Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 28 septembrie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.127/07-10-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 28-09-2004 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 28 septembrie 2004

6. Prezentarea Raportului de activitate al Consiliului Național al Audiovizualului pe anul 2003.

 

Domnul Valer Dorneanu:

  ................................................

Următorul raport este cel cu privire la activitatea Consiliului Național al Audiovizualului pe anul 2003.

Salut cu plăcere pe toți membrii acestui consiliu, prezenți aici. Dau cuvântul domnului Ralu Filip, președintele consiliului. Vă rog, domnule președinte, să prezentați raportul.

Domnul Ralu Filip - președintele Consiliului Național al Audiovizualului:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Cred că în anul 2003 Consiliul Național al Audiovizualului a realizat în principal trei lucruri importante. Cu sprijinul colegilor mei am devenit o instituție cu adevărat publică cu o notorietate mare, cu un grad de încredere și de satisfacție al populației de peste 50 % față de activitatea noastră.

În al doilea rând, deși - cum bine știți - provenim fie din domenii diferite, fie am fost propuși de formațiuni politice diferite, Consiliul a lucrat ca o echipă și s-a afirmat ca atare.

În al treilea rând, în ceea ce privește protecția copiilor, am realizat câteva lucruri foarte bune. Cel mai important, astăzi, la ,,știri", copiii nu

mai sunt obiect sau sursă de raiting. Copiii aceia bătuți, părăsiți care erau arătați de toate posturile de televiziune, dar numai la nivelul de vânătăi, de răni, fără să mergem dincolo de realitatea imediată, la cauze.

Cred că la această activitate a contribuit relația foarte bună pe care am avut-o, și pentru care trebuie să mulțumesc, cu cele două Comisii de cultură atât de la Senat, cât și de la Camera Deputaților.

În concluzie, în 2003, sticla nu mai suportă, de exemplu ce suportă hârtia de ziar, astăzi. Este o diferență și cred că anul acesta ea va fi și mai evidentă. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule președinte și pentru sinteză și pentru rigoare. Domnule senator, vă rog să prezentați raportul Comisiilor de cultură reunite. Domnul senator Grigore Zanc, vicepreședintele Comisiei pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă.

Domnul Grigore Zanc:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori,

Comisiile reunite ale Senatului și Camerei Deputaților, au analizat raportul prezentat de Consiliul Național al Audiovizualului, apreciind că activitatea consiliului în anul 2003 a fost marcată de un efort intens de reglementare secundară, ca urmare a adoptării Legii audiovizualului în anul 2002 și a modificărilor ulterioare, în 2003, care a adus un plus de rigoare în redactarea unor articole a căror aplicare se dovedise a fi foarte dificilă.

În cadrul activității sale, Consiliul Național al Audiovizualului a adoptat mai multe decizii concentrate asupra câtorva domenii de mare importanță, între care informarea corectă a opiniei publice, protejarea minorilor, a respectării demnității umane, stabilirea normelor privind publicitatea și teleshoping- ul, măsurarea audienței, promovarea pluralismului.

În afara activității de reglementare, consiliul a făcut eforturi de a se situa pe o poziție vizibilă în spațiul dezbaterilor publice, lansând, de exemplu, un pliant intitulat ,,Apel către părinți" în care se atrage atenția asupra pericolului latent al violenței la care sunt supuși minorii prin intermediul programelor audiovizuale.

În analiza desfășurată în cadrul celor două comisii, au fost făcute mai multe aprecieri în ansamblu pozitive asupra activității CNA și, de asemenea, s-a solicitat consiliului ca, în continuare, să deruleze o activitate în sensul stopării revărsării de vulgaritate pe posturile de radio și televiziune, precum și să vegheze la păstrarea unui echilibru între putere și opoziție în cadrul programelor de radiodifuziune și televiziune.

După încheierea dezbaterilor, comisiile au hotărât să supună plenului aprobarea raportului de activitate al Consiliului Național al Audiovizualului pe anul 2003, cu majoritatea voturilor celor prezenți la dezbateri. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule coleg. Simt nevoia să precizez că, potrivit legii, nu trebuie aprobat în plen acest raport. Dacă în acea hotărâre,

a celor două Camere, vom decide un asemenea lucru, atunci îl vom supune votului.

Dacă dintre dumneavoastră dorește cineva să intervină? Doamna deputat Mona Muscă, domnul deputat Onisei și domnul deputat Arpad. Din partea PRM-ului dorește să vorbească...un reprezentant. V-aș ruga să vă hotărâți care dintre dumneavoastră ia cuvântul.

Aveți cuvântul, doamna deputat Mona Muscă.

Doamna Mona Octavia Muscă:

În primul rând, vreau să apreciez raportul Consiliului Național al Audiovizualului ca un raport chiar serios și foarte bine modelat pe realitate. Pot să spun că în general lucrurile stau bine. Pot să-i felicit nu numai pentru Legea audiovizualului, care, sigur, aparține anului 2002, dar ea a intrat în funcțiune , s-a implementat mai mult în anul 2003. La aceasta aș adăuga punerea în practică a unor recomandări ale Uniunii Europene, recomandări care nu le-au făcut prea mulți prieteni. Mă refer, în primul și în primul rând, la recomandarea privind protecția minorilor pentru care îi felicit.

A doua chestiune, și acum intru în cele care sunt mai puțin plăcute. Sigur că CNA-ul mai greu se poate amesteca în politica editorială a televiziunilor. Pe de altă parte, când e vorba de violență, când e vorba de lucruri mai puțin bine privite la televiziune, chestiuni de moralitate și așa mai departe, sigur că CNA-ul se poate implica, și a făcut-o. Din păcate, eficiența acestei intervenții a Consiliului Național al Audiovizualului este foarte, foarte redusă. Poate că aici ar trebui să se gândească și alte formule.

A doua chestiune. Este vorba de reproșul pe care vreau să-l fac CNA-ului cu privire la difuzarea de către televiziuni și radiouri a unei publicități politice ilegale. Mă refer la campania de publicitate prin spoturi video și audio a partidului de guvernământ, care a avut asemenea spoturi publicitare în afara campaniei electorale. Or, se știe foarte bine că există o Decizie a CNA-ului - cred că este vorba de 524/2003 - în care se spune clar: ,, Publicitatea politică este interzisă în perioadele în care nu e declanșată campania electorală".

O altă nemulțumire e cea cu privire la monitorizarea pe care o face CNA-ul deciziei proprii privind asigurarea pluralismului politic, a echilibrului politic. Și aici e foarte bine că se face această monitorizare. Din păcate, ea nu este și calitativă. Drept urmare, nu e deloc relevantă. Dacă vor putea să o facă și calitativă, atunci, într-adevăr, se poate discuta dacă decizia CNA-ului privind cele trei părți - Executiv, opoziție, putere - e respectată sau nu.

În rest însă nu pot să spun că CNA-ul nu are un raport de care poate să fie mândru, pentru că a realizat mult mai multe lucruri decât s-au realizat în anii trecuți.

Drept urmare, noi - dacă veți supune la vot - Alianța va avea un vot pozitiv pentru Consiliul Național al Audiovizualului pentru raportul pe 2003.

Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, stimată colegă. Domnul deputat Onisei, din partea Grupului parlamentar PD.

Domnul Ioan Onisei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mărturisesc că ori de câte ori , ca fost membru al Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților am avut ocazia și chiar plăcerea de a audia membrii CNA și de a dialoga cu domniile lor, mi-am spus în sinea mea sau am exprimat public două lucruri care mi se par și ni se par esențiale, și anume: că Legea audiovizualului este o lege prin care nu numai că s-a creat dar se și asigură independența și autonomia reală ale CNA, că membrii CNA încearcă și adeseori chiar reușesc să fie pe măsură să respecte și să pună în aplicare Legea nr. 504/2002, să reziste ca o autoritate publică autonomă care trebuie să fie garantul interesului public în domeniul comunicării audiovizuale.

Este, în opinia noastră, remarcabilă activitatea CNA de a elabora și adopta prin decizii normele juridice subsecvente cerute de lege. Este lăudabil efortul de a realiza monitorizarea emisiunilor principalelor radiodifuzori și de a încerca așezarea activității acestora sub exigențele impuse de lege și statuate prin diversele decizii ale consiliului.

Este, apreciem, de salutat și încercarea de a asigura un raport echilibrat între serviciile naționale de radiodifuziune și serviciile locale, regionale sau tematice.

Cu toate acestea, membrii CNA, altminteri bine protejați de lege, par să aibă încă unele timidități. Timidități care pot afecta chiar regulile și principiile democratice instituite inclusiv prin Constituție. CNA nu reușește încă să asigure respectarea exprimării pluraliste de idei și de opinii în cadrul serviciilor de programe transmise de radiodifuzorii din țara noastră. Iar când vine vorba de Societatea Română de Radio sau de Societatea Română de Televiziune, timiditatea CNA este de-a dreptul adolescentină. Apropo, domnule președinte Ralu Filip, cum calificați jurnalele de știri ale Televiziunii publice din datele de 24 și 25 septembrie în cadrul cărora s-a făcut un adevărat rechizitoriu unor parlamentari din Comisiile pentru cultură care au avut ,,obrăznicia" - de a nu vota raportul de activitate al Societății Române de Televiziune pe 2003?

Noi, parlamentarii PD și PNL credem, de asemenea, că CNA poate și trebuie să facă mai mult în a asigura transparența, mai ales în privința acționariatului - a mijloacelor de comunicare în masă din sectorul audiovizual, în a asigura un mai just și pluralist echilibru, să împiedice concentrarea manipulatorie a presei audiovizuale, în tandem cu presa scrisă, în mâinile unor oameni sau cercuri de interese.

Cred, cu modestie, că membrii CNA merită să reflecteze la aceste sugestii.

Cred, de asemenea, că a venit timpul să-și înfrângă timiditățile.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule coleg.

Domnul deputat Marton Arpad, din partea Grupurilor parlamentare UDMR.

Domnul Marton Arpad Francisc:

Domnule președinte,

Stimați invitați,

Doamnelor și domnilor,

Permiteți-mi să nu vorbesc despre raportul CNA pentru că, îndeobște, suntem obligați să vorbim despre un raport dacă acesta este în concordanță sau nu în legătură cu faptele pe care le cunoaștem sau nu, a celui care dă raportul.

În cazul activității de anul trecut a CNA-ului nu suntem obligați să vorbim de raport pentru că putem vorbi de fapte și putem vorbi de fapte lăudabile.

Într-adevăr, această autoritate și-a luat în serios calitatea de autoritate și a încercat să ia taurul de coarne tocmai acolo unde era cel mai dureros, lupta împotriva tuturor elementelor aduse de mass-media electronică comercială deșănțată care atenta astăzi la securitatea copilului, cât și la securitatea națională, într-adevăr, prin anumite tipuri de manifestări și emisiuni.

Drept pentru care îi felicit și profesionalismul despre care au dat dovadă, dă roade, este adevărat cam încet.

Pe de altă parte, trebuie să spun că am avut, de foarte multe ori, colaborări fructuoase cu membrii CNA-ului în revizuirea legislației pe care o avem. Cred că am reușit să scoatem legi care să ne apropie mai mult de acel grup select al democrațiilor funcționale din Europa și din întreaga lume.

Totodată, permiteți-mi, stimați membrii CNA, să vă atrag atenția și asupra unor deficiențe. Din acest mare zel de a spune lucrurilor pe nume și de a pune lucrurile la locul lor, din când în când, v-ați încălcat competențele, nu numai în legătură cu media audiovizuală, ci și cu activitatea parlamentară ați avut, din când în când, cuvinte - zic eu - nu prea gândite pentru că dumneavoastră sunteți în această situație de a da rapoarte Parlamentului și nu invers, pe de-o parte, pe de altă parte, într-adevăr, de foarte multe ori am reușit să găsim soluții comune, deci se poate găsi aceeași cale de a solicita, de exemplu, o discuție pe marginea unei legi sau alta și nu de a face declarații în legătură cu nelegalitatea unor legi scoase de Parlament sau de anumite cuvinte la adresa în general a parlamentarilor.

Cu această mică observație, eu cred încă o dată - și accentuez - această activitate de anul trecut a CNA-ului a fost, într-adevăr, o activitate a unei autorități responsabile pe care trebuie s-o felicităm și să dăm votul favorabil.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dan Brudașcu, din partea Grupurilor parlamentare România Mare.

Domnul Dan Brudașcu:

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Stimați membri ai Consiliului Național al Audiovizualului,

Cu o întârziere de mai bine de 6 luni, în opinia mea, iată, ni se prezintă și raportul de activitate al Consiliului Național al Audiovizualului pe anul 2003.

Raportul a fost analizat și discutat în ședința comună a celor două Comisii pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, ale căror opinii excesiv de favorabile, din punctul meu de vedere, ne-au fost prezentate de domnul senator Grigore Zanc.

Dacă ar fi să ținem cont de acestea, am putea trage concluzia, falsă și inexactă, că în anul 2003, CNA a desfășurat într-adevăr o activitate ireproșabilă, ceea ce este foarte departe de adevăr. Este posibilă o asemenea aserțiune dacă avem în vedere obediența descalificantă de care, în anul supus analizei, conducerea CNA a dat dovadă în relația sa cu puterea.

Trebuie să recunosc că această vină nu revine tuturor membrilor actuali ai CNA, deși nu am reținut ca vreunul dintre ei să fi exprimat public poziții contrare de probitate și demnitate care să respingă transformarea instituției într-o ancilaria depersonalizată a unei puteri interesată de reintroducerea cenzurii, obstrucționarea și marginalizarea opoziției, interzicerea treptată a dreptului la libera opinie.

Din păcate, nici în anul 2003, din acest punct de vedere, CNA nu a fost capabil să-și onoreze obligațiile ce-i revin prin lege. Nu înțeleg deci despre ce progres remarcabil, ca observator și reglementator pe piața audiovizuală, ca să citez din raport, ar putea fi vorba când se știe că, și în anul respectiv, a lipsit orice echilibru putere - opoziție, în cadrul programelor de radiodifuziune și televiziune.

Ce exemplu mai grăitor și convingător aș putea da decât cel privind imposibilitatea prezentării în audiovizualul românesc a altor opinii decât cele ale puterii privind organizarea și desfășurarea referendumului din toamna anului trecut pentru modificările aduse Constituției României.

Mai poate fi vorba, în aceste condiții, de pluralism și democrație, de echilibru, de echidistanța CNA, de un progres remarcabil al activității acestuia ?

Nu neg întru totul faptul că CNA a monitorizat, cu acord de la domnie însă, activitatea unor posturi de radio și televiziune. A făcut-o, dar, în primul rând, pentru a exercita presiuni, șantaje și amenințări asupra lor și a le obliga să accepte controlul abuziv și ilegal al actualei puteri.

Dacă la nivel central acest control s-a efectuat în condițiile prezentate, în teritoriu, el lipsește aproape cu desăvârșire. De acest adevăr ne convinge cvasi-absența unor partide politice, în primul rând, a PRM din emisiunile unor posturi de radio și televiziune teritoriale sau locale. Mai poate fi vorba atunci de un echilibru putere - opoziție? Din punctul de vedere al puterii al cărui instrument util și obedient este CNA, da.

În realitate, activitatea CNA pe anul 2003, lasă mult de dorit din acest punct de vedere.

Același orb al găinilor a dovedit CNA și în privința activității secțiilor în limba maghiară ale studiourilor de radio și televiziune publice, atât la nivel național, cât și teritorial. Din acest punct de vedere, consider că toleranța dovedită de CNA subliniază o crasă indiferență și incompetență.

Pe parcursul anului 2003, aproape zilnic, au fost difuzate, în emisiuni radio sau de televiziune, știri, materiale, reportaje cu un conținut vădit dușmănos, iredentist și adeseori șovin, au fost susținute puncte de vedere ale unor cercuri revizioniste, periculoase pentru integritatea și suveranitatea statului național român și adeseori au fost elogiați inclusiv criminali de război.

Ce interes a avut CNA să treacă cu vederea faptul că, pe posturi publice de radio și televiziune românești, plătite de la bugetul de stat se prezintă materiale menite a sprijini și favoriza ura, neîncrederea și tensiunile interetnice.

Domnilor din Comisiile pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, ați ținut cont oare și de acest progres remarcabil atunci când apreciați atât de favorabil activitatea CNA pe anul 2003?

PRM consideră că, și la acest capitol, CNA este departe de a-și fi îndeplinit obligațiile ce-i revin.

Ca să mă contrazică, îi rog să precizeze câte recomandări, atenționări scrise și somații sau amenzi au fost aplicate pentru difuzarea frecventă de materiale mincinoase și tendențioase, în cadrul emisiunilor de radio și televiziune în limba maghiară. În nici o țară a Uniunii Europene, o minoritate nu-și permite să sfideze și să ignoreze, și să jignească nestingherit majoritatea populației, să militeze pentru falsificarea adevărului și istoriei țării respective. Dacă o face, suportă rigorile legii. Doar în România acest lucru este tolerat și nevăzut, neobservat de către domnii și doamnele din CNA.

Nu în ultimul rând, CNA se face vinovat, în opinia noastră, de absența oricărei măsuri serioase și coerente în privința excesului de vulgaritate și violență în emisiunile de radio și televiziune. Anul 2003 reprezintă un moment de vârf, dar nici în această privință nu și-a făcut simțită prezența pentru a stopa o asemenea tendință cu impact dezastruos asupra copiilor, a tinerei generații și a educării acestora.

Din anexa nr.2 la raportul de activitate reiese că atât membri ai CNA, cât și experți angajați la această instituție au efectuat, în anul 2003, numeroase deplasări în străinătate, participând la conferințe, forumuri, audieri, seminarii, reuniuni etc. Păcat însă că n-au înțeles mare lucru din tematica extrem de generoasă a acestora, după cum reiese din conținutul și calitatea activității desfășurate.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Domnul președinte Ralu Filip dorește să vă răspundă la unele din problemele pe care le-ați ridicat dumneavoastră, stimați colegi.

Domnul Ralu Filip:

În primul rând, aș vrea să spun faptul că niciodată n-am avut pretenția, nici eu, nici colegii mei, de a ne califica activitatea ca impecabilă. Și aceasta din simplul motiv că, împreună cu sprijinul dumneavoastră, din 2002, și noi, ca membri ai Consiliului Național al Audiovizualului, și radiodifuzorii jucăm după reguli noi. Am trecut de la un joc fără nici o regulă, unde se putea da și cu capul, și cu piciorul, și cu mâna, la reguli care trebuie respectate, iar această trecere nu se poate - cred eu - face peste noapte. Bine, nici nu poate să dureze foarte mult.

Vom reflecta la criticile care ni s-au adus, vom căuta să ținem cont de ele, astfel încât următorul raport să fie mai puțin criticat.

Însă, aș vrea să precizez, doamna Mona Muscă, cu monitorizarea am intrat de anul acesta pentru că am terminat de implementat programul PHARE. Vom avea, din două în două săptămâni. După cum bine știți, noi am trimis toate materialele pe care le-am avut la toate formațiunile politice, fără nici o... și cercetări, și rezultate. Din această lună, ea va fi calitativă, în sensul de a stabili dacă contextul este pozitiv sau negativ.

Vreau să atrag însă atenția, față de ce măsurăm noi și ce măsoară Agenția de monitorizare a presei. Agenția măsoară tot, inclusiv discuțiile despre partide, despre oameni politici, iar noi măsurăm posibilitatea de exprimare directă a oamenilor politici de la putere și din opoziție.

Procentele pe care noi le dăm publicității sunt procente ale politicienilor care s-au exprimat direct, nu despre care se vorbește, deci cei care au posibilitatea ca, la știri, să se adreseze direct publicului.

Domnule Onisei, astăzi, dacă accesați pagina noastră de Internet, găsiți toți proprietarii din media audiovizuală, atât de la posturile de televiziune, cât și de la posturile de radio. Sigur, până unde am putut să mergem. De exemplu, acțiuni la purtător în Antilele olandeze, mai departe nu putem trece. Dar însuși faptul că știți despre un post că are în Cipru sau că are în Antilele olandeze, sau în Bahamas, sau în altă parte este un lucru...

În ceea ce privește echilibrul dintre putere și opoziție, principiul a început să funcționeze. Nu se respectă la centimă, dar față de la ce am plecat și unde suntem acum este un progres. Nu este spectaculos, nu...

O singură observație aș mai dori să fac. N-am primit nici un fel de reclamație de la nimeni privind emisiunile în limba maghiară. Conform legii, ele sunt dublate, așa încât, din punctul nostru de vedere, considerăm că, cel puțin emisiunile de la postul public, sunt în regulă și n-avem nimic să le reproșăm.

Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Stimați colegi, nici acest raport nu se supune votului dumneavoastră. Eu am înțeles din intervențiile dumneavoastră că ați făcut aprecieri pozitive la adresa activității CNA-ului. Pe această bază, reținând și reflecțiile dumneavoastră, propunerile, chiar rezervele, putem să le adresăm felicitări și mulțumiri distinșilor membri ai CNA-ului și le mulțumim pentru participare.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 11 decembrie 2019, 0:04
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro