Ștefan Baban
Ștefan Baban
Sittings of the Chamber of Deputies of October 12, 2004
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.136/19-10-2004

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
12-12-2019 (joint)
12-12-2019 (joint)
12-12-2019 (joint)
11-12-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2004 > 12-10-2004 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of October 12, 2004

  1. Intervenții ale deputaților:  
  1.5 Ștefan Baban - intervenție cu tema "Raportul de țară - între critici și speranțe";

 

Domnul Corneliu Ciontu:

  ................................................

Dau cuvântul domnului Ștefan Baban, va urma domnul Dan Brudașcu. Domnul Gelil Esergep a depus la secretariat declarația.

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Raportul de țară - între critici și speranțe".

Raportul de țară, dat publicității săptămâna trecută de către Comisia Europeană la Bruxelles, a fost, în cea mai mare parte, conform așteptărilor guvernanților și opiniei publice avizate. România a fost avertizată asupra problemelor pe care le are, dar a primit, în același timp, cu mari emoții, și statutul de economie de piață funcțională. Aceasta poate fi considerată cea mai importantă victorie de la începerea negocierilor de preaderare, dar am câștigat o luptă și nu întreg războiul.

Comisia Europeană a atras atenția asupra problemelor grave cu care se confruntă România la ora actuală: corupția, în special în justiție, administrația locală, deși a reușit în ultima perioadă să pătrundă în toate sectoarele societății; libertatea presei, care, din interese politice, ajunge să depindă de sfera acesteia; drepturile omului și ale minorităților, drepturi care nu de multe ori au constituit obiectul nenumăratelor procese pierdute de statul român la CEDO. Asupra tuturor acestora, și din țară au fost trase la timpul respectiv nenumărate semnale de alarmă, atât de politicieni, cât și de societatea civilă.

Dacă actuala guvernare nu a înțeles adevăratul sens al atenționărilor respective, minimalizând impactul acestor probleme asupra societății românești, în aceste momente, când Uniunea Europeană ne trage de mânecă și ne obligă să luăm măsuri ferme, urgente și eficiente, este cazul să li se acorde toată atenția, pentru ca țara noastră să nu mai fie arătată cu degetul, ca fiind națiunea europeană cu pretenții la aderare, dar cu tare economice, sociale și politice.

Tot acest raport de țară a atras atenția că administrația locală este ineficientă, dar, în același timp, și o devoratoare de fonduri europene. Deși se consideră că România are instituții locale capabile să garanteze democrația și statul de drept, capacitatea administrativă a acestora rămâne limitată și supusă algoritmului politic, algoritm care impune atât migrația primarilor cât și acordarea fondurilor financiare autohtone și europene. Cred că nu mai trebuie să amintesc că după alegerile din 2000, în decursul unui an, peste 20% din primarii aleși pe listele altor partide au trecut la PSD, pentru că altfel nu reușeau să obțină fonduri pentru repararea drumurilor, a școlilor, pentru acordarea ajutoarelor și a salariilor angajaților din primării etc.

Raportul de țară, ultimul din perioada premergătoare aderării, atrage atenția cu insistență asupra presiunilor politice la care sunt supuși magistrații, cel mai elocvent exemplu reprezentându-l schimbarea unor persoane pentru funcții cheie în sistemul judiciar, urmată apoi de modificările stipulate prin Codul de Procedură Civilă, care afectează calitatea actului judiciar. Și fiți siguri că europenii știu foarte bine ce se petrece cu justiția românească, pentru că sunt destule procese pe rol la organisme europene în domeniu.

România mai are de încheiat trei capitole de negociere, foarte dificile, cu Uniunea Europeană. Nu se poate spune că restul, care au fost încheiate, au fost negociate la nivelul dorit și bine fundamentate, ci, în special, pentru a se respecta graficul trasat în procesul negocierii pentru aderarea la Uniunea Europeană. Poate de aceea o parte din țările europene nu sunt de acord ca România să acceadă în Uniune în 2007, pentru că cerințele de bază privind admiterea, care nu sunt la nivelul standard solicitat, ar pune sub semnul întrebării o serie de valori și principii ale Uniunii. Și nu ar fi mare lucru ca la sfârșitul anului 2006 să ni se spună că încă nu a venit momentul să facem parte din marea familie europeană, lucru pe care Comisia Europeană l-a luat deja în calcul, avertizându-ne și pe noi.

Eate imperios necesar ca țara noastră să încheie în acest an negocierile, dar mai ales să nu încercăm o încheiere prematură a capitolelor rămase, care, după cum menționam mai sus, sunt foarte importante, pentru că ar fi puse în pericol șansele de a beneficia de toate facilitățile economice ce decurg din acest proces.

Raportul de țară are forma unui duș scoțian: când apă rece, adică suntem certați pentru ceea ce n-am dus la capăt (ca, de exemplu: deficit ridicat de cont curent, privatizările dezastruoase făcute în ultimii ani, diferența fiscală făcută între întreprinderile de stat și cele private, corupția și clientelismul politic), când apă caldă, adică suntem lăudați pentru creșterea economică consecutivă, dezvoltarea sistemului bancar, promulgarea unui număr redus de ordonanțe de urgență, eficiența din unele domenii sociale și economice a activității Guvernului etc.

Per ansamblu, trebuie să conștientizăm că sunt multe de făcut în următorii doi ani și că, indiferent de culoarea politică, trebuie să ținem pasul cu obiectivele stabilite, pentru a putea adera. În caz contrar, vom avea o surpriză total neplăcută, ca, în anul 2007, Bulgaria, vecina noastră, să facă parte din Uniunea Europeană, în timp ce noi, împărțiți în tabere politice, și angrenați în lupte inutile, să fim înștiințați că mai avem de așteptat, pentru că am avut alte preocupări decât cele care erau imperios necesare. Și nu m-ar mira dacă am reuși să facem parte din familia Europei odată cu Croația, care abia acum a primit O.K.-ul pentru începerea negocierilor la începutul anului viitor, cu Uniunea Europeană.

Avem o șansă istorică și ar fi bine ca, după mulți ani de fricțiuni, declarații belicoase și interese diferite, să ne unim, pentru a reuși să câștigăm locul pe care România îl merită în aceste momente, atât în Europa, cât și în lume. Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania saturday, 14 december 2019, 18:38
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro