Plen
Ședința Camerei Deputaților din 15 martie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.31/22-03-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 15-03-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 15 martie 2005

  1. Intervenții ale deputaților:

   

Ședința a început la ora 9,45.

Lucrările au fost conduse de domnul Adrian Năstase, președintele Camerei Deputaților, asistat, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnii Titu Nicolae Gheorghiof și Victor Viorel Ponta, secretari.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă propun să începem reuniunea de astăzi.

 
Traian Dobre - declarație politică intitulată Protecția familiei - un deziderat tot mai greu de atins;

Pentru segmentul de intervenții de astăzi, s-au înscris foarte mulți colegi. Procedăm ca de obicei. Începem cu Grupul parlamentar al P.S.D., domnul Traian Dobre. Se pregătește domnul Dragoș Ujeniuc, de la P.N.L.

 

Domnul Traian Dobre:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Protecția familiei - un deziderat tot mai greu de atins.

În luna martie, vorbim foarte mult - acasă, pe stradă, ba chiar și în Parlament - despre valorile familiale. Ce facem însă pentru a le proteja? Priviți în jur. Ce descoperim?

Violența în familie este un fenomen în creștere. Studiile specialiștilor arată că șomajul determină această tendință, în combinație cu consumul de alcool. Lipsa de educație este, la rândul ei, un factor agravant. Violența distruge în cele din urmă o familie. Incidența cazurilor de violență a devenit extrem de mare în ultimul timp. Se consideră că , numai în Iași, pe o singură scară de bloc, una-două familii sunt într-o astfel de situație.

Femeile reprezintă cel mai vulnerabil segment din punctul de vedere al siguranței personale. Din varii motive, ele însă nu cer protecția celor care ar putea să, sau ar trebui să le-o ofere. Foarte grav este și faptul că violența asupra copiilor este și ea în creștere accelerată.

Ne mai uităm o dată în jur. Remarcăm, de asemenea, o creștere a numărului de copii cerșetori. Nu există o statistică exactă referitoare la acest fenomen, dar numai în Iași sunt peste o sută de astfel de cazuri. Nu există arteră mai importantă în Iași pe care să nu "activeze" doi-trei mici cerșetori. În loc să fie la școală sau sub supravegherea familiei, acești copii bat barurile, îi trag de mânecă pe călătorii din mijloacele de transport sau pur și simplu înțepenesc în frig cu mâna întinsă.

Mai rău, de multe ori, chiar familia este cea care îi trimite în stradă, la cerșit. Mulți dintre noi se prefac că nu-i văd, alții le aruncă, satisfăcuți și înduioșați de bunăvoința lor, câte o monedă, crezând că astfel se rezolvă problema. Ce fac autoritățile? Dau din umeri. Nu au soluții. Dar de ce nu au soluții? Universitățile din România pregătesc de ani de zile generații întregi de asistenți sociali.

Ce mai vedem în jurul nostru? Înmulțirea furturilor "în familie" sau "cu copilul". Grupuri de cinci-șase femei sărace, mai toate însărcinate sau cu câte un prunc în brațe, vegheate îndeaproape de câte un haidamac, se bulucesc în jurul unei victime, pe stradă sau în mijloacele de transport. În doar câteva secunde, o lasă fără portofel ori fără cumpărăturile mai valoroase.

De cele mai multe ori, lumea nu intervine. Când autoritățile sunt slabe și societatea civilă este slabă. Ce face, în acest caz, polițistul de proximitate, care nu-i niciodată în "proximitate"? De ce doar se vorbește de poliția comunitară?

Protecția familiei, a femeii și a copilului trebuie să fie una dintre prioritățile guvernanților. Așa ne lăudăm în campaniile electorale.

Există, de asemenea, sume importante de bani care intră în țară tocmai pentru a rezolva astfel de probleme. Cum îi cheltuim? Se pare că destul de prost, de vreme ce fenomenele negative semnalate mai sus par scăpate de sub control. Ce fac ONG-urile de profil? De ce televiziunea sau presa în general nu insistă asupra unor asemenea cazuri?

În luna martie, vorbim foarte frumos despre familie, despre femei, despre copii. Dar facem tot mai puțin ca să-i protejăm.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

 
Dragoș Ujeniuc - replică la intervenția domnului Dănuț Liga din 8 martie 2005;

Are cuvântul domnul deputat Dragoș Ujeniuc. Se pregătește domnul deputat Valentin Iliescu.

 

Domnul Dragoș Ujeniuc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

M-am hotărât să fac această declarație ca răspuns la o altă declarație a unui deputat, deși alte probleme, mult mai seriose, își așteaptă rezolvarea.

Desfid vorbăreții, mai ales pe cei din Parlament, și-mi stârnesc dezgustul cuvântările fără substanță, mai cu seamă dacă acestea sunt dominate de agramatisme. Urăsc deopotrivă delațiunea, minciuna sfruntată și cuvântul veninos scăpat din gâtlej, nefiltrat de o minimă cugetare.

Domnul deputat Dănuț Liga, căci despre acesta este vorba, se ia la trântă cu propriile închipuiri, răsărite pe terenul atât de fertil al calomniei cultivate de liderii P.S.D. din Giurgiu.

Acuzele formulate de domnul deputat pe 8 martie de la această tribună dezvăluie un puternic complex de inferioritate, care îl domină deopotrivă cu mania persecuției, care îl macină încă din timpul campaniei electorale.

Afirmă domnia sa că este reprezentantul județului Giurgiu (bănuiesc că în Parlament) și, în această calitate, simte nevoia să-și justifice poziția, printr-o prestație programată pe demolarea imaginii celui mai incomod adversar al fostei puteri în județul Giurgiu.

În realizarea acestui scop, preia discursul mai marilor psd-iști giurgiuveni, discurs care abundă în acuze care mai de care mai grave, fără acoperire.

După ce îl califică drept "baron local" pe primarul Lucian Iliescu, reprezentantul autointitulat al județului, îl atacă frontal cu acuzația de a fi patronat o fraudă de peste 14 miliarde lei. Cu o incoerență deja caracteristică în discurs, afirmă, pe de o parte, că "poliția a deschis un dosar în acest caz, dar că a rămas în acest stadiu (care stadiu, nu ne spune!) într-un sertar prăfuit, deoarece a fost blocat pe toate părțile de acest baron local".

I-aș recomanda domnului deputat Liga Dănuț să se intereseze la mai marii P.S.D. (foști și actuali) despre furia cu care aceștia năvăleau în birourile parchetelor de toate gradele pentru a obține măcar o micuță încăpere a urmăririi penale față de primar, pentru a-l scoate pe acesta din cursă. Tot acei lideri P.S.D. sunt în măsură să-l înștiințeze că, spre cinstea lor, toate parchetele au rezistat presiunilor politice, dând invariabilul răspuns că nu există nici o probă care să configureze vinovăția primarului pentru vreo faptă penală.

Ca și când calomnia de mai sus nu era suficientă, deputatul Liga Dănuț îl ia în primire și pe prefectul județului, de altfel și el un om corect și vertical, afirmând că acesta este "un instrument de presiune și tortură asupra județului" și "cel mai umil servitor al baronului local Lucian Iliescu" ceea ce consideră "reputatul" cuvântător, "nu întâmplător se întâmplă" (sic!).

Criticul deputat nu scapă nici controlul exercitat de primar asupra întregii prese giurgiuvene și nici calitatea acestuia de "șef al bandei din județ".

Și iată cum, deversând cele de mai sus în plenul Camerei Deputaților, domnul Dănuț Liga crede că așa se justifică prezența sa în Parlament și că menirea unui parlamentar este de a folosi înalta tribună în scopul demolării adversarilor politici, prin insultă și calomnie.

Sper că atât primarul Giurgiului, cât și prefectul județului, nu îl vor învrednici pe delator cu procese penale pentru insultă și calomnie, deși insolenta filipică lansată în plenul Camerei Deputaților nu lasă loc îngăduinței, cu atât mai mult cu cât făptuitorul deputat nu are la îndemână scutul imunității parlamentare prevăzute de art.72 din Constituția României, întrucât acel text îl apără numai pentru voturile și opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

Și nu pot încheia fără a-mi pune întrebarea: ce va spune distinsul deputat unui oarecare alegător care-l va trage de mânecă și-i va cere să arate măcar o singură activitate specifică mandatului său?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Da. Mulțumesc.

 
Valentin Adrian Iliescu - solicitarea unui punct de vedere oficial despre implicarea conducătorilor serviciilor deconcentrate din teritoriu în derularea unor acțiuni și fapte asimilate unor acte grave de corupție;

Are cuvântul domnul deputat Valentin Iliescu. Se pregătește domnul deputat Ștefan Baban.

 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Fără a-și fi încheiat procesul de clarificări interne în sânul partidului, după pierderea puterii politice, în decembrie 2004, liderii locali și centrali ai P.S.D. încep să scoată capul și să-și afirme tot mai "serios" rolul de principal partid de opoziție, exprimându-și clar intenția de a depune în Parlamentul României prima moțiune simplă.

Nu trebuie să vă imaginați că un asemenea demers vine în folosul populației, al unei mari probleme ce trebuie rezolvate în România. N-au înțeles lecția dură dată P.S.D.-ului de electoratul României în toamna anului trecut, lecție care a sancționat corupția instituționalizată, clientelismul politic, jaful fără margini al banului public, atitudinea arogantă și sfidătoare a baronilor locali și centrali ai P.S.D.-ului, liderii acestui partid vin cu o moțiune simplă îndreptată împotriva Guvernului Tăriceanu, exprimându-și dezacordul față de intenția acestuia, potrivit căreia toți conducătorii serviciilor deconcentrate din teritoriu trebuie să devină manageri doar pe durata mandatului Guvernului care i-a propus.

Cum s-ar spune, politica Guvernului Tăriceanu, în viziunea P.S.D., ar trebui promovată și implementată în teritoriu de specialiștii lui Cozmâncă, lui Iacubov, lui Oprișan, lui Mazăre, oameni care se știe foarte bine, chiar în timpul guvernării Adrian Năstase nu au probat calități mari manageriale, ci au fost niște lachei devotați intereselor celor de la centru și din teritoriu, care au politizat chiar și aerul din instituțiile pe care le conduceau, care au acaparat, prin încălcarea flagrantă a legii, toate fondurile destinate lucrărilor de construcții, modernizare, dezvoltare, în folosul firmelor clientelare.

Nu de dragul țării și al populației se dă de ceasul morții astăzi P.S.D.-ul, ci de teama că prin implementarea în teritoriu a noilor structuri guvernamentale, oamenii P.S.D.-ului din județe își vor pierde influența și pârghiile prin care, în ultimii patru ani, au jefuit sistematic și instituțional banul public, construindu-și averi colosale.

P.S.D.-ul se teme că prin această măsură, oamenii săi nu vor mai putea controla politic școala, administrația locală, firmele prietenilor și adversarilor politici, nu vor mai putea drena banul public, nu vor mai putea ascunde opiniei publice marile matrapazlâcuri și ilegalități pe care le-au făcut în ultimii patru ani, nu-și vor mai putea exercita influența asupra poliției, justiției și Parchetului.

Corupția a fost și este marea problemă a României. Dacă vorbim de corupție nu putem să nu o punem în legătură cu baronii locali și centrali ai P.S.D.-ului și cu această categorie de trepăduși politici pe care inițiativa P.S.D.-ului încearcă să-i mențină în activitate.

Cred că a venit momentul, dacă conducerea Serviciului Român de Informații este cu adevărat una credibilă și cu adevărat în folosul și în interesul acestei țări, și nu al unei formațiuni politice, să prezinte rapid, fără părtinire și fără echivoc, chiar până la dezbaterea în Parlament a acestei moțiuni simple, un punct de vedere oficial despre implicarea în ultimii patru ani a conducătorilor serviciilor deconcentrate din teritoriu în derularea unor acțiuni și fapte asimilate unor acte grave de corupție.

Cer public acest lucru, în condițiile în care președintele României, domnul Traian Băsescu, în calitate de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, definea corupția ca o amenințare importantă la siguranța națională.

Vă mulțumesc.

 
Ștefan Baban - intervenție cu titlul Teoria alegerilor anticipate;

Domnul Adrian Năstase:

Da. Are cuvântul domnul deputat Ștefan Baban. Se pregătește domnul Kerekes Károly.

 

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Teoria alegerilor anticipate

Nici bine nu s-a uscat cerneala pe actul de numire al Guvernului Tăriceanu și unele voci ale coaliției s-au și gândit la alegeri anticipate, ca unica posibilitate și șansă de a-și consolida victoria câștigată și nesperată.

Acum, la aproape trei luni de când conducerea țării a reușit în cea mai mare parte să se impună, ideea alegerilor anticipate frământă din nou pe președintele țării, tulburând și mai mult echilibrul foarte fragil al coaliției de guvernământ.

Fiecare protagonist al scenei politice are propria sa părere despre necesitatea și urgența desfășurării alegerilor anticipate. Fiecare consideră că trebuie înlăturați diletanții, că trebuie sudată unitatea și integritatea coaliției, că trebuie atrași în acest cerc vicios doar partenerii demni de încredere.

Timp de două luni și jumătate, orice apariție publică a liderilor de partid din opoziție sau de la guvernare, a fost însoțită de ideea alegerilor anticipate, ceea ce a diferit fiind doar data pronosticată pentru desfășurarea lor: cât mai repede, iulie, toamnă, anul 2006 etc.

Stimați colegi,

Nu este exclus să vină și vremea alegerilor anticipate. Se știe foarte bine că de ce ți-e frică nu poți să scapi. Până atunci, indiferent când va veni momentul, actualii parteneri de guvernare ar trebui să se gândească în primul rând la cei ce i-au votat la alegerile generale din 2004.

Cetățeanul de rând și cel mai fidel votant a sancționat opulența, birocrația, nepăsarea și indolența foștilor guvernanți. Cel puțin 50% din poporul român cu drept de vot a sperat și a crezut în schimbare și în sloganul "Să trăiți bine!".

Acum, după foarte puțin timp, află din toate mijloacele de informare din țara asta, că cei pe care i-a propulsat în fruntea națiunii n-au gânduri decât pentru alegeri anticipate, pentru a-și consolida puterea pe o perioadă mai mare de timp. Între discuții și sondaje de opinie care arată scăderea vertiginoasă a gradului de încredere al românilor în actuala coaliție, există timp pentru scumpiri, recalculări de pensii, disponibilizări de personal și convorbiri cu reprezentantul Fondului Monetar Internațional. Nu există timp pentru studierea în profunzime a problemelor sociale și economice ale țării, pentru punerea în aplicare a programului electoral cu care s-a câștigat în 2004.

Este bine de știut că orice teorie poate fi demonstrată și, mai ales, demontată. Același lucru se poate întâmpla oricând în România cu teoria alegerilor anticipate, dacă avem în vedere și schimbările intervenite pe eșichierul politic în ultimele trei zile.

Tergiversarea reformelor, amânarea deciziilor de implementare, mai mult sau mai puțin dureroasă, a programelor economice, sociale, politice, prelungirea acestei stări de nesiguranță și delăsare la toate nivelurile (guvern, parlament, ministere, instituții descentralizate etc.) vor face ca tocmai cei ce susțin cu putere ideea alegerilor anticipate să fie principalii perdanți. De lucru acesta și-au dat seama și o parte din liderii coaliției care mai cu jumătate de gură s-au pronunțat pentru desfășurarea lor cel mai târziu în 2007. Până atunci, au o șansă nesperată să dovedească opoziției, care pe zi ce trece își revine din șocul încasat în noiembrie-decembrie 2004, că teoria alegerilor anticipate este viabilă și într-o țară care până acum s-a încadrat perfect în tradiționalismul balcanic.

Dar ce se va întâmpla în cazul în care teoria va fi demontată? Răspunsul va fi aflat doar la alegerile anticipate, oricând se vor desfășura acestea...

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

 
Kerekes Károly - declarație politică referitoare la activitatea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării; Are cuvântul domnul deputat Kerekes Károly. Urmează domnul deputat Ion Mocioalcă.
 

Domnul Kerekes Károly:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se referă la activitatea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.

În contextul actual al vieții noastre sociale datorită, printre altele, cerințelor de aderare ale României la Uniunea Europeană, domeniul drepturilor omului devine din ce în ce mai semnificativ.

În ultimii ani, România a depus eforturi susținute pentru crearea cadrului legislativ necesar transpunerii în practică a directivelor Uniunii Europene cu privire la prevenirea și combaterea discriminării etnice și rasiale.

În acest sens, s-a constituit Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării care, printre multe alte atribuții, are sarcina de a investiga, a constata și a sancționa faptele de discriminare.

Fără îndoială în acest domeniu, Consiliul nu poate rămâne pasiv, de vreme ce în țară nu sunt de loc puține la număr manifestările ostile față de minoritățile etnice sau religioase.

Astfel, nu se renunță la etichetarea de "bozgor" a tinerilor maghiari în unitățile militare, sau la sloganurile "afară, afară cu ungurii din țară" la meciurile de hochei pe gheață între echipele Steaua și Sport Club Miercurea Ciuc.

În ultimele două luni s-au remarcat câteva cazuri "demne" de a fi amintite, în care Consiliul a fost sesizat sau acesta s-a autosesizat. Astfel, un membru al Consiliului Național Secuiesc a fost sancționat prompt pentru afirmații antisemite.

Urmează să fie cercetat și cazul fanilor steliști care au avut manifestări antimaghiare la ultimul meci de hochei pe gheață Steaua București - Sport Club Miercurea Ciuc.

De asemenea, la sesizarea Ligii Pro Europa este în cercetare și cazul Gigi Becali. Patronul grupării FC "Steaua" București a declarat presei că Ladislau Bölöni, fotbalist cu peste 100 de selecționări în Naționala României, este un "trădător și jigodie, un laș", care nu are dreptul să facă declarații despre fotbalul din România, întrucât "este ungur, și nu român".

Liga Pro Europa consideră într-un mod cu totul justificat că afirmațiile făcute de Gigi Becali reprezintă o gravă încălcare a dreptului la demnitate personală, și care sugerează nu doar că Bölöni ar fi trădător, ci și că acest comportament reprezintă comunitatea maghiarilor din România.

Aștept ca și în aceste ultime două cazuri, Consiliul să facă investigațiile cuvenite și să sancționeze prompt pe cei care comit astfel de acte de discriminare, de încălcare a drepturi la demnitate personală.

De altfel, în cazul Becali, iubitorii fotbalului au reacționat imediat și și-au exprimat indignarea. Pentru a ilustra acest comportament sancționator din partea societății, este suficient să accesăm site-ul cotidianului "Evenimentul Zilei" și să parcurgem comentariile trimise pe internet la articolul din 4 martie a.c., intitulat "Gigi Becali: Bölöni e un trădător și o jigodie!". Comentariile, într-un număr neobișnuit de mare, 71, cu 3 excepții, condamnă cu fermitate gestul lui Becali și iau apărarea sportivului de excepție, Ladislau Bölöni.

Din cauza timpului limitat voi cita numai unul dintre mesajele trimise, prin care s-au comentat afirmațiile jignitoare ale lui Gigi Becali. Mesajul este următorul: "Încă o dată Bölöni a făcut dovada unui spirit superior. Da, e ungur! Și? Care e problema lui Becali? A făcut pentru România mai mult decât a făcut el, Becali, marele român. Păcat de Steaua, o mare echipă, că a ajuns pe mâna unui necioplit. Bravo Loți, să nu intri în mocirla oierului! Și să știi că românii țin cu tine, care ești un român mult mai adevărat decât ăla! (cred că i-am uitat deja numele)".

Însă este de adăugat și faptul că într-o comună așezată în valea Târnavei Mici, zonă în care s-a născut Bölöni Laszlo și unde el se bucură de mare popularitate, primarul, viceprimarul și un consilier au fost aleși pe lista Partidului Noua Generație, partidul lui Gigi Becali, cândva demnitari de frunte ai UDMR-ului local. Nu aș vrea să fiu în situația lor.

Probabil pentru ei înseamnă mai mult banii lui Gigi Becali decât demnitatea națională a lui Bölöni, a noastră, a maghiarimii din România.

Mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

 
Ion Mocioalcă - critici cu privire la modul în care reprezentanții diplomației românești au rezolvat criza autocarelor românești practic expulzate din Spania;

Are cuvântul domnul deputat Ion Mocioalcă. Se pregătește domnul prim-ministru, domnul deputat Călin Popescu Tăriceanu.

 

Domnul Ion Mocioalcă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este cu adevărat uimitoare poziția actualei puteri față de libera circulație a românilor din Europa. Ultimele evenimente în care au fost implicați zeci de români care au vrut să intre în Spania sunt grăitoare pentru o anumită stare de lucruri, dar mai ales pentru lipsa de reacție a autorităților, o inerție endemică, de rău augur, care nu face decât să alimenteze o anumită poziție nesănătoasă a României pe harta Europei.

Declarațiile bâlbâite ale diplomaților români din Franța și Spania, palida lor implicare în ceea ce privește autocarele românești practic expulzate din Spania, au arătat întregii țări cât de bine gestionează Ministerul de Externe astfel de situații.

E drept că nu o dată românii sau alte minorități naționale ne-au cam făcut de rușine prin Europa, dar asemenea lucruri nu se întâmplă numai cu noi, ci cu mulți alți cetățeni din Europa de Est, și am îndrăzni să spunem nu numai din Europa de Est. De aici însă și până la a expulza pur și simplu, cu acte în regulă, aspecte constatate, așa cum se știe, de autoritățile românești, germane și austriece, câteva autocare, a trata oamenii ca pe niște infractori care nu au voie să coboare din autovehicule, a-i ține nemâncați ca pe niște animale, este inadmisibil. Iar lipsa de reacție a diplomației românești în fața respectivului afront, e la fel de inadmisibilă. Nu am auzit de nici o notă de protest înaintată de ministrul de externe sau de vreun alt oficial român.

Nu uitați, distinși domni din Ministerul Afacerilor Externe, că România este, în acest moment, o țară cu profunde aspirații europene. Suntem un stat care va semna pe 25 aprilie Tratatul cu Uniunea Europeană, la care vom adera în 2007. Suntem o țară a NATO. Toate astea și multe altele ne recomandă ca un partener european serios, care respectă convențiile europene, dar vrea să-i fie și lui respectate drepturile. De aceea, diplomația românească trebuie să fie mai fermă. Așa cum în marile decizii se impune fermitate, și ceea ce ține de rolul și prezența cetățenilor români în Europa și în lume, trebuie ocrotit așa cum se cuvine, de o diplomație eficientă, nu de una de operetă.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

 
Constantin Anton Călin Popescu-Tăriceanu - declarație politică pe tema relației presei cu instituțiile statului;

Are cuvântul domnul prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu. Se pregătește domnul deputat Ioan Oltean.

 

Domnul Constantin Anton Călin Popescu-Tăriceanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Au trecut aproximativ 14 săptămâni de când am fost ales împreună cu dumneavoastră ca deputat în Parlamentul României. Cu aproape 10 săptămâni în urmă, am primit în această sală votul de învestitură pentru a conduce noul guvern rezultat după alegeri.

De atunci, este prima oară când iau cuvântul în Parlament. Sunt onorat să revin în fața dumneavoastră, chiar dacă o fac ca deputat.

Este cel mai autentic mod în care îmi pot arăta respectul pentru instituția legislativului. Poate că unii dintre dumneavoastră sunteți mirați să mă vedeți la această tribună prezentând o declarație politică. Eu n-am uitat că m-am angajat în campania electorală să contribui la consolidarea instituției Parlamentului, ca for de dezbatere politică.

M-am angajat în egală măsură să promovez și să întăresc toate instituțiile și valorile democratice, pentru a permite reconstrucția României și aderarea la Uniunea Europeană, prin valorile democratice, mă refer la drepturile și libertățile individului, egalitatea în fața legii, libera inițiativă.

Am prezentat aceste aspecte ca să înțelegeți din ce perspectivă abordez problema care constituie tema principală a mesajului meu politic.

Cine își imaginează că schimbarea de putere duce automat la rezolvarea problemelor societății este nerealist. Se pot schimba zece guverne și tot atâtea parlamente, fără ca nimic să se schimbe în România dacă nu există voință politică. Agenda reziduală pe care am preluat-o după alegeri are o densitate de plumb. Foarte multe sunt problemele nerezolvate de la începutul anilor `90.

Vă supun atenției dumneavoastră una din problemele cheie și anume, relația presei cu instituțiile statului. Am analizat cu atenție în aceste săptămâni situația presei din ultimii ani. Am revăzut rapoartele organizațiilor pentru protecția presei. Am să vă citesc din raportul Agenției pentru monitorizarea presei din anul 2004: "Presa funcționează într-un mediu economic ce nu respectă legile economiei de piață, principala cauză fiind intervenția brutală a reprezentanților puterii centrale sau locale pe piață, folosind abuziv atât instituțiile statului, cât și banii publici, prin intermediul publicității acordate discreționar și netransparent".

Raportul Freedom House din 2004 spune, de asemenea, că "publicitatea este uneori folosită ca un instrument pentru a face presiuni asupra organizațiilor media."

În aprilie 2004, Organizația "Reporters sans frontieres" a solicitat autorităților să pună imediat capăt controlului economic asupra presei, care duce la autocenzură. Mai mult, astfel de constatări se regăsesc și în rapoartele Comisiei și Parlamentului European și ale Departamentului de Stat ale Statelor Unite.

Ele ridică semne de întrebare asupra funcționalității statului de drept în România, iar mie, ca cetățean, îmi dau fiori.

Am mai constatat că Guvernul era prins într-un conflict steril cu unele organizații ale societății civile din cauza blocării accesului la informațiile publice, legată de publicitatea de stat. Am să dau exemplul procesului intentat de Centrul de jurnalism independent, fostului guvern. "Un guvern democratic nu se luptă cu societatea civilă, ci construiește împreună cu ea."

Prin urmare, am dat Centrului pentru jurnalism independent toate informațiile pe care le-am avut, iar părțile au stins litigiul în instanță. Nu am făcut decât să punem în practică principiul transparenței instituționale, specific unui guvern democratic și responsabil.

Un cotidian central a solicitat, în baza Legii nr.544 privind liberul acces la informațiile publice o situație a fondurilor cheltuite de la începutul anului 2000 până la sfârșitul anului 2004 de către ministere și instituțiile din subordine pentru publicitatea de stat. Cancelaria a respectat legea și a furnizat datele cerute. Totalul acestor fonduri depășește 65 de milioane de euro.

Sunt preocupat în mod real de modul în care sume atât de mari de bani pot fi utilizate de instituțiile statului în relația cu presa. Câtă vreme nu există o reglementare clară, corectitudinea utilizării banilor publici depinde prea mult de absența sau de prezența voinței politice.

Guvernul actual are voința politică de a nu folosi banii publici pentru a controla presa. Este o decizie pe care am luat-o de la bun început și nu ne-am abătut de la ea.

Consider că o presă liberă, profesionistă și responsabilă este semnul de sănătate al unei democrații. A da publicitate de stat pe criterii discreționare, înseamnă să folosești banii publici împotriva cetățenilor, și eu nu voi accepta așa ceva.

M-am angajat ca om politic să consolidez libertatea presei și liberul acces la informații al cetățenilor. Pentru aceasta, eu, deputatul liberal, Călin Popescu - Tăriceanu, și totodată prim-ministru al României, vin în fața Parlamentului țării cu următorul mesaj politic: România are nevoie de un sistem transparent și controlabil pentru publicitatea de stat.

Vom colabora pentru transpunerea în practică a acestui proiect cu societatea civilă. Vom crea un grup de lucru format dintr-un reprezentant al Guvernului și reprezentanții societății civile și a organizațiilor de media care să construiască rapid un sistem eficient de utilizare a banilor publici.

Centrul de Jurnalism Independent a avut o inițiativă lăudabilă în acest sens și va juca un rol central în proiectul la care mă refer. Sper ca, în câteva săptămâni, Parlamentul să voteze proiectul de lege pe care-l vom înainta și care să asigure gestiunea corectă a fondurilor pentru publicitatea de stat. Contăm în acest sens pe sprijinul Parlamentului.

Până la crearea noului sistem, Guvernul va prezenta public, în mod regulat, cum a utilizat fondurile publice date de stat. Am solicitat deja ministerelor datele pe care le au pentru primele luni ale anului în curs.

Mai sunt și alte probleme legate de presă, cum ar fi agresiunile împotriva jurnaliștilor. Dacă un jurnalist este bătut ca să fie jefuit, este un atac, desigur, la siguranța personală. Dar dacă un jurnalist este bătut din cauză că este jurnalist, atunci este un atac la siguranța democrației.

Nici una din situații nu este tolerabilă, dar cea din urmă, cu atât mai puțin. Ministerul Administrației și Internelor ia măsuri pentru rezolvarea acestui gen de probleme.

Am venit cu această declarație politică în fața dumneavoastră, pentru că normalizarea relațiilor dintre instituțiile statului și presă este o chestiune de interes național. Într-o democrație reală, astfel de chestiuni nu se rezolvă cu ignorarea Parlamentului.

În încheiere, vreau să subliniez că schimbarea atitudinii clasei politice și a instituțiilor statului față de presă va duce la profesionalizarea relației cu mass-media, va fi semnalul că democrația românească funcționează. Este ceea ce trebuie să facem ca țară care aspiră să primească pașaportul european în 2007. Altfel, vom rămâne mereu la periferia Europei și a istoriei. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat, domnule prim-ministru.

Vreau să vă rog, în alte situații, când veți dori să faceți declarații politice, dacă veți considera că este util, să țineți seama și de art.81 din Regulament, care vă permite să faceți declarații în calitate de prim-ministru, ceea ce, sigur, ne va da ocazia să facem și dezbateri în legătură cu declarațiile respective. Și, oricând doriți, cu prioritate, astfel de cereri vor fi puse pe ordinea de zi a Camerei.

 
Ioan Oltean - declarație politică determinată, în principal, de hotărârea PSD de a depune o moțiune simplă privind schimbările pe care actuala putere le face la nivelul administrației publice centrale și locale;

Stimați colegi,

În continuare, îl invit pe domnul deputat Ioan Oltean, după care va urma domnul deputat Dănuț Liga.

 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Îngăduiți-mi, mai întâi, ca unul dintre parlamentarii vechi, să constat cu satisfacție că pentru prima dată un prim-ministru vine în fața Parlamentului și recunoaște rolul și importanța acestuia.

Acesta este un prim semn al democrației, acesta este un prim semn al faptului că Parlamentul este recunoscut de către Guvern ca fiind principala instituție legislativă a țării.

Domnule președinte,

Declarația mea politică de astăzi este determinată, în principal, de hotărârea pe care principalul partid de opoziție, PSD, a luat-o în sensul depunerii unei moțiuni simple privind schimbările pe care actuala putere le face la nivelul administrației publice centrale și locale.

În același timp, am fost determinat să încheg această declarație politică și de intervenția domnului deputat PSD, de Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan, făcută la acest microfon săptămâna trecută, o declarație politică prin care domnia sa a dovedit că este lovit de amnezie, incriminând actuala putere care produce fapte, care au fost de fapt preocuparea domniei sale pe parcursul celor 4 ani cât PSD-ul a fost la guvernare.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Dacă ar fi să luăm de bune declarațiile colegilor noștri de la PSD, ar trebui să tragem concluzia că sediile partidului PSD sunt inundate de "lacrimile de crocodil" ale celor care apără profesioniștii fostului partid de guvernământ.

Toată clientela politică a PSD, înșurubată în funcții prin concursuri, în majoritate trucate, toate amantele, fiii și fiicele, nepoți, verișori, nevestele, rubedeniile și tovarășii de matrapazlâcuri, care au jefuit fără milă și fără rușine această țară, timp de 4 ani, ajunși celebri prin furturi, delapidări, incompetență și dispreț față de banul public, sunt calificați acum drept mari profesioniști. Mai mult, ni se spune că sunt indispensabili bunului mers al lucrurilor.

Domnii de la PSD fac marea greșeală de a aprecia că suntem proști, și noi și cetățenii acestei țări. Profesionalismul pe care-l clamează PSD-ul nu a însemnat timp de 4 ani de zile decât jaf, cumetrii mafiote și incompetență crasă, cu rezultate care se văd acum cu ochiul liber.

Doriți fapte? Mă refer numai la județul Bistrița-Năsăud, județ pe care eu cred că-l cunosc suficient de bine. În anul 2000, în județul Bistrița-Năsăud, PSD-ul obținea la alegerile locale 5 primari. A reușit să termine mandatul cu 50 de primari din 62. A avut 3 consilieri municipali, a reușit în mai puțin de două luni de guvernare să aibă 14 consilieri municipali. A avut 4 consilieri județeni, a reușit într-un an și jumătate - iată, aici, cu un efort mai mare - să aibă peste 20 de consilieri județeni, inclusiv președintele Consiliului județean, Gheorghe Marinescu.

De asemenea, în două săptămâni, au reușit să înlăture de la conducerea serviciilor deconcentrate pe absolut toți șefii acestor servicii și să-i înlocuiască cu membrii partidului de guvernământ ai vremii respective, și nu întotdeauna, ba chiar dimpotrivă, de cele mai multe ori doar pe baza carnetului de partid, și nu pe baza criteriilor de competență și de profesionalism.

Situația este clar că este similară în oricare alt județ al țării. PSD-ul a luptat cu îndârjire împotriva oricărei inițiative legislative care s-ar fi propus să limiteze migrația politică, în speranța că va reuși să jefuiască țara încă 4 ani, în folosul clientelei sale politice.

Nerușinarea cu care PSD își plânge acum armata de activiști, instalați în funcții pe criterii politice și cu încălcarea legilor, nu este egalată decât de demagogia liderilor acelui partid, care au politizat până și grădinițele.

Stimați colegi,

Ar fi trebuit, în opinia mea, să dați dovadă că vă pasă de legi atunci când ați fost la guvernare, dându-i dumneavoastră afară din funcții pe cei care și-au încălcat statutul și s-au transformat în activiști politici ai partidului dumneavoastră.

Spre deosebire de dumneavoastră, noi nu-i vom schimba din funcții pe profesioniști. Cei care au dovedit competență și verticalitate vor rămâne în funcții, și am dat deja semnale politice clare în acest sens. Mai mult, consecvenți convingerilor noastre, vom refuza cu fermitate traseismul politic și nu-i vom accepta pe "dezertorii" dumneavoastră. Dar, nici nu aveți motive să credeți că suntem atât de naivi încât să ne închipuim că țara poate fi guvernată bazându-ne pe activiștii puși de dumneavoastră.

Îi vom schimba din funcție, fără menajamente, pe cei numiți pe criterii politice, care au dovedit incompetență și care și-au încălcat statutul transformându-se în agenți electorali ai PSD-ului. Avem îndreptățirea morală, argumentele legale și mandatul electoratului în acest sens.

Sigur, acest lucru îngrijorează PSD-ul, în primul rând, pentru că partidul va trebui să-și scoată mâinile din banul public, jefuit fără milă în timpul guvernării anterioare. Este evident, că PSD-ul va avea probleme, pentru că o structură mafiotă nu rezistă fără obiectul muncii. Așa, încât, înțelegem îngrijorarea domniilor voastre, precum și demagogia moțiunilor de cenzură, simple și a declarațiilor politice sforăitoare.

Decuplat de la conducta banului public, PSD-ul va avea mari probleme în a face politică, în singurul mod în care știa să o facă: prin mită, șantaj, promisiuni fără acoperire și comisioane.

Cât despre cei îngrijorați de soarta actualului și vremelnicului președinte al Consiliului județean Bistrița-Năsăud, Gheorghe Marinescu, implicat în numeroase scandaluri cu substraturi financiare și politice, opinia publică așteaptă încă de la distinșii reprezentanți ai PSD ...

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Am o rugăminte, domnule deputat: ați depășit cu mult 3 minute. Deci, v-aș ruga, dacă se poate, să încheiați această declarație.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Ați intervenit într-un moment nepotrivit. Chiar mă pregăteam să întrerup, dar v-aș ruga să judecați și să apreciați cu aceeași unitate de măsură pe fiecare vorbitor, domnule președinte. Pentru că, până acum, nici unul dintre intervenienți nu a vorbit 3 minute. Și vă pot demonstra acest lucru.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Aveți dreptate, și domnul prim-ministru a vorbit aproape 10 minute, dar am considerat că în ceea ce-l privește putem să facem o excepție. Dar, sunt mai mulți colegi înscriși astăzi și din acest motiv nu vor putea să ia cuvântul.

De aceea, vă rog să încheiați.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Mă pregătesc să închei, spre satisfacția celor din partea stângă a sălii de ședință.

Sigur, nu sperăm că argumentele pot fi făcute publice, dar și acest lucru este plin de semnificații privind moralitatea și principiile politice ale fostului partid de guvernământ. Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Dănuț Liga - prezentarea unei scrisori deschise semnate de 5 parlamentari din județul Giurgiu;

Are cuvântul domnul deputat Dănuț Liga.

Se pregătește domnul deputat Becsek-Garda Dezsö-Kálmán.

 

Domnul Dănuț Liga:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Aș vrea să fac întâi o scurtă precizare, înainte de a face declarația mea politică, deoarece a fost vehiculat numele meu, puțin mai devreme, de un distins coleg deputat.

Domnule deputat, vă înțeleg supărarea cu privire la declarația mea politică, cu o săptămână în urmă, deoarece și dumneavoastră faceți parte din acele abuzuri și ilegalități pe care domnul Lucian Iliescu, în județul Giugiu, le practică la nivel înalt. Vă mulțumesc.

Dragi colegi, doresc în acest moment să prezint o scrisoare deschisă, semnată de 5 dintre cei 6 parlamentari ai județului Giurgiu, adresată domnului prim-ministru și președinte al Partidului Național Liberal, domnul Călin Popescu-Tăriceanu.

Din respect pentru Constituția României și a legilor existente, potrivit obligațiilor față de cetățenii acestei țări și a jurământului de credință depus la învestirea în funcția de prim-ministru, vă solicităm, domnule președinte, să vă pronunțați public cu privire la abuzurile și ilegalitățile săvârșite de Lucian Iliescu, președinte al PNL, județul Giurgiu, și primar al Municipiului Giurgiu.

În urmă cu aproximativ două luni de zile, ne-am adresat mai multor instituții abilitate pentru a semnala hoția, jaful și deturnările de fonduri de care se face vinovat domnul Lucian Iliescu.

Deși de la alte autorități am primit răspunsuri, în unele chiar ni s-a confirmat faptul că domnul Iliescu săvârșise abuzurile semnalate de noi, din partea dumneavoastră și a instituțiilor aflate în subordinea dumneavoastră, ca de exemplu Corpul de Control al Primului-ministru, nu am primit până în prezent nici un răspuns.

Din acest motiv, am ales această formă de adresare, pentru a obține din partea dumneavoastră un răspuns clar: îl susțineți în continuare pe Lucian Iliescu, sau vă desolidarizați în mod public de acesta, dând totodată libertate organelor de anchetă de a finaliza controalele începute și, de ce nu, retragerea sprijinului politic, dacă cu adevărat dumneavoastră doriți să faceți ceea ce ați promis la începutul mandatului dumneavoastră, în lupta împotriva corupției, și am declarat încă de atunci, mă aveți ca și aliat în acest fenomen.

În cazul în care nici de această dată nu vom primi din partea dumneavoastră un punct de vedere oficial, vom înțelege faptul că aprobați maniera în care "baronul local" PNL, Lucian Iliescu, drenează banii publici către anumite buzunare.

În acest caz, vom fi nevoiți a ne adresa și unor ambasade, organisme și instituții internaționale, pentru a sesiza faptul că în România hoția are putere mai mare decât legea, iar corupția instituțională a ajuns la cel mai înalt nivel. Semnează această scrisoare: senator Irina Loghin, senator Ion Rădoi, deputat Nicolae Bădălău, deputat Dan Iosif și, cu voia dumneavoastră, ultimul semnatar, Dan Liga. Mulțumesc. (Aplauze.)

 
Becsek-Garda Dezsö-Kálmán - marcarea zilei de 15 martie - ziua revoluției maghiare;

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul domnul deputat Becsek-Garda Dezsö-Kálmán.

Vă propun, după aceea, să ne oprim cu segmentul de declarații, pentru a trece la discutarea punctelor legislative de pe ordinea de zi.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Astăzi, în ziua de 15 martie, sărbătorim ziua revoluției maghiare, sărbătoarea națională a maghiarilor de pretutindeni.

Ca parte integrantă a primăverii europene, revoluția maghiară prin programele sale viza desființarea radicală a relațiilor feudale, democratizarea societății prin acordarea drepturilor și libertăților civice, nu numai pentru comunitatea maghiară, ci și pentru celelalte popoare din spațiul carpato-dunărean.

Mișcările din Transilvania, din luna martie, prefațau o revoluție pașnică, atât prin programul de la Cluj, cât și prin manifestațiile populației maghiare de la Târgu Mureș. Dieta Transilvaniei, din ziua de 29 mai, a adoptat legi importante, atât pentru poporul maghiar, cât și pentru națiunea română, cum a fost: desființarea iobăgiei, suportarea în comun de către toți cetățenii a sarcinilor publice, asigurarea drepturilor cetățenești și religioase ale românilor și noua lege a presei.

Cu toate acestea, datorită politicii duplicitare a Curții de la Viena, s-a ajuns la un război civil între cele două națiuni. Din păcate, momentele istorice legate de evenimentele pașoptiste, de multe ori sunt greșit sau tendențios interpretate. Una dintre acestea ar fi teza formulată de unii politicieni sau pseudoistorici, care afirmă că, în timpul revoluției, în luptele cu revoluționarii maghiari și-au pierdut viața peste 40.000 de români.

După datele oficiale ale armatei austriece, pierderile umane ale românilor se ridică la 4.425 de persoane, iar ale sașilor la 244 de suflete. Contemporanul evenimentelor, Gheorghe Barițiu, unul dintre conducătorii de seamă ai Revoluției române, a estimat aceste pierderi la circa 6.000 de oameni.

După analiza componenței etnice a diferitelor unități ale armatei revoluționare maghiare, românii au luptat într-un număr de aproape de 30.000 în armata revoluționară ungară, în timp ce oastea lui Avram Iancu din Munții Apuseni se ridica la 30.000 - 40.000 de oameni.

Prin urmare, evenimentele din anii 1848 - 1849 prezintă numeroase exemple care permit reconcilierea dintre cele două națiuni și nu dușmănia față de revoluția maghiară, cum se întâmplă și în zilele noastre.

Din păcate, evenimentele pașoptiste sunt tendențios interpretate și se îndeamnă la ură și lipsă de toleranță față de populația maghiară din Transilvania.

Necunoașterea exactă a evenimentelor îngreunează apropierea reală între cele două națiuni. Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc foarte mult.

Pentru cei care n-au putut lua cuvântul astăzi, să depună în scris declarațiile pe care le pregătiseră sau, dacă nu, să se reînscrie pentru săptămâna viitoare.

Facem o pauză de 10 minute și reluăm lucrările cu punctele de pe ordinea de zi.

 
   

(Următoarele intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de către deputați la secretariatul de ședință.)

 
  Dragoș Dumitriu - declarație politică referitoare la starea extrem de gravă a zonei Muscel, județul Argeș;

Domnul Dragoș Dumitriu:

Motivul prezentei declarații politice este starea extrem de gravă a zonei Muscel, județul Argeș. În fapt, populația zonei, aproape 50.000 de locuitori, depinde de situația de la SC ARO S.A. Întreprinderea a trecut prin procesul de privatizare, însă, până la această oră, intențiile acționarului majoritar sunt neclare. Cu toate că prevederile contractuale nu au fost respectate, se procedează la vânzarea unor active necesare producției de automobile. În același timp, conflictele sociale se amplifică datorită măririi restanțelor salariale față de angajați.

Principalele organizații sindicale și civice din zonă - Sindicatul Liber ARO, Asociația "Salvați Muscelul" și Sindicatul Fabricii de Ștanțe și Matrițe - au înaintat sesizări la Comisia de cercetarea abuzurilor a Camerei Deputaților. Parlamentarii din comisie au început investigația dar, pentru rezolvarea stării dezastruoase, este nevoie și de o intervenție guvernamentală.

O altă problemă importantă a Muscelului o reprezintă situația exploatărilor miniere ale zonei, singurul domeniu care mai oferă locuri de muncă în Muscel. În condițiile în care există precedente din guvernările 1996-2000, solicit Guvernului tratarea cu atenție a problemei exploatărilor miniere, luând în calcul și aspecte sociale și de reconversie treptată a forței de muncă locală.

Prin prezenta declarație politică solicit includerea pe ordinea de zi a Guvernului situația de la ARO Câmpulung, dar și elaborarea unei strategii pentru rezolvarea problemelor sociale și economice ale zonei Muscel.

  Gheorghe Chiper - comentariu asupra unor măsuri ale Guvernului pe linie financiar- fiscală;

Domnul Gheorghe Chiper:

În legătură cu mult mediatizatul "succes" guvernamental obținut pe linia colectării suplimentare a unor venituri la bugetul de stat pe primele două luni, vă rog să-mi permiteți să fac următoarea declarație, ce se vrea totodată și o soluție pentru ilustrarea unor viitoare "izbânzi" pe linie financiar-fiscală. Concret, mă refer la faptul că, în aceste zile am avut prilejul să aflăm din mass-media, pe scară largă și cu o frecvență mare, că actualul Guvern a trecut la blocarea conturilor marilor datornici și că acțiunea este mult apreciată de populație mai ales de contribuabilii mici, plătitori de impozite și taxe, care constată, în sfârșit, că se face un act de dreptate, că vor veni la buget sumele neplătite de marii restanțieri - firme cunoscute, companii și asociații, societăți și regii naționale, cluburi sportive etc.

Am spune și noi la fel, am subscrie acestor aprecieri dacă aceste măsuri de poprire de conturi și instituiri de sechestre n-ar fi doar de fațadă, care mimează atragerea sumelor și recuperarea plăților restante. Un argument în acest sens este procentul infim de transfer al acestor sume blocate către buget, gradul scăzut - de fapt aproape inexistent - în care se face valorificarea activelor aflate sub sechestru.

Propunerea mea, care se circumscrie, de fapt, prezentei declarații, este ca în relațiile cu presa ale Guvernului, ale Ministerului de Finanțe, să fie prezentate în paralel sumele datorate cu sumele preluate la buget, precum și cu fiecare caz în valorificare de active în parte.

Ar fi mai elocvent, mai util și mai cinstit față de cei cărora le-au câștigat încrederea prin asemenea măsuri "justițiare" care, așa cum am spus, sunt doar formale și fără finalitate.

  Mircea Ciopraga - intervenție ce vizează o ordonanță privind autorizarea lucrărilor de construcții;

Domnul Mircea Ciopraga:

Această intervenție pe care o susțin vizează proiectul de Ordonanță de urgență ce are ca obiect de reglementare, modificarea art. 4 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată pentru aviz Comisia pentru industrii și servicii, al cărui membru sunt.

La dezbaterile în comisie, plecând de la obiectivele pe care și le propune acest proiect de ordonanță, și anume promovarea investițiilor din teritoriul administrativ al unităților administrativ - teritoriale prin descentralizare, în vederea simplificării procedurilor de autorizare, transferându-se competențe la structura cea mai apropiată de cetățean, făcând trimitere și la situația extraordinară prevăzută de art. 115, alin. 4 din Constituția României, republicată, care prevede asigurarea, în regim de urgență, a autonomiei structurilor administrative locale în autorizarea lucrărilor de construcții, am considerat în mod imperios necesar completarea textului inițial al proiectului de ordonanță, printr-un amendament care ne apropie de cerințele europene și de evoluția societății românești.

Acest amendament susține transferul de competențe în materie de autorizare a lucrărilor de construcții către primarii comunelor, a lucrărilor care se execută în extravilanul comunelor, pentru construcții definitive și construcții sezoniere aferente exploatațiilor agricole mai mici de 200 mp.

Drept pentru care, stimați colegi, vă expun motivele pentru care susțin acest amendament:

  1. Transferul de competențe către primarii de comună simplifică procedura actuală de autorizare a lucrărilor de construcții, fiind mai apropiată de nevoile cetățeanului;
  2. Implică creșterea veniturilor bugetelor Consiliilor locale comunale, benefică pentru acoperirea nevoilor comunităților rurale;
  3. Eliminarea birocrației creată de procedura actuală de autorizare a lucrărilor de construcții și, implicit, atragerea investitorilor și a fondurilor comunitare către zonele rurale.

De aceea, v-aș ruga să aveți în vedere, la dezbaterea în plenul Camerei Deputaților, a proiectului de Ordonanță de urgență pentru modificarea art. 4 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, beneficiile reale pe care le-ar aduce amendamentul mai sus menționat.

  Horia Văsioiu - despre inițiativa ministerului agriculturii de a scoate la lumină dedesubturile unor contracte încheiate de Agenția Domeniilor Statului;

Domnul Horia Văsioiu:

Vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a saluta inițiativa ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, domnul Gheorghe Flutur, și a Corpului de control al ministerului de a scoate la lumină dedesubturile unor contracte încheiate de Agenția Domeniilor Statului cu diferite societăți care, acum, iată, au datorii foarte mari către stat, situate în jurul a 3.300 de miliarde.

În acest sens, am convingerea că dosarul referitor la activitatea ADS, înaintată Inspectoratului General al Poliției și Parchetului Național Anticorupție, va fi soluționat în spiritul legalității și al dreptății, astfel încât cei vinovați de prejudicierea statului să plătească pentru faptele comise.

De departe, cazul cel mai șocant este cel al firmei "TCE 3 Brazi", societate a fostului deputat Culiță Tărâță. Sub protecție politică și prin încălcarea legilor, Culiță Tărâță a arendat cel mai mare grânar al țării, Insula Mare a Brăilei, iar după câțiva ani de exploatare a celor 57.000 de hectare, a ajuns să datoreze statului 193 de miliarde de lei. Acest lucru a fost posibil prin acte adiționale la contractul de arendare, ilegal din start, prin care s-a diminuat arenda datorată în contul unor lucrări ce în realitate nu au fost efectuate și prin acordarea către S.C. "TCE 3 Brazi", fără respectarea dispozițiilor legale în vigoare, a unor sume de bani ce aveau titlul de susținere financiară.

Raportul întocmit de Corpul de control constată că șirul ilegalităților a început încă din 2001, de la selectarea potențialilor investitori, o ofertă mai avantajoasă fiind respinsă. Apoi, după semnarea contractului de arendă, un act adițional reduce arenda pentru pășuni de la 470 kg grâu/ha/an. Pentru destufizarea, doar pe hârtie, a unor suprafețe de teren din insulă, în anii agricoli 2002-2003, 2003-2004, 2004-2005, arenda a mai fost diminuată cu 13.942 tone de grâu anual. Iar pentru ca imaginea jafului din Insula Mare a Brăilei să fie completă, același raport arată că societatea lui Culiță Tărâță a mai primit, între anii 2002-2004, absolut nejustificat, o susținerea financiară din partea statului în valoare de 278 miliarde de lei.

De aceea, ca deputat de Brăila, sper ca, în viitor, încredințarea în exploatare sau concesionarea celor 57.000 de hectare din Insula Mare se va face legal și într-o deplină transparență, în beneficiul unui investitor serios și cu bonitate, al brăilenilor, dar și al statului.

  Romeo Raicu - declarație politică privind rolul cheie al României în zona Mării Negre;

Domnul Romeo Raicu:

Declarație politică privind rolul-cheie al României în Zona Mării Negre.

Când va adera la Uniunea Europeană, în 2007, România va fi una dintre frontierele Europei moderne. România, prin ieșirea la Marea Neagră și apropierea sa de zona Caucazului, reprezintă pentru occident o platformă militară optimă pentru operațiunile militare contra terorismului, dar și în ceea ce privește combaterea crimei organizate. Se știe foarte bine că avem de-a face cu multe amenințări la adresa securității, pentru că regiunea Mării Negre poate să devină un culoar al terorismului, al drogurilor și al traficului de carne vie spre Uniunea Europeană. Este clar că toate aceste acțiuni pot deveni amenințări pentru NATO și statele membre UE, precum și pentru țările din regiune.

În acest context, România este și va fi un aliat puternic și de nădejde în războiul global împotriva terorismului. Cei 2000 de militari care sunt angajați în cinci operațiuni internaționale au făcut dovada capacității armatei române.

Așa cum NATO are un rol din ce în ce mai important în chestiuni legate de securitatea globală, România trebuie să fie un actor important la granița de est a Alianței. România trebuie să aducă trupele americane la Marea Neagră. Marea Neagră nu aparține numai țărilor riverane, ci are acces navigabil internațional, protejat prin tratate internaționale, iar trei dintre țările riverane sunt membre NATO și vor fi și membre ale Uniunii Europene.

România este și un aliat european ferm al Statelor Unite. Așa cum a declarat și Președintele României, Traian Băsescu: "Este o relație specială între România și Statele Unite ale Americii, pentru că împărtășim aceleași valori".

  Mircia Giurgiu - declarație politică 11 martie 2005 - un an de la atentatul terorist de la Madrid;

Domnul Mircia Giurgiu:

"11 martie 2005 - un an de la atentatul terorist de la Madrid"

Astăzi se împlinește un an de la atentatele sângeroase de la Madrid. Imaginile cu cele peste 2.000 de victime din 11 martie 2004 sunt încă vii în memoria noastră. Lumea nu mai este aceeași din 11 septembrie 2001, iar noul val al atentatelor la siguranța noastră, a tuturor, a schimbat definitiv istoria și fața lumii democratice.

Dacă oamenii cu obiective divergente, dar cu atentate teroriste ca scop comun, își acordă reciproc asistență prin cunoștințe, tehnică și material, este un semn că în lume se înființează o inernațională a teroriștilor? Nu ar fi prima oară, dacă ținem seama că, în anii '70, Grupul Baader-Meinhof din Germania, Brigăzile Roșii din Italia și Septembrie Negru din München au comis acte de violență în cooperare, prin contacte personale, și cu serviciile secrete din așa-numitele "state nemernice".

Mulți au spus, pe bună dreptate, că atentatele de la Madrid au reprezentat "un asasinat în masă plănuit la rece, fără obiectiv politic sau religios apt a justifica un asemenea atentat monstruos" Actele teroriste, oriunde ar avea ele loc, sunt un veritabil atentat la adresa democrației, indiferent dacă autorul se numește al Qaeda sau ETA.

Atentatele de la Madrid reprezintă o crimă monstruoasă asupra umanității și, totodată, o dovadă că terorismul este o amenințare globală, că lupta împotriva sa nu este doar problema unei singure națiuni. Teroriștii nu respectă frontiere naționale, sisteme politice, ideologii sau religii, prin urmare, combaterea lor trebuie să fie pe măsura amenințării.

Primele măsuri de combatere a terorismului datează de la jumătatea sec. al XIX-lea. Belgia a fost prima țară, care, în 1856, a introdus în legislația sa penală "clauza atentatului", ce făcea posibilă extrădarea persoanelor implicate în asasinate politice. Noțiunea de "terorism" a fost folosită pentru prima dată la cea de-a doua Conferință de unificare a dreptului penal de la Bruxelles, din 1930, și era definită astfel: "Folosirea intenționată a unor mijloace capabile să producă un pericol comun reprezintă acte de terorism ce constau în crime împotriva vieții, libertății și integrității fizice a unor persoane sau care sunt îndreptate contra proprietății private sau de stat".

A doua fază în dezvoltarea reglementărilor "privind terorismul s-a desfășurat între cele două războaie mondiale. Punctul culminant al actelor de terorism cu implicații internaționale l-a constituit asasinarea la Marsilia, în 1934, a regelui Alexandru al Iugoslaviei și a ministrului de externe francez, Louis Barthou. Reacția statelor față de aceste crime a condus la aducerea problematicii terorismului în fața Ligii Națiunilor și adoptarea convențiilor din 1937.

Convenția pentru prevenirea și combaterea terorismului din 1937, primul instrument juridic internațional în materie, prevedea în art. 1 că: "Înaltele părți contractante, reafirmând principiul dreptului internațional potrivit căruia este de datoria oricărui stat de a se abține de la orice fapt destinat să favorizeze activitățile teroriste îndreptate împotriva altui stat și să împiedice actele prin care acestea se manifestă, se angajează să prevină și să-și acorde în mod reciproc concursul".

În România, activitatea de prevenire și combatere a terorismului se organizează și se realizează în conformitate cu prevederile Constituției, ale Legii nr. 51/1991 privind siguranța națională a României, ale Legii nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, precum și a altor acte normative cu aplicabilitate în domeniul antiterorismului, conform obligațiilor asumate de țara noastră prin convenții și tratate internaționale.

Potrivit Strategiei de Securitate Națională a României (adoptată la 18 decembrie 2001 de către Parlament), combaterea factorilor de risc generați de evoluția fenomenului terorist internațional și de influențele acestuia asupra stării de securitate a țării noastre constituie una dintre preocupările majore ale statului român. Acordurile încheiate de România privind cooperarea în prevenirea și combaterea terorismului confirmă preocuparea țării noastre de a crea un cadru legal și unitar, menit să satisfacă cerințele impuse de amplificarea fenomenului terorist la nivel mondial.

În aceste condiții, avertismentul la adresa societăților democratice este clar: stacheta acțiunilor teroriste e ridicată dramatic și se poate afirma că, într-adevăr, la 11 septembrie 2001 și 11 martie 2004, lumea s-a schimbat și acum nu mai suntem siguri decât în măsura în care suntem și vigilenți.

Aducem un pios omagiu celor 16 familii de români care i-au pierdut pe cei dragi în 11 martie 2004 la Madrid.

  Costache Mircea - declarație politică cu titlul Nepăsarea guvernării pe agenda integrării;

Domnul Mircea Costache:

"Nepăsarea guvernării pe agenda integrării"

Ocupați până peste cap cu aranjamentele financiare proprii, cu voiajurile pe la saloane auto, cu speculațiile pe piața de capital, cu plasarea clientelei în posturi mănoase și, în general, cu chiverniseala personală, guvernanții nu prea mai găsesc răgaz și pentru rezolvarea problemelor stringente de pe agenda integrării europene.

Înalții demnitari care ne-au vizitat recent, domnul Josep Borrell, Președintele Parlamentului European, și dl. Pierre Moscovici, raportor pentru România, ne-au atras atenția că avem o serie de neîmpliniri care pot duce la un vot negativ în Plenul Parlamentului European din 13 aprilie a.c., vot care ar putea amâna semnarea Tratatului de aderare de la 25 aprilie a.c. pentru anul 2006 sau pentru mai târziu.

Care sunt principalele neajunsuri care pot duce la aplicarea clauzei de salvgardare și a amânării integrării europene cu unul sau cu mai mulți ani? Acestea sunt problemele grave din domeniul JAI (Justiție și Afaceri Interne), precum și cele din domeniile mediului, concurenței și combaterii corupției la nivel înalt. Când se referă la justiție și afaceri interne, observatorii străini critică incapacitatea administrativă de utilizare corectă a fondurilor publice, inclusiv a programelor finanțate de UE (PHARE, ISPA, SAPARD), dar mai ales haosul și abuzurile din justiție.

Reprezentanții forurilor europene constată că dincolo de practicile abuzive, justiția română este, în unele privințe, ilegală ea însăși. Mai precis, practicanții actului de justiție nu îndeplinesc întotdeauna condițiile legale. Așa s-a ajuns ca multe cauze soluționate în țară să ajungă pe rolul instanțelor CEDO (Curții Europene pentru Drepturile Omului de la Strasbourg). Cunoscătorii în materie afirmă că în peste 100 de dosare, judecate de CEDO, statul român pierde aprox. 200 milioane dolari. Mai nou, CEDO a constatat că magistrații români nu îndeplinesc condițiile exprese cerute de legea română pentru a practica magistratura și, judecând pe excepție, dă câștig de cauză tuturor acelora care li se adresează din țară, întrucât hotărârile și sentințele emise în aceste condiții de judecători și procurori ilegali sunt lovite de nulitate.

Astfel, una din condițiile pe care cei 2000 de procurori și 4000 de judecători nu o îndeplinesc este aceea prevăzută de art. 46 din Legea 92/1992, modificată și de art. 13 din Legea 303/2004 privind Statutul magistraților, și anume aceea de a fi apt medical pentru a fi magistrat. Ordinul comun al Ministerului Justiției și al Ministerului Sănătății pentru constituirea Comisiei speciale de examinare medicală a fost emis, dar nu a fost publicat în Monitorul Oficial.

După informațiile noastre, majoritatea celor care practică azi magistratura în România nu s-au prezentat la comisie și nu posedă certificatul de apt medical pentru a fi magistrat. Așa stând lucrurile, se poate întâmpla ca destinele justițiabililor să ajungă pe mâna unora care, pe de o parte nu îndeplinesc condițiile legale iar, pe de altă parte, să nu aibă o stare de sănătate corespunzătoare. Poate de aceea unele soluții, date de instanțele românești, la spețe identice, sunt diametral opuse, punând reale semne de întrebare asupra deplinătății facultăților mintale ale celor care judecă. Pentru că, nu-i așa, judecătorii, în afară de a primi telefoane prin care să li se dicteze soluția, sau peșcheșuri felurite, ei mai trebuie și să ... judece !

La interpelarea adresată de subsemnatul Ministerului Justiției și Ministerului Sănătății, la data 21.02.2005, am primit răspunsuri edificatoare pentru starea justiției și a țării:

  1. Ministerul Sănătății: "Nu știm dacă magistrații s-au prezentat la comisia medicală și dacă au obținut certificatul de apt pentru a fi magistrat pentru că aceasta e problema angajatorului care trebuie să solicite angajaților dosarul cu actele cerute de lege." Răspuns prezentat în plenul Camerei Deputaților de dl. av. Szekely Ervin, secretar de stat, la data 28.02.2005.
  2. Ministerul Justiției: "Nu știm dacă cei 6000 de procurori și njudecători îndeplinesc condițiile legale privind certificatul medical de apt pentru a fi magistrat, cerut de lege. Întrebați Consiliul Superior al Magistraturii !"Răspuns prezentat în plenul camerei Deputaților de dl. Mihai Eftimescu, secretar de stat, la data de 14 martie 2005 (transmis în direct la Radio România Actualități).

Prin urmare, această derobare de responsabilități a responsabililor de starea actuală a justiției române, îi îndreptățește pe oficialii UE și pe euro-parlamentari să pună sub semnul întrebării semnarea Tratatului de Aderare a României la 25 aprilie a.c. și integrarea definitivă, începând cu 1 ianuarie 2007.

Semnificativă, și chiar simbolică, în acest sens este gestul doamnei. ministru Monica Macovei de a răspunde unei singure interpelări, adresate de liderul grupului PPRM, dl. av. Lucian Augustin Bolcaș, după care a părăsit sala, pregătindu-se să decoleze, în grabă, spre Bruxelles, să le spună, probabil, membrilor Comisiei Europene că justiția și-a rezolvat toate problemele și e gata de integrare "în absolut".

  Rareș Șerban Mănescu - salutarea demersului făcut de AVAS pentru recuperarea datoriilor pe care le au unele firme la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate;

Domnul Rareș Șerban Mănescu:

Demersurile făcute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, în ultima perioadă, prin blocarea conturilor a 1.392 de firme cu datorii la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, pentru recuperarea a 4.640,6 miliarde lei, înlătură tratamentul preferențial pe care fostul Guvern îl aplica anumitor firme, prin scutirea datoriilor pe care acestea le aveau la stat.

Chiar dacă pe listă sunt societăți de mare anvergură, și care au activitate în cele mai diverse domenii, de la agricultură, presă, confecții, taximetrie și până la cluburile de fotbal, conturile acestora au fost blocate până la recuperarea sumelor datorate.

Printre rău-platnici se numără nume sonore, precum Grupul Dramiral, Nord-Est Media, Media Pro Pictures, Cristaxi sau Asociațiile sportive Steaua, Sportul Studențesc, Universitatea Craiova, Fotbal Cluib Dinamo și Național, societăți ale căror conturi vor rămâne blocate până la recuperarea integrală a creanțelor, urmând ca în perioada de poprire a conturilor, băncile să accepte plăți doar cu aprobarea AVAS, cu excepția sumelor în contul creanței deținute de AVAS și al privilegiilor legale, categorie în care sunt incluse salariile angajaților.

Acest ordin binevenit, emis de AVAS, a fost transmis unui număr de 38 de bănci pentru a fi pus în aplicare. Din conturile debitorilor se va recupera suma de 4.640 miliarde lei, consolidată în dolari, pe baza raportului leu-dolar, valabil la data preluării creanțelor.

Pe lista neagră figurează cu cele mai mari sume primite casele de sănătate din județele Caraș-Severin, Alba și din București, precum și 11 societăți aflate în subordinea Ministerului Transporturilor, care au datorii de 22,1 miliarde lei la Casa de Asigurări de Sănătate a Transportatorilor.

De asemenea, Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești (OPSNAJ) are de recuperat 9,2 miliarde lei de la șase firme.

Demersurile făcute de AVAS sunt binevenite, până în prezent, reușind să recupereze datorii ale firmelor la Fondul Asigurărilor de Sănătate, în valoare de 1.547 miliarde lei.

Astfel, putem concluziona că Guvernul Tăriceanu nu are clientelă politică, așa cum fostul guvern avea, iar această intervenție reprezintă o deconectare de la buget a acestei clientele politice. Numai în felul acesta vom reuși să avem o economie sănătoasă. Datoriile de stat trebuie să devină cele mai importante, ele trebuie plătite regulat, înainte de orice, lună de lună!

Am convingerea că în acest fel vor fi eliminate neregulile săvârșite de fostul Guvern, prin favorizarea anumitor societăți de anvergură. Vă mulțumesc.

  Emil Strungă - lansarea unui apel pentru continuarea negocierilor cu privire la modificarea Codului muncii;

Domnul Emil Strungă:

Una din temele care inflamează relațiile dintre Guvern și sindicate o constituie propunerea de modificare a Codului Muncii (CM). Facem precizarea că adoptarea actualei legislații în domeniul muncii s-a făcut în 2003, pe fondul unui dialog între sindicate și patronat, situație în care patronatele au făcut concesii importante, care acum se dovedesc a fi puncte slabe în legislația muncii. Codul Muncii a fost adoptat fără dezbatere parlamentară, prin asumarea răspunderii Guvernului.

La aproape doi ani de la intrarea în vigoare a Codului Muncii, au intervenit în aplicarea acestuia unele inadvertențe sesizate de mediul de afaceri, organizațiile patronale, inspecția muncii și organismele internaționale.

În încercarea de eliminare a acestor deficiențe, fostul guvern a autorizat efectuarea unui studiu, inițiat în luna august 2004, de către un expert străin, în vederea revizuirii Codului Muncii, studiu finalizat în noiembrie 2004.

Componenta esențială a acestui studiu este dedicată flexibilizării pieței muncii, în scopul creșterii competitivității economiei naționale și pentru a stimula creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă.

În noiembrie 2003, între fostul guvern și reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini a fost semnat un memorandum privind îmbunătățirea mediului de afaceri, prin flexibilizarea forței de muncă.

În raporturile de țară pe anii 2003 și 2004, au fost semnalate îngrijorări ale UE față de unele reglementări existente în actualul CM. Modificarea CM este un angajament stabilit cu FMI și BM, asumat de fostul guvern, având termene precise de îndeplinire, respectiv martie 2005, pentru transmitere la Parlament, și 1 iulie 2005 pentru intrarea în vigoare.

În consecință, intenția Guvernului Tăriceanu de modificare a CM este o continuare firească a politicii sociale a fostului guvern și care trebuie materializată, indiferent de cine se află la guvernare.

În raport cu această necesitate, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei (MMSSF) a inițiat o serie de dezbateri atât cu organizațiile sindicale, cât și cu cele patronale, pentru a încerca modificarea CM, în sensul flexibilizării relațiilor de muncă.

Precizez că, în data de 31.01.2005, au fost transmise partenerilor sociali (sindicate și patronate reprezentative) un set de propuneri referitoare la unele modificări ale CM, precum și un calendar estimativ de derulare a dezbaterilor, în vederea finalizării unui proiect de lege de modificare a CM.

Elementele critice ale acestei modificări o constituie reanalizarea condițiilor și modalităților de încheiere a contractului individual de muncă și relaxarea restricțiilor privind folosirea contractului individual de muncă pe perioadă determinată.

La prima întâlnire programată pentru 08.02.2005, Confederațiile sindicale au anunțat, atât în scris, cât și verbal, că prioritatea ar fi elaborarea legislației subsecvente ce se degajă din dispozițiile CM, și că modificarea acestuia este prematură și neproductivă, declarând că nu vor mai participa la întâlnirile organizate de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Familiei referitoare la modificarea CM, fără să țină cont că Guvernul are un cuvânt greu de spus, fie și numai prin faptul că este principalul angajator.

Cum, de regulă, accesorul urmează soarta principalului, considerăm că a urma acum această cale înseamnă a ne îndepărta și mai mult de cerințele unui CM eficace și flexibil.

Confederațiile patronale reprezentative au considerat utilă propunerea Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Familiei, fiind de acord cu dezbaterile inițiate și manifestându-și disponibilitatea de negociere.

Având în vedere că organizațiile sindicale nu au fost de acord cu propunerile de modificare a CM, în scopul deblocării dezbaterilor, la sediul Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Familiei, a avut loc în data de 11.02.2005 o întâlnire cu confederațiile sindicale, la care s-a convenit ca Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Familiei să transmită o listă de probleme, spre a fi supusă dezbaterii partenerilor sociali.

În 15.02.2005, într-o nouă întâlnire, s-a renunțat la analiza pe text și s-a stabilit ca într-o scurtă perioadă de timp se va înainta un punct de vedere comun sindicatelor și patronatelor, referitor la lista de problematici inițiată de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Familiei.

După atâtea amânări succesive, determinate de atitudinea ireconciliabilă a sindicatelor, este evident că termenele fixate în memorandumul cu FMI nu vor fi respectate, deoarece în timpul rămas nu se poate modifica o lege de asemenea amploare.

Nu cred că actul normativ de modificare a CM va ajunge în dezbaterea Parlamentului mai devreme de toamna acestui an.

Facem pe această cale un apel către partenerii sociali să continue negocierile cu privire la modificarea CM, considerând că aceasta constituie o necesitate pentru economia națională și pentru dezvoltarea mediului de afaceri și a investițiilor străine în România.

  Mihai Tudose - intervenție cu titlul Atunci când interesul de grup o ia razna...;

Domnul Mihai Tudose:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Atunci când interesul de grup o ia razna..."

Atunci când în fruntea statului se află un președinte-jucător, așa după cum îi place să se autointituleze actualul Președinte al României, nu ne putem aștepta ca viața socială, politică, economică a României să se îndrepte spre normalitate, spre acea stare de echilibru, propice construcției, dezvoltării.

Această stare de normalitate nu este prielnică nevoii primare de scandal, suspiciune și bârfă ridicată la rang de politică de stat.

Căci ce altceva se întâmplă în acest moment în țara noastră unde bârfele miniștrilor de pe holurile Palatului Victoria și scrisorile personale ale consilierilor prezidențiali din Palatul Cotroceni se transformă, din subiecte mondene de presă, în politici structurale sau planuri de viitor?

Sarabanda rotirii în posturi guvernamentale, începută în decembrie anul trecut, nu a făcut decât să se confirme nepregătirea profesională a celor impuși, prin forțarea prevederilor Constituției, în postura de actuali guvernanți.

Din păcate, această nepricepere este dublată de lipsa planurilor clare de acțiune în domeniul economic și financiar, fapt care a adus România în pragul unei crize a relațiilor cu fondul Monetar Internațional.

Promisiunile electorale ale celor care formează astăzi actualul Guvern al României se repercutează violent asupra economiei naționale.

Situația actuală a țării noastre reprezintă dovada clară a faptului că propunerile Partidului Social Democrat din campania electorală au fost realiste, bazate pe date economice concrete.

Măsurile economice și fiscale necesare, impuse de obligația de a ne alinia la standardele europene, au în viziunea PSD, în permanență, ca o componentă de egală importanță, suportabilitatea acestor măsuri de către cetățeni.

Reducerea treptată a impozitului pe venit, era și este, în viziunea PSD, o măsură absolut necesară asigurării unei continuități a programelor guvernamentale, pregătirii bazei financiare pentru măsuri ulterioare.

Dramatismul situației actuale din țara noastră constă în lipsa unei gândiri de perspectivă, pe care o consider un lucru esențial al oricărei strategii economice.

Actualul Guvern a considerat, datorită unui cumul de factori, mai mult sau mai puțin subiectivi, că această reducere bruscă a impozitului pe venit îi va aduce un anume capital politic și de încredere din partea populației. Situația actuală dovedește că această gândire este păguboasă, pe termen mediu, ce să mai vorbim de termen lung. Fondul Monetar Internațional are o experiență îndelungată în gestionarea crizelor și contradicțiilor la nivel macroeconomic, în diverse arii. Nu departe de noi se află Cehia, Polonia, chiar Turcia, care a trecut nu de mult printr-o denominare a monedei naționale asemănătoare.

Pornind de la datele actuale ale economiei noastre, de condițiile existente în acest moment pe piața românească, cel mai clar răspuns îl poate oferi modelarea matematică, iar cifrele sunt limbajul universal, care nu are culoare politică și nici interese personale. Din păcate, cifrele nu sunt aliatul nostru în acest, încă dialog, cu Fondul Monetar Internațional. Desigur, condițiile impuse, nu de cei care conduc FMI, ci de hotărârile anterioare luate de actualul Guvern al României, nu sunt cele mai prielnice dezvoltării economiei sau creșterii calității vieții cetățenilor noștri, dar trebuie să se înțeleagă acest lucru, guvernarea unei țări înseamnă responsabilitate, seriozitate, constanță, un grad ridicat de profesionalism. Amatorismul nu are ce căuta în actul de guvernare. Cu regret constatăm cu toții că această latură lipsește liderilor actuali ai României. Stoparea în acest moment a Acordului cu FMI va aduce grave prejudicii procesului de integrare a țării noastre, dar nici măcar acest lucru nu îi trezește la realitate pe miniștrii Coaliției.

Găselnița acestui început de guvernare, emisă de Președintele țării, se numește "alegeri anticipate". Probabil că emoția și frisoanele organizării unei asemenea scrutin a amorțit capacitatea de rațiune clară a celor care, fie și pentru un moment, le acceptă ca fiind benefice pentru țară.

O serioasă publicație de profil economic românească făcea recent o analiză a calendarului aderării României la structurile europene și ajungea la concluzia logică și perfect rațională a certitudinii amânării acestui moment pentru țara noastră dacă această fantasmă, periodic vânturată de actualul președinte, va căpăta și exprimare faptică.

Specialiștii români, cei care lucrează efectiv pentru ca aceste etape succesive, obligatorii să fie încheiate la timp și cu maximă eficiență și eficacitate, privesc speriați către mofturile politicienilor, pe care microbul puterii i-a contaminat cu totul.

În timp ce acești oameni, în mare parte anonimi, privesc lucid către interesul global al României, micul-mare politicianist Boc consideră luna septembrie ca fiind extrem de favorabilă organizării anticipatelor, adică chiar în momentul în care continuarea cu strictețe a reformelor structurale impuse de aderare va fi dovada seriozității noastre ca țară, iar stadiul îndeplinirii acestor obligații va reprezenta baza Raportului de țară, puternic factor de influențare a deciziei parlamentarilor europeni.

Dacă interesul de grup al politicienilor coaliției va prima, atunci vom avea alegeri anticipate, politicienii Alianței D.A. repetând trista performanță a fostului CDR de a îndepărta, la fel ca și în 1997, visul european al țării noastre. Iar aderarea va reveni în sarcina noului guvern, guvern PSD, care se va forma în urma scrutinului din septembrie.

  Monalisa Găleteanu - despre politica strâmbă a actualei Puteri în domeniul educației;

Domnul Monalisa Gălețeanu:

Despre politica "strâmbă" a actualei Puteri în domeniul educației.

Dacă un ministru al educației își propune să rămână în istoria învățământului din țara sa ca un reformator luminat, nu poate fi acuzat, dar, dacă imediat după instalarea sa, în loc să construiască, el începe să demoleze de la bază sistemul educațional al Țării sale, în mod sigur va fi condamnat atât de contemporanii săi, cât și de urmașii acestora.

Ce s-a mai întâmplat pe zona reformei din învățământ se înscrie, stimați colegi, pe linia generală a politicii promovate de actualul Guvern, aceea a demolării cu orice preț a tot ceea ce s-a realizat bine de către vechea putere și a promovării schimbării cu orice preț, doar de dragul schimbării.

Ultima "găselniță" a ministrului educației, un eminent specialist în domeniul psihologiei, de altfel, se referă la introducerea testărilor naționale începând cu elevii claselor a IV-a, fără să ne mai surprindă dacă, în scurt timp, vom afla cu stupoare, probabil, că domnul ministru va propune introducerea testărilor naționale încă de la grădiniță, doar așa, pentru a-i face pe copii să se obișnuiască de mici și cu emoțiile, și cu metodele total nepedagogice și împotriva oricăror norme ale psihologiei copilului.

Introducerea acestor testări cu subiecte unice pe țară, încă de la vârste fragede, pe care încearcă să le promoveze, împotriva firii, conducerea actuală a Ministerului Educației și Cercetării, nu cred să mai aibă vreun precedent undeva pe mapamond și, probabil, însuși domnul ministru va trebui să vină și să ne lămurească și pe noi de unde i-a venit această îndrăzneață inspirație.

Pentru elevii claselor a VIII-a veștile domnului ministru "sunt și mai bune", pentru că lor li se pregătește o surpriză și mai mare, ei nu vor mai susține teste naționale la Istoria Românilor, nici la Geografia României, ci țineți-vă bine, stimați colegi, la limbi străine, pentru că, nu-i așa? micuții trebuie să devină cetățeni europeni, poligloți, înainte de toate, înainte de a fi români, înainte de a-și cunoaște istoria neamului și geografia țării lor.

Departe de noi gândul că elevii n-ar fi trebuit să cunoască limbi străine, dar acest obiectiv nu trebuie realizat în nici un caz în detrimentul cunoașterii istoriei și geografiei României.

Domnul ministru, în marea sa generozitate, nu i-a uitat nici pe absolvenții de liceu, mai ales pe cei foarte buni, cărora le-a retezat posibilitatea de a obține la probele orale ale examenului de bacalaureat note, în funcție de nivelul cunoștințelor fiecăruia, așa cum ar fi fost mai obiectiv, ci doar calificative pentru toți la fel, admis și respins, indiferent dacă unii dintre elevi au învățat de nota 10, în timp ce alții, numai de nota 5.

Cum își imaginează domnul ministru să crească nivelul calității în educație, promovând această politică strâmbă a reformării sistemului românesc de învățământ, probabil că numai domnia sa cunoaște și tocmai de aceea, îl voi invita să vină aici, în Parlamentul Țării, pentru a ne explica personal, ce și cum dorește să reformeze sistemul românesc de învățământ și, mai ales, dacă a luat cumva în calcul și efectele pe termen lung ale măsurilor pe care le promovează.

  Adrian Moisoiu - o întrebare neliniștitoare Pe mâna cui dăm învățământul mureșean?;

Domnul Adrian Moisoiu:

Pe mâna cui dăm învățământul mureșean?

Peste câteva zile se împlinesc 15 ani de la evenimentele de tristă amintire din 19 - 20 martie 1990, care au zguduit România în acea primăvară ce se vroia liberă și democratică. Cine și cum s-au declanșat acele evenimente? Deși se știe cine , ba mai mult și cum, nu se vrea să se nominalizeze, fiindcă aceasta ar însemna excluderea U.D.M.R. - lui din "patrulaterul negru" care conduce astăzi România!

Doresc să atrag atenția asupra uneia din principalele cauze: problema școlară, a alungării copiilor români, "itt és most", adică "aici și acum", de către udemeriști din școlile mixte. Separarea școlară a fost printre primele deziderate ale minoritarilor unguri, deziderat a cărui materializare a fost atunci împiedicată la Liceul "Bolyai Farkas" din Târgu - Mureș. A fost prima stâncă de care s-a izbit valul iredentismului, a fost picătura care a determinat românii să se adune și să creeze acea uniune de suflet care a fost "Uniunea Vatra Românească".

Au trecut anii, politica "pașilor mărunți" promovată de U.D.M.R. și-a făcut efectul, din vară Liceul Bolyai din Târgu-Mureș va fi total unguresc, politica dusă de "permanenții aliați la guvernare" își face efectul și este tot mai nocivă și parșivă pentru statul unitar român!

Sub masca descentralizării, în Transilvania se fac pași mari spre federalizarea Țării.!

Iar această descentralizare se face prin schimbarea șefilor unor servicii. Cel care dorește să conducă un serviciu descentralizat trebuind să fie, în primul rând, membru al unui partid. Și nu al oricărui partid, ci al celui care este la putere. Cu alte cuvinte, angajarea se face pe bază de carnet de partid! Astfel, durata mandatului unor șefi de servicii deconcentrate se echivalează cu cea a mandatului Guvernului, urmărindu-se facilitarea punerii în practică a programului de guvernare. Pentru a ști cine conduce și cine trebuie tras la răspundere, acești șefi ai serviciilor descentralizate ar trebui să fie "oameni ai coaliției de guvernământ, reprezentanți ai Guvernului, care să asigure aplicarea politicii acestuia în teritoriu. Ei trebuie să știe că sunt dependenți de politica Guvernului, că trebuie să aplice acest program guvernamental și nu altceva și, în condițiile în care acel Guvern nu se mai află la guvernare, evident activitatea domniilor lor încetează" după cum a arătat Emil Boc, actualul președinte al Partidului Democrat.

Prin această introducere, am urmărit să prezint situația din inspectoratele școlare județene. Aici, după schimbarea puterii, unii șefi ai inspectoratelor școlare au renunțat de bună voie la funcțiile pe care le aveau, invocând faptul că nu sunt compatibili din punct de vedere politic cu cei care conduc în prezent Ministerul Educației și Cercetării. Alți inspectori susțin că, la nivel local, asupra lor se fac presiuni să-și dea demisia, alții spun că au considerat că este firesc să renunțe și să cedeze locul celor care au câștigat alegerile, în timp ce o altă categorie susțin că asupra lor nu s-au făcut presiuni, dar li s-a sugerat. Sunt întrebați ce o să facă de acum înainte, când o să plece la catedră?

Este normal ca atunci când se schimbă partidul de guvernământ să se schimbe și inspectorii școlari, mai ales că ei vin cu susținere politică. Dar întrebarea care mă frământă pe mine este pe mâna cui va ajunge învățământul mureșean?

De aceea am să vă prezint strategia UDMR pentru ocuparea funcțiilor de conducere din Inspectoratul școlar județean Mureș:

Pasul 1: În cadrul primelor negocieri, ale Alianței de guvernare, UDMR a solicitat un post de inspector general adjunct din cele existente. În această primă etapă s-a convenit ca postul de inspector general să fie acordat PD-ului, mizându-se probabil pe faptul că nu au un candidat viabil.

Pasul 2: Din partea PD - ului a fost desemnată d-na ing. Susana Ganță, cadru didactic care însă nu îndeplinește toate condițiile evaluate prin art.24 din Legea nr.128/1997 privind Statutul cadrelor didactice, care stabilește printre altele că funcția de inspector școlar general se ocupă prin concurs de către personalul didactic titular care a deținut funcții de conducere, de îndrumare și control în sistemul de învățământ și are titlul de doctor sau gradul didactic I. Sau poate Alianța D.A. sfidează legea?

Unul din posturile de inspector general adjunct, liber încă din luna decembrie, tot nu se ocupă, din lipsă de candidat corespunzător.

Pasul 3: La sfârșitul lunii februarie s-a negociat din nou și UDMR a primit de data aceasta două posturi de inspector general adjunct. Pentru postul nr. 1 s-a menține aceeași propunere, iar postul liber a continuat să nu fie ocupat (ținut în rezervă).

Pasul 4: În cursul săptămânii trecute apare propunerea "salvatoare", dacă se poate numi astfel! Dacă tot nu există un candidat viabil din partea PD, să se ia în considerare oferta ca UDMR să ocupe atât primul post, adică cel de inspector general, cât și încă unul de adjunct, rezerva păstrându-se.

Bravo națiune, halal să-ți fie! Domnule prefect, ce spuneți? Să mă mai mir că la ședința de învestire a Dumneavoastră, nu ați solicitat intonarea imnului național? Doar era vorba de învestirea guvernatorului local, nu? Și să nu uităm că după înlocuirea inspectorilor școlari, urmează directorii de școli, fiindcă și ei sunt implicați politic, chiar dacă sunt numiți pe o anumită perioadă.

Domnule deputat Eugen Nicolăescu, este adevărat că nu erați în Mureș la începutul anului 1990, dar deoarece ați acceptat să candidați deja de două ori și, mai mult, să reprezentați românii mureșeni liberali din județul Mureș în Camera Deputaților, aveți datoria să interveniți! În calitate de șef al Alianței D.A. pe plan local, de lider al P.N.L. în Camera Deputaților, sunteți obligat să aveți măcar acum o poziție în concordanță cu cele declarate în campania electorală, chiar dacă aceasta ar fi în discordanță cu Protocolul de alianță încheiat între Alianța D.A. și U.D.M.R. !

Domnule ministru Mircea MICLEA, pe mâna cui dați învățământul în județul Mureș?

Domnule prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, dacă aceasta înseamnă "voință politică de gestionare a puterii" am explicația faptului de ce primul drum făcut de Dumneavoastră în străinătate, după instalare, a fost la Budapesta.

  Lia Olguța Vasilescu - atenționare adusă premierului în privința vidului și plagiatului legislativ;

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Faptul că premierul Călin Popescu-Tăriceanu se află în sală, dorind să dea probabil o lovitură de imagine în vederea anticipatelor și să arate că e mai interesat de soarta presei decât Theodor Stolojan, care a devenit un fel de sperietoare scoasă la fereastră de Traian Băsescu atunci când vrea să-l pună la punct, mă provoacă la un subiect pentru care nu mă pregătisem astăzi.

Cu toată condescendența, aș vrea să-i atrag atenția încă primului ministru Tăriceanu că, din decembrie, România nu este guvernată. Și nu la nivel de miniștri care sunt o droaie, ci că lipsesc toți secretarii de stat prevăzuți în organigramă, iar directorii de direcții nici nu au fost schimbați, dar nici nu le-a spus nimeni celor aflați, încă pe funcții, că trebuie să se mai prezinte la serviciu și să-și continue treaba. Astfel, constatăm, după alegeri, că nu s-a instaurat ordinea ci debandada, iar țărăniștii pe care i-ați scos de la naftalină și i-ați cocoțat în diverse posturi nu sunt pregătiți, cum n-au fost nici în urmă cu patru ani.

Până acum, deputații, senatorii, consilierii, secretarii de stat și miniștrii Coaliției de la guvernare n-au prea reușit să producă cine știe ce proiecte legislative, obligându-ne să votăm ordonanțele Guvernului Năstase sau aducându-ne în atenție plagiate.

Contând pe buna dumneavoastră credință, vă atrag atenția, la modul cel mai serios, că eu personal vă voi acționa în instanță pentru că v-ați însușit ceva care nu vă aparține. Este vorba de proiectul de lege referitor la ajutorarea tinerelor familii, pe care așa-zișii "inițiatori" din guvern l-au copiat fără nici o jenă și au mai avut și tupeul să afirme că vor să înregistreze la OSIM programul de guvernare, unde era inclus, deși noi l-am depus încă din 2002.

Un gest de onoare din partea dumneavoastră ar fi să retrageți copia și să susțineți originalul care se află în dezbatere, în procedură de urgență, la Parlament, cu atât mai mult cu cât noi ofeream 100 de milioane și nu 7. Chiar așa, ce să facă o tânără familie cu 7 milioane, când ea are nevoie de obiecte de folosință îndelungată, care costă minimum 50, sau să-și plătească o rată la apartament? Să-și cumpere trei șireturi, o ciungă și un fier de călcat cu cărbune? Nu tratați un subiect atât de important în bătaie de joc. Dacă tot v-ați decis să ne furați proprietatea intelectuală, măcar nu aruncați în derizoriu o idee nobilă.

Dacă va fi nevoie, săptămânal, vă voi atrage atenția de la această tribună că ați săvârșit un plagiat. E posibil să nu aveți cunoștință de acest lucru și să fiți mințit de consilierii care v-au "redactat" ordonanța că ei au făcut treaba și nu că s-au inspirat din lucrările altora, ca niște școlari care nu și-au făcut temele. Arătați-ne că aveți onoare și retrageți proiectul care nu aparține Alianței.

În încheiere, pentru că sunteți o persoană elegantă și nu mă îndoiesc că aveți stiliști sau consilieri de imagine, aș vrea să vă rog să-i împrumutați, pentru câteva zile, o astfel de persoană cu gust și președintelui Traian Băsescu, fiindcă ne-am săturat să fim șicanați de toată Europa cu șuvița rebelă. Noi știm că și Popey Marinarul avea trei fire fluturânde, dar el nu se întâlnea nici cu Blair, nici cu Bush, iar România nu e din desene animate.

  Petre Popeangă - declarație politică intitulată: Angajații din uzina mecanică «Sadu» cer să muncească;

Domnul Petre Popeangă:

Declarație politică intitulată: "Angajații din uzina mecanică "Sadu" cer să muncească".

Industria de armament, ca de altfel întreaga industrie românească, se află, în prezent, într-un continuu proces de restructurare și reorganizare determinat în special de noile condiții impuse de legitățile economiei de piață liberă.

Dacă până în anul 1989, producția de armament a României destinată exportului se situa pe locul cinci la nivel mondial, fiind devansată de SUA, fosta Uniune Sovietică, Anglia și Franța, după această dată, unele reglementări internaționale, extrem de drastice pentru România, au avut ca efect pierderea în totalitate a piețelor de desfacere tradiționale.

Consecințele au fost multiple. Printre cele mai importante în plan social a fost aceea că, dintre cei peste 220.000 de angajați în industria de apărare, înregistrați la sfârșitul anului 1989, mai figurau în anul 2001 doar 38.000, din care 11.000 lucrau în sectoare strategice neprivatizabile; în prezent, numărul lucrătorilor din industria de apărare este de câteva mii. În aceste condiții, deși fosta guvernare, prin Ministerul Industriei și Resurselor, a anunțat măsuri deosebite, ce presupuneau investiții de peste 2.000 de miliarde de lei, destinate retehnologizării unora dintre uzinele de armament în scopul transformării producției acestora în producție civilă și apoi scoaterea la privatizare, până în prezent, din cele peste 30 de societăți comerciale din acest sector au fost privatizate doar șapte.

Măsura privatizării integrale a acestor unități economice ar fi fost foarte bună deoarece ar fi rezolvat problema disponibilizărilor de personal, ce s-ar fi situat la doar 9%. Deși acțiunea a fost relansată în anul 2004, prin scoaterea la privatizare a unui număr de 14 societăți aparținând Companiei Naționale "ROMARM" S.A., datorită faptului că retehnologizarea către producția civilă nu a fost concretizată, procesul se realizează cu foarte multă dificultate.

Una dintre aceste societăți, Uzina Mecanică "SADU", din județul Gorj, aflată în zona industrială Bumbești Jiu se găsește, în prezent, într-o situație deosebită, menținându-se cu greu la limita supraviețuirii. Uzina Mecanică "SADU" a fost și a rămas, de altfel, singura unitate din țară profilată pe producția de muniție de infanterie, capse miniere și detonante pentru armată, dar și pe producția de frigidere de mic litraj. În uzină lucrau peste 8.000 de angajați, situație ce rezolva toate problemele sociale ale acestei zone monoindustriale cu peste 20.000 de locuitori. Din păcate, în cazul acestei unități economice, guvernanții s-au limitat la soluții paleative, constând în acordarea de plăți compensatorii personalului disponibilizat, fără a institui și aplica programe de reorganizare tehnică și tehnologică a uzinei și nici de reconversie profesională.

Efectele acestei politici sunt dintre cele mai dezastruoase pentru locuitorii din zonă, puși în imposibilitatea de a-și asigura, pentru ei și familiile lor, condiții minime pentru un trai decent. Practic, majoritatea foștilor lucrători ai Uzinei Mecanice "SADU" sunt la limita supraviețuirii, singura sursă de trai a acestora fiind sumele realizate din vânzarea fierului vechi extras dintr-o veche groapă umplută cu deșeuri de tot felul.

Iată de ce au ajuns muncitorii cu înaltă calificare din industria de armament "scormonitori de gunoaie".

Supun atenției guvernanților și autorităților locale această stare de fapt a Uzinei Mecanice "SADU", care se adaugă altora din domeniul industriei de apărare, cu speranța că se vor găsi fonduri pentru retehnologizarea reală a acestei importante unități industriale.

Se face mențiunea că, din discuțiile cu specialiștii Uzinei mecanice "SADU" a rezultat că aceasta are capacitatea tehnică de a fabrica muniție de infanterie, calibre NATO, dar și alte produse destinate unor domenii precum industrie, agricultură, construcții și altele.

  Tudor Mătușa - considerații pe tema dispariției premature a PNȚCD de pe scena politică românească;

Domnul Tudor Mătușa:

Am luat act de dispariția prematură a PNȚCD de pe scena politică românească.

Dincolo de inerentele diferende doctrinare, am recunoscut întotdeauna rolul consistent asumat de PNȚCD în istoria modernă a României. Reafirmând respectul pentru valorile tradiționale, consider că orientarea politică înființată și consacrată de Iuliu Maniu, Ion Mihalache și Corneliu Coposu era îndreptățiră la un destin mai bun pe eșichierul politic autohton.

Din nefericire, guvernarea catastrofală din perioada 1997-2000, inabilitatea liderilor actuali, strategia de alianțe sinucigașă și oportunismul foștilor aliați politici au condamnat la anonimat cel mai mare partid românesc de dreapta. De facto, PNȚCD - ca forță politică majoră națională - a încetat să mai existe imediat după alegerile parlamentare din 2000. Convulsiile politice ulterioare au constituit simptomele clasice ale unei agonizări politice.

În mod evident, dispariția PNȚCD creează un dezechilibru politic ce nu poate fi suplinit prin unificări, regrupări și reorientări ale unor formațiuni liliputane, care nu pot depăși nivelul unei inconsistente influențe regionale.

  Tiberiu Bărbulețiu - declarație politică intitulată «Bunul simț» european vs. autocarele românești;

Domnul Tiberiu Bărbulețiu:

Declarație politică intitulată: "Bunul simț" european vs. autocarele românești.

Întoarcerea din drum a cetățenilor români de către autoritățile spaniole a monopolizat dezbaterea publică în aceste zile, iar reacțiile presei și ale autorităților nu au întârziat să apară. Așa cum se știe, accesul unui număr de 234 de români a fost blocat la intrarea pe teritoriul spaniol, după ce autocarele care-i transportau au parcurs jumătate din spațiul Schengen fără a avea probleme.

Acest caz trebuie analizat cu maximă importanță, mai ales în perspectiva integrării europene a României. Pentru că este foarte grav ca cetățenii unei țări europene, țară ce dorește să fie membru al Uniunii Europene cu drepturi depline, să fie tratați de o asemenea manieră și să nu li se ofere condițiile minime de asistență.

Acest caz arată că standardele și valorile europene spre care tindem de 15 ani încoace au și ele limitele lor și că, uneori, lasă de dorit, producând un gust amar, cel puțin la nivelul civilizației și al comportamentului interuman.

Maniera în care au procedat vameșii spanioli este de neacceptat, din moment ce cei mai mulți dintre români întruneau condițiile legale pentru a intra în această țară, iar controalele efectuate la granițele altor state ale spațiului european nu au scos în evidență nereguli la autocarele românești. Să fie oare spaniolii mai vigilenți decât germanii? Să fie oare de vină pentru acest comportament recentul accident provocat de un român pe o autostradă de lângă Madrid? Este posibil.

Nu de puține ori imaginea României a avut de suferit de pe urma unor acțiuni nu prea ortodoxe de-ale confraților noștri, și din această cauză am fost priviți ca fiind la periferia Europei.

Numai că aceste cazuri nu trebuie generalizate, iar vameșii spanioli ar fi trebuit să știe acest lucru. Mai ales că vorbim de drepturi ale omului, care se presupune, cel puțin în spațiul european, că sunt garantate, indiferent de cetățeni și cetățenii.

Ceea ce s-a întâmplat la granița spaniolă este un lucru foarte grav, care nu trebuie să se mai repete. Am convingerea că demersurile Ministerului Afacerilor Externe vor contribui la clarificarea acestui caz, astfel încât drepturile cetățenilor români să fie respectate, indiferent de teritoriul țării pe care se află sau își propun să ajungă.

  Ioan Aurel Rus - comentarii legate de problema autocarelor românești la granița franco-spaniolă;

Domnul Ioan Aurel Rus:

În ultimele zile, mai multe autocare ce transportau cetățeni români în Spania au fost returnate de la granița franco-spaniolă. Cetățenilor români li s-au ridicat pașapoartele, iar autocarele, însoțite de mașini ale poliției de circulație, au fost expulzate din Franța.

Pe teritoriul Franței nu li s-a permis să facă nici o oprire, ci precum animalele sau cei trimiși oarecând la Auschvitz au fost escortați până la părăsirea ținutului francez. Nimeni de la ambasadă sau misiunea diplomatică nu a mișcat un deget. Abia pe teritoriul Germaniei, la graniță, s-a constatat că cetățenii români din patru autocare îndeplineau condițiile de călătorie în spațiul Schengen și au fost ajutați să se întoarcă spre Spania, abia de acum beneficiind de ajutorul diplomației române din Franța.

Alte două autocare au venit spre casă, iar la vama Nădlac s-a constatat că cetățenii din autocare îndeplineau condițiile legale de călătorie în spațiul Schengen.

De ce, domnule ministru de externe, angajații diplomației române nu au intervenit la timp? De ce în Spania nu li s-a îngăduit intrarea cetățenilor, mulți dintre ei având chiar și contracte de muncă? De ce în Spania nu sunt recunoscute permisele de conducere auto obținute în România?

Nu putem rămâne pasivi la un astfel de conflict diplomatic; parcă mulți dintre angajații vămilor europene își bat joc de noi. Să nu uităm că nu de mult timp au fost batjocoriți conducătorii de tiruri pe teritoriul Ungariei.

Suntem deficitari la întocmirea și ratificarea acordurilor de colaborare cu țările din Uniunea Europeană.

Ce urmăresc reprezentanții României acreditați peste hotare și plătiți în valută - forte, nu în bani sau lei românești?

Românii nu sunt lăsați să circule liber în spațiul Schengen. Cine își permite să nesocotească acordurile bilaterale?

Fiind reverificați, doar opt români din două autocare au primit dreptul de a călători în Spania. Domnule ministru, cât vom mai fi batjocoriți? Câtă vreme nu vom mai putea circula în Europa cu autoturisme înmatriculate în România?

A ajuns România paria Europei ?

Unde este demnitatea românilor, promisă în campania electorală?

Potrivit legii, se pot bucura românii de regimul liberei circulații în străinătate?

  Andea Petru - relevarea unor aspecte negative privind depolitizarea administrației de către Alianța DA;

Domnul Andea Petru:

Una din principalele teme ale campaniei electorale susținute de Alianța DA a fost "depolitizarea administrației".

Inutil să amintesc culorile portocalii în care alianța zugrăvea binefacerile pentru țară ale respectivei depolitizări.

Nu s-a stins bine tumultul campaniei electorale și asistăm nu numai la un abandon total al "depolitizării", ci la o ofensivă înverșunată dusă de guvernul Tăriceanu exact în sens contrar. Toate câștigurile înregistrate în ultimii ani în depolitizarea administrației, îndeosebi cele generate de Legea funcționarului public, sunt amputate sau anulate prin intervenții politice brutale, arbitrare, complet nemotivate.

Se pot observa cu claritate "fazele" succesive ale actualei politizări a administrației.

Prima fază: tirul noilor guvernanți a fost îndreptat împotriva agențiilor și autorităților centrale dependente de guvern. Orice motiv, cât de pueril, era suficient pentru a schimba un conducător de instituție centrală. Memorabilă rămâne schimbarea conducătorului Institutului Național de Metrologie și Hidrologie, pe motivul că nu s-a prezis corect "timpul probabil".

Faza a doua: demararea schimbărilor în teritoriu, în principal în rândul conducătorilor instituțiilor deconcentrate. Procesul a decurs greoi, după "inspirația" sau puterea de "convingere", ca să nu zic după șantajul practicat de unii miniștri sau prefecți.

Faza a treia: stabilirea celebrilor "algoritmi" după care să fie ocupate posturile de conducere în teritoriu. Pentru a facilita aplicare algoritmilor, coaliția la putere a pregătit o măsură legislativă care, dacă va fi aprobată, va transforma șefii serviciilor descentralizate din funcționari publici, apolitici, în manageri publici, numiți de guvernul în funcțiune și complet dependenți de acesta. Pe această cale, politizarea administrației poate redeveni generală, perpetuă și cu un grad ridicat de nocivitate.

Aș exemplifica cazul inspectorului general teritorial al Inspectoratului de stat pentru construcții Timișoara, prof. univ. dr. ing. Furdui Cornel, titularul cursului "Calitatea în construcții", neangajat politic, căruia i-a fost anunțată schimbarea numai pentru că, după algoritm, postul revine PUR. Este evident că la această schimbare criteriul politic primează clar față de cel profesional.

Mai grav, dacă analizăm lista persoanelor pe care coaliția la putere le are în vedere pentru funcții de conducere în județul Timiș, constatăm că legăturile de rudenie sunt un criteriu la fel de important ca și cel politic. Și atunci, putem să ne întrebăm: cum rămâne cu cealaltă temă esențială pe care Alianța DA a pedalat în campania electorală: combaterea corupției, a nepotismului și a favoritismului în administrația publică?

  Petru Tărniceru - despre perspectivele de guvernare a României.

Domnul Petre Tărniceru:

Fiecare schimbare de macaz politic îi însuflețește pe români și le renaște speranțele de mai bine. Din păcate, noua politică românească, demarată după instalarea Guvernului Tăriceanu, dovedește din plin că de data aceasta nu s-a schimbat nimic. Pentru a ne lămuri, se impun câteva explicații.

Având spatele apărat de președintele Băsescu, era de așteptat ca premierul desemnat să se dovedească la fel de ferm, adică să-și formeze cabinetul doar din rândurile membrilor Alianței. Temându-se că un asemenea cabinet nu va fi validat de Parlament, deci el va pierde șansa nesperată de a deveni prim-ministru, Tăriceanu optează pentru o coaliție guvernamentală ad-hoc, împreună cu UDMR și PUR. Cele două formațiuni politice aveau deja pe rol protocoale încheiate cu PSD în vederea alcătuirii unui guvern al continuității, asta dovedind clar încotro se îndrepta încrederea și susținerea lor. De altminteri, nici una din cele două formațiuni nu și-a tăinuit simpatiile, marcate, clar, de interese. PUR nici nu putea să-și ascundă opțiunea, din moment ce a admis să fie codița PSD-ului, numai și numai să se vadă intrat în Parlament.

Turul doi al prezidențialelor a aruncat în aer fidelitatea aliaților de conjunctură și a spulberat aranjamentele politice prestabilite. Contrar rezultatelor din primul tur, Traian Băsescu este desemnat președintele României. Deoarece nici unul din partidele parlamentare nu a obținut scorul îndestulător pentru formarea Guvernului, conform Constituției, revenea președintelui datoria să desemneze premierul. Iar acesta, fidel angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul Alianței, nici măcar nu vrea să audă de un alt prim-ministru în afară de Tăriceanu, amenințând că va dizolva Parlamentul dacă Guvernul format nu va obține învestitura.

Dată fiind această realitate, Tăriceanu putea să meargă aproape la sigur pe un guvern minoritar. Așa, mergând pe mâna unei coaliții cârpite și nesigure, Tăriceanu a demonstrat că nu a avut curajul și capacitatea politică să se ridice deasupra modelului oferit de Coaliția la guvernare din perioada 1996-2000, care model s-a dovedit penibil de neproductiv.

Conflicte, tensiuni, acuze și șantaje au existat cu duiumul în sânul Coaliției anterioare, iar acestea au dus până la urmă la dinamitarea ei și la periferizarea politică a țărăniștilor. Nici acum PNȚCD, chiar dacă și-a schimbat denumirea, nu și-a revenit din șocul celor aproximativ 3 la sută obținuți la alegerile din 2000.

Tensiuni există și în cadrul actualului Cabinet, la cote încă suportabile. Așa cârpit și stângaci cum se prezintă actualul Guvern, n-o va duce prea mult.

Alternativa remanierilor prin menținerea în funcție a actualului algoritm nu va elimina tensiunile din interiorul său. Premierul este nevoit să ia în calcul trei variante: fie un guvern de largă coaliție, care va beneficia permanent de susținere parlamentară, fie unul de uniune națională, al echilibrului politic, stabilității și înhămării la treabă a tuturor partidelor parlamentare, fie alegerile anticipate. Poate că, la unison cu Palatul Cotroceni, până la urmă va fi impusă, de forța împrejurărilor, cea de-a treia variantă.

Vă mulțumesc pentru atenție.

  Vlad Gabriel Hogea - 15 martie 1848, o zi neagră pentru umanitate.

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

15 martie 1848, o zi neagră pentru umanitate.

Mă voi opri astăzi la semnificația reală a datei de 15 martie 1848, sărbătorită ca veritabilă "zi națională a ungurilor de pretutindeni". În realitate - și acest lucru trebuie spus răspicat, chiar dacă pe unii îi va deranja - acea zi a fost una neagră pentru Europa Centrală și de Sud-Est și pentru Umanitate, în general. S-a pus la cale un complot în toată regula, în scopul anexării Ardealului (care, anterior, era o provincie autonomă în cadrul Imperiului Habsburgic, avînd o conducere proprie) la Ungaria, deși structura populației din Transilvania istorică, Banat, Crișana și Maramureș arăta, în perioada respectivă, cam așa: 2.400.000 de români, 430.000 de secui, 400.000 de unguri (nobilimea aparținea, în mare majoritate, acestei etnii), 200.000 de sași și 100.000 de șvabi. La 15 martie 1848, avea să fie făcut public "Programul Revoluției Maghiare", care prevedea, ca ultim punct, unirea Transilvaniei la Ungaria. Bineînțeles, fără consultarea prealabilă a majorității românești, care reacționează vehement, printr-un alt document istoric, și anume "Programul Revoluției Române din Transilvania", aprobat la Adunarea Națională de la Blaj din 3/15 mai 1848. Românii respingeau alipirea Ardealului la Ungaria și declarau că dacă aceasta va fi, totuși, proclamată unilateral, "națiunea română va protesta solemn și nu o va recunoaște". A urmat unirea forțată și, imediat, s-a declanșat o cumplită prigoană antiromânească: cine protesta împotriva "unirii" era arestat, bătut și chiar spînzurat. Românii nu s-au speriat, însă, de aceste abuzuri și amenințări, astfel că au continuat să protesteze. Autoritățile administrative maghiare au declanșat represaliile. Primul masacru împotriva românilor a fost cel de la Mihalț, din 2 iunie 1848, cînd au fost uciși 30 de români, alți 50 fiind răniți. Masacrele declanșate de nobilime împotriva satelor românești s-au ținut lanț, așa că, în vara lui 1848, în spînzurători atîrnau o mulțime de români. Apoi, în decembrie 1848, a intrat în acțiune "Armata Revoluționară Maghiară", condusă de generalul polonez Josef Bem, oaste de strînsură formată din polonezi, ruși, austrieci, slovaci! Acești mercenari odioși, puși pe jafuri și silnicii, au măcelărit peste 40.000 de români, dintre care cei mai mulți nu au fost uciși în luptă, ci au fost, efectiv, executați: bărbați, femei, copii dați morții numai pentru "vina" de a fi fost români. De bună seamă, pe atunci nu se auzise de "drepturile omului", ori de conceptul de "crime împotriva Umanității". Astăzi, aceste "detalii" ale evenimentelor din 1848-1849 se omit, cu premeditare. Se ascund crimele, iar călăii sînt "inocentați". Se ridică monumente ale "libertății" (sic!), în cinstea celor care, cu sabia în mînă, din goana cailor, au spintecat femei și prunci. Se scriu tomuri mincinoase prin care se încearcă "demitizarea" istoriei adevărate și transformarea ei într-un borș telenovelistic, numai bun de adormit simțurile unui popor flămînd, trist și fără speranță. Și, peste toate, UDMR este la guvernare, membru de seamă al coaliției de la Putere care, încă, dă linia directoare în România. Pentru cîtă vreme și în ce condiții, asta depinde de noi toți, de modul energic sau, dimpotrivă, blazat, în care vom reacționa la imperativele prezentului.

     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 28 martie 2020, 17:51
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro