%.

Execuția fondurilor speciale pe anul 2002.

Bugetul fondurilor speciale pe anul 2002, veniturile și cheltuielile fondurilor speciale au fost aprobate prin Legea nr.743/2001 a bugetului de stat, situațiile se prezintă în felul următor:

La fondul de asigurări sociale de sănătate, cu privire la venituri, unele case de asigurări de sănătate au fundamentat eronat veniturile bugetare prin subevaluarea acestora iar în unele cazuri nu au fost luate măsuri de către ordonatorii de credite ai caselor de asigurări de sănătate teritoriale care să asigure încasarea veniturilor în sumă de 25.546 miliarde lei. Cu privire la cheltuieli, plăți nelegale, în sumă totală de 28.179 miliarde lei, efectuată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și unele case de asigurări teritoriale.

Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic.

În contul de execuție au fost raportate venituri realizate în sumă de 5.652 miliarde lei, cu o depășire de 1.700 miliarde lei.

Ca urmare a controlului s-a constatat:

  • neconstituirea și nevirarea în cuantum și la termenul legal a taxei de dezvoltare datorată, conform legii;
  • nedepunerea la Ministerul Finanțelor Publice a situației debitelor și creditelor acestui fond.

În fondul special al drumurilor publice la venituri s-au constatat unele abateri care în principal au constat în nevirarea la termenele legale a obligațiilor de plată datorate acestui fond, pentru care s-au calculat majorări de întârziere în sumă de 105,6 miliarde lei.

Cu privire la cheltuieli pentru reparații curente și capitale la drumuri naționale și drumuri locale s-au constatat abateri care au condus la crearea unor prejudicii în valoare de 5.575 miliarde lei.

Contul general al datoriei publice a statului până la 31 decembrie 2002.

Din analiza datelor evidențiate în controlul general al datoriei publice a statului rezultă că totalitatea obligațiilor interne și externe angajate de Ministerul Finanțelor Publice în contul și în numele statului, constituind datoria publică a statului la 31 decembrie 2002, a fost în sumă de 437.937 miliarde lei, iar în echivalent dolari SUA, suma de 13.072 milioane, structurată potrivit datelor de mai jos.

Datoria publică totală este de 117.611 miliarde lei, din care contractată direct de stat, 107.975 miliarde lei, garantată de stat, 9.635 miliarde.

Datoria publică externă, totală, este de 320.325 miliarde, contractată direct de stat este de 210.757 miliarde și garantată de către stat, 109.568 miliarde.

Totalul datoriei publice este de 437.936 miliarde.

Serviciul datoriei publice a statului, constând în ramubursări de rate la împrumuturi scadente, plăți de dobânzi, comisioane și alte costuri aferente angajamentelor asumate a fost în 2002 de 102.882 miliarde lei și a reprezentat 45% din totalul cheltuielilor bugetului de stat pe anul respectiv, din care serviciul datoriei publice interne 27.517 miliarde lei, 12%, serviciul datoriei publice externe 36.305 miliarde, 16%, și garanții pentru credite externe de 39.058 miliarde.

Datoria publică internă directă.

Soldul datoriei publice interne directe, la 31 decembrie 2002, a fost de 17.975 miliarde lei, în creștere cu 14.275 miliarde lei, față de soldul datoriei publice interne înregistrat la finele anului 2001.

Datoria publică internă directă a fost generată în proporție de 88% de împrumuturile angajate pentru finanțarea și refinanțarea deficitului, în procent de 11% de împrumuturile angajate pentru acoperirea creditelor neperformante preluate la datoria publică, pe bază de legi speciale.

Datoria publică externă a statului, la 31 decembrie 2002, conform Legii datoriei publice nr.81/1999, a fost de 9.562 milioane dolari SUA (320.325 miliarde lei, la cursul de la 31 decembrie 2002).

Soldul datoriei publice externe contractate direct de stat, la 31 decembrie 2002, în sumă de 6.292 milioane dolari SUA, ceea ce reprezintă 210.757 miliarde lei, în creștere cu 1.218 milioane dolari SUA față de sfârșitul anului 2001, reprezintă obligațiile necondiționate și irevocabile ale statului ce decurg din împrumuturi contractate direct pe piața externă, cu scadență de rambursare, după cum urmează:

  • între 1 și 5 ani, 492 milioane dolari;
  • între 5 și 10 ani, 2.056 milioane dolari;
  • mai mari de 10 ani, 3.742 milioane dolari.

Serviciul datoriei publice externe angajate direct de stat, plătit din bugetul de stat, prin trezoreria centrală, în anul 2002, a fost de 17.519 miliarde lei.

Comisia trage următoarele concluzii și propuneri:

Comisiile de specialitate ale Parlamentului apreciază că deși în anul 2002 asupra modului de formare, administrare și gestionare a banului public s-au obținut îmbunătățiri, totuși au existat mulți ordonatori de credite care nu au reușit să stopeze neregulile și abaterile de la normele în vigoare în utilizarea fondurilor, fapt pentru care Curtea de Conturi nu le-a acordat descărcarea de gestiune prevăzută de lege.

În anul 2002, ca și în anii precedenți, Ministerul Finanțelor Publice și unitățile sale teritoriale nu au organizat și condus contabilitatea titulurilor de creanță ale bugetului de stat, constând în impozite, taxe, contribuții, amenzi și alte venituri publice, necreându-se instrumentul principal de cunoaștere, gestiune și control al patrimoniului și rezultatele obținute în relațiile cu persoanele juridice și fizice.

Pentru neregulile constatate, Curtea de Conturi a propus și a luat măsurile prevăzute de lege:

Comisiile pentru buget, finanțe și bănci ale celor două Camere propun plenului Parlamentului pentru dezbatere și adoptare proiectul de Legte pentru aprobarea Contului general de execuție a bugetului de stat, a Contului de execuție a bugetelor fondurilor speciale și a Contului general al datoriei publice aferente anului 2002, cu amendamentul prevăzut în anexă la prezentul raport.

Consiliul Legislativ, Comisiile juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări ale Parlamentului au avizat proiectul de lege menționat, fără amendamente.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, urmând a fi votat cu respectarea prevederilor art.76 alin.2 din Constituția României.

Conform practicii din anii anteriori, pe baza aprobării Birourilor permanente ale Parlamentului, președintele Curții de Conturi va prezenta Camerelor reunite ale Parlamentului sinteza Raportului public al Curții de Conturi pe anul 2002.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Stimați colegi, am discutat cu reprezentantul Ministerului Finanțelor Publice, doamna ministru Manolescu, față de modul exhaustiv în care a fost prezentat de către domnul deputat Bleotu raportul, domnia sa nu mai dorește să intervină, dar, dacă din dezbaterile generale vor rezulta răspunsuri pe care să vi le ofere, vă stă la dispozție.

Cu această precizare, trecem la dezbateri generale.

Dacă dintre dumneavoastră dorește cineva să se înscrie la cuvânt.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

Vă rog să urmăriți și raportul comisiei pentru că sunt două amendamente.

La titlul proiectului dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Supun votului dumneavoastră titlul.

Cine este pentru? 302 voturi pentru.

Dacă sunt voturi împotrivă? 61 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Mulțumesc.

A fost adoptat titlul legii cu 302 voturi pentru, 61 voturi împotrivă și 2 abțineri.

La art.1, dacă sunt obiecțiuni sau intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.1.

Cine este pentru? Mulțumesc. 301 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 60 voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Art.1 a fost adoptat cu 301 voturi pentru, 60 voturi împotrivă și 2 abțineri.

La art.2, dacă dorește cineva să intervină?

Cine este pentru? Mulțumesc. 303 voturi pentru.

Împotrivă? 61 voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Adoptat art.2 cu 303 voturi pentru, 61 voturi împotrivă și 2 abțineri.

Art.3. Nu sunt intervenții.

Cine este pentru? Mulțumesc. 305 voturi pentru.

Împotrivă? 57 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Art.3 a fost adoptat cu 305 voturi pentru, 57 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Art.4. Dacă dorește cineva să intervină?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă.

305 voturi pentru, 57 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

305 voturi pentru, 57 voturi împotrivă, o abținere s-a adoptat și art.4.

Art.5. Dacă dorește cineva să intervină? Nu.

Supun votului dumneavoastră art.5.

Cine este pentru? Mulțumesc. 305 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 57 voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Art.5 a fost adoptat cu 305 voturi pentru, 57 voturi împotrivă și 2 abțineri.

La art.6, vă rog să urmăriți și amendamentul 1 al comisiei, care propune la lit.a să se introducă sintagma "directă" după cuvintele "datoria publică".

Dacă aveți intervenții la art.6 cu acest amendament? Nu.

Supun votului dumneavoastră art.6, cu amendamentul 1.

Cine este pentru? Mulțumesc. 305 voturi pentru.

Împotrivă? 57 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

A fost adoptat art.6 cu 305 voturi pentru, 57 voturi împotrivă și o abținere.

Vă rog să observați amendamentul doi al comisiei. După art.6, comisia propune introducerea unui articol nou, îl aveți în raport.

Dacă dorește cineva să intervină pe marginea amendamentului doi? Nu.

Supun amendamentul doi, cu un nou articol care se introduce de către comisie, votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc. 305 voturi pentru.

Voturi împotrivă.

57 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat art.6 cu 305 voturi pentru, 57 votuir împotrivă, nici o abținere.

La art.7, care va deveni prin renumerotare art.8, dacă dorește cineva să intervină? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc. 305 voturi pentru.

Împotrivă? 57 voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Cu 305 voturi pentru, 57 voturi împotrivă și 2 abțineri a fost adoptat art.7.

Cu privire la cele 13 anexe.

La anexa 1, dacă există intervenții?

Cine este pentru? 307 voturi pentru.

Impotrivă? 57 voturi împotrivă.

Dacă sunt abțineri? Nu sunt.

Anexa 1 a fost adoptată.

Anexa 2.

Cine este pentru? 307 voturi pentru.

Împotrivă? 55 voturi împotrivă. Au plecat doi colegi.

Abțineri? O abținere.

Cu 305 voturi pentru, 54 voturi împotrivă și o abținere a fost adoptată Anexa 2.

Anexa 3.

Cine este pentru? 303 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 54 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu 303 voturi pentru, 54 voturi împotrivă și o abținere s-a adoptat anexa 3.

Anexa 4.

Cine este pentru? 303 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 54 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 303 voturi pentru, 54 voturi împotrivă și 2 abțineri s-a adoptat anexa 4.

Anexa 5.

Cine este pentru? 303 voturi pentru.

Împotrivă? 54 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Adoptat cu 303 pentru, 54 voturi împotrivă și 2 abțineri.

Anexa 6.

Cine este pentru? 303 voturi pentru.

Împotrivă? 54 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

A fost adoptată anexa 6.

Anexa 7.

Cine este pentru?

303 voturi pentru.

Împotrivă ? 54 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

A adoptată Anexa 7.

Anexa 8.

Cine este pentru? Mulțumesc.

303 voturi pentru.

Împotrivă? 54 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

A fost adoptată Anexa 8.

Anexa 9.

Cine este pentru? 303 voturi pentru.

Împotrivă? 54 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

A fost adoptată Anexa 9.

Anexa 10.

Cine este pentru? 305 voturi pentru.

Împotrivă? 54 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

A fost adoptată Anexa 10.

Anexa 11.

Cine este pentru? 303 voturi pentru.

Împotrivă? 53 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

A fost adoptată Anexa 11.

Anexa 12.

Cine este pentru? 303 voturi pentru.

Împotrivă? 53 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

A fost adoptată Anexa 12.

Anexa 13, ultima anexă.

Cine este pentru? 303 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 53 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Anexa 13 a fost adoptată cu 303 voturi pentru, 53 voturi împotrivă și 2 abțineri.

Supun votului dumneavoastră legea în întregime.

Cine este pentru? 305 voturi pentru.

Împotrivă? 54 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Legea a fost adoptată cu 305 voturi pentru, 54 voturi împotrivă și 3 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea contului general de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002 precum și a contului de execuție a bugetului asigurărilor pentru șomaj pe anul 2002.

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Contului general de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2002, precum și a Contului de execuție a bugetului asigurărilor pentru șomaj pe 2002.

Numai puțin, să dăm cuvântul, totuși, de data aceasta, inițiatorului.

Vă rog să prezentați, doamna ministru, pe scurt, proiectul și în felul acesta îl veți determina pe domnul Bleotu să fie și dânsul mai scurt.

Doamna Maria Manolescu - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Contul general de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat și a bugetului asigurărilor pentru șomaj pe anul 2002 a fost elaborat în conformitate cu prevederile art.42 din Legea privind finanțele publice nr.72/1996 pe baza situației financiare anuale prezentată de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și a conturilor privind execuția de casă prezentată de unitățile teritoriale ale trezoreriei statului.

Execuția bugetului asigurărilor sociale de stat s-a încheiat la finele anului 2002 cu un deficit de 9.958,4 miliarde lei, care se adaugă la deficitul anilor precedenți, rezultând un deficit total de 22.577, 2 miliarde lei.

Execuția bugetului asigurărilor pentru șomaj s-a încheiat, la finele anului 2002, cu un excedent de 6.734,4 miliarde lei.

Comisiile de specialitate ale Parlamentului au întocmit raport comun de adoptare, cu amendamentul cu care Guvernul este de acord.

Față de cele de mai sus, propunem și susținem, în numele Guvernului, adoptarea actului normativ în forma rezultată din raport.

Vă mulțumesc.

 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bleotu, vă rog să prezentați raportul comisiilor.

Domnul Vasile Bleotu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisiile pentru buget, finanțe și bănci ale Senatului și Camerei Deputaților, cu adresa nr.310/2003, respectiv 463/2003, au fost sesizate în fond cu proiectul de Lege pentru aprobarea Contului general de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002, precum și a Contului de execuție a bugetului asigurărilor pentru șomaj pe anul 2002.

Având în vedere că raportul a fost distribuit, subliniez în principal următoarele:

La execuția bugetului asigurărilor sociale de stat avem un deficit de 9.958 miliarde, la execuția bugetului pentru plata ajutorului de șomaj avem un deficit de 67.637 miliarde iar în final, întrucât a prezentat doamna ministru principalele date sintetice, comisia de specialitate constată că execuția bugetului de asigurări pentru șomaj, corectată ca urmare a verificării Curții de Conturi, s-a încheiat cu un excedent de 6.737 miliarde lei.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil și de Consiliul Legislativ, precum și de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru muncă și protecție socială.

Ca urmare a analizei și dezbaterii proiectului de lege, luând act și de rezultatele verificării contului de execuție de către Curtea de Conturi, Comisiile reunite pentru buget, finanțe și bănci ale Camerei Deputaților și Senatului au hotărât, cu majoritate de voturi, să prezinte raport favorabil, cu amendamentele prevăzute în anexă.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva dintre dumneavoastră să intervină la dezbaterile generale.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acesteia, dacă dorește cineva să intervină. Nu.

Supun votului dumneavoastră titlul.

Cine este pentru? 301 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

Titlul a fost adoptat cu 301 pentru, 2 voturi împotrivă și 8 abțineri.

La art.1, dacă dorește cineva să intervină? Nu.

Cine este pentru? 301 voturi pentru.

Împotrivă? 52 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Art.1 a fost adoptat cu 301 pentru, 52 împotrivă și 2 abțineri.

La art.2, vă rog să urmăriți amendamentul 1 al comisiei.

Dacă dorește cineva să intervină? Nu.

Supun votului dumneavoastră art.2, în alcătuirea prezentată de comisie, cu amendamentul 1.

Cine este pentru? 301 voturi pentru.

Împotrivă? 52 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 301 voturi pentru, 52 voturi împotrivă și 2 abțineri a fost adoptat art.2.

Articolul 3.

Nu dorește nimeni să intervină?

301 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, 2 abțineri și multe voturi neexprimate.

Adoptat cu 301 voturi pentru și 2 abțineri.

Anexa 1.

Dacă dorește cineva să intervină?

Cine este pentru?

301 voturi pentru.

52 de voturi împotrivă.

Abțineri?

2 abțineri.

Anexa 1 a fost adoptată.

Anexa 2

Cine este pentru?

301 voturi pentru.

Abțineri? 2 Abțineri.

Voturi contra? 58 de voturi împotrivă.

S-a adoptat Anexa 3 cu 301 voturi pentru, 53 voturi împotrivă, 2 abțineri.

Supun votului dumneavoastră legea în ansamblu.

Cine este pentru?

301 voturi pentru.

Împotrivă?

53 de voturi împotrivă.

Abțineri?

2 abțineri.

Adoptat și al doilea proiect de lege cu 301 voturi pentru, 53 voturi împotrivă și 2 abțineri.

 
Prezentarea Raportului asupra activității desfășurate de Consiliul Legislativ în anul 2003.

La punctul 3 din ordinea de zi, stimați colegi, Raportul asupra activității desfășurate de Consiliul Legislativ în anul 2003.

Raportul comun al comisiilor juridice ale celor două Camere.

Dau cuvântul domnului președinte Dragoș Iliescu să prezinte raportul. Aveți cuvântul, domnule președinte.

 

Domnul Dragoș Iliescu - președintele Consiliului Legislativ:

Domnilor președinți,

Distinși membri ai Parlamentului României,

Prezentul raport reprezintă o sinteză a activității pe care Consiliul Legislativ a desfășurat-o în anul 2003.

Ea a fost orientată pe următoarele direcții principale, avizarea proiectelor de acte normative, a republicărilor și rectificărilor, urmărirea armonizării legislației interne cu reglementările comunitare, reexaminarea legislației anterioare Constituției, asigurarea evidenței oficiale a legislației, activitatea de informare și documentare legislativă.

În cursul anului 2003, consiliul a analizat un număr de 1887 de proiecte de acte normative și a emis un număr de 1847 de avize. Dintre acestea, 196 au fost avize favorabile fără observații și propuneri, 1564 au fost favorabile cu observații și propuneri, iar 87 au fost negative.

Cu prilejul avizării, a fost făcut un număr mare de observații și propuneri în scopul îmbunătățirii proiectelor.

Am socotit că este mai bine să formulăm aceste observații și propuneri de îmbunătățire, evident când acest lucru era posibil, decât să dăm un aviz negativ.

Într-adevăr ca organ de specialitate, cu caracter consultativ al Parlamentului, Consiliul are în primul rând menirea de a fi un sfătuitor al inițiatorilor de acte normative deoarece numai în acest fel el poate avea un rol constructiv.

În analiza proiectelor primite spre avizare consiliul a urmărit în principal conformitate cu prevederile și principiile Constituției, marea majoritate a avizelor au fost favorabile sub acest aspect, astfel încât observațiile de neconstituționalitate rămân nesemnificative în raport cu ansamblul observațiilor de fond și formă.

Consiliul a semnalat totodată o serie de aspecte legate de contradictorialitatea unor proiecte cu normele legale în vigoare, precum și riscul aparițiilor unor reglementări paralele. În raport sunt prezentate pe larg o serie de exemple.

Observațiile de tehnică legislativă au vizat în principal alegerea inadecvată a nivelului actului, propuneri de norme care existau în aceeași formă în acte normative în vigoare, abrogarea unor prevederi abrogate anterior, formularea unor modificări sau completări de texte fără a se avea în vedere ultima formă a actului normativ.

Evident, toate aceste observații au fost însoțite de propuneri de remediere, pe care, în marea lor majoritate, inițiatorii și le-au însușit.

În cursul anului 2003 au fost avizate 203 proiecte de acte normative privind relațiile internaționale, cele mai multe constând în ratificarea sau aprobarea unor acorduri referitoare la relațiile României cu Uniunea Europeană și cu statele membre. Din totalul avizelor redactate, 192 au fost cu observații și propuneri, unul a fost negativ iar 9 fără nici o observație.

Avizele favorabile fără nici o observație, în număr de 196, au fost emise pentru proiectele care au întrunit toate condițiile de fond și formă pentru a fi promovate legislativ sau pentru acele proiecte care au fost definitivate de Consiliu împreună cu inițiatorii.

Cele 79 de avize negative au fost motivate de constatarea în conținutul și forma proiectelor a unor grave deficiențe care le făceau improprii promovării, fără a exista posibilități reale de îmbunătățire a acestora.

În anul 2003, Consiliul Legislativ a întocmit și forma republicabilă a Constituției României, evidențiem faptul că forma republicabilă a Constituției a cuprins toate modificările dispuse prin legea de revizuire, dându-se totodată textelor o nouă numerotare și actualizând denumirile instituțiilor.

A fost o activitate deosebit de laborioasă, de migăloasă, despre putem spune, apreciem noi că ea s-a desfășurat în condiții normale.

În același timp Consiliul Legislativ a mai examinat 26 de cereri de republicare dintre avizele emise, 20 au fost favorabile, însă cu multe observații și propuneri, 2 avize au fost negative, iar în patru cazuri au fost restituite cererile întocmindu-se note cu observații și propuneri.

Menționăm însă că în urma celor 20 de avize favorabile au fost republicate în monitor doar 13 acte normative. Acest aspect ridică problema republicării cu întârziere a unor acte normative, deși ele au fost avizate favorabil.

În anul 2003 au fost examinate și 74 de cereri de rectificare a unor acte normative, dintre care 6 au fost avizate negativ, 48 favorabil cu observații, iar 20 restituite pentru că nu aveau caracterul respectiv. Avizele negative au fost emise, întrucât s-a constatat că prin propunerile de rectificare nu se îndreptau erori materiale ci, în fapt, se propuneau modificări de fond asupra textelor.

Au existat, din păcate, și patru acte normative republicate rectificate, fără ca acestea să fi fost avizate de Consiliul Legislativ.

Consiliul a urmărit, ca și în anii precedenți, analizarea și verificarea transpunerii în textele proiectelor prezentate a obligațiilor pe care România și le-a asumat în planul armonizării legislației.

Din perspectiva compatibilității cu acquis-ul comunitar, proiectele analizate au putut fi grupate pe mai multe categorii, proiecte care au preluat și adaptat directivelor regulamentele elaborate, proiecte care au vizat asigurarea condițiilor de implementare a acquis-ului comunitar și proiecte care, fără să facă obiectul unui capitol strict de negocieri și fără a transpune un anume act juridic comunitar, erau alineate principiilor ce guvernează dreptul comunitar.

Consiliul a continuat activitatea de degrevare a ansamblului legislativ de actele normative anacronice care creau disfuncții legislative.

Asanarea legislativă s-a dovedit a fi însă un proces dificil și de durată, întrucât o serie de acte normative, considerate parțial anacronice în raport cu dispozițiile și spiritul noii Constituții, nu au putut fi abrogate imediat, existând riscul creării unui vid legislativ.

De aceea, eliminarea lor din legislație a trebuit să se facă în paralel cu procesul de novare legislativă.

Activitatea de reexaminare a legislației s-a desfășurat pe baza următoarelor criterii, contradicțiile acestora cu principiile și spiritul Constituției, contradicția cu noile acte normative adoptate între timp și caracterul desuet al reglementării.

În etapele anterioare au fost abrogate un număr de 1752 de acte normative, în actuala etapă au mai fost selectate pentru abrogare un număr de 174 de acte normative. Ele au fost propuse spre abrogare și au fost cuprinse în două proiecte care între timp au fost și adoptate, e vorba de Legea nr.158/2004 și Hotărârea Guvernului nr.233/2004, care ridică numărul actelor normative abrogate la 1926.

Trebuie să subliniem faptul că raportat la fondul activ al legislației actuale, și anume 9489 de acte normative, cele care au mai rămas în vigoare din vechea legislație reprezintă un procent doar de 2,8%, cifră care poate fi socotită nesemnificativă dacă avem în vedere și obiectul reglementărilor în cauză, cum ar fi vechile coduri, care unele sunt în proces de schimbare, este vorba de legislație istorică, de înființări de institute de cercetare, de ambasade și așa mai departe.

În această perioadă Consiliul a desfășurat și o activitate intensă pentru asigurarea evidenței oficiale a legislației și elaborarea repertoriului acesteia, actualizarea bazei de date legislative prin separarea legislației active în raport cu cea abrogată a constituit și constituie în permanență o preocupare extrem de actuală a noastră, astfel încât toate datele pot fi puse și sunt puse la dispoziția specialiștilor, în primul rând a dumneavoastră, pe site-ul Camerei Deputaților.

Ceea ce privește repertoriul acesta, sunt convins că-l cunoașteți cu toții, este același repertoriu extrem de util, pe care l-am făcut încă de la începutul Consiliului Legislativ cu capitolele pe care le cunoaștem, ceea ce vreau să vă spun acum, este că începând din acest an el va apărea și sub formă de CD-rom.

Consiliul a desfășurat și o bogată activitate de documentare și de pregătire a proiectelor de acte normative printr-un serviciu de studii care, de asemenea, stă la dispoziția dumneavoastră când aveți nevoie.

Un singur cuvânt aș vrea să vă mai spun, activitatea Consiliului a fost verificată de Curtea de Conturi și, la fel ca și în anii precedenți, am obținut descărcarea de gestiune în condițiile cele mai bune. Aș vrea să vă spun doar un rând din raportul Curții de Conturi: "Activitatea Consiliul Legislativ s-a desfășurat în mod chibzuit și cu respectarea strictă a disciplinei financiare."

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Și noi vă mulțumim, domnule președinte.

Dacă dorește cineva dintre dumneavoastră să intervină cu comentarii sau propuneri?

Domnul deputat Augustin Lucian Bolcaș și doamna deputat Mona Octavia Muscă.

 
 

Domnul Augustin Lucian Bolcaș:

Din partea grupurilor parlamentare ale Partidului România mare, vreau să subliniez faptul că activitatea Consiliului Legislativ a fost laborioasă.

A fost confruntat cu ceea ce numim astăzi uzual, dar nu prea corect, provocări la care a răspuns totdeauna cu promptitudine. Am dori să subliniem faptul că în activitatea parlamentară intervenția procedurală normală a Consiliului Legislativ a fost un bun pion pentru îmbunătățirea procesului legislativ, dar aș vrea să spun în același timp că este prea puțin.

La această oră ne confruntăm cu un val de proiecte de lege, unele intitulate pompos "legi ale aderării", proiecte de lege elaborate sub girul Guvernului României, care sunt de un amatorism juridic fantastic și profund greșite pe fond, cel puțin în înlăturarea acestui amatoricism juridic solicit acum și aici, profit de acest prilej, o intervenție mai directă mai operativă, mai eficientă a Consiliului Legislativ prin avizele pe care le dă obligatoriu, și sub aceste auspicii îi mulțumim pentru activitatea sa.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Mona Octavia Muscă, v-aș ruga să rămâneți și puțin pentru că am omis să dau cuvântul comisiei juridice pentru a prezenta și raportul comisiei.

Domnule președinte senator Aristide Roibu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Aristide Roibu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În conformitate cu art.79 din Constituția României, art.2 alin.2 din Legea nr.73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ și art.1 punctul 2 art.9 din Regulamentul Ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, cele două comisii juridice, întrunite în ședința din data de 21 septembrie 2004, au audiat raportul de activitate prezentat de președintele Consiliului Legislativ, domnul Dragoș Iliescu.

Din analiza raportului de activitate, cele două comisii au constatat că această instituție publică și-a concentrat atenția pe următoarele probleme și priorități: avizarea proiectelor de acte normative, avizarea republicării și rectificării actelor normative, armonizarea legislației interne cu reglementările comunitare, reexaminarea legislației anterioare Constituției, evidența oficială a legislației și repertoriul legislației României, informatizarea activității și evidenței legislative, activitatea de informare și documentare legislativă.

Membrii celor două comisii juridice au apreciat în mod deosebit activitatea desfășurată de Consiliul Legislativ, recomandându-se ca în toate avizele să se precizeze caracterul inițiativei legislative de lege organică sau ordinară și temeiul legal al încadrării.

Față de cele prezentate, comisiile avizează favorabil raportul de activitate al Consiliului Legislativ pe perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2003 și în conformitate cu art.2 alin.2 din Legea nr.73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, îl supunem spre dezbatere și aprobare Camerelor reunite ale Parlamentului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamna deputat Mona Ocatavia Muscă, vă rog să luați cuvântul.

 
 

Doamna Mona Octavia Muscă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În numele Alianței Dreptate și Adevăr, a Grupurilor parlamentare PNL și PD, vreau să mulțumim Consiliului Legislativ pentru buna colaborare pe care am avut-o până acum, vreau să-i mulțumesc domnului Dragoș Iliescu personal pentru o colaborare pe un proiecte de lege, "Secretul corespondenței", sigur cred că s-ar putea face mai mult nu numai din partea domniilor lor, ci și din partea noastră, adică am putea fi a o stradă cu dublu sens, adică și noi să apelăm la domniile lor, și domniile lor să fie mai implicate în activitatea legislativă din Parlament, nu numai cu acele avize pe care le trimit Parlamentului.

Încă o dată spun, e nevoie pentru asta de doi, nu numai de Consiliul Legislativ, ci și de parlamentarii care doresc într-adevăr o colaborare cu Consiliul Legislativ.

Le mulțumesc foarte mult și sper că aceeași colaborare va continua și în anul următor.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să intervină?

Nu mai dorește nimeni.

Vă mulțumim.

Stimați colegi,

În ceea ce privește modul de a privi acest raport, Legea de organizare a Consiliului nu prevede obligația supunerii raportului aprobării dumneavoastră.

Până când comisiile noastre juridice reunite vor adopta acea hotărâre care să precizeze în fiecare caz în parte, modalitatea în care vor reacționa cele două Camere cu privire la rapoartele ce se prezintă, urmează să luăm doar act de acest raport.

Aș dori, totuși, să apreciez și eu activitatea deosebită desfășurată de conducerea Consiliului legislativ, de toți colegii noștri din această importantă instituție și să le adresez felicitări și mulțumiri pentru eforturile depuse, pentru promptitudinea și competența cu care au răspuns solicitărilor.

Sunt convins că au fost recepționate semnalele pozitive, precum și propunerile dumneavoastră.

 
Prezentarea Raportului Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind activitatea desfășurată în anul 2003.

Cu această precizare, trecem la punctul 4 al ordinii de zi, Raportul Consiliului Suprem de Apărare al Țării privind activitatea desfășurată în anul 2003.

Domnule general Burloiu, vă rog să prezentați succint raportul dumneavoastră și apoi Comisiile de apărare să-și desemneze reprezentantul care susține raportul.

 

Domnul general Viorel Bârloiu - secretarul Consiliului Suprem de Apărare al Țării:

Stimate domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Vă prezint, în sinteză, problemele analizate de Consiliul Suprem de Apărare al Țării, înscrise în raportul transmis de Președintele României.

În anul 2003, conform atribuțiilor conferite de Constituție și legea care reglementează organizarea și funcționarea, Consiliul și-a desfășurat activitatea pentru afirmarea intereselor de securitate ale țării urmărindu-se consolidarea instituțiilor statului de drept, afirmarea identității naționale și a prezenței active a României pe arena internațională ca factor de stabilitate, garantarea drepturilor și libertăților democratice fundamentale, asigurarea bunăstării, siguranței și protecției cetățenilor.

Obiectivul prioritar al anului trecut, pregătirea integrării României în Alianța Nord Atlantică și aderării la Uniunea Europeană a impus consiliului analize și evaluări sistematice graduale privind activitatea instituțiilor cu responsabilități în aceste domenii.

În acest sens a fost aprobat Planul Național de Aderare 2003 - 2004, cel de-al cincilea și ultimul, apreciindu-se că acțiunile planificate subliniază hotărârea României de a continua procesele de reformă ca parte a strategiei de restructurare a societății românești.

Tot în acest context s-au stabilit direcțiile pentru adoptarea unei diplomații active în relațiile politico-militare cu țările membre ale alianței și cele invitate, au fost aprobate obiectivele strategice pentru participarea României la activitatea comitetelor și structurilor integrate ale NATO și s-a decis asupra contribuției țării noastre la misiunile alianței.

Parte din măsurile cuprinse în documentele analizate au fost puse de acord cu experții NATO, iar după semnarea și ratificarea protocolului de aderare s-a hotărât să fie aduse în continuare îmbunătățiri pentru creșterea gradului de interoperabilitate cu armatele statelor membre ale alianței.

De asemenea, s-a făcut o evaluare preliminară a viitorului rol politic al României, ca stat membru cu drepturi depline în NATO și s-a adaptat cadrului general al politicii militare a țării pentru consolidarea relațiilor transatlantice concomitent cu afirmarea noului profil al României în plan european.

Cu privire la aderarea României la Uniunea Europeană, în contextul principalelor evenimente desfășurate, în plan european și global, s-a aprobat strategia pentru dezvoltare pe termen mediu și lung a raporturilor țării noastre cu statele vest-europene, dar și proiectul planului strategic de promovare a intereselor politice - economice și de securitate în relațiile României cu statele care vor deveni membre ale Uniunii Europene.

Au fost analizate prioritățile rezultatului din raportul de țară pe 2003 al Comisiei Europene și s-a aprobat cadrul general de acțiune al Guvernului și al instituțiilor responsabile pentru punerea în practică a recomandărilor experților vest europeni, încheierea negocierilor cu Comisia Europeană în anul 2004 și îndeplinirea obiectivului strategic de integrare a României începând cu 2007 în Uniunea Europeană.

Urmărind adaptarea continuă a cadrului legislativ din domeniul securității naționale la valorile europene și euro-atlantice, Consiliul a analizat și aprobat concepții, strategii planuri, rapoarte informări, proiecte de lege, regulamente și acte normative și a adoptat hotărâri obligatorii pentru autoritățile administrației publice și instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale.

Având în vedere statutul României de viitor membru al Tratatului Atlanticului de Nord s-au analizat și au fost aprobate noile concepte privind rolul structurilor cu responsabilități în domeniile apărării, ordinii publice și siguranței naționale și natura misiunilor pe care trebuie să le îndeplinească acestea.

În consecință, Consiliul a analizat și aprobat planul cadru privind derularea procesului de restructurare și modernizare a armatei în 2003 și direcțiile de acțiune necesare trecerii, începând cu anul 2004, la o nouă etapă a restructurării și modernizării organismului militar în concepția forței obiectiv 2007, pusă de acord cu experții structurilor militare integrate ale Alianței Nord-Atlantice.

Subliniem faptul că ministerele și structurile cu responsabilități în domeniul securității naționale, prin valorificarea concluziilor dialogului cu NATO și cu structurile de securitate europene, precum și a evaluărilor echipelor de experți ai alianței au eficientizat acțiunile și măsurile de reformă instituțională și funcțională a structurilor militare, contribuind la realizarea obiectivului strategic ca România să obțină calitatea de membră cu drepturi depline în Alianța Nord-Atlantică.

În contextul amplificării participării militarilor români la misiunile internaționale de stabilizare a păcii din Kosovo, Afganistan și Irak, Consiliul a fost informat asupra măsurilor întreprinse pentru realizarea compatibilității și interoperabilității cu Serviciile de Informații Militare ale statelor membre NATO și structurile informative ale Alianței recomandând continuarea acestora conform programelor aprobate.

Periodic, s-au analizat direcțiile de acțiune pentru prevenirea, identificarea și contracararea riscurilor și amenințărilor la adresa siguranței naționale, generate de lărgirea spectrului riscurilor existente pe plan intern și internațional.

Într-o ierarhizare a pericolelor potențiale la adresa României, în raportul prezentat Parlamentului s-a apreciat că acesta se referă la expansiunea rețelelor și activităților teroriste, a criminalității organizate transnaționale și a criminalității economico financiare, la traficul transfrontalier ilegal de persoane, de droguri, de materiale radioactive și strategice, de armament și muniție, de acțiuni de penetrare neautorizată în sistemele informaționale și bancare de dezinformare și manipulare a informațiilor, proliferarea armelor de distrugere în masă și tendințe și forme de manifestare a corupției.

În acest sens s-a analizat proiectul unui protocol de eficientizare a activităților de prevenire și combatere a criminalității transfrontaliere, urmând ca măsurile cuprinse în acesta să fie puse în aplicare în anul 2004, după semnarea lui de către factorii de conducere ai misterelor și instituțiilor publice cu responsabilități în domeniu.

Atacurile teroriste din anul 2003 au constituit o altă temă pentru membrii Consiliului care au concluzionat că neoterorismul a atins un nivel de periculozitate extrem, pe fondul creșterii vulnerabilităților față de noile amenințări și riscuri, între care cele asimetrice dețin locul prioritar.

Prevenirea și combaterea acestora au impus noi modalități de evaluare și abordare, precum și capacități și metode de acțiune adecvate.

Apreciate ca principale probleme de securitate ale României, aspectele economico-sociale au fost analizate, adoptându-se recomandări materializate în măsuri și acțiuni ale Guvernului, care să vizeze redresarea economiei și eliminarea insecurității la nivel social.

Pentru îmbunătățirea nivelului de siguranță alimentară a populației și alinierea la cerințele pieței unice europene în domeniu, Consiliul a analizat starea agriculturii și a cerut ministerului de resort să dispună măsurile necesare pentru organizarea rețelei de informare contabilă agricolă în structurile centrale și teritoriale, organizarea piețelor agro-alimentare conform cerințelor comunitare, consolidarea capacității de control în rețeaua sanitar-veterinară și fitosanitară pe toată filiera de la producător la consumator, precum și prevenirea și combaterea bolilor la plante și animale.

În contextul economic actual al țării, ținând seama de calitatea mediului înconjurător, a recomandat Guvernului o serie de măsuri referitoare la realizarea unui program sistematic de creștere a suprafeței forestiere și a perdelelor de protecție, realizarea lucrărilor hidrotehnice necesare pentru prevenirea inundațiilor și a secetei, asigurarea alimentării cu apă a localităților, promovarea celor mai bune tehnici disponibile în industrie, agricultură și silvicultură, promovarea surselor energetice regenerabile și a programului pentru energie nucleară, realizarea cadrului legal și instituțional necesar pentru problemele de mediu, create de întreprinderile aflate în închidere operațională, minele care se închid și depozitele de deșeuri periculoase.

În condițiile în care protecția informaților clasificate este parte integrantă a angajamentelor asumate de România în calendarul de reformă pentru aderare la Alianța Nord Atlantică, Consiliul a fost informat despre aplicarea de către ministerele și instituțiile cu atribuții în domeniul apărării și siguranței naționale a cadrului legal de protecție a informațiilor naționale și NATO clasificate.

De asemenea, Consiliul a analizat principalele probleme sociale ale personalului militar activ, în rezervă și retragere, referitoare la domeniile salarizării, pensiilor militare, locuințelor, asigurării asistenței medicale și a condițiilor de recreere, odihnă și recuperare.

Fac precizarea că în majoritatea hotărârilor adoptate își găsesc aplicabilitate în activitatea tuturor structurilor cu atribuții în domeniul securității naționale pe parcursul acestui an și în perspectiva anilor următori.

În raportul prezentat Parlamentului sunt înscrise și alte aspecte referitoare la organizarea și coordonarea activităților care privesc securitatea națională, iar în anexa la acesta sunt prezentate hotărârile adoptate în acest sens.

Domnule președinte, am încheiat.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule general. Din partea Comisiilor de apărare? Doamna senator Norica Nicolai, vă rog prezentați raportul.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Tot în sinteză am să prezint și eu concluziile raportului comisiilor reunite.

În conformitate cu atribuțiile stabilite prin lege, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a analizat condițiile concrete existente pe plan național și internațional și a acționat în vederea integrării României în structurile politice, economice și de securitate europene și euro-atlantice. Toate acestea, în deplin acord cu strategia de securitate națională.

În anul 2003, activitățile desfășurate de Consiliul Suprem de Apărare au vizat cu prioritate coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea, ordinea publică și siguranța națională, în vederea realizării, protejării și afirmării intereselor naționale și de securitate ale României.

De asemenea, Consiliul a acționat pentru asigurarea condițiilor în vederea integrării României în NATO și Uniunea Europeană, și-a asumat responsabilități și a participat activ, împreună cu aliații din NATO și din statele partenere la întărirea stabilității și securității euro-atlantice.

Consiliul Suprem de Apărare s-a preocupat pentru a asigura drepturile și libertățile democratice ale cetățenilor, siguranța și protecția acestora, întărirea autorității instituțiilor statului și consolidării mecanismelor de respectare și de aplicare a legii.

În îndeplinirea acestor priorități specificate în atribuțiile pe care Consiliul le are în conformitate cu Legea de organizare și funcționare, în cadrul ședințelor s-a procedat la analizarea concepțiilor, strategiilor, rapoartelor și informărilor, cât și a unor proiecte de lege incidente în materie a regulamentelor și actelor normative și a adoptat hotărâri obligatorii pentru autoritățile administrației publice, hotărâri prevăzute în anexă.

Analizând conținutul acestor rapoarte, analize și informări dezbătute și analizate în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, concluzionăm că ele au vizat pregătirea integrării României în Alianța Nord Atlantică, aderării României la Uniunea Europeană, o preocupare deosebită pentru îmbunătățirea și ameliorarea cadrului legislativ în materie.

S-a procedat, de asemenea, la evaluarea instituțiilor și a responsabilităților acestora în materie de securitate națională, s-au monitorizat trupele românești participante în teatrele de operațiuni - Irak, Afganistan, Bosnia - asigurarea, de asemenea, a pregătirii și rezervelor pentru apărare, în acord cu noile prevederi legale care în acest an au fost realizate. Consiliul Suprem de Apărare a Țării în anul 2004 a desfășurat aceleași activități conform specificului lui legislativ, preocupându-se în mod deosebit, așa cum s-a și subliniat anterior, de compatibilizarea structurilor noastre de securitate cu cele ale Uniunii Europene și de protejare a intereselor României la nivel global, în raport de riscurile asimetrice la securitatea României, care v-au fost prezentate.

În raport de aceste prevederi, cele două comisii au avizat favorabil raportul cu privire la activitatea desfășurată în 2003 și a recomandat Consiliului Suprem de Apărare o mai mare transparență în activitate și o mai mare compatibilizare cu principiile democratice, în sensul asigurării unei consultări permanente cu Parlamentul României, cu comisiile de specialitate, pe o serie de analize și decizii majore, ceea ce - din punctul nostru de vedere - nu s-a realizat în activitatea din 2003 și, din păcate, nu se realizează nici în activitatea din 2004.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Asta a făcut parte din raport? Recomandarea, înțeleg că a făcut parte din raport. Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, dacă dintre dumneavoastră dorește cineva să intervină în dezbateri? Domnul senator Szabo. Poftiți! Și doamna senator Norica Nicolai dorește să ia cuvântul și în calitate de reprezentant al Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal. Aveți cuvântul, domnule senator.

 
 

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Acest punct de pe ordinea de zi ne oferă prilejul să ne exercităm - în calitate de membri ai Parlamentului României - o îndatorire și o competență fundamentală, aceea de a superviza și de a exercita, în numele Parlamentului, prerogativele care ne sunt conferite de Constituție asupra acestui sector atât de important.

Desigur, raportul comisiilor, pe marginea raportului CSAT, a consemnat evoluțiile pozitive asupra cărora putem cădea de acord că au fost fundamentale și că au însemnat un succes în ce privește cel puțin prioritatea fundamentală a perioadei de referință, și anume aderarea la NATO.

În ce mă privește, îmi permit să fac unele observații în legătură cu raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, cu activitatea Consiliului Suprem și în principal cu implicarea Parlamentului în chestiunea securității și a instituțiilor din sfera aceasta.

Mai întâi, putem observa că prezentarea raportului oglindește faptul că Parlamentul nu prea își exercită autoritatea conferită de Constituție față de aceste instituții, pentru că, în raport cu alte rapoarte, el nu a fost prezentat nici măcar de către un membru plin al Consiliului. În opinia mea ar fi trebuit vicepreședintele Consiliului Suprem de Apărare a Țării să facă acest demers în fața Camerelor reunite.

Mergând mai departe, în legătură cu anexa se poate observa că, dacă citim cu atenție titlul anexei ,,Hotărâri adoptate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării în anul 2003", în ce mă privește sunt tentat - și cred că și domniile voastre au această tentație - să cred că raportul nu conține toate hotărârile pentru că, altminteri, ar fi sunat așa: ,,Lista hotărârilor adoptate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării în anul 2003". Această chestiune trebuie să fie precizată aici și acum.

O altă chestiune, o altă observație legată tot de anexă. În anii trecuți, în anexă, în dreptul titlului hotărârilor era marcat cu o literă extrem de semnificativă dacă hotărârea respectivă are un caracter secret sau nu. Acest lucru, aici, nu apare.

Pe de altă parte, sunt înșiruite unele documente care ar fi trebuit să ajungă la Parlament. Iată, de pildă, la poziția 20 , proiectul Legii privind pregătirea populației pentru apărare. Din Consiliul Suprem de Apărare a Țării fac parte miniștri, deci membri ai Guvernului. Înseamnă, în opinia mea, că această hotărâre ar fi trebuit să fie urmată de un proiect de lege cu care Parlamentul să fie sesizat. Evident că, în acest proiect de lege își are sediul chestiunea serviciului militar obligatoriu pe marginea căruia, cu ocazia referendumului pentru Constituție, s-a făcut foarte multă vorbire. În general, introspecția parlamentarilor - a comisiilor de specialitate și a membrilor Parlamentului, ca atare - în această chestiune, în această materie, este insuficientă. O bună bucată de vreme parlamentarii nu au putut avea acces la conținutul hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Țării, datorită caracterului secret al majorității documentelor și a hotărârilor. Informez de la această tribună Consiliul Suprem de Apărare a Țării că nu mai poate fi invocată această chestiune, datorită faptului că un număr de colegi din Parlamentul României au căpătat autorizația care le conferă dreptul de acces la informațiile clasificate de diferite grade. Prin urmare, nu se mai poate pune de o parte sub această observație sau motivație conținutul hotărârilor.

Evident că, dacă Parlamentul și-ar fi exercitat cu mai multă hotărâre atribuțiile pe care i le conferă, - repet, deseori, această expresie - Constituția în materia securității și a controlului asupra instituțiilor din sfera aceasta a securității naționale, atunci, la punctul 23 chestiunea strategiei de securizare a frontierei României, domniilor voastre le vine acum în minte celebrul caz al acelui contract în legătură cu conținutul căruia nu au ajuns la Parlament elemente substanțiale. Iată, noi, reprezentanți ai contribuabilului, suntem în afara informațiilor legate de speță.

Prin urmare, în afara problemei accesului Parlamentului, ca instituție, la lucrările Consiliului Suprem de Apărare a Țării, eu nu pledez pentru ca reprezentanții Parlamentului să fie membri ai Consiliului Suprem de Apărare a Țării, pentru că el trebuie să rămână în sfera Executivului, dar accesul la informații și posibilitatea de a determina - nu numai de a superviza - în calitate de aleși, de reprezentanți ai cetățenilor și ai contribuabilului , de a determina cursul evenimentelor, a hotărârilor care se iau în acest Consiliu sau măcar de a avea acces la ele, repet, este neapărat necesară. În acest context, este de datoria Parlamentului să modifice Legea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, chiar actualizând-o, pentru că acum vorbim despre securitate mai mult decât despre apărare, securitatea ca domeniu global și în cadrul ei apărarea ca un domeniu particular.

Iată, deci, onorați colegi, că avem foarte multe de făcut în acest domeniu pentru ca să putem spune că integrați odată în NATO - acest lucru se petrece acum (integrarea, nu dobândirea calității de membru) - ne vom alinia și la uzanțele de acolo în legătură cu atribuțiile Parlamentului în domeniu și cu exercitarea lor.

Aștept răspunsul la chestiunea punctuală în legătură cu caracterul exhaustiv sau nu al acestei liste.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi, nu doresc deloc să restrâng dreptul de exprimare colegilor care urmează - îmi cer scuze doamnei Norica Nicolai - dar vă rog pe toți cei care urmați să încercați să fiți mai sintetici pentru că mai avem multe rapoarte și avem și de dat un vot pe bază de apel nominal, cu bile, asupra Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României.

Aveți cuvântul, doamna senator Norica Nicolai.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte, înțeleg recomandarea dumneavoastră ca o chestiune de nuanță și o iau ca atare.

Nu doresc să subliniez foarte multe lucruri pentru că timpul ne presează și probabil că sunt și alte presiuni pe care colegii noștri le au în aceste momente. Doresc să subliniez un lucru. Componenta pozitivă a activității Consiliului Suprem de Apărare a Țării justifică un vot pozitiv cu privire la raport. Ceea ce comisiile au subliniat este o realitate care ține de comportamentul și de mentalitatea acestei structuri care mai are nevoie de câțiva pași pentru a se integra în mentalitatea și comportarea democratică a structurilor care fac parte din NATO, se impune o mai mare transparență a activității, se impune un mai mare control asupra anumitor componente de securitate și, dacă doriți, se impune o reconfigurare a legislației în materie, în raport de noul statut al României și de noile prevederi ale Constituției.

De asemenea, am constatat că nu a existat în preocuparea dumneavoastră majoră analiza achizițiilor în vederea realizării compatibilității și interoperabilității cu structurile NATO și nu am văzut nici o hotărâre prin care dumneavoastră să fi analizat proiectele de achiziții pentru realizarea forței obiectiv 2007 și proiectul de achiziții cu privire la securizarea frontierei, un proiect care, public, este controversat și dumneavoastră , ca instituție , ați fi avut obligația să veniți în fața cetățenilor și să precizați dacă acest proiect este compatibil cu acquis-ul Schengen pe care noi suntem obligați să-l implementăm. Aceasta este o chestiune.

Analizând, baleind, practic, hotărârile pe care dumneavoastră le-ați luat în activitatea desfășurată în 2003, am constatat că sunteți foarte preocupați atât de securitatea economică, că vă preocupă componenta agrară a securității economice, sunteți preocupați de securitatea alimentară, de o serie de riscuri asimetrice și am constatat că ați fost foarte preocupați de componenta de politică externă, pentru că prin Hotărârea nr. 78 ați analizat stadiul negocierilor româno-ucrainene pentru încheierea Tratatului privind regimul frontierei de stat și Acordului pentru delimitarea platoului continental al zonelor economice exclusive a celor două state în Marea Neagră. Aș fi curioasă să știu dacă din 2003 ați avut date care priveau acest risc de neînțelegere între noi și ucraineni pe ceea ce se întâmplă acum în zona respectivă, pentru că, dacă el ar fi existat la momentul respectiv, cred că Parlamentul ar fi trebuit informat.

Deci, în concluzie, noi susținem acest raport dar susținem și ideea că se impune o regândire a activității dumneavoastră, dacă doriți o eficientizare, o integrare deplină pe acquis-ul NATO și o mai mare transparență pentru că, în calitate de membri NATO, va trebui să ne preocupăm de promovarea acestui parteneriat public privat în componenta de securitate atât de necesar și atât de comun în activitatea NATO, dar, din păcate, puțin abordat în activitatea structurilor românești abilitate să asigure securitatea.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, distinsă colegă, și pentru înțelegere și pentru capacitatea de sinteză. Cine mai dorește să intervină? Domnul general Bârloiu o să facă unele precizări cu privire la unele probleme ridicate de dumneavoastră.

 
 

Domnul general Viorel Bârloiu - secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Țării:

La viitoarea ședință a Consiliului Suprem voi informa membrii Consiliului cu toate problemele rezultate în urma prezentării în sinteză a raportului.

Pentru domnul senator Szabo, este o omisiune a noastră. Îmi cer scuze. Trebuia să trecem și caracterul documentului, dar promit că, până joi, personal am să vin să vă înmânez documentul. Deci, voi completa anexa cu caracterul fiecărei hotărâri adoptate.

Pentru doamna senator Norica Nicolai, problemele legate de relațiile cu Ucraina au fost discutate - noi știm de foarte mult timp problemele cu care ne confruntăm - ele au fost discutate frecvent în Consiliul Suprem și încă la viitoarea ședință a consiliului vor figura pe ordinea de zi tot probleme referitoare la acest domeniu.

Îmi cer scuze dacă, cumva, am supărat pe cineva în prezentarea sintezei. Vă mulțumesc mult.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule general.

Stimați colegi, nici acest raport nu se supune aprobării Parlamentului. Urmează doar să luăm act de conținutul acestuia. Sunt convins că domnul general Bârloiu va comunica punctele de vedere exprimate aici membrilor Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

 
Prezentarea Raportului de activitate al Consiliului Național al Audiovizualului pe anul 2003.

Următorul raport este cel cu privire la activitatea Consiliului Național al Audiovizualului pe anul 2003.

Salut cu plăcere pe toți membrii acestui consiliu, prezenți aici. Dau cuvântul domnului Ralu Filip, președintele consiliului. Vă rog, domnule președinte, să prezentați raportul.

 

Domnul Ralu Filip - președintele Consiliului Național al Audiovizualului:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Cred că în anul 2003 Consiliul Național al Audiovizualului a realizat în principal trei lucruri importante. Cu sprijinul colegilor mei am devenit o instituție cu adevărat publică cu o notorietate mare, cu un grad de încredere și de satisfacție al populației de peste 50 % față de activitatea noastră.

În al doilea rând, deși - cum bine știți - provenim fie din domenii diferite, fie am fost propuși de formațiuni politice diferite, Consiliul a lucrat ca o echipă și s-a afirmat ca atare.

În al treilea rând, în ceea ce privește protecția copiilor, am realizat câteva lucruri foarte bune. Cel mai important, astăzi, la ,,știri", copiii nu

mai sunt obiect sau sursă de raiting. Copiii aceia bătuți, părăsiți care erau arătați de toate posturile de televiziune, dar numai la nivelul de vânătăi, de răni, fără să mergem dincolo de realitatea imediată, la cauze.

Cred că la această activitate a contribuit relația foarte bună pe care am avut-o, și pentru care trebuie să mulțumesc, cu cele două Comisii de cultură atât de la Senat, cât și de la Camera Deputaților.

În concluzie, în 2003, sticla nu mai suportă, de exemplu ce suportă hârtia de ziar, astăzi. Este o diferență și cred că anul acesta ea va fi și mai evidentă. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule președinte și pentru sinteză și pentru rigoare. Domnule senator, vă rog să prezentați raportul Comisiilor de cultură reunite. Domnul senator Grigore Zanc, vicepreședintele Comisiei pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă.

 
 

Domnul Grigore Zanc:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori,

Comisiile reunite ale Senatului și Camerei Deputaților, au analizat raportul prezentat de Consiliul Național al Audiovizualului, apreciind că activitatea consiliului în anul 2003 a fost marcată de un efort intens de reglementare secundară, ca urmare a adoptării Legii audiovizualului în anul 2002 și a modificărilor ulterioare, în 2003, care a adus un plus de rigoare în redactarea unor articole a căror aplicare se dovedise a fi foarte dificilă.

În cadrul activității sale, Consiliul Național al Audiovizualului a adoptat mai multe decizii concentrate asupra câtorva domenii de mare importanță, între care informarea corectă a opiniei publice, protejarea minorilor, a respectării demnității umane, stabilirea normelor privind publicitatea și teleshoping- ul, măsurarea audienței, promovarea pluralismului.

În afara activității de reglementare, consiliul a făcut eforturi de a se situa pe o poziție vizibilă în spațiul dezbaterilor publice, lansând, de exemplu, un pliant intitulat ,,Apel către părinți" în care se atrage atenția asupra pericolului latent al violenței la care sunt supuși minorii prin intermediul programelor audiovizuale.

În analiza desfășurată în cadrul celor două comisii, au fost făcute mai multe aprecieri în ansamblu pozitive asupra activității CNA și, de asemenea, s-a solicitat consiliului ca, în continuare, să deruleze o activitate în sensul stopării revărsării de vulgaritate pe posturile de radio și televiziune, precum și să vegheze la păstrarea unui echilibru între putere și opoziție în cadrul programelor de radiodifuziune și televiziune.

După încheierea dezbaterilor, comisiile au hotărât să supună plenului aprobarea raportului de activitate al Consiliului Național al Audiovizualului pe anul 2003, cu majoritatea voturilor celor prezenți la dezbateri. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule coleg. Simt nevoia să precizez că, potrivit legii, nu trebuie aprobat în plen acest raport. Dacă în acea hotărâre,

a celor două Camere, vom decide un asemenea lucru, atunci îl vom supune votului.

Dacă dintre dumneavoastră dorește cineva să intervină? Doamna deputat Mona Muscă, domnul deputat Onisei și domnul deputat Arpad. Din partea PRM-ului dorește să vorbească...un reprezentant. V-aș ruga să vă hotărâți care dintre dumneavoastră ia cuvântul.

Aveți cuvântul, doamna deputat Mona Muscă.

 
 

Doamna Mona Octavia Muscă:

În primul rând, vreau să apreciez raportul Consiliului Național al Audiovizualului ca un raport chiar serios și foarte bine modelat pe realitate. Pot să spun că în general lucrurile stau bine. Pot să-i felicit nu numai pentru Legea audiovizualului, care, sigur, aparține anului 2002, dar ea a intrat în funcțiune , s-a implementat mai mult în anul 2003. La aceasta aș adăuga punerea în practică a unor recomandări ale Uniunii Europene, recomandări care nu le-au făcut prea mulți prieteni. Mă refer, în primul și în primul rând, la recomandarea privind protecția minorilor pentru care îi felicit.

A doua chestiune, și acum intru în cele care sunt mai puțin plăcute. Sigur că CNA-ul mai greu se poate amesteca în politica editorială a televiziunilor. Pe de altă parte, când e vorba de violență, când e vorba de lucruri mai puțin bine privite la televiziune, chestiuni de moralitate și așa mai departe, sigur că CNA-ul se poate implica, și a făcut-o. Din păcate, eficiența acestei intervenții a Consiliului Național al Audiovizualului este foarte, foarte redusă. Poate că aici ar trebui să se gândească și alte formule.

A doua chestiune. Este vorba de reproșul pe care vreau să-l fac CNA-ului cu privire la difuzarea de către televiziuni și radiouri a unei publicități politice ilegale. Mă refer la campania de publicitate prin spoturi video și audio a partidului de guvernământ, care a avut asemenea spoturi publicitare în afara campaniei electorale. Or, se știe foarte bine că există o Decizie a CNA-ului - cred că este vorba de 524/2003 - în care se spune clar: ,, Publicitatea politică este interzisă în perioadele în care nu e declanșată campania electorală".

O altă nemulțumire e cea cu privire la monitorizarea pe care o face CNA-ul deciziei proprii privind asigurarea pluralismului politic, a echilibrului politic. Și aici e foarte bine că se face această monitorizare. Din păcate, ea nu este și calitativă. Drept urmare, nu e deloc relevantă. Dacă vor putea să o facă și calitativă, atunci, într-adevăr, se poate discuta dacă decizia CNA-ului privind cele trei părți - Executiv, opoziție, putere - e respectată sau nu.

În rest însă nu pot să spun că CNA-ul nu are un raport de care poate să fie mândru, pentru că a realizat mult mai multe lucruri decât s-au realizat în anii trecuți.

Drept urmare, noi - dacă veți supune la vot - Alianța va avea un vot pozitiv pentru Consiliul Național al Audiovizualului pentru raportul pe 2003.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, stimată colegă. Domnul deputat Onisei, din partea Grupului parlamentar PD.

 
 

Domnul Ioan Onisei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mărturisesc că ori de câte ori , ca fost membru al Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților am avut ocazia și chiar plăcerea de a audia membrii CNA și de a dialoga cu domniile lor, mi-am spus în sinea mea sau am exprimat public două lucruri care mi se par și ni se par esențiale, și anume: că Legea audiovizualului este o lege prin care nu numai că s-a creat dar se și asigură independența și autonomia reală ale CNA, că membrii CNA încearcă și adeseori chiar reușesc să fie pe măsură să respecte și să pună în aplicare Legea nr. 504/2002, să reziste ca o autoritate publică autonomă care trebuie să fie garantul interesului public în domeniul comunicării audiovizuale.

Este, în opinia noastră, remarcabilă activitatea CNA de a elabora și adopta prin decizii normele juridice subsecvente cerute de lege. Este lăudabil efortul de a realiza monitorizarea emisiunilor principalelor radiodifuzori și de a încerca așezarea activității acestora sub exigențele impuse de lege și statuate prin diversele decizii ale consiliului.

Este, apreciem, de salutat și încercarea de a asigura un raport echilibrat între serviciile naționale de radiodifuziune și serviciile locale, regionale sau tematice.

Cu toate acestea, membrii CNA, altminteri bine protejați de lege, par să aibă încă unele timidități. Timidități care pot afecta chiar regulile și principiile democratice instituite inclusiv prin Constituție. CNA nu reușește încă să asigure respectarea exprimării pluraliste de idei și de opinii în cadrul serviciilor de programe transmise de radiodifuzorii din țara noastră. Iar când vine vorba de Societatea Română de Radio sau de Societatea Română de Televiziune, timiditatea CNA este de-a dreptul adolescentină. Apropo, domnule președinte Ralu Filip, cum calificați jurnalele de știri ale Televiziunii publice din datele de 24 și 25 septembrie în cadrul cărora s-a făcut un adevărat rechizitoriu unor parlamentari din Comisiile pentru cultură care au avut ,,obrăznicia" - de a nu vota raportul de activitate al Societății Române de Televiziune pe 2003?

Noi, parlamentarii PD și PNL credem, de asemenea, că CNA poate și trebuie să facă mai mult în a asigura transparența, mai ales în privința acționariatului - a mijloacelor de comunicare în masă din sectorul audiovizual, în a asigura un mai just și pluralist echilibru, să împiedice concentrarea manipulatorie a presei audiovizuale, în tandem cu presa scrisă, în mâinile unor oameni sau cercuri de interese.

Cred, cu modestie, că membrii CNA merită să reflecteze la aceste sugestii.

Cred, de asemenea, că a venit timpul să-și înfrângă timiditățile.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule coleg.

Domnul deputat Marton Arpad, din partea Grupurilor parlamentare UDMR.

 
 

Domnul Marton Arpad Francisc:

Domnule președinte,

Stimați invitați,

Doamnelor și domnilor,

Permiteți-mi să nu vorbesc despre raportul CNA pentru că, îndeobște, suntem obligați să vorbim despre un raport dacă acesta este în concordanță sau nu în legătură cu faptele pe care le cunoaștem sau nu, a celui care dă raportul.

În cazul activității de anul trecut a CNA-ului nu suntem obligați să vorbim de raport pentru că putem vorbi de fapte și putem vorbi de fapte lăudabile.

Într-adevăr, această autoritate și-a luat în serios calitatea de autoritate și a încercat să ia taurul de coarne tocmai acolo unde era cel mai dureros, lupta împotriva tuturor elementelor aduse de mass-media electronică comercială deșănțată care atenta astăzi la securitatea copilului, cât și la securitatea națională, într-adevăr, prin anumite tipuri de manifestări și emisiuni.

Drept pentru care îi felicit și profesionalismul despre care au dat dovadă, dă roade, este adevărat cam încet.

Pe de altă parte, trebuie să spun că am avut, de foarte multe ori, colaborări fructuoase cu membrii CNA-ului în revizuirea legislației pe care o avem. Cred că am reușit să scoatem legi care să ne apropie mai mult de acel grup select al democrațiilor funcționale din Europa și din întreaga lume.

Totodată, permiteți-mi, stimați membrii CNA, să vă atrag atenția și asupra unor deficiențe. Din acest mare zel de a spune lucrurilor pe nume și de a pune lucrurile la locul lor, din când în când, v-ați încălcat competențele, nu numai în legătură cu media audiovizuală, ci și cu activitatea parlamentară ați avut, din când în când, cuvinte - zic eu - nu prea gândite pentru că dumneavoastră sunteți în această situație de a da rapoarte Parlamentului și nu invers, pe de-o parte, pe de altă parte, într-adevăr, de foarte multe ori am reușit să găsim soluții comune, deci se poate găsi aceeași cale de a solicita, de exemplu, o discuție pe marginea unei legi sau alta și nu de a face declarații în legătură cu nelegalitatea unor legi scoase de Parlament sau de anumite cuvinte la adresa în general a parlamentarilor.

Cu această mică observație, eu cred încă o dată - și accentuez - această activitate de anul trecut a CNA-ului a fost, într-adevăr, o activitate a unei autorități responsabile pe care trebuie s-o felicităm și să dăm votul favorabil.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dan Brudașcu, din partea Grupurilor parlamentare România Mare.

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Stimați membri ai Consiliului Național al Audiovizualului,

Cu o întârziere de mai bine de 6 luni, în opinia mea, iată, ni se prezintă și raportul de activitate al Consiliului Național al Audiovizualului pe anul 2003.

Raportul a fost analizat și discutat în ședința comună a celor două Comisii pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, ale căror opinii excesiv de favorabile, din punctul meu de vedere, ne-au fost prezentate de domnul senator Grigore Zanc.

Dacă ar fi să ținem cont de acestea, am putea trage concluzia, falsă și inexactă, că în anul 2003, CNA a desfășurat într-adevăr o activitate ireproșabilă, ceea ce este foarte departe de adevăr. Este posibilă o asemenea aserțiune dacă avem în vedere obediența descalificantă de care, în anul supus analizei, conducerea CNA a dat dovadă în relația sa cu puterea.

Trebuie să recunosc că această vină nu revine tuturor membrilor actuali ai CNA, deși nu am reținut ca vreunul dintre ei să fi exprimat public poziții contrare de probitate și demnitate care să respingă transformarea instituției într-o ancilaria depersonalizată a unei puteri interesată de reintroducerea cenzurii, obstrucționarea și marginalizarea opoziției, interzicerea treptată a dreptului la libera opinie.

Din păcate, nici în anul 2003, din acest punct de vedere, CNA nu a fost capabil să-și onoreze obligațiile ce-i revin prin lege. Nu înțeleg deci despre ce progres remarcabil, ca observator și reglementator pe piața audiovizuală, ca să citez din raport, ar putea fi vorba când se știe că, și în anul respectiv, a lipsit orice echilibru putere - opoziție, în cadrul programelor de radiodifuziune și televiziune.

Ce exemplu mai grăitor și convingător aș putea da decât cel privind imposibilitatea prezentării în audiovizualul românesc a altor opinii decât cele ale puterii privind organizarea și desfășurarea referendumului din toamna anului trecut pentru modificările aduse Constituției României.

Mai poate fi vorba, în aceste condiții, de pluralism și democrație, de echilibru, de echidistanța CNA, de un progres remarcabil al activității acestuia ?

Nu neg întru totul faptul că CNA a monitorizat, cu acord de la domnie însă, activitatea unor posturi de radio și televiziune. A făcut-o, dar, în primul rând, pentru a exercita presiuni, șantaje și amenințări asupra lor și a le obliga să accepte controlul abuziv și ilegal al actualei puteri.

Dacă la nivel central acest control s-a efectuat în condițiile prezentate, în teritoriu, el lipsește aproape cu desăvârșire. De acest adevăr ne convinge cvasi-absența unor partide politice, în primul rând, a PRM din emisiunile unor posturi de radio și televiziune teritoriale sau locale. Mai poate fi vorba atunci de un echilibru putere - opoziție? Din punctul de vedere al puterii al cărui instrument util și obedient este CNA, da.

În realitate, activitatea CNA pe anul 2003, lasă mult de dorit din acest punct de vedere.

Același orb al găinilor a dovedit CNA și în privința activității secțiilor în limba maghiară ale studiourilor de radio și televiziune publice, atât la nivel național, cât și teritorial. Din acest punct de vedere, consider că toleranța dovedită de CNA subliniază o crasă indiferență și incompetență.

Pe parcursul anului 2003, aproape zilnic, au fost difuzate, în emisiuni radio sau de televiziune, știri, materiale, reportaje cu un conținut vădit dușmănos, iredentist și adeseori șovin, au fost susținute puncte de vedere ale unor cercuri revizioniste, periculoase pentru integritatea și suveranitatea statului național român și adeseori au fost elogiați inclusiv criminali de război.

Ce interes a avut CNA să treacă cu vederea faptul că, pe posturi publice de radio și televiziune românești, plătite de la bugetul de stat se prezintă materiale menite a sprijini și favoriza ura, neîncrederea și tensiunile interetnice.

Domnilor din Comisiile pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, ați ținut cont oare și de acest progres remarcabil atunci când apreciați atât de favorabil activitatea CNA pe anul 2003?

PRM consideră că, și la acest capitol, CNA este departe de a-și fi îndeplinit obligațiile ce-i revin.

Ca să mă contrazică, îi rog să precizeze câte recomandări, atenționări scrise și somații sau amenzi au fost aplicate pentru difuzarea frecventă de materiale mincinoase și tendențioase, în cadrul emisiunilor de radio și televiziune în limba maghiară. În nici o țară a Uniunii Europene, o minoritate nu-și permite să sfideze și să ignoreze, și să jignească nestingherit majoritatea populației, să militeze pentru falsificarea adevărului și istoriei țării respective. Dacă o face, suportă rigorile legii. Doar în România acest lucru este tolerat și nevăzut, neobservat de către domnii și doamnele din CNA.

Nu în ultimul rând, CNA se face vinovat, în opinia noastră, de absența oricărei măsuri serioase și coerente în privința excesului de vulgaritate și violență în emisiunile de radio și televiziune. Anul 2003 reprezintă un moment de vârf, dar nici în această privință nu și-a făcut simțită prezența pentru a stopa o asemenea tendință cu impact dezastruos asupra copiilor, a tinerei generații și a educării acestora.

Din anexa nr.2 la raportul de activitate reiese că atât membri ai CNA, cât și experți angajați la această instituție au efectuat, în anul 2003, numeroase deplasări în străinătate, participând la conferințe, forumuri, audieri, seminarii, reuniuni etc. Păcat însă că n-au înțeles mare lucru din tematica extrem de generoasă a acestora, după cum reiese din conținutul și calitatea activității desfășurate.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Domnul președinte Ralu Filip dorește să vă răspundă la unele din problemele pe care le-ați ridicat dumneavoastră, stimați colegi.

 
 

Domnul Ralu Filip:

În primul rând, aș vrea să spun faptul că niciodată n-am avut pretenția, nici eu, nici colegii mei, de a ne califica activitatea ca impecabilă. Și aceasta din simplul motiv că, împreună cu sprijinul dumneavoastră, din 2002, și noi, ca membri ai Consiliului Național al Audiovizualului, și radiodifuzorii jucăm după reguli noi. Am trecut de la un joc fără nici o regulă, unde se putea da și cu capul, și cu piciorul, și cu mâna, la reguli care trebuie respectate, iar această trecere nu se poate - cred eu - face peste noapte. Bine, nici nu poate să dureze foarte mult.

Vom reflecta la criticile care ni s-au adus, vom căuta să ținem cont de ele, astfel încât următorul raport să fie mai puțin criticat.

Însă, aș vrea să precizez, doamna Mona Muscă, cu monitorizarea am intrat de anul acesta pentru că am terminat de implementat programul PHARE. Vom avea, din două în două săptămâni. După cum bine știți, noi am trimis toate materialele pe care le-am avut la toate formațiunile politice, fără nici o... și cercetări, și rezultate. Din această lună, ea va fi calitativă, în sensul de a stabili dacă contextul este pozitiv sau negativ.

Vreau să atrag însă atenția, față de ce măsurăm noi și ce măsoară Agenția de monitorizare a presei. Agenția măsoară tot, inclusiv discuțiile despre partide, despre oameni politici, iar noi măsurăm posibilitatea de exprimare directă a oamenilor politici de la putere și din opoziție.

Procentele pe care noi le dăm publicității sunt procente ale politicienilor care s-au exprimat direct, nu despre care se vorbește, deci cei care au posibilitatea ca, la știri, să se adreseze direct publicului.

Domnule Onisei, astăzi, dacă accesați pagina noastră de Internet, găsiți toți proprietarii din media audiovizuală, atât de la posturile de televiziune, cât și de la posturile de radio. Sigur, până unde am putut să mergem. De exemplu, acțiuni la purtător în Antilele olandeze, mai departe nu putem trece. Dar însuși faptul că știți despre un post că are în Cipru sau că are în Antilele olandeze, sau în Bahamas, sau în altă parte este un lucru...

În ceea ce privește echilibrul dintre putere și opoziție, principiul a început să funcționeze. Nu se respectă la centimă, dar față de la ce am plecat și unde suntem acum este un progres. Nu este spectaculos, nu...

O singură observație aș mai dori să fac. N-am primit nici un fel de reclamație de la nimeni privind emisiunile în limba maghiară. Conform legii, ele sunt dublate, așa încât, din punctul nostru de vedere, considerăm că, cel puțin emisiunile de la postul public, sunt în regulă și n-avem nimic să le reproșăm.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Stimați colegi, nici acest raport nu se supune votului dumneavoastră. Eu am înțeles din intervențiile dumneavoastră că ați făcut aprecieri pozitive la adresa activității CNA-ului. Pe această bază, reținând și reflecțiile dumneavoastră, propunerile, chiar rezervele, putem să le adresăm felicitări și mulțumiri distinșilor membri ai CNA-ului și le mulțumim pentru participare.

 
Aprobarea plenului ca punctele 6,7 și 8 din ordinea de zi, să fie dezbătute într-o altă ședință, din lipsă de timp, respectiv:

La punctul 6 pe ordinea de zi, domnul Alexandru Sassu dorește să intervină. Poftiți !

 

Domnul Alexandru Sassu:

Mulțumesc, domnule președinte.

În numele Grupului parlamentar PSD, vă cer ca punctele 6, 7 și 8 de pe ordinea de zi să fie discutate la o altă ședință, având în vedere că s-a prelungit foarte mult și cred că celelalte puncte sunt mult mai importante. Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Supun votului această propunere.

Cine este pentru ? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă ? Abțineri ? Unanimitate.

 
Aprobarea unor modificări în componența Comisiei Parlamentului României pentru Integrare Europeană:

Stimați colegi au rămas două probleme pe care trebuie să le rezolvăm. Una se referă la modificări în componența unor comisii parlamentare. V-aș propune să abordăm această chestiune global, dar, în același timp, rog liderii grupurilor parlamentare să cheme în sală toți colegii pentru a începe, în final, audierea raportului de activitate a Băncii Naționale și alegerea Consiliului de Administrație.

La Comisia Parlamentului României pentru Integrare Europeană, Grupul parlamentar PD propune înlocuirea domnului senator Aurel Pană cu domnul senator Radu Vasile, iar Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal propune înlocuirea domnului deputat Andrei Ioan Chiliman cu domnul deputat Vlad Moisescu.

Dacă sunteți de acord cu aceste propuneri. Cine este pentru ? Mulțumesc.

Împotrivă ? Abțineri ? Unanimitate.

Aprobarea unor modificări în componența Comisiei parlamentare speciale comune pentru controlul activității SIE.

În Comisia parlamentară specială comună pentru controlul activității SIE, Grupul parlamentar PD propune înlocuirea domnului deputat Florin Frunză Verde cu domnul deputat Romeo Raicu și Grupul parlamentar PNL propune înlocuirea domnului deputat Ovidiu Drăgănescu cu domnul deputat Radu Stroe. De asemenea, Grupul parlamentar PSD propune includerea în această comisie a domnului senator Munteanu Tudor- Marius. Dacă sunt obiecțiuni ? Nu.

Supun votului dumneavoastră aceste modificări. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă ? Abțineri ? Unanimitate.

Aprobarea unor modificări în componența nominală și numerică a Comisiei parlamentare a revoluționarilor din Decembrie 1989.

În al treilea rând, avem de adoptat modificările care intervin în urma noii Legi privind Revoluția din Decembrie 1989. Propunerea componenței nominale a comisiei. Anexa care cuprinde atât componența numerică, cât și cea nominală este următoarea : Dorin Lazăr Maior, Gheorghe Pribeanu, Ioan Onisei, Ionel Alexandru, Dan Dumitru, Mircea Bucur, Ion Iliescu, Metin Cerchez, Attila Verestoy, Ion Sârbulescu și Timotei Stuparu. Dacă sunteți de acord cu această componență și cu hotărârea privind stabilirea componenței nominale care cuprinde două articole :

Art.1 - În conformitate cu prevederile art.11 din Legea nr.341/2004 Comisia parlamentară pentru aplicarea legii își continuă activitatea sub denumirea Comisia parlamentară a revoluționarilor din Decembrie 1989.

Art.2 - Comisia este alcătuită exclusiv din parlamentari care au unul din titlurile prevăzute la art.3 din Legea nr.341/2004.

Cine este pentru ? Mulțumesc.

Voturi împotrivă ? Abțineri ? Unanimitate.

Adoptarea Hotărârii Parlamentului României privind numirea membrilor Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României, cu nominalizarea conducerii executive.

Stimați colegi, la ultimul punct pe ordinea de zi avem numirea membrilor Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților pentru a prezenta raportul comun al celor două comisii ale Parlamentului. Domnul președinte va citi și raportul și proiectul de hotărâre cu privire la numirea noilor membri ai Consiliului de Administrație.

 

Domnul Tiberiu-Ovidiu Mușetescu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor,

Vă prezint raportul comun suplimentar privind numirea Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României.

Prin adresa nr.B/1847/24 septembrie a Birourilor permanente ale celor două Camere, ni s-a comunicat retragerea domnului Petre Popeangă din calitatea de membru al Consiliului de Administrație al BNR, pentru care a fost validat în ședința din 21 septembrie 2004 de Comisiile reunite pentru buget, finanțe și bănci.

Ca urmare, cele două comisii au fost convocate din nou în ședința comună din data de 27 septembrie și, cu majoritate de voturi, au validat-o pe locul rămas vacant, ca membru al Consiliului de Administrație al BNR, pe doamna Ene Maria.

Prin urmare, având în vedere faptul că, în cadrul ședinței comune a fost întrunit cvorumul regulamentar de 31 parlamentari prezenți dintr-un total de 38, structura, respectiv componența finală a Consiliului de Administrație al BNR, cu nominalizarea conducerii executive și a membrilor săi, se propune a fi următoarea :

  • guvernator - Isărescu Mugur;
  • prim-viceguvernator - Florin Georgescu;
  • viceguvernator - Eugen Dijmărescu;
  • viceguvernator - Cristian Popa;
  • membru al Consiliul de Administrație - Silviu Cerna;
  • membru - Ene Maria;
  • membru - Agnes Nagy;
  • membru - Napoleon Pop;
  • membru - Virgiliu Jorj Stoenescu.

Menționăm că, în finalul ședinței, în cadrul comisiilor reunite, a fost supusă la vot și validată în unanimitate 31 de voturi pentru, lista de mai sus în ansamblul său. Anexăm totodată și curriculum vitae, toți parlamentarii îl au anexat.

Ceilalți candidați audiați care și-au depus candidatura, fie pentru o funcție executivă, fie pentru cea de membru în Consiliul de Administrație al BNR, nu au întrunit numărul de voturi regulamentar pentru a fi propuși în funcțiile pentru care au candidat. Numărul de voturi obținut de aceștia este prezentat în anexa la prezentul raport pe care vă propun să nu o mai citesc.

Voi prezenta, totodată, proiectul hotărârii pentru numirea Consiliului de Administrație al Băncii Naționale.

În temeiul art.32 alin.1 și 2 și art.33 alin. 2, 3, 4 din Legea nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, Parlamentul adoptă prezenta hotărâre:

Art.1 - Se numesc în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, cu nominalizarea conducerii executive a acesteia pentru o perioadă de 5 ani, membrii prevăzuți în anexa care face parte integrală din prezenta hotărâre. Lista am citit-o anterior.

Art.2 - De la data intrării în vigoare a Legii nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României și până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, membrii Consiliului de Administrație numiți prin Hotărârea Parlamentului nr. 50/1998 răspund de îndeplinirea mandatului acordat de Parlamentul României.

Art.3 - Prezenta hotărâre intră în vigoare la 10 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, partea I.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi, va trebui să urmăm o procedură ușor forțată pentru că votarea raportului și implicit a membrilor Consiliului de Administrație ar trebui urmată de votarea hotărârii. În cuprinsul hotărârii, pe lângă numirea membrilor Consiliului de Administrație care sunt în anexă, există două articole și acestea sunt următoarele :

De la data intrării în vigoare a Legii nr.312/2004... De fapt, aveți hotărârea difuzată și a și citit-o.

Să considerăm că votul dumneavoastră cu bile se exprimă atât asupra componenței Consiliul de Administrație, cât și asupra cuprinsului acestei hotărâri pentru că altminteri, dacă rămânem să votăm la sfârșit această hotărâre, nu mai avem cvorum.

De acord cu această modalitate de vot ? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă ? Abțineri ?

 
   

Doamna Mona Muscă (din sală) :

Procedură.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

O procedură. Poftiți !

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Suntem obligați să ne exprimăm o opinie pe care am spus-o și în Birourile permanente reunite, am spus-o și în plenul Senatului.

Intervenția mea, domnilor președinți, este acum o intervenție de procedură. (Rumoare.) Am anunțat că este o intervenție de procedură.

Problema de fond pe care noi o avem este că, în conformitate cu Constituția și cu principiul ne-retroactivității legilor, mandatul Consiliului de Administrație, a actualului consiliu de administrație, expiră pe 18 decembrie. În atare condiții, nu putem accepta să votăm cu 3 luni înainte, deși așa cum știm cu toții, Legea nr.312/2004 prevede că durata noului mandat este de 5 ani. Problema pe care o avem este importantă pentru că, practic, noi ne situăm în afara Constituției și decizia pe care o luăm astăzi, prin Parlament, este o decizie care ne pune în afara Constituției și poate fi foarte ușor atacată cu o problemă extrem de sensibilă și extrem de importantă, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale.

Pot spune că, din rapoartele care le-a prezentat Banca Națională și Consiliul de Administrație, activitatea actualului Consiliu de Administrație a fost foarte bună. Banca Națională, în ultimul mandat al Consiliului de Administrație, atât în componența executivă, cât și în componența Consiliului de Administrație, a avut rezultate foarte bune, pe toți indicatorii de performanță. Nu exista nici un fel de rațiune să întoarcem Constituția pe dos și să forțăm nota, nu numai pe procedura de vot de astăzi, ci pe problema de ansamblu. Nu era nici un fel de grabă să votăm astăzi sau în această perioadă, să nu lăsăm mandatul să fie dus până la capăt.

Fac precizarea că, într-o comparație pe care o putem face, că... pentru a fi mai explicit, mandatul vechi era de 6 ani și expiră pe 18 decembrie. Mandatul nou este de 5 ani și sigur că voința Parlamentului se va exprima dacă începe sau nu acum. Dar Constituția se încalcă oricum.

Gândiți-vă ce am face în România dacă, luând în atenție prevederile noii Constituții, conform căreia mandatul președintelui țării este de 5 ani, noi am schimba din mers regula jocului și am spune: "Nu mai avem în acest an alegeri prezidențiale pentru că noua Constituție prevede 5 ani" și atunci uitați ce se întâmplă când schimbi din mers regula jocului.

Apelul nostru pe procedură este să amânăm. Nu mă voi pronunța asupra persoanelor nominalizate. Este o altă discuție. Dar, pe fond, suntem într-o eroare totală.

Fac precizarea că, dacă mandatul Consiliului de Administrație a încetat atunci când a intrat Legea nr.312/2004 în vigoare, asta înseamnă că actele Consiliului de Administrație, din momentul încetării mandatului până acum, sunt lovite de nulitate, nu sunt acoperite de hotărâri ale Parlamentului. Deci, noi nu ne putem juca cu retroactivitatea. Nu putem, astăzi, să votăm un articol, prin care tot ce a făcut Consiliul de Administrație, de la intrarea în vigoare a lui 312 până astăzi, practic, înseamnă că orice decizie a luat consiliul, ea este suspendată, nu are suport, dacă noi astăzi vom vota.

Și atunci, apelul pe care îl fac, în numele grupurilor parlamentare liberale și ale Partidului Democrat, este să amânăm acest vot. Raportul Comisiilor de buget, finanțe și bănci poate fi avut în vedere și să păstrăm norma constituțională a neretroactivității mandatului.

Voi spune că, din păcate, am fost pe o procedură forțată de la începutul acestui demers până astăzi. S-au primit 4 zile pentru a se face propuneri. N-a contat nimic, că era weekend la mijloc, luni, la ora 11.00 sau la ora 13.00 trebuiau depuse propunerile.

Primul raport al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, la votul comun, a fost formal. Au fost menționate doar cele 9 persoane alese, restul, nici o vorbă. Nu s-a spus dacă s-a votat sau nu, cu câte voturi. Ieri ni s-a adăugat un raport suplimentar.

Deci, și pe procedură, și pe toate subiectele, suntem într-o totală eroare, și fac apel exact să amânăm procedura de vot, pentru a nu fi atacați la Curtea Constituțională. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Lucian Augustin Bolcaș, din partea Grupului parlamentar al P.R.M., și domnul deputat Viorel Hrebenciuc, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., au cerut cuvântul cu privire la această cerere și la această excepție.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Distinșii noștri colegi de opoziție nu au o problemă de procedură, ci au o problemă de imagine, pe care încearcă să o promoveze cu orice preț.

Și noi activăm în cadrul opoziției, și noi ne opunem la măsurile greșite sau abuzive ale Guvernului, dar aceasta în cadrele constituționale, cu respectarea legii și, în primul rând, cu respectarea demnității noastre de oameni politici.

A invoca, aici, principiul neretroactivității legii este o imensă greșeală, este o imensă greșeală juridică care are consecințe politice.

Într-adevăr, legea nu retroactivează și, pentru că ea nu retroactivează, la această dată, noua lege, care a aprobat Statutul Băncii Naționale, nu are nici un efect asupra mandatelor anterioare, pe care nu le prelungește, nu le prorogă, nu le consolidează și nu le face nimic.

Pur și simplu, această lege abrogă vechiul Statut al Băncii Naționale, pe baza căruia a fost ales un consiliu de administrație. Și dacă legea prin care s-a ales un consiliu de administrație este abrogată, înseamnă că acel consiliu de administrație nu mai are suport legal și nu mai există.

La această oră,Banca Națională nu are Consiliu de Administrație, pentru că noua lege a intrat în vigoare.Asta este tot.Nu retroactivează nimic, se folosesc termeni juridici care, din păcate, nu sunt corect interpretați sau, dați-mi voie să spun mai grav, corect asimilați.

În ceea ce privește mandatul, vă rog să constatați că, prin modificările succesive - nu vi le mai anunț și nu vă mai fac un calcul complicat pe ani -, acest Consiliu de Administrație și-a dus la îndeplinire, cu prisosință, ba chiar cu mai mult timp, mandatul pentru care a fost abilitat.

Și în al treilea și ultimul rând, dacă punem bazele unei noi structuri, prin Statutul nou pe care l-am aprobat Băncii Naționale, e bine să pornim la drum cu oameni noi. Nu știu dacă cei aleși astăzi sunt cei mai potriviți. Veți hotărâ prin votul domniilor voastre. Dar, în orice caz, ei pornesc la drum cu ideea și cu spiritul că ceva nou trebuie să se întâmple și acesta este un pas înainte.

Personal, și în numele grupurilor noastre parlamentare, le doresc succes. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Domnul deputat Viorel Hrebenciuc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule președinte, stimate colege și stimați colegi.

Domnul deputat Lucian Augustin Bolcaș, un ilustru jurist, mi-a ușurat foarte mult misiunea. Nu mă voi mai referi la chestiunile de ordin juridic, ci la cele de imagine, pe care domnul senator Paul Păcuraru le are din punctul de vedere al Partidului Național Liberal.

Țin să le reamintesc colegilor noștri - și, mai ales, domnului senator Paul Păcuraru - faptul că, în 1998, când domnia sa era tot senator în Senatul României, a procedat "foarte constituțional" când a schimbat Consiliul de Administrație, fără să consulte opoziția, cum ar fi fost normal când respectăm niște reguli democratice. Și atunci, dacă țineți minte, noi am avut o atitudine contrară voinței puterii de la vremea respectivă, fiind o luptă intensă în Parlament pentru maniera dictatorială în care a schimbat Consiliul de Administrație, la vremea respectivă.

Țin să vă amintesc faptul că, așa cum am procedat și la legile privind alegerile parlamentare, când ne-am consultat cu toate grupurile parlamentare, și acum, când propunem un nou Consiliu de Administrație al Băncii Naționale, am consultat toate grupurile parlamentare, am rugat să-și desemneze, eventual, reprezentanți în noul Consiliu de Administrație, considerând că așa este bine și așa impun regulile democrației.

Din nefericire, domnul senator Paul Păcuraru, a nu știu câta oară, nu înțelege să răspundă, cu aceeași monedă, mâinii întinse pe care noi am avut-o întotdeauna cu cea mai bună-credință.

În altă ordine de idei, referitor la actele pe care Banca Națională le-a emis până în prezent, țin să-i amintesc domnului senator Paul Păcuraru că ele nu au fost contestate și, prin votul nostru de astăzi, practic, le putem și valida. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul senator Paul Păcuraru are un drept la replică de un minut, după care vom supune, mai întâi, Hotărârea, în afara art.1, votului dumneavoastră.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

Domnule președinte, nu cred că importanți juriști ai țării, cum s-a spus aici, eminenți, nu știu că retroactiv nu poate fi aplicată decât Legea penală și Legea privind contravențiile. În rest, Constituția interzice orice aplicare retroactivă pe legi. Deci, știți foarte bine.

Revenind la Consiliul de Administrație și la constituirea sa în 1998, atunci a fost o întreagă bătălie pentru nepolitizarea Consiliului de Administrație. (Discuții în sală. Rumoare.) Atunci s-a discutat foarte clar... Da, da. Vă aduc aminte că, la momentul respectiv, s-a spus: "Fără oameni politici în Consiliul de Administrație!". Toate persoanele care au făcut parte din Consiliul de Administrație nu au avut o apartenență politică.

În momentul de față, se politizează Consiliul de Administrație și e vizibil cu ochiul liber. Și, din acest punct de vedere... (Discuții în sală.)

Dar nu am vrut să intru în discuția pe fond. Toată procedura a fost forțată, pentru că P.S.D.-ul încearcă să-și pună în dispozitiv, în toate structurile, oamenii înainte de alegeri. Este limpede ca bună ziua. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule senator.

Nu putem să nu admirăm puterea dumneavoastră de detașare față de felul în care ați acționat în 2000.

Domnul secretar Antonie Iorgovan, domnul profesor Iorgovan dorește să facă o precizare strict juridică cu privire la actele de până în prezent ale actualului Consiliu de Administrație.

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnilor președinți, onorat Parlament.

Dincolo de rafalele cu semnificație politică, dar, de fapt, politicianistă, personal, nu prea am înțeles care este oful domnului coleg, dar, în fine...

Mi-aș îngădui, pentru că am sesizat că domnia sa - este vorba de domnul coleg de la liberali, domnul senator Paul Păcuraru -, am înțeles că domnia sa este, de fapt, avocatul unui avocat. Nefiind, însă, avocat de meserie, s-a încurcat în Constituție și mi-aș îngădui să-i dau o mână de ajutor.

Domnia sa și-a îngăduit să spună că se încalcă Constituția. Eu spun, dimpotrivă, ne-am sprijinit pe Constituție. În legea pe care am adoptat-o noi - și este publicată, domnule coleg, în Monitorul Oficial nr.582 din 30 iunie 2004 - am stabilit principiul, după care această lege intră în vigoare la un anumit termen. Acest act juridic îl înlocuiește pe celălalt, pentru că se spune aici: "Pe data intrării în vigoare se abrogă restul... se abrogă legea cutare" și este o întrebare legitimă.

Dacă această lege a intrat în vigoare și am abrogat-o pe cealaltă, ar fi trebuit, firește, să numim imediat un nou consiliu de administrație, pentru că s-au schimbat regulile jocului. Mandatul nu mai este același, sunt alte criterii, alt regim juridic. N-am făcut-o, a fost vacanța parlamentară, dar să nu se înțeleagă că n-a existat o bază juridică pentru continuitatea mandatului.

Este un principiu, domnule coleg, - și vă rog să-l trimiteți pe avocatul care vă sfătuiește, îi dau o consultație gratis - în art.155 alin.2 care vizează instituțiile prevăzute de Constituție și, pe cale de consecință, ceea ce se poate la nivel constituțional, se poate și la nivel legal. Noi spunem, acolo, că instituțiile existente, la data intrării în vigoare a unei legi, își continuă activitatea, până la constituirea celor noi. Este exact ceea ce facem noi, respectând acest principiu constituțional. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimate colege și stimați colegi, vă propun să adoptăm titlul hotărârii și art.2 și 3 separat, cum se procedează după Regulament, iar art.1, care cuprinde numirea Consiliului de administrație, inclusiv lista, și legea în ansamblu să le votăm prin vot secret, prin bile.

Titlul Hotărârii. Dacă aveți obiecțiuni? Cine e pentru? 352 de voturi pentru. Împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt. (Discuții în sală.)

N-ați apucat să votați. Acceptați votul general.

La art.2, cine este pentru? 342 de voturi pentru. Împotrivă? Nici un vot. Abțineri? 13 abțineri.

Art.2 a fost adoptat cu 342 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, 13 abțineri.

Art.3. Cine este pentru? 341 de voturi pentru. Împotrivă? Nu sunt. Abțineri? 15 abțineri.

Art.3, deci, a fost adoptat cu 341 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, 15 abțineri.

Stimate colege și stimați colegi, trecem la exprimarea votului asupra art.1, a votului final asupra Hotărârii și a votului asupra componenței nominale a Consiliului de Administrație. Aveți în rapoartele prezentate componența nominală.

Îmi fac datoria să vă reamintesc un lucru, pe care îl știți de 12 ani: votul secret, prin bile, se exprimă introducând bila albă în urna albă, bila neagră în urna neagră. Pentru votul împotrivă, inversarea bilelor, bila albă în urna neagră, bila neagră în urna albă.

Începem cu Senatul, pentru că data trecută am început cu Camera Deputaților. (Discuții în sală. Rumoare.) Și suntem și gazde.

Vă rog să prezentați urnele răsturnate, pentru a demonstra faptul că nu există posibilitatea de fraudă. Răsturnați urnele!

Îl rog pe domnul secretar Antonie Iorgovan să citească lista Senatului și doi chestori să distribuie cele două bile. (Rumoare în sală). Un chestor de la Camera Deputaților și un chestor de la Senat. Îi rog să se prezinte și să ne sprijine.

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

Cer permisiunea, doamnelor și domnilor colegi din Senat, să mă adresez direct, să evit "domnul senator" sau "doamna senator", ca să câștigăm timp.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Numai o clipă, domnule senator Iorgovan, să vină, totuși, un chestor. Domnul chestor Alexandru Lăpușan? Domnul chestor Borbėly László, vă rog pe dumneavoastră. Și din partea Senatului?

Poftiți, domnule senator Iorgovan. Gata, începe procedura.

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

- Acatrinei Gheorghe - prezent
- Alexandru Ionel - absent
- Andrei Victor - absent
- Apostolache Victor - prezent
- Athanasiu Alexandru - absent
- Avram Dan - prezent
- Balcan Viorel - prezent
- Balint Iosif - prezent
- Bălan Angela Mihaela - prezent
- Belașcu Aron - absent
- Belu Ioan - prezent
- Bindea Liviu-Doru - prezent
- Bîciu Constantin - absent
- Brădișteanu Șerban Alexandru - prezent
- Bucur Dionisie - prezent
- Bunea Doina - prezent
- Buza Tiberiu Simion - prezent
- Buzatu Gheorghe - absent
- Cautiș Vasile - prezent
- Cârciumaru Ion - prezent
- Ciocan Maria - prezent
- Ciocan Valentin - prezent
- Ciocârlie Alin Theodor - delegație - absent
- Codreanu Dumitru - prezent
- Constantinescu Eugen Marius - absent
- Cozmâncă Octav - prezent
- Crăciun Avram - prezent
- Cristolovean Ioan - absent
- Dan Dumitru - absent
- Dina Carol - prezent
- Dinescu Valentin - absent
- Dinu Marin - prezent
- Dobrescu Maria Antoaneta - prezent
- Dumitrescu Viorel - prezent
- Duță Vasile - prezent
- Eckstein Kovacs Peter - prezent
- Făniță Triță - prezent
- Feldman Radu Alexandru - prezent
- Filipaș Avram - prezent
- Filipescu Cornel - prezent
- Florescu Eugeniu Constantin - absent
- Flutur Gheorghe - absent
- Frunda Gyorgy - prezent
- Găucan Constantin - absent
- Gogoi Ion - prezent
- Guga Ioan - prezent
- Hanganu Romeo Octavian - absent
- Hârșu Ion - prezent
- Hoha Gheorghe - prezent
- Honcescu Ion - prezent
- Horga Vasile - prezent
- Hrițcu Florin - prezent
- Ilașcu Ilie - absent
- Iliescu Ion - prezent
- Ionescu-Quintus Mircea - absent
- Iorga Nicolae Marian - prezent
- Iorgovan Antonie - prezent
- Iustian Mircea Teodor - prezent
- Kereskenyi Alexandru - absent
- Leca Aureliu - prezent
- Lupoi Mihail - absent
- Marcu Ion - absent
- Marinescu Simona - absent
- Marko Bela - prezent
- Matei Vintilă - prezent
- Matei Viorel - prezent
- Mărgineanu Ștefan Gheorghe - prezent
- Mihăilescu Ion - prezent
- Mihordea Mircea - prezent
- Mocanu Vasile - prezent
- Munteanu Tudor Marius - prezent
- Nedelcu Mircea - prezent
- Nemeth Csaba - prezent
- Nica Dumitru - prezent
- Nicolaescu Ioan - prezent
- Nicolaescu Sergiu Florin - prezent
- Nicolai Norica - prezent
- Novolan Traian - prezent
- Ofileanu Vasile - prezent
- Onaca Dorel-Constantin - absent
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Otiman Păun-Ion - absent
- Paleologu Alexandru - absent
- Pană Aurel - absent
- Pană Viorel Marian - absent
- Paștiu Ioan - prezent
- Păcurariu Iuliu - prezent
- Păcuraru Nicolae Paul Anton - prezent
- Păunescu Adrian - prezent
- Penciuc Corin - prezent
- Pete Ștefan - prezent
- Petre Maria - absent
- Petrescu Ilie - absent
- Plătică-Vidovici Ilie - prezent
- Pop Dumitru Petru - prezent
- Pop de Popa Ioan - absent
- Popa Nicolae-Vlad - prezent
- Popescu Dan-Mircea - prezent
- Popescu Laurențiu-Mircea - absent
- Prichici Emilian - prezent
- Pricop Mihai-Radu - prezent
- Prisăcaru Ghiorghi - prezent
- Pruteanu George Mihail - prezent
- Pujina Nelu - prezent
- Puskas Valentin Zoltan - prezent
- Radu Constantin - prezent
- Rahău Dan Nicolae - prezent
- Rebreanu Nora Cecilia - absent
- Rece Traian - prezent
- Roibu Aristide - prezent
- Roman Petre - prezent
- Rotaru Florin - prezent
- Rovinaru Nicolae - prezent
- Rus Ioan Aurel - prezent
- Sârbulescu Ion - prezent
- Seche Ion - prezent
- Seres Denes - prezent
- Sin Nicolae - absent
- Sogor Csaba - absent
- Solcanu Ion - prezent
- Sporea Elena - prezent
- Stoica Fevronia - prezent
- Szabo Karoly Ferenc - prezent
- Șelaru Rodica - prezent
- Șerbănoiu Constantin Dilly - prezent
- Ștefan Viorel - prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Theodorescu Emil Răzvan - absent
- Toma Constantin - absent
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Ungheanu Mihai - prezent
- Vajda Borbala - prezent
- Vasile Radu - absent
- Văcăroiu Nicolae - absent
- Vela Ion - prezent
- Verestoy Attila - prezent
- Voinea Melu - prezent
- Vornicu Sorin Adrian - absent
- Zanc Grigore - prezent
- Zlăvog Gheorghe - prezent

Reiau absenții:

- Alexandru Ionel - absent
- Andrei Victor - absent
- Athanasiu Alexandru - absent
- Belașcu Aron - absent
- Bîciu Constantin - absent
- Buzatu Gheorghe - absent
- Ciocârlie Alin Theodor - absent
- Constantinescu Eugen Marius - absent
- Cristolovean Ioan - absent
- Dan Dumitru - absent
- Dinescu Valentin - absent
- Florescu Eugeniu Constantin - absent
- Flutur Gheorghe - absent
- Găucan Constantin - absent
- Hanganu Romeo Octavian - absent
- Ilașcu Ilie - absent
- Iliescu Ion - Absent
- Ionescu-Quintus Mircea - absent
- Kereskenyi Alexandru - prezent
- Lupoi Mihail - absent
- Marcu Ion - absent
- Marinescu Simona-Ana-Maria - absent
- Onaca Dorel-Constantin - absent
- Oprescu Sorin Mircea - prezent
- Otiman Păun-Ion - absent
- Paleologu Alexandru - absent
- Pană Aurel - absent
- Pană Viorel Marian - absent
- Petre Maria - absent
- Petrescu Ilie - absent
- Pop de Popa Ioan - prezent
- Popescu Laurențiu-Mircea - absent
- Rebreanu Nora Cecilia - absent
- Sin Nicolae - absent
- Sogor Csaba - absent
- Theodorescu Emil Răzvan - absent
- Toma Constantin. - absent
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Vasile Radu - absent
- Văcăroiu Nicolae - absent
- Vornicu Sorin Adrian - absent

Mulțumesc respectuos.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Trecem la lista Camerei Deputaților. Domnul secretar Puiu Hașotti, vă rog să faceți apelul.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Vreau să menționez că doamna deputat Irina Loghin și domnul deputat Ion Dolănescu ne-au rugat să voteze și au și votat, pentru că aveau spectacol.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumim, domnilor senatori, pentru prezență.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Abiței Ludovic ? Dacă vreți să meargă repede, spuneți prezent.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să fiți atenți, și profit de moment....

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Abiței Ludovic...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puțin, domnule secretar.

Vreau să știe toți colegii din Camera Deputaților că joi avem plen, să nu confundăm zilele. Ordinea de zi este anunțată.

 
 

Domnul Puiu Hașotti:

Reluăm:

- Abiței Ludovic - absent
- Afrăsinei Viorica - prezent
- 4Albu Gheorghe - absent
- Andea Petru - prezent
- Andrei Ioan - absent
- Andronescu Ecaterina - absent
- Antal István - absent
- Anton Marin - prezent
- Antonescu George Crin Laurențiu - absent
- Antonescu Niculae Napoleon - prezent
- Apostolescu Maria - prezent
- Arghezi Mitzura Domnica - prezent
- Ariton Gheorghe - prezent
- Armaș Iosif - prezent
- Arnăutu Eugen - prezent
- Asztalos Ferenc - absent
- Avramescu Constantin-Gheorghe - prezent
- Baban Ștefan - prezent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - absent
- Bahrin Dorel - prezent
- Baltă Mihai - absent
- Baltă Tudor - prezent
- Bar Mihai - prezent
- Bara Radu Liviu - prezent
- Barbu Gheorghe - absent
- Bartoș Daniela - prezent
- Bădoiu Cornel - absent
- Bălăeț Mitică - absent
- Bălășoiu Amalia - prezent
- Băncescu Ioan - prezent
- Bâldea Ioan - absent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - absent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bercăroiu Victor - prezent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Bereczki Endre - prezent
- Birtalan Akos - absent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bîrsan Iulian-Gabriel - prezent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeș Dumitru - prezent
- Boagiu Anca Daniela - absent
- Boajă Minică - absent
- Boboc Alexe - prezent
- Bogdan Daniel Marius - prezent
- Boiangiu Cornel - absent
- Bolcaș Augustin Lucian - prezent
- Böndi Gyöngyike - prezent
- Borbély László - prezent
- Bozgă Ion - prezent
- Bran Vasile - absent
- Brînzan Ovidiu - absent
- Brudașcu Dan - prezent
- Bucur Constantin - absent
- Bucur Mircea - prezent
- Buga Florea - absent
- Burnei Ion - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - prezent
- Calcan Valentin Gigel - absent
- Canacheu Costică - absent
- Cazan Gheorghe Romeo-Leonard - prezent
- Cazimir Ștefan - absent
- Cășunean-Vlad Adrian - absent
- Cerchez Metin - absent
- Chelbea Aurel - prezent
- Cherescu Pavel - prezent
- Chiriță Dumitru - absent
- Ciontu Corneliu - prezent
- Ciuceanu Radu - absent
- Cîrstoiu Ion - prezent
- Cladovan Teodor - absent
- Cliveti Minodora - prezent
- Coifan Viorel-Gheorghe - prezent
- Cojocaru Nicu - absent
- Crăciun Dorel Petru - prezent
- Creț Nicoară - prezent
- Cristea Marin - prezent
- Crișan Emil - prezent
- Dan Matei-Agathon - prezent
- Daraban Aurel - prezent
- Dăianu Dorin - prezent
- Dănilă Vasile - absent
- Dinu Gheorghe - prezent
- Dobre Traian - prezent
- Dobrescu Smaranda - prezent
- Dolănescu Ion - prezent
- Dorian Dorel - prezent
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - absent
- Dragoș Liviu Iuliu - absent
- Dragu George - prezent
- Drețcanu Doina-Micșunica - prezent
- Dumitrescu Cristian Sorin - prezent
- Dumitriu Carmen - absent
- Duțu Constantin - absent
- Duțu Gheorghe - prezent
- Enescu Nicolae - absent
- Erdei Doloczki Istvan - absent
- Eserghep Gelil - absent
- Fâcă Mihail - prezent
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Ana - absent
- Florescu Ion - prezent
- Fotopolos Sotiris - prezent
- Georgescu Filip - prezent
- Georgescu Florin - prezent
- Gheorghe Valeriu - absent
- Gheorghiof Titu Nicolae - prezent
- Gheorghiu Adrian - prezent
- Gheorghiu Viorel - absent
- Gingăraș Georgiu - prezent
- Giuglea Ștefan - prezent
- Godja Petru - prezent
- Grădinaru Nicolae - prezent
- Grigoraș Neculai - prezent
- Gubandru Aurel - prezent
- Gurzău Adrian - prezent
- Gvozdenovici Slavomir - absent
- Hașotti Puiu - prezent
- Hogea Vlad Gabriel - absent
- Hossu Valentin Tiberiu - prezent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Ianculescu Marian - prezent
- Ifrim Mircea - prezent
- Ignat Miron - prezent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionel Adrian - prezent
- Ionel Viorel - prezent
- Ionescu Anton - absent
- Ionescu Cornelia - absent
- Ionescu Costel Marian - prezent
- Ionescu Dan - absent
- Ionescu Daniel - prezent
- Ionescu Mihaela - prezent
- Ionescu Răzvan - prezent
- Ionescu Smaranda - absent
- Iordache Florin - absent
- Iriza Marius - absent
- Iriza Scarlat - prezent
- Ivănescu Paula Maria - absent
- Jipa Florina Ruxandra - absent
- Kedves Emeric - prezent
- Kelemen Attila Béla Ladislau - prezent
- Kelemen Hunor - absent
- Kerekes Karoly - absent
- Konya-Hamar Sandor - absent
- Kovacs Csaba-Tiberiu - absent
- Lari Iorga Leonida - absent
- Lazăr Maria - absent
- Lăpădat Ștefan - prezent
- Lăpușan Alexandru - absent
- Leonăchescu Nicolae - prezent
- Lepădatu Lucia Cornelia - absent
- Lepșa Victor Sorin - absent
- Loghin Irina - prezent
- Longher Ghervazen - prezent
- Luchian Ion - absent
- Magheru Paul - absent
- Maior Dorin Lazăr - absent
- Makkai Grigore - absent
- Man Mircea - absent
- Manolescu Oana - prezent
- Marcu Gheorghe - prezent
- Marcu Grigore - prezent
- Mardari Ludovic - prezent
- Marin Gheorghe - prezent
- Marineci Ionel - prezent
- Márton Árpád Francisc - prezent
- Mălaimare Mihai-Adrian - prezent
- Mărăcineanu Adrian - prezent
- Mândrea-Muraru Mihaela - prezent
- Mândroviceanu Vasile - absent
- Mera Alexandru Liviu - absent
- Merce Ilie - absent
- Meșca Sever - prezent
- Miclea Ioan - prezent
- Micula Cătălin - absent
- Mihăilescu Petru Șerban - prezent
- Mincu Iulian - prezent
- Mircea Costache - prezent
- Mirciov Petru - absent
- Miron Vasile - prezent
- Mitrea Manuela - absent
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Mitu Octavian - absent
- Mițaru Anton - absent
- Mînzînă Ion - absent
- Mocanu Alexandru - prezent
- Mocioalcă Ion - prezent
- Mocioi Ion - prezent
- Mogoș Ion - absent
- Mohora Tudor - prezent
- Moisescu George Dumitru - prezent
- Moisescu Vlad-Octavian - prezent
- Moisoiu Adrian - prezent
- Moiș Văsălie - absent
- Moldovan Carmen Ileana - prezent
- Moldovan Petre - prezent
- Moldoveanu Eugenia - prezent
- Moraru Constantin Florentin - prezent
- Moș Augusta-Maria - absent
- Motoc Marian-Adrian - prezent
- Muscă Monica Octavia - prezent
- Mușetescu Tiberiu-Ovidiu - prezent
- Naidin Petre - prezent
- Nan Nicolae - prezent
- Nassar Rodica - prezent
- Naum Liana Elena - prezent
- Nădejde Vlad-George - prezent
- Năstase Adrian - absent
- Năstase Ioan Mihai - prezent
- Neacșu Ilie - absent
- Neagu Ion - prezent
- Neagu Victor - prezent
- Neamțu Horia Ion - prezent
- Neamțu Tiberiu Paul - prezent
- Nechifor Cristian - prezent
- Nica Dan - absent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - prezent
- Nicolescu Mihai - prezent
- Nicolicea Eugen - prezent
- Niculescu Constantin - prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - absent
- Nistor Vasile - absent
- Niță Constantin - prezent
- Oltean Ioan - prezent
- Olteanu Ionel - prezent
- Oltei Ion - absent
- Onisei Ioan - prezent
- Palade Doru Dumitru - prezent
- Pambuccian Varujan - prezent
- Pașcu Ioan Mircea - absent
- Pataki Iulia - prezent
- Păduroiu Valentin - prezent
- Pășcuț Ștefan - prezent
- Păun Nicolae - prezent
- Pécsi Francisc - absent
- Pereș Alexandru - prezent
- Petrescu Ovidiu Cameliu - absent
- Petruș Octavian Constantin - absent
- Pleșa Eugen Lucian - prezent
- Podgoreanu Radu - absent
- Pop Napoleon - prezent
- Popa Constanța - absent
- Popa Cornel - prezent
- Popa Virgil - absent
- Popescu-Bejat Ștefan Marian - absent
- Popescu Costel-Eugen - prezent
- Popescu Dorin Grigore - absent
- Popescu Gheorghe - absent
- Popescu Ioan Dan - absent
- Popescu Kanty Cătălin - prezent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - prezent
- Popescu Virgil - absent
- Posea Petre - prezent
- Predică Vasile - prezent
- Pribeanu Gheorghe - prezent
- Priboi Ristea - prezent
- Purceld Octavian-Mircea - absent
- Pușcaș Vasile - absent
- Puwak Hildegard-Carola - prezent
- Puzdrea Dumitru - prezent
- Radan Mihai - prezent
- Raicu Romeo Marius - absent
- Rasovan Dan Grigore - prezent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădulescu Vasile-Relu - prezent
- Roșculeț Gheorghe - prezent
- Rus Emil - prezent
- Rus Ioan - prezent
- Rușanu Dan Radu - prezent
- Sadici Octavian - absent
- Sali Negiat - prezent
- Sandache Cristian - absent
- Sandu Alecu - absent
- Sandu Ion Florentin - prezent
- Sarkady Zsolt Csaba - absent
- Sassu Alexandru - prezent
- Satnoianu Tănase - prezent
- Saulea Dănuț - prezent
- Savu Vasile Ioan - absent
- Săpunaru Nini - prezent
- Sârbu Marian - absent
- Sbârcea Tiberiu Sergius - prezent
- Selagea Constantin - prezent
- Semcu Adrian Emanuil - prezent
- Sersea Nicolae - prezent
- Severin Adrian - prezent
- Simedru Dan Coriolan - absent
- Simion Sebastian - absent
- Sirețeanu Mihail - prezent
- Sonea Ioan - prezent
- Spiridon Nicu - prezent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - prezent
- Stana-Ionescu Ileana - absent
- Stanciu Anghel - prezent
- Stanciu Zisu - absent
- Stănescu Alexandru-Octavi - absent
- Stănișoară Mihai - absent
- Stoian Mircea - prezent
- Stroe Radu - prezent
- Stuparu Timotei - absent
- Suciu Vasile - absent
- Suditu Gheorghe - prezent
- Székely Ervin-Zoltan - absent
- Szilágyi Zsolt - prezent
- Șnaider Paul - prezent
- Ștefan Ion - prezent
- Ștefănescu Codrin - absent
- Ștefănoiu Luca - absent
- Știrbeț Cornel - prezent
- Tamas Sandor - absent
- Tărâță Culiță - prezent
- Târpescu Pavel - prezent
- Tcaciuc Ștefan - absent
- Timiș Ioan - prezent
- Todoran Pavel - absent
- Tofan Sergiu Mihail - prezent
- Tokay Gheorghe - absent
- Tóro Tiberiu - prezent
- Tudor Marcu - absent
- Tudose Mihai - prezent
- Tudoran Teodor Crăciun - absent
- Tunaru Raj-Alexandru - prezent
- Țibulică Alexandru - prezent
- Țocu Iulian Costel - absent
- Varga Attila - absent
- Vasile Aurelia - prezent
- Vasilescu Lia Olguța - prezent
- Vasilescu Nicolae - absent
- Vasilescu Valentin - absent
- Vâlva Melania - prezent
- Vekov Károly-János - prezent
- Verbina Dan - absent
- Vida Iuliu - prezent
- Voicu Mădălin - prezent
- Voinea Florea - absent
- Voinea Olga Lucheria - absent
- Winkler Iuliu - prezent
- Wittstock Eberhard-Wolfgang - prezent
- Zăvoianu Ioan Dorel - prezent
- Zgonea Valeriu - prezent

Este cineva care ..., o secundă, Moldovan Carmen - prezent, domnul Dragu - prezent. Mai este cineva ?

Vă mulțumesc.

 
   

Pauză

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, ca să punem capăt emoțiilor membrilor Consiliului de administrație, să-i dăm cuvântul domnului secretar, domnului profesor Antonie Iorgovan să citească procesul-verbal cu privire la numărarea voturilor.

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

Parlamentul României
Camera Deputaților și Senatul

Proces-verbal

Referitor la rezultatul votului exprimat de către deputați și senatori cu privire la numirea membrilor Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României

În temeiul prevederilor art.32 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea și numărarea voturilor exprimate prin vot secret cu bile de către deputați și senatori asupra listei candidaților propuși pentru a fi numiți membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, cu nominalizarea conducerii executive, conform art.32 alin.1 și 2 și, respectiv, art.33 alin.2, 3, 4, din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României și au constatat următoarele:

  1. Numărul total al deputaților și senatorilor: 485
  2. Numărul deputaților și senatorilor prezenți: 315
  3. Numărul total de voturi exprimate: 315
  4. Numărul de voturi anulate: 0
  5. Numărul total de voturi valabil exprimate: 315

Din care:

  • Voturi pentru listă: 283
  • Voturi contra listei: 32

Potrivit art.38 alin.7 Teza a II-a din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, membrii Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, cu nominalizarea conducerii executive, se numesc cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți, în condițiile întrunirii cvorumului celor două Camere.

Având în vedere că din totalul de 485 de deputați și senatori au fost prezenți 315, cvorumul fiind astfel îndeplinit, precum și că din aceștia au votat pentru listă 283, ceea ce reprezintă majoritatea parlamentarilor prezenți, Parlamentul României numește membrii Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, cu nominalizarea conducerii executive a acesteia, pentru o perioadă de 5 ani, după cum urmează.

  1. Mugur Isărescu - președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României. (aplauze)
  2. Florin Georgescu... (aplauze)... vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României. (aplauze)
  3. Eugen Dijmărescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României. (aplauze)
  4. Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României. (aplauze)
  5. Silviu Cerna, membru al Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României. (aplauze)
  6. Maria Ene, membru al Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României. (aplauze)
  7. Agnes Nagy, membru al Consiliului de administrație a Băncii Naționale a României. (aplauze)
  8. Napoleon Pop, membru al Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României. (aplauze)
  9. Virgiliu Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României. (aplauze)

Urmează semnăturile membrilor Birourilor permanente.

Dacă-mi este permis, nu neapărat ca parlamentar și secretar al Senatului, ci ca profesor de drept, aș preciza, ca să rămână în protocoalele ședințelor noastre, că, începând de la data acestui act juridic, începe noul mandat al Consiliului de administrație și, în numele Senatului, îmi îngădui să le adresez mult succes. (aplauze)

 
   

Domnul Florin Georgescu (din sală):

De la intrarea în vigoare.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi deputați și senatori, deși sunteți puțini, importanța momentului și importanța instituției pe care am validat-o acum într-o nouă conducere, mă obligă să fac câteva sublinieri.

Doresc ca, în numele dumneavoastră, să felicit sincer noua echipă, pe prof. univ. dr. Mugur Isărescu, pe prof. univ. dr. Florin Georgescu, pe domnii vicepreședinți, pe domnii membri ai Consiliului de administrație, oameni cu o valoare științifică, profesională excepțională, oameni care au probat, în tot ce au făcut până acum, grija față de leul românesc, față de mersul economiei și sunt cu o recunoscută valoare internațională.

Le doresc ca, prin tot ceea ce fac, să producă prin venele și arterele economiei naționale sânge mult și proaspăt. Le doresc să aducă cât mai curând pe piață leul greu, puternic și compatibil cu euro și le doresc, mai ales, să păstreze acel echilibru, acea echidistanță științifică față de orice încercare a politicului sau a Executivului de a schimba mersul exact al leului, echilibrul lui. Le doresc mult succes și îmi îngădui să adaug și bucuria mea personală acestui moment pentru că îi prețuiesc foarte mult pe cei care se constituie acum în Consiliul de administrație.

 
  Intervenția domnului Mugur Isărescu. guvernatorul Băncii Naționale a României.

Și acum dau cuvântul domnului Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României.

   

Domnul Mugur Isărescu - guvernatorul Băncii Naționale a României:

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor senatori,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin votul Corpului Legiuitor, i-a fost dat Băncii Naționale un nou Consiliu de Administrație. Mulțumesc Parlamentului României pentru mandatul încredințat. Mulțumesc celor care ne-au susținut și ne-au acordat încredere.

Hotărârea Parlamentului marchează încheierea mandatului Consiliului de Administrație desemnat în 1998. Obiectivele pentru cei șase ani, care au trecut de atunci, ne-au cerut nouă, celor din Consiliul de Administrație, întregii echipe a Băncii Naționale a României, strădanii susținute, profesionalism, hotărâre în acțiune. Vă rog, așadar, să-mi îngăduiți să le mulțumesc, pentru activitatea lor, colegilor din actualul Consiliu de Administrație al Băncii Naționale a României, celor de care ne despărțim, decanului nostru de vârstă, domnului academician Constantin Ionete, membru al Consiliului din 1991, domnului Emil Ghizari, prim-viceguvernator din 1991, domnului Mihai Bogza, viceguvernator din 1998, domnului profesor Nicolae Dardac și domnului Nicușor Ruiu, membri ai Consiliului de Administrație din 1998. Le urez succes și noi împliniri!

Noul Consiliu de Administrație are în față o răspundere imensă. Sunt convins că împreună, cei care continuăm și cei nou veniți, vom alcătui o echipă unită și performantă.

Anii ce vin vor avea încărcătura exigențelor legate de integrarea în Uniunea Europeană. Chiar dacă obiectivele noastre vor fi mai restrânse ca număr, ele nu vor fi mai ușoare. Este însă cert că auspiciile sub care plecăm acum la drum sunt mai bune.

Obiectivul unei inflații de numai 9% în 2004 este realizabil, în condițiile unei creșteri economice de peste 6%.

Rezervele valutare ale Băncii Naționale a României au depășit 10 miliarde euro, sporind capitalul de încredere al țării pe plan internațional.

Pe piața valutară este asigurată stabilitatea relativă a cursului de schimb. În anii din urmă, au fost curățate băncile comerciale de credite neperformante, de pierderi, asigurându-se pregătirea sistemului bancar pentru aderarea la Uniunea Europeană, creșterea sănătoasă a creditului și îmbunătățirea intermedierii financiare.

În fața noului consiliu se află, în primul rând, obiectivul trecerii la leul greu, începând de la 1 iulie 2005. Ne pregătim pentru acest moment cu maximă intensitate.

Țintirea inflației, al doilea obiectiv important, ne va aduce, fără îndoială, nu numai o calmare a prețurilor de consum, dar și o flexibilitate mai mare în stabilirea unui mix macro coerent. Obiectivul final pentru acest deceniu este o inflație anuală de numai 2-3%.

Ne pregătim, totodată, să desăvârșim liberalizarea contului de capital și convertibilitatea deplină a leului, al treilea obiectiv important, dând astfel unul dintre cele mai puternice semnale pozitive investitorilor străini.

Cât privește dobânzile pe piața internă, ele vor scădea în condițiile consolidării dezinflației.

Reușita noului Consiliu de administrație al Băncii Naționale a României va depinde, fără îndoială, de o bună conlucrare cu Guvernul României, îndeosebi cu Ministerul Finanțelor Publice, cu instituțiile specifice economiei de piață. Vom avea însă nevoie de sprijinul Parlamentului, al Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci, sprijin pe care suntem siguri că îl vom primi și în exercitarea noului mandat.

Mulțumesc încă o dată pentru încredere. (aplauze)

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumim domnului guvernator.

Cu aceasta, declar închisă ședința de astăzi a celor două Camere ale Parlamentului României. (aplauze) Vă mulțumesc.

Pentru stenogramă, v-aș ruga să se rețină că și Hotărârea Parlamentului a fost adoptată cu votul pe care l-a anunțat domnul secretar Antonie Iorgovan, 283 voturi pentru, 32 împotrivă, nici o abținere.

 
 

Ședința se încheie la ora 15.00.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 17 ianuarie 2020, 23:51
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro