You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2004 > 05-10-2004

Sittings of the Chamber of Deputies of October 5, 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.4 Kerekes Károly - exprimarea nemulțumirii față de aplicarea Legii nr. 189/2000;

 

Domnul Corneliu Ciontu:

  ................................................

Dau cuvântul domnului Kerekes Karoly. Va urma domnul Ion Bozgă.

Domnul Kerekes Károly:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După schimbarea de regim politic din România, legislativul a adoptat o serie de legi cu caracter reparator, având ca scop restabilirea dreptății istorice și repararea unor nedreptăți comise de regimurile politice dictatoriale.

Una dintre aceste măsuri legislative vizează minoritățile naționale, cetățeni ai României, reprezentând o parte însemnată a populației.

Din inițiativa organismului guvernamental, Departamentul pentru protecția minorităților naționale, a fost emisă Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutat de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, din motive etnice, aprobată prin Legea nr. 189/2000.

Printre categoriile vizate și enumerate în aceste acte normative se numără și persoanele refugiate.

În urma Diktatului de la Viena, în toamna anului 1940, numeroși cetățeni români de naționalitate maghiară s-au refugiat în Ardealul de nord, din calea persecuțiilor suferite din partea autorităților române.

Este un lucru neobișnuit, dar pentru a preveni obstrucționarea aplicării legii, în protocolul încheiat între U.D.M.R. și P.S.D. în anul 2000 a fost prevăzută obligația aplicării corecte a legii.

A fost necesară această precauție pentru că practica arăta clar atitudinea ostilă de respingere manifestată de persoanele chemate să pună legea în aplicare.

Cu toate aceste măsuri preventive, cu excepția județelor Mureș, Harghita și Covasna, cererile foștilor refugiați din Ardealul de sud, din Ardealul de nord sunt sistematic respinse.

De exemplu, în localitatea Huedin, din județul Cluj, notarii publici refuză să autentifice declarațiile de martor pentru etnia maghiară, pe motivul că legea se aplică numai în cazul cetățenilor de naționalitate română.

Alte exemple se referă chiar la instituțiile care soluționează cererile foștilor refugiați. Astfel, la oficiul juridic al Casei Județene de Pensii Brașov, "oamenii legii" resping cu același motiv cererile etnicilor maghiari.

Pentru completarea tabloului, deși lista instituțiilor care au adoptat ca atitudine refuzul aplicării legii nu se epuizează aici, mai amintesc Casa Județeană de Pensii Cluj.

În schimb, peste tot, fără excepții, se aplică legea în cazul cetățenilor de naționalitate română, cu toate că adoptarea legii a avut ca fundament stabilirea de despăgubiri cetățenilor care au suferit persecuții din partea autorităților românești.

Este de necontestat faptul că pentru reconcilierea româno-maghiară s-au realizat multe până acum. Cu toate acestea, susțin că astfel de manifestări din partea multor case județene de pensii sunt nocive.

În plus, cele relatate mai sus dovedesc că executivul, în pofida semnalelor de alarmă ale U.D.M.R.-ului, nu a făcut nimic în direcția eliminării obstacolelor întâmpinate de cetățenii de etnie maghiară în calea valorificării drepturilor reparatorii consacrate de lege, motiv pentru care insist și pe această cale pentru ca autoritățile responsabile să ia măsuri pentru îndreptarea situației.

Mulțumesc pentru atenție.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.