Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 28 septembrie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.127/07-10-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 28-09-2004 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 28 septembrie 2004

5. Prezentarea Raportului Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind activitatea desfășurată în anul 2003.

 

Domnul Valer Dorneanu:

  ................................................

Cu această precizare, trecem la punctul 4 al ordinii de zi, Raportul Consiliului Suprem de Apărare al Țării privind activitatea desfășurată în anul 2003.

Domnule general Burloiu, vă rog să prezentați succint raportul dumneavoastră și apoi Comisiile de apărare să-și desemneze reprezentantul care susține raportul.

Domnul general Viorel Bârloiu - secretarul Consiliului Suprem de Apărare al Țării:

Stimate domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Vă prezint, în sinteză, problemele analizate de Consiliul Suprem de Apărare al Țării, înscrise în raportul transmis de Președintele României.

În anul 2003, conform atribuțiilor conferite de Constituție și legea care reglementează organizarea și funcționarea, Consiliul și-a desfășurat activitatea pentru afirmarea intereselor de securitate ale țării urmărindu-se consolidarea instituțiilor statului de drept, afirmarea identității naționale și a prezenței active a României pe arena internațională ca factor de stabilitate, garantarea drepturilor și libertăților democratice fundamentale, asigurarea bunăstării, siguranței și protecției cetățenilor.

Obiectivul prioritar al anului trecut, pregătirea integrării României în Alianța Nord Atlantică și aderării la Uniunea Europeană a impus consiliului analize și evaluări sistematice graduale privind activitatea instituțiilor cu responsabilități în aceste domenii.

În acest sens a fost aprobat Planul Național de Aderare 2003 - 2004, cel de-al cincilea și ultimul, apreciindu-se că acțiunile planificate subliniază hotărârea României de a continua procesele de reformă ca parte a strategiei de restructurare a societății românești.

Tot în acest context s-au stabilit direcțiile pentru adoptarea unei diplomații active în relațiile politico-militare cu țările membre ale alianței și cele invitate, au fost aprobate obiectivele strategice pentru participarea României la activitatea comitetelor și structurilor integrate ale NATO și s-a decis asupra contribuției țării noastre la misiunile alianței.

Parte din măsurile cuprinse în documentele analizate au fost puse de acord cu experții NATO, iar după semnarea și ratificarea protocolului de aderare s-a hotărât să fie aduse în continuare îmbunătățiri pentru creșterea gradului de interoperabilitate cu armatele statelor membre ale alianței.

De asemenea, s-a făcut o evaluare preliminară a viitorului rol politic al României, ca stat membru cu drepturi depline în NATO și s-a adaptat cadrului general al politicii militare a țării pentru consolidarea relațiilor transatlantice concomitent cu afirmarea noului profil al României în plan european.

Cu privire la aderarea României la Uniunea Europeană, în contextul principalelor evenimente desfășurate, în plan european și global, s-a aprobat strategia pentru dezvoltare pe termen mediu și lung a raporturilor țării noastre cu statele vest-europene, dar și proiectul planului strategic de promovare a intereselor politice - economice și de securitate în relațiile României cu statele care vor deveni membre ale Uniunii Europene.

Au fost analizate prioritățile rezultatului din raportul de țară pe 2003 al Comisiei Europene și s-a aprobat cadrul general de acțiune al Guvernului și al instituțiilor responsabile pentru punerea în practică a recomandărilor experților vest europeni, încheierea negocierilor cu Comisia Europeană în anul 2004 și îndeplinirea obiectivului strategic de integrare a României începând cu 2007 în Uniunea Europeană.

Urmărind adaptarea continuă a cadrului legislativ din domeniul securității naționale la valorile europene și euro-atlantice, Consiliul a analizat și aprobat concepții, strategii planuri, rapoarte informări, proiecte de lege, regulamente și acte normative și a adoptat hotărâri obligatorii pentru autoritățile administrației publice și instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale.

Având în vedere statutul României de viitor membru al Tratatului Atlanticului de Nord s-au analizat și au fost aprobate noile concepte privind rolul structurilor cu responsabilități în domeniile apărării, ordinii publice și siguranței naționale și natura misiunilor pe care trebuie să le îndeplinească acestea.

În consecință, Consiliul a analizat și aprobat planul cadru privind derularea procesului de restructurare și modernizare a armatei în 2003 și direcțiile de acțiune necesare trecerii, începând cu anul 2004, la o nouă etapă a restructurării și modernizării organismului militar în concepția forței obiectiv 2007, pusă de acord cu experții structurilor militare integrate ale Alianței Nord-Atlantice.

Subliniem faptul că ministerele și structurile cu responsabilități în domeniul securității naționale, prin valorificarea concluziilor dialogului cu NATO și cu structurile de securitate europene, precum și a evaluărilor echipelor de experți ai alianței au eficientizat acțiunile și măsurile de reformă instituțională și funcțională a structurilor militare, contribuind la realizarea obiectivului strategic ca România să obțină calitatea de membră cu drepturi depline în Alianța Nord-Atlantică.

În contextul amplificării participării militarilor români la misiunile internaționale de stabilizare a păcii din Kosovo, Afganistan și Irak, Consiliul a fost informat asupra măsurilor întreprinse pentru realizarea compatibilității și interoperabilității cu Serviciile de Informații Militare ale statelor membre NATO și structurile informative ale Alianței recomandând continuarea acestora conform programelor aprobate.

Periodic, s-au analizat direcțiile de acțiune pentru prevenirea, identificarea și contracararea riscurilor și amenințărilor la adresa siguranței naționale, generate de lărgirea spectrului riscurilor existente pe plan intern și internațional.

Într-o ierarhizare a pericolelor potențiale la adresa României, în raportul prezentat Parlamentului s-a apreciat că acesta se referă la expansiunea rețelelor și activităților teroriste, a criminalității organizate transnaționale și a criminalității economico financiare, la traficul transfrontalier ilegal de persoane, de droguri, de materiale radioactive și strategice, de armament și muniție, de acțiuni de penetrare neautorizată în sistemele informaționale și bancare de dezinformare și manipulare a informațiilor, proliferarea armelor de distrugere în masă și tendințe și forme de manifestare a corupției.

În acest sens s-a analizat proiectul unui protocol de eficientizare a activităților de prevenire și combatere a criminalității transfrontaliere, urmând ca măsurile cuprinse în acesta să fie puse în aplicare în anul 2004, după semnarea lui de către factorii de conducere ai misterelor și instituțiilor publice cu responsabilități în domeniu.

Atacurile teroriste din anul 2003 au constituit o altă temă pentru membrii Consiliului care au concluzionat că neoterorismul a atins un nivel de periculozitate extrem, pe fondul creșterii vulnerabilităților față de noile amenințări și riscuri, între care cele asimetrice dețin locul prioritar.

Prevenirea și combaterea acestora au impus noi modalități de evaluare și abordare, precum și capacități și metode de acțiune adecvate.

Apreciate ca principale probleme de securitate ale României, aspectele economico-sociale au fost analizate, adoptându-se recomandări materializate în măsuri și acțiuni ale Guvernului, care să vizeze redresarea economiei și eliminarea insecurității la nivel social.

Pentru îmbunătățirea nivelului de siguranță alimentară a populației și alinierea la cerințele pieței unice europene în domeniu, Consiliul a analizat starea agriculturii și a cerut ministerului de resort să dispună măsurile necesare pentru organizarea rețelei de informare contabilă agricolă în structurile centrale și teritoriale, organizarea piețelor agro-alimentare conform cerințelor comunitare, consolidarea capacității de control în rețeaua sanitar-veterinară și fitosanitară pe toată filiera de la producător la consumator, precum și prevenirea și combaterea bolilor la plante și animale.

În contextul economic actual al țării, ținând seama de calitatea mediului înconjurător, a recomandat Guvernului o serie de măsuri referitoare la realizarea unui program sistematic de creștere a suprafeței forestiere și a perdelelor de protecție, realizarea lucrărilor hidrotehnice necesare pentru prevenirea inundațiilor și a secetei, asigurarea alimentării cu apă a localităților, promovarea celor mai bune tehnici disponibile în industrie, agricultură și silvicultură, promovarea surselor energetice regenerabile și a programului pentru energie nucleară, realizarea cadrului legal și instituțional necesar pentru problemele de mediu, create de întreprinderile aflate în închidere operațională, minele care se închid și depozitele de deșeuri periculoase.

În condițiile în care protecția informaților clasificate este parte integrantă a angajamentelor asumate de România în calendarul de reformă pentru aderare la Alianța Nord Atlantică, Consiliul a fost informat despre aplicarea de către ministerele și instituțiile cu atribuții în domeniul apărării și siguranței naționale a cadrului legal de protecție a informațiilor naționale și NATO clasificate.

De asemenea, Consiliul a analizat principalele probleme sociale ale personalului militar activ, în rezervă și retragere, referitoare la domeniile salarizării, pensiilor militare, locuințelor, asigurării asistenței medicale și a condițiilor de recreere, odihnă și recuperare.

Fac precizarea că în majoritatea hotărârilor adoptate își găsesc aplicabilitate în activitatea tuturor structurilor cu atribuții în domeniul securității naționale pe parcursul acestui an și în perspectiva anilor următori.

În raportul prezentat Parlamentului sunt înscrise și alte aspecte referitoare la organizarea și coordonarea activităților care privesc securitatea națională, iar în anexa la acesta sunt prezentate hotărârile adoptate în acest sens.

Domnule președinte, am încheiat.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule general. Din partea Comisiilor de apărare? Doamna senator Norica Nicolai, vă rog prezentați raportul.

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Tot în sinteză am să prezint și eu concluziile raportului comisiilor reunite.

În conformitate cu atribuțiile stabilite prin lege, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a analizat condițiile concrete existente pe plan național și internațional și a acționat în vederea integrării României în structurile politice, economice și de securitate europene și euro-atlantice. Toate acestea, în deplin acord cu strategia de securitate națională.

În anul 2003, activitățile desfășurate de Consiliul Suprem de Apărare au vizat cu prioritate coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea, ordinea publică și siguranța națională, în vederea realizării, protejării și afirmării intereselor naționale și de securitate ale României.

De asemenea, Consiliul a acționat pentru asigurarea condițiilor în vederea integrării României în NATO și Uniunea Europeană, și-a asumat responsabilități și a participat activ, împreună cu aliații din NATO și din statele partenere la întărirea stabilității și securității euro-atlantice.

Consiliul Suprem de Apărare s-a preocupat pentru a asigura drepturile și libertățile democratice ale cetățenilor, siguranța și protecția acestora, întărirea autorității instituțiilor statului și consolidării mecanismelor de respectare și de aplicare a legii.

În îndeplinirea acestor priorități specificate în atribuțiile pe care Consiliul le are în conformitate cu Legea de organizare și funcționare, în cadrul ședințelor s-a procedat la analizarea concepțiilor, strategiilor, rapoartelor și informărilor, cât și a unor proiecte de lege incidente în materie a regulamentelor și actelor normative și a adoptat hotărâri obligatorii pentru autoritățile administrației publice, hotărâri prevăzute în anexă.

Analizând conținutul acestor rapoarte, analize și informări dezbătute și analizate în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, concluzionăm că ele au vizat pregătirea integrării României în Alianța Nord Atlantică, aderării României la Uniunea Europeană, o preocupare deosebită pentru îmbunătățirea și ameliorarea cadrului legislativ în materie.

S-a procedat, de asemenea, la evaluarea instituțiilor și a responsabilităților acestora în materie de securitate națională, s-au monitorizat trupele românești participante în teatrele de operațiuni - Irak, Afganistan, Bosnia - asigurarea, de asemenea, a pregătirii și rezervelor pentru apărare, în acord cu noile prevederi legale care în acest an au fost realizate. Consiliul Suprem de Apărare a Țării în anul 2004 a desfășurat aceleași activități conform specificului lui legislativ, preocupându-se în mod deosebit, așa cum s-a și subliniat anterior, de compatibilizarea structurilor noastre de securitate cu cele ale Uniunii Europene și de protejare a intereselor României la nivel global, în raport de riscurile asimetrice la securitatea României, care v-au fost prezentate.

În raport de aceste prevederi, cele două comisii au avizat favorabil raportul cu privire la activitatea desfășurată în 2003 și a recomandat Consiliului Suprem de Apărare o mai mare transparență în activitate și o mai mare compatibilizare cu principiile democratice, în sensul asigurării unei consultări permanente cu Parlamentul României, cu comisiile de specialitate, pe o serie de analize și decizii majore, ceea ce - din punctul nostru de vedere - nu s-a realizat în activitatea din 2003 și, din păcate, nu se realizează nici în activitatea din 2004.

Domnul Valer Dorneanu:

Asta a făcut parte din raport? Recomandarea, înțeleg că a făcut parte din raport. Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, dacă dintre dumneavoastră dorește cineva să intervină în dezbateri? Domnul senator Szabo. Poftiți! Și doamna senator Norica Nicolai dorește să ia cuvântul și în calitate de reprezentant al Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal. Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Acest punct de pe ordinea de zi ne oferă prilejul să ne exercităm - în calitate de membri ai Parlamentului României - o îndatorire și o competență fundamentală, aceea de a superviza și de a exercita, în numele Parlamentului, prerogativele care ne sunt conferite de Constituție asupra acestui sector atât de important.

Desigur, raportul comisiilor, pe marginea raportului CSAT, a consemnat evoluțiile pozitive asupra cărora putem cădea de acord că au fost fundamentale și că au însemnat un succes în ce privește cel puțin prioritatea fundamentală a perioadei de referință, și anume aderarea la NATO.

În ce mă privește, îmi permit să fac unele observații în legătură cu raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, cu activitatea Consiliului Suprem și în principal cu implicarea Parlamentului în chestiunea securității și a instituțiilor din sfera aceasta.

Mai întâi, putem observa că prezentarea raportului oglindește faptul că Parlamentul nu prea își exercită autoritatea conferită de Constituție față de aceste instituții, pentru că, în raport cu alte rapoarte, el nu a fost prezentat nici măcar de către un membru plin al Consiliului. În opinia mea ar fi trebuit vicepreședintele Consiliului Suprem de Apărare a Țării să facă acest demers în fața Camerelor reunite.

Mergând mai departe, în legătură cu anexa se poate observa că, dacă citim cu atenție titlul anexei ,,Hotărâri adoptate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării în anul 2003", în ce mă privește sunt tentat - și cred că și domniile voastre au această tentație - să cred că raportul nu conține toate hotărârile pentru că, altminteri, ar fi sunat așa: ,,Lista hotărârilor adoptate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării în anul 2003". Această chestiune trebuie să fie precizată aici și acum.

O altă chestiune, o altă observație legată tot de anexă. În anii trecuți, în anexă, în dreptul titlului hotărârilor era marcat cu o literă extrem de semnificativă dacă hotărârea respectivă are un caracter secret sau nu. Acest lucru, aici, nu apare.

Pe de altă parte, sunt înșiruite unele documente care ar fi trebuit să ajungă la Parlament. Iată, de pildă, la poziția 20 , proiectul Legii privind pregătirea populației pentru apărare. Din Consiliul Suprem de Apărare a Țării fac parte miniștri, deci membri ai Guvernului. Înseamnă, în opinia mea, că această hotărâre ar fi trebuit să fie urmată de un proiect de lege cu care Parlamentul să fie sesizat. Evident că, în acest proiect de lege își are sediul chestiunea serviciului militar obligatoriu pe marginea căruia, cu ocazia referendumului pentru Constituție, s-a făcut foarte multă vorbire. În general, introspecția parlamentarilor - a comisiilor de specialitate și a membrilor Parlamentului, ca atare - în această chestiune, în această materie, este insuficientă. O bună bucată de vreme parlamentarii nu au putut avea acces la conținutul hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Țării, datorită caracterului secret al majorității documentelor și a hotărârilor. Informez de la această tribună Consiliul Suprem de Apărare a Țării că nu mai poate fi invocată această chestiune, datorită faptului că un număr de colegi din Parlamentul României au căpătat autorizația care le conferă dreptul de acces la informațiile clasificate de diferite grade. Prin urmare, nu se mai poate pune de o parte sub această observație sau motivație conținutul hotărârilor.

Evident că, dacă Parlamentul și-ar fi exercitat cu mai multă hotărâre atribuțiile pe care i le conferă, - repet, deseori, această expresie - Constituția în materia securității și a controlului asupra instituțiilor din sfera aceasta a securității naționale, atunci, la punctul 23 chestiunea strategiei de securizare a frontierei României, domniilor voastre le vine acum în minte celebrul caz al acelui contract în legătură cu conținutul căruia nu au ajuns la Parlament elemente substanțiale. Iată, noi, reprezentanți ai contribuabilului, suntem în afara informațiilor legate de speță.

Prin urmare, în afara problemei accesului Parlamentului, ca instituție, la lucrările Consiliului Suprem de Apărare a Țării, eu nu pledez pentru ca reprezentanții Parlamentului să fie membri ai Consiliului Suprem de Apărare a Țării, pentru că el trebuie să rămână în sfera Executivului, dar accesul la informații și posibilitatea de a determina - nu numai de a superviza - în calitate de aleși, de reprezentanți ai cetățenilor și ai contribuabilului , de a determina cursul evenimentelor, a hotărârilor care se iau în acest Consiliu sau măcar de a avea acces la ele, repet, este neapărat necesară. În acest context, este de datoria Parlamentului să modifice Legea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, chiar actualizând-o, pentru că acum vorbim despre securitate mai mult decât despre apărare, securitatea ca domeniu global și în cadrul ei apărarea ca un domeniu particular.

Iată, deci, onorați colegi, că avem foarte multe de făcut în acest domeniu pentru ca să putem spune că integrați odată în NATO - acest lucru se petrece acum (integrarea, nu dobândirea calității de membru) - ne vom alinia și la uzanțele de acolo în legătură cu atribuțiile Parlamentului în domeniu și cu exercitarea lor.

Aștept răspunsul la chestiunea punctuală în legătură cu caracterul exhaustiv sau nu al acestei liste.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi, nu doresc deloc să restrâng dreptul de exprimare colegilor care urmează - îmi cer scuze doamnei Norica Nicolai - dar vă rog pe toți cei care urmați să încercați să fiți mai sintetici pentru că mai avem multe rapoarte și avem și de dat un vot pe bază de apel nominal, cu bile, asupra Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României.

Aveți cuvântul, doamna senator Norica Nicolai.

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte, înțeleg recomandarea dumneavoastră ca o chestiune de nuanță și o iau ca atare.

Nu doresc să subliniez foarte multe lucruri pentru că timpul ne presează și probabil că sunt și alte presiuni pe care colegii noștri le au în aceste momente. Doresc să subliniez un lucru. Componenta pozitivă a activității Consiliului Suprem de Apărare a Țării justifică un vot pozitiv cu privire la raport. Ceea ce comisiile au subliniat este o realitate care ține de comportamentul și de mentalitatea acestei structuri care mai are nevoie de câțiva pași pentru a se integra în mentalitatea și comportarea democratică a structurilor care fac parte din NATO, se impune o mai mare transparență a activității, se impune un mai mare control asupra anumitor componente de securitate și, dacă doriți, se impune o reconfigurare a legislației în materie, în raport de noul statut al României și de noile prevederi ale Constituției.

De asemenea, am constatat că nu a existat în preocuparea dumneavoastră majoră analiza achizițiilor în vederea realizării compatibilității și interoperabilității cu structurile NATO și nu am văzut nici o hotărâre prin care dumneavoastră să fi analizat proiectele de achiziții pentru realizarea forței obiectiv 2007 și proiectul de achiziții cu privire la securizarea frontierei, un proiect care, public, este controversat și dumneavoastră , ca instituție , ați fi avut obligația să veniți în fața cetățenilor și să precizați dacă acest proiect este compatibil cu acquis-ul Schengen pe care noi suntem obligați să-l implementăm. Aceasta este o chestiune.

Analizând, baleind, practic, hotărârile pe care dumneavoastră le-ați luat în activitatea desfășurată în 2003, am constatat că sunteți foarte preocupați atât de securitatea economică, că vă preocupă componenta agrară a securității economice, sunteți preocupați de securitatea alimentară, de o serie de riscuri asimetrice și am constatat că ați fost foarte preocupați de componenta de politică externă, pentru că prin Hotărârea nr. 78 ați analizat stadiul negocierilor româno-ucrainene pentru încheierea Tratatului privind regimul frontierei de stat și Acordului pentru delimitarea platoului continental al zonelor economice exclusive a celor două state în Marea Neagră. Aș fi curioasă să știu dacă din 2003 ați avut date care priveau acest risc de neînțelegere între noi și ucraineni pe ceea ce se întâmplă acum în zona respectivă, pentru că, dacă el ar fi existat la momentul respectiv, cred că Parlamentul ar fi trebuit informat.

Deci, în concluzie, noi susținem acest raport dar susținem și ideea că se impune o regândire a activității dumneavoastră, dacă doriți o eficientizare, o integrare deplină pe acquis-ul NATO și o mai mare transparență pentru că, în calitate de membri NATO, va trebui să ne preocupăm de promovarea acestui parteneriat public privat în componenta de securitate atât de necesar și atât de comun în activitatea NATO, dar, din păcate, puțin abordat în activitatea structurilor românești abilitate să asigure securitatea.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, distinsă colegă, și pentru înțelegere și pentru capacitatea de sinteză. Cine mai dorește să intervină? Domnul general Bârloiu o să facă unele precizări cu privire la unele probleme ridicate de dumneavoastră.

Domnul general Viorel Bârloiu - secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Țării:

La viitoarea ședință a Consiliului Suprem voi informa membrii Consiliului cu toate problemele rezultate în urma prezentării în sinteză a raportului.

Pentru domnul senator Szabo, este o omisiune a noastră. Îmi cer scuze. Trebuia să trecem și caracterul documentului, dar promit că, până joi, personal am să vin să vă înmânez documentul. Deci, voi completa anexa cu caracterul fiecărei hotărâri adoptate.

Pentru doamna senator Norica Nicolai, problemele legate de relațiile cu Ucraina au fost discutate - noi știm de foarte mult timp problemele cu care ne confruntăm - ele au fost discutate frecvent în Consiliul Suprem și încă la viitoarea ședință a consiliului vor figura pe ordinea de zi tot probleme referitoare la acest domeniu.

Îmi cer scuze dacă, cumva, am supărat pe cineva în prezentarea sintezei. Vă mulțumesc mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule general.

Stimați colegi, nici acest raport nu se supune aprobării Parlamentului. Urmează doar să luăm act de conținutul acestuia. Sunt convins că domnul general Bârloiu va comunica punctele de vedere exprimate aici membrilor Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 24 ianuarie 2020, 10:05
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro