Nicolae Leonăchescu
Nicolae Leonăchescu
Sittings of the Chamber of Deputies of November 9, 2004
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.155/15-11-2004

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2004 > 09-11-2004 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of November 9, 2004

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.2 Nicolae Leonăchescu - dezvoltarea județului Botoșani - o prioritate națională;

 

Domnul Corneliu Ciontu:

  ................................................
Dau cuvântul domnului Nicolae Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Onorat auditoriu,

În impresionanta enciclopedie a orașului Chișinău, publicată în anul 1997 sub redacția distinsului om de cultură Iurie Colesnic, județul Botoșani este reprezentat prin trei personalități: Nicolae Iorga, marele nostru istoric; Constantin Ignătescu, născut în luna mai 1889 în Dumbrăveni, și Gheorghe Hărătău, născut la 18 aprilie 1907 în Burdujeni.

Constantin Ignătescu a fost subdirectorul Teatrului Național din Chișinău și președinte al Uniunii Presei Românești din Basarabia. Nu se știe când și unde a decedat.

Inginerul Gheorghe Hărătău a fost șeful rețelei electrice, alimentată de Uzina Electrică din Chișinău și președintele Căminului Cultural "8 iunie" din capitala Basarabiei.

Enciclopedia nu menționează nici la acest botoșănean data și locul decesului, dar pentru că l-am cunoscut personal îmi permit să completez sumar spațiul gol.

Gheorghe Hărătău s-a refugiat la Pitești, județul Argeș, împreună cu toată familia sa și a decedat la 11 mai 1968. A fost șeful Direcției Tehnice de pe lângă Consiliul Județean și apoi inginer șef și consilier la D.S.A.P.C. Argeș. A avut doi băieți, Sergiu și Alexandru, remarcabili ingineri constructori.

Tot din Botoșani, marele inginer Elie Radu a înnobilat spațiul românesc cu remarcabile construcții. Județul Argeș păstrează și astăzi în funcțiune linia ferată Pitești - Curtea de Argeș cu frumoasele ei gări proiectate de botoșăneanul Elie Radu, unul dintre marii constructori ai țării noastre.

Sunt câteva exemple care arată că județul Botoșani a pompat energii și creatori în toată țara, inclusiv în Basarabia; poate că este momentul să omagiem și intelectualitatea tehnică a acestui județ care, cu efort și mari sacrificii, și-a adus contribuția la progresul general, inclusiv al județului Argeș.

Poate că este momentul ca și argeșenii să contribuie la dezvoltarea spațiului botoșănean!

Din această perspectivă, apreciem că județul Botoșani merită mai multă atenție decât i s-a acordat până acum în planul dezvoltării infrastructurilor și a zestrei edilitar - gospodărești.

Înțelegem poziția geostrategică deosebită a acestui județ și rațiunile planurilor de apărare în eventualitatea unei invazii a armatelor rusești: starea căilor de comunicație și a podurilor nu trebuie să faciliteze deplasarea invadatorului și această tactică am aplicat-o secole de-a rândul împotriva tuturor invadatorilor.

Acum, pericolul unei invazii a armatelor rusești este îndepărtat și din prognozele pe termen mediu, ocupația militară a unui teritoriu nu mai reprezintă o soluție a mileniului al III-lea.

Este evidentă concluzia că dezvoltarea județului Botoșani se impune cu necesitate spre a întări legăturile cu românii rămași în afara granițelor, în special cu cei din regiunea Cernăuți și cu cei din nordul Basarabiei.

Profesoara Ludmila Rotaru din satul Stroești, raionul Noua Suliță, regiunea Cernăuți, Ucraina, ne scria la 30 august 2004: "De pe pragul școlii se văd bine dealurile domoale ale Dorohoiului și parcă se clatină odată cu plopii din ograda școlii, bătuți de un vânt ușor".

Românii de dincolo de graniță se uită spre țară și-i simt pulsul cu nostalgie și durere în suflete.

Însingurarea, înstrăinarea, uitarea și deznaționalizarea sunt etape ale evoluției spre neantizare față de care trebuie să ne împotrivim cu toată forța ființei noastre naționale.

Dificultățile de obținere - contra cost - a vizei de intrare în România, controalele birocratice aberante efectuate de unii reprezentanți români din punctele de trecere, tratamentul vulgar la care sunt supuși - mai ales noaptea - în stațiile de așteptare ale mijloacelor de transport, suspiciunea bolnăvicioasă cum că n-ar fi români autentici etc. sunt tot atâtea acte de descurajare pe linia întăririi legăturilor cu țara a acestor frați ai noștri rămași dincolo de gardul de sârmă ghimpată. Cu toate acestea, sentimentul de patrie la ei este foarte puternic.

Dezvoltarea județului Botoșani, inclusiv a punctelor de trecere și a căilor de comunicație cu infrastructura aferentă, trebuie să devină o prioritate națională.

Întârzierea în acest domeniu poate scoate țara și județul din marile trasee ale dezvoltării europene.

Întârzierea ar condamna românii din zonă la subdezvoltare și o asemenea perspectivă ar scoate în evidență incapacitatea structurilor de putere în a ne gestiona viețile.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc frumos.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania saturday, 16 november 2019, 4:35
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro