Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of October 19, 2004
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.142/26-10-2004

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
11-12-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2004 > 19-10-2004 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of October 19, 2004

  1. Intervenții ale deputaților:

   

Ședința a început la ora 8,22.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistați de domnii Ovidiu Cameliu Petrescu și Nicolae Leonăchescu, secretari.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața!

Credeam că ați intrat în campania electorală, dar văd că nu vă lăsați. Începem deci cu partea de intervenții.

 
Dumitru Bentu - declarație politică intitulată SAPARD;

Domnul deputat Bentu. Urmează domnul deputat Moisoiu.

 

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică de azi se numește: "SAPARD".

"Special accesion programm for a agricultural and rural development" este denumirea în limba engleză a unui ajutor public venit din partea Uniunii Europene. Sigla, deja substantivizată, are o circulație foarte consistentă, alături de altele, beneficiare ale unui indice înalt de notorietate, la fel de implementat în limbajul curent: "ISPA PHARE".

Contribuția Guvernului României este de 25%, iar a Uniunii Europene de 75% din valoarea alocării. Structurat pe priorități, programul se referă la îmbunătățirea competitivității în prelucrarea produselor agricole și piscicole, îmbunătățirea infrastructurilor pentru agricultură și dezvoltare rurală, dezvoltarea economiei rurale și dezvoltarea resurselor umane. Chiar dacă prezentarea de față este relativ tehnică, ea are capacitatea de a sublinia modul în care Guvernul României și ministerul de resort se implică în gestionarea acestor fonduri.

investiții aparținând măsurii 2.1., ce vizează dezvoltarea și îmbunătățirea drumurilor, alimentării cu apă și canalizării în sistem centralizat în zonele rurale se află în diferite faze de derulare și în județul Vaslui.

Astfel, până în decembrie 2003, s-au încheiat 7 proiecte de modernizare a 42 km. de drumuri comunale, de care beneficiază 16 localități. Valoarea lucrărilor depășește 5,8 milioane euro.

În curs de execuție se află alte lucrări, între care se remarcă stații de epurare și sisteme de alimentare cu apă în 6 localități. Proiectele eligibile cu fonduri disponibile sunt în număr de 6, valoarea acestora fiind de 4,3 milioane euro.

Am simțit nevoia de a face această prezentare statistică pentru a contribui la demantelarea unei imagini care devine tot mai anacronică pentru județul Vaslui, aceea de unitate administrativ-teritorială în ansamblul său defavorizat. Sunt realizări notabile și în alte sectoare de activitate, care vor putea fi amplificate și prin înțelegerea necesității unei continuități la guvernarea Partidului Social Democrat, pentru o Românie cu adevărat europeană.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
Adrian Moisoiu - intervenție intitulată Reorganizarea unor unități școlare și autonomia maghiarilor;

Dau cuvântul domnului Adrian Moisoiu.

Va urma domnul Gheorghe Firczak.

 

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervenția mea de astăzi este intitulată "Reorganizarea unor unități școlare și autonomia maghiarilor".

Marți, 12 octombrie a.c., în plenul Camerei Deputaților, U.D.M.R. a ieșit la atac la baionetă; mai întâi prin deputatul Kerekes Karoly și apoi prin deputatul Borbély László, încercând să motiveze platforma electorală "Dialog pentru autonomie", prin faptul că unul din cei doi directori școlari maghiari ai școlilor din municipiul Târgu-Mureș, a fost schimbat din funcție ca urmare a faptului că reorganizând rețeaua școlară, în scopul reducerii cheltuielilor de personal, unul a fost numit director adjunct la unitatea școlară nou rezultată. Lăsând la o parte faptul că după cum spunea chiar domnia sa, "... pedagogii de naționalitate maghiară nu vor și nu pot să-și asume riscul de a fi eliberați dintr-o funcție de conducere ...", domnul deputat Kerekes mai găsește o explicație: "În cadrul protocolului pe anul 2003 privind colaborarea dintre organizațiile județene P.S.D. și U.D.M.R., capitolul învățământ prevede consultarea specialiștilor care reprezintă interesele minorităților naționale în problema reorganizării unităților școlare. Pe anul 2004, un astfel de protocol nu a mai fost semnat, considerându-se probabil că treburile vor merge bine, "ca unse", și fără acest document."

Iată o recunoaștere a politicii parșive pe care U.D.M.R. și P.S.D. o practică! Ce nu spune domnul Kerekes este faptul că persoana la care face referire, profesorul Andrássy Árpád, este cunoscut că, dând dovadă de un management defectuos în funcția pe care a deținut-o ca director al fostei Școli Generale nr.7 din Târgu-Mureș, are dosarul de cercetare penală cu nr.736/A/2003, pentru închirierea fără un contract scris, a unei săli de clasă în suprafață de 48 m", mult discutatei grupări M.I.S.A., încasând, în perioada ianuarie 2001-iunie 2003, o sumă de 17.814.850 lei, sumă ce nu a fost înregistrată în contabilitatea centrului bugetar și nici în bilanțul contabil, și pentru care nu există nici un document scris privind modul de cheltuire. Oare un asemenea management ca al domnului Andrássy Árpád, se încadrează în prevederile art. 21 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, care stipulează: "Funcțiile de director și de director adjunct vor fi ocupate de personal didactic titular,...care se distinge prin calități profesionale, manageriale și morale"? În plus, deși a ocupat timp de 2 ani de zile funcția de director, nici până la această oră, dânsul nu a prezentat un atestat de management educațional, pe care normele metodologice în vigoare îl solicită.

Cât privește faptul că "nici măcar o școală generală din Târgu-Mureș nu poartă numele vreunei personalități maghiaretransilvănene sau locale", aceasta se explică în primul rând, prin faptul că potrivit legii, pe care ambii deputați maghiari au votat-o, la Inspectoratul Școlar Județean Mureș nu s-a depus nici un dosar care să conțină o astfel de cerere, și care să fie ulterior înaintată Comisiei județene de atribuire a denumirilor de școli!

De subliniat este cel puțin interesantă concluzia la care ajung domniile lor:

Domnul Borbély László: "...nu este justificată oare, solicitarea unor comunități naționale (recte comunitatea maghiară) să aibă autonomie culturală, cu instituții, autoguvernări care să decidă ce este bine și ce este rău pentru comunitatea respectivă?"

Domnul Kerekes Karoly: "În acest condiții, afirm că singura soluție de eliminare a unor astfel de manifestări este incontestabil obținerea autonomiei, inclusiv a celei privind rețeaua școlară ..., ...autonomia minorității maghiare a devenit un obiectiv real, o necesitate obiectivă."

Deci aceasta este problema care îi doare pe deputații noștri! Bine că și-au dat arama pe față! Fiindcă în săptămânalul bihorean "Erdély Napló" (Jurnalul transilvan) din 14 septembrie 2004, Borbely Zsolt Attila a definit cum nu se poate mai bine și concentrat ce se ascunde în spatele programului pe care U.D.M.R. l-a adoptat pentru alegerile din 28 noiembrie 2004 și care se exprimă prin sloganul "Dialog pentru autonomie": "Scopul nostru este să avem cât mai puțin de-a face cu România sau atât cât ne obligă mâna de fier a istoriei". Iar calea de urmat este indicată de același Borbely Zsolt Attila, care spune: "Fără a exercita o presiune, fără un șantaj politic, cu greu se poate cuceri autonomia".

Să nu uităm că pentru politica anticonstituțională pe care o promovează, inclusiv divizarea României în 10 sau chiar mai multe regiuni - fiecare condusă de un parlament și guvern propriu, senatorul Frunda György a primit din partea președintelui Ungariei una dintre cele mai înalte distincții de stat!

Doresc să subliniez că la Târgu-Mureș, cu ocazia depunerii candidaturii pentru președinția României de către domnul Markó Béla, s-a strigat: "Un președinte pentru Ardeal", în loc de "președinte ardelean pentru o Românie europeană", cum apare în scris. Să fi fost doar veșnica greșeală de traducere? Cum adică pentru Ardeal? Pentru care Ardeal?

Români, aduceți-vă aminte și urmăriți cu atenție toate declarațiile pe care le-au făcut și le fac candidații diverselor partide, care vă vor reprezenta. Nu vă lăsați amăgiți! Pentru a nu risca crearea unei Ungarii Mici pe teritoriul județelor Mureș, Harghita și Covasna, este obligatoriu să ne prezentăm cu toții la vot și să votăm numai cu Partidul România Mare și președintele său - Corneliu Vadim Tudor! Mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Gheorghe Firczak - declarație politică intitulată Activitatea internațională a Uniunii Culturale a Rutenilor din România;

Dau cuvântul domnului Gheorghe Firczak.

Va urma domnul Ștefan Baban.

 

Domnul Gheorghe Firczak:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Activitatea internațională a Uniunii Culturale a Rutenilor din România".

În perioada ultimilor patru ani, de când Uniunea Culturală a Rutenilor din România este membră a Consiliului Minorităților Naționale, activitatea noastră a avut două valențe evidente.

Prima se referă la activitatea internă, despre care am vorbit de mai multe ori, astfel că acum nu mai dezvoltăm această componentă. Contactele noastre internaționale cu rutenii din lumea întreagă, cu Congresul Mondial care se întrunește o dată la doi ani, și cu Consiliul Mondial care activează între Congrese ne permit, iertați-ne lipsa de modestie, să ne bucurăm pentru succesele noastre.

Participarea la diversele manifestări culturale ale rutenilor în Polonia, Slovacia, Ucraina și Ungaria a demonstrat tuturor că uniunea noastră și pe această cale reușește să afirme identitatea rutenilor, în special pe filonul cultural.

Astfel, în iunie 2002, am devenit membri cu drepturi depline ai Consiliului Mondial al Rutenilor. La diferitele întruniri ale acestui organism a fost subliniată contribuția noastră. În vara acestui an s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, ca reprezentantul Uniunii culturale a Rutenilor din România în Consiliul Mondial al Rutenilor să devină vicepreședinte al acestui for.

După ce în iunie 2004 la Palatul Parlamentului, la București, s-a desfășurat o reuniune a Consiliului Mondial al Rutenilor, președintele Andrej Kopcsa a propus uniunii noastre să organizăm în România o nouă întâlnire, la Baia Mare, în perioada imediat următoare, care să pregătească viitorul Congres Mondial al Rutenilor, de la Krynica (Polonia), din mai - iunie 2005.

Tocmai ca o recunoaștere a eforturilor noastre s-a hotărât deja ca în 2007, uniunea noastră să organizeze Congresul Mondial al Rutenilor.

Toate acestea demonstrează că România acordă o atenție deosebită afirmării identității minorităților naționale, inclusiv rutenilor.

Pe de altă parte, până în prezent, Uniunea Culturală a Rutenilor din România a reușit, spunem noi, să valorifice această șansă. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Ștefan Baban - intervenție politică intitulată Corupția între declarație și realitate;

Dau cuvântul domnului Ștefan Baban.

Sperăm că între timp o să mai apară un doritor.

 

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

"Corupția între declarație și realitate"

Mai zilele trecute, la un important post de radio, domnul ministru al Autorității Naționale de Control susținea cu tărie că în România nivelul corupției a scăzut simțitor, mai ales în ultimii doi ani. Și asta contrar părerii a peste 50% dintre români, care într-un sondaj de opinie din luna septembrie a.c., menționau că principala problemă cu care se confruntă țara noastră este problema corupției.

Tot pe primul loc au situat această problemă și oficialii Uniunii Europene, care deși ne-au dat statutul de economie de piață funcțională, au accentuat faptul că România trebuie să-și rezolve problemele majore de corupție cu care se confruntă.

Corupția a existat din cele mai vechi timpuri. Și va exista și în anii ce vor urma. Dar fenomenul care se manifestă în acest moment în România poate fi comparat doar cu cel din Italia anilor '70 - '80, când mafia italiană făcea legea în stat, sau, dacă vreți un exemplu mai recent, cu ceea ce se întâmplă în țările din America Latină.

Lipsa unui cadru legislativ pertinent, fiscalitatea excesivă, dar și moralitatea patronilor și afaceriștilor români sunt principalele cauze care au dus la expansiunea acestui fenomen în țara noastră în ultimii 2 ani. Dacă la acestea coroborăm și faptul că persoane numite în posturile cheie, care au obligația de a efectua activitate de îndrumare și control în activitatea agenților economici, sunt slab pregătite profesional și aservite politic, pentru a fi mai ușor de manevrat, avem întregul tablou al corupției din România.

Adevărații întreprinzători, care doresc într-adevăr să producă ceva pentru țara asta, se plâng din ce în ce mai des că, dacă nu cotizează, nu capătă nimic, începând de la obținerea unui spațiu de producție și terminând cu contractele de livrare a bunurilor produse. Totul are preț, și unul destul de piperat, care în cele mai multe cazuri fie îi aduce la faliment, fie îi determină să renunțe.

Mafia locală este cea care dictează traiectoria de dezvoltare a unui județ, și dacă nu te supui ordinelor, nu ai ce căuta în viața economică, financiară, socială.

Întrebați-i, domnule ministru, pe toți acei agenți economici care nu fac parte din actuala oligarhie politică, câte trebuie să îndure pentru a rezista pe piață. Sub protecția anonimatului, pentru că dacă au curajul să strige în gura mare, vor fi nevoiți să-și închidă afacerea, veți afla multe despre actele de corupție săvârșite chiar de autoritățile pe care le aveți în portofoliu.

Nu mai miră pe nimeni că angajați ai Gărzii Financiare, ai Direcției Generale a Vămilor etc., dispun de averi colosale, care - culmea ironiei - au fost construite chiar de când sunt angajați în aceste instituții.

Corupția se manifestă în România în toate domeniile: de la privatizările frauduloase care au fost făcute pentru comisioane grase, atât de autorități, cât și de conducerile respectivelor societăți, și terminând cu cumpărarea examenelor de la școală, indiferent de nivelul acesteia (gimnaziu, bacalaureat, facultate, doctorat etc.).

Nu am auzit de nici un director sau manager de societate comercială care să fie anchetat pentru că a contribuit la o privatizare perdantă pentru statul român care trebuie să achite, pe spinarea contribuabilului, toate pierderile financiare și materiale ale respectivei societăți. Am auzit, în schimb, că mulți dintre aceștia, după privatizare, au devenit mai bogați, atât din punct de vedere al contului bancar, cât și al bunurilor realizate (casă, mașină, proprietăți).

Nu contează că salariații nu-și iau salariile câte 2-3 luni de zile, important este că s-a făcut un serviciu puterii politice. nu am auzit de nici un director de direcție a finanțelor publice care să fie tras la răspundere pentru restituiri ilegale de TVA și care au fost destul de numeroase în ultimii 2 ani. Am auzit, în schimb, de oameni bine pregătiți profesional, care au avut neșansa să fie șefi de serviciu în acest domeniu, al TVA-ului, și asupra cărora s-au făcut presiuni pentru a semna aceste documente. Au clacat, și pentru onoarea lor și a familiei, au făcut gestul suprem: s-au sinucis.

Nu am auzit de nici un comisar șef al Gărzii Financiare care să raporteze că a descoperit o rețea ilegală privind contrabanda cu alcool și tutun. Am auzit, în schimb, de averi fabuloase obținute de aceștia prin includerea lor în aceste rețele.

Tot la acel post de radio, când ați fost rugat să exemplificați dosare de corupție, dumneavoastră le-ați enumerat. Probabil că prin enumerare se pierd numele marilor corupți, care prin escrocherii și găinării au reușit să obțină terenuri importante, sume de bani fabuloase, favoruri politice.

Problema este că această enumerare nu mai poate prosti omul de rând și nici autoritățile europene, astfel că viitorul este foarte sumbru. Nu mai vorbim de corupția din justiție, administrație publică, sănătate. Cunoaștem cu toții, unii chiar din experiențe proprii, nivelul la care s-a ajuns și măsurile inexistente din aceste domenii.

De aceea, domnule ministru, îmi permit să vă întreb și eu, care sunt actele de corupție pe care le-a descoperit în ultimii 2 ani ANC, precum și măsurile de prevenire și combatere a acestui fenomen. Și, vă anunț din start, că nu mă aștept doar să mi le enumerați.

Singura soluție ar fi venirea la conducerea țării a unei forțe politice care dorește cu adevărat să facă ordine și disciplină în vederea stopării fenomenului corupției.

Și această forță politică este PRM, în frunte cu președintele său Corneliu Vadim Tudor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Becsek-Garda Dezideriu Coloman - considerații privind atitudinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale față de aplicarea Legii nr.120/2004;

Dau cuvântul domnului deputat Becsek-Garda Dezideriu.

 

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ne-am obișnuit că inițiativele legislative ale deputaților sunt blocate în Camera Deputaților atât de punctele de vedere ale Guvernului, cât și de voturile aparținând colegilor de la partidul de guvernământ.

Dacă, eventual, o asemenea inițiativă legislativă primește votul celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul refuză să o aplice făcând referire la alte legi, hotărâri de Guvern sau ordinele ale miniștrilor.

Cazul cel mai concret în acest sens îl reprezintă atitudinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale față de aplicarea Legii nr.120/2004 privind regimul silvic și gospodărirea pădurilor. Deci, art.10 și art.43 alin.2 din Legea nr.120/2004, precizează că pentru pădurile proprietate privată cantitatea de masă lemnoasă ce se recoltează este egală cu posibilitatea amenajamentului silvic, iar cota de tăiere se aprobă de Guvern numai pentru pădurile proprietate publică, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale refuză să aplice prevederile legii.

În ultimele cinci luni am făcut mai multe demersuri atât la domnul ministru Petre Daia, cât și la domnul secretar de stat Adam Crăciunescu, aceștia însă au refuzat să renunțe la cotele de tăiere aprobate prin hotărârile de Guvern. Pentru ca o administrație forestieră să fie eficientă, aceasta trebuie să valorifice superior și integral posibilitățile pădurilor de care se ocupă, iar din încasările obținute înainte de a însuși profitul net propriu, trebuie să asigure condițiunile prevăzute de studiile de amenajament și de alte cerințe cu caracter investițional, executarea lucrărilor de regenerare și operațiuni culturale de deschidere a arboretelor cu instalații de transport, paza și protecția pădurii și alte lucrări de bună gospodărire.

Întrucât după evenimentele din decembrie 1989, când datorită unei necompetente organizări a activității de exploatări forestiere la nivel național, veniturile Regiei Naționale a Pădurilor, care după aplicarea Legii nr.18/1991 administra circa 6.005.000 hectare fond forestier, s-au diminuat simțitor prin nevalorificarea integrală a resurselor pădurii, reducându-se la nivele inadmisibile și corect criticabile lucrările de deschidere a arboretelor cu instalații de transport, drumuri forestiere, lucrări de împădurire, de protecție etc., pentru echilibrarea în condițiuni date a balanței de venituri și cheltuieli, și ROMSILVA a recurs la elaborarea unei legi inutile, dezbătute în mod demagogic și derutant politic, prin care, neținându-se cont de posibilitățile stabilite prin amenajamentele silvice, s-au aprobat cote de tăiere anuală la nivelul a circa două treimi din posibilitatea reală a țării, acestea cu scopul justificării unor neîncasări de către Regia Națională a Pădurilor, inclusiv admiterea neexecutării unor lucrări cu caracter investițional, din lipsă de resurse bănești.

În concluzie, considerăm că elaborarea unei hotărâri de Guvern privind cota anuală de tăiere a pădurilor, cu referire și la pădurile private, este o prestare inutilă, neavenită, contrară principiilor de gospodărire și amenajare a fondului forestier național, și contrară cerințelor Uniunii Europene. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
Ilie Merce - semnal de alarmă cu privire la agresarea patrimoniului cultural național;

Dau cuvântul domnului Ilie Merce.

Domnii deputați Ioan Timiș și Petre Posea au depus la secretariat.

 

Domnul Ilie Merce:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

În ultima perioadă patrimoniul cultural național a fost agresat pe diverse căi, ceea ce constituie un atentat la valorile fundamentale ale neamului românesc.

Au dispărut documente unicat care dovedesc continuitatea poporului român în spațiul carpato-danubiano-pontic, titluri de valoare care atestă drepturi patrimoniale ale statului român în raport cu alte state, valori arhivistice, opere de artă laică și bisericească etc.

În același timp, se constată o denaturare a realităților culturale artistice românești, sub privirile indiferente ale Ministerului Culturii și Cultelor. În marile muzee ale lumii există exponate provenind din zona transilvană, prezentate ca fiind originare din Ungaria, spre exemplu "Tezaurul de la Sînnicolaul Mare" expus la Viena, ansambluri folclorice românești care evoluează pe scenele lumii sunt prezentate ca fiind originare din Transilvania, entitate prezentată ca fiind separată de statul român.

În muzeele de istorie ale Transilvaniei valorile patrimoniului cultural românesc sunt prezentate denaturat, ca fiind moșteniri ale altor civilizații. Ceea ce este și mai grav, unele muzee județene au devenit oficină de propagandă antiromânească, făcând apologia unor vremuri revolute, în contradicție cu adevărul istoric. Deci, pe banii contribuabilului român se duce o politică antinațională.

După '89 s-au înregistrat adevărate jafuri ale patrimoniului cultural național și traficarea valorilor sustrase în interese personale obscure, fără ca autorii lor să fie trași la răspundere. Presa semnalează din când în când cazuri disperate, descoperite accidental la frontieră. O serie de tablouri, sculpturi și alte valori culturale au fost împrumutate unor instituții muzeistice străine, fără să mai revină în țară.

Există hotărâri judecătorești de punere în custodie a unor astfel de valori, deoarece au fost între timp revendicate de către foștii lor proprietari ori de către diferite categorii de impostori.

Ceea ce este cel mai grav, demnitarii investiți cu diferite funcții, inclusiv din cadrul Ministerului Culturii și Cultelor, și-au însușit obiecte și opere din patrimoniul cultural național, pe baza unor tertipuri, fără să mai fie recuperate. Practic, au fost sustrase cărți rare, tablouri, mobilier de epocă, aflate în custodia fostului Consiliu al Culturii și Educației Socialiste, preluate toate de către Ministerul Culturii și Cultelor, pe baza unor decizii dictatoriale.

Față de cele prezentate mai sus, solicităm Ministerului Culturii și Cultelor să prezinte în fața Camerei Deputaților un raport cu privire la evidențele valorilor patrimoniului cultural național, măsurile luate pentru recuperarea valorilor de patrimoniu sustrase ori dispărute în diverse împrejurări, inventarul cu bunurile de patrimoniu împrumutate de către instituții ale statului și de către demnitari, politicile ministerului în ceea ce privește apărarea interesului național în domeniul culturii. Vă mulțumesc.

 
Ioan Oltean - declarație politică determinată de prezența pe lista PSD a domnului general Mihail Popescu, șeful Marelui Stat Major General al Armatei Române;

Domnul Corneliu Ciontu:

Și mai luăm o scurtă pauză până mai vin pretendenți.

Îl invităm pe domnul deputat Ioan Oltean, direct la tribună. Îi oferim microfonul.

Nu mai avem combatanți, a început campania.

 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Se pare că intrăm în criză chiar și la declarații politice, dacă este așa o pauză mare.

Declarația mea politică este determinată de un fapt care contravine în mod evident prevederilor constituționale și prevederilor legale în vigoare, și anume prezența pe lista PSD-ului, a domnului general Mihail Popescu, șeful Marelui Stat Major General al Armatei Române.

Bâlciul alegerilor interne al candidaților pentru Parlament din cadrul Partidului Social Democrat pare să se fi terminat după ce sforarii acestuia au anunțat public listele de candidați. Candidaturile propuse, fie că au bulversat proprii membri, fie că au dat satisfacție altora, nu-i problema mea, dar nu pot să nu remarc un caz flagrant de încălcare a Constituției și al unor legi organice, prilejuită de o anumită candidatură.

Astfel, pe lista de candidați pentru Senat din județul Vâlcea apare un militar de carieră, cadru militar în activitate, respectiv domnul general Mihail Popescu - șef al Statului Major General al Armatei Române. Candidatura sa pe listele PSD- este condiționată de calitatea de membru al acestui partid, calitate existentă la data întocmirii listei, și nu ulterior acestui moment. Domnul general încalcă atât prevederile art.40 alin.3 din Constituție, potrivit cărora "membrii activi ai armatei nu pot face parte din partide politice", cât și prevederile art.7 din Legea nr.14 din 2003 privind partidele politice, potrivit cărora "din partidele politice nu poate face parte persoana căreia îi este interzisă prin lege asocierea politică".

Tot aici amintesc și prevederile art.28 din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, potrivit căruia "cadrelor militare în activitate le este interzis să facă parte din partide, formațiuni sau organizații politice ori să desfășoare propagandă prin orice mijloace sau alte activități în favoarea acestora, ori a unui candidat independent pentru funcții publice, sau să candideze pentru a fi alese în administrația publică locală și în Parlamentul României, precum și în funcția de Președinte al României".

În acest caz, nu numai domnul general Mihail Popescu nesocotește legile țării, pentru care a jurat să le respecte și să le apere, probând prin aceasta cel puțin imoralitate, dar și partidul aflat acum la putere, prin încălcarea acelorași legi, probează o conduită infracțională, care nu ne mai surprinde atât timp cât pentru partidul de guvernământ câștigarea alegerilor trebuie făcută cu orice preț, inclusiv prin încălcarea Constituției și altor legi în vigoare.

Palidele justificări ale ministrului apărării, Ioan Mircea Pașcu, privind statutul generalului Mihail Popescu, căruia i-ar fi semnat deja raportul de trecere în rezervă, iar candidatura sa ar fi oficială numai după înregistrarea listei de candidați la Biroul Electoral Central, nu sunt credibile, ci, dimpotrivă, ele sunt infirmate de participarea generalului la Reuniunea NATO de la Brașov, unde a reprezentat armata în calitate de șef al acesteia, și nu de candidat pentru un loc în Senat din partea Partidului Social Democrat.

Probabil că reprezentanții partidului de guvernământ, acum, spre sfârșit de mandat, nu mai fac distincția între ceea ce este legal și ceea este ilegal, între ceea ce înseamnă interese naționale și ceea ce înseamnă interese de partid, dar în mod clar, prin aceasta demască o conduită antidemocrată, cu tendințe totalitare, dar de care sperăm să scăpăm la 28 noiembrie, spre folosul întregii țări. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
 

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Sonea. A renunțat.

Domnul Costache Mircea a depus la secretariat.

Până la ora 9,20 mai așteptăm.

De asemenea, domnul deputat Miclea a depus la secretariat.

Domnule deputat Nicolăescu, aveți posibilitatea să expuneți! Nu doriți să faceți o excepție de la regulă?

 
   

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu (din sală):

Nu exersez dicția de dimineață!

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Bine, e în ordine, e prea devreme! Depuneți la secretariat atunci. Mulțumesc.

 
   

(Următoarele declarații au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință).

 
  Iosif Armaș - repere ale evoluției Germaniei și a relațiilor româno-germane după 1989;

Domnul Iosif Armaș:

După cum se știe, la data de 3 octombrie, germanii serbează Ziua Unității Germane. In acest an se marchează, pentru a cincisprezecea oară, căderea Zidului Berlinului, o dată istorică cu o dublă semnificație: reunificarea Germaniei și, în același timp, a Europei. Ceea ce s-a întâmplat atunci, în Germania, a influențat decisiv evenimentele ulterioare din România și, din această cauză, merită un scurt comentariu, chiar cu două săptămâni întârziere.

Privind înapoi la căderea Zidului, în noiembrie 1989, și la desăvârșirea unității, la 3 octombrie 1990, chiar și în prezent este uimitor cât de neașteptat și cât de rapid au avut loc aceste evenimente istorice. Sfârșitul regimului comunist a constituit prima revoluție din Germania, iar aceasta s-a desfășurat pașnic și democratic. Pentru cei care s-au bucurat atunci de redeschiderea Porții Brandenburg, această amintire rămâne legată de o emoție puternică. Este vorba de un sentiment de recunoștință care leagă generațiile ce au trăit împreună o clipă magică a istoriei universale.

Integrarea noilor landuri a constituit un efort istoric intens, unic până acum, și care nu s-a încheiat încă, însă cetățenii germani au făcut foarte mult în teritoriile fostei Germanii Democrate. Și deja se pot vedea realizări remarcabile în multe din aceste regiuni, toate acumulate în ultimii 14 ani. Iar procesul de dezvoltare comună continuă. Desăvârșirea unității, atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere social, rămâne o sarcină care trebuie îndeplinită de toate regiunile împreună. Suntem hotărâți să mergem mai departe pe același drum, cu aceeași intensitate cu care ne-am mobilizat până acum.

Ziua de 3 octombrie înseamnă și reunificarea continentului. Căderea Zidului Berlinului marchează și sfârșitul Cortinei de Fier. Drept urmare, am depășit împreună în Europa perioada confruntării. În prezent ne găsim în mijlocul unui proces de dezvoltare comună a Europei, care ne apropie de noii noștri parteneri și aliați.

În cadrul acestui proces se înscrie cu succes parteneriatul Germaniei cu România. Legăturile noastre se dezvoltă în toate domeniile cu un dinamism extraordinar. Ne aflăm pe un drum bun, în care trebuie să transpunem sistematic tot potențialul pentru intensificarea continuă a cooperării noastre, și nu doar din punct de vedere economic. Guvernul Germaniei sprijină România în drumul său spre Uniunea Europeană, în cadrul mai multor proiecte.

  Codrin Ștefănescu - informare cu privire la inițierea a două propuneri legislative menite să protejeze activitatea ziariștilor;

Domnul Codrin Ștefănescu:

Libertatea de exprimare este unul dintre drepturile fundamentale consacrate de Constituție, care fundamentează ideea statului democratic.

Totuși, chiar în acest context, existența unor cazuri de hărțuire - morală ori fizică - a reprezentanților mass-media, reclamă instituirea unor măsuri legislative suplimentare, menite să protejeze atât ziaristul, ca persoană responsabilă cu transmiterea informației, cât și dreptul specific de exercitare a profesiei sale. Apare ca firească această legiferare, urmare a rolului deosebit de important pe care presa îl are în societate ca instituție de informare a publicului, dar și de formator de opinie.

În acest sens, am inițiat două propuneri legislative care, pe de o parte, garantează dreptul de exprimare al ziaristului, iar, pe de altă parte, îi sancționează pe toți cei care îngrădesc ori interzic exercitarea acestui drept. Astfel, mâine, la Biroul permanent al Camerei Deputaților, voi depune una dintre aceste propuneri, și mă refer la modificarea și completarea Legii penale privind reglementarea infracțiunii de îngrădire a exercitării profesiei de ziarist, urmând ca cea de a doua să fie înaintată în această săptămână Clubului Român de Presă, în vederea solicitării unui punct de vedere sau a unor eventuale modificări pe care le-ar reclama această inițiativă.

Sunt măsuri concrete, realiste, care vin, iată, încă o dată, în contradicție cu măsurile exclusiv distructive ale opoziției, de genul moțiunilor și declarațiilor nejustificat belicoase ale acesteia. Să nu uităm faptul că cele mai multe cazuri de hărțuire a jurnaliștilor au fost înregistrate în eprioada 1997-2000, presa din acea vreme ridicând în nenumărate rânduri semnale de alarmă asupra libertății de exprimare. Din păcate, actuala opoziție uită de ceea ce s-a întâmplat atunci și promovează acum false atitudini de justețe, considerând că singura atribuție ce îi revine este aceea de a se "opune", constant defăimător, irațional și iresponsabil.

  Costache Mircea - declarație politică intitulată Spre ordine, legalitate și bunăstare, numai cu Vadim și România Mare!;

Domnul Mircea Costache:

"Spre ordine, legalitate și bunăstare, numai cu Vadim și România Mare!"

La orizont, o nouă campanie electorală. Din nou, pe ecrane, filmul marii mistificări și bulversări naționale. Spectatorii, agresați de parada figurilor ciudate ale scenei politice românești, tac, înghit și așteaptă să-i trimită la coșul cu resturi menajere al Istoriei. După 15 ani de regres economic, de dezindustrializare forțată, de polarizare irațională, de sărăcire galopantă a populației, Țara are din nou șansa redresării. Nu cu baliverne, nu cu prafuri electorale, nu cu baloane colorate și muzici deșănțate, nu cu discursuri sforăitoare, nu cu dosirea averilor acumulate fraudulos în spatele soacrelor, nu cu bișnițari politici, nu cu paleative legislative, nu cu măsuri sociale amăgitoare, luate pe picior, ci cu programe concrete, cu oameni integri și cu măsuri ferme. În viziunea liberalilor, politicile sociale frizează grotescul. După cum "combate" Mona Muscă sistemul de pensii, ajutoarele sociale și dreptul muncii, te aștepți ca din moment în moment să-i țâșnească de sub coc o nouă și grozavă idee liberală: reînființarea sovromurilor și trecerea la T.O.Z., la fostele întovărășiri bolșevico-egalitariste. După proiectul noului Cod fiscal al "chinezului" Tănăsescu, ai crede că jungla capitalisto - p.s.d-istă va răsturna în capul românilor cornul abundenței. Într-o țară în care dările către bugetul statului sunt plătite numai de "proști", inteligenților preluându-li-se arieratele prin ordonanțe de urgență, într-o vreme când până și Banca Națională prezintă Parlamentului un raport din care constați, cu stupefacție, că are, la finele lui 2003, o "gaură" de 10.000 miliarde lei, totul pare pierdut. Feluritele gângănii politice ne agresează auzul cu cele mai năstrușnice promisiuni electorale, în timp ce aflăm siderați că se fură zeci de mii de miliarde lei din fondul sănătății, lăsând cetățenii pradă bolilor și suferinței.

Nu vrea nimeni să lămurească felul cum s-au acumulat marile averi, cum s-au falsificat marile privatizări, cum se penetrează zilnic bugetul de liotele clientelare ale falșilor întreprinzători, câștigătorii tenebroși ai tuturor licitațiilor. Nu ne spune nimeni de ce plângem de mila cocostârcilor din Deltă, în timp ce frontiera de stat a fost violată în răspărul tuturor legilor naționale și internaționale. Nu mai suntem stăpâni pe nimic. Până și aurul de la Roșia Montană curge nestingherit în afară, spre aventurierii străini, înhăitați cu apatrizii guvernamentali.

Peste ruinele fumegânde ale dezastrului românesc se cască prăpastia scăpării de sub orice control, în timp ce Ministerul Controlului se năpustește cu toate forțele asupra mărarului din piețe.

Peste această "Panoramă a Deșertăciunilor" un lucru se distinge clar: nevoia de ordine, de întronare a primatului legii, și a relansării economice, pornind de la agricultură. Nădejdea celor mulți se îndreaptă astăzi, firesc și decisiv, spre PRM și spre liderul său necontestat, Corneliu Vadim Tudor. Cu toate trucurile puse la cale pentru fraudarea alegerilor, cu toată vânzoleala menită să anestezieze dorința fierbinte de dreptate și de echitate socială a românilor, un lucru devine din ce în ce mai clar. Numai aceia care au avut tăria de a se abține de la tentațiile înavuțirii pe seama umilinței celor mulți, numai cei care nu au guvernat niciodată și, prin urmare, nu au participat la marele jaf postdecembrist, mai pot reînscrie Țara pe orbita normalității.

Teama ciocoiului nou de ziua socotelilor este legitimă, dar vorba românului: "De ce ți-e frică, până la urmă nu scapi". Ziua de 28 noiembrie va intra în Istorie, nu numai ca ziua de naștere a primului președinte creștin al României ci, în primul rând, ca ziua abolirii dictaturii cleptocrației, asupra poporului român. Prin urmare:

"Spre ordine, legalitate și bunăstare, Numai cu Vadim și România Mare"! Sus inima, români!

  Radu Ciuceanu - comentarii privind câteva cazuri de mare corupție;

Domnul Radu Ciuceanu:

După cum știți, ne apropiem de finalul mandatului nostru, în cadrul actualei legislaturi " Am lucrat împreună, pentru și în interesul acestui popor, timp de patru ani "

Am încercat cu toții, de pe pozițiile partidelor noastre și în baza mandatului electoratului nostru, ce ne-a trimis aici în Parlament pentru a-l reprezenta, ca, în domeniile, în baza atribuțiilor și competențelor Comisiilor în care ne-am desfășurat activitatea, să determinăm elaborarea și emiterea unor legi, acte normative care să asigure cadrul și climatul necesar realizării și dezvoltării unei democrații autentice, al refacerii economiei și al protecției cetățeanului român - acela care, cum arătam mai înainte, ne-a trimis, prin votul său, în acest forum al poporului român.

În ceea ce ne privește pe noi, membrii Comisiei pentru cercetarea abuzurilor și corupției, Comisie, care ființează în Parlament încă din anul 1990, și al cărui unul din ințiatorii acesteia a fost și subsemnatul, Comisie care a încercat să scoată la lumină acele fapte, acele acte care au constituit și care, din nefericire, continuă încă să constituie nu numai grave abuzuri, dar și mari și răsunătoare cazuri de crimă organizată și corupție instituționalizată, care în mod cert, unele dintre ele, vor rămâne în istorie ca pete negre ale acestei perioade de tranziție "

Știți foarte bine, stimați colegi, că în repetate rânduri v-am informat, v-am ținut la curent cu câteva cazuri de mare corupție, care nu numai că au produs enorme pagube economiei românești, dar care au pus și continuă să pună într-o lumină nefavorabilă imaginea țării, constituind elemente de critici aspre - de altfel, bine justificate - ale organismelor europene și nu numai, tocmai în această perioadă în care România negociază și se pregătește asiduu pentru integrarea în Uniunea Europenă.

De curând, așa cum se știe, a fost adoptat de către Comisia Europeană Raportul de țară - 2004 privind România. Și în acest raport, ca și în cele anterioare, la capitolul "Criterii politice", țara noastră continuă să fie criticată pentru fenomenul marii corupții, pe care încă nu o putem stăvili.

Știți cu toții că noi, Parlamentul, am aprobat pachetul de legi anticorupție, apoi le-am modificat, le-am completat, am creat un organism special, profilat pe lupta împotriva corupției, este vorba de Parchetul Național Anticorupție, în speranța că toate acestea vor duce la rezultate concrete în acest domeniu.

Desigur, nu putem să negăm faptul că nu ar exista și realizări în domeniu. Au fost numeroase cazuri în care această nouă instituție și-a făcut datoria, obținând rezultate. Dar acestea se limitează numai la corupția unui anume nivel. Nu se depășește o anume limită, o anume ștachetă, privind ierarhia celor implicați. Pentru că, trebuie să recunoaștem: aceste rezultate se opresc numai la un anumit nivel al făptuitorilor. Nimeni nu a văzut că PNA-ul a depășit, în măsurile pe care le-a întreprins, nivelul unor consilieri guvernamentali, sau primari, care se știe bine - și este deja de notorietate - dacă nu au acționat în nume propriu, au avut legătură cu șefii lor direcți, unii dintre aceștia chiar cu rang de ministru "

Ați văzut sau ați auzit dumeavoastră cumva ca vreunul din aceștia să fie deranjat de instituția amintită, sau să fie vreunul trimis în fața organelor de justiție în legătură cu responsabilitatea lor? Nu, nicidecum.

Și pentru a vă demonstra afirmația mea, vă amintesc doar cele mai elocvente cazuri: de exemplu, cazul falimentului premeditat și lichidării printr-un adevărat jaf al unei bănci românești, este vorba de Banca Internațională a Religiilor, în care este implicat un grup de interese, poate impropriu spus grup, în realitate o adevărată bandă de escroci cunoscuți, dovediți, grup în care sunt implicați și doi viceguvernatori ai Băncii Naționale, și demnitari din Ministerul Justiției, (un fost ministru, foști secretari de stat), magistrați, avocați etc.

Acest dosar al falimentului premeditat al BIR, aflat în prezent pe rolul Camerei a II-a a CEDO, riscă a se încheia cu obligarea Romniei la plata a câteva sute de milioane de dolari, numai datorită faptului că instanțele românești, la comanda grupului de interese menționat, au refuzat să aplice prevederile legale, iar autoritățile abilitate, fiind pasive în rezolvarea dosarului pe plan național, preferă să protejeze încă pe membrii acestui grup.

Un alt caz este dosarul privatizării ROMTELECOM, dosar ce trenează încă din legislatura trecută, caz în care statul român a pierdut sute de miliarde lei. Și acest dosar continuă să zacă, fără ca vreo autoritate competentă să ia măsurile de rigoare.

Nu mai doresc să intru în recentul și controversatul caz al acordării fără licitație, a construcției autostrăzii Brașov - Borș, firmei Bechtel, pentru care România este arătată cu degetul de către organismele europene, cu referire tot la fenomenul corupției "

Ce concluzii am putea trage din cele expuse mai înainte ?

Prima ar fi aceea că fenomenul corupției a devenit în România, interpartinic sau/și transpartinic, persoane din cadrul unui partid ce s-a aflat la putere, implicate în mari cazuri de corupție, sunt protejate de alte persoane cu demnități aflate la putere, protejându-se în mod reciproc "

A doua concluzie ar fi aceea că , deși se clamează independența organismelor chemate să lupte împotriva corupției, ele se află sub controlul total al partidelor aflate la putere "

De aici decurge a treia concluzie, respectiv aceea că autoritățile abilitate în combaterea corupției sunt, în realitate, dependente, și nicidecum independente de "puterea aflată la putere", care în mod public clamează interesul, dar care în realitate nu este interesată în eradicarea și combaterea efectivă a acestui flagel, pentru că, o astfel de finalitate ar lipsi-o de mari surse de venituri. Singurul interesat în întronarea adevărului, al dreptății și responsabilității sociale, în eradicarea corupției, este poporul român, principalul păgubit al cancerului numit corupție.

Pentru confirmarea celor de mai sus, stau cazurile despre care am amintit aici: dosarul BIR și dosarul Romtelecom. deși acestea se află în portofoliul Parchetului Național Anticorupție de ani de zile, acesta tergiversează lucrarea lor, neîntreprinzând măsurile legale ce se impun, protejând în mod practic pe vinovați "

Pentru care motiv ? Se înțelege că dacă s-ar permite lucrarea acestor dosare s-ar ajunge la persoane "sus-puse" și din vechea putere, dar și din, încă, actuala putere.

Ei bine, se știe că între persoane din cadrul vechii puteri și actualei puteri , în mod particular, există bune relații. "Taci tu, voi tace și eu" " Acesta este în mod practic "trocul" între cei ce se perpetuează la putere, indiferent de partidele din care fac parte. Iar acest fapt nu trebuie dedus, relații de afaceri între cei aflați la putere și opoziție există, și acestea duc efectiv la protecție reciprocă "

Crede cineva că în acest mod vom putea eradica fenomenul corupției ?

De exemplu, în cazul falimentului premeditat și lichidării prin jaf a Băncii Internaționale a Religiilor, noi, Comisia pentru cercetarea abuzurilor și corupției din Cameră, recent, și Comisia omoloagă din Senat, am informat toți factorii de răspundere din această țară, de la Președintele României, primul-ministru, miniștrii de resort, Parchetele etc. , am ținut la curent prin sute de comunicări, prin mii de rânduri, cu date și fapte concrete, cu expertize etc. atestând faptul că ne aflăm în fața unui caz de crimă organizată și corupție instituționalizată, în care sunt implicate persoane cu înalte demnități din cadrul unor structuri ale statului.

Nimeni nu a mișcat un deget. Pentru care motiv ? Se înțelege. Firele în această tenebroasă afacere duc undeva sus : sunt implicate "persoane tabu", fapt pentru care, în viitorul apropiat, statul român va fi obligat de către CEDO la plata unor sume enorme, de ordinul a sute de milioane de dolari.

Noi am făcut mai mult. Recent, cele două Comisii permanente de specialitate ale celor două Camere ale Parlamentului am redactat un Raport comun, înaintat deja Birourilor permanenete ale celor două Camere, cu propunerea adoptării unei hotărâri de rezolvare a cazului pe plan național, pentru evitarea unui enorm efort financiar al României "

Încă nu cunoaștem motivul tergiversării introducerii pe ordinea de zi a acestui raport. Se știe bine că timpul lucrează, nu în favoarea noastră. Este posibil să ne trezim într-o bună zi, probabil că nu peste mult timp, cu hotărârea CEDO. Atunci va fi prea târziu să mai discutăm și să aprobăm rezolvarea cazului pe plan național.

Analizând în general fenomenul corupției, care macină din temelii societatea românească, dar și cercetând, verificând ani de zile dosare și cazuri concrete de corupție instituționalizată, de mare corupție, în care sunt implicați demnitari, am ajuns la concluzia că, indiferent ce organe am crea noi pe plan intern, acestea se vor afla mereu la cheremul "puterii aflată la putere", sau, cu alte cuvinte, aflată în scaun la un moment dat "

Aceste organe vor acționa, sau nu vor acționa, așa cum li se dictează. In acest mod, cazuri de corupție în care sunt implicați "marii pești", "rechinii", denumiți astfel și pe care îi tot cer organismele Uniunii Europene, vor rămâne nesancționate, iar corupția va continua nu numai să existe, dar va continua să înflorească în România.

Ei, bine, toate acestea ne-au determinat pe noi să ne adresăm organismelor europene, Consiliului Europei, Comisiei Europene, Parlamentului European, cu propunerea de a fi creat un organism în cadul structurilor europene, specializat în domeniul combaterii și eradicării corupției în țările aspirante la Uniune, dar și în cele care sunt deja membre ale Uniunii "

Desigur, cunoaștem faptul că există OLAF-ul (organismul specializat în verificarea modului în care sunt folosite fondurile Uniunii) dar acest organism are în competența sa numai acest cadru - folosirea fondurilor acordate de Uniune "

Noul organism propus de către noi, - un Parchet European Anticorupție - , va putea fi sesizat de orice persoană fizică sau juridică din țările Uniunii, care are cunoștință de cazuri de mare corupție în care sunt implicați politiceni, demnitari din cadrul unor structuri statale, protejați, apărați pe plan intern prin legaturi și interese de grup care afectează societatea.

Credem noi că va fi singura soluție viabilă care să determine, dacă nu eradicarea completă, cel puțin limitarea acestui flagel în țări precum România și în mod sigur și în altele "

Am făcut această propunere deoarece nu poate fi înțeles faptul că două Comisii parlamentare permanente de specialitate, care sesizează de ani de zile autoritățile abilitate în combaterea fenomenului, acestea să ignore pur și simplu aceste sesizări, să le trateze cu pasivitate, în dispețul legii, numai fie pentru că nu au dezlegare de a lucra cazurile în care sunt implicați anumiți minștri, viceguvernatori ai băncii centrale, magistrați etc. sau, mai direct spus, pentru că probabil acestor autorități - este vorba de PNA - , li se interzice să ia măsurile legale în astfel de cazuri "

Am dorit să vă informez în legătură cu toate acestea, acum, la sfârșit de mandat, pentru a cunoaște că organismele europene au fost sensibilizate de către noi, Comisiile parlamentare permanente de specialitate, din păcate fără efect, și nu de către acele structuri ce au obligația să lupte pentru eradicarea corupției, și nicidecum pentru a-și proteja și apăra pe cei implicați în cazuri precum cele la care am făcut referire.

În încheiere, ne manifestăm convingerea nestrămutată în viitorul unei Românii promovată în sânul comunității europene, în urma unei profunde mutații comportamentale, în care fenomenul corupției să rămână de-a pururi o nefastă amintire.

  Petre Posea - declarație politică intitulată Integrarea în Uniunea Europeană - un risc asumat!;

Domnul Petre Posea:

Declarație politică intitulată "Integrarea în Uniunea Europeană - un risc asumat!"

Eu, personal, nu mă îndoiesc de integrarea României în Uniunea Europeană. Dimpotrivă. În schimb, mă îndoiesc de stabilitatea "statală" (pentru a nu spune "imperială") în ceea ce se vrea a fi Uniunea Europeană. În primul rând pentru că o unificare, fie ea la început și doar financiar instituțională, nu poate rezista decât dacă vine din spiritul și inițiativa celor ce o fac și participă la ea. Și nu dacă e decisă și impusă de o minoritate, fie ea și clasă conducătoare.

Pentru că privind detașat, putem identifica în modul de configurare a Uniunii Europene un adevărat sistem piramidal, în care stucturarea noilor blocuri de influență se realizează nu atât pe seama performanțelor economice, cât mai ales în funcție de structurile etnico-religioase.

De o parte, țările, provinciile și regiunile cu majoritate catolică (favorite în procesul integrării), separate de statele ortodoxe și urmate, în linia a treia, de cele musulmane. De aceea, întrebarea care ar trebui să ne frământe nu este, "Când ne vom integra?" Ar trebui să fim mult mai interesați de ceea ce vom face când ne vom integra, de ceea ce vom fi, dar mai ales de ceea ce se va alege din noi dacă Uniunea (asemenea celei realizate la începutul secolului trecut, cu un număr mult mai mic de state) nu va rezista și se va dezintegra de la sine?

Ar trebui să fim mai atenți și la previziunile deloc încurajatoare, făcute de sociologi la începutul anilor '50, măcar pentru a putea ști ce ne poate aștepta. Mai ales că la vremea respectivă specialiștii au analizat, din perspectivă istorică, apariția, dezvoltarea, dar mai ales năruirea marilor imperii care au apărut de-a lungul timpurilor, iar concluziile nu au fost deloc încurajatoare.

Astfel, pe lângă constatarea că "întotdeauna următorul mare imperiu este mai extins, ca întindere și populație, decât precedentul", sociologii au reușit să determine și ordinele de mărime specifice noilor imperii.

S-a prognozat atunci (anii '50) că după prăbușirea celui de al treilea Reich, următorul imperiu, mai mare și ca teritorii acaparate și ca populație, avea să fie U.R.S.S., a cărei prăbușire, ținând cont de evoluția celorlalte imperii din istoria omenirii, era prognozată pentru 1990.

După căderea acesteia, autorii estimau apariția unui alt "imperiu", de câteva ori mai mare ca populație și dimensiune. Se avansa chiar numele de Comunitatea Europeană, după o primă fază, de sfărâmare a națiunilor în enclave etnice și de divizare teritorială a mai multor state, urmând să aibă loc o integrare într-o singură uniune a tuturor țărilor de pe bătrânul continent. Apoi, după ruperea "frontierelor" Comunității Europene, calculată pentru anii 2015-2025, sociologii prognozau apariția unui "următor mare imperiu", Uniunea Planetară, ce ar urma să se nască prin alte și alte împărțiri teritoriale.

Ce se va întâmpla cu statul unitar național român pe parcursul acestor experimente nu este prea greu de anticipat. Din păcate, dacă vom accepta simplul rol de cobai și ne vom supune orbește feluritelor divizări etnice, economice și teritoriale impuse, viitorul nostru va fi sub un mare semn de întrebare. Pentru că după remodelarea întregii economii naționale, pentru a putea funcționa în ansamblul unitar al Uniunii, eventuala dispariție a Uniunii Europene ne va arunca într-un adevărat colaps.

Dacă tragem cu ochiul la vecinii noștri bulgari, observăm că aceștia sunt tot mai triști. De fapt, după ce Uniunea Europeană le-a impus, ca una din condițiile integrării, desființarea unor imporante zone viticole, pentru că în Uniunea Europeană numai Franța are dreptul să producă cantități industriale de vinuri, zâmbetul de dispreț la adresa noastră le-a cam dispărut.

Din aceasta au înțeles și ei că diplomația, deși te poate ajuta să-ți accelerezi ritmul de integrare, nu te scutește de sacrificiile industriale impuse.

  Gheorghe Eugen Nicolăescu - cerere de clarificare a poziției ambigue a Guvernului;

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Săptămâna trecută am asistat la o premieră în viața parlamentară românească: un proiect de lege este aprobat de Camera Deputaților prin aplicarea prevederilor constituționale, adică prin expirarea termenului înăuntrul căruia trebuia dezbătut și adoptat.

Este vorba de propunerea legislativă inițiată potrivit prevederilor Constituției de peste 100.000 de cetățeni și care are în vedere modificarea Legii învățământului, în sensul de a se aloca educației un procent de minimum 6% din produsul intern brut, fonduri financiare care să reușească să amelioreze grava criză și situația jalnică din sistemul de învățământ și cercetare științifică.

Am crezut că este o situație determinată de răfuielile din cadrul P.S.D., deputați nemulțumiți că nu se vor mai regăsi pe listele parlamentare, nemaiparticipând la ședințele Camerei Deputaților, deseori boicotând lucrările Parlamentului.

Mai târziu am înțeles că, de fapt, mai era o problemă, adică nu se dorea adoptarea proiectului de lege, liderii pesediști propunându-ne să nu votăm propunerea respectivă.

În realitate, Guvernul nu a avut în vedere nici un moment alocarea acestei sume de bani educației și cercetării, ci numai a mimat îngrijorarea și găsirea de soluții pentru finanțarea învățământului.

În aceeași zi, când în Camera Deputaților nu se asigura cvorumul de vot pentru legi organice, Guvernul aproba proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2005, fără să țină cont de voința cetățenilor și a Parlamentului, acordând numai 4,3% din produsul intern brut pentru educație și cercetare.

Perfidia acestui guvern interesat numai de propria sa supraviețuire și îmbogățire a fost demonstrată prin modul dezastruos în care a alocat fondurile financiare unui domeniu de care depinde viitorul unei națiuni.

Este evident că guvernul condus de Adrian Năstase nu are capacitatea intelectuală și voința politică să găsească soluții pentru îmbunătățirea activității din domeniul educației și cercetării.

Primul-ministru și președintele P.S.D. trebuie să explice public de ce opinia publică este indusă în eroare, de ce este mințită și de ce nu se găsesc bani pentru educație și cercetare, dar se cheltuiesc mii de miliarde pentru mita electorală, pentru întreținerea clientelei politice, pentru asigurarea de privilegii celor care votează cu P.S.D.

De asemenea, se cere clarificată poziția ambiguă a acestui guvern care una promite prin programul de guvernare și alta face efectiv, această stare de lucruri fiind nevoie a fi lămurită, astfel încât cetățenii să știe ce se întâmplă, ca urmare a acțiunilor guvernamentale, cu viața lor.

  Florin Iordache - intervenție politică intitulată Creșterea standardului de viață al populației - un obiectiv permanent al PSD;

Domnul Florin Iordache:

Creșterea standardului de viață al populației - un obiectiv permanent al PSD

În perioada 2000 - 2004, Guvernul condus de domnul Adrian Năstase a fost preocupat permanent de creșterea generală a standardului de viață al populației și asigurarea unei protecții sociale extinse la categoriile sociale vulnerabile.

S-au creat noi locuri de muncă, prin creditarea în condiții avantajoase a întreprinderilor mici și mijlocii, dar au crescut corespunzător locurile de muncă oferite tinerilor.

Prin adoptarea legii-cadru și înființarea unui organism internațional independent pentru monitorizarea legii, a fost transpus acquis-ul comunitar în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați.

A fost majorat salariul de bază minim brut pe țară și a fost stimulată calitatea și performanța muncii în sectorul bugetar. Au fost asigurate locuri de muncă sigure și curate, prin programe de monitorizare a stării de sănătate a angajaților și pentru eliminarea noxelor, dar și prin evaluarea și gestionarea riscurilor profesionale.

În perioada 2001 - 2004, cheltuielile din bugetele administrate de Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei au fost de 599.441 miliarde lei, reprezentând 8,78% din p.i.b.

Pentru anul 2004, au fost alocate 206.149 miliarde lei, reprezentând 9,1% din p.i.b.

  Ioan Miclea - declarație politică intitulată Identitatea culturală a maghiarimii transilvănene pusă în pericol de conducătorii ei;

Domnul Ioan Miclea:

Declarație politică: "Identitatea culturală a maghiarimii transilvănene pusă în pericol de conducătorii ei".

În declarația politică pe care o prezint astăzi în fața dumneavoastră mă fac apărătorul etniei maghiare transilvănene, a cărei identitate culturală, dar și existențială, este pusă în pericol de tot mai desele acțiuni inițiate și desfășurate de conducătorii diverselor organizații iredentiste, fasciste și extremiste maghiare. În ultimii ani, au apărut pe scena politico-socială din România o puzderie de organizații maghiare, care, fără excepție, se declară luptătoare pentru obținerea autonomiei culturale, teritoriale și etnice a populației maghiare din Transilvania, în totalitatea ei sau a unor segmente din ea.

Că aceste organizații luptă pentru conservarea identității culturale a maghiarimii ardelene nu poate deranja pe nimeni, însă, din păcate, fără excepție, în doctrinele acestora se lansează atacuri grave la politica Guvernului român privind minoritățile, la sprijinul ce li se dă (sau nu li se dă) pentru a-și conserva identitatea. Desigur că aserțiunile unor Laslo Tokes sau ale conducătorilor Consiliului Național Secuiesc, ale Comunității Celor 64 de Comitate sau ale Organizației "Tinerii Maghiari Uniți" și altele nu sunt de mult luate în serios de către reprezentanții Guvernului, dar, din păcate, nici ai partidele politice românești. Acst lucru poate genera lucruri ce pot scăpa controlului politic și civil, precum pot crea grave perturbații în pacea etnică din zona transilvană a țării.

La recentele manifestări iredentiste de la Budapesta, în cadrul cărora fanatici iredentiști și extremiști maghiari, sub oblăduirea binevoitoare a guvernanților, au proferat amenințări la aadresa sârbilor (Voivodina), Ucrainei, Slovaciei, României, dar și a evreilor, întreținând o periculoasă atitudine antisemită maghiară, manifestanții au atacat dur nu numai Uniunea Europeană și Consiliul European de la Copenhaga (1993) privind criteriile de aderare și promovează șantajul politic, dar au atacat și tratate mai vechi, recunoscute cândva de propria guvernare, și au cerut revizuirea sau anularea lor, prin devize și lozinci aberante ("Să piară Trianonul!"). În cadrul acestor manifestări, participanții au purtat portrelele lui Hitler și Horty, lucru ce demonstrează fără putere de tăgadă caracterul lor abject și periculos.

Am insistat asupra acestor manifestații care au avut loc la Budapesta recent, atât pentru faptul că ele au fost îndreptate și împotriva României, cât și pentru că la ele au participat mulți tineri români de etnie maghiară, dar mai ales pentru faptul că împotriva lor nu a luat atitudine nici un partid politic românesc (cu excepția PRM) și, ceea ce este mai grav, nici Guvernul României. Tot atât de grav este și faptul că unele dintre organizațiile care au inițiat și participat la aceste manifestări au ramificații și filiale pe teritoriul României și deși sunt cunoscute foarte bine de către Guvernul României, nu au fost interzise, conform legilor românești în vigoare. Mă refer aici în primul rând la organizația denumită "Tinerii pentru Cele 64 de Comitate" (atâtea au fost pe vremea Ungariei Mari, incluzându-le și pe cele d epe teritoriul românesc, vremelnic ocupat), dar și la organizația denumită EMI (Tinerii Maghiari Uniți), cu sediul la Oradea.

Lipsa de legitimitate și realism, dar mai ales utopia și consecințele asupra proprului interes de stat național sau specific pentru minoritatea maghiară, trebuie să devină tot mai evidente și pentru civilizația maghiarimii, atât din Ungaria, cât și în comunitățile ungurești din afara ei, interesându-ne, desigur, primordial situația celei din România.

Trebuie neapărat să luăm în calcul faptul că în Ungaria se intensifică și se înmulțesc, atât la nivelul organizațiilor iredentisto-fasciste, cât și în rândul partidelor politice și la nivel guvernamental, atitudini și manifestări ostile României și Tratatului de la Trianon. Dacă aceste manifestații vor influența și politica Guvernului maghiar (în condițiile unor viitori ani electorali), atunci ne vom trezi în situația că Parlamentul Ungariei ne va da un vot negativ cu ocazia aderării noastre la Uniunea Europeană sau va șantaja Uniunea Europeană și România pe tema Tratatului de la Trianon, lucruri ce ar fi catastrofale pentru viitorul nostru politic și social.

De aceea, credem că ar fi înțelept și în folosul întregii societăți românești ca partidele politice, dar și organizațiile civice, să pornească o acțiune concertată, care să aibă drept scop unic de a face populația românească de etnie maghiară din țară să-și înțeleagă menirea și interesele ei. Să înțeleagă că dezvoltarea ei socială și politică viitoare nu poate fi decât legată de interesele majorității românești, să înțeleagă că manifestările iredentiste, fasciste și extremiste la care participă unii dintre componenții ei îi pun pe ei și, alături de ei, pe românii majoritari, în pericolul de a pierde sau amâna aderarea României la Uniunea Europeană, cu toate consecințele păgubitoare ce decurg din acest fapt.

Ar fi ideal ca șefii UDMR și ai altor organizații politice sau civile ungurești din România să își înțeleagă clar interesul și să-și canalizeze eforturile și acțiunile spre o dezvoltare a identității etniei lor, alături de interesul poporului român, în cadrul granițelor legitime ale țării în care s-au născut și trăiesc: România. Altfel, se vor autodistruge, deoarece Europa nu va tolera mișcări separatiste și autonomiste în cadrul Uniunii sale.

  Tudor Mohora - intervenție intitulată Șah la Rege cu nebunii sau cu amnezicii;

Domnul Tudor Mohora:

Intervenția mea de astăzi se intitulează "Șah la Rege cu nebunii sau cu amnezicii".

Anul 2004 are o semnificație cu totul deosebită pentru România, el situându-se, în cronologia evoluției democrației din țara noastră, la hotarul dintre încheierea unor etape majore spre o economie robustă de piață și la joncțiunea ciclului de patru ani al alegerilor locale, parlamentare și prezidențiale " De asemenea, este de remarcat că în acest an România a intrat cu drepturi depline în NATO.

Aceste evenimente și preocupări au presupus, desigur, inclusiv din partea Parlamentului și, în particular, a Camerei Deputaților, un efort considerabil pe linia dezbaterii și aprobării unui foarte mare număr de proiecte legislative " O bună parte dintre acestea s-au referit la adaptarea legislației românești la acquis-ul comunitar - condiție majoră a intrării României în Uniunea Europeană " Declararea de către Comisia Europeană, la 7 octombrie a.c., a economiei românești drept economie de piață funcțională, dovedește fără tăgadă că până acum ne-am făcut lecțiile cu competență și responsabilitate.

Referindu-mă în continuare doar la elaborarea, dezbaterea și aprobarea proiectelor de lege pentru alegerea Președintelui României, respectiv a Camerei Deputaților și a Senatului, fac apel la memoria dumneavoastră atunci când afirm că, deși s-au respectat cu strictețe regulile democrației parlamentare, au fost și unele poziții nejustificate , adesea vehemente, din partea opoziției, la unele prevederi ale acestor proiecte de lege. Astfel, s-a constatat că apele Dâmboviței au crescut vertiginos prin revărsarea unei mari cantități de apă nepotabilă scursă din ochii și sudoarea, demne de o cauză mai bună - vărsate cu osârdie de reprezentanții opoziției la lecturarea unor articole și paragrafe apreciate ca fiind neconstituționale, referitoare la posibilitatea ca actualul Președinte al țării să poată candida pentru una din Camerele Parlamentului, pe listele unui partid politic.

O asemenea zvârcolire, vecină cu epilepsia, ar mai fi fost de înțeles dacă actualul președinte ar fi trebuit să opteze între Cotroceni și Parlament, după comunicarea rezultatelor votului care consfințeau că domnul Ion Iliescu a fost ales atât președinte pentru un nou mandat (de 5 ani), cât și ca deputat sau senator. Or, domnul Iliescu nu mai are dreptul să candideze din nou la președinție, mandatul domniei sale expirând la finele acestui an. Deci, dânsul este fără obligații și restricții ca persoană fizică față de funcția de la Cotroceni sau pentru cea de parlamentar.

În al doilea rând, domnul Iliescu nu candidează pe listele Uniunii PSD-PUR în calitate de membru al unuia dintre aceste două partide, ci ca personalitate de marcă a națiunii noastre, cetățean neînregistrat politic " Ne întrebăm, cu un retorism nedisimulat : oare reprezentanții PNL și ai PD să nu fi știut acest lucru? Răspunsul este unul singur : au știut, dar au ținut neapărat să joace rolul "democratic" al lui Gică-contra.

Unul dintre motivele forte - după părerea dânșilor - al neacceptării prevederilor legii respective este acela că aplicarea lor ar da posibilitatea președintelui să nu fie imparțial în raporturile sale cu celelalte partide. Care președinte - ne întrebăm noi - când poate manifesta acea imparțialitate, și de când (și unde scrie că) Președintele României face echilibristică între partidele politice ?

Și ca absurdul să meargă până în pânzele albe, oponenții au spus, plini de mândrie, că au găsit o soluție onorabilă, anume aceea ca domnul Iliescu să candideze ca independent. Îi întrebăm pe distinșii noștri criticiști : în această situație, Președintele actual nu ar fi putut fi imparțial? Nu vedeți ridicolul poziției, stimabililor ?! Dar ce poziție ați fi avut dacă, prin absurd, actualul președinte al României ar fi fost din tabăra dumneavoastră ?

Dar întrucât n-ați avut o asemenea "șansă", v-ați manifestat în continuare poziția nihilistă, ascunzându-vă nepriceperea și reaua- voință după legi cunoscute doar de dumneavoastră și ați comis gestul total lipsit de politețe de a vă adresa președintelui să nu promulge legile respective " Halal școală politică ați mai urmat ! Sau poate nu ați urmat ? Ba, mai mult, în disperare de cauză și plini de vanitate rănită, ați cerut Curții Constituționale, la 9 septembrie a.c., să constate că legile respective sunt neconstituționale.

Ați făcut-o și ați primit răspunsul !

La 17 septembrie, prin Decizia Nr. 339, Curtea Constituțională "Constată că dispozițile art.5 alin.7 din Legea pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului sunt constituționale"

Acum, ce-o să mai faceți, ce "încălcări " o să mai inventați ? Vă dau un sfat colegial. Puneți-vă cu burta pe carte, căci partida de șah politic care vă așteaptă după alegerile din 28 noiembrie va fi mult mai grea decât vă închipuiți.

Străduiți-vă să fiți măcar niște adversari merituoși " Și nu mai încercați să dați șah la Rege doar cu nebunii !

  Puiu Hașotti - declarație politică intitulată Un general în slujba P.S.D.;

Domnul Puiu Hașotti:

"Un general în slujba P.S.D."

O analiză atentă a modului în care s-au întocmit listele parlamentare ale Uniunii PSD+PUR arată debusolarea partidului de guvernământ în preajma alegerilor generale. În goana-i nebună după putere, PSD calcă în picioare - și de această dată - legile și instituțiile statului, ignorând regulile democrației și bunul simț.

Aceste liste ascund mai multe persoane controversate, numai că, în declarația politică de astăzi, o să insist asupra unui caz grav, care pune în pericol funcționarea democrației românești.

Șeful Statului Major General al Armatei, generalul Mihail Popescu, candidează pe lista Uniunii PSD+PUR pe primul loc la Senat, în circumscripția electorală Vâlcea, deși legea nu-i permite acest lucru. Liderii Partidul Social Democrat ar spune că oricine are dreptul de a alege și de a fi ales, numai că, această candidatură ascunde mai multe abuzuri și încălcări ale legii.

Prezența generalului Popescu pe listele Uniunii încalcă Legea nr. 80/1995 a Statutului cadrelor militare, care - la art. 28 pct. a) - menționează că tuturor cadrelor militare în activitate "le este interzis să facă partide, formațiuni sau organizații politice ori să desfășoare propagandă prin orice mijloace sau alte activități în favoarea acestora ori a unui candidat independent pentru funcții politice", iar la pct. b), același articol precizează clar că tuturor cadrelor militare active le este interzis "să candideze pentru a fi alese în administrația publică locală și în Parlamentul României, precum și în funcția de președinte al României".

Ca atare, pentru a putea candida, generalul Popescu ar fi trebuit să-și prezinte demisia sau să fi fost trecut în rezervă. Acest lucru nu s-a întâmplat, din moment ce Șeful Statului Major General al Armatei a participat zilele trecute la reuniunea NATO organizată de țara noastră la Poiana Brașov, fiind într-o incompatibilitate evidentă cu statutul de candidat pe listele Uniunii PSD +PUR.

Și activ în armată, și pe liste electorale! - cam așa s-ar traduce situația șefului Statului Major General al Armatei, generalul Mihail Popescu, girată de ministrul apărării, Ioan Mircea Pașcu.

Acest caz demonstrează disprețul Partidului Social Democrat față de lege, față de armată, față de cetățeni, atunci când este vorba despre putere și consolidarea acesteia. Noua înfățișare a PSD este de fapt vechea înfățișare, cu Năstase în frunte, cu baronii prezenți pe liste, cu președintele Iliescu și oamenii săi, consilierii prezidențiali, fixați pe locuri eligibile, toate la limita legii și a bunului simț. Cazul generalului Popescu, și implicit trecerea armatei în cazarma p.s.d.-istă este încă un exemplu de aplicare a legii după bunul plac al partidului de guvernământ.

Candidatura Șefului Statului Major General al Armatei, generalul Mihail Popescu, pentru un loc parlamentar, este cea mai mare ofensă adusă Armatei Române. Prin faptul că a acceptat să se mânjească - prin încălcarea legii -, în culorile social-democrate psd-iste, generalul Mihail Popescu a demonstrat că nu a meritat și nu merită să exercite funcția de Șef al Statului Major al Armatei.

Este motivul pentru care îi cer imperios să-și prezinte imediat demisia din această funcție, în logica bunului simț și a regulilor democratice, iar autorităților le cer să desemneze în regim de urgență un nou Șef al Statului Major, capabil să garanteze independența Armatei Române și reputația internă și externă, de membru NATO.

Am convingerea că adevăratele măsuri pentru rezolvarea acestui caz vor fi luate însă de poporul român, în 28 noiembrie 2004!

  Romeo Raicu - intervenție intitulată 2004 - anul programelor cu iz electoral;

Domnul Romeo Raicu:

"2004 - anul programelor cu iz electoral"

Avalanșa de subvenții, ajutoare și facilități nu ne face să credem decât că Guvernul încearcă pe ultima sută de metri să câștige și să cumpere bunăvoința românilor săraci. Aceste ajutoare, facilități și subvenții - "măsuri sociale" s-au înmulțit semnificativ acum, înaintea scrutinului din noiembrie. Ciudat este faptul că sistemul de acordare a acestor "ajutoare" s-a eficientizat brusc, formularele fiind distribuite și retransmise prin poștă. Subvențiile pentru căldură au fost puse în umbră de o măsură de-a dreptul hilară, și anume cea referitoare la tichetele de reducere pentru SNCFR acordate pensionarilor. Această reducere a fost extinsă și pe trenurile accelerate și rapide, iar de tichete pot beneficia și soțul sau soția titularului. Dar cea mai halucinantă decizie este aceea că tichetele neutilizate vor putea fi preschimbate pe alimente!

O altă măsură electorală, tot pentru pensionari, este recorelarea devansată cu trei luni a pensiilor și o nouă pensie socială, pentru persoanele de peste 65 de ani fără venituri. De asemenea, tot pentru cei în vârstă s-a decis că valoarea maximă a biletelor de tratament în stațiunile balneare va fi de 50% din valoarea pensiei, și nu de 100%, ca până în prezent, restul fiind suportat de la buget! Acestea și multe altele!

PSD-ul parcă spune în gura mare: votați-ne! Vă dăm ajutoare!

Pomenile și ajutoarele de la bugetul de stat au vizat categoriile populației cu drept de vot: studenți, pensionari, cât și salariații cu venituri mici. În schimb alocația de stat pentru copii a rămas aceeași!! Copiii nu votează!!!

De ce aceste ajutoare pentru unele categorii sociale au venit tocmai acum înainte de alegeri?! De ce anul trecut, Guvernul susținea că nu poate mări pensiile pentru că numărul pensionarilor îl depășește pe cel al salariaților. "Că să dăm pensii mai mari, ar trebui să creștem fiscalitatea, dar chiar în condițiile acestea, nu ar fi creșteri deosebite", spunea premierul în martie 2003. Premierul propune acum recalcularea pensiilor, la câteva luni după ce soluția pe care a găsit-o pentru rezolvarea problemelor vârstnicilor săraci a fost cutia milei. Nimeni nu explică cum va acoperi Guvernul viitor promisiunile actualului executiv care, în febra alegerilor, pare să spună: "Votați-ne! Vă dăm ajutoare!" Până la urmă, orice guvern ar trebui să știe un adevăr elementar: fără o riguroasă acoperire economică și un mediu de afaceri sănătos, bani mai mulți pentru pensionari și salariați înseamnă automat mai multe procente în plus la rata inflației! La 15 ani de la Revoluția din Decembrie 1989, electoratul nu mai poate fi păcălit! Sunt de ajuns 15 ani de pomeni electorale!

Vă mulțumesc.

  Ioan Timiș - declarație politică intitulată Invitație pentru luciditate și adevăr;

Domnul Ioan Timiș:

"Invitație pentru luciditate și adevăr"

Oamenii sunt ceea ce sunt, cu bune și cu rele. Oamenii politici însă trebuie sa fie mai mult de atât. Aureola lor de imagine este alcatuită din faptele, intervențiile și atitudinile lor publice.

Adrian Păunescu este un om politic complex, surprinzător și viu, cu mare rezonanță la durerile oamenilor și cu o sensibilitate acută față de doua provincii românesti tradiționale: Basarabia si Ardealul. Aud si văd aproape în fiecare zi în mass-media noastra liberă tot felul de invective la adresa acestui om mare si unic în peisajul literar și politic românesc. Desigur, om mare și unic, cu bunele și relele domniei sale.

Ca om normal și obișnuit nu înțeleg fenomenul acesta, scopul sau câștigul lui. Pentru că dacă Adrian Păunescu nu ar fi existat, poezia româneasca ar fi arătat altfel. Dacă Adrian Păunescu nu ar fi existat, poate că și politica româneasca ar fi fost altfel.

Vă rog să nu mă identificați ca o voce sau ca un apărător din oficiu al senatorului Adrian Păunescu, pentru că Adrian Păunescu nu are nevoie de așa ceva. Identificați-mă, în mod special, ca pe o persoană săturata de arsenalele de mizerii dirijate și lansate asupra unor oameni politici, în special la adresa lui Adrian Păunescu.

Îngăduiți-mi să pledez astăzi împotriva minciunii și perfidiei. Recent, un ziar national titra cu majuscule că "Adrian Păunescu nu va fi votat de primarii si consilierii PSD''. Minciună ! Adrian Păunescu a fost votat la alegerile preliminare din PSD în proporție de 99,9 % de membrii PSD Hunedoara, ocupând locul întâi în preferințele acestora. Tot în ziarul menționat, Adrian Păunescu era acuzat de anumite manopere financiare pe seama PSD. Altă minciună! Senatorul Adrian Păunescu nu a avut niciodată vreun dialog sau contact cu acei oameni care îl acuză pe nedrept. Însusi județul Hunedoara, județ oropsit și uitat de mulți, a devenit altceva o dată cu venirea domniei sale la Hunedoara. Promisiunile senatorului Adrian Păunescu s-au transformat întotdeauna în realități. Avem un alt ritm, o altă viață politică, se simte acum că facem politică și o facem pentru oameni.

Eu cred în continuare că trăim într-o țară liberă, că suntem toți liberi. Îngăduiți-i domnului senator Adrian Păunescu să fie ceea ce în mod esențial este- Adrian Păunescu. Creditați-vă și pe dumneavoastra, cei care îl acuzați pe nedrept, cu ideea că nu sunteți nimic altceva decât ceea ce faceți.

Nu veți fi niciodată mai mari și nici uriași daca vă cățărați mereu în cârca senatorului Adrian Păunescu. Mărimea sau micimea sunt întotdeauna valori indivizibile.

  Tudor Mohora - intervenție intitulată Încă o poziție: Raportul de țară - o pilulă amară pentru Opoziție sau cât de acri sunt strugurii.

Domnul Tudor Mohora:

Intervenția intitulată "Încă o poziție: Raportul de țară - o pilulă amară pentru Opoziție sau cât de acri sunt strugurii "

În acest an, România a obținut o recoltă bună de struguri, atât la soiurile de masă, cât și la cele propice vinificației. Faptul a produs o justificată satisfacție în rândurile podgorenilor și, în general , a populației, pentru că munca și așteptările le-au fost răsplătite în mod corespunzător.

Dar, așa cum se întâmplă la românii nici prea harnici, nici prea dotați de la natură, au început să se audă mugete, lătrături și schelălăit de vulpe cum că strugurii din acest an sunt mai mult mănați decât copți și mai mult acri decât dulci. De asemenea, ei au aflat pe căi oculte că strugurii puși la vânzare în piețe nici nu ar fi din România, ci donați de străinătățuri drept ajutor social și fortifiant naturist pentru țara noastră slăbănoagă, săracă și atotnepricepută, cu podgoreni ageamii.

Și cine credeți că se vaită ? Se vaită în primul rând cei care au și rol de dirijor al atotștiutorilor , al atotcunoscătorilor și, în fine, al celor defecți la simțul gustativ (și la cel al bunului simț).

Uite așa, o mână de coriști afoni, care cunosc doar partitura intitulată "Tot ce întreprinde actualul Guvern este greșit și păgubos pentru țară", au mai țipat în luna octombrie a.c. o nouă melodie pe varianta dodecafonică : "Raportul de țară pentru anul 2004 este un vot de blam pentru România ".

Preluând numai aprecierile răuvoitoare din presa străină, liberalii și democrații români au bătut cu osârdie tobele pe stadioanele vieții politice românești și în mass-media cum că Raportul de țară elaborat de Comisia Europeană ar fi ..."un cadou diplomatic înșelător pentru România."(după "Le Figaro"), că "România este o țară plină de corupți, în care presa e călcată în picioare" și că "Raportul de țară face praf guvernarea Năstase " (România Liberă , marți, 5 oct 2004).

Ca și când s-ar referi la un alt text, opoziția din România și o anumită presă internă se feresc să citeze și să comenteze argumentele și aprecierile pozitive ale Comisiei Europene, care au stat la baza acordării României în acest an a statutului de economie de piață funcțională: România înregistrează al cincilea an consecutiv de creștere economică, remarcăm angajamentul mai solid al autorităților față de reforme și privatizare; s-au înregistrat progrese în domeniul consolidării politicilor guvernamentale; sunt succese remarcabile în introducerea standardelor naționale de protecție a copilului; România a continuat să facă progrese în domeniul politicii sociale și al ocupării forței de muncă; progrese notabile în dezvoltarea industriei, a domeniului energetic, a drepturilor omului etc. etc.

Sunt de reținut, în acest duel al aprecierilor, afirmațiile președintelui României, care a declarat la 8 octombrie că "Raportul de țară este un document echilibrat și obiectiv", iar șeful Guvernului României, domnul Adrian Năstase, a declarat că "Raportul de țară este un succes al întregii Românii, al fiecărui cetățean, al tuturor partidelor și al tuturor guvernelor responsabile."

Acum, stimați colegi, este necesar ca toate instituțiile statului și partidele politice care au atribuții pe linia integrării României în UE să se concentreze cu toată responsabilitatea asupra închiderii ultimelor 3-4 capitole de negocieri și să se intensifice procesul de aplicare a îndatoririlor României și a angajamentelor asumate în cadrul negocierilor cu U.E. Acest obiectiv urgent, dar și cu multe conotații strategice, extins pe o perioadă lungă de timp, va fi realizat în mod cert de Guvernul PSD+PUR, care va fi instalat la conducerea țării după alegerile parlamentare din 28 noiembrie a.c.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Programul pentru declarații politice s-a încheiat. Vă urez o zi bună!

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 12 december 2019, 11:29
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro