Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of October 19, 2004
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.142/26-10-2004

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
04-12-2019
27-11-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2004 > 19-10-2004 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of October 19, 2004

  Intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,22.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistați de domnii Ovidiu Cameliu Petrescu și Nicolae Leonăchescu, secretari.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața!

Credeam că ați intrat în campania electorală, dar văd că nu vă lăsați. Începem deci cu partea de intervenții.

 
  Dumitru Bentu - declarație politică intitulată SAPARD;

Domnul deputat Bentu. Urmează domnul deputat Moisoiu.

   

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică de azi se numește: "SAPARD".

"Special accesion programm for a agricultural and rural development" este denumirea în limba engleză a unui ajutor public venit din partea Uniunii Europene. Sigla, deja substantivizată, are o circulație foarte consistentă, alături de altele, beneficiare ale unui indice înalt de notorietate, la fel de implementat în limbajul curent: "ISPA PHARE".

Contribuția Guvernului României este de 25%, iar a Uniunii Europene de 75% din valoarea alocării. Structurat pe priorități, programul se referă la îmbunătățirea competitivității în prelucrarea produselor agricole și piscicole, îmbunătățirea infrastructurilor pentru agricultură și dezvoltare rurală, dezvoltarea economiei rurale și dezvoltarea resurselor umane. Chiar dacă prezentarea de față este relativ tehnică, ea are capacitatea de a sublinia modul în care Guvernul României și ministerul de resort se implică în gestionarea acestor fonduri.

investiții aparținând măsurii 2.1., ce vizează dezvoltarea și îmbunătățirea drumurilor, alimentării cu apă și canalizării în sistem centralizat în zonele rurale se află în diferite faze de derulare și în județul Vaslui.

Astfel, până în decembrie 2003, s-au încheiat 7 proiecte de modernizare a 42 km. de drumuri comunale, de care beneficiază 16 localități. Valoarea lucrărilor depășește 5,8 milioane euro.

În curs de execuție se află alte lucrări, între care se remarcă stații de epurare și sisteme de alimentare cu apă în 6 localități. Proiectele eligibile cu fonduri disponibile sunt în număr de 6, valoarea acestora fiind de 4,3 milioane euro.

Am simțit nevoia de a face această prezentare statistică pentru a contribui la demantelarea unei imagini care devine tot mai anacronică pentru județul Vaslui, aceea de unitate administrativ-teritorială în ansamblul său defavorizat. Sunt realizări notabile și în alte sectoare de activitate, care vor putea fi amplificate și prin înțelegerea necesității unei continuități la guvernarea Partidului Social Democrat, pentru o Românie cu adevărat europeană.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Adrian Moisoiu - intervenție intitulată Reorganizarea unor unități școlare și autonomia maghiarilor;

Dau cuvântul domnului Adrian Moisoiu.

Va urma domnul Gheorghe Firczak.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervenția mea de astăzi este intitulată "Reorganizarea unor unități școlare și autonomia maghiarilor".

Marți, 12 octombrie a.c., în plenul Camerei Deputaților, U.D.M.R. a ieșit la atac la baionetă; mai întâi prin deputatul Kerekes Karoly și apoi prin deputatul Borbély László, încercând să motiveze platforma electorală "Dialog pentru autonomie", prin faptul că unul din cei doi directori școlari maghiari ai școlilor din municipiul Târgu-Mureș, a fost schimbat din funcție ca urmare a faptului că reorganizând rețeaua școlară, în scopul reducerii cheltuielilor de personal, unul a fost numit director adjunct la unitatea școlară nou rezultată. Lăsând la o parte faptul că după cum spunea chiar domnia sa, "... pedagogii de naționalitate maghiară nu vor și nu pot să-și asume riscul de a fi eliberați dintr-o funcție de conducere ...", domnul deputat Kerekes mai găsește o explicație: "În cadrul protocolului pe anul 2003 privind colaborarea dintre organizațiile județene P.S.D. și U.D.M.R., capitolul învățământ prevede consultarea specialiștilor care reprezintă interesele minorităților naționale în problema reorganizării unităților școlare. Pe anul 2004, un astfel de protocol nu a mai fost semnat, considerându-se probabil că treburile vor merge bine, "ca unse", și fără acest document."

Iată o recunoaștere a politicii parșive pe care U.D.M.R. și P.S.D. o practică! Ce nu spune domnul Kerekes este faptul că persoana la care face referire, profesorul Andrássy Árpád, este cunoscut că, dând dovadă de un management defectuos în funcția pe care a deținut-o ca director al fostei Școli Generale nr.7 din Târgu-Mureș, are dosarul de cercetare penală cu nr.736/A/2003, pentru închirierea fără un contract scris, a unei săli de clasă în suprafață de 48 m", mult discutatei grupări M.I.S.A., încasând, în perioada ianuarie 2001-iunie 2003, o sumă de 17.814.850 lei, sumă ce nu a fost înregistrată în contabilitatea centrului bugetar și nici în bilanțul contabil, și pentru care nu există nici un document scris privind modul de cheltuire. Oare un asemenea management ca al domnului Andrássy Árpád, se încadrează în prevederile art. 21 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, care stipulează: "Funcțiile de director și de director adjunct vor fi ocupate de personal didactic titular,...care se distinge prin calități profesionale, manageriale și morale"? În plus, deși a ocupat timp de 2 ani de zile funcția de director, nici până la această oră, dânsul nu a prezentat un atestat de management educațional, pe care normele metodologice în vigoare îl solicită.

Cât privește faptul că "nici măcar o școală generală din Târgu-Mureș nu poartă numele vreunei personalități maghiaretransilvănene sau locale", aceasta se explică în primul rând, prin faptul că potrivit legii, pe care ambii deputați maghiari au votat-o, la Inspectoratul Școlar Județean Mureș nu s-a depus nici un dosar care să conțină o astfel de cerere, și care să fie ulterior înaintată Comisiei județene de atribuire a denumirilor de școli!

De subliniat este cel puțin interesantă concluzia la care ajung domniile lor:

Domnul Borbély László: "...nu este justificată oare, solicitarea unor comunități naționale (recte comunitatea maghiară) să aibă autonomie culturală, cu instituții, autoguvernări care să decidă ce este bine și ce este rău pentru comunitatea respectivă?"

Domnul Kerekes Karoly: "În acest condiții, afirm că singura soluție de eliminare a unor astfel de manifestări este incontestabil obținerea autonomiei, inclusiv a celei privind rețeaua școlară ..., ...autonomia minorității maghiare a devenit un obiectiv real, o necesitate obiectivă."

Deci aceasta este problema care îi doare pe deputații noștri! Bine că și-au dat arama pe față! Fiindcă în săptămânalul bihorean "Erdély Napló" (Jurnalul transilvan) din 14 septembrie 2004, Borbely Zsolt Attila a definit cum nu se poate mai bine și concentrat ce se ascunde în spatele programului pe care U.D.M.R. l-a adoptat pentru alegerile din 28 noiembrie 2004 și care se exprimă prin sloganul "Dialog pentru autonomie": "Scopul nostru este să avem cât mai puțin de-a face cu România sau atât cât ne obligă mâna de fier a istoriei". Iar calea de urmat este indicată de același Borbely Zsolt Attila, care spune: "Fără a exercita o presiune, fără un șantaj politic, cu greu se poate cuceri autonomia".

Să nu uităm că pentru politica anticonstituțională pe care o promovează, inclusiv divizarea României în 10 sau chiar mai multe regiuni - fiecare condusă de un parlament și guvern propriu, senatorul Frunda György a primit din partea președintelui Ungariei una dintre cele mai înalte distincții de stat!

Doresc să subliniez că la Târgu-Mureș, cu ocazia depunerii candidaturii pentru președinția României de către domnul Markó Béla, s-a strigat: "Un președinte pentru Ardeal", în loc de "președinte ardelean pentru o Românie europeană", cum apare în scris. Să fi fost doar veșnica greșeală de traducere? Cum adică pentru Ardeal? Pentru care Ardeal?

Români, aduceți-vă aminte și urmăriți cu atenție toate declarațiile pe care le-au făcut și le fac candidații diverselor partide, care vă vor reprezenta. Nu vă lăsați amăgiți! Pentru a nu risca crearea unei Ungarii Mici pe teritoriul județelor Mureș, Harghita și Covasna, este obligatoriu să ne prezentăm cu toții la vot și să votăm numai cu Partidul România Mare și președintele său - Corneliu Vadim Tudor! Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Gheorghe Firczak - declarație politică intitulată Activitatea internațională a Uniunii Culturale a Rutenilor din România;

Dau cuvântul domnului Gheorghe Firczak.

Va urma domnul Ștefan Baban.

   

Domnul Gheorghe Firczak:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Activitatea internațională a Uniunii Culturale a Rutenilor din România".

În perioada ultimilor patru ani, de când Uniunea Culturală a Rutenilor din România este membră a Consiliului Minorităților Naționale, activitatea noastră a avut două valențe evidente.

Prima se referă la activitatea internă, despre care am vorbit de mai multe ori, astfel că acum nu mai dezvoltăm această componentă. Contactele noastre internaționale cu rutenii din lumea întreagă, cu Congresul Mondial care se întrunește o dată la doi ani, și cu Consiliul Mondial care activează între Congrese ne permit, iertați-ne lipsa de modestie, să ne bucurăm pentru succesele noastre.

Participarea la diversele manifestări culturale ale rutenilor în Polonia, Slovacia, Ucraina și Ungaria a demonstrat tuturor că uniunea noastră și pe această cale reușește să afirme identitatea rutenilor, în special pe filonul cultural.

Astfel, în iunie 2002, am devenit membri cu drepturi depline ai Consiliului Mondial al Rutenilor. La diferitele întruniri ale acestui organism a fost subliniată contribuția noastră. În vara acestui an s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, ca reprezentantul Uniunii culturale a Rutenilor din România în Consiliul Mondial al Rutenilor să devină vicepreședinte al acestui for.

După ce în iunie 2004 la Palatul Parlamentului, la București, s-a desfășurat o reuniune a Consiliului Mondial al Rutenilor, președintele Andrej Kopcsa a propus uniunii noastre să organizăm în România o nouă întâlnire, la Baia Mare, în perioada imediat următoare, care să pregătească viitorul Congres Mondial al Rutenilor, de la Krynica (Polonia), din mai - iunie 2005.

Tocmai ca o recunoaștere a eforturilor noastre s-a hotărât deja ca în 2007, uniunea noastră să organizeze Congresul Mondial al Rutenilor.

Toate acestea demonstrează că România acordă o atenție deosebită afirmării identității minorităților naționale, inclusiv rutenilor.

Pe de altă parte, până în prezent, Uniunea Culturală a Rutenilor din România a reușit, spunem noi, să valorifice această șansă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Ștefan Baban - intervenție politică intitulată Corupția între declarație și realitate;

Dau cuvântul domnului Ștefan Baban.

Sperăm că între timp o să mai apară un doritor.

   

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

"Corupția între declarație și realitate"

Mai zilele trecute, la un important post de radio, domnul ministru al Autorității Naționale de Control susținea cu tărie că în România nivelul corupției a scăzut simțitor, mai ales în ultimii doi ani. Și asta contrar părerii a peste 50% dintre români, care într-un sondaj de opinie din luna septembrie a.c., menționau că principala problemă cu care se confruntă țara noastră este problema corupției.

Tot pe primul loc au situat această problemă și oficialii Uniunii Europene, care deși ne-au dat statutul de economie de piață funcțională, au accentuat faptul că România trebuie să-și rezolve problemele majore de corupție cu care se confruntă.

Corupția a existat din cele mai vechi timpuri. Și va exista și în anii ce vor urma. Dar fenomenul care se manifestă în acest moment în România poate fi comparat doar cu cel din Italia anilor '70 - '80, când mafia italiană făcea legea în stat, sau, dacă vreți un exemplu mai recent, cu ceea ce se întâmplă în țările din America Latină.

Lipsa unui cadru legislativ pertinent, fiscalitatea excesivă, dar și moralitatea patronilor și afaceriștilor români sunt principalele cauze care au dus la expansiunea acestui fenomen în țara noastră în ultimii 2 ani. Dacă la acestea coroborăm și faptul că persoane numite în posturile cheie, care au obligația de a efectua activitate de îndrumare și control în activitatea agenților economici, sunt slab pregătite profesional și aservite politic, pentru a fi mai ușor de manevrat, avem întregul tablou al corupției din România.

Adevărații întreprinzători, care doresc într-adevăr să producă ceva pentru țara asta, se plâng din ce în ce mai des că, dacă nu cotizează, nu capătă nimic, începând de la obținerea unui spațiu de producție și terminând cu contractele de livrare a bunurilor produse. Totul are preț, și unul destul de piperat, care în cele mai multe cazuri fie îi aduce la faliment, fie îi determină să renunțe.

Mafia locală este cea care dictează traiectoria de dezvoltare a unui județ, și dacă nu te supui ordinelor, nu ai ce căuta în viața economică, financiară, socială.

Întrebați-i, domnule ministru, pe toți acei agenți economici care nu fac parte din actuala oligarhie politică, câte trebuie să îndure pentru a rezista pe piață. Sub protecția anonimatului, pentru că dacă au curajul să strige în gura mare, vor fi nevoiți să-și închidă afacerea, veți afla multe despre actele de corupție săvârșite chiar de autoritățile pe care le aveți în portofoliu.

Nu mai miră pe nimeni că angajați ai Gărzii Financiare, ai Direcției Generale a Vămilor etc., dispun de averi colosale, care - culmea ironiei - au fost construite chiar de când sunt angajați în aceste instituții.

Corupția se manifestă în România în toate domeniile: de la privatizările frauduloase care au fost făcute pentru comisioane grase, atât de autorități, cât și de conducerile respectivelor societăți, și terminând cu cumpărarea examenelor de la școală, indiferent de nivelul acesteia (gimnaziu, bacalaureat, facultate, doctorat etc.).

Nu am auzit de nici un director sau manager de societate comercială care să fie anchetat pentru că a contribuit la o privatizare perdantă pentru statul român care trebuie să achite, pe spinarea contribuabilului, toate pierderile financiare și materiale ale respectivei societăți. Am auzit, în schimb, că mulți dintre aceștia, după privatizare, au devenit mai bogați, atât din punct de vedere al contului bancar, cât și al bunurilor realizate (casă, mașină, proprietăți).

Nu contează că salariații nu-și iau salariile câte 2-3 luni de zile, important este că s-a făcut un serviciu puterii politice. nu am auzit de nici un director de direcție a finanțelor publice care să fie tras la răspundere pentru restituiri ilegale de TVA și care au fost destul de numeroase în ultimii 2 ani. Am auzit, în schimb, de oameni bine pregătiți profesional, care au avut neșansa să fie șefi de serviciu în acest domeniu, al TVA-ului, și asupra cărora s-au făcut presiuni pentru a semna aceste documente. Au clacat, și pentru onoarea lor și a familiei, au făcut gestul suprem: s-au sinucis.

Nu am auzit de nici un comisar șef al Gărzii Financiare care să raporteze că a descoperit o rețea ilegală privind contrabanda cu alcool și tutun. Am auzit, în schimb, de averi fabuloase obținute de aceștia prin includerea lor în aceste rețele.

Tot la acel post de radio, când ați fost rugat să exemplificați dosare de corupție, dumneavoastră le-ați enumerat. Probabil că prin enumerare se pierd numele marilor corupți, care prin escrocherii și găinării au reușit să obțină terenuri importante, sume de bani fabuloase, favoruri politice.

Problema este că această enumerare nu mai poate prosti omul de rând și nici autoritățile europene, astfel că viitorul este foarte sumbru. Nu mai vorbim de corupția din justiție, administrație publică, sănătate. Cunoaștem cu toții, unii chiar din experiențe proprii, nivelul la care s-a ajuns și măsurile inexistente din aceste domenii.

De aceea, domnule ministru, îmi permit să vă întreb și eu, care sunt actele de corupție pe care le-a descoperit în ultimii 2 ani ANC, precum și măsurile de prevenire și combatere a acestui fenomen. Și, vă anunț din start, că nu mă aștept doar să mi le enumerați.

Singura soluție ar fi venirea la conducerea țării a unei forțe politice care dorește cu adevărat să facă ordine și disciplină în vederea stopării fenomenului corupției.

Și această forță politică este PRM, în frunte cu președintele său Corneliu Vadim Tudor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
  Becsek-Garda Dezideriu Coloman - considerații privind atitudinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale față de aplicarea Legii nr.120/2004;

Dau cuvântul domnului deputat Becsek-Garda Dezideriu.

   

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ne-am obișnuit că inițiativele legislative ale deputaților sunt blocate în Camera Deputaților atât de punctele de vedere ale Guvernului, cât și de voturile aparținând colegilor de la partidul de guvernământ.

Dacă, eventual, o asemenea inițiativă legislativă primește votul celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul refuză să o aplice făcând referire la alte legi, hotărâri de Guvern sau ordinele ale miniștrilor.

Cazul cel mai concret în acest sens îl reprezintă atitudinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale față de aplicarea Legii nr.120/2004 privind regimul silvic și gospodărirea pădurilor. Deci, art.10 și art.43 alin.2 din Legea nr.120/2004, precizează că pentru pădurile proprietate privată cantitatea de masă lemnoasă ce se recoltează este egală cu posibilitatea amenajamentului silvic, iar cota de tăiere se aprobă de Guvern numai pentru pădurile proprietate publică, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale refuză să aplice prevederile legii.

În ultimele cinci luni am făcut mai multe demersuri atât la domnul ministru Petre Daia, cât și la domnul secretar de stat Adam Crăciunescu, aceștia însă au refuzat să renunțe la cotele de tăiere aprobate prin hotărârile de Guvern. Pentru ca o administrație forestieră să fie eficientă, aceasta trebuie să valorifice superior și integral posibilitățile pădurilor de care se ocupă, iar din încasările obținute înainte de a însuși profitul net propriu, trebuie să asigure condițiunile prevăzute de studiile de amenajament și de alte cerințe cu caracter investițional, executarea lucrărilor de regenerare și operațiuni culturale de deschidere a arboretelor cu instalații de transport, paza și protecția pădurii și alte lucrări de bună gospodărire.

Întrucât după evenimentele din decembrie 1989, când datorită unei necompetente organizări a activității de exploatări forestiere la nivel național, veniturile Regiei Naționale a Pădurilor, care după aplicarea Legii nr.18/1991 administra circa 6.005.000 hectare fond forestier, s-au diminuat simțitor prin nevalorificarea integrală a resurselor pădurii, reducându-se la nivele inadmisibile și corect criticabile lucrările de deschidere a arboretelor cu instalații de transport, drumuri forestiere, lucrări de împădurire, de protecție etc., pentru echilibrarea în condițiuni date a balanței de venituri și cheltuieli, și ROMSILVA a recurs la elaborarea unei legi inutile, dezbătute în mod demagogic și derutant politic, prin care, neținându-se cont de posibilitățile stabilite prin amenajamentele silvice, s-au aprobat cote de tăiere anuală la nivelul a circa două treimi din posibilitatea reală a țării, acestea cu scopul justificării unor neîncasări de către Regia Națională a Pădurilor, inclusiv admiterea neexecutării unor lucrări cu caracter investițional, din lipsă de resurse bănești.

În concluzie, considerăm că elaborarea unei hotărâri de Guvern privind cota anuală de tăiere a pădurilor, cu referire și la pădurile private, este o prestare inutilă, neavenită, contrară principiilor de gospodărire și amenajare a fondului forestier național, și contrară cerințelor Uniunii Europene. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
  Ilie Merce - semnal de alarmă cu privire la agresarea patrimoniului cultural național;

Dau cuvântul domnului Ilie Merce.

Domnii deputați Ioan Timiș și Petre Posea au depus la secretariat.

   

Domnul Ilie Merce:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

În ultima perioadă patrimoniul cultural național a fost agresat pe diverse căi, ceea ce constituie un atentat la valorile fundamentale ale neamului românesc.

Au dispărut documente unicat care dovedesc continuitatea poporului român în spațiul carpato-danubiano-pontic, titluri de valoare care atestă drepturi patrimoniale ale statului român în raport cu alte state, valori arhivistice, opere de artă laică și bisericească etc.

În același timp, se constată o denaturare a realităților culturale artistice românești, sub privirile indiferente ale Ministerului Culturii și Cultelor. În marile muzee ale lumii există exponate provenind din zona transilvană, prezentate ca fiind originare din Ungaria, spre exemplu "Tezaurul de la Sînnicolaul Mare" expus la Viena, ansambluri folclorice românești care evoluează pe scenele lumii sunt prezentate ca fiind originare din Transilvania, entitate prezentată ca fiind separată de statul român.

În muzeele de istorie ale Transilvaniei valorile patrimoniului cultural românesc sunt prezentate denaturat, ca fiind moșteniri ale altor civilizații. Ceea ce este și mai grav, unele muzee județene au devenit oficină de propagandă antiromânească, făcând apologia unor vremuri revolute, în contradicție cu adevărul istoric. Deci, pe banii contribuabilului român se duce o politică antinațională.

După '89 s-au înregistrat adevărate jafuri ale patrimoniului cultural național și traficarea valorilor sustrase în interese personale obscure, fără ca autorii lor să fie trași la răspundere. Presa semnalează din când în când cazuri disperate, descoperite accidental la frontieră. O serie de tablouri, sculpturi și alte valori culturale au fost împrumutate unor instituții muzeistice străine, fără să mai revină în țară.

Există hotărâri judecătorești de punere în custodie a unor astfel de valori, deoarece au fost între timp revendicate de către foștii lor proprietari ori de către diferite categorii de impostori.

Ceea ce este cel mai grav, demnitarii investiți cu diferite funcții, inclusiv din cadrul Ministerului Culturii și Cultelor, și-au însușit obiecte și opere din patrimoniul cultural național, pe baza unor tertipuri, fără să mai fie recuperate. Practic, au fost sustrase cărți rare, tablouri, mobilier de epocă, aflate în custodia fostului Consiliu al Culturii și Educației Socialiste, preluate toate de către Ministerul Culturii și Cultelor, pe baza unor decizii dictatoriale.

Față de cele prezentate mai sus, solicităm Ministerului Culturii și Cultelor să prezinte în fața Camerei Deputaților un raport cu privire la evidențele valorilor patrimoniului cultural național, măsurile luate pentru recuperarea valorilor de patrimoniu sustrase ori dispărute în diverse împrejurări, inventarul cu bunurile de patrimoniu împrumutate de către instituții ale statului și de către demnitari, politicile ministerului în ceea ce privește apărarea interesului național în domeniul culturii. Vă mulțumesc.

 
  Ioan Oltean - declarație politică determinată de prezența pe lista PSD a domnului general Mihail Popescu, șeful Marelui Stat Major General al Armatei Române;

Domnul Corneliu Ciontu:

Și mai luăm o scurtă pauză până mai vin pretendenți.

Îl invităm pe domnul deputat Ioan Oltean, direct la tribună. Îi oferim microfonul.

Nu mai avem combatanți, a început campania.

   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Se pare că intrăm în criză chiar și la declarații politice, dacă este așa o pauză mare.

Declarația mea politică este determinată de un fapt care contravine în mod evident prevederilor constituționale și prevederilor legale în vigoare, și anume prezența pe lista PSD-ului, a domnului general Mihail Popescu, șeful Marelui Stat Major General al Armatei Române.

Bâlciul alegerilor interne al candidaților pentru Parlament din cadrul Partidului Social Democrat pare să se fi terminat după ce sforarii acestuia au anunțat public listele de candidați. Candidaturile propuse, fie că au bulversat proprii membri, fie că au dat satisfacție altora, nu-i problema mea, dar nu pot să nu remarc un caz flagrant de încălcare a Constituției și al unor legi organice, prilejuită de o anumită candidatură.

Astfel, pe lista de candidați pentru Senat din județul Vâlcea apare un militar de carieră, cadru militar în activitate, respectiv domnul general Mihail Popescu - șef al Statului Major General al Armatei Române. Candidatura sa pe listele PSD- este condiționată de calitatea de membru al acestui partid, calitate existentă la data întocmirii listei, și nu ulterior acestui moment. Domnul general încalcă atât prevederile art.40 alin.3 din Constituție, potrivit cărora "membrii activi ai armatei nu pot face parte din partide politice", cât și prevederile art.7 din Legea nr.14 din 2003 privind partidele politice, potrivit cărora "din partidele politice nu poate face parte persoana căreia îi este interzisă prin lege asocierea politică".

Tot aici amintesc și prevederile art.28 din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, potrivit căruia "cadrelor militare în activitate le este interzis să facă parte din partide, formațiuni sau organizații politice ori să desfășoare propagandă prin orice mijloace sau alte activități în favoarea acestora, ori a unui candidat independent pentru funcții publice, sau să candideze pentru a fi alese în administrația publică locală și în Parlamentul României, precum și în funcția de Președinte al României".

În acest caz, nu numai domnul general Mihail Popescu nesocotește legile țării, pentru care a jurat să le respecte și să le apere, probând prin aceasta cel puțin imoralitate, dar și partidul aflat acum la putere, prin încălcarea acelorași legi, probează o conduită infracțională, care nu ne mai surprinde atât timp cât pentru partidul de guvernământ câștigarea alegerilor trebuie făcută cu orice preț, inclusiv prin încălcarea Constituției și altor legi în vigoare.

Palidele justificări ale ministrului apărării, Ioan Mircea Pașcu, privind statutul generalului Mihail Popescu, căruia i-ar fi semnat deja raportul de trecere în rezervă, iar candidatura sa ar fi oficială numai după înregistrarea listei de candidați la Biroul Electoral Central, nu sunt credibile, ci, dimpotrivă, ele sunt infirmate de participarea generalului la Reuniunea NATO de la Brașov, unde a reprezentat armata în calitate de șef al acesteia, și nu de candidat pentru un loc în Senat din partea Partidului Social Democrat.

Probabil că reprezentanții partidului de guvernământ, acum, spre sfârșit de mandat, nu mai fac distincția între ceea ce este legal și ceea este ilegal, între ceea ce înseamnă interese naționale și ceea ce înseamnă interese de partid, dar în mod clar, prin aceasta demască o conduită antidemocrată, cu tendințe totalitare, dar de care sperăm să scăpăm la 28 noiembrie, spre folosul întregii țări. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
   

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Sonea. A renunțat.

Domnul Costache Mircea a depus la secretariat.

Până la ora 9,20 mai așteptăm.

De asemenea, domnul deputat Miclea a depus la secretariat.

Domnule deputat Nicolăescu, aveți posibilitatea să expuneți! Nu doriți să faceți o excepție de la regulă?

 
     

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu (din sală):

Nu exersez dicția de dimineață!

 
     

Domnul Corneliu Ciontu:

Bine, e în ordine, e prea devreme! Depuneți la secretariat atunci. Mulțumesc.

 
     

(Următoarele declarații au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință).

 
    Iosif Armaș - repere ale evoluției Germaniei și a relațiilor româno-germane după 1989;

Domnul Iosif Armaș:

După cum se știe, la data de 3 octombrie, germanii serbează Ziua Unității Germane. In acest an se marchează, pentru a cincisprezecea oară, căderea Zidului Berlinului, o dată istorică cu o dublă semnificație: reunificarea Germaniei și, în același timp, a Europei. Ceea ce s-a întâmplat atunci, în Germania, a influențat decisiv evenimentele ulterioare din România și, din această cauză, merită un scurt comentariu, chiar cu două săptămâni întârziere.

Privind înapoi la căderea Zidului, în noiembrie 1989, și la desăvârșirea unității, la 3 octombrie 1990, chiar și în prezent este uimitor cât de neașteptat și cât de rapid au avut loc aceste evenimente istorice. Sfârșitul regimului comunist a constituit prima revoluție din Germania, iar aceasta s-a desfășurat pașnic și democratic. Pentru cei care s-au bucurat atunci de redeschiderea Porții Brandenburg, această amintire rămâne legată de o emoție puternică. Este vorba de un sentiment de recunoștință care leagă generațiile ce au trăit împreună o clipă magică a istoriei universale.

Integrarea noilor landuri a constituit un efort istoric intens, unic până acum, și care nu s-a încheiat încă, însă cetățenii germani au făcut foarte mult în teritoriile fostei Germanii Democrate. Și deja se pot vedea realizări remarcabile în multe din aceste regiuni, toate acumulate în ultimii 14 ani. Iar procesul de dezvoltare comună continuă. Desăvârșirea unității, atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere social, rămâne o sarcină care trebuie îndeplinită de toate regiunile împreună. Suntem hotărâți să mergem mai departe pe același drum, cu aceeași intensitate cu care ne-am mobilizat până acum.

Ziua de 3 octombrie înseamnă și reunificarea continentului. Căderea Zidului Berlinului marchează și sfârșitul Cortinei de Fier. Drept urmare, am depășit împreună în Europa perioada confruntării. În prezent ne găsim în mijlocul unui proces de dezvoltare comună a Europei, care ne apropie de noii noștri parteneri și aliați.

În cadrul acestui proces se înscrie cu succes parteneriatul Germaniei cu România. Legăturile noastre se dezvoltă în toate domeniile cu un dinamism extraordinar. Ne aflăm pe un drum bun, în care trebuie să transpunem sistematic tot potențialul pentru intensificarea continuă a cooperării noastre, și nu doar din punct de vedere economic. Guvernul Germaniei sprijină România în drumul său spre Uniunea Europeană, în cadrul mai multor proiecte.

    Codrin Ștefănescu - informare cu privire la inițierea a două propuneri legislative menite să protejeze activitatea ziariștilor;

Domnul Codrin Ștefănescu:

Libertatea de exprimare este unul dintre drepturile fundamentale consacrate de Constituție, care fundamentează ideea statului democratic.

Totuși, chiar în acest context, existența unor cazuri de hărțuire - morală ori fizică - a reprezentanților mass-media, reclamă instituirea unor măsuri legislative suplimentare, menite să protejeze atât ziaristul, ca persoană responsabilă cu transmiterea informației, cât și dreptul specific de exercitare a profesiei sale. Apare ca firească această legiferare, urmare a rolului deosebit de important pe care presa îl are în societate ca instituție de informare a publicului, dar și de formator de opinie.

În acest sens, am inițiat două propuneri legislative care, pe de o parte, garantează dreptul de exprimare al ziaristului, iar, pe de altă parte, îi sancționează pe toți cei care îngrădesc ori interzic exercitarea acestui drept. Astfel, mâine, la Biroul permanent al Camerei Deputaților, voi depune una dintre aceste propuneri, și mă refer la modificarea și completarea Legii penale privind reglementarea infracțiunii de îngrădire a exercitării profesiei de ziarist, urmând ca cea de a doua să fie înaintată în această săptămână Clubului Român de Presă, în vederea solicitării unui punct de vedere sau a unor eventuale modificări pe care le-ar reclama această inițiativă.

Sunt măsuri concrete, realiste, care vin, iată, încă o dată, în contradicție cu măsurile exclusiv distructive ale opoziției, de genul moțiunilor și declarațiilor nejustificat belicoase ale acesteia. Să nu uităm faptul că cele mai multe cazuri de hărțuire a jurnaliștilor au fost înregistrate în eprioada 1997-2000, presa din acea vreme ridicând în nenumărate rânduri semnale de alarmă asupra libertății de exprimare. Din păcate, actuala opoziție uită de ceea ce s-a întâmplat atunci și promovează acum false atitudini de justețe, considerând că singura atribuție ce îi revine este aceea de a se "opune", constant defăimător, irațional și iresponsabil.

    Costache Mircea - declarație politică intitulată Spre ordine, legalitate și bunăstare, numai cu Vadim și România Mare!;

Domnul Mircea Costache:

"Spre ordine, legalitate și bunăstare, numai cu Vadim și România Mare!"

La orizont, o nouă campanie electorală. Din nou, pe ecrane, filmul marii mistificări și bulversări naționale. Spectatorii, agresați de parada figurilor ciudate ale scenei politice românești, tac, înghit și așteaptă să-i trimită la coșul cu resturi menajere al Istoriei. După 15 ani de regres economic, de dezindustrializare forțată, de polarizare irațională, de sărăcire galopantă a populației, Țara are din nou șansa redresării. Nu cu baliverne, nu cu prafuri electorale, nu cu baloane colorate și muzici deșănțate, nu cu discursuri sforăitoare, nu cu dosirea averilor acumulate fraudulos în spatele soacrelor, nu cu bișnițari politici, nu cu paleative legislative, nu cu măsuri sociale amăgitoare, luate pe picior, ci cu programe concrete, cu oameni integri și cu măsuri ferme. În viziunea liberalilor, politicile sociale frizează grotescul. După cum "combate" Mona Muscă sistemul de pensii, ajutoarele sociale și dreptul muncii, te aștepți ca din moment în moment să-i țâșnească de sub coc o nouă și grozavă idee liberală: reînființarea sovromurilor și trecerea la T.O.Z., la fostele întovărășiri bolșevico-egalitariste. După proiectul noului Cod fiscal al "chinezului" Tănăsescu, ai crede că jungla capitalisto - p.s.d-istă va răsturna în capul românilor cornul abundenței. Într-o țară în care dările către bugetul statului sunt plătite numai de "proști", inteligenților preluându-li-se arieratele prin ordonanțe de urgență, într-o vreme când până și Banca Națională prezintă Parlamentului un raport din care constați, cu stupefacție, că are, la finele lui 2003, o "gaură" de 10.000 miliarde lei, totul pare pierdut. Feluritele gângănii politice ne agresează auzul cu cele mai năstrușnice promisiuni electorale, în timp ce aflăm siderați că se fură zeci de mii de miliarde lei din fondul sănătății, lăsând cetățenii pradă bolilor și suferinței.

Nu vrea nimeni să lămurească felul cum s-au acumulat marile averi, cum s-au falsificat marile privatizări, cum se penetrează zilnic bugetul de liotele clientelare ale falșilor întreprinzători, câștigătorii tenebroși ai tuturor licitațiilor. Nu ne spune nimeni de ce plângem de mila cocostârcilor din Deltă, în timp ce frontiera de stat a fost violată în răspărul tuturor legilor naționale și internaționale. Nu mai suntem stăpâni pe nimic. Până și aurul de la Roșia Montană curge nestingherit în afară, spre aventurierii străini, înhăitați cu apatrizii guvernamentali.

Peste ruinele fumegânde ale dezastrului românesc se cască prăpastia scăpării de sub orice control, în timp ce Ministerul Controlului se năpustește cu toate forțele asupra mărarului din piețe.

Peste această "Panoramă a Deșertăciunilor" un lucru se distinge clar: nevoia de ordine, de întronare a primatului legii, și a relansării economice, pornind de la agricultură. Nădejdea celor mulți se îndreaptă astăzi, firesc și decisiv, spre PRM și spre liderul său necontestat, Corneliu Vadim Tudor. Cu toate trucurile puse la cale pentru fraudarea alegerilor, cu toată vânzoleala menită să anestezieze dorința fierbinte de dreptate și de echitate socială a românilor, un lucru devine din ce în ce mai clar. Numai aceia care au avut tăria de a se abține de la tentațiile înavuțirii pe seama umilinței celor mulți, numai cei care nu au guvernat niciodată și, prin urmare, nu au participat la marele jaf postdecembrist, mai pot reînscrie Țara pe orbita normalității.

Teama ciocoiului nou de ziua socotelilor este legitimă, dar vorba românului: "De ce ți-e frică, până la urmă nu scapi". Ziua de 28 noiembrie va intra în Istorie, nu numai ca ziua de naștere a primului președinte creștin al României ci, în primul rând, ca ziua abolirii dictaturii cleptocrației, asupra poporului român. Prin urmare:

"Spre ordine, legalitate și bunăstare, Numai cu Vadim și România Mare"! Sus inima, români!

    Radu Ciuceanu - comentarii privind câteva cazuri de mare corupție;

Domnul Radu Ciuceanu:

După cum știți, ne apropiem de finalul mandatului nostru, în cadrul actualei legislaturi " Am lucrat împreună, pentru și în interesul acestui popor, timp de patru ani "

Am încercat cu toții, de pe pozițiile partidelor noastre și în baza mandatului electoratului nostru, ce ne-a trimis aici în Parlament pentru a-l reprezenta, ca, în domeniile, în baza atribuțiilor și competențelor Comisiilor în care ne-am desfășurat activitatea, să determinăm elaborarea și emiterea unor legi, acte normative care să asigure cadrul și climatul necesar realizării și dezvoltării unei democrații autentice, al refacerii economiei și al protecției cetățeanului român - acela care, cum arătam mai înainte, ne-a trimis, prin votul său, în acest forum al poporului român.

În ceea ce ne privește pe noi, membrii Comisiei pentru cercetarea abuzurilor și corupției, Comisie, care ființează în Parlament încă din anul 1990, și al cărui unul din ințiatorii acesteia a fost și subsemnatul, Comisie care a încercat să scoată la lumină acele fapte, acele acte care au constituit și care, din nefericire, continuă încă să constituie nu numai grave abuzuri, dar și mari și răsunătoare cazuri de crimă organizată și corupție instituționalizată, care în mod cert, unele dintre ele, vor rămâne în istorie ca pete negre ale acestei perioade de tranziție "

Știți foarte bine, stimați colegi, că în repetate rânduri v-am informat, v-am ținut la curent cu câteva cazuri de mare corupție, care nu numai că au produs enorme pagube economiei românești, dar care au pus și continuă să pună într-o lumină nefavorabilă imaginea țării, constituind elemente de critici aspre - de altfel, bine justificate - ale organismelor europene și nu numai, tocmai în această perioadă în care România negociază și se pregătește asiduu pentru integrarea în Uniunea Europenă.

De curând, așa cum se știe, a fost adoptat de către Comisia Europeană Raportul de țară - 2004 privind România. Și în acest raport, ca și în cele anterioare, la capitolul "Criterii politice", țara noastră continuă să fie criticată pentru fenomenul marii corupții, pe care încă nu o putem stăvili.

Știți cu toții că noi, Parlamentul, am aprobat pachetul de legi anticorupție, apoi le-am modificat, le-am completat, am creat un organism special, profilat pe lupta împotriva corupției, este vorba de Parchetul Național Anticorupție, în speranța că toate acestea vor duce la rezultate concrete în acest domeniu.

Desigur, nu putem să negăm faptul că nu ar exista și realizări în domeniu. Au fost numeroase cazuri în care această nouă instituție și-a făcut datoria, obținând rezultate. Dar acestea se limitează numai la corupția unui anume nivel. Nu se depășește o anume limită, o anume ștachetă, privind ierarhia celor implicați. Pentru că, trebuie să recunoaștem: aceste rezultate se opresc numai la un anumit nivel al făptuitorilor. Nimeni nu a văzut că PNA-ul a depășit, în măsurile pe care le-a întreprins, nivelul unor consilieri guvernamentali, sau primari, care se știe bine - și este deja de notorietate - dacă nu au acționat în nume propriu, au avut legătură cu șefii lor direcți, unii dintre aceștia chiar cu rang de ministru "

Ați văzut sau ați auzit dumeavoastră cumva ca vreunul din aceștia să fie deranjat de instituția amintită, sau să fie vreunul trimis în fața organelor de justiție în legătură cu responsabilitatea lor? Nu, nicidecum.

Și pentru a vă demonstra afirmația mea, vă amintesc doar cele mai elocvente cazuri: de exemplu, cazul falimentului premeditat și lichidării printr-un adevărat jaf al unei bănci românești, este vorba de Banca Internațională a Religiilor, în care este implicat un grup de interese, poate impropriu spus grup, în realitate o adevărată bandă de escroci cunoscuți, dovediți, grup în care sunt implicați și doi viceguvernatori ai Băncii Naționale, și demnitari din Ministerul Justiției, (un fost ministru, foști secretari de stat), magistrați, avocați etc.

Acest dosar al falimentului premeditat al BIR, aflat în prezent pe rolul Camerei a II-a a CEDO, riscă a se încheia cu obligarea Romniei la plata a câteva sute de milioane de dolari, numai datorită faptului că instanțele românești, la comanda grupului de interese menționat, au refuzat să aplice prevederile legale, iar autoritățile abilitate, fiind pasive în rezolvarea dosarului pe plan național, preferă să protejeze încă pe membrii acestui grup.

Un alt caz este dosarul privatizării ROMTELECOM, dosar ce trenează încă din legislatura trecută, caz în care statul român a pierdut sute de miliarde lei. Și acest dosar continuă să zacă, fără ca vreo autoritate competentă să ia măsurile de rigoare.

Nu mai doresc să intru în recentul și controversatul caz al acordării fără licitație, a construcției autostrăzii Brașov - Borș, firmei Bechtel, pentru care România este arătată cu degetul de către organismele europene, cu referire tot la fenomenul corupției "

Ce concluzii am putea trage din cele expuse mai înainte ?

Prima ar fi aceea că fenomenul corupției a devenit în România, interpartinic sau/și transpartinic, persoane din cadrul unui partid ce s-a aflat la putere, implicate în mari cazuri de corupție, sunt protejate de alte persoane cu demnități aflate la putere, protejându-se în mod reciproc "

A doua concluzie ar fi aceea că , deși se clamează independența organismelor chemate să lupte împotriva corupției, ele se află sub controlul total al partidelor aflate la putere "

De aici decurge a treia concluzie, respectiv aceea că autoritățile abilitate în combaterea corupției sunt, în realitate, dependente, și nicidecum independente de "puterea aflată la putere", care în mod public clamează interesul, dar care în realitate nu este interesată în eradicarea și combaterea efectivă a acestui flagel, pentru că, o astfel de finalitate ar lipsi-o de mari surse de venituri. Singurul interesat în întronarea adevărului, al dreptății și responsabilității sociale, în eradicarea corupției, este poporul român, principalul păgubit al cancerului numit corupție.

Pentru confirmarea celor de mai sus, stau cazurile despre care am amintit aici: dosarul BIR și dosarul Romtelecom. deși acestea se află în portofoliul Parchetului Național Anticorupție de ani de zile, acesta tergiversează lucrarea lor, neîntreprinzând măsurile legale ce se impun, protejând în mod practic pe vinovați "

Pentru care motiv ? Se înțelege că dacă s-ar permite lucrarea acestor dosare s-ar ajunge la persoane "sus-puse" și din vechea putere, dar și din, încă, actuala putere.

Ei bine, se știe că între persoane din cadrul vechii puteri și actualei puteri , în mod particular, există bune relații. "Taci tu, voi tace și eu" " Acesta este în mod practic "trocul" între cei ce se perpetuează la putere, indiferent de partidele din care fac parte. Iar acest fapt nu trebuie dedus, relații de afaceri între cei aflați la putere și opoziție există, și acestea duc efectiv la protecție reciprocă "

Crede cineva că în acest mod vom putea eradica fenomenul corupției ?

De exemplu, în cazul falimentului premeditat și lichidării prin jaf a Băncii Internaționale a Religiilor, noi, Comisia pentru cercetarea abuzurilor și corupției din Cameră, recent, și Comisia omoloagă din Senat, am informat toți factorii de răspundere din această țară, de la Președintele României, primul-ministru, miniștrii de resort, Parchetele etc. , am ținut la curent prin sute de comunicări, prin mii de rânduri, cu date și fapte concrete, cu expertize etc. atestând faptul că ne aflăm în fața unui caz de crimă organizată și corupție instituționalizată, în care sunt implicate persoane cu înalte demnități din cadrul unor structuri ale statului.

Nimeni nu a mișcat un deget. Pentru care motiv ? Se înțelege. Firele în această tenebroasă afacere duc undeva sus : sunt implicate "persoane tabu", fapt pentru care, în viitorul apropiat, statul român va fi obligat de către CEDO la plata unor sume enorme, de ordinul a sute de milioane de dolari.

Noi am făcut mai mult. Recent, cele două Comisii permanente de specialitate ale celor două Camere ale Parlamentului am redactat un Raport comun, înaintat deja Birourilor permanenete ale celor două Camere, cu propunerea adoptării unei hotărâri de rezolvare a cazului pe plan național, pentru evitarea unui enorm efort financiar al României "

Încă nu cunoaștem motivul tergiversării introducerii pe ordinea de zi a acestui raport. Se știe bine că timpul lucrează, nu în favoarea noastră. Este posibil să ne trezim într-o bună zi, probabil că nu peste mult timp, cu hotărârea CEDO. Atunci va fi prea târziu să mai discutăm și să aprobăm rezolvarea cazului pe plan național.

Analizând în general fenomenul corupției, care macină din temelii societatea românească, dar și cercetând, verificând ani de zile dosare și cazuri concrete de corupție instituționalizată, de mare corupție, în care sunt implicați demnitari, am ajuns la concluzia că, indiferent ce organe am crea noi pe plan intern, acestea se vor afla mereu la cheremul "puterii aflată la putere", sau, cu alte cuvinte, aflată în scaun la un moment dat "

Aceste organe vor acționa, sau nu vor acționa, așa cum li se dictează. In acest mod, cazuri de corupție în care sunt implicați "marii pești", "rechinii", denumiți astfel și pe care îi tot cer organismele Uniunii Europene, vor rămâne nesancționate, iar corupția va continua nu numai să existe, dar va continua să înflorească în România.

Ei, bine, toate acestea ne-au determinat pe noi să ne adresăm organismelor europene, Consiliului Europei, Comisiei Europene, Parlamentului European, cu propunerea de a fi creat un organism în cadul structurilor europene, specializat în domeniul combaterii și eradicării corupției în țările aspirante la Uniune, dar și în cele care sunt deja membre ale Uniunii "

Desigur, cunoaștem faptul că există OLAF-ul (organismul specializat în verificarea modului în care sunt folosite fondurile Uniunii) dar acest organism are în competența sa numai acest cadru - folosirea fondurilor acordate de Uniune "

Noul organism propus de către noi, - un Parchet European Anticorupție - , va putea fi sesizat de orice persoană fizică sau juridică din țările Uniunii, care are cunoștință de cazuri de mare corupție în care sunt implicați politiceni, demnitari din cadrul unor structuri statale, protejați, apărați pe plan intern prin legaturi și interese de grup care afectează societatea.

Credem noi că va fi singura soluție viabilă care să determine, dacă nu eradicarea completă, cel puțin limitarea acestui flagel în țări precum România și în mod sigur și în altele "

Am făcut această propunere deoarece nu poate fi înțeles faptul că două Comisii parlamentare permanente de specialitate, care sesizează de ani de zile autoritățile abilitate în combaterea fenomenului, acestea să ignore pur și simplu aceste sesizări, să le trateze cu pasivitate, în dispețul legii, numai fie pentru că nu au dezlegare de a lucra cazurile în care sunt implicați anumiți minștri, viceguvernatori ai băncii centrale, magistrați etc. sau, mai direct spus, pentru că probabil acestor autorități - este vorba de PNA - , li se interzice să ia măsurile legale în astfel de cazuri "

Am dorit să vă informez în legătură cu toate acestea, acum, la sfârșit de mandat, pentru a cunoaște că organismele europene au fost sensibilizate de către noi, Comisiile parlamentare permanente de specialitate, din păcate fără efect, și nu de către acele structuri ce au obligația să lupte pentru eradicarea corupției, și nicidecum pentru a-și proteja și apăra pe cei implicați în cazuri precum cele la care am făcut referire.

În încheiere, ne manifestăm convingerea nestrămutată în viitorul unei Românii promovată în sânul comunității europene, în urma unei profunde mutații comportamentale, în care fenomenul corupției să rămână de-a pururi o nefastă amintire.

    Petre Posea - declarație politică intitulată Integrarea în Uniunea Europeană - un risc asumat!;

Domnul Petre Posea:

Declarație politică intitulată "Integrarea în Uniunea Europeană - un risc asumat!"

Eu, personal, nu mă îndoiesc de integrarea României în Uniunea Europeană. Dimpotrivă. În schimb, mă îndoiesc de stabilitatea "statală" (pentru a nu spune "imperială") în ceea ce se vrea a fi Uniunea Europeană. În primul rând pentru că o unificare, fie ea la început și doar financiar instituțională, nu poate rezista decât dacă vine din spiritul și inițiativa celor ce o fac și participă la ea. Și nu dacă e decisă și impusă de o minoritate, fie ea și clasă conducătoare.

Pentru că privind detașat, putem identifica în modul de configurare a Uniunii Europene un adevărat sistem piramidal, în care stucturarea noilor blocuri de influență se realizează nu atât pe seama performanțelor economice, cât mai ales în funcție de structurile etnico-religioase.

De o parte, țările, provinciile și regiunile cu majoritate catolică (favorite în procesul integrării), separate de statele ortodoxe și urmate, în linia a treia, de cele musulmane. De aceea, întrebarea care ar trebui să ne frământe nu este, "Când ne vom integra?" Ar trebui să fim mult mai interesați de ceea ce vom face când ne vom integra, de ceea ce vom fi, dar mai ales de ceea ce se va alege din noi dacă Uniunea (asemenea celei realizate la începutul secolului trecut, cu un număr mult mai mic de state) nu va rezista și se va dezintegra de la sine?

Ar trebui să fim mai atenți și la previziunile deloc încurajatoare, făcute de sociologi la începutul anilor '50, măcar pentru a putea ști ce ne poate aștepta. Mai ales că la vremea respectivă specialiștii au analizat, din perspectivă istorică, apariția, dezvoltarea, dar mai ales năruirea marilor imperii care au apărut de-a lungul timpurilor, iar concluziile nu au fost deloc încurajatoare.

Astfel, pe lângă constatarea că "întotdeauna următorul mare imperiu este mai extins, ca întindere și populație, decât precedentul", sociologii au reușit să determine și ordinele de mărime specifice noilor imperii.

S-a prognozat atunci (anii '50) că după prăbușirea celui de al treilea Reich, următorul imperiu, mai mare și ca teritorii acaparate și ca populație, avea să fie U.R.S.S., a cărei prăbușire, ținând cont de evoluția celorlalte imperii din istoria omenirii, era prognozată pentru 1990.

După căderea acesteia, autorii estimau apariția unui alt "imperiu", de câteva ori mai mare ca populație și dimensiune. Se avansa chiar numele de Comunitatea Europeană, după o primă fază, de sfărâmare a națiunilor în enclave etnice și de divizare teritorială a mai multor state, urmând să aibă loc o integrare într-o singură uniune a tuturor țărilor de pe bătrânul continent. Apoi, după ruperea "frontierelor" Comunității Europene, calculată pentru anii 2015-2025, sociologii prognozau apariția unui "următor mare imperiu", Uniunea Planetară, ce ar urma să se nască prin alte și alte împărțiri teritoriale.

Ce se va întâmpla cu statul unitar național român pe parcursul acestor experimente nu este prea greu de anticipat. Din păcate, dacă vom accepta simplul rol de cobai și ne vom supune orbește feluritelor divizări etnice, economice și teritoriale impuse, viitorul nostru va fi sub un mare semn de întrebare. Pentru că după remodelarea întregii economii naționale, pentru a putea funcționa în ansamblul unitar al Uniunii, eventuala dispariție a Uniunii Europene ne va arunca într-un adevărat colaps.

Dacă tragem cu ochiul la vecinii noștri bulgari, observăm că aceștia sunt tot mai triști. De fapt, după ce Uniunea Europeană le-a impus, ca una din condițiile integrării, desființarea unor imporante zone viticole, pentru că în Uniunea Europeană numai Franța are dreptul să producă cantități industriale de vinuri, zâmbetul de dispreț la adresa noastră le-a cam dispărut.

Din aceasta au înțeles și ei că diplomația, deși te poate ajuta să-ți accelerezi ritmul de integrare, nu te scutește de sacrificiile industriale impuse.

    Gheorghe Eugen Nicolăescu - cerere de clarificare a poziției ambigue a Guvernului;

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Săptămâna trecută am asistat la o premieră în viața parlamentară românească: un proiect de lege este aprobat de Camera Deputaților prin aplicarea prevederilor constituționale, adică prin expirarea termenului înăuntrul căruia trebuia dezbătut și adoptat.

Este vorba de propunerea legislativă inițiată potrivit prevederilor Constituției de peste 100.000 de cetățeni și care are în vedere modificarea Legii învățământului, în sensul de a se aloca educației un procent de minimum 6% din produsul intern brut, fonduri financiare care să reușească să amelioreze grava criză și situația jalnică din sistemul de învățământ și cercetare științifică.

Am crezut că este o situație determinată de răfuielile din cadrul P.S.D., deputați nemulțumiți că nu se vor mai regăsi pe listele parlamentare, nemaiparticipând la ședințele Camerei Deputaților, deseori boicotând lucrările Parlamentului.

Mai târziu am înțeles că, de fapt, mai era o problemă, adică nu se dorea adoptarea proiectului de lege, liderii pesediști propunându-ne să nu votăm propunerea respectivă.

În realitate, Guvernul nu a avut în vedere nici un moment alocarea acestei sume de bani educației și cercetării, ci numai a mimat îngrijorarea și găsirea de soluții pentru finanțarea învățământului.

În aceeași zi, când în Camera Deputaților nu se asigura cvorumul de vot pentru legi organice, Guvernul aproba proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2005, fără să țină cont de voința cetățenilor și a Parlamentului, acordând numai 4,3% din produsul intern brut pentru educație și cercetare.

Perfidia acestui guvern interesat numai de propria sa supraviețuire și îmbogățire a fost demonstrată prin modul dezastruos în care a alocat fondurile financiare unui domeniu de care depinde viitorul unei națiuni.

Este evident că guvernul condus de Adrian Năstase nu are capacitatea intelectuală și voința politică să găsească soluții pentru îmbunătățirea activității din domeniul educației și cercetării.

Primul-ministru și președintele P.S.D. trebuie să explice public de ce opinia publică este indusă în eroare, de ce este mințită și de ce nu se găsesc bani pentru educație și cercetare, dar se cheltuiesc mii de miliarde pentru mita electorală, pentru întreținerea clientelei politice, pentru asigurarea de privilegii celor care votează cu P.S.D.

De asemenea, se cere clarificată poziția ambiguă a acestui guvern care una promite prin programul de guvernare și alta face efectiv, această stare de lucruri fiind nevoie a fi lămurită, astfel încât cetățenii să știe ce se întâmplă, ca urmare a acțiunilor guvernamentale, cu viața lor.

    Florin Iordache - intervenție politică intitulată Creșterea standardului de viață al populației - un obiectiv permanent al PSD;

Domnul Florin Iordache:

Creșterea standardului de viață al populației - un obiectiv permanent al PSD

În perioada 2000 - 2004, Guvernul condus de domnul Adrian Năstase a fost preocupat permanent de creșterea generală a standardului de viață al populației și asigurarea unei protecții sociale extinse la categoriile sociale vulnerabile.

S-au creat noi locuri de muncă, prin creditarea în condiții avantajoase a întreprinderilor mici și mijlocii, dar au crescut corespunzător locurile de muncă oferite tinerilor.

Prin adoptarea legii-cadru și înființarea unui organism internațional independent pentru monitorizarea legii, a fost transpus acquis-ul comunitar în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați.

A fost majorat salariul de bază minim brut pe țară și a fost stimulată calitatea și performanța muncii în sectorul bugetar. Au fost asigurate locuri de muncă sigure și curate, prin programe de monitorizare a stării de sănătate a angajaților și pentru eliminarea noxelor, dar și prin evaluarea și gestionarea riscurilor profesionale.

În perioada 2001 - 2004, cheltuielile din bugetele administrate de Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei au fost de 599.441 miliarde lei, reprezentând 8,78% din p.i.b.

Pentru anul 2004, au fost alocate 206.149 miliarde lei, reprezentând 9,1% din p.i.b.

    Ioan Miclea - declarație politică intitulată Identitatea culturală a maghiarimii transilvănene pusă în pericol de conducătorii ei;

Domnul Ioan Miclea:

Declarație politică: "Identitatea culturală a maghiarimii transilvănene pusă în pericol de conducătorii ei".

În declarația politică pe care o prezint astăzi în fața dumneavoastră mă fac apărătorul etniei maghiare transilvănene, a cărei identitate culturală, dar și existențială, este pusă în pericol de tot mai desele acțiuni inițiate și desfășurate de conducătorii diverselor organizații iredentiste, fasciste și extremiste maghiare. În ultimii ani, au apărut pe scena politico-socială din România o puzderie de organizații maghiare, care, fără excepție, se declară luptătoare pentru obținerea autonomiei culturale, teritoriale și etnice a populației maghiare din Transilvania, în totalitatea ei sau a unor segmente din ea.

Că aceste organizații luptă pentru conservarea identității culturale a maghiarimii ardelene nu poate deranja pe nimeni, însă, din păcate, fără excepție, în doctrinele acestora se lansează atacuri grave la politica Guvernului român privind minoritățile, la sprijinul ce li se dă (sau nu li se dă) pentru a-și conserva identitatea. Desigur că aserțiunile unor Laslo Tokes sau ale conducătorilor Consiliului Național Secuiesc, ale Comunității Celor 64 de Comitate sau ale Organizației "Tinerii Maghiari Uniți" și altele nu sunt de mult luate în serios de către reprezentanții Guvernului, dar, din păcate, nici ai partidele politice românești. Acst lucru poate genera lucruri ce pot scăpa controlului politic și civil, precum pot crea grave perturbații în pacea etnică din zona transilvană a țării.

La recentele manifestări iredentiste de la Budapesta, în cadrul cărora fanatici iredentiști și extremiști maghiari, sub oblăduirea binevoitoare a guvernanților, au proferat amenințări la aadresa sârbilor (Voivodina), Ucrainei, Slovaciei, României, dar și a evreilor, întreținând o periculoasă atitudine antisemită maghiară, manifestanții au atacat dur nu numai Uniunea Europeană și Consiliul European de la Copenhaga (1993) privind criteriile de aderare și promovează șantajul politic, dar au atacat și tratate mai vechi, recunoscute cândva de propria guvernare, și au cerut revizuirea sau anularea lor, prin devize și lozinci aberante ("Să piară Trianonul!"). În cadrul acestor manifestări, participanții au purtat portrelele lui Hitler și Horty, lucru ce demonstrează fără putere de tăgadă caracterul lor abject și periculos.

Am insistat asupra acestor manifestații care au avut loc la Budapesta recent, atât pentru faptul că ele au fost îndreptate și împotriva României, cât și pentru că la ele au participat mulți tineri români de etnie maghiară, dar mai ales pentru faptul că împotriva lor nu a luat atitudine nici un partid politic românesc (cu excepția PRM) și, ceea ce este mai grav, nici Guvernul României. Tot atât de grav este și faptul că unele dintre organizațiile care au inițiat și participat la aceste manifestări au ramificații și filiale pe teritoriul României și deși sunt cunoscute foarte bine de către Guvernul României, nu au fost interzise, conform legilor românești în vigoare. Mă refer aici în primul rând la organizația denumită "Tinerii pentru Cele 64 de Comitate" (atâtea au fost pe vremea Ungariei Mari, incluzându-le și pe cele d epe teritoriul românesc, vremelnic ocupat), dar și la organizația denumită EMI (Tinerii Maghiari Uniți), cu sediul la Oradea.

Lipsa de legitimitate și realism, dar mai ales utopia și consecințele asupra proprului interes de stat național sau specific pentru minoritatea maghiară, trebuie să devină tot mai evidente și pentru civilizația maghiarimii, atât din Ungaria, cât și în comunitățile ungurești din afara ei, interesându-ne, desigur, primordial situația celei din România.

Trebuie neapărat să luăm în calcul faptul că în Ungaria se intensifică și se înmulțesc, atât la nivelul organizațiilor iredentisto-fasciste, cât și în rândul partidelor politice și la nivel guvernamental, atitudini și manifestări ostile României și Tratatului de la Trianon. Dacă aceste manifestații vor influența și politica Guvernului maghiar (în condițiile unor viitori ani electorali), atunci ne vom trezi în situația că Parlamentul Ungariei ne va da un vot negativ cu ocazia aderării noastre la Uniunea Europeană sau va șantaja Uniunea Europeană și România pe tema Tratatului de la Trianon, lucruri ce ar fi catastrofale pentru viitorul nostru politic și social.

De aceea, credem că ar fi înțelept și în folosul întregii societăți românești ca partidele politice, dar și organizațiile civice, să pornească o acțiune concertată, care să aibă drept scop unic de a face populația românească de etnie maghiară din țară să-și înțeleagă menirea și interesele ei. Să înțeleagă că dezvoltarea ei socială și politică viitoare nu poate fi decât legată de interesele majorității românești, să înțeleagă că manifestările iredentiste, fasciste și extremiste la care participă unii dintre componenții ei îi pun pe ei și, alături de ei, pe românii majoritari, în pericolul de a pierde sau amâna aderarea României la Uniunea Europeană, cu toate consecințele păgubitoare ce decurg din acest fapt.

Ar fi ideal ca șefii UDMR și ai altor organizații politice sau civile ungurești din România să își înțeleagă clar interesul și să-și canalizeze eforturile și acțiunile spre o dezvoltare a identității etniei lor, alături de interesul poporului român, în cadrul granițelor legitime ale țării în care s-au născut și trăiesc: România. Altfel, se vor autodistruge, deoarece Europa nu va tolera mișcări separatiste și autonomiste în cadrul Uniunii sale.

    Tudor Mohora - intervenție intitulată Șah la Rege cu nebunii sau cu amnezicii;

Domnul Tudor Mohora:

Intervenția mea de astăzi se intitulează "Șah la Rege cu nebunii sau cu amnezicii".

Anul 2004 are o semnificație cu totul deosebită pentru România, el situându-se, în cronologia evoluției democrației din țara noastră, la hotarul dintre încheierea unor etape majore spre o economie robustă de piață și la joncțiunea ciclului de patru ani al alegerilor locale, parlamentare și prezidențiale " De asemenea, este de remarcat că în acest an România a intrat cu drepturi depline în NATO.

Aceste evenimente și preocupări au presupus, desigur, inclusiv din partea Parlamentului și, în particular, a Camerei Deputaților, un efort considerabil pe linia dezbaterii și aprobării unui foarte mare număr de proiecte legislative " O bună parte dintre acestea s-au referit la adaptarea legislației românești la acquis-ul comunitar - condiție majoră a intrării României în Uniunea Europeană " Declararea de către Comisia Europeană, la 7 octombrie a.c., a economiei românești drept economie de piață funcțională, dovedește fără tăgadă că până acum ne-am făcut lecțiile cu competență și responsabilitate.

Referindu-mă în continuare doar la elaborarea, dezbaterea și aprobarea proiectelor de lege pentru alegerea Președintelui României, respectiv a Camerei Deputaților și a Senatului, fac apel la memoria dumneavoastră atunci când afirm că, deși s-au respectat cu strictețe regulile democrației parlamentare, au fost și unele poziții nejustificate , adesea vehemente, din partea opoziției, la unele prevederi ale acestor proiecte de lege. Astfel, s-a constatat că apele Dâmboviței au crescut vertiginos prin revărsarea unei mari cantități de apă nepotabilă scursă din ochii și sudoarea, demne de o cauză mai bună - vărsate cu osârdie de reprezentanții opoziției la lecturarea unor articole și paragrafe apreciate ca fiind neconstituționale, referitoare la posibilitatea ca actualul Președinte al țării să poată candida pentru una din Camerele Parlamentului, pe listele unui partid politic.

O asemenea zvârcolire, vecină cu epilepsia, ar mai fi fost de înțeles dacă actualul președinte ar fi trebuit să opteze între Cotroceni și Parlament, după comunicarea rezultatelor votului care consfințeau că domnul Ion Iliescu a fost ales atât președinte pentru un nou mandat (de 5 ani), cât și ca deputat sau senator. Or, domnul Iliescu nu mai are dreptul să candideze din nou la președinție, mandatul domniei sale expirând la finele acestui an. Deci, dânsul este fără obligații și restricții ca persoană fizică față de funcția de la Cotroceni sau pentru cea de parlamentar.

În al doilea rând, domnul Iliescu nu candidează pe listele Uniunii PSD-PUR în calitate de membru al unuia dintre aceste două partide, ci ca personalitate de marcă a națiunii noastre, cetățean neînregistrat politic " Ne întrebăm, cu un retorism nedisimulat : oare reprezentanții PNL și ai PD să nu fi știut acest lucru? Răspunsul este unul singur : au știut, dar au ținut neapărat să joace rolul "democratic" al lui Gică-contra.

Unul dintre motivele forte - după părerea dânșilor - al neacceptării prevederilor legii respective este acela că aplicarea lor ar da posibilitatea președintelui să nu fie imparțial în raporturile sale cu celelalte partide. Care președinte - ne întrebăm noi - când poate manifesta acea imparțialitate, și de când (și unde scrie că) Președintele României face echilibristică între partidele politice ?

Și ca absurdul să meargă până în pânzele albe, oponenții au spus, plini de mândrie, că au găsit o soluție onorabilă, anume aceea ca domnul Iliescu să candideze ca independent. Îi întrebăm pe distinșii noștri criticiști : în această situație, Președintele actual nu ar fi putut fi imparțial? Nu vedeți ridicolul poziției, stimabililor ?! Dar ce poziție ați fi avut dacă, prin absurd, actualul președinte al României ar fi fost din tabăra dumneavoastră ?

Dar întrucât n-ați avut o asemenea "șansă", v-ați manifestat în continuare poziția nihilistă, ascunzându-vă nepriceperea și reaua- voință după legi cunoscute doar de dumneavoastră și ați comis gestul total lipsit de politețe de a vă adresa președintelui să nu promulge legile respective " Halal școală politică ați mai urmat ! Sau poate nu ați urmat ? Ba, mai mult, în disperare de cauză și plini de vanitate rănită, ați cerut Curții Constituționale, la 9 septembrie a.c., să constate că legile respective sunt neconstituționale.

Ați făcut-o și ați primit răspunsul !

La 17 septembrie, prin Decizia Nr. 339, Curtea Constituțională "Constată că dispozițile art.5 alin.7 din Legea pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului sunt constituționale"

Acum, ce-o să mai faceți, ce "încălcări " o să mai inventați ? Vă dau un sfat colegial. Puneți-vă cu burta pe carte, căci partida de șah politic care vă așteaptă după alegerile din 28 noiembrie va fi mult mai grea decât vă închipuiți.

Străduiți-vă să fiți măcar niște adversari merituoși " Și nu mai încercați să dați șah la Rege doar cu nebunii !

    Puiu Hașotti - declarație politică intitulată Un general în slujba P.S.D.;

Domnul Puiu Hașotti:

"Un general în slujba P.S.D."

O analiză atentă a modului în care s-au întocmit listele parlamentare ale Uniunii PSD+PUR arată debusolarea partidului de guvernământ în preajma alegerilor generale. În goana-i nebună după putere, PSD calcă în picioare - și de această dată - legile și instituțiile statului, ignorând regulile democrației și bunul simț.

Aceste liste ascund mai multe persoane controversate, numai că, în declarația politică de astăzi, o să insist asupra unui caz grav, care pune în pericol funcționarea democrației românești.

Șeful Statului Major General al Armatei, generalul Mihail Popescu, candidează pe lista Uniunii PSD+PUR pe primul loc la Senat, în circumscripția electorală Vâlcea, deși legea nu-i permite acest lucru. Liderii Partidul Social Democrat ar spune că oricine are dreptul de a alege și de a fi ales, numai că, această candidatură ascunde mai multe abuzuri și încălcări ale legii.

Prezența generalului Popescu pe listele Uniunii încalcă Legea nr. 80/1995 a Statutului cadrelor militare, care - la art. 28 pct. a) - menționează că tuturor cadrelor militare în activitate "le este interzis să facă partide, formațiuni sau organizații politice ori să desfășoare propagandă prin orice mijloace sau alte activități în favoarea acestora ori a unui candidat independent pentru funcții politice", iar la pct. b), același articol precizează clar că tuturor cadrelor militare active le este interzis "să candideze pentru a fi alese în administrația publică locală și în Parlamentul României, precum și în funcția de președinte al României".

Ca atare, pentru a putea candida, generalul Popescu ar fi trebuit să-și prezinte demisia sau să fi fost trecut în rezervă. Acest lucru nu s-a întâmplat, din moment ce Șeful Statului Major General al Armatei a participat zilele trecute la reuniunea NATO organizată de țara noastră la Poiana Brașov, fiind într-o incompatibilitate evidentă cu statutul de candidat pe listele Uniunii PSD +PUR.

Și activ în armată, și pe liste electorale! - cam așa s-ar traduce situația șefului Statului Major General al Armatei, generalul Mihail Popescu, girată de ministrul apărării, Ioan Mircea Pașcu.

Acest caz demonstrează disprețul Partidului Social Democrat față de lege, față de armată, față de cetățeni, atunci când este vorba despre putere și consolidarea acesteia. Noua înfățișare a PSD este de fapt vechea înfățișare, cu Năstase în frunte, cu baronii prezenți pe liste, cu președintele Iliescu și oamenii săi, consilierii prezidențiali, fixați pe locuri eligibile, toate la limita legii și a bunului simț. Cazul generalului Popescu, și implicit trecerea armatei în cazarma p.s.d.-istă este încă un exemplu de aplicare a legii după bunul plac al partidului de guvernământ.

Candidatura Șefului Statului Major General al Armatei, generalul Mihail Popescu, pentru un loc parlamentar, este cea mai mare ofensă adusă Armatei Române. Prin faptul că a acceptat să se mânjească - prin încălcarea legii -, în culorile social-democrate psd-iste, generalul Mihail Popescu a demonstrat că nu a meritat și nu merită să exercite funcția de Șef al Statului Major al Armatei.

Este motivul pentru care îi cer imperios să-și prezinte imediat demisia din această funcție, în logica bunului simț și a regulilor democratice, iar autorităților le cer să desemneze în regim de urgență un nou Șef al Statului Major, capabil să garanteze independența Armatei Române și reputația internă și externă, de membru NATO.

Am convingerea că adevăratele măsuri pentru rezolvarea acestui caz vor fi luate însă de poporul român, în 28 noiembrie 2004!

    Romeo Raicu - intervenție intitulată 2004 - anul programelor cu iz electoral;

Domnul Romeo Raicu:

"2004 - anul programelor cu iz electoral"

Avalanșa de subvenții, ajutoare și facilități nu ne face să credem decât că Guvernul încearcă pe ultima sută de metri să câștige și să cumpere bunăvoința românilor săraci. Aceste ajutoare, facilități și subvenții - "măsuri sociale" s-au înmulțit semnificativ acum, înaintea scrutinului din noiembrie. Ciudat este faptul că sistemul de acordare a acestor "ajutoare" s-a eficientizat brusc, formularele fiind distribuite și retransmise prin poștă. Subvențiile pentru căldură au fost puse în umbră de o măsură de-a dreptul hilară, și anume cea referitoare la tichetele de reducere pentru SNCFR acordate pensionarilor. Această reducere a fost extinsă și pe trenurile accelerate și rapide, iar de tichete pot beneficia și soțul sau soția titularului. Dar cea mai halucinantă decizie este aceea că tichetele neutilizate vor putea fi preschimbate pe alimente!

O altă măsură electorală, tot pentru pensionari, este recorelarea devansată cu trei luni a pensiilor și o nouă pensie socială, pentru persoanele de peste 65 de ani fără venituri. De asemenea, tot pentru cei în vârstă s-a decis că valoarea maximă a biletelor de tratament în stațiunile balneare va fi de 50% din valoarea pensiei, și nu de 100%, ca până în prezent, restul fiind suportat de la buget! Acestea și multe altele!

PSD-ul parcă spune în gura mare: votați-ne! Vă dăm ajutoare!

Pomenile și ajutoarele de la bugetul de stat au vizat categoriile populației cu drept de vot: studenți, pensionari, cât și salariații cu venituri mici. În schimb alocația de stat pentru copii a rămas aceeași!! Copiii nu votează!!!

De ce aceste ajutoare pentru unele categorii sociale au venit tocmai acum înainte de alegeri?! De ce anul trecut, Guvernul susținea că nu poate mări pensiile pentru că numărul pensionarilor îl depășește pe cel al salariaților. "Că să dăm pensii mai mari, ar trebui să creștem fiscalitatea, dar chiar în condițiile acestea, nu ar fi creșteri deosebite", spunea premierul în martie 2003. Premierul propune acum recalcularea pensiilor, la câteva luni după ce soluția pe care a găsit-o pentru rezolvarea problemelor vârstnicilor săraci a fost cutia milei. Nimeni nu explică cum va acoperi Guvernul viitor promisiunile actualului executiv care, în febra alegerilor, pare să spună: "Votați-ne! Vă dăm ajutoare!" Până la urmă, orice guvern ar trebui să știe un adevăr elementar: fără o riguroasă acoperire economică și un mediu de afaceri sănătos, bani mai mulți pentru pensionari și salariați înseamnă automat mai multe procente în plus la rata inflației! La 15 ani de la Revoluția din Decembrie 1989, electoratul nu mai poate fi păcălit! Sunt de ajuns 15 ani de pomeni electorale!

Vă mulțumesc.

    Ioan Timiș - declarație politică intitulată Invitație pentru luciditate și adevăr;

Domnul Ioan Timiș:

"Invitație pentru luciditate și adevăr"

Oamenii sunt ceea ce sunt, cu bune și cu rele. Oamenii politici însă trebuie sa fie mai mult de atât. Aureola lor de imagine este alcatuită din faptele, intervențiile și atitudinile lor publice.

Adrian Păunescu este un om politic complex, surprinzător și viu, cu mare rezonanță la durerile oamenilor și cu o sensibilitate acută față de doua provincii românesti tradiționale: Basarabia si Ardealul. Aud si văd aproape în fiecare zi în mass-media noastra liberă tot felul de invective la adresa acestui om mare si unic în peisajul literar și politic românesc. Desigur, om mare și unic, cu bunele și relele domniei sale.

Ca om normal și obișnuit nu înțeleg fenomenul acesta, scopul sau câștigul lui. Pentru că dacă Adrian Păunescu nu ar fi existat, poezia româneasca ar fi arătat altfel. Dacă Adrian Păunescu nu ar fi existat, poate că și politica româneasca ar fi fost altfel.

Vă rog să nu mă identificați ca o voce sau ca un apărător din oficiu al senatorului Adrian Păunescu, pentru că Adrian Păunescu nu are nevoie de așa ceva. Identificați-mă, în mod special, ca pe o persoană săturata de arsenalele de mizerii dirijate și lansate asupra unor oameni politici, în special la adresa lui Adrian Păunescu.

Îngăduiți-mi să pledez astăzi împotriva minciunii și perfidiei. Recent, un ziar national titra cu majuscule că "Adrian Păunescu nu va fi votat de primarii si consilierii PSD''. Minciună ! Adrian Păunescu a fost votat la alegerile preliminare din PSD în proporție de 99,9 % de membrii PSD Hunedoara, ocupând locul întâi în preferințele acestora. Tot în ziarul menționat, Adrian Păunescu era acuzat de anumite manopere financiare pe seama PSD. Altă minciună! Senatorul Adrian Păunescu nu a avut niciodată vreun dialog sau contact cu acei oameni care îl acuză pe nedrept. Însusi județul Hunedoara, județ oropsit și uitat de mulți, a devenit altceva o dată cu venirea domniei sale la Hunedoara. Promisiunile senatorului Adrian Păunescu s-au transformat întotdeauna în realități. Avem un alt ritm, o altă viață politică, se simte acum că facem politică și o facem pentru oameni.

Eu cred în continuare că trăim într-o țară liberă, că suntem toți liberi. Îngăduiți-i domnului senator Adrian Păunescu să fie ceea ce în mod esențial este- Adrian Păunescu. Creditați-vă și pe dumneavoastra, cei care îl acuzați pe nedrept, cu ideea că nu sunteți nimic altceva decât ceea ce faceți.

Nu veți fi niciodată mai mari și nici uriași daca vă cățărați mereu în cârca senatorului Adrian Păunescu. Mărimea sau micimea sunt întotdeauna valori indivizibile.

    Tudor Mohora - intervenție intitulată Încă o poziție: Raportul de țară - o pilulă amară pentru Opoziție sau cât de acri sunt strugurii.

Domnul Tudor Mohora:

Intervenția intitulată "Încă o poziție: Raportul de țară - o pilulă amară pentru Opoziție sau cât de acri sunt strugurii "

În acest an, România a obținut o recoltă bună de struguri, atât la soiurile de masă, cât și la cele propice vinificației. Faptul a produs o justificată satisfacție în rândurile podgorenilor și, în general , a populației, pentru că munca și așteptările le-au fost răsplătite în mod corespunzător.

Dar, așa cum se întâmplă la românii nici prea harnici, nici prea dotați de la natură, au început să se audă mugete, lătrături și schelălăit de vulpe cum că strugurii din acest an sunt mai mult mănați decât copți și mai mult acri decât dulci. De asemenea, ei au aflat pe căi oculte că strugurii puși la vânzare în piețe nici nu ar fi din România, ci donați de străinătățuri drept ajutor social și fortifiant naturist pentru țara noastră slăbănoagă, săracă și atotnepricepută, cu podgoreni ageamii.

Și cine credeți că se vaită ? Se vaită în primul rând cei care au și rol de dirijor al atotștiutorilor , al atotcunoscătorilor și, în fine, al celor defecți la simțul gustativ (și la cel al bunului simț).

Uite așa, o mână de coriști afoni, care cunosc doar partitura intitulată "Tot ce întreprinde actualul Guvern este greșit și păgubos pentru țară", au mai țipat în luna octombrie a.c. o nouă melodie pe varianta dodecafonică : "Raportul de țară pentru anul 2004 este un vot de blam pentru România ".

Preluând numai aprecierile răuvoitoare din presa străină, liberalii și democrații români au bătut cu osârdie tobele pe stadioanele vieții politice românești și în mass-media cum că Raportul de țară elaborat de Comisia Europeană ar fi ..."un cadou diplomatic înșelător pentru România."(după "Le Figaro"), că "România este o țară plină de corupți, în care presa e călcată în picioare" și că "Raportul de țară face praf guvernarea Năstase " (România Liberă , marți, 5 oct 2004).

Ca și când s-ar referi la un alt text, opoziția din România și o anumită presă internă se feresc să citeze și să comenteze argumentele și aprecierile pozitive ale Comisiei Europene, care au stat la baza acordării României în acest an a statutului de economie de piață funcțională: România înregistrează al cincilea an consecutiv de creștere economică, remarcăm angajamentul mai solid al autorităților față de reforme și privatizare; s-au înregistrat progrese în domeniul consolidării politicilor guvernamentale; sunt succese remarcabile în introducerea standardelor naționale de protecție a copilului; România a continuat să facă progrese în domeniul politicii sociale și al ocupării forței de muncă; progrese notabile în dezvoltarea industriei, a domeniului energetic, a drepturilor omului etc. etc.

Sunt de reținut, în acest duel al aprecierilor, afirmațiile președintelui României, care a declarat la 8 octombrie că "Raportul de țară este un document echilibrat și obiectiv", iar șeful Guvernului României, domnul Adrian Năstase, a declarat că "Raportul de țară este un succes al întregii Românii, al fiecărui cetățean, al tuturor partidelor și al tuturor guvernelor responsabile."

Acum, stimați colegi, este necesar ca toate instituțiile statului și partidele politice care au atribuții pe linia integrării României în UE să se concentreze cu toată responsabilitatea asupra închiderii ultimelor 3-4 capitole de negocieri și să se intensifice procesul de aplicare a îndatoririlor României și a angajamentelor asumate în cadrul negocierilor cu U.E. Acest obiectiv urgent, dar și cu multe conotații strategice, extins pe o perioadă lungă de timp, va fi realizat în mod cert de Guvernul PSD+PUR, care va fi instalat la conducerea țării după alegerile parlamentare din 28 noiembrie a.c.

     

Domnul Corneliu Ciontu:

Programul pentru declarații politice s-a încheiat. Vă urez o zi bună!

 
  Depunerea jurământului de către domnul Virgil Delureanu, Circuscripția electorală nr.30 Olt.  

(În continuare, ședința a fost condusă de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Nicolae Leonăchescu și Ovidiu Cameliu Petrescu, secretari).

   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Pentru că unul dintre secretarii noștri mai întârzie, am întârziat și noi puțin, dar vă propun să începem și în aceste condiții dezbaterile, nu înainte de a declara deschise oficial lucrările ședinței noastre, cu anunțul tradițional: din cei 345 deputați și-au înregistrat prezența 268, 77 sunt absenți, 19 participă la alte acțiuni parlamentare.

V-aș ruga să fiți de acord să începem ședința noastră cu trei probleme prealabile. Una vizează depunerea jurământului de către domnul deputat Virgil Delureanu, a fost validat aseară, împreună cu deputatul de la P.N.L. A rămas doar să depună jurământul. V-aș ruga să ocupați locurile pentru desfășurarea acestei mici ceremonii.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Virgil Delureanu:

Mulțumesc.

(Cu mâna pe Constituție și Biblie rostește jurământul scris)

Eu, Virgil Delureanu, în calitate de deputat, ales în Circumscripția electorală nr. 26 Maramureș,

"Jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!" (Semnează jurământul și îl depune la președintele Camerei Deputaților.) (Aplauze)

 
Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.  

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc și vă dorim succes!

Tot o chestiune prealabilă începerii dezbaterii moțiunii. Vă prezint o informare cu privire la inițiativele legislative care au fost înregistrate la Biroul permanent și care urmează să fie transmise comisiilor permanente pentru examinare.

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 132/1999 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului național de formare profesională a adulților.

A fost sesizată în fond Comisia pentru muncă și protecție socială, iar pentru avize Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia penrtu drepturile omului și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen pentru depunerea raportului: 21 octombrie 2004.

A fost aprobată procedura de urgență.

Propunerea legislativă pentru înființarea Comunei Spulber, prin reorganizarea Comunei Paltin, județul Vrancea.

A fost sesizată în fond Comisia pentru administrație publică, iar pentru avize Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen pentru depunerea raportului 26 octombrie 2004.

Aprobarea componenței comisiei de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la Proiectul de Lege a cooperației agricole.  

V-aș ruga să votăm și o comisie de mediere, cea constituită pentru Proiectul de Lege a cooperației agricole. Au fost propuși domnii Nicolescu Mihai, Victor Neagu, Marian Ianculescu, din partea Grupului parlamentar P.S.D., Gheorghe Pribeanu și Octavian Sadici de la Grupul parlamentar P.R.M., Alexandru Pereș de la Grupul parlamentar P.D. și Valeriu Gheorghe de la Grupul parlamentar al P.N.L.

Cine este pentru această comisie?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dezbaterea moțiunii simple cu tema NU, subordonării media de către Guvernul Năstase; DA, libertății de exprimare (respingerea moțiunii).  

Stimați colegi, începem dezbaterile la moțiune... S-au înscris la cuvânt, fără a fi lista închisă, desigur, în cadrul spațiului de timp acordat...

Aveți vreo chestiune prealabilă, doamna deputat...? Vă rog.

     

Doamna Monica Octavia Muscă:

Chestiune de procedură!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Monica Muscă.

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Cu tot respectul și pentru dumneavoastră și pentru colegii mei, dar nu putem să dezbatem o chestiune atât de importantă cum este libertatea de exprimare și dreptul la informare cu o sală goală. Și atunci, eu o să vă rog să luați măsurile necesare pentru a dezbate o chestiune serioasă, într-un cadru adecvat. Vă rog frumos!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimată colegă, vă admir bunăvoința și transparența și tot în mod transparent v-aș ruga să vă uitați și dumneavoastră în spatele dumneavoastră, ca să vedeți dacă grupul dumneavoastră parlamentar este prezent.

 
     

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

În egală măsură! Nu mă refeream la P.S.D., la U.D.M.R., la P.R.M.! Mă refeream la o sală întreagă, la Camera Deputaților!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Cred că sunt în asentimentul colegilor, în primul rând prezenți, dar și al celor absenți, că problema în dezbatere este deosebit de importantă și nu putem să o neglijăm. Poate, însă, că fiecare dintre noi are o impresie subiectivă asupra conținutului moțiunii și fără să mă refer la colegii de la P.N.L., P.D., P.S.D. sau P.R.M., poate nu-i interesează acest conținut. Nu putem să facem un proces de intenție, să mă ierte doamna colegă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Îi rog pe toți liderii grupurilor parlamentare să-și invite în sală colegii. Îi rog pe cei care sunt pe sală să poftească înăuntru și să-mi exprim speranța că dezbaterile care vor începe vor fi atât de interesante încât îi vor strânge în sală pe toți.

Are cuvântul din partea Grupului parlamentar al P.S.D. domnul Alexandru Sassu.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Trebuie să fiu și eu de acord cu cei care au vorbit mai înainte, sala este goală, pentru că, de fapt, suntem într-unul dintre momentele, să zic așa, cele mai penibile, cele mai ciudate din Parlamentul României, momentul în care ieri am avut subiectul în discuție, astăzi discutăm ceea ce, de fapt, s-a expus ieri.

Suntem nevoiți să discutăm azi, de fapt, fără a avea subiectul în față. Subiectul a fost ieri. Eu, personal, nu pot să fac așa ceva și probabil că mulți dintre colegii noștri nu pot să facă lucrul acesta și, de aceea, probabil că nu sunt prezenți în sală.

Totuși, pentru că trebuie să avem un subiect, am să spun: probabil că astăzi discutăm moțiunea care este. Moțiunea care este, pentru că cineva a avut nevoie să fie. Este pentru că, așa cum se întâmplă în alianță, atunci când cineva dintre ei are nevoie să fie, alianța este pentru ei. Alianța este pentru oamenii ei, în primul rând.

În aceste condiții, ieri am asistat la unul din cele mai interesante momente, una dintre cele mai interesante cereri din Parlamentul României.

Am auzit o frază de tipul: dacă nu discutăm în trei minute, îmi iau oamenii și plec. Nu conta că aveam de discutat lucruri de care depindea buna desfășurare a campaniei electorale, cum este comisia pentru timpii de antenă, aveau termen final ieri. Nu contau nici alte lucruri, ci conta faptul că pierdeam sau pierdeau colegii noștri, semnatarii moțiunii, ultimele ediții ale ziarelor, ale jurnalelor de noapte, ale talkshow-rilor și așa mai departe. Pentru că, bineînțeles, oamenii trebuiau să se ducă liniștiți la culcare. Alianța veghea pentru ei! Și oamenii s-au dus liniștiți la culcare, pentru că, așa cum am spus mai devreme, alianța veghează.

Situația aceasta este emblematică pentru cei care au semnat moțiunea, pentru colegii noștri din alianță, pe care-i interesează doar imaginea și nu subiectul.

Totuși, am considerat, deși în mod normal ar trebui și probabil acesta este sentimentul celor care n-au venit în sală și a multora din cei care sunt în sală, că, de fapt, ar trebui să trecem direct la votul final și să nu mai dezbatem nimic. Totuși, consider că trebuie spuse câteva cuvinte la această moțiune, deoarece tema este foarte importantă, iar momentul este extrem de interesant ales.

Am să încep referindu-mă la temă: libertatea de exprimare, libertatea presei, liberul acces la informații.

Cei care au trăit înainte de 1989 probabil că nu au uitat ce a însemnat presa scrisă din acea vreme și mai ales ce programe, dacă putem să le numim așa, erau la Radio-Televiziunea Română. Cei care au trăit Revoluția din decembrie 1989 nu pot, probabil, uita faptul că unul din primele deziderate ale acestei perioade a fost tocmai libertatea presei și implicit liberul acces la informații.

Ce s-a întâmplat de atunci și până astăzi? Au apărut sute de posturi private de televiziune, de radio, mii de publicații independente deservite de câteva mii de ziariști profesioniști, a fost reglementat spațiul audiovizual care este coordonat de autoritatea independentă, conform practicilor europene. A apărut o lege care reglementează liberul acces la informațiile publice. Sunt pași serioși care s-au făcut în România de-a lungul acestor 15 ani, în a edifica un spațiu informațional liber și corect. Se poate afirma, fără îndoială, că din acest punct de vedere, România anului 2004 nu seamănă cu cea din 1989, dar, pe de altă parte, că avem unul dintre cele mai dezvoltate spații informaționale din Europa de est. Faptul că am ajuns aici este meritul tuturor parlamentelor, tututor parlamentarilor din toate legislaturile după 1989 și a tuturor guvernelor care au existat în această perioadă.

Și atunci, de ce această moțiune? Pentru că, evident, nu este suficient. Pentru că suntem încă departe de o situație ideală.

În aceste condiții este evident că există probleme și că rezolvarea lor este imperios necesară.

Aceasta înseamnă că este nevoie de o dezbatere publică, permanentă, dezbatere la care să participe întreaga clasă politică, societatea civilă și mai ales reprezentanții mass-mediei româești.

Dezbateri de acest tip ar trebui să genereze soluții pe care clasa politică să le pună în practică și numai așa putem face pași clari în îmbunătățirea acestui mediu informațional.

Pe de altă parte, trebuie spus că după 1989 nu s-au edificat clasamente în care un partid să fi fost declarat campion și altul să să afle la retrogradare. Simplul fapt că la un moment dat un partid s-a aflat în opoziție nu i-a conferit și nu-i conferă automat coronița de cavaler al luptei pentru libertatea presei.

Cred că fiecare dintre noi a făcut și lucruri bune, dar și greșeli și abuzuri și nu cred că avem memoria atât de scurtă sau atât de selectivă, încât să le fi uitat.

În aceste condiții, în loc să ne înjurăm în numele unor idealuri pe care toți le-am încălcat cândva și să oferim încă o dată populației acestei țări un spectacol care nu ne face cinste și nu ne urcă în ochii oamenilor, ar fi mult mai productiv și, în mod cert, mult mai bine pentru toți să ne așezăm la masa rotundă și să vedem împreună ce este de făcut.

Nu vreau să intru în detaliile acestei moțiuni, deși multe lucruri afirmate în aceasta ar merita răspunsuri acide, fie și numai pentru că dovedesc o totală necunoaștere a problematicii sau, mai grav, dovedesc rea-credință.

Totuși, există câteva lucruri la care am să mă refer.

Nicăieri în cele 162 de pagini, cu anexe cu tot, ale Raportului de țară nu se vorbește de faptul că situația din acest domeniu reprezintă un obstacol de netrecut în calea integrării europene. Fac această precizare recunoscând, așa cum am făcut-o de la bun început, că există probleme în acest domeniu și dacă acestea nu se rezolvă, România va avea greutăți în relația cu Uniunea Europeană dar, totodată, și cu credința că nu poți vorbi de corecta informare a cetățenilor utilizând sferturi de adevăr sau chiar dezinformând.

Toate exemplele care sunt date, cu excepția situației de la S.R.T.V după dezbaterea raportului acesteia în comisiile parlamentare și cele legate de "Evenimentul Zilei" și "România Liberă" sunt din anii 2001-2003, iar marea majoritate a lor au fost deja rezolvate, fie de Parlament, și aici nu trebuie neglijată contribuția decisivă a Grupului P.S.D., fie de Guvern, fie în colaborare cele două instituții.

Semnatarii acestei moțiuni invocă presiunea societății civile în rezolvarea acestor situații, dar uită că tocmai acesta este rolul reprezentanților opiniei publice, și anume acela de a corecta greșelile clasei politice.

Eu cred că este important că atât Guvernul Adrian Năstase, cât și Grupul parlamentar P.S.D. au dovedit voință politică în corectarea erorilor semnalate.

În ceea ce privește C.N.A-ul, nu pot să nu remarc confuzia în care se află semnatarii moțiunii și totala lipsă de stăpânire a termenilor specifici de care dau dovadă aceștia. De asemenea, nu pot să nu remarc faptul că actuala conducere a C.N.A. s-a prezentat până acum de două ori în fața Parlamentului și a absolvit examenul "Magna cum laude", primind acest calificativ, inclusiv din partea opoziției.

Semnatarii atacă posturile de radio, cum ar fi Europa FM, insinuând că ar fi proprietatea unor companii care nu au nimic de-a face cu audiovizualul sau cltura, neavând curiozitatea, măcar pentru buna informare a opiniei publice, să se uite pe site-ul acestuia, pentru că atunci ar fi remarcat că este vorba de unul dintre cei mai mari editori de presă și carte din lume și unul dintre cei mai mari proprietari de posturi de radio și televiziune din Europa.

Tot atât respect față de acuratețea informațiilor utilizate o au semnatarii moțiunii atunci când vorbesc despre principalele postri de televiziiune, ignorând faptul, ușor de verificat, de asemenea, că PRO TV și Antena 1 sunt cu datoriile achitate la zi, ceea ce este, probabil, valabil pentru toate celelalte posturi private centrale.

Al doilea lucru la care am să mă refer este momentul care a fost ales pentru a discuta această moțiune. De ce a fost depusă această moțiune acum și nu atunci când unele din problemele ridicate de semnatarii moțiunii erau actuale? Este evident de ce! Pentru că se vorbește despre aceste lucruri în raportul de țară și toată lumea știe că invocarea unor instituții internaționale dă greutate celor afirmate, chiar și atunci când afirmațiile făcute de aceste instituții sunt răstălmăcite de cei care le utilizează. Dar mai ales pentru că suntem în plină campanie electorală. Și în campanie electorală orice mijloc este bun pentru a câștiga puterea. În astfel de momente, populismul este la el acasă și în astfel de momente consideră semnatarii moțiunii că se pot face afirmații fără nici un fel de acoperire, cum ar fi faptul că o eventuală guvernare a Alianței P.D.-P.N.L. nu va permite ca administrația centrală, administrația locală, societățile care au cât de cât capital de stat, precum și orice alte instituții ale statului să cheltuiască bani pe publicitate. Afirmație fără nici o legătură cu realitatea și semnatarii acestei moțiuni știu foarte bine acest lucru.

Și atunci ce urmărește moțiunea? Prin o amalgamare de realități, jumătăți de adevăr, lucruri deja rezolvate, informații false și insinuări, autorii moțiunii încearcă să inducă imaginea unui P.S.D. și a unui prim-ministru care au și pun în aplicare un plan diabolic de subordonare a mediului informațional și de cenzurare a informațiilor pentru a-și menține puterea. Dar tocmai acest lucru, precum și modul selectiv și interesat în care sunt manipulate informațiile și nu în ultimul rând momentul ales pentru a avea loc această dezbatere trădează adevărata intenție a autorilor.

De fapt, această moțiune este o încercare populistă și politicianistă de a atrage electorat și o simpatie a mass-mediei, în scopul preluării puterii de către Alianța P.N.L.-P.D. În fond, moțiunea, din acest punct de vedere, nu este altceva decât o ilustrare perfectă a proverbului: "Chelul - și nu fac nici o insinuare aici - își pune mâna în cap".

În concluzie, putem spune că textul acestei moțiuni este la fel de fantezist și de coerent ca și programul de guvernare al Alianței P.N.L.-P.D., amândouă putând fi caracterizate, parafrazând un celebru vers al lui Eminescu: "Azi le vedem și nu sunt".

Grupul P.S.D. din Camera Deputaților nu va vota această moțiune și aceasta nu numai pentru că este tendențioasă, inexactă, ambiguă, profund populistă și politicianistă, ci pentru că prin ea nu se încearcă rezolvarea unor probleme existente în societatea noastră, ci numai câștigarea de capital electoral, acum în pragul alegerilor.

Totuși, Partidul Social Democrat recunoaște și susține necesitatea organizării unor dezbateri publice la care să participe, alături de partidele politice, societatea civilă, ziariștii și conducătorii mass-mediei românești, dezbateri care să aibă și să pună în discuție teme ca: libertatea presei sau liberul acces la informații.

Scopul acestor dezbateri ar trebui să fie îmbunătățirea cadrului instituțional care guvernează mediul informațional românesc și nu câștigarea de capital de imagine pentru unul sau altul din partide.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Partidului Social Democrat)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ați consumat 17 minute, stimate coleg, din timpul afectat partidului dumneavoastră. Are, în continuare, cuvântul, din partea Grupului P.R.M., domnul Bolcaș Lucian, liderul grupului.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am văzut că autorii moțiunii, cât și cei care au răspuns, au început bătălia prin motto-uri care de care mai hazlii. Practic, este o bătălie a motto-urilor la această moțiune. Și atunci m-am gândit și eu să încep cu un motto. N-am găsit ceva adecvat și am apelat la buna și bătrâna înțelepciune românească și singurul motto pe care-l puteam găsi este: "Ce ție nu-ți place altuia nu-i face". Cred că aceasta caracterizează atât moțiunea, cât și răspunsul.

Vreau să precizez de la bun început că reprezentanții Partidului România Mare vor vota ideea acestei moțiuni, pentru că nouă, mai mult decât oricui, ne este dragă și sfântă libertatea presei. Suntem un partid care s-a născut dintr-o mișcare națională generată de o revistă. Suntem un partid care înțelegem să afirmăm deschis și răspicat toate opiniile noastre. Suntem un partid pentru care libertatea de exprimare nu trebuie să cunoască nici un fel de îngrădire.

Din acest punct de vedere, vom vota ceea ce de principiu propune această moțiune. Dar, vorbind despre conținutul său concret, trebuie făcute anumite precizări: se vorbește pe drept cuvânt în moțiune despre presiunile economice care se fac pentru a se îngrădi libertatea de exprimare. Și eu consider că aceste presiuni economice, la ora actuală, într-un sistem de economie de piață, sunt cele mai periculoase dintre toate cele care se pot face. Dezavuăm categoric aceste presiuni economice, pornind de la ideea care le-a inițiat. Această idee - dați-mi voie să citez - constă în următoarele: "În Constituție se spune că o publicitate nu poate fi suprimată, dar poate fi suprimată financiar de noi, care putem pretinde daune morale". Revista "22", 19 - 25 ianuarie 1999, autorul acestui îndemn de încălcare a Constituției era ministrul de justiție atunci, proeminentul liberal al inițiatorilor moțiunii, domnul Valeriu Stoica. De aici au început marile presiuni economice, în primul rând, pentru sugrumarea libertății presei.

Cât timp domnul Valeriu Stoica este o proeminentă figură a Partidului Național Liberal nu există credibilitate în ceea ce privește afirmațiile din această moțiune.

Vreau să vă spun că această lecție a servit foarte bine și actualilor guvernanți. În răspunsul domnului ministru, abil construit, am remarcat împrejurarea că s-a îndoit de necesitatea achitării tuturor datoriilor la stat a trusturilor de presă, care ar duce la falimentarea acestora. Pentru că, spunea domnia sa, astfel vom sugruma libertatea presei. E cealaltă față a medaliei.

Dar dacă un post de televiziune, cum este PRO TV-ul, este înfeudat în datorii față de stat, iar Guvernul în mărinimia sa, folosind și majoritatea parlamentară pe care o acuz aici de complicitate, eșalonează și iartă miliarde de lei datorie, aceasta nu este o presiune economică? Eu spun că nu. Este șantaj, domnilor! Și de aceea PRO TV-ul este la ora actuală un post guvernamental.

Această continuitate în sugrumarea libertății presei, de la guvernarea liberală la cea pesedistă, a fost remarcată, poate involuntar, și de colegul meu, domnul Sassu, care cerea "să nu ne batem degeaba pentru diverse încălcări de principii de care poate ambii suntem vinovați".

Da domnilor, ambii sunteți vinovați de încălcări de principii și de aceea îmi permit, în numele Partidului România Mare, care nu poate să-și asume această vină și care întotdeauna a militat pentru libertatea presei să spun: vinovăția dumneavoastră este demonstrată și de votul nostru pentru această moțiune. S-a vorbit la un moment dat în conținutul moțiunii, în mod contradictoriu, de o situație. Pe de o parte este căinat bietul Consiliu Național al Audiovizualului care este permanent supus la presiuni, săracul de el, iar pe dea altă parte, se vorbește despre transformarea televiziunii publice într-o televiziune de partid. Așa este! Este o televiziune de partid și vinovat este CNA-ul! Regula treimii pe care a introdus-o, o aberație matematică, care nu păcălește pe nimeni, a permis ca într-un simplu jurnal de actualități, în medie, chipul domnului Adrian Năstase să apară de circa cinci ori. Este prea mult! Și mă mir că un om care este în primul rând profesor universitar nu sesizează că Horațiu a avut dreptate: "Este o limită în toate!" Dincolo și dincoace de ea, începe răul.

S-a mai vorbit despre ineficiența aplicării Legii transparenței sau a Legii privind accesul la informația publică, mai corect, și în aceste condiții s-a dat și un răspuns cu privire la modul în care funcționează această lege și care evident că mai trebuie îmbunătățită, în funcționarea sa.

Domnilor colegi,

Mă adresez dumneavoastră la acest sfârșit de legislatură, avem prea multe legi care nu funcționează în punerea lor în aplicare și cred că nu vedem pădurea din cauza copacilor. Principala deficiență nu constă în maniera de punere în aplicare, principala deficiență constă în lege. Principala deficiență este a autorilor acestei legi, care n-au putut să o construiască de maniera în care ea poate să fie irevocabil pusă în aplicare.

Repet și închei, vom vota această moțiune pentru a ne demonstra punctul de vedere de principiu. Vom vota această moțiune, care învinovățește în egală măsură pe autori și pe guvernanți.

Vă mulțumesc. (Aplauze ale deputaților PRM.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ați fost cronometrat 11 minute, distinse coleg, din cele care se cuvin partidului dumneavoastră.

Are, în continuare, cuvântul doamna Monica Octavia Muscă.

Sunt mai ușoare documentele cu care vă prezentați acum, decât tabloul de ieri...

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Din păcate, grea este problema, nu documentele. Din păcate, spun, și chiar foarte grea și foarte gravă și tare e supărător și trist și pot să spun fără speranță să se trateze o chestiune atât de serioasă așa de neserios.

Și pentru că Alexandru Sassu (iată, are și drept la replică, spunându-i numele) a venit cu maxime, am să-i spun și eu una, care se adresează în egală măsură Guvernului PSD Adrian Năstase și situației din România la ora actuală: "Este mai bine ca întemeiat pe realități să-ți învingi iluziile, decât întemeiat pe iluzii să învingi realitatea". Din păcate, asta se întâmplă la ora actuală!

S-a spus aici, ieri, de către Guvern că această moțiune și în general problema libertății de exprimare, așa cum o punem noi, este o chestiune de demagogie. Ei, bine, înseamnă că de 3 ani încoace rapoartele Comisiei Europene în privința libertății de exprimare fac ceea ce facem și noi: demagogie! Înseamnă că rapoartele Departamentului de Stat SUA, care incriminează lipsa de libertate de exprimare în România fac demagogie! Înseamnă că toate rapoartele organizațiilor neguvernamentale prestigioase, internaționale și naționale, cum sunt Freedom House, Human Rights Watch ș.a.m.d. fac demagogie!

Și pentru a nu rămâne la nivelul afirmațiilor, așa cum se întâmplă cu răspunsul Guvernului, care face doar afirmații, fără să aducă nimic în sprijinul lor, am să vă citez din rapoartele de țară, care, din 2001, spun același lucru: trag un semnal de alarmă cu privire la libertatea de exprimare în România și la dreptul la informare. În 2002, ca să nu o iau chiar din 2001, se spune clar, în raportul Comisiei Europene, că: "Trebuie luate măsuri pentru asigurarea libertății de exprimare în România". În 2003, se spune: "Sunt necesare în continuare eforturi sporite pentru a consolida libertatea de exprimare".

Din nefericire, în 2004, raportul de țară nu se mai referă doar la o chestiune generală, ci dezvoltă în mai multe alineate diferite domenii în care libertatea de exprimare în România și libertatea presei este în pericol. Se spune, citez doar unele dintre aceste alineate: "Există de asemenea rapoarte credibile asupra aleșilor locali, care utilizează funcția publică pentru a influența politica editorială a ziarelor locale, radiourilor și posturilor tv, prin acordarea selectivă a contractelor de publicitate organizațiilor publice. Un raport publicat recent sugerează că aceeași politică prevalează și la nivel național". Iată, deci, că raportul de țară incriminează felul în care se acordă publicitatea de stat, publicitatea publică, fără criterii și, pur și simplu, pe motive politice.

Tot în raportul de țară se spune: "Pe perioada acoperită de acest raport - deci, e vorba de anul 2004 - cazurile de atacuri fizice serioase asupra jurnaliștilor au crescut. Jurnaliștii de investigații ai jurnalelor locale au fost ținta principală. Această tendință e deranjantă și până la acest moment investigațiile au avut succes limitat".

"În concluzie - citez tot din raportul de țară - în ceea ce privește libertatea de exprimare, situația legală a jurnaliștilor s-a îmbunătățit, dar situația economică a multor organizații mass-media rămâne precară și este necesară continuarea eforturilor pentru a garanta independența media."

Același lucru îl întâlnim și în rapoartele de țară ale Departamentului de Stat al Statelor Unite: în anul 2002, e o dezvoltare serioasă privind lipsa de independență și presiunile făcute de către Guvernul PSD asupra instituțiilor de media. Citez din anul 2002: "În general, presa și televiziunea au reflectat opiniile politice ale proprietarilor, televiziunea și radioul public sunt înclinate de partea Guvernului. De exemplu, în decembrie 2001, partidul de guvernământ a forțat schimbarea conducerii radioului public, care fusese numită de fostul Guvern, noua conducere reflectând viziunea partidului aflat la guvernare". Tot în raportul din 2002 al Departamentului de Stat al Statelor Unite se vorbește și despre "Ziarul de Vrancea", care a avut: "Jurnaliștii hărțuiți și supuși la diferite presiuni de către oficalitățile locale ale PSD, președintele Consiliului județean Vrancea, prefectul de Vrancea".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnă, ați depășit deja cu 2 minute. Vă mai oferim 2 minute din bugetul de timp al PSD-ului, pentru a încheia, pentru a vorbi despre libertatea de exprimare.

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mai am minute și de la Partidul Democrat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu aveți cum să aveți mai multe, pentru că Partidul Democrat nu a vorbit încă. Nu mai ia cuvântul nimeni de la Partidul Democrat?

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Domnule președinte,

Înțeleg din prima, în ciuda aparențelor, înțeleg ușor.

În anul 2003, se spune foarte clar: "Plângerile frecvente ale oficialilor partidului de guvernământ sugerează că autoritățile pot utiliza în mod abuziv pedepse, ca amenzi grele, pentru a restricționa aceste drepturi", ceea ce s-a întâmplat.

Se mai spune, de asemenea: "Autoritățile au ridiculizat sau reprimat pe acești critici, mai degrabă decât să răspundă substanței serioase a criticii". Exact ceea ce se întâmplă și astăzi cu privire la moțiune.

Stimați colegi,

Din păcate, România are o mare problemă cu libertatea de exprimare și, pe cale de consecință, dreptul la informare corectă a cetățenilor. Evoluția din 2001-2004 este în defavoarea libertății de exprimare și a dreptului la informare. Guvernul PSD Adrian Năstase, în răspunsul la moțiune, nu recunoaște realitatea, ceea ce se traduce prin lipsă de responsabilitate și, în egală măsură, prin imposibilitatea de a se îndrepta lucrurile. Nu ne dau nici o speranță că lucrurile se vor putea îndrepta!

Guvernul, de fapt, în răspunsul lui, a încurcat și guvernele, a încurcat și timpul în care se află. A vorbit despre 1996-2000, în loc să răspundă la întrebările puse de moțiunea care se referea la activitatea Guvernului 2000-2004.

De fapt, din nefericire, n-au răspuns la problemele puse de moțiune. Ce se întâmplă cu încălcarea Legii nr. 504 a audiovizualului de către Guvernul României, prin Ministerul Comunicațiilor? Nici o vorbă pe tema aceasta! Despre publicitate? Doar afirmații, fără nici un fel de explicații privind publicitatea.

Libertatea de exprimare și dreptul la informare sunt minimalizate de Guvernul PSD Adrian Năstase și de vorbitorii PSD. Nu mă miră, așa s-a ajuns la deteriorarea celor două drepturi fundamentale ale omului prevăzute și în Constituție.

Guvernul PSD vorbește despre Principiile de la Johannesburg, dar nu le înțelege și nu le aplică. E vorba de respectarea principiului transparenței și a unui alt principiu: "Cea mai protejată critică este critica la adresa guvernanților". Asta nu înțelege Guvernul PSD Adrian Năstase!

E suficient să amintesc câteva acțiuni, tulburătoare pentru întreaga lume, nu numai pentru cei din România. În momentul în care a apărut un Armaghedon cu privire la Adrian Năstase, cei care au dat drumul acestui Armaghedon, unde era vorba de o opinie, au fost arestați! Cu alte cuvinte, delictul de opinie încă se mai practică în România! E vorba de cazul Ciuvică. Să nu mai vorbesc de domnul Agathon și domnul Ioan Mircea Pașcu, care încearcă să oprească anchete ale jurnaliștilor, însoțind această acțiune de amenințări.

Cât privește publicitatea de stat, amintesc aici că Alin Teodorescu, care este cancelarul primului ministru, a spus în direct, într-o emisiune televizată, că este imposibil să dai publicitate unui ziar care te critică. Același lucru, din păcate, l-a spus și domnul Adrian Năstase, într-o altă emisiune în direct, spunând următorul lucru: "Considerați că atitudinea Guvernului care plătește publicitate și dă publicitate la niște ziare care îl înjură permanent este o atitudine inteligentă?" Publicitatea, domnule Adrian Năstase, nu se dă în funcție de cât critică sau nu critică un ziar, ci pe niște criterii bine stabilite și în funcție de publicul țintă. Cu alte cuvinte, din banii publici dumneavoastră nu vă faceți reclamă, nu pedepsiți anumite instituții de media, dându-le sau nedându-le publicitate de stat.

De altfel, atitudinea Guvernului se vede și în documentul...

Voci din PSD:

Timpul!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimată doamnă,

Eu știu că așteptați cu mare ardoare să vă întrerup...

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

...pe care domnul Benejariu și Guvernul l-au discutat și care dădea putere domnului Adrian Năstase, ca, în vârful pixului lui, așa cum în vârful pixului lui Mischie au stat banii pentru județ, ei, bine, în vârful pixului domnului Adrian Năstase urmau să stea banii de publicitate și contractele de publicitate.

Voci din PSD:

Timpul!

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Stimați colegi,

Îmi face impresia că este absolut inutil...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, îmi face impresia că dumneavoastră abuzați de orice prevedere regulamentară!

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Închei acum, domnule președinte, am încheiat, ați mai vorbit și dumneavoastră între timp...

Îmi face impresia că este absolut inutil și ce face Comisia Europeană în rapoartele de țară, e inutil ce am făcut noi de-a lungul anilor privind libertatea de exprimare, e inutil faptul că sunt atâția jurnaliști agresați, e inutil să vorbim, atâta vreme cât Guvernul PSD Adrian Năstase și membrii partidului de guvernământ nu recunosc o realitate pentru a o putea îndrepta.

Încă o dată, mie mi se pare lipsă de responsabilitate și, încă o dată, cred că nu e nici o speranță, decât, eventual, schimbarea. Mulțumesc. (Aplauze ale deputaților din Opoziție.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Partidului Democrat i-au mai rămas de la colegii de alianță 5 minute, pe care le utilizează domnul Adrian Gurzău.

 
   

Domnul Adrian Gurzău:

Doamnelor și domnilor,

Prea multe nu mai sunt de spus, legat de moțiune. Aș vrea să vin cu două completări, doar.

Îngrădirea libertății de exprimare este mult mai gravă pe plan local, acolo unde presa locală este influențată de administrația locală, iar baronii locali o subordonează. Cred că ar trebui discutat mult cu acești ziariști dacă au posiblitatea să exprime liber ceea ce gândesc, ceea ce doresc să publice sau totul se realizează prin comenzi, de multe ori plătite din bani publici.

Aș vrea să închei cu două citate, din partea unor personalități publice internaționale, care sunt recunoscute ca militanți și, în multe cazuri, au luat atitudine față de modul în care, în România, libertatea de exprimare suferă.

Domnul Michael Guest, omul anului 2003, spunea într-un interviu că: "Nici o personalitate politică nu ar trebui să poată spune unei emisiuni de televiziune cum să-și organizeze formatul și nici un jurnalist nu ar trebui amenințat pentru felul în care prezintă o personalitate politică. Nici un ziarist nu ar trebui să fie bătut în plină stradă și nu pot să-mi închipui cum unui ziarist i se poate spune, după 14 ani, că se renunță la serviciile sale".

Aceasta este poziția unui luptător pentru democrație, care nu cred că trebuie să ne lase nepăsători, pentru că vine din partea unui american. Cred că domniile lor știu mult mai bine ce se întâmplă la noi în țară, iar noi ne facem că nu vedem acest lucru.

Un alt congresman american, Christopher Smith, spunea că a patra putere în stat nu poate să critice liderii politici: "Acești corupți vor înșela, vor minți, chiar fura în voie, fără să aibă teamă că vor fi penalizați prin lege. Defăimarea persoanelor publice, în special Guvernul și primul ministru, președintele, (...) iar liberul flux al informațiilor, în momentul de față, este îngrădit în România".

Christopher Smith s-a referit în special și la situația din țara noastră, apreciind că: "În separarea binelui de rău este esențială critica". Domnia sa este îngrijorat de faptul că presa în România a făcut un pas înapoi în ultima perioadă.

Cred că există motive de îngrijorare, pentru că sunt năravuri care nu au condus la eliminarea la eradicarea acestei implicări a politicului în mass-media.

 
     

Domnul Vasile Bleotu (din sală):

Gata! Îți ajunge! Mai ai?

 
   

Domnul Adrian Gurzău:

Domnilor,

Chit că ridicularizați această problemă, care este esențială, sper că colegii din celălalt Parlament au să fie mai înțelegători cu ceea ce înseamnă libertatea de exprimare, inclusiv a colegilor lor. Vă mulțumesc. (Aplauze ale deputaților din Opoziție.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Árpád Márton.

 
   

Domnul Francisc Árpád Márton:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi semnatari ai moțiunii,

Ieri, când ne-am întâlnit să discutăm despre modul în care vom dezbate în continuare această moțiune, doamna Mona Muscă a spus că citirea moțiunii necesită 20 de minute, la care eu am zis că nu, 40. În final, știe toată țara, a durat 45 de minute, nu m-am gândit la cele 5 minute care au intervenit din cauza pe care o știm cu toții.

Care e problema? Tocmai aici vreau să ajung, se pare că doamna ori a dorit să informeze despre altceva decât conține moțiunea ori nici domnia sa nu știa ce conține exact moțiunea.

 
     

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Aceasta este adevărat!

 
   

Domnul Francisc Árpád Márton:

Eu mă voi limita la cea de a doua fațetă, pentru că eu sunt bine intenționat și am pretenția că dacă domnia sa ar fi știut ce conține această moțiune n-ar fi susținut-o. Din păcate, însă, ea a fost citită și a ridicat o minge înaltă PSD-ului, care a reușit să desființeze toate punctele din moțiune, deși sunt câteva probleme mari și importante legate de presă, pe care ar trebui să le dezbatem, dar nu într-o asemenea dezbatere politicianistă, ci cu aplicare.

Vă dau un singur exemplu. Într-adevăr, Uniunea noastră deja a propus ca tot ce ține de t.v.a. în domeniul culturii să fie redus la 5%. Aceasta este o rezolvare a problematicii din presă, a situației financiare din presă și trebuie să fie realizată pe cale legislativă în Parlamentul viitor.

Dar să revin la câteva probleme adevărate din această moțiune.

Într-adevăr, ne-am zbătut cu toții ca să redăm autoritatea CNA-ului și, doamnă Mona Muscă, împreună am reușit. Nu cred că e bine ca dumneavoastră să spuneți că ceea ce am făcut noi împreună în Comisia pentru cultură nu a fost o reușită. Într-adevăr, s-a venit cu un proiect de lege greșit, dar, credeți-mă, ceea ce scrieți aici dumneavoastră, în concluziile acestei moțiuni, în care susțineți că: "Toate deciziile importante în domeniul audiovizualului sunt luate de Ministerul Telecomunicațiilor" nu corespunde realității din legea pe care am votat-o împreună, pentru că ele sunt doar de ordin tehnic. Indiferent dacă este în mâna autorității, care, și în legea respectivă era subordonată aceluiași minister sau este în subordinea ministerului.

Altă problemă. Noi, împreună, am reușit să rezolvăm situația Rompresului și alte asemenea, într-adevăr, încercări de subordonare a presei. Dar, credeți-mă, în România nu există lege care să limiteze libertatea exprimării. Nu există o astfel de lege! Și dacă puteți să-mi arătați, atunci, sunt de acord cu dumneavoastră.

Și, în final, ce ne propuneți dumneavoastră aici, cu ce ar trebui să fim noi de acord? Pe de o parte, prin faptul că trebuie să se ia toate sumele cu care sunt datoare anumite organe de presă, imediat și necondiționat, doriți să fie desființate Pro TV-ul, Acasă și alte asemenea instituții. E bine să știe întreaga țară că asta doresc semnatarii acestei moțiuni!

Mai departe și citez de aici, nu știu dacă ați citit cu atenție ce ați propus: "Să dispună Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor retragerea frecvențelor scoase la concurs de către CNA și sistarea acordării oricăror avize tehnice sau licențe de emisie". Deci, "retragerea frecvențelor scoase la concurs de către CNA", fără nici o arătare a datei de când. Deci, practic, vreți să desființați întreaga medie electronică privată din România, rămânând doar postul public de radio și tv! Asta nu doriți dumneavoastră, dar asta ați scris! (Vociferări ale doamnei deputat Monica Octavia Muscă.) Păi, aceasta este logica pe care o aveți dumneavoastră!

 
     

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Nu ați înțeles bine!

 
   

Domnul Francisc Árpád Márton:

Nu are nici un secret, limba română, în acest domeniu este clară și fără echivoc! Vreți să se retragă...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Árpád, vreți să vă opriți puțin?

Distinsă colegă,

Atunci când sunteți la tribună și suportați interpelări mult mai ușoare decât cea pe care o provocați dumneavoastră acum, nu vă mulțumește!

 
     

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Dar dumneavoastră nu interveniți atunci!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am intervenit și atunci!

Vă rog, domnule coleg.

 
   

Domnul Francisc Árpád Márton:

Eu văd în felul următor, dacă am un text care zice: "Retragerea frecvențelor scoase la concurs de către CNA", înseamnă că toate frecvențele acordate de CNA trebuie să fie retrase, deci, tot segmentul privat.

Mai departe. Dumneavoastră doriți să nu se aplice prevederile legale din Legea dreptului la informații, din Legea licitațiilor și alte asemenea legi, care obligă statul român să facă publicitate în presa scrisă. Deci, doriți să nu se mai facă, aveți o astfel de prevedere.

Mai mult, doriți să privați presa scrisă de astfel de posibilități de a primi bani, susținere din partea statului.

Și o ultimă observație, ceea ce ați și rezovat și ați și realizat prin Legea privind alegerea Parlamentului, a aleșilor locali și a președintelui, în care presa nu mai poate lua nici un ban din publicitate electorală, care, iarăși, a lovit în presa românească.

Deci, noi nu vom vota o moțiune prin care se dorește desființarea presei din România. Vă mulțumesc. (Aplauze ale deputaților din majoritate.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Începem runda a doua a luărilor de cuvânt. Din partea PSD-ului, are cuvântul domnul Octavian Mitu.

 
   

Domnul Octavian Mitu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

Preocuparea față de problema libertății de exprimare este legitimă, indiferent cine ar exprima-o. De altfel, libertatea de exprimare constituie o problemă recurentă, atât în România, cât și în majoritatea țărilor cu tradiții democratice însemnate și devine cu atât mai mult importantă în momentele politice majore.

De aceea, apreciem reacția opoziției și credem în necesitatea demersului său, sperând că și dânșii vor crede în sinceritatea și disponibilitatea noastră. Nu înțelegem însă de ce tocmai acum s-au intensificat aceste preocupări, în condițiile în care acuzele majore aduse actualului Guvern nu sunt de dată recentă. Mai bine zis, ne vine greu să înțelegem de ce o problemă atât de gravă cum este libertatea de exprimare este folosită pentru a dobândi vizibilitate publică în scop electoral.

Inițiatorii moțiunii care face obiectul intervenției de față acuză PSD de monopolizarea discursului public, prin măsuri de ordin legislativ, economic și financiar, prin încercări de subordonare a mass-media ce ar risca să compromită intrarea României în Uniunea Europeană. Or, libertatea de expresie este un criteriu politic fundamental care nu ține de decizii conjucturale, ci de însăși esența democrației.

PSD este conștient de acest lucru și nu a făcut nici un gest în sensul îngrădirii acestei libertăți, fiind convins că altfel s-ar sinucide politic și ar intra în conflict cu interesul național. Spre exemplificare: este blamată modalitatea de alocare a fondurilor pentru publicitate prin centralizarea deciziei privind alocațiile din acest domeniu, or, măsurile luate au venit tocmai în sensul gestionării judicioase, în acord cu interesele de publicizare a anumitor norme, procese, proiecte.

Logica unei astfel de decizii este cunoscută tuturor: maximizarea investiției în publicitate în funcție de audiența fiecărei media, cum se întâmplă peste tot în lume. Deci, criteriul economic primează, nu cel politic.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, numai puțin.

Întreb colegii de la Partidul Național Liberal dacă admonestarea celor care au luat cuvântul sau au vorbit altfel decât dumnealor face parte din libertatea de exprimare sau din altceva.

 
     

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof (din sală):

Putem să vă răspundem. Lăsați-ne să vă răspundem.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

V-aș ruga să vă păstrați disputele pe care le aveți cu domnul Marton. (Rumoare)

Continuați, domnule deputat.

 
   

Domnul Octavian Mitu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Fondurile pentru publicitate nu pot fi distribuite de o manieră populară încât Puterea să cumpere bunăvoința unor ziariști, ci funcție de utilitatea și oportunitatea alocării, responsabil, și nu discreționar, repet, funcție de tipul de media și de audiența acesteia.

De altfel, Guvernul va face publice, la solicitarea celor interesați, informațiile despre aceste alocații, conform legii, pentru a proba transparență și bună-credință.

A acuza partidul de guvernământ că șantajează mass-media prin acest mecanism de alocare este o dovadă de rea-credință.

Este vorba de o publicitate utilă, cu o miză economică și politică evidentă, în acord cu așteptările cetățenilor și cu cele ale Uniunii Europene, deoarece cotă parte din alocațiile de acest tip nu sunt fonduri publice, ci europene, ceea ce presupune maximă responsabilitate din partea decidenților.

Și guvernele viitoare vor conștientiza utilitatea publicității pentru programele lor, pentru actele de guvernare, pentru deciziile de interes public.

În ceea ce privește acuza de amestec al PSD în activitatea CNA, reamintesc faptul că în componența acestei instituții sunt și reprezentanți ai altor partide parlamentare. Nu știu să fi fost tensiuni, să se fi manifestat neînțelegeri în materie de administrare la CNA.

Cât privește cadrul normativ privind informațiile clasificate, mă văd nevoit să amintesc ceea ce inițiatorii moțiunii au uitat sau se fac numai că au uitat: Proiectul Legii informațiilor clasificate, față de care societatea civilă a exprimat rezerve, a fost elaborat în legislatura anterioară, respectiv 1996-2000. Practic, l-am preluat și l-am îmbunătățit în acord cu exigențele euro-atlantice.

Personal, ca parlamentar, am fost primul care am atras atenția la acea dată că proiectul conținea prevederi care aduceau atingere libertăților fundamentale ale cetățeanului, și îmi face plăcere să vă amintesc că eu sunt parlamentar PSD. De aceea, găsesc cel puțin bizară reacția inițiatorilor moțiunii în discuție astăzi față de această lege.

Găsesc, de asemenea, exagerată acuzația că TVR a fost transformată într-o televiziune de propagantă pentru PSD.

Acolo există autonomie editorială și un corp de jurnaliști pe care nu îi putem acuza de obediență.

În producția jurnalistică primează logica evenimențială, nu privilegierea Puterii, or actorii politici, economici care au de transmis mesaje de interes public este firesc să apară cu o frecvență mai mare decât cei care nu fac gesturi mediatizabile.

Polemici privind strategiile editoriale ale canalelor publice au mai fost. De aceea, consider oportun ca în legislatura viitoare împreună să contribuim la crearea unui cadru legislativ prin care președinții Societății Române de Radio și Societății Române de Televiziune să fie propuși de partidele parlamentare aflate în Opoziție. În acest mod, vom face un important pas spre echilibru.

Nici un om politic lucid nu poate fi interesat de jurnalismul obedient, pentru că acesta nu-i face servicii, ci dimpotrivă.

Nici un partid politic responsabil nu poate încuraja direct sau indirect jurnalismul de reverență, pentru că doar critica adusă actelor sale îl menține în atenția publică și îi oferă feed-back-ul necesar aplicării programului său politic fără derapaje.

PDS mai este blamat pentru că ar fi vinovat de tergiversarea anchetelor privind agresarea jurnaliștilor. Este, evident, o exagerare, deoarece 80% dintre cazurile înregistrate au fost rezolvate, iar celelalte sunt în curs de rezolvare. Mai precis, din cele 81 de cazuri înregistrate între anii 1999 și 2004, 65 au fost deja soluționate.

Sunt convins că în perioada următoare competiția electorală va intensifica disputele privind presa și problemele acesteia. De aceea, vă invit la o analiză lucidă a stării mass-media, a libertății presei, în acord cu realitatea, cu progresele făcute în sensul liberalizării sistemului mass-media.

Numai cu luciditate și bună-credință vom proba o maturitate politică.

În acest context, vă invit, stimați colegi, să respingeți prin votul dumneavoastră moțiunea care a făcut obiectul intervenției de față.

Vă mulțumesc.

(Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ați vorbit 6 minute, domnule coleg.

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PRM, doamna deputat Vasilescu Lia Olguța.

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Stimați colegi,

Problemele ridicate în moțiunea simplă pe care o dezbatem astăzi sunt în mare parte adevărate, iar unele dintre acestea au constituit baza mai multor comunicate și interpelări formulate de parlamentarii PRM în această legislatură.

Suntem perfect de acord cu afirmațiile potrivit cărora presa este cumpărată la modul propriu, și nu la cel figurat de politicieni care aparțin mai multor formațiuni politice, nu doar PSD, și că în unele județe ale țării diverși afaceriști mai mult sau mai puțin implicați politic intervin de multe ori brutal în politica redacțională, obligând ziariștii să exprime numai anumite puncte de vedere care le convin lor sau colegilor lor.

Județe precum Constanța, Vrancea, Bacău, Brașov, Neamț sunt exemple concludente în acest sens. Aici, diverși indivizi stabilesc ce anume trebuie să citească a doua zi în presă populația, ce știri trebuie să apară pentru a nu le crea probleme, cenzura fiind uneori la fel ca și în perioada comunistă, cu diferența că atunci când nu înțeleg de bunăvoie cum trebuie să scrie, jurnaliștii sunt agresați sau își pierd locul de muncă.

Sunt de notorietate cazurile ziariștilor Rodica Culcer, Cosmin Prelipceanu și Nadina Forga ? de la Departamentul de știri al postului de radio "Europa FM", cărora conducerea le-a cerut să nu mai transmită știri ce ar putea deranja partidul de guvernământ, al lui Traian Ungureanu de la BBC, cu care s-au solidarizat șapte colegi după ce a fost concediat pe nedrept, adevăratul motiv fiind acela că nu ar fi vrut să se compromită profesional relatând deformat anumite evenimente politice.

Mai grav este atunci însă când cenzura acționează și în instituțiile publice ale mass-media.

La postul public de televiziune din Timișoara, Brândușa Armanca, realizatoarea unei emisiuni, a fost cenzurată pentru că a citat din presa locală câteva paragrafe referitoare la cazuri de corupție. Mai târziu, ea a fost agresată de un superior de-al său și, pentru că a făcut public cazul, i s-a desfăcut contractul de muncă.

Din nefericire, se înmulțesc pe zi ce trece cazurile de agresiune asupra jurnaliștilor, în special asupra celor care realizează anchete despre cazuri flagrante de încălcare a legilor și de corupție, astfel încât aceștia nu mai trebuie să se deplaseze în zone de conflict pentru a li se pune în pericol viața. În același timp, amenințările sunt la ordinea zilei.

În ceea ce ne privește, aș dori să menționez că un membru al Organizației de tineret România Mare de la Zalău, care l-a amenințat telefonic pe ziaristul Marius Avram de la "Magazin Sălăjean" și în același timp corespondent al ziarului "Evenimentul zilei", a fost exclus din structurile noastre a doua zi, chiar dacă am avut dubii că faptele relatate despre acesta ar fi fost veridice.

Noi am încercat să ne situăm de fiecare dată de partea adevărului și am militat pentru libertatea de exprimare, deși de multe ori anumite persoane care nu au nimic în comun cu frumoasa meserie de jurnalist uită de etica profesională și prezintă distorsionat evenimentele sau nu le verifică din mai multe surse, aducând grave prejudicii unor oameni nevinovați și întinându-le imaginea.

Recent, un redactor-șef îmi povestea cum s-a ales ziarul pe care îl conduce cu o grămadă de procese de pe urma unui așa-zis jurnalist care spunea că are probe pentru tot ceea ce îi trecea lui prin cap și punea pe hârtie, iar, în cele din urmă, speriat de numărul mare de plângeri penale, a demisionat și a lăsat redacția să plătească despăgubiri de ordinul zecilor de milioane de lei persoanelor calomniate.

Nu același lucru s-a întâmplat însă cu Dan Bălășescu, redactor șef-adjunct la cotidianul "Gazeta de sud" din Craiova, care a simțit pe propria-i piele ce va să zică legea atunci când este aplicată de un judecător supărat rău pe presă. Magistratul l-a condamnat pe jurnalist într-un proces penal pornind de la plângerea prefectului de Olt Marin Diaconescu la plata a 7.000.000 de lei amendă penală și 600.000.000 de lei despăgubiri morale, în solidar cu S.C. "Media Europa" SA. De domeniul absurdului este faptul că prefectul solicitase doar 100.000.000 de lei despăgubiri pentru onoarea pătată, iar judecătorul, într-un exces de zel, l-a cadorisit cu o sumă de șase ori mai mare. Deși la vremea respectivă am cerut printr-o interpelare adresată Ministerului Justiției să corecteze eroarea din acest caz, recursul în anulare nu a fost acceptat.

În ceea ce privește referirile la CNA din prezenta moțiune, dorim să specificăm faptul că PRM a atras de multe ori atenția asupra neregulilor săvârșite de acest organism care, se vede clar, acționează numai într-o anumită direcție.

În precedenta campanie electorală am văzut cum legea este pentru unii mumă iar pentru alții ciumă. Numai videoclipurile PRM trebuiau să îndeplinească toate condițiile legale, celelalte trecând neobservate, și numai Vadim Tudor nu avea dreptul să prezinte candidații la primării sau consilii, în timp ce toți ceilalți, deși nu candidau la locale, apăreau până la intoxicare pe micile ecrane. Spaima unora de a nu veni noi la putere nu mai cunoaște limite.

În ceea ce privește publicitatea dată de Guvern cu aprobarea primului-ministru diverselor instituții de presă, considerăm că acesta este cel mai clar exemplu de mituire a mass-media și de șantaj: că sunt tăiate de la porție atunci când politicienii Puterii nu mai primesc osanale.

Este obligatorie instituirea unui control și a unei transparențe asupra modului în care se folosesc banii publici în publicitate.

Stimați colegi,

Pe fond, anumite chestiuni cuprinse în moțiunea simplă sunt reale și trebuie corectate, pentru ca cetățenii să poată primi informații corecte și să judece în cunoștință de cauză, motiv pentru care am decis votarea moțiunii. Dar nu putem să nu remarcăm faptul că semnatarii de la PNL și PD nu sunt mai departe decât politicienii atacați, cei de la PSD, pentru că, practic, și ei doresc același lucru: să cumpere bunăvoința presei în această perioadă de campanie electorală.

Ne întrebăm, firesc, de ce acum intră în dezbatere o asemenea moțiune. Nu mai pot ei de grija presei? Abia acum își dau seama că este supusă presiunilor politice, că jurnaliștii sunt agresați sau sunt amenințați? Mie mi se pare mai degrabă o infracțiune de mituire în formă agravantă.

Este adevărat că jurnaliștii trebuie apărați de agresiunea unor potentați ai zilei sau de procese intentate pe criterii aiuristice, dar de ce o faceți numai în campanie electorală, domnilor?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, stimată colegă.

Celelalte grupuri parlamentare și-au epuizat timpul repartizat, potrivit algoritmului.

Urmează domnul Mihai Mălaimare, din partea Grupului PSD.

PSD a consumat până acum 23 de minute.

 
   

Domnul Mihai-Adrian Mălaimare:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Înainte de a mă referi la moțiune, vreau să constat că au trecut 15 minute de la un act foarte grav comis sub cupola Parlamentului și nimeni nu s-a sesizat și nimeni nu a luat atitudine. La această tribună era domnul deputat Marton Arpad și din rândurile colegilor noștri de la PD-PNL i s-a sugerat că limba română are meandre pe care domnia sa nu le cunoaște. Este un act grav de șovinism.

Domnule deputat român de etnie maghiară Marton Arpad, te rog să primești scuzele deputatului PSD de Botoșani Mihai Mălaimare.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Ne aflăm în fața unei moțiuni care, ca exercițiu democratic, înseamnă, dincolo de posibile urmări, șansa de a dezbate o teză excepțională - libertatea de expresie. Numai că această șansă ne este oarecum refuzată prin faptul că ni se pune pe masă o moțiune, un document. Or, într-un film celebru se spunea: "Monseur se scrie, monseur se citește!" Am moțiune, citesc moțiune și comentez moțiune!

De la bun început, trebuie să afirm că titlul moțiunii este incorect, nedrept și, din păcate, susceptibil de a îmbrăca o simplă haină populist-electorală, reducând teza în dezbatere la condiția unei interpelări obișnuite căreia eventual i se pot scuza erori de informație sau enunțări voit demagogice.

Suntem invitați să discutăm, dar ni se atrage atenția că tema este axiomatică, subordonarea media de către Guvernul Năstase fiind în viziunea semnatarilor moțiunii un fapt care nici nu mai trebuie demonstrat.

Ce descoperim parcurgând moțiunea este că semnatarii ei sunt singurii prieteni ai media, singurii care o înțeleg, o respectă și o apără. Iertați-mă, este un captatio benevolentie obositor și, sunt convins, neconvingător. Pentru că nu sunt foarte sigur că media dorește să treacă strada, iar, dacă dorește, nu cred că are nevoie de sprijin și, în orice caz, nu de un astfel de sprijin.

Nu mă voi referi la mottoul moțiunii pentru că este evident pentru orice om că folosirea unei propoziții scoase din context, răstălmăcite cu vădită rea interpretare nu merită comentarii. Însă chiar de la început moțiunea însăși se regăsește astfel în zona derizoriului, căci pleacă, în opinia noastră, și este evident, de la o premisă absolut falsă.

Se vorbește de monopolizarea discursului politic, dar se ignoră toate monitorizările făcute de organismele specializate și se uită că Guvernul impune agenda. Și este firesc să contabilizeze o mai mare vizibilitate în contextul în care chiar Puterea a strigat, este adevărat nu cu glas foarte tare, deșteptarea.

Se vorbește de limitarea libertății de expresie prin măsuri de ordin legislativ, și mă întreb care sunt acelea, pentru că, după știința mea, inițiativele susceptibile de a veni în contradicție cu ideea de libertate de expresie nu au fost acceptate și nu s-au transformat în măsuri de ordin legislativ. Pentru că, între altele, stimați colegi, vă reamintesc, că se pare că unii ați cam uitat, nu am dorit-o în primul rând noi, parlamentarii Puterii.

Raportul Parlamentului European din februarie-martie 2004 vorbește într-adevăr despre imposibilitatea atingerii de către România a țelului aderării, dar numai: "dacă nu implementează pe deplin", între altele, și libertatea de expresie. Cu alte cuvinte, chiar acolo se recunoaște că pași fuseseră făcuți, deoarece până la un nivel de "pe deplin" se presupune că un anume stadiu fusese atins. Și, atunci, de unde până unde ideea că Guvernul Năstase a adus România în situația de a nu mai îndeplini criteriul politic de aderare? Tonul folosit ascunde o bucurie abia reținută la ideea că România nu ar apuca integrarea, iar Casandra în care vă deghizați are, din păcate, aerul unui Paris cu trecut de băiat de cartier.

Vorbe înșirate fără noimă curg cu pretenția de sentințe fără drept de apel: "Realitatea 2001-2004 este nici mai mult nici mai puțin una a limitării pieței mediatice și a încălcării fără echivoc a liberei concurențe." Ni se vădește clar modalitatea imixtiunii politico-guvernamentale în cele trei puncte. Vă mai aduceți aminte de unul și îl treceți, dar fără alineat. Se mai dă odată același citat și se declară obstacolul ca fiind de netrecut în calea integrării.

Doamnelor și domnilor,

Departe de mine ideea de a minimaliza posibile primejdii, reale încercări de primejduri. Departe de mine ideea de a ironiza pe cel care strigă temător că primejdia poate să-și producă efectele. Dar prea aveți aerul că sunteți singurii care munciți, singurii care vedeți, singurii care puteți semnaliza, singurii responsabili cu adevărul, și încă unul absolut, singurii care nu obosesc deloc strigând că nu muncim destul și nu muncim cum trebuie, așa cum eventual ați putea munci domniile voastre, dar numai cât veți fi la Putere.

În puhoiul de vorbe se năpustesc articole din ziare străine, elogii la adresa a doi eminenți jurnaliști români. Prinde bine, la o adică. Se consideră dintr-un condei că niște țări ar fi vinovate și ar intra într-o listă a rușinii la care România aderă, prin contribuția decisivă, nu-i așa, a Guvernului Năstase. Și, ca bonus, se mai inventează o țară: Tongo, așa scrie, pentru ca sentimentul de încropeală să fie cât mai clar instalat.

Raportul de țară este și el invocat, dar nu în totalitatea lui, realizările neinteresând pe semnatarii moțiunii.

Fenomenul complex al dependenței economice nu are în viziunea dumneavoastră decât un singur vinovat: Guvernul Năstase, care, dacă ar renunța probabil la publicitate, ar garanta, nu-i așa, în mod clar, atât independența financiară, cât și pe cea editorială a mediei românești.

Nu înțelegem foarte limpede cine este acuzatul: cel care dă sau cel care primește, și nici ceea ce înseamnă intervenție guvernamentală, cum se contorizează ea dincolo de supoziții, sau, mai știi, amintiri dintr-o experiență trăită cu certitudine, în soluțiile pe care tocmai le criticați.

Raportul de țară recunoaște presei scrise o mai dură atitudine față de Guvern decât cea a presei audio-vizuale, dar semnatarii moțiunii, cunoscători până la virgulă a raportului, probabil din viteză, conchid că trebuie oprită imixtiunea guvernamentală în presa scrisă și apoi în cea audio-vizuală. Este chestie de consecvență cu raportul și, aș îndrăzni să spun, chiar de stil. Dar ce mai contează stilul, când la ușă bat alegerile?

Înființarea unui Minister al Informațiilor Publice nu a fost de natură a ne entuziasma nici pe noi, parlamentarii PSD, iar transformarea lui într-un departament este semnul clar că s-a ținut cont inclusiv de opinia noastră. Dar, și așa, "minister al propagandei", cum îl numiți dumneavoastră, el a inițiat Legea accesului la informațiile publice, este adevărat, o zi mai târziu, în multe privințe chiar mai fermă decât inițiativa parlamentară similară, este adevărat, o zi mai devreme.

Cazul "Rompres" este văzut ca una din victoriile Opoziției, când tocmai graba cu care am acționat era pe cale să demoleze construcția instituțională.

Am fost, constat, mult prea îngăduitori cu un discurs care mânuia abil un laudatio de ochii lumii, căci în moțiune nu se mai spune nimic despre noi, PSD-iștii din Comisia pentru cultură, și vă întreb: ar fi trecut vreo inițiativă legislativă a Opoziției dacă noi ne-am fi comportat ca niște politruci oarecare? Și vă întreb dacă știți cum au reacționat ministrul Caramitru și membrii Comisiei pentru cultură la inițativa PSDR privitoare la monumentele istorice.

Societatea civilă invocată a fost martoră și a semnalat modul exemplar în care noi, PSD-iștii din această comisie, am acționat.

Aceeași societate civilă este partenerul unic și preferat și de neîmprumutat al colegilor din Opoziție și în cazul inițiativelor privitoare la dreptul la replică și la respectarea vieții private a demnitarilor, comunicându-se prin omisiune că Guvernul și noi am fi dorit altceva, când, de fapt, Guvernul a încurajat atitudinea noastră clară de respingere a acestor legi.

Distinși colegi semnatari ai moțiunii,

A face societatea civilă părtașă doar la o jumătate de adevăr al dumneavoastră înseamnă a o jigni chiar mai mult decât pe noi.

Nu doresc să revin asupra argumentelor pe care le-au adus reprezentantul Guvernului și colegii mei în privința CNA. Vă reamintesc doar că numai în urmă cu câteva zile lăudați de la aceeași tribună activitatea actualului CNA în termeni care spun totul despre modul în care acum o acuzați.

Despre raportul de țară nu se mai face vorbire căci nu este de folos unui discurs, iată, politicește jenant.

Dacă unii se trezesc lăudând, de ce moțiunile le scriu alții? Și cum este posibil să spui ieri "bravo", iar azi să duci CNA în boxa complicilor? Nu răspundeți, pentru că întrebarea este retorică.

Se vorbește cu nonșalanță de monopoluri mediatice, când ele cresc în propria curte sau dacă au fost cumva construite înainte de 2002, deci înainte de criticatul actual CNA, ele sunt bașca? Nu se mai pun? nu există? n-ați auzit? Dacă noi știm, dacă dumneavoastră știți, pe cine vreți să lămuriți că lucrurile stau exact invers?

Se construiește cu abilitate o legătură primejdioasă între publicitatea guvernamentală și sugrumarea independenței editoriale.

Eu voi spune că este foarte posibil ca în anumite cazuri lucrurile să stea tocmai așa, dar acestea sunt situații speciale de competența unor organisme abilitate a le descoperi și a le pedepsi, mai cu seamă că a primi publicitate în schimbul unor favoruri este cel puțin la fel de reprobabil cu a da publicitate și a solicita favoruri.

Aveți dovezi clare? Aveți cunoștință de ziare care au acordat acele favoruri? Spuneți clar, pentru că suntem în Parlamentul României, nu al țării Tongo!

Sugerați cumva că publicitatea guvernamentală ar trebui să fie zero? Propuneți cumva ca populația să nu mai fie informată numai pentru că există temerea că Guvernul va fi protejat de către ziarele care primesc această publicitate? Cum rămâne, atunci, cu respectul față de probitatea jurnaliștilor noștri, a căror bunăvoință o căutați și o cultivați în fiecare clipă? Chiar toți pot fi cumpărați? Chiar toți sunt a priori vinovați? Dacă asta credeți, și cam asta lăsați să se înțeleagă, spuneți-o verde, să afle lumea, să fie limpede tuturor, inclusiv jurnaliștilor, evident!

Domnilor,

Dacă ar exista numai un singur jurnalist cinstit în România, și tot n-am avea dreptul să afirmăm că media este controlată. Urma scapă turma! Așa am învățat eu când eram copil. Dar poate nu am înțeles bine cui îi este adresată această moțiune.

Un atac violent îl produceți la adresa Televiziunii Române. Nici nu este de mirare. În același stil, un distins parlamentar liberal lăuda ditirambic televiziunea la reuniunea celor două Comisii pentru cultură, iar la vot, în stil liberal, se abținea.

"În Televiziune nu lucrează decât minți racordate la planul ocult al Guvernului Năstase", sugerați dumneavoastră, și nu știu de ce îmi vin în minte niște nume care în perioada '96-'98 au scris cea mai neagră pagină din istoria televiziunii publice atât prin comportament uman, prin refuzul oricărui apel la deontologie, cât și prin cheltuirea iresponsabilă a banilor acestei instituții. Dar, desigur, atunci, la guvernare era doar PNȚ CD și, normal, erorile se plătesc.

Societatea Română de Radiodifuziune, lăudată în Comisiile pentru cultură, intră și ea de-a valma în categoria canale de propagandă. Orice informații care susțin teza subordonării sunt bune! Nu contează anul în care au fost obținute, nu contează dacă lucrurile s-au remediat între timp. Nu există nuanțe, totul este negativ, totul este înspăimântător.

Oare cum se simt angajații celor două instituții, când li se pune în cârcă acuza de agenți guvernamentali? Dar asta este o problemă care nu interesează; este prea măruntă. La urma urmelor, acolo nu lucrează decât câteva mii de oameni, voturi puține.

Nu contează nici faptul că "Lagarderr" este o corporație imensă cu activitate extraordinară în domeniul media. Contează doar că are procente în industria de aviație, că România importă Air Bus-uri, a mai făcut-o și înainte de 2000, și că trei distinși jurnaliști și-au dat demisia din funcțiile de conducere ale departamentului de știri ale postului de radio "Europa FM". Guvernul este vinovat pentru că nu a importat alt tip de avioane.

Chiar și problemele interne ale "României Libere" și "Evenimentului zilei" par să aibă conotații guvernamentale și, în absența oricărei dovezi, fie ea și de râs, rămâne să credem că acest lucru este așa cum spuneți, pentru că, în fond, dumneavoastră o spuneți, iar Guvernul este, după câte știu, abonat la cele două cotidiene.

Legea accesului la informațiile publice este un succes notabil, desigur, dar doar al parlamentarilor Opoziției. Noi, ceilalți, eram în vacanță, probabil și, oricum, în compensație, ne facem vinovați de faptul că unii pun piedici în aplicarea ei.

Nu pot să fiu de acord cu ridicarea acreditării unui jurnalist nici dacă reprezinți prefectura, nici dacă reprezinți Senatul. Sunt erori descalificante, dar nu pot genera acestea impresia că am aprobat această lege numai cu gândul perfid de a nu o aplica.

Nici un om responsabil nu poate accepta ideea agresiunii de orice fel asupra unui jurnalist. Măsurile luate în acești patru ani arată că voința politică se exprimă în vectori pozitivi. Excepțiile, chiar dacă destul de multe încă, nu pot decât să confirme regula stabilită prin lege, prin nevoia de informare corectă și prin respectul unanim față de această profesiune.

Libertatea de expresie este un drept câștigat în România cu sânge. Despre ea ar trebui vorbit mereu, căci a o apăra este mai greu și chiar mai important decât a o câștiga pentru o scurtă perioadă de timp. Ea este victoria noastră, a tuturor, și în același timp responsabilitatea maximă în fața națiunii și a propriei conștiințe.

Putem vorbi despre ea și în moțiuni, dar mai firesc ar fi să fim în stare să o facem zilnic, ca un memento că omenirea nu a cunoscut numai momente de evoluție.

Întrebarea care făcea istorie în urmă cu un deceniu și mai bine ar trebui înlocuită cu una care nu se va perima niciodată: "Ce ai făcut astăzi pentru ca mâine să poți vorbi fără să te rușinezi și să fii rușinat de libertatea de expresie?"

Obligația de a respecta libertatea de expresie este un adevăr pe care dumneavoastră îl strigați cu tărie, mai ales că nu-l neagă nimeni. Restul este doar moțiunea dumneavoastră, adică mult zgomot pentru oricât de puțină imagine s-ar obține.

Vă mulțumesc. (Aplauze în Grupul parlamentar al PSD)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Celor care îmi arată ceasul le mulțumesc. A vorbit 14 minute și vă amintesc că, de la 54 până la 37, încă mai avem de vorbit.

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Mircea Pașcu, care a fost și nominalizat în moțiune, având, așadar, și dreptul la replică. Dar vorbește și în calitate de deputat al Partidului Social Democrat, în cadrul timpului pe care-l avem.

 
   

Domnul Ioan Mircea Pașcu:

Mulțumesc.

Unii nu pot fi corectați nici prin instrucție.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Rațiunea luării mele de cuvânt este dublă. Pe de o parte, sunt unul din membrii opoziției dintre '96-2000, chiar purtătorul de cuvânt al celui mai important partid al acesteia, PDSR, care a suferit direct de pe urma interzicerii apariției la televiziunea publică, din ordinul expres al domnului director Hadjiculea, pe simplul motiv că nu era acceptabil să apari de două ori în aceeași săptămână, probabil potrivit rațiunii că ce-i prea mult strică. Apoi, pe de altă parte, deoarece am avut plăcerea să-mi fi auzit numele menționat expres în moțiunea pe care-o dezbatem astăzi. Întrucât această menționare s-a făcut într-un context incorect, determinat, desigur, de o eroare neintenționată de documentare, deși se presupune că, măcar pentru credibilitate, o asemenea eroare nu trebuia să se petreacă, doresc să corectez acest context, în lumina adevărului.

Distinsa noastră colegă, doamna Mona Muscă, menționa, ieri, două lucruri în ce mă privește, și anume: a) faptul că i-aș fi "amenințat" pe jurnaliști cu propoziția "viața este scurtă", în susținerea propunerii legislative privind dreptul la replică; și b) că l-aș fi "amenințat" pe domnul Cornel Ivanciuc, jurnalist de investigații, sugerându-i să abandoneze anchetele în legătură cu posibila filieră prin care s-ar fi putut scurge, dinspre MApN, un document "otrăvit" utilizat împotriva liderului PD Traian Băsescu. Vorba aceea: "două vorbe, trei minciuni".

Mai întâi referitor la cea de-a doua acuză, țin să informez că nu am discutat niciodată cu domnul Ivanciuc, și cu atât mai puțin nu am avut cum să-l ameninț. Ce vorbește domnia sa cu prietenii săi și ce concluzii trage de pe urma acestor discuții este problema sa și numai a lui. Însă, pentru a susține acuzațiile grave pe care le aduce unei instituții publice și conducerii sale, este nevoie de dovezi irefutabile. Dacă le are, și mă refer la altceva decât discuția domniei sale cu prietenii săi, ar fi fost de așteptat să le producă, iar colega noastră, doamna Mona Muscă, să le aștepte și să le utilizeze în motivarea acuzelor pe care mi le aduce. Or, din păcate, acest lucru nu s-a petrecut și îl regret inclusiv pentru credibilitatea distinsei noastre colege.

În al doilea rând, dați-mi voie să-i împrospătez memoria colegei noastre, legat și de prima acuză pe care mi-o aduce, acea cu așa-zisa amenințare, în contextul propunerii legislative referitoare la dreptul la replică. Dacă domnia sa sau cei care i-au pregătit textul și i l-au înmânat să-l citească ar fi avut minima curiozitate, obligatorie, de altfel, de a consulta încă o dată circumstanțele situației evocate, înainte de a face referire publică la ea, ar fi putut vedea cu ușurință că cele două chestiuni, așa-zisa amenințare și propunerea legislativă nu au nimic de-a face una cu alta. Fraza conținând sintagma că "viața este scurtă" - apropo, ar trebui să-l identificăm pe autorul proverbului cu pricina, să-l acuzăm și pe el de amenințare, eventual chiar și postum, a fost utilizată în comunicatul din 9 mai 2002, care avea mențiunea expresă: "În legătură cu relatările din presă referitoare la articolul din "Wall Street Jornal", autor Filip Șișkin, că e rus, că nu e rus, mă rog, nu comentez, cu trimitere la adresa Ministerului Apărării Naționale, Biroul de Presă al ministerului etc., etc. Deci nici o legătură cu Propunerea legislativă a dreptului la replică, de nici o culoare. Că ulterior cele două chestiuni au fost legate, în sensul că, profitându-se de scandalul creat pe tema așa-zisei amenințări, au fost unii care au încercat eliminarea respectivei propuneri legislative, care îi deranja, este altă chestiune. Însă, pentru conformitate, după cum se poate vedea, cele două lucruri nu au legătură unul cu altul.

În sfârșit, un ultim cuvânt legat de fondul problemei, și anume dreptul cetățeanului de a se apăra, prin replică, în cazul unor calomnii, jigniri, defăimări ce i s-ar putea aduce prin presa scrisă, întrucât, în domeniul audiovizualului, lucrurile sunt reglementate.

Am un caz particular care mă privește nemijlocit și doresc să solicit opinia distinsei mele colege, o adversară înverșunată a dreptului la replică, dar și persoana desemnată să susțină prezentarea moțiunii cu privire la modul în care ar trebui să reacționez. Îmi cer scuze dinainte pentru ce voi fi nevoit să menționez, dar citez textual din "Academia Cațavencu" nr.41/12-18 octombrie 2004, pag.5 și 16. Și întrucât mie mi-e rușine să citez lucruri care sunt publicate deja la adresa mea, dați-mi voie să vă înmânez această ultimă pagină, pentru ca să puteți să vă pronunțați asupra ei.

Vă mulțumesc foarte mult. (Domnul deputat Ioan Mircea Pașcu coboară de la tribună ca să-i dea ziarul doamnei deputat Mona Muscă; aplauze în Grupul parlamentar al PSD)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Colegul nostru a vorbit 5 minute.

Stimați colegi,

Intervențiile parlamentare au luat sfârșit, nu înainte de a-i da un drept la replică doamnei Mona Muscă, nominalizată de mai multe ori.

Îmi permit, știindu-vă vorbitoare, să vă amintesc de durata unui răspuns la replică: un minut și vă mai dau eu un minut.

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mulțumesc frumos, nu va fi nevoie.

În primul rând, îi amintesc colegului meu, domnului deputat Mircea Pașcu, că are mai puțină importanță de ce este legat momentul în care domnia sa a spus că "viața e scurtă", adresându-se jurnaliștilor. Important este că le-a spus-o jurnaliștilor, din funcția domniei sale de ministru. Cred că este suficient.

În privința "Academiei Cațavencu", eu cred că ar trebui să se gândească domnul Ioan Mircea Pașcu, care este un om cultivat și sunt convinsă că a citit mult, la viața domniei sale, că "Academia Cațavencu" este, de la un capăt la altul, un pamflet, este umor, e cu totul altceva.

 
     

Domnul Ioan Mircea Pașcu (din loja Guvernului):

Vorbeam de trivialități!

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Da, acolo sunt și asemenea chestiuni. Care-i problema? "Le Canard..."? cum e în Franța? Chiar nu știți, chiar nu aveți cunoștință?

 
     

Domnul Ioan Mircea Pașcu (din loja Guvernului):

Citiți-le dumneavoastră!

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Cât despre domnul Ivanciuc, să știți că presiunile nu trebuie să le faci direct la persoană, ele se fac indirect, mai ales de către cei de la Guvern.

Și ultimul lucru pe care vreau să-l spun. Domnilor guvernanți, învățați că presa are rolul de a vă critica, pentru Dumnezeu! Acceptați acest lucru. Este cea mai protejată critică, critică adresată guvernanților.

 
     

Domnul Ioan Mircea Pașcu (din loja Guvernului):

Dați citire textului din "Academia Cațavencu". Aveți curaj, doamnă?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

V-aș ruga să vă păstrați răbdarea și calmul. Ați avut posibilitatea, fiecare, să vă exprimați. Urmează răspunsul Guvernului, care va fi dat prin domnul ministru Șerban și domnul ministru Dâncu. În ce ordine doriți dumneavoastră.

Domnul Dâncu.

Voci din partea Grupurilor parlamentare ale PNL și PD:

Este partea a doua!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu e partea a doua, stimați colegi. După dezbateri, după cum știți de patru legislaturi, nu știu câte ați parcurs dumneavoastră, după dezbaterea la care participă parlamentarii, în cadrul fiecărei moțiuni, Guvernul are dreptul la un răspuns cu privire la problemele care se ridică din dezbateri. O să vă amintesc acest lucru, de câte ori e nevoie.

Aveți cuvântul, domnule Dâncu.

 
   

Domnul Vasile Dâncu (președintele Agenției pentru Strategii Guvernamentale):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Când nu ești membru al Parlamentului și vii aici, la această tribună, ești emoționat de fiecare dată. Te bucuri că poți să vorbești, dintr-un loc unde se servesc cele mai importante valori ale națiunii. La baza valorilor naționale, cred că stă adevărul. Nimic nu se poate construi dincolo de adevăr. De ce cred că unii dintre dumneavoastră au lipsit sau lipsesc de la această întâlnire, de la această temă, este pentru faptul că moțiunea, în sine, nici măcar nu a încercat să servească valoarea de adevăr.

Aș vrea să vă spun că am lucrat, alături de dumneavoastră, la câteva legi importante pentru România. Alături de parlamentarii majorității, dar consistent și alături de parlamentarii partidelor din opoziție, am descoperit, în comisiile pentru cultură, un adevărat spirit democratic, indiferent de partid și cred că, astăzi, spațiul mediatic românesc este liber, este pluralist, este concurențial, și acest lucru vi se datorează și, în numele Guvernului României, vreau să vă mulțumesc pentru modul în care toate partidele, cu deosebire comisiile pentru cultură, au servit această valoare.

Aș vrea, însă, pornind de la acest lucru, pornind de la necesitatea valorii de adevăr, aș vrea să dau doar două exemple care să servească ca un răspuns la faptul că moțiunea este mai degrabă politicianistă și a urmărit un scop electoral.

Primul răspuns se referă la faptul că s-a vorbit despre Legea liberului acces la informații ca fiind neaplicată. Distinșii parlamentari ai opoziției au lucrat alături de noi la această lege și știu și, dacă se prefac că nu știu, în această moțiune, vreau să amintesc următoarele lucruri, pentru că fac parte din raportul nostru anual privind aplicarea acestei legi. Vreau să vă spun că s-au creat 4.724 de instituții privind exprimarea opiniei și privind liberul acces la informații. Deci, în 96% din cazuri, instituțiile centrale și locale au făcut, au organizat asemenea structuri. Anul trecut s-au primit 662.447 de solicitări pentru informații publice și la 97% din acestea s-a dat un răspuns pozitiv. S-au creat, de asemenea, foarte multe instituții de formare. Societatea civilă a participat la acestea. Vreau să vă spun că reprezentanți ai delegației Uniunii Europene au felicitat România pentru modul în care se implementează această lege.

Și un al doilea element pe care aș vrea să-l folosesc pentru a servi adevărul este legat de acuza frecventă legată de monopolizarea spațiului public de către discursurile majorității parlamentare sau de către discursurile guvernanților. Vreau să vă dau o știre caldă, de pe agențiile de presă, și care invocă ultimul raport de monitorizare al CNA-ului. În perioada 1 - 15 octombrie 2004, avem următoarea situație. O să vedeți, citindu-vă modul în care au fost reprezentate partidele, majoritatea și opoziția, în mass-media, o să vedeți că adevărul este tocmai invers. Opoziția este mult mai prezentă în spațiul mediatic decât puterea. În perioada 1 - 15 octombrie, Traian Băsescu a avut, conform raportului CNA, 112 apariții la televiziune, Adrian Năstase - 74, Călin Popescu Tăriceanu - 46, Mircea Geoană - 24. Vedeți, e o disproporție foarte mare.

Să luăm pe câteva din posturile importante de televiziune și radio, care sunt invocate întotdeauna de colegii noștri din opoziție, ca fiind trompetele Guvernului sau ale partidului de guvernământ. Uitați: postul de televiziune națională, TVR 1, a acordat opoziției, în ultimele două săptămâni, 40,99%, iar puterii 14,15%, o disproporție flagrantă; Antena 1 - 49,91% opoziției, 22,24 majorității; PRO TV - 51,85% pentru opoziție, 19,53% pentru majoritate; Prima TV - 42,3% pentru opoziție, 30,5% pentru majoritate ș.a.m.d. Este flagrantă diferența dintre imaginea pe care încercați s-o proiectați prin aceasăt moțiune și realitatea măsurată de una din instituțiile importante de reglementare în domeniul mass-media.

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu știu dacă adevărul contează întotdeauna, cred că adevărul contează, însă, aici, în acest loc sfânt al democrației, în acest loc care este kilometrul zero al democrației, adevărul, însă, ne poate permite să ne păstrăm umanitatea, dincolo de competiție și dincolo de alegerile care vin.

Mulțumesc foarte mult. (Aplauze în Grupul parlamentar al PSD)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Șerban, aveți cuvântul. (Vociferări în Grupul parlamentar al PNL)

Amintesc distinșilor colegi de la Partidul Național Liberal un celebru motto spus de domnul Bolcaș: "Ce ție nu-ți place altuia nu face!"

V-aș ruga să încetați, totuși, cu vociferările.

 
   

Domnul Șerban Nicolae (ministru pentru relația cu Parlamentul) :

Intervenția va fi, oricum, scurtă, pentru că, ascultând punctele de vedere exprimate de semnatarii moțiunii, constat că ele puteau fi făcute foarte bine și pe timpul alocat Guvernului, pentru că, prin câteva argumente bine țintite, au desființat, practic, moțiunea și însăși esența acesteia. Prin citatele, chiar trunchiate și scoase din context, din rapoartele de țară făcute de Uniunea Europeană, de Comisia Uniunii Europene sau de Departamentul de Stat al Statelor Unite, este evident că acestea nu se refereau la Guvern. Și citez din ceea ce s-a spus: era vorba de aleșii locali. Și aici noi am dat, chiar ieri, un caz important, spunem noi, cazul domnului Aristotel Căncescu, fost senator PD, actual președinte al Consiliului județean Brașov care, în mai puțin de doi ani, a obținut nu mai puțin de 20 de frecvențe radio și trei frecvențe de televiziune, prin intermediul a 6 societăți comerciale. Cred că la asta se refereau cei de la Comisia Uniunii Europene și cei de la Departamentul de Stat al Statelor Unite. De asemenea, am făcut ieri precizarea referitoare și cred că suficient de clară între ceea ce înseamnă informare publică, prin datele furnizate de Guvern, și reclamă. Publicitatea guvernamentală nu este reclamă, pentru că Guvernul nu-și face reclamă, Guvernul informează opinia publică, și pentru asta apelează la mijloacele de informare în masă, așa cum este firesc.

În ceea ce privește atacurile la adresa jurnaliștilor, am precizat și ieri că din 71 de cazuri de agresiuni înregistrate împotriva unor jurnaliști, doar 4 au rămas nerezolvate, și grosul acestor soluționări a fost făcut în perioada guvernării 2001 - 2004, ele rămânând, din perioada 1999 - 2000, nesoluționate, dar, repet, toate aceste argumente nu fac referire la Guvern, moțiunea simplă sau de cenzură se îndreaptă împotriva Guvernului. Rapoartele pe care le-ați citat nu fac referire la activitatea Guvernului.

În ceea ce privește plângerile autorităților, era un subiect pe care, în locul semnatarilor moțiunii, nu l-aș fi abordat, pentru că, în perioada guvernării PSD, nu a existat, cel puțin cunoscut, vreun proces inițiat de un demnitar din partea Guvernului împotriva unui jurnalist. Există, însă, finalizate, și poate că ar fi fost bine să le menționați, procesele de insultă și calomnie finalizate în instanță, și anume cele inițiate de domnul Cristian Mititelu și de doamna Gabriela Adameșteanu, împotriva unui jurnalist cunoscut, care a fost condamnat să plătească sume exorbitante, e vorba de Ion Cristoiu, e vorba de procesul intentat și câștigat de secretarul de stat de la Ministerul Justiției, ceea ce este cu atât mai grav și cu atât mai descalificant, Mocuța, împotriva jurnalistului de atunci Ralu Filip. Și, de asemenea, pentru că tot ați amintit de cazul Ciuvică, mi-ar fi fost jenă să vorbesc de cazul Ciuvică, care a fost recent obligat de instanță să plătească despăgubiri morale de 1.000 de lei, mă rog, atâta face morala părții vătămate, într-un proces intentat de Traian Băsescu, nu de către un reprezentant al puterii, ci de către Traian Băsescu, un reprezentant al opoziției veșnice.

Recent, Cristian Tudor Popescu, președintele Clubului Român de Presă, invitat la Marius Tucă, a afirmat: "în România, nu este, în nici un fel, limitată libertatea de exprimare" - o spune președintele Clubului Român de Presă. Așa cum am arătat și ieri, doamna Renate Weber, președinta Fundației pentru o Societate Deschisă, a spus, în legătură cu această moțiune, nu în legătură cu altceva: "Vocile care acuză, acum, trebuiau să fie continue și nu în momente când se vânează capital electoral".

Eu închei, pentru că am spus că va fi o intervenție scurtă, prin a-l cita pe distinsul lider liberal, domnul Mircea Ionescu-Quintus, care, ieri, afirma, de la această tribună: "Am fost nevoiți să ascultăm o moțiune care nu ne interesează".

Vă mulțumesc. (Aplauze în Grupul parlamentar al PSD)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Au fost încheiate dezbaterile cu privire la moțiune. O vom supune votului, la ora fixată pentru votul final. (Vociferări în Grupurile parlamentare ale PNL și PD)

Avem vot final stabilit de Comitetul ordinii de zi și Biroul permanent, la ora 13,30.

 
     

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Procedură!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți la procedură, dar înainte v-aș ruga să vă numărați și pe dumneavoastră, pentru că nu o să vă adunați nici măcar 52 de...

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

E problema noastră.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

...voturi, cât...

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Nu vă supărați, nu modificăm procedura în funcție de câtă lume e în sală, chiar dacă e vorba de noi. Drept urmare, procedura spune foarte clar: la terminarea luărilor de poziție și a dezbaterilor pe marginea unei moțiuni, se votează. Drept urmare, vă rugăm să puneți în practică Regulamentul Camerei.

Mulțumesc. (Domnul deputat Alexandru Sassu discută, la prezidiu, cu domnul președinte Valer Dorneanu)

O să venim să vă ținem și noi de vorbă!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimată doamnă colegă, v-aș ruga exercitați-vă funcția dumneavoastră de monitorizare și vedeți dacă sunt 173 de colegi în sală.

 
     

Doamna Monica Octavia Muscă:

Procedură!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Domnule președinte, nu vă supărați, totuși, legea este una, indiferent de conjunctură, indiferent de moment. Dacă în Parlamentul României nu se respectă legea, cum să avem pretenția să se respecte în afară? Drept urmare, dumneavoastră aveți obligația să supuneți la vot moțiunea, indiferent câtă lume e în sală, indiferent că dumneavoastră doriți sau nu doriți să o votați acum. Asta este legea, vă rog s-o respectați.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnă, sunt stupefiat să aud din partea unui deputat care are mai multe legislaturi că putem vota indiferent câți suntem în sală. Este un lucru elementar, stimată doamnă, că trebuie să avem cvorum de vot: 173.

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mă refeream la indiferent câți sunt în sală din partea PSD-ului, pentru că pe dumneavoastră asta vă doare acum.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

E descalificant, încă o dată vă spun. Numărați câți sunt în sală. (Agitație în Grupurile parlamentare ale PNL și PD).

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Sassu.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule președinte,

Este adevărat, probabil doamna Muscă nu știe, dar, așa cum a fost întotdeauna în Regulament, trebuie să avem cvorum. Totuși, eu cer, în numele Grupului parlamentar, să votăm acum această moțiune, să constatăm votul, eventual o să constatăm că nu suntem în sală și, cu asta, să încheiem discuția.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Un jurist din partea dreaptă. Noi, în sală, suntem 145 de persoane. În aceste condiții, putem vota? Vă rog.

 
   

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule președinte, am să vă citesc doar ce spune Regulamentul, care e legea Camerei: "Dezbaterea moțiunii se face cu respectarea dispozițiilor cuprinse la art.129 și se aprobă cu votul majorității deputaților prezenți".

 
     

Domnul Alexandru Sassu (din sală):

Cu o condiție: să fie cvorum!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Aoleu! Și sunteți și jurist, stimate coleg!

Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu chiar mă bucur că, colegul nostru de la Partidul Liberal a făcut trimitere la acest articol, care spune că să se respecte art.129 până la 143, și la art.134, care intră în discuție, se spune în felul următor: "Camera Deputaților adoptă legi, hotărâri și moțiuni în prezența majorității deputaților".

 
     

Doamna Monica Octavia Muscă:

Procedură!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, doamnă deputat.

 
     

Domnul Anton Mițaru (din sală):

Nu îi mai dați cuvântul!

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Domnule președinte, "..

Păi, sigur, nu-i mai dați cuvântul, adică să limităm libertatea de exprimare și în Parlamentul României.

Domnule președinte,

Dumneavoastră ați anunțat, la începutul ședinței numărul oamenilor prezenți în sală. Da? Vă rog frumos să spuneți câți au fost atunci și dacă a fost cvorum sau nu, ceea ce înseamnă că e și acum. Vă rog frumos să ne spuneți cum ați anunțat la începutul ședinței numărul prezenților în sală.

Eu, personal, v-am cerut, atunci, aduceți-vă aminte, v-am cerut să avem răbdare, pentru că nu e lume în sală, dar dumneavoastră, și eu v-am crezut, ați spus că avem 200 și ceva de parlamentari în sală. Drept urmare, avem cvorum.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Voi fi obligat să vă aduc aminte alte lucruri elementare: una este prezența la dezbateri, unde nu e condiție de cvorum, stimată doamnă triplă deputată, și alta e cvorumul de hotărâri. Îmi pare rău că, după 6 ani, încă nu știți acest lucru.

Vă rog, doamnă Ivănescu. (Vociferări în Grupul parlamentar al PNL)

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule președinte, vă solicit, în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat să faceți apel nominal pentru verificarea cvorumului de ședință și pentru trecerea la votul final al moțiunii.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Asta deja este o propunere regulamentară, care demonstrează respectul față de Regulament.

Începem apelul nominal.

 
   

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Va rog sa fiti atenti, ca sa desfasuram apelul foarte rapid.

- Abitei Ludovic - prezent
- Afrasinei Viorica - prezenta
- Albu Gheorghe - absent
- Andea Petru - prezent
- Andrei Ioan - prezent
- Andronescu Ecaterina - absenta
- Antal Istvan - prezent
- Anton Marin - prezent
- Antonescu George Crin Laurentiu - absent
- Antonescu Niculae Napoleon - absent
- Apostolescu Maria - Prezenta
- Arghezi Mitzura Domnica - Absenta
- Ariton Gheorghe - Absent
- Armas Iosif - Absent
- Arnautu Eugenu - Prezent
- Asztalos Ferenc - Prezent
- Avramescu Constantin - Prezent
- Baban Stefan - Prezent
- Babiuc Victor - Absent
- Baciu Mihai - Absent
- Bahrim Dorel - Prezent
- Balta Mihai - Absent
- Balta Tudor - Prezent
- Bar Mihai - Prezent
- Bara Radu Liviu - Prezent
- Barbu Gheorghe - Prezent
- Bartos Daniela - Prezenta
- Badoiu Cornel - Absent
- Balaet Dumitru - Absent
- Balasoiu Amalia - Prezenta
- Bancescu Ioan - Prezent
- Bâldea Ioan - Absent
- Becsek Garda Dezideriu Coloman - Prezent
- Bentu Dumitru - Prezent
- Bercaroiu Victor - Prezent
- Berceanu Radu Mircea - Prezent
- Bereczki Endre - Prezent
- Birtalan Ákos - Absent
- Bivolaru Ioan - Prezent
- Bârsan Iulian Gabriel - Prezent
- Bleotu Vasile - Prezent
- Boabes Dumitru - Prezent
- Boagiu Anca Daniela - Prezenta
- Boaja Minica - Prezent
- Boboc Alexe - Prezent
- Bogdan Daniel Marius - Prezent
- Boiangiu Cornel - Absent
- Bolcas Augustin Lucian - Absent
- Böndi Gyöngyike - Prezenta
- Borbely Laszlo - Absent
- Bozga Ion - Prezent
- Bran Vasile - Prezent
- Brînzan Ovidiu - Absent
- Brudascu Dan - Prezent
- Bucur Constantin - Prezent
- Bucur Mircea - Absent
- Buga Florea - Absent
- Burnei Ion - Prezent
- Buruiana-Aprodu Daniela - Absenta
- Buzea Cristian Valeriu - Absent
- Calcan Valentin Gigel - Absent
- Canacheu Costica - Prezent
- Cazimir Stefan - Prezent
- Cazan Gheorghe-Romeo Leonard - Absent
- Casunean-Vlad Adrian - Absent
- Cerchez Metin - Absent
- Chelbea Aurel - Prezent
- Cherescu Pavel - Absent
- Chirita Dumitru - Prezent
- Ciontu Corneliu - Absent
- Ciopraga Mircea - Prezent
- Ciuceanu Radu - Prezent
- Cîrstoiu Ion - Prezent
- Cladovan Teodor - Prezent
- Cliveti Minodora - Prezenta
- Coifan Viorel Gheorghe - Prezent
- Cojocaru Nicu - Prezent
- Craciun Dorel Petru - Prezent
- Cret Nicoara - Prezent
- Cristea Marin - Prezent
- Crisan Emil - Prezent
- Dan Matei Agathon - Absent
- Daraban Aurel - Prezent
- Daianu Dorin - Prezent
- Danila Vasile - Prezent
- Delureanu Virgil - Prezent
- Dinu Gheorghe - Prezent
- Dobre Traian - Prezent
- Dobrescu Smaranda - Prezenta
- Dolanescu Ion - Prezent
- Dorian Dorel - Absent
- Dorneanu Valer - Prezent
- Dragomir Dumitru - Absent
- Dragos Iuliu Liviu - Absent
- Dragu Gheorghe - Absent
- Dretcanu Doina Micsunica - Prezenta
- Dumitrescu Cristian-Sorin - Prezent
- Dumitriu Carmen - Prezenta
- Dutu Constantin - Absent
- Dutu Gheorghe - Prezent
- Enescu Nicolae - Prezent
- Erdei Doloczki Istvan - Prezent
- Eserghep Gelil - Absent
- Fâca Mihail - Prezent
- Firczak Gheorghe - Prezent
- Florea Ana - Prezenta
- Florescu Ion - Prezent
- Fotopolos Sotiris - Absent
- Georgescu Filip - Prezent
- Gheorghe Valeriu - Prezent
- Gheorghiof Titu-Nicolae - Prezent
- Gheorghiu Adrian - Prezent
- Gheorghiu Viorel - Absent
- Gingaras Georgiu - Prezent
- Giuglea Stefan - Prezent
- Godja Petru - Prezent
- Gradinaru Nicolae - Prezent
- Grigoras Neculai - Prezent
- Gubandru Aurel - Prezent
- Gurzau Adrian - Prezent
- Gvozdenovici Slavomir - Prezent
- Hasotti Puiu - Prezent
- Hogea Vlad-Gabriel - Absent
- Hossu Valentin Tiberiu - Prezent
- Hrebenciuc Viorel - Prezent
- Ianculescu Marian - Prezent
- Ifrim Mircea - Absent
- Ignat Miron - Prezent
- Iliescu Valentin Adrian - Prezent
- Ionel Adrian - Prezent
- Ionel Viorel - Prezent
- Ionescu Anton - Absent
- Ionescu Cornelia - Prezenta
- Ionescu Constel Marian - Prezent
- Ionescu Dan - Absent
- Ionescu Daniel - Absent
- Ionescu Mihaela - Prezenta
- Ionescu Razvan - Absent
- Ionescu Smaranda - Prezenta
- Iordache Florin - Prezent
- Iriza Marius - Absent
- Iriza Scarlat - Prezent
- Ivanescu Paula Maria - Prezenta
- Jipa Florina Ruxandra - Prezenta
- Kedves Emeric - Absent
- Kelemen Atilla-Bela-Ladislau - Prezent
- Kelemen Hunor - Prezent
- Kerekes Károly - Prezent
- Kónya-Hamar Sandor - Prezent
- Kovács Csaba-Tiberiu - Prezent
- Lari-Iorga Leonida - Absenta
- Lazar Maria - Prezenta
- Lapadat Stefan - Prezent
- Lapusan Alexandru - Prezent
- Leonachescu Nicolae - Prezent
- Lepadatu Lucia-Cornelia - Absenta
- Lepsa Sorin Victor - Absent
- Longher Ghervazen - Absent
- Loghin Irina - Prezenta
- Luchian Ion - Absent
- Magheru Paul - Prezent
- Maior Lazar Dorin - Absent
- Makkai Grigore - Prezent
- Man Mircea - Prezent
- Manolescu Oana - Prezenta
- Marcu Gheorghe - Prezent
- Marcu Grigore - Prezent
- Mardari Ludovic - Prezent
- Marin Gheorghe - Prezent
- Marineci Ionel - Prezent
- Márton Árpád-Francisc - Prezent
- Malaimare Mihai Adrian - Prezent
- Maracineanu Adrian - Prezent
- Mândrea-Muraru Mihaela - Prezenta
- Mândroviceanu Vasile - Absent
- Mera Alexandru-Liviu - Absent
- Merce Ilie - Absent
- Mesca Sever - Prezent
- Miclea Ioan - Absent
- Micula Catalin - Prezent
- Mihailescu Petru-Serban - Absent
- Mincu Iulian - Prezent
- Mircea Costache - Prezent
- Mirciov Petru - Prezent
- Miron Vasile - Prezent
- Mitrea Manuela - Absenta
- Mitrea Miron Tudor - Absent
- Mitu Octavian - Prezent
- Mitaru Anton - Prezent
- Mînzîna Ion - Absent
- Mocanu Alexandru - Prezent
- Mocioalca Ion - Prezent
- Mocioi Ion - Absent
- Mogos Ion - Prezent
- Mohora Tudor - Prezent
- Moisescu George Dumitru - Prezent
- Moisescu Vlad Octavian - Absent
- Moisoiu Adrian - Absent
- Mois Vasalie - Absent
- Moldovan Carmen-Ileana - Prezenta
- Moldovan Petre - Prezent
- Moldoveanu Eugenia - Prezenta
- Moraru Constantin Florentin - Prezent
- Mos Augusta Maria - Absenta
- Motoc Marian Adrian - Prezent
- Musca Monica-Octavia - Prezenta
- Musetescu Ovidiu Tiberiu - Absent
- Naidin Petre - Prezent
- Nan Nicolae - Prezent
- Nassar Rodica - Prezenta
- Naum Liana-Elena - Prezenta
- Nadejde Vlad-George - Absent
- Nastase Adrian - Absent
- Nastase Ioan Mihai - Prezent
- Neacsu Ilie - Prezent
- Neagu Ion - Prezent
- Neagu Victor - Absent
- Neamtu Horia-Ion - Prezent
- Neamtu Tiberiu-Paul - Prezent
- Nechifor Cristian - Prezent
- Nica Dan - Absent
- Nicolaescu Gheorghe-Eugen - Prezent
- Nicolescu Mihai - Prezent
- Nicolicea Eugen - Prezent
- Niculescu Constantin - Absent
- Niculescu-Duvaz Bogdan Nicolae - Absent
- Nistor Vasile - Prezent
- Nita Constantin - Prezent
- Oltean Ioan - Prezent
- Olteanu Ionel - Prezent
- Oltei Ion - Prezent
- Onisei Ioan - Absent
- Palade Doru Dumitru - Absent
- Pambuccian Varujan - Prezent
- Pascu Ioan Mircea - Absent
- Pataki Iulia - Absenta
- Paun Nicolae - Absent
- Paduroiu Valentin - Prezent
- Pascut Stefan - Prezent
- Pécsi Francisc - Absent
- Peres Alexandru - Prezent
- Petrescu Ovidiu Cameliu - Prezent
- Petrus Octavian Constantin - Prezent
- Plesa Eugen Lucian - Prezent
- Podgoreanu Radu - Prezent
- Popa Constanta - Prezenta
- Popa Cornel - Absent
- Popa Virgil - Absent
- Popescu-Bejat Stefan-Marian - Prezent
- Popescu Costel Eugen - Prezent
- Popescu Gheorghe - Absent
- Popescu Grigore Dorin - Prezent
- Popescu Ioan Dan - Absent
- Popescu Kanty Catalin - Prezent
- Popescu-Tariceanu Calin - Absent
- Popescu Virgil - Prezent
- Posea Petre - Prezent
- Predica Vasile - Prezent
- Pribeanu Gheorghe - Prezent
- Priboi Ristea - Prezent
- Purceld Octavian-Mircea - Absent
- Puscas Vasile - Absent
- Puwak Hildegard-Carola - Prezenta
- Puzdrea Dumitru - Absent
- Radan Mihai - Prezent
- Raicu Romeo-Marius - Prezent
- Rasovan Dan Grigore - Absent
- Radoi Ion - Absent
- Radulescu Vasile Relu - Prezent
- Rosculet Gheorghe - Prezent
- Rus Emil - Prezent
- Rus Ioan - Prezent
- Rusanu Dan-Radu - Prezent
- Sadici Octavian - Prezent
- Sali Negiat - Prezent
- Sandache Cristian - Absent
- Sandu Alecu - Absent
- Sandu Ion Florentin - Absent
- Sarkady Zsolt Csaba - Absent
- Sassu Alexandru - Prezent
- Satnoianu Tanase - Prezent
- Saulea Danut - Absent
- Savu Vasile Ioan - Absent
- Sapunaru Nini - Prezent
- Sârbu Marian - Absent
- Sbârcea Tiberiu Sergius - Prezent
- Selagea Constantin - Prezent
- Semcu AdrianEmanuil - Absent
- Sersea Nicolae - Prezent
- Severin Adrian - Absent
- Simedru Dan Coriolan - Absent
- Sireteanu Mihail - Absent
- Simion Sebastian - Prezent
- Sonea Ioan - Prezent
- Spiridon Nicu - Prezent
- Stan Ioan - Prezent
- Stan Ion - Prezent
- Stana-Ionescu Ileana - Prezenta
- Stanciu Anghel - Prezent
- Stanciu Zisu - Absent
- Stanescu Alexandru-Octavi - Prezent
- Stanisoara Mihai - Prezent
- Stoian Mircea - Prezent
- Stroe Radu - Prezent
- Stuparu Timotei - Prezent
- Suciu Vasile - Absent
- Suditu Gheorghe - Prezent
- Székely Ervin-Zoltán - Prezent
- Szilágyi Zsolt - Absent
- Snaider Paul - Prezent
- Stefan Ion - Prezent
- Stefanescu Codrin - Absent
- Stefanoiu Luca - Absent
- Stirbet Cornel - Prezent
- Tamás Sándor - Absent
- Tarâta Culita - Prezent
- Târpescu Pavel - Prezent
- Tcaciuc Stefan - Absent
- Timis Ioan - Prezent
- Todoran Pavel - Absent
- Tofan Sergiu Mihail - Prezent
- Tokay Gheorghe - Absent
- Toró Tiberiu - Prezent
- Tudor Marcu - Prezent
- Tudose Mihai - Prezent
- Tuducan Teodor Craciun - Prezent
- Tunaru Raj - Alexandru - Prezent
- Tibulca Alexandru - Prezent
- Tocu Iulian-Costel - Prezent
- Varga Attila - Prezent
- Vasile Aurelia - Prezenta
- Vasilescu Lia-Olguta - Absenta
- Vasilescu Nicolae - Absent
- Vasilescu Valentin - Prezent
- Vâlva Melania - Prezenta
- Vekov Karoly- Janos - Prezent
- Verbina Dan - Absent
- Vida Iuliu - Prezent
- Voicu Madalin - Absent
- Voinea Florea - Absent
- Voinea Olga Lucheria - Absenta
- Winkler Iuliu - Prezent
- Wittstock Eberhard-Wolfgang - Prezent
- Zavoian Ioan Dorel - Prezent
- Zgonea Valeriu Stefan - Prezent

 
     

(Domnii deputați care au intrat în sală ulterior apelului nominal și-au înregistrat prezența la secretariatul de ședință)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am înțeles de la cineva din partea dreaptă a sălii că protestează pentru faptul... Am înțeles că s-ar fi terminat programul, îmi invocați tot dumneavoastră. Mulțumesc, mulțumesc. Să înțeleg că doriți să interveniți? Vă rog. Există cvorum. (Se adresează doamnei deputat Mona Muscă. Din sală se recomandă să se treacă la vot.)

Rog pe domnul Leonăchescu... Unde este?

Supun la vot, și pe urmă spuneți că nu am al doilea secretar, din partea opoziției.

Grupul parlamentar P.R.M, doriți să-l ajutați pe domnul Leonăchescu să vină? Sau nu, este domnul Hașotti. Poftiți. Vă rog. (În același timp sosește la prezidiu și domnul secretar Nicolae Leonăchescu.) Ați văzut ce înseamnă frica de a nu îți lua cineva locul?

Stimați colegi, avem cvorum, și în aceste condiții supun votului moțiunea pe care a prezentat-o Partidul Democrat, împreună cu Partidul Național Liberal.

Cine este pentru? V-aș ruga să nu conturbați numărarea, stimați colegi!

84 de voturi pentru; 35 de aici și 49 de acolo.

Împotrivă?

124 voturi împotriva moțiunii. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Abțineri, dacă sunt?

4 abțineri.

Deci, cu 124 de voturi împotrivă, 84 pentru și 4 abțineri, moțiunea a fost respinsă.

 
Supunerea la votul final:  

Stimați colegi,

Inițial, votul final a fost anunțat pentru ora 13,30, dar, dacă tot am făcut apel nominal și suntem în cvorum, v-aș propune să facem acum votul final pentru celelalte proiecte.

V-aș ruga să vă așezați și să nu părăsiți sala, stimați colegi. Vă rog să vă așezați pe locurile dumneavoastră!

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală (adoptat);

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală; lege organică.

Cine este pentru? 178 de voturi pentru.

Împotrivă? 32 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Proiectul a fost adoptat cu 178 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă și nici o abținere.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală (restituit comisiei);

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală.

Domnul președinte al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, domnul profesor Neagu, are o intervenție.

Vă rog.

   

Domnul Ion Neagu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

V-aș ruga să fiți de acord să restituiți la comisie acest al doilea proiect de lege din ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților pe anul 2005 (adoptat);

Proiectul de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților pe anul 2005.

Cine este pentru? Cine este pentru. Proiectul de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților? 201 voturi pentru.

Dacă sunt voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Poftiți. Vă rog. Să explicați votul, da?

   

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Domnule președinte, a explica sau a nu explica votul, cred că este mai puțin important, cu toate că aceasta este procedura. Cred că mai important este altceva. Ne aflăm astăzi, când votăm bugetul Camerei Deputaților pe 2005, în schimb, Bugetul de stat pe 2005 este depus deja la Parlament, inclusiv cu bugetul Camerei Deputaților, dat de Guvern.

Nu fac decât să constat că suntem o anexă a Executivului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu uitați că a fost dezbătut și adoptat pe articole bugetul Camerei Deputaților cu mult înainte ca ... Este vina noastră că n-am putut să-l votăm până acum, din cauza cvorumului.

 
  Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr.69/2000 (adoptat);

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr.69/2000; lege ordinară.

Cine este pentru? 201 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? O abținere.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Guvernul Regatului Danemarcei privind cooperarea pentru implementarea Protocolului de la Kyoto la Convenția - cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC), semnat la Copenhaga la 28 ianuarie 2003 și a Acordului între Ministerul Apelor și Protecției Mediului din România și Ministerul Mediului din Regatul Danemarcei privind proiectul de tip Implementare în comun Rumeguș 2000, semnat la București la 7 martie 2003 (adoptat);

Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Guvernul Regatului Danemarcei privind cooperarea pentru implementarea Protocolului de la Kyoto la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC), semnat la Copenhaga la 28 ianuarie 2003 și a Acordului între Ministerul Apelor și Protecției Mediului din România și Ministerul Mediului din Regatul Danemarcei privind proiectul de tip Implementare în comun "Rumeguș 2000", semnat la București la 7 martie 2003; lege ordinară.

Cine este pentru? 201 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului privind dreptul brevetelor adoptat la Geneva la 1 iunie 2000 (adoptat);

Proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului privind dreptul brevetelor adoptat la Geneva la 1 iunie 2000; lege ordinară.

Cine este pentru? 201 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.67/2004 privind instituirea la nivel național a Rețelei de informații contabile agricole (adoptat);

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.67/2004 privind instituirea la nivel național a Rețelei de informații contabile agricole; lege ordinară.

Cine este pentru? 201 voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.26/2004 privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării societăților comerciale aflate în portofoliul Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului și consolidarea unor privatizări (adoptat);

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.26/2004 privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării societăților comerciale aflate în portofoliul Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului și consolidarea unor privatizări; lege ordinară.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. 200 voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Aș ruga Grupul parlamentar al P.R.M., al cărui șef actual este domnul Stanciu, să fie atent când întreb. Domnul Stanciu reacționează după ce am trecut de voturile de abțineri.

     

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Vă rog să vă uitați unde trebuie!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Încă o dată: cine este pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.26/2004? 175 de voturi pentru.

Împotrivă? 27 de voturi.

Abțineri? Două abțineri.

S-a adoptat cu acest scor.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.88/2004 privind scoaterea din funcțiunea a unor mijloace fixe , inclusiv a construcțiilor aferente acestora, uzate fizic sau moral, neamortizate integral, din cadrul unor capacități de producție oprite ale agenților economici din portofoliul Ministerului Economiei și Comerțului (adoptat);

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.88/2004 privind scoaterea din funcțiune a unor mijloace fixe, inclusiv a construcțiilor aferente acestora, uzate fizic sau moral, neamortizate integral, din cadrul unor capacități de producție oprite ale agenților economici din portofoliul Ministerului Economiei și Comerțului; lege ordinară.

Cine este pentru? 201 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea articolului 170 din Legea învățământului nr. 84/1995 (adoptată conform art.75 alin.2 din Constituție);

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea articolului 170 din Legea învățământului nr.84/1995; lege organică.

Procedură.

   

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este o eroare materială, cred. Această propunere legislativă, conform noii Constituții, a trecut săptămâna trecută, prin aprobare tacită. Prin urmare, nu cred că trebuia introdusă pe ordinea de zi și nu face obiectul ordinii de zi, pentru că nu se supune votului.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Corect. Această procedură, prevăzută de art.75 alin.2 din Constituție, corect invocată de dumneavoastră, trebuie constatată în plen.

 
     

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Constatată.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Asta am dorit, dacă nu m-ați fi împiedicat dumneavoastră. Și trebuia să-l scriem pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc, totuși, că ați evocat corect prevederile art.75 alin.2. Trebuia să constatăm în plen aprobarea tacită a acestui proiect de lege, ceea ce facem acum, fără vot.

 
     

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Dar nu trebuia trecută pe ordinea de zi, la votul final.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Când veți conduce dumneavoastră ședința, să procedați așa cum spuneți.

 
     

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Peste două luni!

 
  Proiectul de Lege privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice (adoptat);

Domnul Valer Dorneanu:

Proiectul de Lege privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice; lege ordinară.

Cine este pentru? 201 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea instanțelor și parchetelor militare (adoptat conform art.75 alin.2 din Constituție);

Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea instanțelor și parchetelor militare.

Și aici suntem în prezența art.75 alin.2. Expirând termenul, urmează să constatăm adoptarea tacită a acestui proiect.

  Proiectul de Lege privind redresarea financiară și falimentul societăților de asigurare (adoptat);

Proiectul de Lege privind redresarea financiară și falimentul societăților de asigurare; lege ordinară.

Cine este pentru? 201 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? Două abțineri.

  Proiectul de Lege privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate (adoptat);

Proiectul de Lege privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate; lege organică.

Cine este pentru? 201 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

  Proiectul de Lege privind statutul asistentului social (adoptat);

Proiectul de Lege privnd statutul asistentului social; lege organică.

Cine este pentru? 201 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.84/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr.202/2002 privind egalitatea de șanse între femei și bărbați (adoptat);

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.84/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr.202/2002 privind egalitatea de șanse între femei și bărbați; lege ordinară.

Cine este pentru? 201 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.58/2001 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, stagiaturii și activității de cercetare medicală în sectorul sanitar (adoptat);

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.58/2001 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, stagiaturii și activității de cercetare medicală în sectorul sanitar; lege ordinară.

Cine este pentru? 201 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folosiți la fabricarea ilicită a drogurilor (adoptat);

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folosiți la fabricarea ilicită a drogurilor; lege organică.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

201 voturi, nici un vot împotrivă sau abțineri.

  Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 196/2003 privind prevenirea și combaterea pornografiei (adoptat);

Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.196/2003 privind prevenirea și combaterea pornografiei; lege organică.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. 201 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.69/2004 pentru completarea art.38 din Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul (adoptat);

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.69/2004 pentru completarea art.38 din Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul; lege ordinară.

Cine este pentru? 201 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.14/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap (adoptat);

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.14/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap; lege ordinară.

Cine este pentru? 201 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

  Propunere legislativă privind declararea ca oraș a comunei Voinești, județul Dâmbovița (adoptată);

Propunerea legislativă privind declararea ca oraș a comunei Voinești, județul Dâmbovița; lege organică.

Cine este pentru? 174 de voturi pentru.

Împotrivă? 27 de voturi.

Abțineri? O abținere.

  Propunere legislativă privind înființarea comunei Pietrari, județul Dâmbovița (adoptată);

Propunerea legislativă privind înființarea comunei Pietrari, județul Dâmbovița; lege organică.

Cine este pentru? 174 de voturi pentru.

Împotrivă? 28 de voturi.

Abțineri? Nu sunt.

  Propunere legislativă privind înființarea comunei Răscăeți, județul Dâmbovița (adoptată);

Propunerea legislativă privind înființarea comunei Răscăeți, județul Dâmbovița; lege organică.

Cine este pentru? 174 de voturi pentru.

Împotrivă? 29 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

  Propunere legislativă privind înființarea comunei Râu Alb, județul Dâmbovița (adoptată);

Propunerea legislativă privind înființarea comunei Râu Alb, județul Dâmbovița; lege organică.

Cine este pentru? Tot 174 de voturi pentru.

Împotrivă? 29 de voturi.

Abțineri? O abținere.

  Propunere legislativă privind înființarea comunei Raciu, județul Dâmbovița (adoptată);

Propunerea legislativă privind înființarea comunei Raciu, județul Dâmbovița; lege organică.

Cine este pentru? 176 de voturi pentru.

Împotrivă? 29 de voturi.

Abțineri? O abținere.

  Propunere legislativă privind înființarea comunei Ciohorăni, județul Iași. (adoptată).

Propunerea legislativă privind înființarea comunei Ciohorăni, județul Iași; lege organică.

Cine este pentru? 180 de voturi pentru.

Împotrivă? 10 voturi, din care 9 sunt îndreptate împotriva liderului Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Abțineri? O abținere.

Am parcurs ordinea de zi de astăzi, stimați colegi.

Înțeleg că nu mai vreți să stați.

Joi este ședință, îmi pare rău. Avem inclusiv Jandarmeria română; expiră termenul constituțional al proiectului de lege, pe data de 21. Deci, ședință în plen, cu vot final.

Aprobarea unor modificări în componența unei comisii permanente.  

Stimați colegi, procedural: domnul deputat Delureanu Virgil, care a depus astăzi jurământul, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat propune înscrierea lui în Comisia pentru buget, finanțe și bănci, în locul domnului deputat Florin Georgescu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu aceasta, declar închisă ședința de astăzi.

Ne întâlnim joi, în plen.

   

Ședința s-a încheiat la ora 13,15.

 
       

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 8 december 2019, 12:47
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro