Plen
Ședința Camerei Deputaților din 26 octombrie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.147/02-11-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 26-10-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 26 octombrie 2004

  1. Intervenții ale deputaților:

   

Ședința a început la ora 8,21.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul Nicolae Leonăchescu, secretar, și, în a doua parte, de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților asistat de domnii Tudor Mohora ăi Puiu Hașotti, secretari.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața!

Începem cu secvența dedicată intervențiilor personale ale deputaților.

 
Dumitru Bentu - declarație politică intitulată Tainul;

Domnul Dumitru Bentu are onoarea să deschidă ultima ședință de fapt a acestei legislaturi, de declarații politice.

 

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi poartă denumirea de "Tainul".

Toamna este anotimpul alaiurilor, de nuntă, de frunze moarte dar mai ales electorale. Au năvălit pe blândele plaiuri sucevene, peste oameni cumpătați și răbdători, corifeii unei alianțe care vor să impună dreptatea și adevărul lor tuturor românilor. În frunte, conducătorul-vapor, pentru că locomotivă nu-i putem spune, dată fiind ascendența sa navală, a celui care a văzut lumina zilei în decorul podgoriilor de la Murfatlar.

Băi de mulțime, soții, autografe, mitinguri, reportaje etc. În unele ziare, cifra sucevenilor prezenți la întâlnirea cu Băsescu și ai lui este aproximată la 3000. Într-un alt cotidian, miraculos, ferestrele lui trei se închid și apare un opt triumfător. De aici și până la dublarea cifrei n-a mai fost decât un pas și a fost făcut fără ezitare.

Structura atitudinală a celor aflați în piața centrală a orașului a fost bine surprinsă de relatanți și redată în termeni foarte onorabili: activiști de partid, simpatizanți și gură-cască. De la acești gură-cască așteaptă alianța voturi pentru ca ei, cei care au mai fost, să redevină actuali. Mă rog! E dreptul lor la iluzii.

Și cum să nu vină oamenii când în orașul lor vine circul, reprezentația este gratuită, artiștii sunt cunoscuți și recunoscuți pentru spectacolele date în stagiunea 1997-2000.

Zicerile domnului Traian Băsescu i-au adus o anumită notorietate, s-o numim ferentariană, și nici de această dată nu s-a dezmințit. Expresiile portuare sau cele care fac deliciul marinarilor subjugați de diverse fantezii în timpul traversărilor, se substituie unui discurs serios, implicat și, mai ales, elegant.

Câteva spicuiri sunt edificatoare în acest sens. Vorbind despre domnul Adrian Năstase, candidatul cu adevărat real la funcția de președinte al României, domnul Traian Băsescu folosește caracterizări de genul "superficial", "obraznic", "geambaș", "înlocuitor", "bomboană", "jenant", "trivial", "agresiv", adică specifice șefului P.D.

El însă este cel așteptat, cel original, ba chiar exotic, un mesia, dacă vreți, pe care admiratorii săi de tip Krescova îl așteaptă să vină în fruntea țării.

Din acest moment, lucrurile însă se complică, prin turnura pe care o pot lua, prin gravitatea implicațiilor în planul relațiilor externe, afirmațiile sale iresponsabile.

Spunea, cu destindere și onestitate, cel care-și plimbă pașii iluziilor pe aleile Cotrocenilor, că "înalți demnitari occidentali vin la București doar pentru a-și lua tainul". Pentru domnia sa redăm semantica acestui cuvânt, așa cum apare în Dicționarul explicativ al limbii române: "tain - porție de alimente sau de băutură care se dădea zilnic ienicerilor sau subalternilor de către conducători, domnitori sau boieri; sumă de bani care se dădea zilnic servitorilor, echivalentă cu rația lor alimentară, sau porție de nutreț care se dă animalelor pentru o perioadă de timp".

La care din aceste definiții s-o fi gândit sau s-o fi referit gânditorul de lângă Hamangia, atunci când a implicat personalități politice de prim rang ale spațiului european, cum sunt Romano Prodi, Gherhard Schröeder sau premierul francez Jean-Pierre Raffaren. Nu au scăpat de aluzii nici Statele Unite ale Americii care, însă, vor ocupa un loc privilegiat în politica externă plină de mărinimie a domnului Traian Băsescu, candidat la prezidențiat. Și pentru că lucrurile nu se puteau opri aici, se pregătesc Israelul și Austria.

Faptele, ca și vorbele, sunt grave. A ataca, prin cei mai autorizați reprezentanți ai lor, națiuni întregi, este îngrijorător. Sunt periclitate relațiile cu aceste țări, cu alte state europene, sunt minate realizările României în efortul de a se recupla pentru totdeauna la valorile civilizației occidentale.

Politica externă a cabinetului Adrian Năstase a însemnat dreptul cetățenilor români de a călători în spațiul Schenghen, încheierea primului acord stand-by cu Fondul Monetar Internațional, creșterea economică reală și reconfirmată, statutul de economie funcțională de piață, intrarea în NATO, confirmarea calendarului de integrare a României în Uniunea Europeană. Sunt argumente pentru continuitate, sunt argumente pentru evitarea condamnării poporului român la o nemeritată izolare pan-europeană, printr-o repetare a nopții polare din perioada 1997-2004.

"Ca prezidențiabil nu trebuie să ai față, ci obraz!" spunea Traian Băsescu. Ce te faci însă când nu ai nici una, nici alta!

Mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Kerekes Karoly - replică la intervenția domnului deputat Adrian Moisoiu, prezentată marți, 19 octombrie 2004;

Dau cuvântul domnului deputat Kerekes Karoly.

Va urma domnul Ștefan Baban.

 

Domnul Kerekes Karoly:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mai întâi, înainte de toate, regret foarte mult lipsa din sală a domnului deputat Adrian Moisoiu, pentru că această declarație politică constituie de fapt o replică la intervenția de săptămâna trecută a domnului deputat.

Marți, 19 octombrie a.c., în plenul Camerei Deputaților, în timpul afectat declarațiilor politice, deputatul P.R.M. de Mureș, domnul Adrian Moisoiu, ne-a atacat pe deputatul Borbély László și pe mine, acuzându-ne că am ieșit la atac cu baioneta încercând să motivăm platforma electorală a UDMR "Dialog pentru autonomie" prin faptul că ultimul director maghiar de școală generală din municipiul Târgu-Mureș a fost schimbat din funcție.

Declarațiile politice ale domnului deputat Adrian Moisoiu îmi aduc aminte de cele aproape săptămânale ale fostului deputat PUNR de Mureș, Lazăr Lădariu, în civil redactorul-șef al cotidianului mureșan "Cuvântul liber", cu care în multe ocazii, în perioada 1992-2000, am fost în dispută parlamentară. În câteva cazuri, monologurile naționaliste antimaghiare ale acestuia nu le-am putut lăsa fără replică.

Dat fiind că în actuala legislatură, PUNR-ul lipsește din Parlament, așadar și domnul Lădariu, se pare că activitatea i-a fost preluată de domnul Moisoiu. Până acum, acestei activități nu i-am acordat mare importanță, deoarece declarațiile sale se adresau doar simpatizanților P.R.M., care le regăsesc cu plăcere în cotidianul sus-amintit.

Domnul deputat Adrian Moisoiu îmi reproșează că în declarația mea politică din 12 octombrie nu am precizat faptul că domnul director Andrássy Árpád, eliberat din funcție, este cunoscut ca având dosar de cercetare penală.

Nu puteam să precizez așa ceva, din moment ce nu este adevărat. Afirmația domnului deputat cu privire la dosarul penal al directorului de școală a fost publicată în cotidianul "Cuvântul liber", inducând în eroare opinia publică. Fapta poate fi calificată drept calomnie, însă domnul deputat se află într-o situație norocoasă, întrucât este apărat de prevederile art.72 din Constituția României, privitoare la imunitatea parlamentară.

Însă nu în aceeași situație se află inspectorul-șef al Inspectoratului școlar județean Mureș, cel care a furnizat domnului deputat Moisoiu informația, și care într-un alt cotidian mureșean motiva îndepărtarea directorului tocmai prin existența unui așa-zis dosar penal.

De altfel, este interesant de menționat că la numirea lui ca director adjunct al aceleiași școli, dosarul penal nu a mai fost o problemă. Probabil că este o chestiune de consecvență și de acuratețe a argumentului, pe care nu doresc să o abordez aici și acum.

Doresc doar să precizez că, prin Rezoluția din 7 aprilie a.c., Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș a dispus confirmarea propunerii de neîncepere a urmăririi penale a directorului în cauză. Este posibil ca informatorul domnului deputat să nu-i fi spus și acest mic amănunt? Sau, dacă i-a spus, situația este cu atât mai gravă: domnul drd.ing.prof.Adrian Moisoiu, cu toate că nu este jurist, după 4 ani de activitate în legislativul țării, ar fi trebuit să știe că acea persoană cercetată față de care, la propunerea organelor de cercetare, nu se începe urmărirea penală nu are dosar penal.

Domnul deputat nu-și ascunde satisfacția pentru deficiențele colaborării politice dintre P.S.D. și U.D.M.R., manifestare ușor de înțeles. Această bucurie a domniei sale va dăinui, de altfel, până când organizația locală a P.S.D. contribuie la numirea și menținerea în fruntea instituțiilor locale a unor persoane care numai de dragul funcției se declară PSD-iste, însă în realitate sunt mai aproape de ideile și declarațiile P.R.M.

Revenind la acuzația formulată de domnul deputat, menționată în partea introductivă a declarației mele politice, țin să îl asigur pe domnul deputat că avem și alte motive, suficient de multe, pentru a purta un dialog în scopul obținerii autonomiei.

Aspirațiile unei minorități naționale cum este cea maghiară de a avea instituții școlare proprii nu se manifestă doar printr-un slogan electoral, ci constituie un obiectiv real, ce își are temeiul în documentele internaționale privind minoritățile naționale, la care a aderat și România, și anume Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, încheiată la Strasbourg la 1 februarie 1995, ratificată de România prin Legea nr.33/1995.

Mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
Ștefan Baban - declarație politică intitulată Promisiunea vaccinării antigripale;

Dau cuvântul domnului deputat Ștefan Baban.

Va urma domnul Becsek-Garda Dezideriu.

 

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Promisiunea vaccinării antigripale"

Campania de vaccinare antigripală gratuită a populației ar fi trebuit să înceapă din 15 octombrie. Pentru a fi adusă la cunoștință s-a făcut o publicitate imensă prin mass-media, astfel ca toți să fim informați cu mic cu mare de ce putem beneficia, în această toamnă, ca asigurați și buni plătitori ai sistemului de sănătate.

De la vorbe până la fapte este cale lungă, iar zicala s-a adeverit și în acest caz. Beneficiarii vaccinării antigripale gratuite din acest an, trecuți pe listele medicilor de familie sau ale pediatrilor, degeaba s-au prezentat la cabinetele acestora, începând cu data sus- menționată, pentru că au aflat că sunt câteva probleme tehnice și că vor fi anunțați când trebuie să ajungă la vaccinare.

Asta în condițiile în care, Ministerul Sănătății anunța prin campania publicitară făcută că au achiziționat prin licitație națională peste 1,2 milioane de doze pentru vaccinarea gratuită, vaccinuri produse de institute medicale renumite. Ceea ce nu a specificat însă onoratul ministru a fost faptul că licitația pentru achiziționarea acestor doze s-a ținut doar cu o zi înainte de declanșarea campaniei de vaccinare, astfel că din start, nici una din companiile câștigătoare nu a putut asigura în următoarele 24 de ore cele 1,2 milioane de doze necesare.

Este de înțeles confuzia care domnește la cabinetele medicilor, care și-au întocmit listele cu pacienții care au dreptul la această gratuitate, dar care nu știu dacă vor beneficia toți înscrișii, pentru că nici repartizările de doze nu s-au făcut. În aceste condiții, beneficiarii acestei facilități vor avea "plăcuta" surpriză fie să nu mai poată fi vaccinați, fiind deja gripați, fie să nu mai poată beneficia de această gratuitate, din cauza dozelor insuficiente.

Nu e de mirare, deci, că sistemul asigurărilor de sănătate devine din ce în ce mai perimat. Din totalul promisiunilor făcute de cei autorizați să gestioneze acest sistem, nici pensionarii, nici bolnavii cronici și mai ales nici copii nu beneficiază de prea multe avantaje, pentru că birocrația și alocarea în direcții greșite a fondurilor colectate, aduc în pragul disperării mii de români care sunt nevoiți fie să scoată alți bani din buzunar pentru cumpărarea de medicamente, fie să aștepte cronicizarea bolilor și apoi marele final.

Așa se va întâmpla și în cazul acestei vaccinări gratuite antigripale. Ne îndreptăm spre sfârșitul lunii octombrie, lună de toamnă destul de capricioasă în acest an, și după cum am constatat marea majoritate dintre noi, epidemia de gripă a și venit deja. În aceste condiții, dozele antigripale care au o anumită valabilitate vor putea fi folosite doar pentru foarte puțini cetățeni, în raport cu necesitățile exprimate de medicii de familie și pediatri. Și astfel, asigurații vor face din nou cozi interminabile la cabinetele acestora și/sau la farmacii pentru a-și cumpăra câteva pastile cu care să mai treacă peste gripa de toamnă a anului 2004.

Drumul spre iad este pavat cu bune intenții. Lucrul este valabil și pentru campania de vaccinare antigripală gratuită, - o nouă promisiune electorală și o nouă dezamăgire medicală. Viața merge înainte, pentru toți sau doar pentru o parte dintre noi...

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Becsek-Garda Dezideriu Coloman - din nou despre mafia din domeniul silviculturii; cazul unor ingineri și tehnicieni silvici din județul Harghita;

Dau cuvântul domnului deputat Becsek-Garda Dezideriu. Va urma domnul Nicolae Leonăchescu.

Doi - UDMR, doi - Partidul România Mare, la ultima ședință!

 

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Susținerea mafiei în domeniul silviculturii a devenit o practică generală în ultima perioadă. Nu înțelegem practica Guvernului condus de către domnul Adrian Năstase care, pe de o parte, își face datoria la nivelul controlului, prin domnul ministru delegat, Ionel Blănculescu, iar pe cealaltă parte, încearcă să mușamalizeze hoția generalizată prin ministerul de resort, mă gândesc la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, pentru ca organele de cercetare penală să aibă posibilitatea de a da soluții de neîncepere a urmăririi penale sau ca faptele ilegale să fie rezolvate în fapt în favoarea mafioților, prin instanțele judecătorești.

Cele afirmate de mine le dovedesc printr-un caz concret. Inspectoratul de poliție al județului Harghita și procuratura, în cazul dosarului penal nr.74/2004, a dispus începerea urmăririi penale la data de 18 iunie 2004, față de unii ingineri și tehnicieni silvici, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor, abuz în serviciu, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și publice și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

La cererea inculpaților, a fost dispusă efectuarea în cauză a unei expertize tehnice silvice în vederea stabilirii realității efectuării unor lucrări de împădurire, cu toate că Garda Națională de Mediu și, mai târziu, Garda Financiară, au constatat corect, la fața locului, mărimea suprafețelor neîmpădurite din fondul forestier național din U.P.1 Ditrău UA 59, 60 și 62 ABC, care reprezintă o suprafață de 72,5 hectare, la care s-a efectuat decontare fictivă de către inginerii silvici și tehnicienii silvici.

Patru angajați ai Ocolului silvic Gheorgheni au încercat să deruteze organele de cercetare penală, prin tergiversarea expertizei tehnice, afirmând că avocatul lor este în concediu și, probabil, din această cauză, expertiza tehnică-judiciară a fost reprogramată să fie finalizată până la 2 noiembrie 2004.

În zilele de 21, 22 și 23 octombrie 2004, inculpații, pentru derutarea cercetărilor, au început plantarea puieților în parcelele respective, fapt constatat la fața locului atât de inspectorii Gărzii Naționale de Mediu, cât și de către Inspectoratul de poliție al județului Harghita.

Pentru dovedirea infracțiunii, noi am reușit să înregistrăm pe casete video atât situația reală existentă înaintea acțiunii de împădurire a terenului respectiv, cât și în momentul când a fost transportat pe teren materialul săditor, precum și situația terenului după împăduririle efectuate la data de 21, 22 și 23 octombrie 2004, cu toate că la speciile de rășinoase, plantarea se face numai primăvara.

Expertiza s-a făcut pe teren probabil după aceste împăduriri, ea, poliția trebuie să oprească efectuarea expertizei, după prinderea în flagrant a echipei de muncitori care a participat la plantări, la dispoziția fostului șef de ocol, în ziua de 22 octombrie.

Eu cred că nota de constatare a Gărzii Naționale de Mediu și declarațiile solicitate de către Inspectoratul de Poliție al județului Harghita dovedesc clar că inculpații au cerut expertiza tehnică silvică pentru ducerea în eroare a organelor abilitate ale statului, în vederea mușamalizării cazului din dosarul nr.74/2004.

Pe lângă aceste acte doveditoare, cred că nu mai e nevoie să continue jocul cu expertizele tehnice, pentru că este foarte rușinos faptul că procuratura nu ia în considerare dovezile clare prezentate de către Autoritatea Națională de Control și permite celor învinuiți tergiversarea și modificarea sau distrugerea dovezilor constatate de către organele de control.

Totodată, cer tragerea la răspundere a domnului secretar de stat, Adam Crăciunescu, care, chiar după insistențele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții, nu numai că nu a suspendat din funcție pe silvicultorii amintiți, conform statutului personalului silvic și statutului funcționarului public, mai mult chiar, a pus pe fostul șef de ocol într-o funcție prin care el a devenit șeful cu atribuții pentru cultura și refacerea pădurii, după cele constatate de către Garda Națională de Mediu și Garda Financiară, având în continuare posibilitatea de a distruge probele stabilite de către organele de control.

Conform celor prezentate, vă pun întrebarea: cum se poate ca acești inculpați, după numeroasele infracțiuni și abuzuri în serviciu constatate, mai pot continua și practica distrugerea probelor prezentate de către organele de control și cele abilitate ale statului.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
Nicolae Leonăchescu - prezentarea unor perspective de dezvoltare explozivă a județului Botoșani;

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul Nicolae Leonăchescu. Și va urma doamna Minodora Cliveti.

 

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorat auditoriu,

De câtva timp, Ucraina, unul dintre vecinii noștri, se bucură de faptul că a existat un pact bolșevico-fascist, semnat de Ribbentrop și Molotov. Datorită acestui pact, Ucraina stăpânește sudul Basarabiei, o parte din Bucovina și Insula șerpilor și exercită presiuni teritoriale asupra României.

Implicarea Ucrainei în Transnistria este o realitate, iar construcția Canalului Bîstroe deconspiră apetitul de a acapara platforma continentală de la gurile Dunării. Disputa balizelor de pe Brațul Chilia reprezintă încă un semnal de alarmă pentru că rezolvarea prin forță a problemelor de frontieră nu mai este specifică mileniului al III-lea și reprezintă punctul final al acutizării unor diferende nerezolvate la timp.

Față de o asemenea evoluție geopolitică, România trebuie să-și ia măsurile care se impun spre a-și conserva patrimoniul și a promova standardele europene și ale dreptului internațional în relațiile cu toți vecinii săi.

Recent, am făcut o vizită în județul Botoșani și am constatat că, pe Prut, la borna 29 a frontierei româno-ucrainene, este pe cale să apară o nouă sursă de tensionare a relațiilor de bună-vecinătate. Acolo, în satul Horodiștea, Prutul face un cot spre Ucraina, buclă în care se află 95 hectare de teren arabil. Datorită viiturilor și prin schimbarea albiei Prutului există pericolul de a pierde acest teren.

Consolidarea malurilor Prutului la borna 29 ar preîntâmpina pierderea celor 95 hectare de pământ românesc și, de aici, apelul nostru către factorii de resort ai Executivului de a interveni până nu este prea târziu.

M-am bucurat să constat că podul peste Prut dintre localitățile Rădăuți, Prut și Lipcani se apropie de inaugurare. De mult timp, acest pod trebuia să fie construit. Deschiderea acestui nou punct de trecere din România în Basarabia va avea efecte salutare pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului și pentru traficul internațional.

O analiză succintă a parametrilor tehnico-economici și geostrategici impune concluzia că județul Botoșani poate avea o dezvoltare explozivă într-un viitor nu prea îndepărtat, prin deschiderea punctului de trecere semnalat mai sus. Aceasta pentru că de-a lungul marilor trasee comerciale și de comunicare au înflorit localitățile, prin dezvoltarea elementelor de infrastructură care să faciliteze fluidizarea traficului rutier.

Din acest punct de vedere, o linie de cale ferată care să facă legătura pe aici între România, Ucraina și țările baltice, prin nordul Basarabiei, devine o necesitate care trebuie pusă în parametrii reali.

Iată de ce, fără să uităm o clipă problemele delicate de la gurile Dunării, merită să fim atenți și la ceea ce se întâmplă în nordul țării, în zona de graniță din județul Botoșani. Or, românii din cele nouă localități aflate în raionul Herța, răpite de ruși la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, așteaptă ca noi să le venim în ajutor, prin măsuri practice, care să ducă la spiritualizarea frontierelor și în această zonă.

Timpul nu ne iartă, iar lipsa de reacție la aceste semnale ne condamnă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
Minodora Cliveti - considerații cu privire la tandemul cu care Alianța PNL - PD vrea să cucerească Președinția României și a guvernului viitor;

O invit pe doamna deputat Minodora Cliveti. Va urma cine va sosi.

 

Doamna Minodora Cliveti:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Alianța P.N.L.-P.D. și-a desemnat tandemul cu care vrea să cucerească Președinția României și a guvernului viitor.

Domnii Băsescu și Popescu-Tăriceanu vor să-i convingă pe români că vor integra țara în Europa. Sau, cel puțin, acesta este scopul principal declarat al programului politic și al strategiei electorale al alianței D.A., exprimat de domnul Stolojan pe vremea când încă mai reprezenta ceva în politica românească.

Îmi amintesc chiar că domnul Stolojan considera incert viitorul european al României dacă aceasta ar fi fost în continuare condusă de P.S.D. și de președintele Adrian Năstase. Apreciez grija domnului Stolojan pentru viitorul României, chiar dacă discursul său era o pledoarie pro domo-ul liberal, în timp ce realitatea arată clar că cei mai semnificativi pași spre integrare au fost făcuți în ultimii patru ani.

Trăgând în mod firesc spuza pe turta Alianței, domnul Stolojan se arăta a fi totuși un bun român. Ceea ce fac însă candidații Alianței la Președinția României, respectiv a viitorului guvern, prin recentele și stupefiantele declarații despre cadourile pe care guvernanții actuali le-ar face marilor puteri europene și despre tainul pe care unul sau altul dintre importanții lideri europeni ar veni să-l ia din România în schimbul aderării țării în Uniunea Europeană, este o lovitură în însăși inima poporului român.

Acum, când ne-am angajat în fine pe un drum mai drept și când viitorul european al nostru și al copiilor noștri devine de la o zi la alta mai sigur, acești domni, orbiți de dorința de a găsi subiecte cu care să atace P.S.D.-ul și pe președintele Năstase, presați de nevoile unei campanii electorale distructive, nu doar negative pe care au început-o deja, atacă Europa însăși.

"Domnii de la Bruxelles acordă în mod greșit statutul de economie de piață pentru România", spune domnul Băsescu. "Premierul Raffaren vine în România să-și ia tainul", spune domnul Băsescu. "Știm noi. Dar asta nu ne prostește pe noi, românii". Noi nu ne lăsăm duși de nas în Europa, adăugăm noi în spiritul afirmației celui care dorește să devină președintele românilor.

Rugat să comenteze aceste cuvinte, premierul pe care îl propune Alianța P.N.L.-P.D., domnul Popescu-Tăriceanu, declară că domnul Băsescu are dreptate, că și alte mari puteri vor primi cadouri de la Guvernul P.S.D. pentru a fi de acord cu integrarea României în Uniunea Europeană.

Aceste afirmații mi-aduc aminte de vremurile tulburi de la începutul anilor '90, vremuri pe care diferiți patrioți le tulburau și mai tare, cerând lumii democrate, cu iresponsabilitate și în disprețul oricărui spirit de conservare național, să nu sprijine România, care se angaja cu greu, ucigându-și proprii monștri, în lupta pentru un viitor mai bun.

În calitate de femeie, mamă și membră a Parlamentului României, reprezentând interesele copilului meu și ale tuturor copiilor români, protestez față de aceste lovituri de cuțit în însuși sufletul românesc.

Vreau, ca toți românii, un viitor european pentru copiii noștri. Avem încă de parcurs un drum greu, și în următorii trei ani toată suflarea românească din țară și din străinătate, de la vlădică până la opincă, trebuie să se bată pentru România. Avem nevoie de oameni care să se pună în fruntea acestei bătălii cu dorința de a o câștiga cu orice preț, sacrificându-se de este nevoie, luând măsuri nepopulare, poate, dar indispensabile pentru atingerea scopului european. Nu ne trebuie lideri care să urmărească victoria internă, să câștige alegerile pentru ei înșiși și pentru partidele politice pe care le reprezintă, și care odată instalat la Cotroceni ori Victoria, să exclame: "După noi, potopul!". Ne trebuie solidaritate națională conștientă, și asumarea responsabilității viitorului României de către fiecare cetățean român, mai ales în fața urnei de vot. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Ioan Timiș - declarație cu titlul La Constituție, Traiane, la Constituție!;

Dau cuvântul domnului Ioan Timiș.

 

Domnul Ioan Timiș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi se intitulează: "La Constituție, Traiane, la Constituție!".

Dacă nu se poate cere deocamdată, deși încercări au mai fost, nici unui candidat la Președinția României certificatul medical că este întreg la minte, obligația de a cunoaște Constituția ca pe o Biblie va trebui să fie introdusă de urgență.

L-am auzit zilele trecute pe domnul Traian Băsescu, declarând cu ingenuitate și nonșalanță că nu cunoaște Constituția României, dar dacă va ajunge președintele României, va avea timp să o citească. Cred că oricui îi va fi greu să-și imagineze un președinte al statului, care în loc să utilizeze cuvinte folosite zilnic de milioane de ori de către români ca drept, constituție, lege, democrație, abia reușește să articuleze grupări de sunete, precum țepe, bătaie, geambaș, tain etc.

După primul său strigăt democratic și complex, ca o lucrare de doctorat, "la țepe, băieți, la țepe!", în piața Victoriei, imediat după ce a programat domnului Stolojan un sejur într-o stațiune, Traian Băsescu umblă hai-hui prin țară încercând să convingă populația că dacă un actor a ajuns președintele Statelor Unite ale Americii, atunci de ce n-ar ajunge și un marinar președintele României?!

Oricum, problema flotei românești nu se mai pune, pentru că ea a fost și acum nu mai este. Programul de guvernare al Alianței D.A. și-a epuizat comentariile înainte ca el să apară, așa că Traian Băsescu nu mai are decât trei probleme de campanie electorală: Adrian Năstase, puturoșii și cadourile electorale. Cum lui Adrian Năstase, Traian Băsescu nu-i înțelege nici vorbele și nici faptele, candidatul prezidențiabil al Alianței D.A. încearcă o traducere liberă în limba lui, vorbind lumii despre tainul lui Raffarin, despre geambașul de copii, despre geambașul de contracte. Și, ca orice marinar care a întârziat mai mult dincolo de rada portului, vrea să ne dovedească, în această stare, ce poate face el cel mai mult pentru România și cum ne va conduce înspre Uniunea Europeană - ca președinte jucător -, declarând că îl va lipi de perete pe Adrian Năstase și-i va administra o bătaie cum nici mama lui nu i-a administrat-o când a făcut lucruri rele.

După analiza complexității și încărcăturii semantice a cuvintelor principale folosite mai sus (mama, măr, lucruri rele, bătaie, perete), sunt aproape convins că vom avea de-a face cu un președinte bebeluș, sau în cel mai bun caz cu un președinte bătăuș. Obișnuit, se pare, cu cei care spălau punțile pe vapoare, denumiți și în filme "leneși" sau "puturoși", candidatul Alianței D.A. la prezidențialele din acest an nu uită nici de statul român, care este "paternalist", nu social cum prevede Constituția, și-i apără pe puturoși. În altă declarație, Traian Băsescu îi trimite pe puturoși la muncă.

Chiar dacă sunt un adversar politic convins al domnului Traian Băsescu, nu pot să cred că expresia "puturoși" se referă la întreg poporul român. Dar, în același timp, nu garantez că nu gândește astfel despre noi domnia sa.

Preocupat în ultima vreme de "geambașerii vocale sau războinice", Traian a lipsit mult de-acasă și se pare că cineva i-a spart depozitul cu afișe electorale și cămara cu provizii de iarnă și le risipește degeaba prin țară. Numai în județul Hunedoara a fost vorba de câteva mii de astfel de afișe de tot felul, și de câteva tone de zahăr, ulei ș.a. bunătăți.

Îl invit pe această cale pe Traian Băsescu să se întoarcă acasă cât poate de repede, pentru că dispariția de afișe și de produse alimentare este atât de mare, încât dacă nu vine de urgență acasă, riscă să rămână fără afișe și alimente - Alianța A.A. (afișe și alimente), în campania electorală, care începe cu adevărat peste câteva zile.

Îl rog tot pe această cale pe Traian Băsescu să nu mă înțeleagă greșit, să nu mă "traducă", pentru că m-am exprimat și eu așa, la figurat, "la plesneală".

La sfârșitul declarației mele, dragă Traian, află despre mine că sunt sănătos la minte, care sănătate ți-o doresc și ție, de le Bunul Dumnezeu. Mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
Ioan Miclea - intervenție marcând Începutul campaniei electorale;

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Miclea.

Deputații Mihaela Ionescu, Romeo Raicu, Puiu Hașotti, Eugen Nicolăescu și Mircea Ciopraga au depus la secretariat declarațiile.

 

Domnul Ioan Miclea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Începutul campaniei ectorale."

Deși, conform calendarului electoral, mai sunt câteva zile până 1a data începerii oficiale, liderii politici se înjură și se porcăiesc prin toate mijloacele mass-media, de parcă aceasta ar fi ultima campanie electorală și de ea ar depinde întreaga existență viitoare a României.

Partidul România Mare, prin vocea autorizată a Președintelui său, a declarat că va duce o campanie electorală civilizată, fără atacuri la persoană sau la adversarii politici.

Prin cele câteva apariții televizate, Președintele PRM, dar și alți conducători ai partidului, au dovedit că promisiunea făcută este certă și au avut prestații de bun simț.

Considerăm că este mai important ca fiecare partid, uniune sau alianță, care participă la campania electorală, să spună alegătorilor ce vrea să facă, dacă vor câștiga alegerile, cum și cu ce resurse și programe.

În ce ne privește, nu am fost scutiți, în perioada ce a trecut de "binefacerile" declarațiilor belicoase ale adversarilor noștri politici.

Desigur, mult trâmbițatul extremism cu care suntem etichetați, se află în fruntea acuzațiilor ce ni se aduc. Din păcate, nici unul, dar absolut nici unul dintre cei care ne tot agață de coadă tinicheaua extremismului, nu au putut să aducă măcar un singur exemplu de acțiune sau discurs extremist aparținând Partidului România Mare. Mai schimbați placa, domnilor politicieni, nu vedeți ca ați început să plictisiți lumea cu minciunile pe care le proferați la adresa PRM ?!

In treacăt fie spus, conform DEX, extremismul este: "atitudinea doctrinară a unor curente politice care, pe baza unor opinii, idei, păreri exagerate, unilaterale, extreme, urmăresc, prin măsuri violente sau radicale să impună programul lor".

Nu ar fi greu de demonstrat că partidul nostru nu a comis, de-a lungul existenței sale, nici un fel de acțiuni sau manifestări violente, și nu a încercat impunerea unor doctrine extreme. Suntem și vom rămâne un partid democrat, de centru stânga, creștin și naționalist.

Dar, dacă am analiza cât de cât activitatea și declarațiile unor adversari politici, care se împăunează cu fel de fel de merite "europeniste", care propovăduiesc și acționează prin mijloace extreme și prin doctrine fasciste, iredentiste și separatiste, dezlipirea de la trupul țării a unor teritorii, ne amenință cu tot felul de acțiuni de sabotare a aderării noastre la UE, organizează împreună, în diverse organizații fasciste din țării vecine, manifestații în care cer, nici mai mult nici mai puțin, decât modificarea granițelor actuale ale țării, am constata că extremismul se găsește într-o a1tă curte decât a noastră.

Din păcate, forțe politice care se pretind a fi democrate, nu văd acest lucru și aceasta din interese politice mărunte și meschine.

Zilele trecute, conducătorul unei asemenea forțe politice, amenința Poporul Român că dacă va vota cu PRM nu vom intra în Europa, dar ei, "democrații" iredentiști și fasciști, vor intra și ne vor lăsa pe noi în cea mai neagră mizerie.

Noi vă respectăm, domnilor politicieni, care proferați astfel de amenințări la adresa Poporului Român, și am fi îndreptățiți sa vă cerem același respect, dar nu o facem, deoarece știm că nu sunteți capabili a-l acorda.

Suntem o forță politică demnă de luat în seamă, iar alegerile ce se apropie vor confirma acest lucru. Acesta este motivul pentru care ne atacați cu minciuni si fantezii bolnăvicioase.

Dar fiți pe pace, după 28 noiembrie 2004, noi nu vă vom trage nici în țepe în Piața Victoriei și nici nu vă vom lăsa în Asia atunci când, împreună cu Poporul Român, vom intra în Uniunea Europeană.

Cât Dumnezeu ne va ajuta, vom lupta ca toți românii să intre în Europa unită, indiferent că ne numim Ioan, Ianos sau Johan.

Așa sa ne ajute Dumnezeu !

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Mai așteptăm 10 minute.

 
Dan Brudașcu - prezentarea unui memoriu de activitate, la sfârșit de legislatură;

Dau cuvântul noului sosit, domnului deputat Dan Brudașcu. Este încadrat în timp. Până la și douăzeci mai avem câteva minute.

 

Domnul Dan Brudașcu:

Mulțumesc, domnule președinte,

Domnilor și doamnelor prezente,

Intenția mea de astăzi este de a mă referi succint la câteva dintre momentele deosebite ale legislaturii pe care o încheiem.

Este vorba, în primul rând, de preocuparea avută pentru a asigura activității parlamentare ținuta și responsabilitatea pe care o presupune această demnitate. Ca parlamentar de Cluj, am încercat în această perioadă să reprezint interesele tuturor locuitorilor județului Cluj, indiferent de apartenență politică, de etnie, de religie, întotdeauna fiind receptiv la problemele ridicate de cetățeni, indiferent de complexitatea acestora, indiferent de problematica pe care aceasta o presupunea.

Singura bătălie pe care am dus-o în această perioadă a fost bătălia pentru domnia legii, principiu înscris în statutul Partidului România Mare, principiu care ar trebui să călăuzească, în general, activitatea tuturor parlamentarilor unei țări care își dorește instaurarea domniei legii.

Un alt element pe care l-am avut în vedere a fost acela de a reprezenta interesele comunității, mai ales cele care vizează dezvoltarea economico-socială, crearea de locuri de muncă, asigurarea unei judicioase repartizări a fondurilor de la bugetul de stat, eliminarea tendințelor tot mai agresive și permanente - de fapt - de a repartiza aceste fonduri, nu în raport de lege sau de necesitățile obiective ale comunității, ci - în primul rând - în raport de culoarea politică a celor care se aflau la conducerea comunităților respective.

Ca parlamentar al Partidului România Mare, am încercat de asemenea să promovez acele principii care vorbesc despre necesitatea identității naționale, culturale, spirituale a populației din aceasta zonă, fără ca prin aceasta să urmăresc să aduc atingere demnității și valorii culturii minorităților etnice trăitoare în acest spațiu de viețuire românească.

Nu în ultimul rând, am încercat o colaborare cât se poate de fructuoasă cu cultele religioase, indiferent că era vorba de biserica națională sau de cealaltă strană a bisericii naționale, greco-catolică, sau de reprezentanții cultelor neoprotestante. Am considerat că acesta este un principiu care se găsește și se regăsește în practica curentă și în documentele oficiale ale Partidului România Mare, înțelegând prin aceasta respectul unității prin diversitatea opțiunilor spirituale ale locuitorilor județului Cluj.

Nu în ultimul rând, în aceeași perioadă m-am preocupat de aspectele care țin de procesul instructiv-educativ, de sprijinirea unităților de învățământ, fie că este vorba de învățământul general sau gimnazial, sau de cel universitar. Din acest punct de vedere, cred că pot să spun, acum la sfârșit de mandat, că am distribuit, cu ajutorul unor unități din afara țării (societăți, fundații, asociații ș.a.m.d.), ajutoare pentru unitățile școlare, inclusiv cele de grad universitar, în valoare de peste 10 miliarde și jumătate de lei, constând în cărți de literatură beletristică și de specialitate, aparatură birotică, calculatoare, frigidere, și nu în ultimul rând mobilier școlar, având în vedere că în multe încă din școlile județului Cluj se învață în bănci făcute pe la sfârșitul anilor '40, începutul anilor '50.

O altă dimensiune a activității pe care am desfășurat-o, este cea referitoare la activitatea de asistență medicală, urmărind și sprijinind eforturile pentru a asigura ridicarea continuă a calității actului medical în județul Cluj.

Prin aceasta cred că am reușit să câștig de partea Partidului România Mare categorii foarte multe de cetățeni, indiferent de profesii, adeseori chiar indiferent de etnia acestora, făcând să se înțeleagă mesajul deosebit al acestui partid, adică acela că el este pentru nevoile oamenilor, slujește oamenii și nu se slujește de ei.

Detalii ale activității, verificabile în orice clipă, voi depune la stenograme pentru cei care vor avea curiozitatea să urmărească felul în care mi-am îndeplinit mandatul încredințat de către electoratul județului Cluj. Mulțumesc.

Memoriu de activitate - Dan Brudașcu

Date generale:

  • Data și locul nașterii: 27.03.1951, Ciucea, jud. Cluj
  • Studii: Facultatea de filologie a Universității Babeș-Bolyai, secția engleză-română;
  • Cursuri postuniversitare de comerț exterior și cooperare economică internațională;
  • Cursuri postuniversitare de manegement și marketing;
  • Specializare în Marea Britanie și Danemarca.
  • Publicații: 2.500 articole, eseuri, recenzii, reportaje, note de lectură etc. apărute în publicații din România, SUA, Canada, Coreea de Sud, Jugoslavia, Australia; 56 de volume (traduceri, eseuri, istorie literară, cursuri universitare, dicționare, antologii etc.)
  • Activitate politică și civică: purtător de cuvânt al PRM (2001-2002); membru în Comitetul Director al PRM (din 2001 și până în prezent); vicepreședinte al Filialei PRM Cluj
  • Titluri, distincții: cadru didactic asociat la Universitatea Avram Iancu, Cluj-Napoca; profesor onorific al Universității Districtului Columbia, SUA; membru onorific al Consiliului național coreean pentru relații internaționale; Diploma și Medalia de Aur a Academiei Braziliei; Diploma de Excelență a Universității Districtului Columbia, SUA
  • Membru al (uniuni, asociații, societăți etc.): membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România; membru al Societății "Lucian Blaga"; membru al Societății "Avram Iancu"; președinte al Asociației SEDCENT, Cluj-Napoca
  • Limbi străine cunoscute: engleza, franceza, rusa

Activitate parlamentară și de partid:

a.) Activitatea parlamentară:

  • secretar al Comisiei de politică externă; membru al Comisiei pentru integrare europeană; președinte al Grupului parlamentar de prietenie România - Republica Islamică Iran; membru în Grupul parlamentar de prietenie România - India
  • 13 ianuarie 2001 - prezent: 2550 persoane primite în audiență
  • 11 decembrie 2000 - prezent: 573 întrebări și interpelări
  • declarații politice: 91
  • propuneri legislative: 65, din care legi votate: 4
  • amendamente la numeroase proiecte și propuneri legislative aflate în dezbaterea Camerei Deputaților (ex. Legea nr. 215/2001, Legea bugetului de stat pe anii 2001, 2002, 2003 și 2004, Legea Poliției Române și Statutul Polițiștilor, Legea energiei electrice, Legea privind statutul personalului diplomatic și consular, Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, Legea privind modificare Constituției, Legea privind circulația pe drumurile publice, Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, Legea privind exercitarea profesiunii de medic dentist, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului medicilor dentiști din România, Legea privind regimul mormintelor, cimitirelor și operelor comemorative de război și înființarea Societății naționale pentru cinstirea eroilor, Legea nr. 586/2002, Codul Muncii, Codul Penal, Codul Fiscal, Legea privind instituțiile publice de spectacole și concerte, Instituirea voluntariatului în armată, Legea Poliției comunitare etc.)
  • intervenții în plenul Camerei Deputaților: 228 de ședințe
  • intervenții în Parlamentul European (Comisia Mixtă UE - România): 3
  • ales (împreună cu un deputat canadian și un senator din Indonezia) în comisia de redactare a documentelor finale ale Reuniunii interparlamentare pe probleme de servicii sociale, Seul, august-septembrie 2003
  • invitat de Ministerul Afacerilor Externe al Coreei de Sud, prin intermediul Koreea Foundation, pentru o vizită de documentare de 10 zile (martie 2004), cu primiri și convorbiri la Parlament, Guvern, instituții politice și culturale, prezentarea de prelegeri la Universitățile Ajou și Hangkuk, interviuri în presa scrisă și audio-vizuală, lansare de carte și organizarea Zilei culturii și literaturii române la Seul
  • delegații oficiale pe linie parlamentară: Cehia, Belgia, Danemarca, Slovenia, Spania, S.U.A., Albania, Croația, Bulgaria, Coreea de Sud, Serbia și Muntenegru
  • participarea la întâlniri oficiale cu delegații parlamentare, guvernamentale și cu ambasadori străini acreditați la București
  • invitarea, la Cluj-Napoca, a unor ambasadori străini (Brazilia, Iran, Coreea de Sud, Armenia, Polonia, Japonia, Filipine, Danemarca, Croația etc.) în vederea spargerii blocajului Puterii și a schimbării imaginii privind administrația locală pe timpul mandatului d-lui Gheorghe Funar
  • donații: bani pentru biserici și persoane sărace: 169 milioane lei; materiale de construcții, mobilier și calculatoare pentru biserici și case parohiale: 150 milioane lei; cărți pentru biblioteci publice și școlare (Biblioteca Județeană "Octavian Goga", Biblioteca Municipală Dej, Biblioteca Municipală Huedin, bibliotecile școlilor generale din Răchițele, Ciucea, Morlaca, Mănăstireni, Gilău, Palatca, Țaga, precum și ale unor colegii și licee din Cluj-Napoca, Gherla, Gilău, Cuzdrioara etc.); cărți de premii pentru școlari și preșcolari (anual au fost donate cărți în acest scop pentru câte circa 600 de elevi, iar în anul 2004 pentru 940 de elevi din județul Cluj); mobilier școlar (bănci, scaune, table, cuiere, nișe pentru laboratoare de chimie și fizică); calculatoare; aparatură de laborator; frigidere; îmbrăcăminte; încălțăminte; jucării; medicamente și alte materiale sanitare, inclusiv halate și aparatură medicală; materiale de construcții
  • 85.000 dolari USA pentru proiectul Fundația Excelsior (destinat copiilor din orfelinate care au împlinit vârsta de 18 ani) obținuți din surse externe.
  • dotarea cu mobilier (în anul 2003) a Palatului Copiilor din Huedin (80%)
  • dotarea cu mobilier (în anul 2003) a Casei Municipale de Cultură Dej (60%)
  • medicamente pentru Spitalul Huedin: 250 milioane lei
  • medicamente pentru dispensarele Poieni și Ciucea: 125 milioane lei
  • vopsele și alte materiale de construcții pentru Școala Generală din Frata: 65 milioane lei
  • reaparații la școlile generale din Ciucea, Petreștii de Jos, Gârbău, Jichișu de Jos, Panticeu (efectuate îna anii 2002, 2003 și 2004, de tineri din Olanda, la inițiativa și invitația mea, care au suportat toate cheltuielile de transport, masă și cazare, precum și cele pentru achiziționarea materialelor necesare): 250 milioane lei
  • sprijin acordat în anul 2004 Liceului din Aghireș pentru repararea unor săli de clasă: 60 milioane lei
  • sprijin pentru obținerea de fonduri de la bugetul de stat pentru Sala de Sport și Școala Generală din Huedin: circa 2,5 miliarde lei
  • sprijin în obținerea de fonduri, de la bugetul local, județean și de stat, pentru lucrările de reparații și întreținere la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Muzeul de Artă, Teatrul Național și Opera Națională din Cluj-Napoca, precum și la Casa Memorială "Octavian Goga" din Ciucea: circa 2,4 miliarde lei
  • sprijin pentru obținerea de la bugetul de stat a circa 700 milioane de lei pentru lucrări de investiții și reparații la Grădina Botanică din Cluj-Napoca
  • suplimentarea fondurilor de la bugetul Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor alocate județului Cluj pentru substanțe fito-sanitare folosite în combaterea dăunătorilor pentru pomii fructiferi în anul 2003 și 2004: circa 2,9 miliarde lei
  • susținerea colectivului Operei Române din Cluj-Napoca în vederea recuperării restanțelor salariale (inclusiv prin determinarea ministrului Răzvan Theodorescu să se deplaseze la Cluj-Napoca pentru a discuta cu greviștii)
  • intervenție în sprijinul unor acțiuni sindicale privind unități economice din municipiile Cluj-Napoca, Gherla, Huedin și Dej
  • inițierea de acțiuni privind realizarea centurii de ocolire a municipiului Cluj-Napoca (dezbateri publice cu participarea factorilor de decizie - Prefectură, Consiliul județean, Primărie, Poliție, Agenția Națională a Drumurilor, Ministerul Transporturilor, arhitecți, specialiști, mass media - interpelări și întrebări adresate Guvernului, mediatizarea proiectului etc.)
  • susținerea, prin intervenții la Ministerul Transportului, Lucrărilor Publice și Locuinței, la bănci și la diverse ambasade străine din București, a proiectului de realizare de parkinguri sub și supraterane în municipiul Cluj-Napoca
  • intervenții numeroase la ministerul de resort, Ministerul Finanțelor și la primul ministru pentru alocarea fondurilor necesare finalizării lucrărilor de construcție la blocurile pentru tineret din municipiul Cluj-Napoca
  • înaintarea și susținerea de amendamente privind suplimentarea sumelor alocate, prin Legea bugetului de stat, județului Cluj pentru anii 2001, 2002, 2003 și 2004
  • declarații politice și interpelări la Ministerul Administrației și Internelor, P.N.A. și la primul ministru privind ineficiența, abuzurile și ilegalitățile comise de unele cadre din conducerea Poliției județului Cluj
  • solicitarea de fonduri de la bugetul de stat sau din fondul de rezervă al Guvernului pentru persoanele sinistrate în urma unor inundații sau furtuni, ca și pentru eliminarea efectelor acestora
  • solicitarea de fonduri de la bugetul Ministerului Mediului și Apelor pentru urgentarea executării de lucrări specifice pe râul Someș și pe alte cursuri de apă din județul Cluj cu risc sporit de inundații
  • numeroase interpelări pentru alocarea din fondul de rezervă al Guvernului sau din bugetul Ministerului Mediului și Apelor a sumelor necesare pentru securizarea depozitelor de deșeuri chimice toxice din zona Turzii, ca și a celor rămase de la fostele CAP-uri,
  • intervenții la organele județene, precum și la ministrul Agriculturii pentru urgentarea achitării subvențiilor pentru producătorii de lapte și carne, a celorlalte sume alocate ca subvenții pentru agricultorii din județul Cluj
  • intervenții repetate la primul ministru, ministrul Economiei și Comerțului pentru soluționarea, potrivit legii, a situației SC Clujana SA și a altor unități economice clujene (CUG, Tipografia Ardealul, Unirea Huedin etc.)
  • sprijin pentru soluționarea, potrivit legii și intereselor angajaților, a conflictelor dintre acționarii de la SC Terapia SA și evitarea oricăror abuzuri rezultate ca urmare a intervenției unor apropiați ai cercurilor Palatelor Cotroceni și Victoria
  • interpelări și intervenții ferme împotriva distrugerii de către actualii proprietari a SC Terapia SA - unitate etalon a producției de medicamente, devenită în prezent simplu depozit pentru ambalarea și distribuirea medicamentelor din import, cu consecințe grave în privința locurilor de muncă, a concedierilor repetate etc.
  • semnalarea permanentă, prin comunicate, declarații politice, întrebări și interpelări, a ilegalităților, abuzurilor și furturilor comise de unii primari (Bonțida, Chinteni, Vad, Mica, Apahida, Frata, Palatca, Turda etc.), lucrători de poliție, șefi de ocoale silvice, reprezentanți ai Prefecturii sau Consiliului județean ș.a., inclusiv sesizarea PNA, a primului ministru, a procurorului general al României, a Curții de Conturi
  • intervenții repetate la membrii Guvernului, P.N.A. și Poliție pentru a stopa tăierile sălbatice și distrugerea fondului forestier în special din zona Apusenilor, respectiv pentru alocarea de fonduri în vederea plantării de puieți
  • solicitarea aplicării prevederilor Legii moților și acordarea de facilități pentru deținătorii carnetelor de moț
  • colaborare permanentă cu executivul Primăriei municipiului Cluj-Napoca, consilierii județeni, consilierii locali ai PRM din cadrul Consiliilor locale ale comunelor din zona de munte, Huedin, Aghireș, precum și din municipiile Dej, Gherla, Turda
  • inițiativă în semnalarea, prin numeroase întrebări, interpelări, declarații politice, comunicate de presă etc., a situației de la Roșia Montană, solicitarea inițierii de către Grupul parlamentar PRM a Moțiunii simple și susținerea tuturor celorlalte forme de protest ulterioare
  • intervenție la ministrul Sănătății, ministrul Finanțelor Publice și primul ministru pentru obținerea de fonduri pentru persoane aflate într-o stare gravă a sănătății lor. (ex. Dan Mihai Chirvai - cca 300 milioane lei anual)
  • intervenție pentru recuperarea fondurilor Fundației Emanuil Gojdu de la Budapesta, restituirea fondurilor arhivistice aflate pe teritoriul Ungariei și Austriei, precum și pentru acordarea de drepturi bănești persoanelor refugiate în timpul regimului horthyst de ocupație.
  • intervenție în sprijinul pensionarilor militari, al veteranilor de război, al persoanelor care dețin titlul științific de doctor, al persoanelor persecutate în timpul regimurilor de ocupație horthystă și al celui de dictatură comunistă pentru obținerea de compensații, majorări sau recalculări ale pensiilor lor
  • intervenție pe linie parlamentară în sprijinul persoanelor fizice și juridice îndreptățite a li se restitui terenuri, păduri sau imobile
  • intervenții pe linie parlamentară pentru eliminarea unor erori judiciare sau rejudecarea unor cauze privind drepturi materiale sau evitarea unor abuzuri
  • sprijin acordat ziariștilor clujeni sancționați în urma intervenției abuzive a prefectului județului Cluj
  • intervenții pe linie parlamentare pentru acordarea de ajutoare sociale și rezolvarea unor cazuri sociale deosebite
  • cărți pentru elevii premianți: 256 milioane lei, din care 136 milioane lei în 2004 (940 de elevi din județul Cluj au primit cărți de premii); peste 75% din fonduri din surse personale
  • asigurarea fondurilor necesare deplasării la specializare (în 2001 și 2002) în Danemarca a 30 de angajați ai Primăriei municipiului Cluj-Napoca
  • am obținut fondurile necesare organizării în Danemarca a unei specializări pe probleme de administrație pentru 31 de consilieri județeni și locali, primari și viceprimari, în majoritatea lor membri ai PRM, din județul Cluj, fiind singura inițiativă, de acest fel, la nivelul județului Cluj din partea parlamentarilor

    Valoarea totală a donațiilor: cca 10,5 miliarde lei (din surse externe - peste 95% -, locale și din venituri proprii).

b.) Activitate de partid:

  • purtător de cuvânt (2001-2002)
  • membru al Comitetului Director (2001 - prezent)
  • vicepreședinte al Filialei Cluj (2001 - prezent)
  • membru al Departamentului Organizatoric Central
  • membru al Departamentului Central de Propagandă, Cultură, Imagine

  • Organizații ale Filialei PRM Cluj:

    DATA COMUNE SATE ORAȘE
    1 ian. 2001 51 10 5
    30 iun. 2001 52 12 6
    31 dec. 2001 52 12 6
    1 apr. 2002 52 12 6
    30 aug. 2002 55 13 6
    31 dec. 2002 55 13 6
    1 apr. 2003 56 14 6
    30 aug. 2003 56 14 6
    31 dec. 2003 60 15 6
    30 iun. 2004 63 17 6
    31 aug. 2004 63 20 6
    Prezent 63 20 6

  • Organizații PRM înființate, și cu contribuția mea personală, din 1 ianuarie 2001 până în prezent:

    • Aiton - comună
    • Aluniș - comună
    • Cetan - sat
    • Ciucea - comună
    • Chinteni - comună
    • Coruș - sat
    • Deuș - sat
    • Dăbâca - comună
    • Diviciorii Mari - sat
    • Diviciorii Mici - sat
    • Geaca - comună
    • Gârbău - comună
    • Huedin - oraș
    • Măhal - sat
    • Mărgău - comună
    • Mintiu Gherlii - comună
    • Negreni - comună
    • Răchițele - sat
    • Sărata - sat
    • Sâncraiu - sat
    • Sânmărtin - comună
    • Suceag - sat
    • Târgușor - sat
    • Țaga - comună
    • Valea Ierii - comună

  • am asigurat înființarea a 25 organizații PRM pe raza județului Cluj
  • am realizat și finanțat publicațiile lunare ale Filialei Cluj Vulturul Brâncovenesc și Tricolorul
  • am coordonat folosirea timpilor de antenă la Studioul teritorial de Radio Cluj (pe durata campaniei electorale din iunie a.c. am gestionat repartizarea și utilizarea timpilor de antenă la Studiourile teritoriale de radio și TV din Cluj-Napoca pentru un număr de 12 județe din Transilvania)
  • am redactat și prezentat, atât ca purtător de cuvânt, cât și ca parlamentar, zeci de materiale difuzate la postul național de radio, postul național de televiziune, precum și la posturile locale privind poziția PRM, inițiative parlamentare, combaterea unor atacuri, drepturi la replică etc.
  • am colaborat cu materiale scrise la revista România Mare și ziarul Tricolorul
  • am conceput și redactat numeroase materiale de presă prezentate în cadrul conferințelor de presă ale Filialei Cluj
  • cu prilejul deplasărilor oficiale în străinătate, am prezentat doctrina și programul PRM contribuind la îmbunătățirea imaginii sale externe, inclusiv la stabilirea de contacte în interesul PRM cu lideri politici din Polonia și Croația
  • am efectuat deplasări săptămânale în teritoriu, în localități din tot județul, inclusiv în perioada vacanțelor parlamentare
  • am organizat adunări cetățenești pentru prezentarea doctrinei și programului PRM, a activității parlamentare desfășurate de deputații clujeni ai partidului
  • am participat la întâlniri cu sindicatele, ONG-urile, Asociațiile de pensionari (civili și militari) reprezentând Filiala Cluj a PRM
  • am participat, ca parlamentar al PRM, la sesiuni și simpozioane științifice, concursuri și festivaluri literare și culturar-artistice (Cluj-Napoca, Dej, Gherla, Turda, Huedin, Alba Iulia, Sebeș, Lancrăm, Sibiu, Zalău, Bistrița-Năsăud etc.), precum și la lansări de carte, vernisări de expoziții ș.a.
  • am contribuit la îmbunătățirea activității politice și organizatorice în multe organizații PRM: Băișoara, Beliș, Buza, Baciu, Călățele, Cășeiu, Ciucea, Cătina, Huedin, Florești, Frata, Gilău, Gârbău, Jichișu de Jos, Măguri Răcătău, Mărgău, Mărișel, Nădășel, Răscruci, Bonțida, Petreștii de Jos, Sâncraiu, Săcuieu, Sânmartin, Tureni, Unguraș, Valea Ierii, Vultureni.
  • am participat la ședințe de dare de seamă în localitățile din zona de responsabilitate, dar și din alte zone ale județului Cluj: Aghireș, Baciu, Beliș, Călățele, Cătina, Chinteni, Ciucea, Coruș, Dăbâca, Deuș, Gârbău, Gilău, Huedin, Iara, Măguri Răcătău, Mărișel, Negreni, Nădășel, Poieni, Popești, Rădaia, Rogojel, Râșca, Săcuieu, Săvădisla, Sînpaul, Sânmartin, Târgușor, Măhal, Diviciorii Mari, Diviciorii Mici, Sânboieni, Someșu Rece, Sâncrai, Suceag, Țaga, Valea Drăganului, Valea Ierii.
  • am participat la adunările generale trimestriale și anuale din Cluj-Napoca, Huedin, Dej, Gherla, (mai rar) Câmpia Turzii, Turda.
  • am dotat cu mobilier și calculatoare a organizațiilor PRM municipale Cluj-Napoca, Gherla, Dej, a organizației orățenești Huedin și a organizației județene a OTRM
  • am distribuit, prin organizațiile de cartier, comunale, orășenești și municipale (Huedin, Cluj-Napoca, Dej, Gherla, Poieni, Valea Drăganului, Bologa, Hodiș, Morlaca, Ciucea, Mănăstireni, Ardeova, Bedeciu, Râșca, Călățele, Călata, Măguri Răcătău, Muntele Rece, Mărgău, Răchițele, Mărișel, Mintiul Gherlei, Țaga, Baciu, Popești, Rădaia, Suceag, Cătina, Cășeiu, Cuzdrioara, Vad, Bobâlna, Jichișu de Jos, Petreștii de Jos, Rogojel, Turda, Câmpia Turzii, Valea Ierii, Baciu, Sînpaul, Mihăiești, Gădălin, Jucu, Iclod, Orman, Livada, Săcuieu, Căianu, Gilău, Sânmartin, Târgușor, Măhal, Diviciorii Mari, Diviciorii Mici etc.) pentru proprii membri de partid, dar și pentru persoane sărace și nevoiașe, a unor pachete cu îmbrăcăminte și încălțăminte
  • am contribuit, în produse și bani, la organizarea, anual, a serbării Pomului de iarnă în municipiile și orașele din județ
  • am susținut financiar și material OTRM și OFRM Cluj și Cluj-Napoca
 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Gheorghe Pribeanu - declarație- avertisment: SOS Turismul;

Dau cuvântul domnului Gheorghe Pribeanu.

Va urma ultimul vorbitor, domnul deputat Radu Ciuceanu.

 

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea se numește: "S.O.S. Turismul".

Nu este de ajuns să spunem că România este frumoasă, că poate oferi multe posibilități pentru practicarea turismului, ci este necesar să dezvoltăm durabil acest sector, dezvoltarea durabilă fiind acea dezvoltare care corespunde nevoilor prezente, fără a leza capacitatea generațiilor viitoare. Așadar, strategia dezvoltării durabile trebuie să fie gândită, precum și modalitatea de a optimiza raportul resurse-nevoi în acest sector.

Conceptul de dezvoltare durabilă pornește de la ideea că natura este singurul izvor de resurse de viață și de aceea trebuie protejat atât pentru prezent, cât și pentru viitor. Niciodată până acum o civilizație nu și-a distrus atât de mult mediul de viață, nu au fost amenințate ca acum cu distrugerea de oceane întregi, specii de plante și rase de animale, iar stratul de ozon nu a fost așa de puternic afectat ca în prezent și niciodată poluarea nu a fost atât de amenințătoare.

De tot acest dezastru ecologic în care ne aflăm trebuie să se facă vinovați aceia care, din cauza lăcomiei, neștiinței, neatenției, neglijenței, indiferenței, nu au selectat, nu au aplicat corect descoperirile din știință și tehnică, nu au acționat astfel încât să ducă la dezvoltarea și protejarea naturii, și nu la degradarea ei.

Protecția mediului este una dintre marile provocări ale Europei, dată fiind amploarea prejudiciilor aduse în mileniul actual de către poluare, cu toate că varietatea reliefului, a climei și diversitatea hidrografică a României permit realizarea unui turism de înaltă ținută, cu adevărat a industriei gulerelor albe.

Realitatea confirmă că în perioada post-decembristă, datorită proastelor guvernări și intereselor meschine individuale sau de grup s-a distrus turismul românesc, aducându-l la parametri economici falimentari, pentru a fi privatizat pe mai nimic, în folosul unei clientele lacome și neavenite.

Transformarea Ministerului Turismului în Agenție pentru Turism și alipirea ulterioară a acestui sector la Ministerul Transportului, plimbarea gestiunii acestui domeniu strategic pentru dezvoltarea economică a României, de la un portofoliu la altul, face posibilă ascunderea adevăratelor valori și imposibil controlul asupra fondurilor cuprinse în capitolul "transferuri" din bugetele aferente fiecărui minister.

Observăm că în cadrul aceleiași guvernări sunt repetate mai multe reorganizări de ministere pentru a face imposibilă stabilirea exactă a costurilor necesare funcționării acestora.

Dar, nu disperați, dragi români, programul economic al P.R.M., în cuprinsul său, are în vedere la capitolul IMM-uri, subcapitolul "Turismul - principal factor de dezvoltare economică", prin care se vor pune în valoare toate valențele turistice în complementaritatea lor. Numai așa putem confirma afirmația făcută de Papa Ioan al II-lea, că "România este grădina Maicii Domnului". Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Radu Ciuceanu - declarație politică intitulată: Două castele pentru... un bilet de intrare!!.

Dau cuvântul domnului deputat Radu Ciuceanu, ultimul vorbitor.

 

Domnul Radu Ciuceanu:

Domnule prezident,

Domnilor colegi,

Încerc în câteva cuvinte să-mi exprim un punct de vedere, care, de altfel, va fi detaliat în declarația pe care o voi înmâna secretariatului. Este vorba de acea dulce uitare, poporul român îmbogățindu-și mereu istoria, prin lăsarea la vatră a unor datorii pe care le are față de cei care au luptat pentru propășirea sa, pentru salvarea lui.

Acum trei ani de zile, după nenumărate discuții, s-a hotărât să ia ființă un ordin comemorativ al rezistenței. Prin el se manifesta o recunoștință a patriei noastre față de cei care zeci de ani au luptat împotriva comunismului.

Au trecut aproape 4 ani de zile de atunci și nu s-a făcut nimic. La repetatele noastre insistențe, pe care le consideram motivate atât dintr-un punct de vedere personal, cât și cel al comisiei noastre, împotriva abuzurilor, ni s-a răspuns că nu se găsesc bani.

Este foarte ciudat. Iată că acum ne-am găsit să scoatem zeci de milioane de euro să plătim despăgubiri celor care trebuiau să fie ultimii despăgubiți. Pentru zecile de mii care urmau să capete o distincție, în fond, acești bani n-au apărut.

Personal, îmi pare rău de acest fapt, și voi prezenta, voi depune la secretariat protestul meu, nu numai al meu, dar și al camarazilor mei de luptă. Vă mulțumesc.

Declarație politică intitulată "Două castele pentru... un bilet de intrare!!"

Hotărât lucru, și parcă izvorât dintr-un blestem pe care poporul român îl adastă cu grijă, mai ales după cele două războaie mondiale și revoluția din decembrie 1989, umbrele celor ce s-au jertfit pentru țară și credința în Dumnezeu, devin din ce în ce mai scurte pierzându-se degrabă în albul indiferenței și ignorării timpului pe care-l trăim.

Ne despart numai câteva zile de când un H.G. a oferit fostului rege Mihai - detronat neconstituțional de către Armata Roșie și regimul comunist, pe care, din păcate, miopia sa și a partidelor politice i-a adus în țară - o despăgubire substanțială de zeci de milioane de euro pentru proprietățile sale de la Sinaia. Ceea ce ni s-a părut surprinzător, pe fundalul unei transparențe pe care vrem să o îmbrățișăm atunci când vom trece poarta Uniunii Europene. Să fim bineînțeleși, nimănui nu îi trece prin minte să facă vreun proces, în general, monarhiei române, și în special regelui Mihai, care a trăit momente de covârșitoare importanță pentru România, la o vârstă care-i proiecta gândurile și deciziile sub autoritatea celor mai iluștri reprezentanți ai clasei politice românești.

Evident că hotărârea luată de Guvernul României are o pronunțată și nedisimulată tentă politică. Indiferent de aportul pozitiv marcat, al domnului Radu Duda, de altfel, de însăși Premierul țării, al activității sale, problema restituirii celor două palate, atât de mult legate de istoria regilor, dar și a poporului român, trebuia să aibă în mod necesar o audiență publică. Cu atât mai mult cu cât la rotunjirea sumelor au contribuit și danii facute de binevoitori din țară, fără a mai vorbi de generozitatea poporului român exemplificată prin cele două legi de înzestrare a Coroanei regale, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

În consecință, am considerat că o evaluare a celor două castele nu poate fi ruptă de o evaluare generală a întregului patrimoniu pierdut atât de fostul rege Mihai, cât și de patrimoniul național al Coroanei. Aici, evident, trebuie ținut cont de marile prejudicii artistice și financiare aduse Țării, în condițiile dramatice ale abdicării regelui Carol al II-lea, când în cele nouă vagoane, care l-au însoțit, au fost pierdute faimoasele colecții de artă flamandă și italiană, franceză și engleză care, numai în parte aparținuseră defunctului rege Carol I.

În ceea ce privește scurgerile de bunuri valorice: obiecte de artă, bijuterii, acțiuni nu se poate face o estimare corectă asupra lor.

Ceea ce se poate susține și afirma deschis este că - evident cu acceptul discret al ocupanților sovietici - o seamă de bunuri aparținând inventarului regal au fost fie înlocuite prin cópii, urmând să însoțească într-un transport asigurat alte bunuri printre care picturi de valoare spre o destinație știută. Pe urmă, de ce să nu se adauge suma de 500.000 de franci elvețieni pe care Alexandru Bârlădeanu i-a predat, la plecare, Casei Regale, dintr-o sumă care ar fi urmat să fie completată, dar numai prin tăcerea desăvârșită a fostului rege Mihai, ceea ce de altfel nu s-a petrecut. spre cinstea tânărului monarh.

Și o ultimă observație care este legată de "starea națiunii". Am fi considerat că ultimii, chiar efectiv ultimul care urma să-și ia proprietățile, înapoi - unele i-au fost deja restituite de mai bine de un an de zile - trebuia să fie în mod onorabil, cel care a părăsit țara, lăsând în urma sa să se consume tragedia unui popor care a înnobilat pământul țării cu sute de mii de victime sau care, tot cu sutele de mii, aproape de un milion, au suferit în urma terorii bolșevice. De aceea ni se pare anormal, dacă nu straniu și poate vina nu este în exclusivitate a fostului rege ci a familiei sau consilierilor săi ca, pe fundalul luptei de rezistență, care a fost o realitate, aici, în România, omul ca a fost de două ori rege să se coboare, acceptând o negociere petrecută pe sub mână aducătoare de mari beneficii, înainte chiar ca anumite probleme legate de înstrăinarea unor bunuri aparținând poporului român să nu fie complet elucidate.

Și acestea toate pentru a fi și a rămâne un exemplu de rectitudine morală și regală.

 
   

(Următoarele intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de către deputați la secretariatul de ședință)

 
  Iosif Armaș - prezentarea unor fapte ce ajută la cunoașterea reală a presei independente din Basarabia;

Domnul Iosif Armaș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Puțini dintre noi cunosc situația reală a presei independente din Basarabia. Recent, aceasta a mai primit o lovitură. Iată despre ce este vorba.

In urmă cu aproximativ două săptămâni, deputații comuniști de la Chișinău au votat un proiect de lege conform căruia publicațiile periodice vor fi obligate să se reînregistreze la Ministerul Justiției. Era oare nevoie de această lege?

Inițiativa comuniștilor a fost imediat catalogată drept tentativă de lichidare a presei independente. Nu pun la îndoială faptul că, în viitorul apropiat, ziarele care luptă cu dictatura roșie se vor confrunta cu presiuni dure și interdicții de tot felul, venite din partea Puterii. Iată câteva argumente.

Partea formală a inițiativei legislative vizează situația în care un segment, cel mai mare, al presei este înregistrat la Camera Înregistrării de Stat, iar celălalt, la Ministerul Justiției. Comuniștii spun că această stare de lucruri nu este bună și că, într-un interval de trei luni, ziarele trebuie să se reînregistreze într-un Registru Unic Național creat de Ministerul Justiției.

Ce scop se urmărește? De ce, timp de ani de zile, acest sistem a mers, fără să trezească nemulțumiri sau reproșuri, fără să-i treacă cuiva prin cap să-l schimbe, fără să fi răsunat vreo voce cum că nu ar fi acceptabil pentru toată lumea? Răspunsul e destul de simplu. Se apropie alegerile parlamentare, decisive pentru soarta comuniștilor, și din acest motiv ziarelor independente trebuie să li se pună călușul la gură.

Motivarea comuniștilor este de-a dreptul dezarmantă: ei spun că înregistrarea la Ministerul Justiției "va contribui la creșterea răspunderii publicațiilor pentru încălcarea legislației în vigoare" în timp ce Camera Înregistrării de Stat nu dispune de competența de a avertiza, în scris, fondatorul organului media în cazul depistării unor încălcări ale prevederilor legale.

Mă întreb ce fel de "încălcări ale legislației în vigoare" pot comite ziarele și să rămână nesancționate? Să incite la ură rasială și interetnică? Să lanseze apeluri la violență? Dar există Constituția! Să lezeze demnitatea și onoarea cuiva? Să răspândească informații false? Dar există Legea Presei și Codul Civil care stipulează amenzi grele pentru asemenea încălcări!

Ce altceva? Să se eschiveze de la plata impozitelor? Să încalce legislația fiscală? Există o armată întreagă de inspectori fiscali și colaboratori de la crima organizată și poliția economică.

Ce se poate încălca mai mult decât atât? De ce mai e nevoie de un nou jandarm care să "avertizeze în scris" fondatorul media? Cu ce drept MJ va "avertiza" în legătură cu noi "încălcări" odată ce relația mass-media cu statul și cetățenii este cuprinsă în legislația în vigoare? De ce să obligi zeci și sute de ziare să umble prin instanțe, din moment ce există un cadru comod de înregistrare a presei, care funcționează mai mult de un deceniu fără să nemulțumească pe cineva?

Nemulțumiți sunt doar comuniștii. În cazul în care Ministerul Justiției de la Chișinău va avea dreptul să "avertizeze", pot apărea multe surprize neplăcute. Având pâinea și cuțitul în mâini, adică dreptul de a înregistra și, concomitent, de a-i pedepsi pe cei înregistrați, MJ va avea grijă să creeze mari bătăi de cap ziarelor care iau în serios noțiunea de libertate a cuvântului și spun lucrurilor pe nume.

Apariția Jandarmeriei presei în preajma alegerilor parlamentare din anul 2005, denotă cât se poate de clar intenția guvernării de a-i suprima brutal pe toți opozanții, asigurându-și încă patru ani de huzur pentru ei, dar încă patru ani de adevărat coșmar pentru toată populația Basarabiei.

  Mihaela Ionescu - apel la organele abilitate ale statului ca să vegheze asupra bunei desfășurări a campaniei electorale;

Doamna Mihaela Ionescu:

Ne despart doar câteva zile de începerea campaniei electorale și atmosfera devine aproape pestilențială. Unii candidații la președinția țării nu se comportă ca niște adversari politici care se confruntă pe teme de guvernare, pe teme de management versus amatorie, pe demonstrații despre cine a condus destinele țării sau ale comunității mai bine și cine a dus-o în pragul disperării, în sărăcia din care, aceiași, se oferă acum să o scoată. Ei se comportă deplorabil, iar exemplul lor nu face decât să se amplifice exponențial la nivelul membrilor de partid care înțeleg campania electorală ca pe un meci de box în care loviturile sub centură sunt permise și, chiar, recomandate. Dacă adversarul cade, el trebuie călcat în picioare sau chiar omorât după care se varsă lacrimi de crocodil pe mormântul său.

Partidul România Mare privește cu îngrijorare climatul în care se vor desfășura alegerile parlamentare și prezidențiale, atrăgând atenția autorităților asupra posibilității ca apropiata campanie să degenereze în acte de violență care sunt atât de departe de idealurile europene ale democrației, dar atât de aproape de regretatele amintiri ale imaginilor minerilor cu ranga în mână și a Pieței Universității cu toată ura ei revanșardă și cu tot cinismul manifestațiilor de acolo. Că este așa ne-o dovedesc chiar câteva posturi de televiziune care relatează despre fapte de violență în diverse regiuni. În cazul lui Leon Duma din satul Chiochig, jud. Bistrița Năsăud, presa scrisă și unele posturi tv, printre care și Realitatea Tv, au relatat faptul că el și familia sa, dar și vecinii săi din dreapta și stânga casei sale, sunt supuși unor acțiuni violente din partea unui piroman care, în nopțile de 1 septembrie, ora 23,30, 4 septembrie, ora 1,30, 29 septembrie, ora 2,45 și, de curând, pe 2 octombrie, la ora 4,30, dar și la 8,30 dimineața, pun foc la fânarele, hambarele, grajdurile de animale ori la căpițele de fân, terorizându-l pe el și familia sa dar, cum am mai spus, și pe vecinii lui. Lipsa de reacție a poliției locale, încetineala cu care pompierii ajung la sinistru, după cca. 2 ore, fac ca dl. Duma să nu se simtă în siguranță în satul său, în casa sa. Mai mult, el și-a făcut o echipă de pază proprie și stă cu butoaiele pregătite, încercând să fie ba polițist, ba pompier. Ceea ce mass media a omis să spună este faptul că dl. Duma Leon este președintele organizației PRM din Chiochig, jud. Bistruța Năsăud, și că acțiunile piromanului nu sunt întâmplătoare, ci fac parte dintr-un șir de acțiuni violente de intimidare a adversarului politic, așa cum au fost numeroase și în cazul recentelor alegeri locale în mediul rural. Exemplul care ne vine primul în minte este cel din satul Movilița, jud. Constanța, unde oamenii erau amenințați dacă participau la activități ale PRM. Un președinte de organizație sătească, cum este dl. Duma, organizație care numără 200 de membri, este terorizat de violența cu care este atacată gospodăria sa de către persoane "necunoscute" și nedescoperite de către organele de ordine din sat, timp de două luni, care preced alegerilor.

Partidul România Mare, care a fost acuzat de atâtea ori, pe nedrept, că ar pune în pericol democrația, prin dorința lui de a instaura ordinea și dreptatea, în spiritul legii, în țara noastră, trage un serios semnal de alarmă față de recrudescența actelor de violență în perioada campaniei electorale și față de nivelul suburban al discursurilor politice. Acestea au debutat cu expresii de intimidare de tipul: "îl voi bate și-l voi lipi de peretele studioului dacă nu va fi decent" - afirmație căreia i se răspunde tot cu amenințări de bătaie și de înjurături, proferate în fața unei adunări de partid care aplaudă entuziasmată, la scenă deschisă, candidatul care face asemenea declarații. De la declarații incendiare până la acțiuni incendiare ale unor adversari politici care pun foc la gospodăria unui președinte de organizație a celui mai mare partid al opoziției, nu este decât un pas. Cerem de aceea organelor abilitate ale statului să vegheze asupra bunei desfășurări a procesului electoral, asigurându-se un climat de siguranță, care să permită electoratului să-și exprime în mod liber și neîngrădit dreptul la vot.

  Mircea Ciopraga - prezentarea câtorva probleme de interes pentru Alianța PNL - PD;

Domnul Mircea Ciopraga:

Alianța Dreptate și Adevăr va modifica Tratatului de bază cu Ucraina, deoarece relațiile dintre cele două state au ajuns în impas, din pricina divergențelor la frontieră. Deși tratatul de bază cu Ucraina a fost semnat în anul 1997, s-a dovedit că mecanismele prevăzute în tratat, și chiar și prevederile tratatului nu au fost funcționale în două cazuri extrem de importante, care au creat foarte multă emoție și tensiune. În primul rând, problema minorității românești din Ucraina, de aici rezultând problemele sistemului de învățământ și, nu în ultimul rând, la problema canalul Bâstroe și, în general, de împărțire sau divizare a spațiilor maritime. România ar trebui să revadă și prevederile de fond și mecanismele de funcționare a tratatului, în special sistemul de consultări bilaterale.

Traian Băsescu, candidatul nostru la președinșie, a declarat că scandalul Bâstroe e unul fals, iar ministrul de externe al României, Mircea Geoană, a confundat canalul Bâstroe cu brațul Chilia, "care e apă comună". Respectiv, "Canalul Bâstroe a fost construit acum 30 de ani și are o lungime de 2,5 kilometri. Efortul ucrainenilor a fost în sensul de a face navigabil pentru nave maritime brațul Chilia, adică nu numai pentru nave de mic tonaj. Costurile de menținere a navigației pe brațul Chilia nu se justifică decât dacă există interese strategice. Or, interesul strategic există și trebuie discutat". În prezent, singura țară care poate permite accesul navelor militare pe Dunăre este România, pe canalul Sulina. Cu Ucraina trebuie negociată partea strategică, capacitatea de introducere a navelor militare pe Dunăre prin brațul Chilia și nu accesul comercial pe Chilia către porturile ucrainene. În concluzie, noi avem un avantaj major pe Chilia, deci trebuie să negociem.

O altă problemă de interes pentru Alianța PNL-PD o constituie utilizarea anumitor zone maritime din regiunea de sud a Insulei Șerpilor. Până acum, nu există o reacție a părții ucrainene, deși România a cerut din nou oprirea neîntârziată a lucrărilor pe Brațul Chilia, în așteptarea evaluării Comisiei independente de anchetă conduse de UE, care să analizeze impactul acestor lucrări. Este vorba de anumite legături pe care Ucraina, ca și România, le-a avut cu firme occidentale din domeniul petrolului și al gazelor. România a negociat un contract cu o mare firmă franceză pentru a face prospecțiuni și pentru a testa care este potențialul real al resurselor naturale din platoul continental, din zona economică din Marea Neagră, și bineînțeles contracte formale vor putea fi făcute nu numai de Ucraina, dar și de România, dar după ce Curtea de la Haga va arbitra și va decide care este împărțirea teritorială a platoului continental între cele două țări.

Poate că apropiatele alegeri prezidențiale din Ucraina vor evidenția orientarea acestei țări, în sfârșit, spre Europa.

Chiar și Alexei Iablokov, vicepreședintele Uniunii Mondiale pentru Protecția Mediului și, totodată, cel mai cunoscut lider al mișcării ecologiste din Rusia a declarat despre Canalul Bâstroe că este o greșeală și că Ucraina nu va avea nimic de câștigat din acest proiect pentru că este îndreptat împotriva dezvoltării Europei. Este greu de înțeles de ce insistă Ucraina asupra acestui proiect. Ucraina vrea să facă parte din Europa, dintr-o Europă civilizată, însă se comportă exact pe dos, ca o parte necivilizată a Europei.

Încă din anul 2000, Ucraina a organizat campanii publice pentru susținerea lucrărilor de construcție a Canalului Bâstroe, iar România s-a făcut că nu există nici o problemă, lăsând lucrurile să ajungă în situația actuală.

Din acest motiv, acțiunile de reconstrucție ecologică a Deltei Dunării, pentru înlăturarea efectelor generate de lucrările efectuate de Ucraina pe canal, vor costa România aproximativ 2 milioane euro anual între 2005 și 2008.

Ne bazăm pe faptul că raportul Comisiei Europene va reprezenta și pentru noi, și pentru ucraineni un element de evaluare independentă a impactului acestui canal și, pe baza lui, vom putea să revenim, cât de curând la o situație normală, adică Ucraina să înceteze să sfideze dreptul internațional.

România practic a devenit frontiera răsăriteană a Occidentului, așa că obligațiile noastre și ale partenerilor europeni și euroatlantici față această frontieră sunt extrem de importante. Aceste incidente cu Ucraina conduc, pentru noi, la responsabilități în domeniul protecției zonei de frontieră de tip Schengen.

Nu în ultimul rând aș vrea să amintesc faptul că deputații din Comisia pentru administrație publică au votat în unanimitate pentru constituirea unei comisii de anchetă privind impactul construirii canalului Bâstroe asupra Deltei Dunării. Aceștia ar fi trebuit să meargă în Deltă pentru a aduna și de pe teren datele necesare unei concluzii pe care urmau să o formuleze public, dar conducerea a calificat ca inoportună această cercetare în perioada campaniei electorale. Probabil că o anchetă amănunțită ar fi scos la iveală faptul că oficialii de la București erau la curent cu construirea de către ucraineni a canalului Bâstroe și că nu au protestat în nici un fel în perioada incipientă a proiectului.

Abia după ce canalul a fost aproape gata, liderii români au început să se îngrijoreze, aducând în discuție, concomitent, și problema stabilirii platoului continental din jurul Insulei Șerpilor.

  Puiu Hașotti - câteva exemple ce demonstrează procedura de constituire a bugetelor locale de către Guvernul Adrian Năstase;

Domnul Puiu Hașotti:

Guvernul Adrian Năstase a adoptat de curând o serie de hotărâri privind alocarea fondurilor locale, ocolind Legea finanțelor publice locale ce prevede deja procedura de constituire a bugetelor locale. Potrivit legii, fondurile sunt alocate pe județe, iar Consiliile Județene repartizează aceste fonduri pe localități, respectându-se astfel spiritul Constituției, al Legii administrației publice locale 215/2001 și principiile autonomiei locale și subsidiarității.

Prin Hotărârile de Guvern nr. 1397/2004 si nr. 1537/2004 s-au repartizat sume din Fondul de rezervă bugetară direct pe localități.

Prin H.G. nr. 1.397/02.09.2004 au fost alocate 200 miliarde lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2004 pentru asigurarea unor cheltuieli curente ale autorităților administrației publice locale. Aceste sume prinse în hotărâre aparțin:

P.S.D. P.U.R. U.D.M.R. Total alianță guvernare
P.S.D. + P.U.R. + U.D.M.R.
64% 3% 3% 70%

P.N.L. P.D. Total alianță D.A.
P.N.L. + P.D.
13% 11% 24%

Prin H.G. nr. 1.537/23.09.2004 au fost alocate 290 miliarde lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2004 pentru asigurarea unor cheltuieli curente ale autorităților administrației publice locale.

Suma de 290 de miliarde de lei a fost împărțită unor localități și consilii locale din 18 județe, conduse de primari și consilieri locali ai PSD. Localităților conduse de reprezentanți PSD le-au fost alocate 165 de miliarde de lei iar dacă adăugăm și sumele alocate aliaților din PUR si UDMR, suma repartizata localitatilor cu primari din cele trei partide depaseste 202 miliarde de lei. Comparativ, comunele care au primari din PNL și PD au primit de opt ori mai puțin, adică aproximativ 26 de miliarde de lei.

Procentual situația este următoarea:

P.S.D. P.U.R. U.D.M.R. Total alianță guvernare
P.S.D. + P.U.R. + U.D.M.R.
60% 3% 15% 78%

P.N.L. P.D. Total alianță D.A
P.N.L. + P.D.
9% 7,5% 16,5%

Conform unor surse recente, alte 1.000 de miliarde lei urmează să fie alocate autorităților locale, în proporție și mai mare, primarilor PSD și acoliților săi.

Discriminarea politică este evidentă în cazul județelor Constanța și Neamț, unde nu au beneficiat de bani decât localitățile cu primari PSD.

Toate autoritățile locale din județul Constanța cuprinse în aceste hotarâri (17 la numar) aparțin PSD, deși, spre exemplu, primarul orașului Hârșova a solicitat sume necesare rezolvării unor probleme grave ale comunității, ,,înmormântate" însă de președintele consiliului județean și de prefectul județului Constanța (situația disperată în care ne aflăm fiind descrisă în comunicatul de presă anexat).

Acest mecanism este folosit de partidul de guvernământ și pentru presiuni în vederea racolării primarilor din opoziție. Aceste exemple ne arată adevărata față a PSD, profund nedemocratică, ne arată un partid incapabil să respecte regulile democratice și legile României, un partid care dorește să-și conserve puterea și baronii în detrimentul cetățenilor, al intereselor acestora și comunităților locale.

  Tudor Mohora - intervenție referitoare la Unele reflecții cu privire la libertatea de exprimare;

Domnul Tudor Mohora:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Intervenția mea de astăzi se referă la " Unele reflecții cu privire la libertatea de exprimare"

După recenta dezbatere și respingere în Camera Deputaților a moțiunii privind libertatea de exprimare, unele reflecții rămân de actualitate.

Se cuvine a fi amintit că apariția Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public a avut rezultate benefice în acest domeniu. Ea a fost rezultatul unui compromis între Putere și Opoziție.

Practic, cel puțin pentru Camera Deputaților, conținutul tuturor activităților sale sunt puse la dispoziția presei și a opiniei publice, atât prin site-ul pe Internet, cât și prin conferințele de presă care se țin, de regulă, bisăptămânal.

Ca urmare, toate informațiile privind componența Camerei Deputaților, C.V.-ul fiecărui deputat, declarațiile lor de avere și de interese, luările de cuvânt în cadrul Plenului C.D., intervențiile politice, interpelările, inițiativele legislative și amendamentele depuse la diversele proiecte legislative sunt la dispoziția opiniei publice pentru informare.

În cursul anului 2003, din partea societății civile s-au înregistrat 599 cereri formulate în temeiul Legii nr.544/2001, cuprinzând un număr total de 890 solicitări de informații de interes public cu privire la : activitatea legislativă; controlul parlamentar; informații generale despre Camera Deputaților și despre structurile care o compun, despre deputați și activitățile acestora, precum și despre activitatea Secretariatului general al Camerei Deputaților; informații referitoare la programul de lucru și ordinea de zi, respectiv modalitatea de acces la informații etc.

Peste 90% din solicitările formulate au fost rezolvate favorabil.

În perioada sesiunilor parlamentare se editează săptămânal Agenda electronică a deputatului care cuprinde : programul de lucru și ordinea de zi; inițiativele legislative înregistrate săptămânal la Camera Deputaților, precum și inițiativele legislative adoptate în săptămâna precedentă apariției buletinului.

Se poate afirma că aplicarea prevederilor Legii privind liberul acces la informațiile de interes public reprezintă un pas important cu privire la respectarea principiului libertății de exprimare.

Există păreri ale Opoziției politice potrivit cărora în România se exercită o politică sistematică a Guvernului P.S.D. de monopolizare a discursului public și de limitare a libertății de expresie. Reprezentanții acesteia continuă să facă trimitere chiar și la Raportul de țară, recent dat publicității de Comisia Europeană.

Este necesar în această privință să se facă disticție intre formulările folosite pentru acest subiect.

Opoziția declară cu tărie că în Raportul de țară al Comisiei se afirmă că " libertatea de exprimare se află în România sub semnul întrebării" sau că "acumularea datoriilor marilor trusturi de presă, inclusiv a celor mai importante televiziuni private... influențează independența editorială și duce la auto-cenzură".

Spre deosebire de această formulare, în Raportul de țară se subliniază progresele realizate de România prin amendarea Codului Penal cu privire la încriminarea "insultei", precum și prin adoptarea Statutului jurnaliștilor și a Codului deontologic al jurnalistului de Convenția Organizațiilor de Media din România, în iulie 2004. În ciuda acestor progrese, Raportul subliniază că "anumite probleme structurale pot influența realizarea practică a libertății de exprimare".

Evident, între aceste două formulări există o mare deosebire de nuanță, ca și între "a fi" sau a "a putea fi", aceasta din urmă rămânând o ipoteză care se poate judeca în funcție de evoluția realităților din societatea noastră.

Chiar și în declarația Delegației Comisiei Europene în România se arată că "În ceea ce privește libertatea de expresie, situația juridică a jurnalistului s-a îmbunătățit, însă situația economică a multor organizații de presă rămâne precară, fiind nevoie de eforturi suplimentare pentru a garanta independența media".

Faptul că arieratele trusturilor de presă, în acest an, s-au redus foarte mult și au tendința de a fi complet înlăturate, reprezintă un fapt pozitiv, care vine în întâmpinarea eforturilor menționate în Declarația Delegației Comisiei Europene în România.

Este de notorietate publică faptul că în România presa este apreciată pozitiv. În toate sondajele de opinie cu privire la încrederea acordată de populație, presa se situează constant pe locurile 3 sau 4 după Biserică și Armată.

Presa, prin spiritul critic care o caracterizează, poate influența în bine mersul societății. Sunt cunoscute cazurile în care semnalele furnizate de presă, pe baza unor elemente verificabile, au condus în anii care au trecut la demisia unor miniștri sau parlamentari, precum și la amendarea unor proiecte de acte normative.

Totodată, sunt și cazuri în care populația a putut fi păcălită și manipulată în mod grav de unii reprezentanți ai presei, care au lansat informații neverificate, abuzând astfel de buna credință a publicului.

Avem credința că odată cu evoluția societății noastre, vom asista și la aplicarea din ce în ce mai mult a principiilor deontologiei în domeniul presei.

Pentru realizarea unui astfel de deziderat sunt necesare cel puțin două condiții și anume : eliminarea unor fenomene de malpraxis din presă și diminuarea stării de indiferență a multor persoane publice față de semnalele critice și fenomenele negative pe care le furnizează presa.

Profesia de ziarist merită să fie respectată atât datorită deontologiei profesionale pe care trebuie să o respecte, cât și pentru riscul pe care îl comportă exercițiul acestei profesii. Între 1999 și octombrie 2004 au fost 76 cazuri de agresiuni la adresa jurnaliștilor, din care 72 au fost rezolvate de autoritățile competente iar 4 au rămas în continuare nerezolvate. Aceste date evidențiază că autoritățile au adoptat o atitudine responsabilă față de anchetarea cazurilor de agresiune față de jurnaliști. Evident, menținerea unei ferme consecvențe în această problemă este necesară.

Merită să amintim că, practic, nu există țară în lume în care jurnaliști care au cercetat adânc unele probleme tenebroase, să nu fi fost supuși unor presiuni, agresiuni sau chiar și-au pierdut viața. Iată de ce această profesie impune respect.

Viața politică din țara noastră parcurge, în prezent, un moment deosebit legat de alegerile parlamentare și prezidențiale. El se conjugă cu un alt moment special legat de finalizarea negocierilor privind aderarea la Uniunea Europeană.

Această perioadă este caracterizată de o puternică intensificare a luptei politice. Fiecare partid caută cele mai variate mijloace pentru a obține un scor cât mai bun în alegerile parlamentare și prezidențiale.

După câte este cunoscut, procesul de negociere a capitolelor de aderare la Uniunea Europeană a fost și este dur. În acest proces, argumentele negociatorilor noștri se întemeiază nu numai pe realizările economice și sociale ale țării noastre sau pe angajamentele potențiale care au fost luate, chiar dacă ele nu sunt puse încă în aplicare, ci și pe criteriile politice pe care partenerii noștri de negocieri nu vor ezita nici un moment să le invoce.

Iată de ce acest moment special se cuvine să fie susținut cu maximă acuitate de fiecare partid politic, ținând seama că în felul acesta se susține interesul nostru național. A pune în discuție în acest moment anumite teze cum ar fi neîndeplinirea criteriului politic de către România sau a pune sub semnul întrebării statutul de economie funcțională de piață, respectiv a posibilității închiderii în acest an a ultimelor 3 capitole aflate în procesul de negociere cu Uniunea Europeană, este de natură să impieteze asupra poziției României în aceste negocieri.

Trebuie, de asemenea, să fim conștienți că România, în momentul aderării la U.E., nu va îndeplini impecabil nici unul din criteriile economice și financiare negociate, pentru că țara noastră este într-o puternică transformare și adaptare la regulile comunitare ca și celelalte țări foste socialiste. Toate aceste țări se vor confrunta cu numeroase probleme și după anul 2007.

În acest context este de datoria oamenilor politici, atât ai Puterii cât și ai Opoziției, să fie solidari în încercarea de a găsi cele mai bune soluții, fie că ele sunt social-democrate, liberale sau de altă natură, pentru a înlesni drumul pe calea atingerii unor niveluri cât mai ridicate în domeniile dezvoltării durabile și ale prosperității pentru cetățenii României.

Există, fără indoială, un merit deosebit care se cuvine să fie consemnat. Este meritul premierului Adrian Năstase privind conducerea procesului deosebit de complex privind aderarea la Uniunea Europeană, începând de la construcția legislativă și instituțională și urmată de măsurile de stimulare a creșterii economice de peste 5% realizate în acești 4 ani de guvernare, și chiar de 7,6% în acest an, cea mai ridicată rată de creștere față de țările membre ale U.E.

Declarațiile Comisiei Europene referitoare la îndeplinirea criteriilor politice și acordarea statutului de economie funcțională în acest an pentru țara noastră, confirmă acest merit alături de factorii economici și politici care și-au adus contribuția la aceste realizări.

Importantă rămâne însă continuitatea în menținerea și îmbunătățirea performanțelor obținute.

Avem deplină încredere că cetățenii României se vor pronunța în viitorul apropiat în această problemă crucială, prin votul lor, judecând pe fapte demonstrate și nu pe vorbe.

  Romeo Raicu - declarație politică: Cetățenii români, cobai pentru experimente sub supravegherea celor plătiți să îi protejeze;

Domnul Romeo Raicu:

"Cetățenii români, cobai pentru experimente sub supravegherea celor plătiți să îi protejeze"

Chiar în acest moment, un copil, un bătrân sau un adult în pauza de masă mănâncă. Oare știe fiecare ce?

Știu, Ministerul Sănătății și agențiile naționale care au acest obiect de activitate? Dacă da, de ce tac pe banii contribuabililor, dacă nu, oare de ce?

Românii consumă, prin produsele de strictă necesitate, E-uri și organisme modificate genetic, fără să poată evita aceasta, chiar dacă vor! Cu știința sau fără știința consumatorului, aceasta este o realitate gravă.

Deși sunt recunoscute riscurile pe care și le asumă consumatorul de cereale și legume modificate genetic de către Comisia Națională pentru Securitate Biologică, aceasta susține că populația nu a fost avertizată, deoarece nu au existat bani! Au existat însă bani, din buzunarele tuturor consumatorilor, pentru a-i "informa" pe consumatori despre existența drepturilor lor fundamentale prin afișe și pliante.

A fost ignorat dreptul de a fi informat complet, corect și precis, prin eticheta fiecărui produs pe care consumatorul îl evaluează înainte de cumpărare, nu prin afișele puse în școli, unde învață copiii care nu au decizia de cumpărare, și înființând linii verzi la care consumatorul păgubit să-și exprime nemulțumirea față de produsul cu care deja s-a păcălit, atunci când efectele imediate, vizibile și pe termen scurt se fac simțite!

Ce ne facem însă cu ceea ce nu se vede, pentru că factorii de decizie nu doresc să se cunoască, cu efectele perverse pe termen lung și care nu pot fi sesizate?

Potrivit rapoartelor organizațiilor internaționale de profil, mortalitatea în rândul populației lumii cauzată de consumul alimentelor "îmbogățite" cu substanțe artificiale se află pe locul al treilea, după droguri și accidente de circulație. În România, nici măcar la nivelul forurilor "competente" nu au fost făcute cunoscute riscurile consumării acestor produse.

În alte țări, cerealele și legumele modificate genetic sunt etichetate special, produsele alimentare au eticheta explicită în ceea ce privește conținutul de substanțe artificiale, decizia de consum aparținând în întregime consumatorului.

Mass-media a semnalat de foarte mult timp și de foarte multe ori faptul că românii sunt folosiți drept cobai pentru testarea efectelor substanțelor artificiale și ale organismelor modificate genetic, dar... vorba aceea, câinele de pază al societății semnalează, dar caravana trece, acest lucru rămânând fără nici un rezultata la nivelul acțiunii executivului.

Cu acceptul tacit al organelor guvernamentale, România este singura țară europeană care a devenit zonă de testare și implementare a culturilor și soiurilor modificate genetic, a substanțelor artificiale folosite la nivel de masă în hrana populației, situându-se încă o dată pe o poziție adversă nu numai cu Uniunea Europeană, dar și cu securitatea alimentară a populației.

În occidentul din care vrem să facem parte, produsele care conțin organisme modificate genetic și substanțe artificiale sunt cunoscute sub denumirea de Frankenfood, iar cetățenii informați, conștienți și care au posibilitatea de a opta, nu acceptă astfel de produse; în schimb, în România, existența acestor produse pe piață este ținută sub tăcere, neexistând nici un produs pe care să fie scris că are în conținut OMG, deși legea impune etichetarea.

Această politică irațională referitoare la E-uri și OMG-uri a Guvernului Năstase se răsfrânge în mai multe feluri asupra consumatorului. Cel mai grav este însă faptul că autoritățile guvernamentale cu competențe în domeniu se fac vinovate de încălcarea unui drept fundamentale. Starea de sănătate și nivelul de trai, în regres și constant și sigur, mă fac să cred că folosirea românilor pe post de cobai pentru testarea produselor modificate genetic, se transformă pe termen mediu și lung într-un genocid național.

Al doilea efect al politicii iraționale a Guvernului este cel economic. 70% din culturile de soia din România sunt modificate genetic. Ce vom face în 2007 când vom intra în Uniunea Europeană? Aceste culturi vor trebuie să fie strict controlate, fie desființate! Prin generalizare, cât de curând România riscă să-și piardă clienții pentru exportul de alimente către Uniunea Europeană. Guvernul joacă după regulile impuse de marile corporații, excluzând ca de obicei omul de rând, contribuabilul și sănătatea acestuia și a generațiilor următoare, acesta nefiind o preocupare guvernamentală.

O preocupare guvernamentală tot mai serioasă este goana după favorurile celor ce produc și comercializează cu bună știință produse pe care - dacă ar fi conștient, informat și încunoștințat - consumatorul le-ar respinge! Agențiile guvernamentale, al căror obiect de activitate este să răstoarne tarabe și să păzească de muște, să gonească printr-o agresivitate paranoică țăranii care își aduc legumele din grădina proprie la piață pentru a-și cumpăra o pâine... artificială, nu fac decât să expună cetățeanul, pe salarii grele și funcții pompoase în executiv, privându-l de protecția pe care ar trebui să i-o ofere, expunându-l la practici care dăunează vieții, sănătății și securității.

A evaluat oare, doamna secretar de stat Rovana (cum altfel decât bacovian?) Plumb, sau domnul Ovidiu Brânzan, ministru sănătății - atât de îngrijorat de sănătatea unora că este gata să încalce jurământul sacru al lui Hipocrate - efectele acestor substanțe artificiale, E-uri și OMG-uri, asupra propriei lor sănătăți, asupra copiilor lor, asupra tuturor românilor care - de sărăcie - se hrănesc tot mai ieftin și mai prost?

Mai rău, nici cei care pot și vor să ocolească, nu au cum să nu fie otrăviți de această politică guvernamentală, onorabilii guvernanți având grijă să nu calce prin magazinele populare și piețe decât în campanii: fie electorale, fie pentru circul cotidian oferit populației care nici în pâine nu mai are încredere...

Ce alimente cumpărați pentru copii și părinții dumneavoastră, domnule ministru Brânzan și doamna secretar de stat Plumb? Informați-ne și pe noi, să știm ce anume să cumpărăm pentru copiii și părinții noștri...

Vă mulțumesc.

  Eugen Gheorghe Nicolăescu - despre politica falimentară a Guvernului în repartizarea resurselor bugetare;

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Acest Guvern a rămas cu nostalgia statului care face totul, de la care aștepți totul, pentru că el, statul, are grijă de oricine, oricând și oriunde.

Este bine să le asigurăm oamenilor un anume confort psihic că nu vor muri de foame, că se va găsi pentru fiecare un ajutor din partea colectivității, dar de aici și până la a-i amăgi pe oameni că vor primi de la stat totul și că ei vor sta acasă drumul este lung, periculos și păgubitor.

În ultima vreme, l-am văzut, în câteva emisiuni de televiziune, pe ministrul finanțelor publice promițând ajutoare peste ajutoare, facilități de tot felul, de parcă era ministrul protecției sociale, nu cel al finanțelor care trebuie să se îngrijească de gospodărirea judicioasă a banului public.

Am auzit că peste un milion de familii, în medie circa trei milioane de cetățeni, vor primi ajutoare pentru încălzirea locuințelor în această iarnă.

Asta înseamnă că o șeptime din populația României nu este capabilă să-și plătească costurile aferente încălzirii locuințelor, adică se află într-o sărăcie lucie, ceea ce demonstrează că politicile guvernamentale au avut ca efect tocmai sărăcirea populației.

Dacă punem la socoteală restul ajutoarelor acordate de stat pentru diverse categorii de cetățeni, putem ajunge la concluzia că peste jumătate din populația României este asistată social, este întreținută de stat.

Este clar că statul va deveni falimentar cu aceste politici care repartizează resursele bugetare pentru voturi, având caracter electoral, în loc să aplice politici de creare de locuri de muncă, de reducere a corupției prin care să crească veniturile cetățenilor care să fie capabili din munca lor să-și asigure traiul de zi cu zi.

Absența politicilor de dezvoltare și de susținere a inițiativei private a adus țara în sapă de lemn și a sărăcit populația care nu-și poate permite un trai decent.

De aceea este de neînțeles activitatea ministrului finanțelor publice, care a uitat și să susțină politici de utilizare rațională a banului public și s-a pus în situația primitivă de a secătui bugetul țării, aspect pentru care va trebui să dea socoteală potrivit legii răspunderii ministeriale.

Probabil că atunci va înțelege că impostura nu poate acoperi lipsa de profesionalism, de loialitate față de popor și de lipsă de responsabilitate politică și vor înțelege și alții că ministeriatul nu este numai o sursă de privilegii, ci și un scaun plin de răspunderi, inclusiv de natură penală.

Sper ca guvernanții, oricare ar fi ei, trebuie să-și asume responsabilitatea pentru faptele lor și trebuie să știe că vor fi trași la răspundere pentru o activitate defectuoasă, pentru că ei gestionează banul public.

  Amalia Bălășoiu - declarație politică: 25 octombrie - Ziua Armatei Române.

Doamna Amalia Bălășoiu:

Declarație politică: "25 octombrie - Ziua Armatei Române".

Cu 60 de ani în urmă, la 25 octombrie 1944, orașele Carei și Satu Mare au fost eliberate de fasciști de către trupele militare române, această zi - cu valoare de simbol - devenind Ziua Armatei Române.

Astăzi, când România este membră a NATO, militarii români participă la misiuni împotriva terorismului de orice fel și în diverse părți ale lumii, cum sunt Afganistan și Irak, și fac parte din trupele ONU de menținere a păcii din Kosovo.

De asemenea, după desființarea Tratatului de la Varșovia, în special după 1994, România, prin armata sa, a participat la numeroase misiuni pentru instaurarea și menținerea păcii în cadrul ONU, OSCE și NATO, aliniindu-se astfel noilor realități istorice.

În marea majoritate a acțiunilor la care au participat militarii români, datorită seriozității, abnegației, eroismului, spiritului de disciplină și profesionalismului, s-au remarcat, obținând recunoașterea tuturor, fiind nu de puține ori citați și evidențiați prin diferite ordine de zi.

Împlinindu-se, acum, 60 de ani de la momentul 25 octombrie 1944, merită să ne aducem aminte de evenimentele care au precedat această zi, în finalul celui de al doilea război mondial.

După cum este cunoscut, prin actul de la 23 August 1944, România a denunțat alianța cu Germania, alăturându-se celorlalte națiuni care luptau împotriva hitlerismului.

Un rol hotărâtor în derularea evenimentelor care au urmat l-a avut armata română care în lunile septembrie și octombrie a dus lupte grele pe valea Mureșului, la vest în munții Apuseni, în podișul Transilvaniei, pe văile Crișurilor pentru eliberarea de sub ocupația germano-maghiară a orașelor Turda, Cluj, Gilău, Huedin, Salonta, Oradea.

La 25 octombrie 1944 au fost eliberate de sub fasciști ultimele teritorii românești, orașele Carei și Satu Mare, astfel, această zi devenind Ziua Armatei Române.

Bilanțul participării României la războiul antihitlerist o plasează pe locul al patrulea în cadrul tuturor națiunilor implicate. Au fost forțate 12 cursuri de apă și 20 masive muntoase, au fost eliberate 8717 localități, armata română provocând inamicului pierderea a 136.529 de combatanți - morți și prizonieri.

Armata noastră, prin întreaga sa acțiune, lucru recunoscut de mulți istorici români și străini, prin actul de la 23 August și urmările sale, a contribuit la scurtarea cu 6-8 luni a duratei celui de al doilea război mondial.

Revoluția din 1989 a adus transformări cuvenite și armatei române, revenindu-se la tradițiile militare, îndeplinindu-și menirea și scopul pentru care a fost creată, înlăturându-se astfel situațiile în care a fost obligată să participe cu militari; în construcții, pe diverse șantiere, în agricultură și la alte activități fără legătură cu obligațiile și specificul militar.

Recent, cu prilejul Zilei Armatei, președintele Ion Iliescu a dezvelit la sediul M.Ap.N. un monument ridicat în cinstea și pentru contribuția la menținerea păcii și ordinii de către trupele noastre în străinătate în cadrul misiunilor în care au fost implicate.

Armata română a reprezentat și reprezintă în conștiința românilor o forță capabilă să mențină pacea, unitatea și stabilitatea în țară, pentru care poporul și-a păstrat și își păstrează - constant - încrederea. Acest fapt creează o obligație în plus Parlamentului și Guvernului României să-i acorde tot sprijinul necesar pentru a fi capabilă să parcurgă această perioadă de transformări radicale - în calitate de armată membră a Alianței Nord Atlantice, o armată de profesioniști - capabilă să îndeplinească misiunile în care este sau va fi solicitată de către ceilalți parteneri.

   

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Mulțumesc tuturor și vă doresc o zi deosebită.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 21 noiembrie 2019, 2:18
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro