Plen
Ședința Camerei Deputaților din 12 aprilie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-04-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 12-04-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 12 aprilie 2005

  1. Intervenții ale deputaților:

   

Ședința a început la ora 8,20.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Corneliu Ciontu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Miron Tudor Mitrea, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnii Victor- Viorel Ponta și Titu Nicolae Gheorghiof, secretari.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Bună dimineața!

 
Vasile Mocanu - declarație politică: Cuponiada românească și modelul polonez de succes;

Începem ședința de intervenții. Dau cuvântul domnului deputat Vasile Mocanu.

Urmează domnul deputat Mircea Ciopraga.

 

Domnul Vasile Mocanu:

Declarație politică: "Cuponiada românească și modelul polonez de succes".

Cu doi ani înaintea integrării României în Uniunea Europeană, dezvoltarea agriculturii din țara noastră rămâne doar un vis frumos. Incoerența măsurilor luate în acest domeniu esențial al economiei românești poate transforma însă visul într-un coșmar.

Noii guvernanți au decis să treacă, în această primăvară, de la subvenții de 2,5 milioane de lei/ha., la cupoane de 1,5 milioane lei. De asemenea, s-a hotărât ca la porumb (cultivat pe suprafețe foarte mari în Moldova) și nu numai, să nu se mai acorde subvenții. În schimb, se va subvenționa motorina cu 5.000 lei/litru.

Măsurile au generat deja întârzieri la munca câmpului, precum și o iritare vizibilă a oamenilor, care se plâng că sistemul de acordare a cupoanelor este extrem de complicat. Astfel, în loc să se afle pe câmp, la muncă, țăranii pierd timpul pe la primării, cerând informații despre cuponiadă.

Guvernul afirmă că nu sunt bani la buget din cauza Partidului Social Democrat. Dar, pe lângă bani, se pare că lipsește și o strategie de dezvoltare a agriculturii. O fi tot la PSD?

Agricultura românească are nevoie urgentă de măsuri eficiente. Cuponiada este doar un banal și neproductiv surogat: o frecție la piciorul de lemn al agriculturii.

Soluții pentru revigorarea agriculturii există. Este nevoie, însă, de mai multă aplecare din partea Guvernului asupra celor care cunosc foarte bine problemele agriculturii. De pildă, producătorii agricoli au solicitat recent Ministerului Agriculturii să ia o serie de măsuri de sprijinire a producătorilor, în primul rând, prin introducerea taxelor vamale pentru toate importurile care nu vin din Uniunea Europeană, dar și modificarea sistemului fiscal pentru agricultori, care trebuie să fie diferit de cel aplicat comercianților.

De asemenea, producătorii s-au arătat nemulțumiți de eliminarea sau chiar reducerea unor subvenții, precum și de faptul că nu sunt consultați în privința proiectelor și deciziilor luate de Ministerul Agriculturii.

De ce nu li se acordă puțină ascultare?

În Polonia, consultarea producătorilor agricoli a produs o excelentă strategie de subvenționare a agriculturii, coroborată cu o atenție sporită acordată produselor ecologice. Rezultatele au fost dintre cele mai bune.

Deși Polonia se temea că după integrarea în Uniunea Europeană va fi invadată de produsele din Uniunea Europeană, acum piața vestică este luată cu asalt de produsele poloneze, care sunt mai ieftine, mai ecologice și, evident, mult mai gustoase.

O informație demnă de interes este și faptul că, din cele aproximativ 2 milioane de ferme agricole înregistrate, peste 1.500.000 au devenit eligibile pentru subvenționări europene.

Deci, se poate! Dar, cum?!

În perioada 2001-2004, Guvernul Partidului Social Democrat a acordat pentru susținerea agriculturii peste 83.500 miliarde lei, față de 17.870 miliarde, câte s-au alocat între 1997 și 2000.

Am încheiat privatizarea industriei alimentare. În acest moment, în mediul rural se află peste 65% din cele 14.500 societăți comerciale din industria alimentară. A fost încheiată privatizarea societăților agricole către Agenția Domeniilor Statului.

De asemenea, programul de îmbunătățiri funciare a fost pus în aplicare cu succes, suprafața terenurilor irigate apropiindu-se în 2004 de 20% din total etc.

Este evident că promisiunile noului Executiv au fost inspirate din realizările vechiului Guvern. De ce nu încep să se vadă rezultatele?

Guvernul se plânge că nu sunt bani pentru agricultură. Dar, gândiți-vă că din fonduri de la Uniunea Europeană vor veni, începând cu 2007, peste 4,5 miliarde de euro, pentru o perioadă de 3 ani. Dar, dacă acești bani vor găsi agricultura românească și fermierii noștri nepregătiți, atunci am ratat, dacă nu integrarea, măcar șansa de a moderniza mediul rural în viitorul apropiat, și în loc ca fiecare euro să producă alt euro, banii europeni vor intra pur și simplu în pământ, din păcate fără să rodească.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Mircea Ciopraga - declarație politică referitoare la strategia de reformă a sistemului judiciar 2005-2007;

Dau cuvântul domnului Mircea Ciopraga.

Va urma domnul Petru Tărniceru.

 

Domnul Mircea Ciopraga:

Mulțumesc.

Declarația mea politică se va referi la strategia de reformă a sistemului judiciar 2005-2007.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Realizarea unui sistem judiciar independent, imparțial, credibil și eficient reprezintă o condiție necesară pentru supremația legii și a principiilor statului de drept.

Măsurile de consolidare a independenței sistemului judiciar trebuie să ducă nu numai la afirmarea principiilor separației puterilor în stat, dar și la aplicarea acestuia în practică. Iată de ce reforma sistemului judiciar trebuie să implice restructurarea instituțională, reformarea mentalităților care stau la baza funcționării sistemului actual, precum și eforturi financiare care trebuie asumate.

Realizarea procesului de reformă este o prioritate a Guvernului, care s-a angajat să furnizeze resursele necesare. Strategia de reformă trebuie să vizeze problemele sistemice în justiție, așa cum au fost relevate în Raportul preliminar de evaluare a integrității și rezistenței la corupție a sistemului judiciar, realizat de Ministerul Justiției spre sfârșitul anului 2004.

Concluziile raportului, astfel cum au rezultat din răspunsurile magistraților, identifică existența unor presiuni asupra sistemului judiciar și a unor deficiențe în legătură cu statutul magistraților, relația dintre instanțe și parchete, condițiile de muncă și imaginea justiției.

Strategia de reformă a sistemului judiciar 2005-2007 are în vedere remedierea aspectelor negative constatate, garantarea independenței justiției, asigurarea calității și eficienței actului de justiție, ducând la un sistem capabil să implementeze acquis-ul comunitar și să se adapteze cerințelor Uniunii Europene. Toate aceste elemente, precum și necesitatea realizării angajamentelor asumate în cadrul negocierilor cu Uniunea Europeană în vederea aderării la 1 ianuarie 2007, impun reconsiderarea strategiei de reformă, precum și actualizarea acesteia în perioada 2005 - 2007.

Strategia de reformă a sistemului judiciar 2005 - 2007 este orientată pe următoarele direcții de acțiune pentru realizarea unui sistem judiciar modern: garantarea independenței efective a sistemului judiciar; asigurarea transparenței actului de justiție; îmbunătățirea calității actului de justiție; sporirea eficienței și responsabilizării sistemului judiciar; garantarea accesului liber la justiție; eficientizarea justiției pentru minori; consolidarea mediului de afaceri; consolidarea cadrului instituțional și legislativ în domeniul cooperării judiciare internaționale; consolidarea sistemului penitenciar, potrivit standardelor europene; protecția victimelor și reintegrarea socială a infractorilor; prevenirea și combaterea corupției în sistemul judiciar.

Fără o justiție independentă, credibilă, serioasă, profesionistă și incoruptibilă, România nu poate deveni un stat cu adevărat european, în care oamenii pot trăi demn, bucurându-se de drepturile și constrângerile firești ale societății moderne. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Petru Tărniceru - exprimarea solidarității cu ziariștii români răpiți în Irak;

Îl invit la microfon pe domnul Petru Tărniceru.

Va urma domnul deputat Dan Mihai Marian.

 

Domnul Petru Tărniceru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dintre nenumăratele răutăți care se întâmplă în prezent pe teritoriul Irakului, răpirile înfăptuite de către teroriștii arabi în rândul persoanelor civile neimplicate direct în primejdiosul conflict rămân cele mai șocante și greu de acceptat pentru întreaga omenire, oripilată de cruzimea arătată pe Internet, la televizor sau în ziare. Cei mai expuși actelor de răpire sunt oamenii care lucrează în Irak și ziariștii pasionați de zonele conflictuale, dar ghinioniști sau prea încrezători în izbânda lor.

Din nefericire, s-a întâmplat ca și România să intre în rândul țărilor care plătesc acest tribut nemeritat, prin faptul că ziariști curajoși se deplasează în Irak, din dorința de a-și informa cât mai bine și mai corect publicul despre realitatea violentă din această țară.

Astfel, luni, 28 martie 2005, în jurul orei 20,00, trei tineri jurnaliști români, aflați la Bagdad, au fost luați cu forța din hotelul în care locuiau, sau din apropierea acestuia, de către un grup de insurgenți: Marie-Jeanne Ion (32 de ani), reporter la Prima TV, și cameramanul Sorin Mișcoci (29 de ani), împreună cu gazetarul Eduard Ovidiu Ohanesian (36 de ani) de la cotidianul "România Liberă", veniseră cu câteva zile în urmă la Bagdad pentru a realiza interviuri și reportaje cu prim-ministrul interimar și cu președintele Irakului.

Conform anunțurilor făcute pe toate canalele de televiziune, jurnaliștii români erau însoțiți de Muhamad Munaf (răpit și el odată cu ei), un om de afaceri irakiano-american, care a suportat o parte din costurile deplasării și le-a intermediat românilor accesul la oficialitățile din capitala Irakului.

Ziariștii realizaseră deja un interviu cu premierul irakian și urma ca în cursul zilei de marți să fie prezentați la o ceremonie unde participa și președintele țării. Jurnaliștii de la Prima TV au afirmat că au asistat neputincioși, de la mii de kilometri, la răpirea colegilor, pentru că Marie-Jeanne Ion l-a sunat chiar în acele momente îngrozitoare, pe Dan Dumitru, directorul Departamentului de știri de la acest post de televiziune.

Acesta a declarat în mass-media: "Marie-Jeanne a sunat luni seara, la ora 19,50. Am auzit zgomotul răpirii lor, voci bărbătești, violente, care vorbeau în arabă, și vocea ei care îi implora, în engleză și în puținele cuvinte arabe pe care le știa, să nu-i ucidă. Apoi, am auzit-o spunând: "Ne răpesc. Acum ne iau, ne duc ..."

Directorul Prima TV a mai adăugat că pe la ora 20,10, Marie-Jeanne a revenit cu un sms trimis prietenului ei: "Ne-au răpit. Nu e glumă. Ajutor!".

Din acele secunde dramatice, jurnaliștii de la Prima TV, precum și autoritățile statului, au intrat în alertă maximă. Miercuri, avea să vină și trista confirmare a răpirii lor, prin intermediul cunoscutului post de televiziune arab "Al Jazeera", care a difuzat cutremurătoarele imagini cu ostaticii români speriați și așezați la podea, sub armele amenințătoare ale teroriștilor, dar încă fără un mesaj de revendicare din partea agresorilor.

După cum era de așteptat, impactul în țară a fost teribil. După momentele de consternare și nedumerire, au început acțiunile de susținere morală a familiilor celor trei jurnaliști, care sunt în cea mai mare suferință, precum și multe manifestări de solidaritate ale celor care lucrează în presă, cu colegii lor "dispăruți fără urmă în țara războiului fără sfârșit", cum a remarcat un reporter de la TVR1.

Întreaga societate românească își exprimă speranța ca răpirea celor trei jurnaliști să nu se alăture acelei liste dureroase cu cei care au avut de suferit în urma acestor acte de barbarie comise de teroriști. Nefericitul eveniment a făcut înconjurul lumii: din China până în Canada și SUA, mass-media a difuzat informația și imaginile, transmițând și mesaje de speranță pentru români. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Dan Mihai Marian - declarație politică cu tema Județul Vaslui trebuie să devină o prioritate a guvernării Tăriceanu;

Dau cuvântul domnului Dan Mihai Marian.

Va urma domnul Aledin Amet.

 

Domnul Dan Mihai Marian:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Tema declarației mele politice de astăzi este: "Județul Vaslui trebuie să devină o prioritate a guvernării Tăriceanu".

Mă aflu în fața dumneavoastră pentru a vorbi despre problemele socio-economice cu care se confruntă cetățenii județului Vaslui, cei care m-au trimis să-i reprezint în Parlamentul României.

În toată această perioadă de tranziție, aproape orice referire la județul nostru a fost umbrită de situația socio-economică precară în care se zbate și în momentul de față. Acest fapt a dus la crearea unei imagini negative, care a descurajat investitorii și eforturile celor care au încercat prin mobilizarea unor resurse, prin strategii și programe de dezvoltare, să redreseze situația socio-economică a județului Vaslui.

Subdezvoltarea economică a județului Vaslui, comparativ cu alte județe din țară, se datorează unor factori pe care i-aș putea grupa în două categorii distincte: obiectivi și subiectivi. Deși oarecum distincți, acești factori s-au combinat în proporții diferite, generând situația dificilă în care se află județul nostru.

Dintre factorii de ordin obiectiv aș preciza economia predominant agrară, datorită suprafeței mari de teren agricol și a numărului mare de persoane care trăiesc în mediul rural. În perioada comunistă, această zonă a fost afectată de un proces de industrializare forțată, cu scopul de a reduce decalajul economic față de celelalte județe ale țării. Însă, după 1990, acest proces de industrializare forțată a generat probleme economice și sociale greu de rezolvat, în lipsa unei intervenții guvernamentale masive.

În 2003, exportul de produse fabricate în județul Vaslui s-a cifrat la 111 milioane euro, din care 66% reprezentau produse ale industriei textile în regim lohn, 18% produse ale industriei de echipamente și de măsură, iar numai 5% produse alimentare, în ciuda sectorului agricol predominant în structura economică a județului.

Din punct de vedere al investițiilor străine, județul Vaslui ocupă unul din ultimele locuri la nivel național, datorită, în primul rând, poziției geografice, a infrastructurii degradate și a lipsei susținerii guvernamentale.

Volumul investițiilor străine, la finele anului 2003, a fost de numai 570 miliarde lei, primele țări ca volum al investițiilor fiind Turcia, cu 80,5%, Italia - 6% și Cipru - cu 5,3%.

Pe acest fond economic precar, problemele sociale au devenit îngrijorătoare. Rata șomajului se situează peste rata medie pe țară. În prezent, județul Vaslui ocupă locul patru, cu o rată a șomajului de 10,3% în anul 2004, în timp ce media pe țară era de 6,2%.

În urma centralizării rapoartelor statistice, la nivelul județului, privind aplicarea Legii nr.416/2001 privind acordarea ajutorului social, Direcția de muncă, solidaritate socială și familie - Vaslui a constatat că numărul de familii beneficiare era la data de 28.02.2005 de 17.017, în creștere cu 1562 de familii, comparativ cu 31.01.2002.

Din aceste date rezultă că politicile sociale pasive, promovate cu scop electoral, au dus la acutizarea și cronicizarea problemelor sociale cu care se confruntă cetățenii județului Vaslui.

Care sunt factorii obiectivi care au contribuit la situația grea a județului? Să fie oare proasta gestionare a resurselor de către cei care conduc județul? Să fie lipsa de creativitate sau ineficiența edililor locali? Pasivitatea parlamentarilor care reprezintă acest județ, ori insensibilitatea guvernanților față de problemele sociale și economice cu care se confruntă vasluienii? Cu siguranță, la această întrebare nu se poate da un răspuns exact.

Și, totuși, nu pot să nu fac o asociere între faptul că, timp de 15 ani, acest județ s-a aflat sub dominația PSD-ului, care a exploatat electoral subdezvoltarea economică a județului, dependența cetățenilor de suportul statului.

Subdezvoltarea economică și sărăcia se datorează și rețelelor oligarhice pesediste, care au parazitat economia acestui județ timp de 15 ani de zile. Prin promovarea unor strategii și programe de dezvoltare regională, prin investiții în infrastructura județului, prin oferirea de facilități suplimentare investitorilor privați, prin mobilizarea unor fonduri guvernamentale, dar și prin limitarea corupției, care încă parazitează economia, județul Vaslui are șansa relansării economice și rezolvarea problemelor sociale cu care se confruntă cetățenii săi.

Județul Vaslui va trebui să devină neapărat o prioritate a guvernării actuale, și am convingerea că actualul guvern va găsi soluții pentru a relansa acest județ.

Problemele vasluienilor cer o rezolvare imediată. Altfel, pe viitor, orice aventurieri politici, doritori să exploateze problemele și necazurile vasluienilor, în scop electoral și în beneficii personale, se vor confrunta cu eșecul. Mulțumesc.

 
Aledin Amet - intervenție intitulată Redescoperirea lecturii, o prioritate;

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului Aledin Amet.

Va urma domnul Dumitru Bentu.

Domnul Tudor Mătușa a depus la secretariat declarația.

 

Domnul Aledin Amet:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervenția mea de astăzi se intitulează "Redescoperirea lecturii, o prioritate".

Consistența unui neam este definită, indiscutabil, de civilizația culturii. Istoria demonstrează că arta de a construi idei, dincolo de rostuirea spiritului, propune temeinicia identității. Iar orice identitate, mereu vizibilă și, în același timp, apreciabilă pe scara valorică, se desăvârșește prin pasiunea oamenilor.

Cultura poporului român a însemnat, înseamnă și va însemna, cu siguranță, un relief dominat de înalte conștiințe, făuritoare de muzee, biblioteci, universități.

Într-o lume și într-o vreme a progresului, uneori discutabil, cartea, minunatul obiect de fascinat ochi și suflete laolaltă, devine - din păcate - din ce în ce mai des o povară, iar lectura, un adevărat act de curaj.

Este necesară, absolut necesară, redimensionarea rolului bibliotecilor din România, părtașe la înseninările atâtor și atâtor generații de cititori. Calitatea depinde, în mod direct, de orele de lectură. Creșterea unei națiuni depinde - nu-i așa? -, la rândul ei, de numărul împătimiților de cuvinte tipărite.

Să oferim lucrătorilor din biblioteci respectul și sprijinul nostru. Nu este un domeniu al satisfacțiilor materiale, dar lumea se compune și din acești oameni pasionați, consecvenți, altruiști. Mesajul lor este unul simplu, corect, subordonat doar bunei credințe: sprijinirea bibliotecilor.

Astfel de așezăminte de cultură nu trebuie să dispară, chiar și cele mai mici sau, în primul rând, cele sătești. Existând, existăm! Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Dumitru Bentu - declarație politică intitulată Dicționarul;

Dau cuvântul domnului Dumitru Bentu.

Urmează domnul Viorel Oancea.

 

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "Dicționarul".

Cea mai simplă definiție a "opoziției politice" găsită în DEX este următoarea: "Totalitatea persoanelor care fac parte dintr-un grup politic potrivnic partidului aflat la putere".

Este axiomatic, deci, că în foarte puține cazuri, și doar acelea care sunt plasate sub efigia interesului național (vezi aderarea la NATO, integrarea în Uniunea Europeană), puterea și opoziția rezonează la unison. În rest, luptă politică acerbă, în care se schimbă replici tăioase, idei, concepte, soluții, în funcție de doctrina fiecărui partid.

Se apreciază că Opoziția poate convoca, în susținerea argumentelor sale, și suficiente note de subiectivism. Ce se întâmplă, însă, când cetățeanul, alegătorul din 4 în 4 ani, își exprimă opiniile față de cei care ajunși la Putere îi gestionează, mai mult sau mai puțin inspirat, destinul?

Iată exemple concrete, preluate "ad litteram" din câteva cotidiene centrale în ultimele două săptămâni. Vizavi de actuala guvernare lucrăm, cum s-ar spune, cu materialul clientului sau, dacă vreți, al clientelei.

Citate: În atenția domnului ministru al sănătății, domnul Cinteză. De când domnia dumneavoastră a luat cârma acestei instituții, întâmpinăm numai greutăți în eliberarea rețetelor la farmacii. Mulțumim doamnei Mona Muscă pentru propaganda electorală făcută Alianței. Poate ne învață și pe noi cum să ne calculăm pensiile, pe care nu ni le-a mărit. O rugăm să iasă din nou pe posturile de televiziune (înainte și în campania electorală ne sufocase cu aparițiile ei și cu deplângerea vieții pensionarilor) și să ne dea sfaturi, că pensii indexate nu ne-a dat. Așa s-a procedat și în campania 1996-2000, când folosindu-se de necazurile pensionarilor ne-au câștigat votul și au ajuns la putere. Apoi, grija noastră nu a mai avut-o decât Bunul Dumnezeu.

În campania electorală din 2004 și în programul de guvernare, fluturat de Alianța DA în fața alegătorilor, s-a promis cu înverșunare preocuparea pentru indexarea, majorarea, recorelarea sau recalcularea pensiilor, care în majoritate sunt mizere. Din toate promisiunile s-a ales praful, mai puțin așa-zisa recalculare, care cuprinde pe toți pensionarii, dar beneficiază până în 40% din numărul lor. Ce faceți cu ceilalți 60%, circa 4.000.000? Indexări, nu; majorări, nu; doar praful de pe tobă! Nici o speranță!

Guvern impostor ce ați venit să conduceți țara prin minciuni, ce aveți de gând să faceți cu acest popor? Vreți să ne luați pielea de pe noi și s-o puneți la tăbăcit? Cât mai aveți de gând să scumpiți viața, că de abia ați început. Poate că Sfintele Sărbători de Paști, cu care ne binecuvântați, vă va da peste mâna cu care veți semna actele tot mai înrobitoare.

În sfârșit, domnule "Să trăiți bine!", domnule Tăriceanu, dacă în timp de liniște, în timp de pace vă purtați atât de inuman cu populația acestei țări, care a trecut și trece prin atâtea necazuri, cum vă veți comporta cu noi, muritorii de rând, dacă această încercată țară va fi lovită de un cutremur ucigător? Dar, ce vă pasă, dumneavoastră, privilegiații unui destin orb, de atâta nedreptate?! În timp ce în buzunarele dumneavoastră intră zeci de milioane de lei, noi - cei din clasa asuprită - trebuie ca din câteva milioane de lei pensie să ne plătim întreținerea, lumina, telefonul, abonamentul, cablul TV, impozitul anual pe apartament, medicamente, diverse reparații la instalațiile sanitare, elementara hrană zilnică.

În plus, veniți cu niște scumpiri greu de suportat de către o populație măcinată de atâtea griji și nevoi. În aceste condiții, nu știu dacă veți mai sta mult la putere!

Se aude tot mai pronunțat: "Vox Populi". De aici și până la "Vox Dei" nu este nici un pas, întrucât cele două voci ale unei singure decizii acționează simultan. Iar rezultatul este cunoscut și frisonabil pentru guvernanți. Înapoi la dicționar! Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Viorel Oancea - declarație politică: Domnul senator Ion Iliescu nu are ce căuta cu creionul roșu pe Proclamația de la Timișoara;

Dau cuvântul domnului deputat Viorel Oancea.

Va urma domnul Ștefan Baban.

Domnul Valeriu Zgonea a depus la secretariat declarația.

 

Domnul Viorel Oancea:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este "Domnul senator Ion Iliescu nu are ce căuta cu creionul roșu pe Proclamația de la Timișoara".

Vizita domnului Ion Iliescu în județul Timiș, pentru a-l susține pe vestitul Ilie Sârbu, nu s-a limitat doar la problemele interne ale PSD, ci domnia sa a început să bată câmpii, nu despre cum a luptat prin toate mijloacele pentru ca Proclamația de la Timișoara să nu fie cunoscută, ci - stupoarea noastră - se erijează într-o persoană care ar fi contribuit la formularea și conținutul ei.

În realitate, Proclamația de la Timișoara este primul program politic doctrinar coerent, care punea bazele unei societăți democratice în România, și elimina structurile securisto-comuniste, prin art.8, punct ce îi provoacă domnului Iliescu alergii, întrucât acesta neagă orice merit al domniei sale din tinerețea comsomolist-utecistă și cea de activist PCR.

Mai revoltător este faptul că domnia sa rămâne la ideile prin care aparatul de dezinformare al Securității, care în anii 90 făcea vâlvă, denatura pct.11 al Proclamației, considerând că Societatea Timișoara ar dori dezmembrarea României.

Aș vrea să vă dau citire acestui punct 11, la care domnul Iliescu făcea tot mereu frisoane. Art.11: "Timișoara este hotărâtă să ia în serios și să se folosească de principiul descentralizării economice și administrative. S-a și propus experimentarea în județul Timiș a unui model de economie de piață, pornind de la capacitățile sale puternice și de la competența specialiștilor de care dispune".

Faptul că și acum susține aceleași argumente, dovedește că a rămas cu mentalitate și apucături ale tinereții și maturității din perioada când avea 45 ani, și, mai rău, că nu se poate debarasa de ele.

Personal, am participat la Revoluția de la Timișoara, din Decembrie'89. Am militat pentru idealurile ei; am vorbit din balconul Operei despre necesitatea ca armata să fie alături de Revoluție; sunt membru fondator al Societății Timișoara; cunosc proclamația de la Timișoara și pe cei care au redactat acest prim document închegat al Revoluției. De aceea, simt nevoia să iau atitudine și să protestez atunci când domnul senator Ion Iliescu își permite să umble cu creionul roșu și să-și aroge merite pe care, în nici un caz, nu le are.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Ștefan Baban - intervenție politică cu titlul Avalanșa scumpirilor a început!;

Dau cuvântul domnului Ștefan Baban. Va urma domnul Becsek Garda Dezideriu.

 

Domnul Ștefan Baban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

"Avalanșa scumpirilor a început!"

Ziua de 1 aprilie a anului 2005 nu a reprezentat o zi a păcălelilor pentru poporul român, ci doar ziua când brusc și instantaneu a fost devorat de mai multe taxe și impozite decât s-ar fi așteptat într-un an întreg.

După dușul rece al iernii, care a făcut ca cele câteva zile de ninsoare și de ger să blocheze multe localități din țară, primele raze de soare au adus scumpiri nu numai la produsele veterane în acest domeniu (energia electrică, gaze naturale, carburanți etc.), dar și la produse care se regăsesc în coșul zilnic al cetățeanului (alcool, țigări, cafea etc.).

Ceea ce deranjează cel mai mult pe omul obișnuit este faptul că mult promisa relaxare fiscală, trâmbițată în campania electorală, s-a manifestat prin aplicarea unei cote unice de impozitare a salariilor și prin apariția sau majorarea taxelor și impozitelor, promulgate de modificări la Codul Fiscal, modificări aplicabile cu data de 01.04.2005.

Cea mai aberantă scumpire este reprezentată de cea a benzinei. În decurs de 3- 4 zile, după ce Petrom-OMV a majorat prețul la benzină, începând cu data de 01.04.2005, aceasta a crescut și datorită noilor accize, astfel încât posesorii de autoturisme și călătorii pe mijloacele de transport au simțit, într-o săptămână doar, că banii din buzunare și portofele nu mai au prea multă valoare. Nefiresc este și faptul că indiferent de scumpirile generate de majorarea accizelor, OMV-Petrom va proceda în continuare la creșterea prețurilor la carburanți, folosind aceleași motivații: alinierea la cotațiile internaționale și influența mediului concurențial.

Altă veste proastă a fost dată de majorarea prețului la gazele naturale cu 20%. Atât consumatorii casnici, cât și cei economici, vor simți din prima lună cum le fug banii printre degete, având în vedere că pe lângă scumpire se introduce și un abonament lunar, care nu este deloc ieftin. Explicația oficialităților că rezervele autohtone de gaze naturale sunt în scădere și că dacă dorim să ne integrăm în Uniunea Europeană trebuie să ne aliniem la aceleași prețuri la utilități cu europenii, nu are prea mare trecere în fața cetățeanului de rând care a simțit din plin că nici bine nu au fost aplicate majorările, că prețurile la alimente și produse minime necesare traiului zilnic au și crescut deja, toți producătorii dând vina pe acele scumpiri, deși ele abia au intrat în vigoare.

Scumpirea energiei electrice și termice va declanșa avalanșa creșterii prețurilor la toate mărfurile existente în România. Și, paradoxal, asta se întâmplă în preajma sărbătorilor pascale, lucru care nici într-un caz nu este asemănător sau des întâlnit în țările europene la care facem referire în ultimul timp.

Suntem cu toții perfect conștienți și realiști în același timp, că pentru a accede la un sistem economico-social superdezvoltat, cum este cel occidental, trebuie să facem sacrificii. Dar în ultimii 15 ani, suntem numai sacrificați, fără a întrezări un viitor puțin mai bun. Sunt necesare, mai mult sau mai puțin, aceste majorări și nu există posibilitatea de a le contesta, pentru că nu suntem specialiști, dar viața românului începe să devină din ce în ce mai grea, deoarece 1 aprilie este prima etapă în acest an când au loc creșteri de prețuri. Ce va urma va fi trist pentru oamenii de rând care vor plăti un preț european la utilități, de exemplu, dar care sunt plătiți cu salarii din lumea a treia, puțini dintre ei reușind să se mențină la limita supraviețuirii.

Nu știu când se va putea trăi bine în această țară, dar nici într-un caz în perioada guvernării acestei alianțe, care și-a ales un slogan electoral aplicabil și viabil peste vreo 50 de ani. "Să trăiți bine!", poate fi valabil doar pentru cei cu mulți bani din afaceri mai mult sau mai puțin dubioase și pentru cei ce formează clientela politică.

De la 1 aprilie, pentru cetățeanul de rând, "Să trăiți bine!" s-a transformat în mod sigur într-o glumă macabră, care nici într-un caz nu mai are valabilitate în lumea aceasta.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Becsek-Garda Dezsö-Kálmán - prezentarea unor clarificări la declarația din 15 februarie 2005;

Dau cuvântul domnului deputat Becsek-Garda Dezideriu. Va urma domnul Ioan Munteanu.

Domnii deputați Florin Iordache și Marian Hoinaru au depus la secretariat declarațiile.

 

Domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă bucură atenția Ministerului de Interne asupra atitudinii polițiștilor care cercetează starea infracțională din județele țării și în special atenția domnului chestor de poliție Dan Valentin Fătiloiu, inspector general al Poliției Române privind intervențiile mele politice.

Însă, echipa de control al IGP-ului, cu ocazia controlului efectuat în Județul Harghita, la baza căruia a stat intervenția mea politică a fost dusă pe un făgaș greșit, ceea ce, în continuare, permite mușamalizarea fraudelor și ilegalităților prezentate de mine în ziua de 15 februarie 2005 și ceea ce pot dovedi prin următoarele:

În procesul verbal din 13 noiembrie 2003, cu număr de înregistrare 2.948, la Ocolul Silvic Ghiorgheni, în prezența subcomisarului Boboc Constantin, din cadrul Inspectoratului de Poliție a Județului Harghita, Serviciul de investigare a fraudelor, a comisarilor Pericean Dorel, din cadrul Gărzii Naționale de Mediu, și Inspectorului Hrestic Rareș, din cadrul Gărzii Naționale de Mediu, reiese clar ascunderea celor două blocuri amintite, care nu au fost verificate pe loc și nu s-au luat măsurile necesare împotriva șefului de ocol de către comisarul Boboc Constantin.

În răspunsul ministerului se interpretează greșit faptul că membrii Gărzii Financiare și reprezentanții Gărzii Naționale de Mediu, împreună cu Poliția județeană au refuzat verificarea celor două blocuri de foi de însoțire.

În realitate, s-au cerut cinci blocuri de foi de însoțire, din care s-au reconstituit trei blocuri de foi de însoțire, iar două blocuri erau ascunse în dulapul șefului de ocol, din care una bucată cu nr. 4.119.801 până la 50, număr de ordine a registrului de evidență a documentelor de transport, care a fost ridicat de către Ferencz Denes la data de 4 octombrie 2001 și s-a restituit la data de 27 octombrie 2001, iar a doua, cu număr de înregistrare 7.380.301 până la 50 și a fost ridicat de Ieysi Imre, angajat al Ocolului Silvic Gheorgheni, la data de 10 ianuarie 2003 și restituit în ziua de 5 februarie 2003, având nr. 394 de ordine din registru de evidență.

Dispariția celor două blocuri de foi de însoțire era necesară pentru acoperirea furtului de material lemnos din U.p.VII Remetea, U.a. 34, cu aprobarea personală a șefului de ocol.

Pentru mușamalizarea acestui abuz, blocul cu foi de însoțire și de ordine din registrul de evidență nr. 1437 a fost măsluit cu corector, pentru a trece un nou destinatar, pe numele lui Bartalis Imre din Ciuman, care se poate observa și cu ochiul liber, dar despre care s-a dat declarație și la Poliția Municipiului Gheorgheni.

Al doilea bloc de foi de însoțire, cu nr. de ordine din evidența registrului a fost ridicat chiar de fostul angajat al Ocolului Silvic, Ieysi Imre.

Reconstituirea celor trei blocuri de însoțire, la care se referă răspunsul ministerului, nu face obiectul sesizării mele.

Domnul subcomisar Boboc avea dreptul să impună deschiderea dulapului unde erau ascunse cele două blocuri de foi de însoțire, pentru că reprezentanții celor două organe de control, Garda Financiară Arad și Garda de Mediu Suceava au solicitat acest lucru, fapt ce nu s-a realizat.

Domnul subcomisar dacă afirmă că nu avea drept la percheziționarea dulapului, de ce nu a luat măsurile prevăzute de lege, respectiv solicitarea actului de percheziție de la organele de drept?

Favorizarea infractorului rezultă clar și din atitudinea domnului subcomisar care, la data respectivă, până la numirea în funcție a domnului inspector șef Radu Sandu Moldovan s-a ocupat numai formal cu aceste cercetări.

Nu s-a cercetat corect distrugerea actelor de punere în valoare, cu ocazia intrării la sediul ocolului, unde fosta tehniciană Ilie Livia, la data de 10 februarie 2005, împreună cu fostul șef de ocol, Melles Elöd au distrus un act de punere în valoare din U.p.VII Remetea U.a. 34A, având un volum de 789 metri cubi de material lemnos.

Efectuarea punerii în valoare a masei lemnoase în mod expres a fost efectuată de către inginerul Melles Elöd, ca produse principale, care sunt interzise pe terenurile forestiere care fac obiectul retrocedării și a fost valorificat sub prețul real, fără să organizeze licitația.

Beneficiarul a fost firma Societatea Brumen SRL din Joseni, cu ajutorul căreia, împreună cu fostul șef de district Incze Jozsef, s-au mai distrus suprafețe mari din zona Orșova, sprijinită la decontare de către tehniciana Ilie Livia, în calitate de responsabilă la Biroul fond forestier.

Nu s-a cercetat corect nici actele de punere în valoare cu ajutorul căruia au fost distruse păduri din zona Orșova, de exemplu, partida 1565 din Up7 Remetea, Ua 34, unde volumul inițial era mult mai mare decât volumul cercetat de organele de poliție.

În răspunsul primit, referitor la distrugerea celor două blocuri de foi de însoțire, în care pădurarul Páll Lászlo este prezentat ca pădurar pensionar, care declara că cele două blocuri de foi de însoțire ar fi fost returnate la Ocolul Silvic Gheorgheni dovedește clar că cercetările au fost greșit efectuate.

Consider că această greșeală permite salvarea șefului de district Imse Iosef, care împreună cu fostul șef de ocol au furat mii de metri cubi de material lemnos, atât din zona Ditrăului, cât și din zona Orșovei.

Răspunsul prin care afirmați că pădurarul Páll Lászlo, prezent pensionar, nici nu a fost în zona Ditrăului este contrar realității, pentru că această persoană nu există.

În consecință, echipa de control a Ministerului de Interne nu și-a făcut datoria în acest caz, dacă dorea să elucideze cele prezentate în declarația mea politică din 15 februarie 2005.

Totuși, vă mulțumesc pentru intenție și sper să reveniți în vederea cercetărilor reale.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Ioan Munteanu - intervenție cu tema Retrocedare totală;

Dau cuvântul domnului Ion Munteanu. Va urma domnul Ioan Ghișe. Domnii deputați Gheorghe Chipăr, Cristian Mihai Adomniței, Eugen Nicolăescu și Romeo Raicu au depus la secretariat declarațiile.

 

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Tema este "Retrocedare totală"

Ministerul Agriculturii, Silviculturii, Industriei Alimentare și Resurselor Specifice lucrează în prezent la un pachet de legi privind modificarea și completarea legilor funciare, mai exact Legea Cadastrului, Legea de accelerare a judecăților în materie de restituire a proprietăților funciare, Legea stimulării circulației juridice a terenurilor și Legea retrocedării efective a proprietăților.

Care este dorința Guvernului Tăriceanu? Conform spuselor Ministrului Agriculturii, domnul Gheorghe Flutur, se preconizează retrocedarea proprietăților funciare tuturor vechilor proprietari. Foarte bine, lăudabilă această intenție! Dar, pentru că există acest dar, toate aceste inițiative legislative nu înseamnă decât rezolvarea retrocedărilor pentru un număr foarte mic de beneficiari, în detrimentul celor mulți, a celor cu resurse financiare reduse și fără posibilități de apărare.

Din start, se observă faptul că această inițiativă reprezintă un abuz din partea actualului guvern și iată câteva argumente:

În proiect este precizează: "Judecarea proceselor funciare se face de urgență și cu precădere, inclusiv în perioada vacanțelor judecătorești". În aceste condiții, se vor judeca, oare, cauze fără ca părțile să fie prezente?

Ne întrebăm: ce se va întâmpla în urma aplicării acestei inițiative, în condițiile în care în acest moment sunt atâtea nedreptăți prin pronunțarea sentințelor? Cum vor rezolva oamenii simpli, de la țară, implicați în aceste procese, încadrarea în noile termene de judecată stabilite de către instanță, respectiv 20 de zile de la data primirii citației pentru pregătirea apărării? Întâmpinarea pârâtului este de 10 zile de la primul termen de judecată, dar, dacă pârâtul nu respectă acest termen, justiția îl sancționează și nu-i va mai acorda alt termen pentru pregătirea apărării. Deci, calea spre abuzuri este deschisă!

Alte posibile cazuri sunt legate de proba cu martori și de expertiză care vor fi acceptate doar pentru partea pregătită. Altă noutate: martorii nu vor mai fi citați în instanță, sarcina revenind părții care i-a propus! Întrebare: dacă martorii nu vin când îi cheamă instanța, cum vor veni când îi cheamă părțile? Ce vor face experții judecătorești care trebuie să depună rapoartele de expertiză cu cel puțin 7 zile înainte de termenul de judecată stabilit? Probabil, vor fi nevoiți să-și schimbe meseria, cu toate că numărul acestora este redus. Ce se întâmplă cu ei după promulgarea acestor modificări ale Codului de procedură civilă?

Un alt aspect: dacă judecătorul a greșit la prima instanță, cum poate fi reparată această eroare, pentru că se spune: "hotărârile emise de către instanțele judecătorești în procesele funciare în prima instanță sunt executorii, iar exercitarea apelului nu suspendă de fapt executarea?"

Dar, atenție! Toate procesele, aflate pe rolul instanțelor de judecată la data intrării în vigoare a acestor legi, vor fi soluționate conform noului act normativ!

Oare cum va rezolva Guvernul Tăriceanu restituirea integrală a proprietăților funciare înregistrate la nivelul anilor 1945? Ținându-se seama de știința "domnului consilier Vasile Lupu", probabil că proprietatea de stat va trece, fără eforturi, prin mari abuzuri și minciuni, la cei nedreptățiți de legile funciare.

Restituirea proprietăților celor care au deținut terenuri agricole și forestiere în temeiul unor acte de proprietate incontestabile; până aici nimic de comentat. Este corect. Dar, iată ce ne propun cei de la putere: restituirea terenurilor se va face pe vechile amplasamente, dacă acestea există și sunt libere de sarcini în prezent, chiar dacă au fost atribuite altor persoane, chiar dacă au titluri de proprietate.

Dreptul de proprietate, de asemenea, putea fi dovedit și prin proba cu martori, în baza unei declarații autentificate și numai pentru persoane care au (atenție!) peste 65 de ani și sunt vecine cu terenuri ale altor proprietari.

Un alt principiu este ca, acolo unde nu este teren agricol suficient, să se restituie teren forestier. O astfel de abordare, din punctul de vedere al celor de la putere, este ireproșabilă.

Dacă astăzi sunt mii de oameni nemulțumiți, după apariția acestor legi, cu siguranță vor fi milioane. Munca de 14 ani de la apariția primei legi funciare, Legea nr. 18/1991, devine nulă. Vă rog să încercați să calculați răul, consecințele. Nu veți putea, pentru că ele întrec puterea de înțelegere.

Sunt sigur că nemulțumiri mai mari după anul 1989 nu vor ofi decât când vor fi aprobate de către putere aceste legi.

Nenorociri și necazuri se vor constata și atunci când, grație politicii actualului guvern, în urma aplicării acestor prevederi munții vor deveni din ce în ce mai golași, iar terenurile cu vegetație forestieră se vor transforma în pășuni.

În calitatea mea de om care a lucrat efectiv, timp de mulți ani, la aplicarea legilor fondului funciar, vă spun cu toată responsabilitatea că acest proiect de lege nu va produce decât nemulțumiri, abuzuri și nedreptăți.

În concluzie, prin aceste legi nu se va face dreptate celor îndreptățiți. Dimpotrivă!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Ioan Ghișe - declarație politică: Aprecieri asupra condiției de funcționare a Corpului experților contabili și contabili autorizați;

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Ghișe. Va urma domnul Ilie Merce.

 

Domnul Ioan Ghișe:

Mulțumesc, domnule președinte.

"Aprecieri asupra condiției de funcționare a Corpului experților contabili și contabili autorizați".

Constituția României garantează dreptul la libera asociere a persoanelor. Legislația privind asociațiile și fundațiile prevede condițiile în care se constituie și apoi funcționează în baza unei hotărâri judecătorești asociațiile profesionale.

Prin Ordonanța Guvernului nr. 65/1994, la propunerea Guvernului, s-a înființat "Corpul experților contabili și contabililor autorizați". Ulterior această ordonanță de guvern a fost aprobată prin Legea nr. 42/1995 și modificată de 11 ori în 10 ani.

Esența problemei supusă dezbaterii este următoarea: În România, prin voința Guvernului, din 1994 s-a inițiat o ordonanță care a stabilit constituirea unei "persoane juridice de utilitate publică și autonomă" pentru ca apoi majoritatea parlamentară care atunci susținea Guvernul să aprobe ordonanța prin Legea nr. 42/1995.

Sesizăm următoarele anomalii, disfuncții și aberații:

  1. "Corpul" s-a constituit prin lege și nu prin liberul consimțământ al cetățenilor care se asociază;
  2. această persoană juridică numită "Corp" este o entitate juridică nedeterminată în știința dreptului;
  3. "Corpul experților contabili și contabililor autorizați" are atribuții care îl fac să se substituie autorităților statului în privința acordării de certificate pentru a exercita profesia (art. 19 din Ordonanța Guvernului nr. 65/1994);
  4. "Corpul" are personalitate juridică la nivel central, dar la nivel local, filialele județene încasează mari sume de bni de la cei care, în județe, activează obligat în cadrul corpului;
  5. deși funcționează ca și asociație profesională "care de fapt nu s-a constituit în condițiile legii asociațiilor și fundațiilor", "Corpul" este controlat de politic, în speță de reprezentanții Ministerului de Justiție și de cei ai Ministerului de Finanțe care îi avizează regulamentul de funcționare?! (art. 28 din Ordonanța Guvernului nr. 65/1994);
  6. conform art. 148-150 din Regulamentul de funcționare, "Corpul" se comportă ca și statul, pretinzând și încasând taxe pe care și le stabilește singur, inclusiv cotizații asupra veniturilor anuale ale societăților comerciale și asupra experților contabili care își desfășoară activitatea individual (art. 148-150 din Regulamentul de funcționare al CECCAR, Monitorul Oficial nr. 153 din 28 martie 2001);
  7. prin introducerea în organele de conducere ale "corpului" a reprezentanților Ministerul Finanțelor se înființează prin lege incompatibilități.

Experții contabili sunt controlați profesional la nivelul agenților economici și administrativ la nivelul corpului experților contabili, fapt inadmisibil conform sarcinilor ce revin Guvernului. În același timp, o structură privată devine subordonată Guvernului, deoarece Ministerul de Finanțe are drept de veto asupra hotărârilor emise de acest "Corp".

Se pun în mod firesc următoarele întrebări:

Cum poate Ministerul de Finanțe să aprecieze o evaziune fiscală la nivelul Corpului experților contabili dacă îl conduce, iar "Corpul" cum verifică societățile comerciale și experții în respectarea legii, dacă le pretinde taxe din venituri numite cotizații asupra veniturilor.

Menționăm că noțiunea de "cotizații asupra veniturilor" nu este reglementată de nici o lege. Cu alte cuvinte, "Corpul" este un fel de stat în stat.

Regulamentul "Corpului" publicat în Monitorul Oficial nr. 153/28.03.2001 a asimilat practic, fără lege, "Corpul" cu societățile comerciale ale experților și le pune pe acestea la plată.

Prin aceste prevederi legale, un economist, absolvent de institutut de învățământ superior, pentru a exercita calitatea de expert contabil și contabil autorizat este obligat să se înscrie pentru a face parte din Corpul de specialitate "înființat prin ordonanța de guvern". Acest economist plătește taxa de examen, plătește taxa de înregistrare în "Corp", adică unei "persoane juridice de utilitate publică și autonomă", care dacă nu te acceptă să îi concurezi profesional membrii ei, nu poți să devii expert contabil și contabil autorizat. Pentru ca, totuși, să pătrunzi în acest "Corp" începi să devii "mai flexibil", iar în unele cazuri chiar "corupt", dacă vrei să ai șanse. Atfel riști ca domnii care sunt membri mai vechi ai "Corpului" să nu te accepte să devii de "ai lor" și, de fapt, să te accepte să îi concurezi profesional.

De asemenea el, tânărul economist, entuziast absolvent de facultate, este obligat să plătească sume de bani către acest "Corp", pentru a-l examina și apoi, dacă "e bun", pentru a-l înscrie "între ei".

De regulă, se demonstrează că el, tânărul economist, nu primește chitanța pentru diferite plăți către "Corp", dar acești bani se strâng anual, la nivelul țării, în sume de ordinul miliardelor de lei (zeci, sute de miliarde, cine știe, unde sunt evidențiate și cine le controlează?). Este greu de precizat mărimea acestor sume colectate de la cei care pentru a exercita activitatea de expert contabil sau contabil autorizat.

Aceștia plătesc individual milioane și zeci de milioane de lei, după caz, iar aceste sume încasate nu sunt nici cotizații ale membrilor unei asociații, nu sunt nici venit al unei societăți comerciale, "Corpul nefiind nici asociație și nici societate comercială".

Economiștii în cauză, experți contabili și contabili autorizați, depun jurământ scris față de "o structură asociativă" înființată la inițiativa Guvernului prin lege, "persoana juridică de utilitate publică și autonomă"?!, aflată sub controlul Ministerului de Finanțe, adică al politicului.

Conform Ordonanței Guvernului nr. 65/1994, în urma controlului exercitat de Consiliul Superior al Corpului experților contabili și rapoartelor întocmite de acesta, urmează ca Ministerul de Finanțe să dea curs sau nu (de cele mai multe ori chiar funcție de subiectivismul simpatiei politice) pentru sancționarea agentului economic controlat.

Acești experți contabili țin evidențe contabile și fac bilanțuri financiare, execută expertize contabile pentru justiție în cauze civile și penale, pentru PNA și întocmesc acte pentru bani primiți de la bugetul statului.

Apare inacceptabil ca o profesie de asemenea importantă ca aceea de expert contabil și contabil autorizat să fie recunoscută de o "persoană juridică" a celor pe care urmează să îi "concurezi în profesie" și nu de statul român, cât timp emiterea de acte doveditoare a calificărilor profesionale este un atribut exclusiv al statului, prin Ministerul Educației și Cercetării și, respectiv, Ministerul Muncii, solidarității sociale și familiei.

Anacronismul prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 65/1994, prin care "Corpul" declarat ca fiind "persoană juridică de utilitate publică și autonomă" este o entitate specială, face ca funcționarea acestui "Corp" să transceandă prevederilor Constituției și ale legislației în vigoare.

Acest fapt demonstrează că, în România, în afară de persoane fizice, persoane juridice, instituții de stat și agenți economice, mai avem un specimen juridic aparte, și anume "Corpul experților contabili și contabililor autorizați".

Statul, prin Ministerul Învățământului, eliberează absolvenților de instituții de învățământ superior diplome pentru practica profesiilor, dar "Corpul", doar el, "persoana juridică de utilitate publică și autonomă", art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 65/1994, îți dă dreptul de a exercita o profesie pentru care ai dobândit diploma care atestă calificarea obținută prin studii universitare.

Adică, statul dă diplome de studii superioare care conferă dreptul de a practica profesii, dar și "Corpul", care "este stat în stat", dă dreptul de a exercita funcții publice de specialitate, și anume în acea specialitate care operează cu sume imense și cu soarta agenților economici și a persoanelor fizice și juridice. "Curat murdar" este formularea care se potrivește acestei situații.

Mai mult, dacă ajungi ca economist să lucrezi ca și "expert contabil și contabil autorizat", ești obligat să te asociezi la acest "Corp", unic pe țară, indiferent dacă ești de acord sau nu cu modul cum funcționează "Corpul" și oricum nu ai alternative de asociere profesională în țară pe acest domeniu de activitate.

Conform unei logici bazate pe ideea statului de drept și interesului național, instituțiile statului ar trebui să fie cele care să dea dreptul de liberă practică unei profesii. Acest drept trebuie conferit prin acte eliberate de către stat în condițiile legii și nu să se acorde carnet de membru pentru a exercita o profesie, de către o "persoană juridică declarată de utilitate publică", în alte condiții decât pentru celelalte persoane juridice.

Altfel spus, sunt în situația ca "utilitatea publică", a unei persoane juridice (asociație sau fundație), se declară după o procedură legală, legea privind asociațiile și fundațiile, în timp ce în mod special și separat prin Ordonanța Guvernului nr. 65/1994, art. 17, se declară "persoană juridică de utilitate publică și autonomă" "Corpul experților contabili și contabililor autorizați".

Experții contabili și contabilii autorizați țin evidența contabilă a agenților economici și tot ei au dreptul și capacitatea de a prezenta în justiție expertize pe baza cărora se judecă procese în care sunt implicate patrimonii și sume uriașe sau de care depind libertatea și drepturile civile ale unor cetățeni.

Miza este uriașă!

Calitatea de expert se dovedește cu carnetul de membru al Corpului, structură de tip asociativ, fără ca acest "Corp" să fie asociație, în condițiile legii.

Calitatea de expert contabil este probată cu un carnet al unei asociații înființate prin lege ca și Corp, dar această calitate nu este probată printr-o diplomă eliberată de către instituțiile statului.

Când pleacă din țară, un expert contabil din România nu poate proba calitatea lui de expert printr-un document de stat.

În condițiile de transcendență constituțională și legislativă în care funcționează, "Corpul" acesta colectează mari sume de bani pentru atribuirea calității de expert contabil, dar nu emite diplome de calificare și nici acte cu valoare juridică.

Apar în mod firesc următoarele întrebări:

  1. "Cum este posibil ca o calitate de membru al unei pseudoasociații profesionale să fie mai tare decât o diplomă universitară eliberată de stat prin Ministerul Învățământului?
  2. Cine sunt "profesorii" care pregătesc în câteva luni, pentru exercitarea profesiei de expert contabil și contabil autorizat și mai ales cum sunt ei selectați?
  3. După care acte normative, cât și cum sunt ei retribuiți?
  4. Prin ce act normativ au fost abilitați aceștia să pregătească pentru "eliberarea carnetului de membru al Corpului"?
  5. De ce se substituie acest "Corp" instituțiilor statului?
  6. De ce acest "Corp" ține sub control cei mai pregătiți economiști din întreaga țară?
  7. Care este scopul și cui folosesc aceste anomalii legislative și instituționale?

Aberația se concretizează în aceea că acest "Corp, persoană juridică de utilitate publică și autonomă", se substituie instituțiilor de învățământ superior, solicită și încasează sume de bani într-un cadru legal definit prin favorizare.

Mai mult, prin încălcare Legii nr. 31/1990, a societăților comerciale, așa cum a fost modificată și republicată, prin dispozițiile acestui "Corp" nu pot exista societăți cu obiectul de activitate - expertiza economică de contabilitate, de experți așa-ziși autorizați dacă nu sunt membri ai acestei persoane juridice "de utilitate publică și autonomă" care în fapt este dependent de Guvern, prin Ministerul de Finanțe.

Notarii publici cer aprobarea acestui "Corp" pentru legalizarea actelor de înființare a unei societăți comerciale cu obiect de activitate expertiza contabilă, deși legea nu prevede că trebuie îndeplinită o astfel de condiție.

În mod firesc apare întrebarea: Ce spune într-o astfel de cauză Consiliul Legislativ, care este înființat tocmai pentru a stabili armonizări legislative?

Rămâne ca Guvernul, prin Ministerul Justiției și Ministerul de Finanțe, să vină în fața Parlamentului cu o propunere care să corecteze anomaliile legislative prin care diferite "Corpuri" de experți contabili și contabili autorizați sau auditori sau arhitecți și-au creat prin lobby parlamentar statute profesionale "de stat în stat", prin care controlează, strangulează piața forței de muncă superior calificată și monopolizează funcționarea unor profesii liberale prin legi care contravin principiilor constituționale și ale liberei concurențe.

Costurile serviciilor unor astfel de specialiști din diferite "Corpuri" înrobesc financiar pe cetățeanul obișnuit care abia câștigă bani cât să-și întrețină familia.

Pentru pensionari a devenit un coșmar ca să comande o expertiză contabilă, un proiect de construcție sau să angajeze un avocat sau un notar, datorită onorariilor care se practică.

Toate acestea se petrec doar pentru că piața forței de muncă a acestor profesii nu este liberă.

În astfel de situații de "castă și monopol profesional" instituit au de pierdut doar majoritatea cetățenilor pe care noi, parlamentarii, în postura de aleși ai cetățenilor, avem obligația să îi reprezentăm și să îi apărăm în șansele și drepturile lor constituționale.

De aceea, astfel de erori trebuiesc corectate!

Vă mulțumesc, domnule președinte și vă rog să-mi permiteți să depun la secretariat întreaga declarație, din care am citit doar pasaje, pentru a mă limita în timpul acordat.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

 
Ilie Merce - despre abuzuri și ilegalități la Satu Mare;

Dau cuvântul domnului Ilie Merce. Va urma domnul Horia Văsioiu.

 

Domnul Ilie Merce:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Recent, am primit o scrisoare alarmantă din partea fostului deputat de Satu Mare, domnul Vasile Moiș, președintele Filialei județene Satu Mare a PPRM și președinte al Asociației "Holocaustului din Ardealul de Nord, 1940-1945", prin care reclamă o serie de abuzuri grave săvârșite de autoritățile locale. Dar să vedem despre ce este vorba.

În imobilul din Satu Mare, str. 1 Decembrie 1918 nr. 11, proprietate publică a Statului Român, aflat în administrarea Consiliului județean Satu Mare a PPRM, au sediul legal, pe baza unor contracte de locațiune: Filiala județeană Satu Mare a PPRM, "Asociația Județeană Satu Mare a Românilor Refugiați, Expulzați și Deportați în urma Diktatului de la Viena din 30 august 1940" și Asociația "Holocaustului din Ardealul de Nord, 1940-1945".

Din anul 1999, conducerea Consiliului județean Satu Mare, formată din reprezentanți ai UDMR și Partidul Social Democrat, au târât membrii conducerilor celor trei instituții în zeci de procese penale și civile, fie în nume propriu, fie prin persoane fizice și asociații fantomă, neînscrise în registrul persoanelor juridice.

După alegerile din 2004, la conducerea Consiliului județean Satu Mare au rămas aceleași partide, UDMR și Partidul Social Democrat. Atacurile împotriva sediilor celor trei instituții au continuat cu o furie și mai mare.

În ultimii cinci ani, sediul filialei județene Satu Mare a PPRM și al celor două asociații au fost violate și ocupate în mai multe rânduri, cu sprijinul direct al poliției și jandarmeriei, de către grupuri de presiune ale PSD Satu Mare. Au fost sustrase bunuri, documente, valori de patrimoniu și cu toate plângerile penale, poliția și justiția nu au luat nici un fel de măsuri pentru pedepsirea persoanelor vinovate și pentru recuperarea pagubelor. În cursul uneia dintre violările sediului Asociației "Holocaustului din Ardealul de Nord, 1940-1945" au fost sustrase obiecte de cult evreiești, cărți, ziare, reviste, documente și numeroase fotografii, pregătite pentru deschiderea unui Muzeu al Holocaustului în Municipiul Satu Mare.

Președintele Consiliului județean Satu Mare, Szabo Ștefan, membru marcant al UDMR, a formulat o acțiune de evacuare a tuturor instituțiilor care au sediul în imobilul din Satu Mare, str. 1 Decembrie 1918 nr. 11, care face obiectul dosarului nr. 1386/2005, cu termen de judecată 12 aprilie 2005. Fără să aștepte verdictul instanței de judecată, președintele Consiliului județean Satu Mare a dat dispoziție de sigilare a sediilor celor trei instituții.

Ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic, constatăm cu stupoare că abuzurile și ilegalitățile continuă și sub actuala putere.

Luni, 4 aprilie 2005, funcționari ai Consiliului județean Satu Mare, însoțiți de un grup numeros de polițiști și jandarmi, au spart închizătorile imobilului din Satu Mare, str. 1 Decembrie 1918 nr. 11, au montat alte închizători și au aplicat sigilii pe ușile de acces, sechestrând toate documentele, evidențele și bunurile proprietatea celor trei instituții.

Acțiunile teroriste au fost întregite cu o condamnare penală a domnului Vasile Moiș de către Judecătoria Carei, pentru un articol publicat în "Tricolorul" pe vremea când era deputat, în care denunța corupția patronată în Satu Mare de către UDMR și PSD. A fost condamnat penal, fără să i se dea posibilitatea să se apere. Cu toate că a formulat o cerere de strămutare a judecării cauzei, care se află pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, dosar penal nr. 1856/2005, cu termen de judecată 21.04.2005, Judecătoria Carei a soluționat dosarul la comandă politică.

Atmosfera de teroare a devenit insuportabilă și de aceea cele trei instituții au decis să întreprindă următoarele măsuri:

  • miting de protest în fața Consiliului județean Satu Mare;
  • greva foamei în piețele publice, sub supraveghere medicală;
  • pichetarea sediului Uniunii Europene de la Bruxelles și a Parlamentului European de la Strasbourg, cu sprijinul organizațiilor evreiești internaționale și a unor asociații nonguvernamentale;
  • note de protest adresate tuturor instituțiilor europene, Congresului SUA și ambasadelor de la București.

Oare chiar trebuie să căutăm dreptate în altă țară decât în România sau așteptăm ca în județul Satu Mare, unde se pare că UDMR-ul face legea după cum dorește, să se repete situația de tristă amintire din anul 1940?!

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Horia Văsioiu - referire la completarea de către demnitari a noilor declarații de avere;

Dau cuvântul domnul Horia Văsioiu. Va urma domnul Mihai Dumitriu. Domnii deputați Rareș Mănescu, Costache Mircea și Gelil Eserghep au depus la secretariat declarațiile.

 

Domnul Horia Văsioiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se referă la completarea de către demnitari a noilor declarații de avere.

Constat cu regret că am ajuns într-un ușor impas în ceea ce privește forma noii declarații de avere a demnitarilor, propusă de ministrul justiției, doamna Monica Macovei.

Unii colegi doresc reducerea categoriilor de valori ce trebuie declarate de demnitari.

Alții se opun declarării averilor copiilor sau a bunurilor ce constau în bijuterii și opere de artă, punând astfel în pericol inițiativa Guvernului.

Țin să vă reamintesc, doamnelor și domnilor, iar acum mă adresez în special parlamentarilor coaliției aflată la guvernare, de promisiunile făcute în campania electorală. Ne-am arătat atunci în fața electoratului dispuși la cea mai deplină transparență, inclusiv în declararea averilor, și nu ne permitem acum, în fața alegătorilor și a Uniunii Europene, să aruncăm la gunoi pachetul de valori democratice care ne-au dus la câștigarea alegerilor.

A sosit momentul unui nou început în această problemă. A sosit momentul ca toți demnitarii și familiile lor să arate poporului, foarte clar, de unde au plecat din punct de vedere material în noul mandat și unde au ajuns la încheierea lui.

Domnul prim-ministru Tăriceanu le-a spus foarte tranșant celor care încercau să pună bețe în roate noii metodologii de declarare a averilor: "Nu s-au opus oamenii din Guvern, care au averi considerabile, și vă opuneți voi? Eu știam că cei de la PSD au de ascuns averile pe care le-au acumulat, și nu voi".

Trebuie, deci, să-i urmăm îndemnul și să nu mai repetăm greșelile trecutului, care vedeți unde te duc, să încetăm cu transferul bunurilor pe numele copiilor, soacrelor și al verilor de a șaptea spiță și să ne expunem opiniei publice așa cum suntem în realitate.

Iar celor care se tem de hoți, pot să le spun că există fel de fel de remedii: asigurări, seifuri, sisteme sofisticate de alarmă, casete de depozit în bănci, firme de pază și protecție etc. Acestea sunt soluțiile împotriva hoților, nu secretizarea unei părți din bunurile dobândite.

De aceea, fac apel la sprijinirea în această formă și necondiționat a inițiativei Guvernului privitoare la declarațiile de avere ale demnitarilor. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Mihai Dumitriu - intervenție intitulată Genocid sau eutanasie?;

Îl invit la microfon pe domnul Mihai Dumitriu, va urma domnul Vasile Pruteanu.

 

Domnul Mihai Dumitriu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Intervenția mea de astăzi se intitulează: "Genocid sau eutanasie?" și mă voi referi, bineînțeles, la hotărârea de Guvern care cuprinde lista cu medicamentele compensate.

Criza din sistemul farmaceutic este doar fața văzută a crizei generale a sistemului de sănătate din România.

Guvernul Tăriceanu a promis pentru sănătate, prin Programul de guvernare, 5,5% din p.i.b., în realitate fiind doar 3,4%, iar din surse sigure, prin rectificarea de buget din aprilie-mai, acest procent va scădea sub 3%.

Tehnocrați ai Alianței D.A., care au elaborat Hotărârea de Guvern privind noua listă de medicamente gratuite și compensate nu au ținut cont de timpul necesar pentru consultație în vederea asigurării unui act medical de calitate, independența profesională a medicilor; sugestiile specialiștilor de la casele de sănătate județene.

Din punct de vedere juridic, deși vechea hotărâre de Guvern care este în vigoare și care se referea numai la lista de medicamente gratuite și compensate, actuala hotărâre de Guvern, pe lângă aprobarea listei de medicamente gratuite și compensate, cuprinde și prevederi care fac obiectul contractului - cadru și al normelor sale de aplicare, referitoare la modul de prescriere și eliberare a medicamentelor, cât și sancțiuni aplicabile medicilor aflați în contract cu Casa de Asigurări.

Documentul actual nu face referire explicit la articolele care sunt modificate, venind astfel în contradicție cu actele normative existente.

De asemenea, lipitorii de afișe care au fost promovați în Ministerul Sănătății și Guvernul Tăriceanu nu țin cont că elaborarea și modificare contractului - cadru și a normelor se face în conformitate cu Ordonanța de urgență nr. 150/2002 și Legea nr. 306/2004, în colaborare cu Colegiul Medicilor din România, Colegiul Farmaciștilor din România, cu Organizația Asistenților Medicali din România, prevederile acestea legale fiind ignorate și călcate în picioare. Din această cauză, Colegiul Medicilor din România a dat în judecată Ministerul Sănătății.

O deficiență gravă a hotărârii de Guvern este faptul că sunt excluși veteranii, persoanele cu handicap, precum și cele care prin legi speciale beneficiază de gratuitate, încălcându-se astfel drepturile lor stabilite prin lege.

Dacă la cele de mai sus se adaugă și faptul că limbajul utilizat este ambiguu, atunci este imposibilă aplicarea unitară a documentului. Probabil, Biroul Legislativ al Guvernului Alianței D.A. este format din persoane recrutate din cei 15 mii de specialiști rămași de la fosta guvernare de tristă amintire C.D.R., deoarece cele câteva exemple enumerate mai sus arată că hotărârea de Guvern este ilegală și inaplicabilă.

Din punct de vedere al consecințelor asupra asistenței medicale, putem afirma că cei care au elaborat-o și cei care au aprobat-o au fost stăpâniți de un spirit malefic:

1. Nu s-au luat în calcul riscurile asupra stării de sănătate a populației și asupra eficienței asistenței medicale.

Exemplu: prevederea prin care se poate elibera un medicament din "sublistele" B și C care costă mai mult de 3 milioane de lei face imposibilă continuarea unor tratamente care necesită două sau mai multe medicamente din aceste liste. Este vorba de tratamente de milioane sau zeci de milioane de lei, pe care nici un bolnav nu le-ar putea susține din venituri proprii. Întreruperea tratamentului la acești bolnavi duce la agravarea bolii, spitalizări prelungite, costisitoare și ineficace finalizându-se cu decese greu de cuantificat.

Dacă socotim că până în prezent pentru salvarea acestor bolnavi s-au investit sute de milioane sau câteva miliarde de lei, realizăm nivelul de ineficiență indus de această hotărâre de Guvern. Imposibilitatea continuării tratamentului la bolnavii cu transplant renal va determina, în cel mult 2 luni, trecerea acestor bolnavi în dializă. Costul pentru tratamentul unui bolnav transplantat, care este și integrat social, muncește, este util familiei și societății este, în medie, de 600-700 de euro pe lună; costul unui bolnav dializat este, în medie, de 1.300-1.400 de euro pe lună, fără ca acesta să mai poată munci și să se mai poată integra social, având o calitate a vieții mult mai scăzută.

Să trăiți bine, dragi bolnavi!

2. Care este calitatea actului medical, dragi specialiști din Ministerul Sănătății, în condițiile în care medicii au obligația să calculeze valoarea rețetelor, să prescrie câte o rețetă din fiecare listă, reducându-se timpul afectat consultației propriu-zise a bolnavului la 3-4 minute?

3. D.A. Să trăiți bine, dragi guvernanți, interesați în rezolvarea propriilor afaceri, deoarece ați introdus pe listă o serie de medicamente noi, care nu au mai fost folosite în România, care costă de zece ori mai mult decât medicamentele similare existente pe piață, ceea ce va duce la creșterea costurilor unor scheme terapeutice și, evident, la creșterea cheltuielilor, în general.

Se mai pune întrebarea: care au fost interesele care au dus la introducerea la gratuitate sau compensare a unor medicamente pe care puține țări din lume și le permit, în condițiile în care întrerupem tratamentul la un mare număr de bolnavi, lăsându-i să moară, pentru că au boli ale căror tratamente costă prea mult?

În final, ne întrebăm: Ministerul Sănătății și-a propus să introducă eutanasia, care costă foarte mult, sau genocidul? Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Vasile Pruteanu - aplicarea, la Piatra Neamț, a programului derulat sub motto-ul O Românie verde începe cu Perla Moldovei;

Îi dau cuvântul domnului deputat Vasile Pruteanu, va urma domnul Adrian Moisoiu.

 

Domnul Vasile Pruteanu:

Domnule președinte,

Pentru Piatra Neamț, ziua de 4 aprilie 2005 va rămâne una de referință, în contextul demersurilor concertate din ultimii ani privind accesarea fondurilor europene, prin semnarea contractului privind construirea Stației de Compost, cu firma austriacă STRABAG AG, în cadrul Programului de Management al Deșeurilor.

Programul lansat la Piatra Neamț, localitate cu 112 mii de locuitori, se află printre primele din țară, adresându-se întregii comunități locale, programelor comerciale, industriale și municipale privind deșeurile, prin furnizarea unui sistem integrat de colectare, reciclare, compostare și rambleiere sterilă a terenului. Astfel, în perioada martie 2005-ianuarie 2006, programul va fi implementat pe raza întregului municipiu, sub motto-ul: "O Românie verde începe cu Perla Moldovei!"

Valoarea totală a proiectului este de 18 milioane de euro, cu următoarea schemă de finanțare: 2,210 milioane de euro reprezintă contribuția Guvernului Danemarcei; 2,425 milioane de euro cofinanțarea Guvernului României; 2,289 milioane de euro contribuția autorităților locale prietene; însă cea mai substanțială parte este reprezentată de finanțarea nerambursabilă a Uniunii Europene, prin Programul ISPA, de 10,384 milioane de euro.

Sperăm cu toți ca aceste demersuri binevenite să nu e oprească aici. Știu că acesta este doar începutul unui drum important către modernizarea României. Sunt mândru că tocmai Piatra Neamț, oraș din județul pe care îl reprezint în Parlament, este primul care a pornit într-o astfel de acțiune benefică pentru sănătatea oamenilor și a mediului.

Salut astfel demersurile făcute de autoritățile implicate, care reușesc astfel să educe cetățenii în acest proces greoi de selectare a deșeurilor, acesta fiind un pas important spre un nou nivel de civilizație. Astfel, Piatra Neamț va fi un real etalon național în privința protecției mediului. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu, și pentru concizie.

 
Adrian Moisoiu - intervenție intitulată Salvați ansamblul folcloric de stat Rapsodia Călimanilor din Toplița!;

Dau cuvântul domnului Adrian Moisoiu, va urma doamna Gabriela Crețu, în sfârșit.

 

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi, intervenția mea este intitulată: "Salvați ansamblul folcloric de stat "Rapsodia Călimanilor"din Toplița!"

Intervenția mea de astăzi se vrea un strigăt de disperare din partea românilor din Harghita și Covasna, care își cer dreptul la cultură. Ea nu ar fi trebuit să aibă loc niciodată, dacă cei care sunt majoritari astăzi din punct de vedere etnic în județele amintite, în urma unui îndelungat proces de maghiarizare, ar fi înțeles cu adevărat ce înseamnă multiculturalitatea, de care fac atâta caz, atunci când se referă la probleme etnice care îi privesc!

După cum se cunoaște, în urma evenimentelor din decembrie 1999, la care m-am referit de atâtea ori de la acest microfon, ca o consecință a presiunilor care s-au exercitat asupra lor, foarte mulți dintre români au fost nevoiți să părăsească zona și să se refugieze din orașele Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Gheorgheni, cât și din comunele alăturate și să-și caute adăpost pe alte meleaguri ale Țării!

Ca urmare, în anul 1990, fostul Ansamblu Artistic al Sindicatelor "Harghita" din Miecurea Ciuc, care avea două secții: română și maghiară, dându-se ascultare solicitărilor unor extremiști udmr-iști, s-a transformat în Ansamblul Secuiesc de Stat Miercurea Ciuc, dar cu o singură secție: maghiară. În acest fel, a fost violat dreptul la cultură al celor 100.000 de viteji, care nu și-au părăsit și continuă să trăiască pe moșiile lor moștenite din străbuni, drept pe care îl are fiecare cetățean din această Țară!

Conștienți de faptul că românii au rezistat pe pământul lor strămoșesc, nu doar datorită unor organizări statale și al existenței unor lideri politici și militari, ci și datorită doinelor, horelor și cântecelor lor, ei au înființat imediat în orașul - astăzi municipiu - Toplița, Ansamblul Folcloric de Stat "Rapsodia Călimanilor". Din momentul constituirii, din anul 1990, și până în anul 1997, acesta a fost finanțat de către Ministerul Culturii, când, în baza Hotărârii de Guvern nr.6/1997, a fost cedat Consiliului Județean Harghita, care a refuzat însă să îl preia! În aceste condiții, spre cinstea lui, în baza Protocolului nr.633/1997, Ansamblul a fost preluat de către Consiliul Local Toplița, care a făcut eforturi extraordinare pentru ca acesta să supraviețuiască, suportând integral din bugetul propriu toate cheltuielile.

Astăzi, ca urmare a scăderii drastice a locurilor de muncă și a creșterii numărului de șomeri, acesta nu mai are la dispoziție fonduri care să îl mai susțină. În acest fel, după 15 ani de existență, perioadă în care a cules, conservat și valorificat prin spectacolele puse în scenă, datinile, obiceiurile și dansurile tradiționale din zonă, a desfășurat o activitate artistică, exprimată prin peste 2000 de spectacole susținute în Țară, dar și prin numeroasele turnee și participări la festivaluri internaționale desfășurate peste hotare, în țări precum: Albania, Belgia, Bulgaria, Germania, Grecia, Olanda, Republica Moldova, Rusia, Ucraina, Ungaria, Qatar și altele, unde a fost distins cu numeroase diplome și premii, Ansamblul Folcloric de Stat "Rapsodia Călimanilor" este în pragul desființării, fondurile destinate culturii la nivel de județ fiind dirijate numai pentru finanțarea Ansamblului Secuiesc de Stat, precum și a noului Teatru Secuiesc din Miercurea Ciuc, înființat în urmă cu doi ani!

Pentru aceste instituții artistice se găsesc fonduri, chiar dacă ele provin și din banii contribuabililor români, iar pentru susținerea financiară a singurei instituții artistice profesioniste românești nu se pot găsi! În județul vecin, în județul Mureș, Ansamblul Artistic Profesionist "Mureșul" din Târgu Mureș, finanțat de către Consiliul Județean Mureș, nu numai că funcționează de ani de zile cu două secții română și maghiară, dar, în ultimii ani, a înființat și o a treia: țigănească! La Mureș se poate?

De 15 ani, românii din Harghita și Covasna au senzația că au fost abandonați, instituțiile lor de cultură, educație și învățământ fiind prigonite cu tenacitate. De aceea, mă întreb dacă Guvernul României dorește cu adevărat, ca în zonă, în viitorul ținut ce se vrea de către UDMR-iști să fie și autonom și secuiesc, să mai existe și români?

Popoare mici, dar mândre, au devenit celebre promovându-și specificul național. La fel de cunoscut ar putea fi și tezaurul folclorului românesc, dacă ar exista o preocupare constantă pentru promovarea lui, prin o strategie corespunzătoare a valorilor folclorice tradiționale românești, exprimată prin sprijinirea artiștilor de muzică populară, a ansamblurilor de dansuri și a creatorilor de artizanat popular. Să nu uităm: folclorul reprezintă o parte esențială a patrimoniului național!

Doamnă ministru a culturii Monica Octavia Muscă, cât și domnule vicepremier și ministru de stat care coordonați atât cultura cât și integrarea europeană a României, Markó Béla, românii din județele Harghita și Covasna încă mai cred că, și pentru ei, ca și pentru toți românii, în România, soarele răsare de la București și așteaptă un semn! Dovediți-le că nu sunt naivi și luați imediat măsurile care se impun pentru a salva Ansamblul Folcloric de Stat "Rapsodia Călimanilor" din Toplița!

Mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Gabriela Crețu - declarație politică intitulată Câți lei costă o viață de om?;

O invit la microfon pe doamna Gabriela Crețu, va urma domnul Emil Strungă. După care, ultimul vorbitor, domnul Claudius Zaharia.

 

Doamna Gabriela Crețu:

Mulțumesc, domnule președinte.

"Câți lei costă o viață de om?"

Stimați colegi,

Construim o economie de piață, în care eficiența se măsoară în bani. Trăim, însă, și într-o societate de piață? Întrebarea poate părea teoretică, dar răspunsul îl dă concreta și, din păcate, trista realitate. Politica neoliberală a Guvernului nu face decât să întărească, în fiecare zi, certitudinea că acest lucru este, din nefericire, adevărat.

În cultură, ni s-a spus deja: cel care dorește finanțare pentru un proiect trebuie să-și dovedească interesul, iar interesul pentru actul cultural se măsoară în bani. Adică, un artist poate să se dovedească interesat de propria operă și de introducerea ei în circuitul cultural, dacă are jumătate din suma necesară; dacă nu are, poate fi el Caragiale sau Shakespeare în persoană, proiectul nu va fi eligibil.

Creația poate însă să mai aștepte. S-a mai întâmplat în istorie ca gloria să vină postum. Dar se poate trăi viața postum? Conform politicii de sănătate susținută de domnul ministru Cinteză, pentru cei mulți, este singura speranță care le rămâne.

Laboratorul de analize de la Policlinica Vaslui a făcut programări, la începutul lunii martie, pentru sfârșitul lunii mai. Din zeci de urgențe, în fiecare zi se soluționează cinci. În aceste condiții, ai timp să mori sănătos, pentru că boala va fi descoperită, oricum, post-mortem.

Diabeticii se bucurau de o analiză gratuită a glicemiei în fiecare lună. Acum, trebuie să o plătească.

Medici de familie și cadre medii sunt în proporție de 70% din necesar.

Medicamentele compensate și gratuite aproape au dispărut.

Prin expresia: "Viața omenească este inestimabilă!", eu am înțeles întotdeauna, în mod naiv, se vede, că ar avea o valoare atât de mare încât nu poate fi măsurată în bani. Până zilele trecute, nu m-am gândit că "neestimabil" poate fi citit și "nevaloros". Am aflat, însă, acest lucru când am primit răspunsul la o întrebare adresată domnului ministru Cinteză. Am aflat că, în ambulatorii, totul va funcționa după regulile pieței, adică, ale eficienței economice calculate în bani.

Economia ar trebui să fie un mijloc prin care societatea produce ceea ce are nevoie ca să se conserve și să evolueze, nu un scop în slujba căruia stă întreaga societate. Eficiența economică cu oameni morți nu poate servi decât celor, foarte puțini, care se cred administratori ai vieții.

Ceea ce nu a înțeles ministrul sănătății este că unii au bani și alții nu au bani; unii se pot bucura de servicii de înaltă calitate, alții nu pot și nici nu au asemenea pretenții. Ei nu cer medicamente din categoria celor care fac să crească permanent beneficiile marilor companii și ale distribuitorilor lor, dar au nevoie de medicamentele care să le asigure supraviețuirea. Ei nu cer serviciile unor mari profesori, dar doresc o îngrijire atentă.

Din răspunsul domnului ministru am aflat însă că reangajările cadrelor medii se vor face și ele după privatizarea ambulatoriilor, în condițiile pieței. Această poziție aduce și multă îngrijorare în rândul celor de la Sindicatul "Sanitas", privind siguranța locurilor lor de muncă.

Or, stimați colegi, cine sunt cei care n-au? Părinții noștri, cu pensii mici și sănătate șubredă; cei vreo 4 milioane care câștigă salariul minim; cei care au muncit și muncesc. Nu putem cultiva respectul față de muncă, dacă nu-i respectăm pe cei care muncesc. A-i respecta înseamnă, în primul rând, să nu-i privăm de dreptul fundamental și inalienabil care este viața. Dacă economia ne cere să muncim, atunci, întâi, trebuie să trăim.

Stimați colegi,

Trebuie să reinventăm urgent termenul de "eficiență socială"! Primul criteriu al acestei eficiențe nu se poate exprima în bani, el este să menținem oamenii vii. O tranziție cu oameni morți nu folosește nimănui! "Profit obținut pe leu cheltuit" poate fi o formulă de calcul pentru industrie, dar nu pentru sănătate! Medicii trebuie să-și măsoare eficiența în creșterea speranței de viață, a natalității, în reducerea mortalității și a morbidității! Propunem chiar: "viață câștigată pe oră de îngrijire acordată". Am obține un progres ridicat! Mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc și eu.

 
Emil Strungă - intervenție cu titlul Declarația de avere;

Dau cuvântul domnului Emil Strungă și va fi urmat de domnul Claudius Zaharia, ultimul înscris pe listă.

 

Domnul Emil Strungă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În Monitorul Oficial al României din 9 martie 2005 a fost publicată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 14/2005 privind modificarea formularea pentru declarația de avere și pentru declarația de interese, care a intrat în vigoare la data publicării acesteia în Monitorul Oficial, respectiv 9 martie 2005.

Art. I al ordonanței de urgență menționate mai sus modifică și înlocuiește anexa declarației de avere la Legea nr. 115/1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților și a altor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici.

Introducerea, prin ordonanță de urgență a unui model de declarație de avere, care să devină publică, precum și obligativitatea completării și verificării acesteia pentru miniștri, parlamentari, magistrați și alte categorii de funcționari publici a devenit un subiect politic de interes major. Proiectul de lege amintit face parte din strategia Guvernului Tăriceanu de luptă împotriva corupției și inițiativa a trecut prin Senat, unde a generat o serie de discuții și urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaților, termenul propus de depunere a noilor declarații de avere fiind 60 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, respectiv 9 mai 2005.

În conformitate cu prevederile legale care funcționează și în prezent, declarația de avere se face în scris de către demnitari, atât la începutul, cât și la sfârșitul mandatului. Modelul propus acum adaugă o serie de elemente noi, care sunt mai stricte și sunt publice. Actualul formular a fost creat de experți ai Băncii Mondiale, propus și fostului Guvern Năstase, dar nu a fost luat în considerare.

Nu este o impunere specifică pentru România, declarații de avere pentru persoanele publice se fac în toate țările cu democrații consolidate. Declarația de avere este o practică europeană și are drept scop transparența în gestionarea funcției publice și imposibilitatea folosirii acestei funcții în scop privat.

Se prevede constituirea unui Consiliu Național de Integritate, cu rolul de a verifica declarațiile date și dacă apar diferențe între începutul și sfârșitul mandatului, nejustificate de veniturile realizate, acesta să sesizeze Parchetul.

La dezbaterea ordonanței în Senat au apărut o serie de reacții critice, care încercau să limiteze transparența legii și sugerau posibilitatea apariției unor structuri infracționale, care să se ocupe preferențial de demnitari.

Personal, nu împărtășesc aceste rezerve și consider că în momentul în care am acceptat să candidăm pentru o funcție publică ne-am asumat și anumite riscuri, care se pot manifesta în exercitarea funcției. Nu avem ce ascunde, și o funcție publică înseamnă în primul rând transparență. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulțumesc.

 
Claudius Mihail Zaharia - susținerea ideii amenajării unor cimitire pentru îngroparea eroilor români căzuți pe frontul de est;

Dau cuvântul domnului Claudius Zaharia.

 

Domnul Claudius Mihail Zaharia:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Anul acesta se împlinesc 60 de ani de la încetarea celui de al doilea război mondial, război în care ostașii români au luptat pentru eliberarea teritoriilor românești și pentru păstrarea integrității naționale. Aceste lupte au cauzat armatei române pierderi umane uriașe pe frontul de est și pe frontul de vest, unde mai mult de 600 de mii de soldați și-au pierdut viața. Consider că ține de fiecare dintre noi, urmași ai acestor români care s-au sacrificat în al doilea război mondial, să-i cinstim așa cum se cuvine.

În urma întâlnirilor pe care le-am avut cu membrii Asociației Veteranilor de Război, am luat la cunoștință faptul că între România și Rusia, Ucraina, Republica Moldova nu există nici un tratat privind amenajarea unor cimitire pentru îngroparea eroilor români căzuți pe acest front. Cauza principală a acestei situații constă în lipsa unei legislații operante și funcționale la nivel național.

În prezent, actul normativ care reglementează acest domeniu este Legea nr. 379/2003 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război, publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 700/7.10.2003, dar aceasta omite situațiile în care se află în acest moment mormintele militarilor români de peste hotare. Chiar și făcând abstracție de aceste imperfecțiuni ale legii în vigoare, prevederile acesteia nu au fost puse în practică de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, care, până în data de 9.03.2005, a fost în subordinea Secretariatului General al Guvernului, acum fiind sub coordonarea Ministerului Apărării Naționale, în principal, din cauza managementului defectuos pe care fostul Guvern l-a practicat.

Pe de altă parte, eșecul punerii în practică a prevederilor legale, deși au trecut aproape doi ani de la promulgarea legii, se datorează și măsurilor cu caracter propagandistic luate de fostul Guvern înaintea alegerilor, prin care a vrut doar să arate că îi pasă de soarta celor căzuți pentru țară și nu de a lua măsuri urgente și concrete de a mai salva ce se mai poate, inclusiv din onoarea României, de a-și cinsti cum se cuvine eroii de război, în acord cu tradiția creștină și cu practica europeană în domeniu.

Cu toate acestea, cred într-o creștere a susținerii de către Parlamentul României și Ministerul Apărării Naționale a unor acțiuni de promovare a simbolurilor naționale și de cinstire a celor care au luptat și care și-au dat viața pentru poporul român. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Grigore Crăciunescu a depus la secretariat declarația.

Vă mulțumesc și să aveți parte de o zi fără supărări.

 
   

(Următoarele intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de către deputați la secretariatul de ședință.)

 
  Costache Mircea - intervenție cu titlul Balamucul profitorilor;

Domnul Costache Mircea:

Balamucul profitorilor

Care va s zică, descoperim acum, potrivit unor demersuri din presa ultimelor zile, că Omar Hayssam e bolnav psihic cu acte în regulă, emise de instituții de sănătate românești și siriene, încă din anul 1981. Păi dacă arabul care a făcut o avere enormă în România postdecembristă e bolnav psihic, ceilalți îmbogățiți în aceeași perioadă, prin aceleași mijloace, sunt normali?

Și dacă Omar Hayssam este într-adevăr bolnav psihic, fapt perfect posibil, atunci toți aceia care au făcut afaceri cu el, în dauna interesului național, cei care l-au primit în partid, care au acceptat donații de domeniul fantasticului pentru partidul-stat, pentru asociațiile și fundațiile lor căpușă, cei care l-au inclus pe listele de întreprinzători model, care l-au plimbat cu avionul prezidențial drept mostră de om de afaceri de succes, cei care i-au dat pe mână importante societăți comerciale și, odată cu ele, viețile a zeci de mii de români lăsați fără pâine, umiliți, alungați, prigoniți în propria țară, de la IPRS Băneasa la IFET Nehoiu etc. etc. ei, reprezentanții aleși, numiți și neprețuiți ai națiunii române, erau sănătoși? Acum putem înțelege de ce se scandalizau dumnealor când li se spunea că trăim într-o societate bolnavă, degenerată, interzicând televiziuni, blamând publicații și personalități care cutezau să le pună oglinda în față. Iată cine sunt bolnavii care nu conduc, ci distrug, care nu guvernează ci jefuiesc, care nu administrează, ci dijmuiesc. Și nu orice fel de bolnavi, ci de-a dreptul psihopați, care au devenit un pericol de moarte pentru românimea mult răbdătoare. Cum de sunt, totuși, mereu aleși, de 15 ani încoace, aceiași impostori. Pe lângă curajul nebun, și pe lângă nebunia dovedită cu acte, inclusiv cu acte de conducere, ei mai uzează de un element care prinde la români: actoria de duzină, trucurile scenice rudimentare, dezarmant de naive și de stângace, de bâlci ieftin.

Românii refuză încă să decodifice corect lacrima de crocodil a domnului Băsescu la spatele domnului Stolojan, răspunsurile monosilabice de tip niznai ale domnilor Iliescu și Năstase, giumbușlucurile pocitaniei asiatice Boc, căzut în cap în direct la "Gheorghe", cel care mânca fripturi la restaurantul Camerei Deputaților cu blonda Ferencz, în timp ce la Tv era prezentat națiunii cum mănâncă el ceapă cu slănină.

Tot așa, un fost artist amator din brigada ASE-ului, bulbucatul Ovidiu Grecea, care îl imita pe Mircea Crișan, cu arsenalul lui primitiv, a făcut carieră de "justițiar" după Revoluție. Când a fost adus, de peste mări și țări, la Prefectura București, să-l pună la punct pe hingherul general al capitalei de atunci, artistul de brigadă a holbat ochii la cameră, și-a bălăngănit fălcile și a spus sec: "îi luăm gâtul"! Nu numai că nu i-a luat gâtul, dar cel ce urma să fie gâtuit a ajuns președinte iar malacul, din nou, mare diplomat prin cele străinătățuri, numai bun să reprezinte în exterior balamucul intern!

Acesta este, stimați oameni buni, prea buni ca să puteți duce o viață demnă, balamucul românesc din care au apărut pe de o parte palatele cu turnulețe și uriașele averi ale câtorva zeci de mii de circari, iar pe de altă parte un popor în zdrențe, în frig și în foame în toată țara.

Dacă tot alegem actori din comedia minciunii, măcar să-i votăm pe cei mai talentați și nu rebuturile umane cu certificate de glumeți, care ne-au spurcat moravurile, ne-au spoliat avuția și ne-au cufundat în mizerie.

Încă o dată are dreptate Tribunul când ne amintește că imnul național este "Deșteaptă-te române" nu "Somnoroase păsărele"!

  Cristian Mihai Adomniței - declarație cu tema Primăvara societății noastre;

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

Declarație politică: Primăvara societății noastre.

Doresc cu acest prilej să-mi antrenez colegii parlamentari într-o provocare cât se poate de constructivă și această provocare se numește societatea civilă.

Doresc cu acest prilej să antrenez societatea civilă într-o provocare cât se poate de constructivă și această provocare se numește clasa politică, parlamentarii.

Cred că acum este primăvara societății noastre.

Este timpul în care s-a cernut societatea noastră civilă de organizații neguvernamentale care înmatriculează mașini, cheltuiesc bani din surse private sau publice, naționale sau internaționale, practică turism internațional în interes propriu, urmărește interese de grup etc.

Este timpul în care noi, parlamentarii ne-am dat seama că avem nevoie de expertiză, standarde, experiență practică, evaluare, mentenanță și autofiananțare ca principii de reglementare a activităților pe care le avem în vedere, pentru că, de ce să nu o recunoaștem, societatea civilă, în cea mai mare parte, este cu un pas înaintea noastră în UE.

Ca parlamentar cer societății civile să găsim împreună pârghii de acțiune comună, să elaborăm strategii, să ne angrenăm în activități de advocacy, de sensibilizare, pentru a nu mai rămâne blocați în rezolvări punctuale de diverse probleme, ci să creăm mecanisme ce se pot articula de la sine, indiferent de culori politice dominante într-un moment sau altul, să creionăm politici naționale, în care nici una din părți nu e factor de presiune și impunere, ci împreună mediem și ne asumăm responsabilități.

Este momentul în care multe legi, deosebit de importante, cum ar fi Legea tineretului, Legea învățământului, Legea presei etc. vor trebui să ajungă în forma finală. Expertiza societății civile, nouă, parlamentarilor, ne este absolut necesară pentru a ajunge la o formă agreată și asumată de cât mai mulți.

Provocarea mea, ca și parlamentar este de a lucra împreună cu societatea civilă pentru strategii de perspectivă și pentru generații viitoare.

Provocarea societății civile este de a replica modelele de succes din activitatea sa și de a le înscrie în politici naționale cu arie de aplicabilitate cât mai mare.

Îmi doresc ca joncțiunea societății românești să se realizeze cât mai repede pentru a putea avea forța unui efort comun în perspectiva integrării europene pe care ne-o dorim.

  Dan Horațiu Buzatu - despre necesitatea unei legi a lustrației;

Domnul Dan Horațiu Buzatu:

O lege a lustrației a fost în ultimii 15 ani un subiect respins întotdeauna ab initio de către PSD și predecesorii acestui partid, PDSR, FDSN și FSN. În urmă cu 10 zile, aflat la Timișoara, fostul șef al statului și probabil viitorul președinte al PSD a declarat că o lege a lustrației ar fi o lege nedemocratică și că el consideră acest capitol închis în urma unei discuții avute cu mulți ani în urmă cu președintele de atunci al Societății Timișoara, regretatul George Șerban.

În primul rând, vreau să atrag atenția că afirmațiile lui Ion Iliescu sunt ele nedemocratice și chiar periculoase în ceea ce privește integrarea României în Uniunea Europeană.

De ce sunt periculoase? Simplu. Pentru că jignesc legiuitorii unor țări foste comuniste - acum membre ale Uniunii Europene. Mă refer aici la Cehia, care are o lege a lustrației, și la Ungaria și Polonia, care au o variantă nuanțată a unei astfel de legi. Ca să nu mai vorbesc de unul dintre greii Europei, Germania, care are de asemenea o lege clasică a lustrației. Închipuiți-vă, vă rog, ce efect are asupra conducătorilor acestor țări - țări care vor trebui să voteze pentru primirea României în Uniunea Europeană - asupra populației acestor țări care au acceptat o astfel de lege, o astfel de declarație venită din partea unui fost șef de stat și lider al principalului partid de Opoziție. Concret, declarația liderului PSD Ion Iliescu lasă de înțeles că în aceste țări s-a adoptat o lege nedemocratică. Da, doamnelor și domnilor, Ungaria, Cehia, Polonia și mai ales Germania sunt țări care votează legi nedemocratice. De aceea cele trei țări foste comuniste sânt în Uniunea Europeană înaintea României? Pentru că au adoptat legi nedemocratice? Repet, este o declarație foarte periculoasă a dlui senator Ion Iliescu și să dea Dumnezeu să nu fie luată în serios de autoritățile din țările respective.

Aș vrea acum să revin și la fondul problemei, și anume la necesitatea unei legi a lustrației. Este adevărat, această lege ar fi fost mai mult decât necesară în anul 1990 sau în primii doi-trei ani după instaurarea noului regim. Nu s-a putut adopta o astfel de lege și toată lumea știe cine a fost împotrivă. Și să nu uităm de asemenea la ce embargou a fost supusă Timișoara atunci și tot ce provenea din această zonă.

Revin și de la acest microfon îmi pun întrebarea cât de necesară este acum, după 15 ani, o lege a lustrației. Pun această întrebare retorică ținând cont că mulți dintre foștii activiști sunt ieșiți la pensie sau nu mai trăiesc. Cu toate acestea, susțin că este necesară o astfel de lege. Nu atât pentru a-i viza pe foștii nomeclaturiști PCR cât pentru a elimina din structurile economice, mă refer la cele care influențează politicul, a foștilor securiști, care, știm bine, sunt bine angrenați în aceste structuri. Și, de ce nu, a unor activiști, fie ei și mai în vârstă dar care mai beneficiază de multe canale pentru a-și face publică "doctrina".

În concluzie, o lege a lustrației este necesară. Și, să nu uităm, chiar și Uniunea Europeană ne cere să ne facem curățenie la noi în "casă" prin eliminarea de la nivelul deciziei a celor care au legături cu trecutul comunist. Pentru că Uniunea Europeană, pe lângă faptul că va primi un stat care nu stă deloc bine la nivel economic, măcar din acest punct să fie curat, adică să nu prezinte reziduuri ale regimului comunist. Închei cu speranța că și Ion Iliescu va vota o lege a lustrației. Nu de alta, dar domnia sa nu mai candidează pentru vreo funcție înaltă în stat.

P.S. Din presa de la mijlocul săptămânii trecute am mai aflat că Ion Iliescu a încercat, în 1990, să-i convingă pe autorii Proclamației de la Timișoara - promițându-le funcții în FSN - să renunțe la punctul 8 al Proclamației, cel care putea sta la baza unei legi a lustrației. Nu a reușit. Și nu are voie nici acum să ne împiedice să adoptăm o lege a lustrației.

  Gelil Eserghep - apel pentru eradicarea consumului de droguri;

Domnul Eserghep Gelil:

Consumul de droguri poate fi considerat un semn al aroganței și al plictisului. Unii cred că dobândesc experiențe noi apelând, din pură curiozitate, la droguri. Alții consideră că pot dobândi o perspectivă nouă asupra realității și își sporesc creativitatea sau aptitudinile consumând droguri pe post de stimulent. Este cunoscut faptul că în industria publicității, în lumea artistică sau în show-biz, la modul general, se consumă droguri. Pentru aceste cazuri de găsește întotdeauna o scuză, ca și când faptul că ești artist este echivalent cu a te putea droga doar pentru a te distra sau pentru a fi la modă.

De aici până la viața de zi cu zi nu este decât un pas. Și el a fost făcut. Pentru unii dintre noi, consumul de droguri s-a mutat din lumea filmelor în cercul de prieteni, printre colegii de serviciu sau, și mai grav, printre membrii familiei. Neputința în fața unei astfel de întâmplări ne poate marca definitiv. De aceea, trebuie să fim pregătiți pentru a gestiona o astfel de criză.

În momentul de față, în România, consumul de droguri, ca și distribuirea și comercializarea lor pentru consum constituie infracțiuni și sunt pedepsite conform Codului Penal. Aspectul trist al problemei este că majoritatea toxicomanilor sunt tineri fără repere. Faptul că din punct de vedere penal ei sunt infractori poate genera probleme și mai mari de recuperare pentru aceștia. Ei vor tăinui consumul, iar dacă vor dezvălui cuiva această problemă, se pot alege cu un dosar penal sau pot face chiar pușcărie.

Consumatorul de droguri este clar o victimă - el are probleme serioase în relația cu familia și cu societatea. Dar mai ales cu propria lui viață. În acest context, în ciuda faptului că toxicomanul are nevoie de asistență, el riscă excluderea socială și pedeapsa penală.

Trebuie înțeles că în lupta împotriva drogurilor este esențială voința de a renunța, conștientizarea dependenței, recunoașterea statutului de toxicoman și dorința unei vieți independente și normale.

Nu este momentul să discutăm dacă legislația este corectă, deși este contradictoriu faptul că un consumator de droguri este, în România, victimă și infractor în același timp.

Am expus toate aceste aspecte pentru a arăta dificultățile de recuperare și reinserție socială pe care o victimă a traficului de droguri le poate întâmpina. Alături de toxicoman, întreaga familie are de suferit. Se creează sentimente de vinovăție, cei dragi se simt responsabili și se acuză că nu au înțeles la timp ceea ce se petrece.

Având în vedere cele mai sus menționate, fac apel serios la eradicarea, pe cât posibil, a acestui fenomen.

De asemenea, cred că este imperios necesar un parteneriat între societatea civilă și Poliție, pentru că trebuie să înțelegem, acum mai mult ca oricând, că oricine poate cădea victimă acestui flagel: astăzi - persoane străine, mâine - membrii familiei noastre, poate chiar copiii noștri.

  Gheorghe Eugen Nicolăescu - despre Partidul Gică - Contra;

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

PSD-ul dovedește pentru a câta oară că este "Partidul Gică-Contra".

După patru ani de guvernare, în care au avut la îndemână toate instrumentele necesare pentru a pune în aplicare proiectele senzaționale care urmau să ducă țara pe "cele mai înalte culmi de civilizație și progres", dragii noștri domni de la PSD, sufocați de povara opoziției, nu își doresc decât să se pună de-a curmezișul în calea oricărei propuneri legislative a actualei majorități.

Numai că, din când în când, mai au pierderi de memorie și se mai împotrivesc chiar și propriilor hotărâri, luate, ce-i drept, cu mult timp în urmă, în perioada 2000 - 2004.

Legea privind aprobarea ordonanței de urgență referitoare la trecerea unor terenuri forestiere din proprietatea publică a statului și din administrarea Romsilva, în proprietatea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților este, dintr-o dată, neconstituțională. Stimați domni, încercați totuși să faceți un efort de memorie și să vă amintiți cine a emis ordonanța de urgență în discuție și când? Dacă nu reușiți, vă ajut eu: ordonanța a fost emisă de Cabinetul Adrian Năstase în noiembrie 2004. Aveam în acele vremuri o altă Constituție? Nu, dar poate că acționați astfel deoarece conștientizați că nu ați reușit să momiți electoratul suficient de bine, și acum faceți ce credeți că ar trebui să facă un partid din opoziție, să se opună. Fără motive, fără încetare.

Distinsul domn Antonie Iorgovan încearcă să-și demonstreze vigilența după patru ani de letargie. Însă intervențiile sale ne fac să credem cel puțin că nu este bine informat, ca să nu spunem că este rău intenționat. Dânsul contesta legea propriului partid, susținând că prin aceasta se intervine în favoarea unui agent economic privat căruia i s-ar crea un statut privilegiat, încălcându-se astfel principiul concurenței. Dacă ar fi citit însă cu mai mare atenție legea, ar fi observat că aceasta precizează ca orice profituri realizate din administrarea pădurilor sunt destinate acțiunilor caritabile și restaurării bisericilor.

Stimați domni, nu putem chiar să ne jucăm cu proprietatea privată. Trebuie să înțelegeți și dumneavoastră adevăratul sens al acesteia. Nu numai cum vă convine domniilor voastre.

Nu vă solicităm decât să dați dovadă de consecvență în actul legislativ, cel puțin în privința actelor emise de fostul Guvern PSD.

  Gheorghe Chiper - clarificări necesare în stabilirea priorităților din infrastructura de transport;

Domnul Gheorghe Chiper:

Prezenta declarație se adresează Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și are ca subiect clarificarea uneia dintre problemele esențiale ale actualului Guvern: stabilirea priorităților privind realizarea autostrăzii care va lega Capitala României cu Vestul Europei. Mai exact, dorim prin aceasta - atât eu, ca deputat de Arad, cât și alți colegi parlamentari ai P.S.D. din județele Timiș, Hunedoara, Alba, Sibiu și Vâlcea - să se înlăture confuzia care s-a creat ca urmare a declarațiilor divergente făcute de reprezentanții puterii în legătură cu stabilirea traseului și începerea lucrărilor la acest mare obiectiv național, care nu poate lipsi din zestrea noastră atunci când vom intra în U.E.; care, de fapt, ni s-a impus în negocierile purtate cu organismele europene pe marginea capitolului privind transporturile.

Aș vrea să subliniez în acest context că negocierile în cauză au avut ca reper realizarea Coridorului IV European care, cum se știe, se referă la traseul Nădlac - Arad - Timișoara - Deva - Sibiu - Pitești - București. În mod firesc, această magistrală rutieră ar avea în acest caz prioritate și cred că MTCT tocmai asta a avut în vedere când a ales să înceapă lucrările la tronsonul Nădlac - Arad - Timișoara - Lugoj. Declar că și noi, cei care reprezentăm zonele aflate pe acest parcurs, dorim să se opteze și susținem începerea urgentă a investiției pe traseul respectiv, fără desigur ca prin aceasta să excludem realizarea și a celeilalte autostrăzi (Brașov - Borș), cu condiția ca, la rândul ei, această variantă să nu amâne demararea lucrărilor pe Coridorul IV.

Am înțeles că Ministerul Transporturilor tocmai argumentul lipsei de fonduri pentru finanțarea în acest an a investițiilor de pe tronsonul Brașov - Borș l-a invocat pentru a renunța la continuarea lucrărilor în favoarea traseului spre Nădlac. De fapt, nu în "favoarea" acestei variante, cât mai ales din considerente mult mai raționale, pe care dorim să le prezentăm plenului Camerei pentru a fi cunoscute și pentru a se face o analiză comparativă mult mai documentată:

  • în primul rând, pentru tronsonul Nădlac - Arad - Timișoara - Lugoj există finanțare externă, care nu implică participarea cu fonduri de la bugetul de stat pentru realizarea lucrărilor;
  • vama Nădlac din România și Nagylak din Ungaria sunt puncte de joncțiune a autostrăzilor din cele două țări, care alcătuiesc parte din Coridorul IV (de la Vama Borș și până la Budapesta nu este și nici nu va fi în perspectivă posibilă construcția unei autostrăzi de legătură);
  • din studiile de circulație efectuate, rezultă că în prezent peste 60 % din traficul greu se desfășoară pe sistemul rutier care are punct terminus Nădlac (aceasta fiind vama cu cel mai mare trafic de marfă și călători din România);
  • în fine, un argument greu de neglijat în condițiile în care trebuie pusă și problema costului lucrărilor: pe traseul spre Banat sunt deja construiți 110 km de autostradă (București - Pitești), distanța fiind mai scurtă până la graniță cu încă 80 km față de varianta spre Borș, ceea ce conduce la o însemnată reducere a valorii investițiilor;
  • în prezent, sunt în execuție centurile ocolitoare de la Pitești și Sibiu, care totalizează 30 de kilometri și care sunt proiectate cu profil de autostradă având finanțare externă.

Având în vedere toate aceste considerente revin în final cu întrebarea adresată ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului: se menține opțiunea pentru realizarea în primă etapă a autostrăzii pe tronsonul Nădlac - Arad - Timișoara - Lugoj? Sau se cedează insistențelor (și presiunilor U.D.M.R.) de a realiza la modul imperativ și prioritar varianta transilvăneană a autostrăzii? Mă tem că răspunsul a fost deja dat, ministrul Borbely comunicând de fapt alegerea variantei spre Borș așa cum au dorit și au impus. Să nu fie aceasta un preț prea mare care se plătește pentru participarea la actul guvernării a celor care ignoră orice argument economico-financiar în favoarea intereselor zonale și etnice.

  Grigore Crăciunescu - scurtă analiză a modului în care Guvernul Tăriceanu a gestionat problemele;

Domnul Grigore Crăciunescu:

În ultima perioadă, de la nivelul cel mai înalt, vin semnale că sunt posibile alegeri anticipate dacă guvernul nu-și duce la îndeplinire programul de guvernare.

Partidele care formează coaliția guvernamentală susțin că prioritatea momentului trebuie să fie punerea în practică a angajamentelor luate în vederea integrării în Uniunea Europeană, iar ca prim pas, semnarea în aprilie a scrisorii de aderare.

Aceste două curente de opinie fac ca în teritoriu lucrurile să nu se așeze și să nu intre pe făgașul normal, deoarece mulți funcționari publici nu-și mobilizează toate energiile pentru a munci loial alături de noua guvernare. Este normal, întrucât știu cum au fost numiți în 2001 când P.S.D. a venit la putere. Atunci, nu au existat nici un fel de scrupule în a îndepărta tot ce nu avea culoarea celor trei trandafiri, spre deosebire de actuala guvernare care dorește să nu încalce legea, deși unii dintre acești funcționari ar trebui să-și facă bagajele și să ne lase să ne punem în practică propriul program.

Pentru a ne pronunța în cunoștință de cauză asupra acestor două punctele de vedere, trebuie să analizăm cum a gestionat până în prezent Guvernul Tăriceanu problemele. Acest guvern nu a arătat lipsă de coerență sau de viziune și nu a dat semne de fragilitate.

Fiecare ministru care contează s-a apucat de treabă și a reușit să realizeze ceea ce P.S.D.-ul nu a realizat pe toată durata guvernării sale. Ministrul Vasile Blaga a schimbat structurile și a pensionat figurile compromise, începând cea mai serioasă curățenie în poliție. Ministrul finanțelor a arătat că nu poate fi prieten cu nimeni atunci când este vorba de datoriile la stat. Pe lista neagră au fost trecute trusturi de presă, cluburi de fotbal, ceea ce nu a îndrăznit nimeni până acum.

Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, lovește baronii din agricultură ai P.S.D.-ului, anulând contracte oneroase ale acestora și anunță programe serioase de subvenții pentru gospodăriile țărănești.

Monica Macovei, ministrul justiției, pune sub semnul îndoielii corectitudinea procurorilor în dosarul Țiriac, atitudine ce a pus pe gânduri pe mulți.

Ministrul de externe Răzvan Ungureanu curăță de dinozauri ministerul pe care îl conduce, iar Mona Muscă schimbă modul de lucru lăsat de fostul ministru care pusese bazele unui sistem clientelar.

Cele prezentate nu sunt, nicidecum, semne de slăbiciune a unei coaliții, ci din contră aceasta tinde să se consolideze pe parcurs. Această coaliție pare să înțeleagă că stă sub presiunea timpului pentru integrarea europeană.

În consecință, cred că în acest moment trebuie să ne aplecăm asupra problemelor majore ce ne stau în față, să muncim din răsputeri până la semnarea tratatului de aderare, în aprilie și până la raportul de țară din octombrie.

Cred că orice altă abordare sau orice alte discuții colaterale sunt neavenite și nu fac decât să ne distragă atenția de la obiectivul principal și anume, integrarea în Uniunea Europeană.

  Constantin Tămagă - marcarea ființării Băncii Naționale a României acum 125 ani;

Domnul Constantin Tămagă:

În timpul care-mi este alocat pentru această intervenție politică, aș dori să mă refer la un eveniment care a marcat istoria economico-financiară a României. Acum 125 de ani, pe data de 11 aprilie 1880, s-a înființat Banca Națională a României, instituție de maximă importanță strategică pentru dezvoltarea unui mediu de afaceri în România acelor timpuri.

Cu acest prilej aniversar, țin să-i felicit angajații B.N.R., în frunte cu Guvernatorul Mugur Isărescu și să le transmit cele mai calde urări de sănătate și împliniri profesionale deosebite.

În continuare, cu permisiunea dumneavoastră, aș dori să evoc, în câteva cuvinte, istoria fondării acestei prestigioase instituții bancare. Originea Băncii Naționale trebuie căutată în mișcarea revoluționară de la 1848 din Principatele Române, când tinerii revoluționari au cerut "înființarea unei Bănci Naționale pe cel mai sigur temei".

În anul 1856, sub domnia lui Grigore Alexandru Ghica, la 7/19 mai, s-a acordat lui Frideric Nuland, președintele Băncii din Dessau, directorul Creditului Mobiliar din Dessau și președinte al Companiei de Drum de Fier Leipzig, dreptul de a face o bancă particulară în orașul Iași, sub denumirea "Banca Moldovei".

Această bancă nu a dat rezultatele dorite și a fost lichidată în anul 1860, iar în locul ei s-a înființat "Banca Țării Moldovenești", dar nici aceasta nu a avut o existență îndelungată.

După alte încercări neizbutite și îndelungate cercetări și studii făcute în special după modelul de organizare al Băncii Belgiei, în 1880, s-a întocmit proiectul de lege prin care a luat ființă Banca Națională a României, sub formă de Societate anonimă cu participarea statului.

Capitalul inițial al băncii era de 30 milioane lei, din care statul participa cu o treime din capital, iar particularii cu două treimi. Din acest capital, 12 milioane s-au depus la înființarea băncii, iar restul treptat în timp. În anul 1881, pentru ridicarea palatului Băncii Naționale s-a cumpărat de la stat locul numit Hanul Șerban-Vodă.

În 1884, s-a pus fundamentul clădirii, construcția fiind pusă sub supravegherea și conducerea lui Eugeniu Carada, primul director al băncii, ales de adunarea generală a acționarilor la 21 februarie 1883.

Banca Națională a României nu a avut capital integral de stat, până în 1947, când a fost etatizată.

Astăzi, B.N.R. este principala unitate bancară a României și are filiale în aproape toate județele țării.

  Marian Hoinaru - pledoarie în favoarea reglementării pieței agricole;

Domnul Marian Hoinaru:

Necesitatea introducerii prețurilor indicativ, de intervenție și prag pe piața agricolă din România.

Datorită faptului că nici un guvern de până acum nu a intervenit pe piața produselor agricole, fermierii s-au confruntat cu o piață dezorganizată.

Având în vedere această situație, începând de anul acesta, este necesară intervenția guvernului ca regulator de piață, adoptând măsurile necesare. Această necesitate este dată și de procesul de aderare la Uniunea Europeană care impune îndeplinirea anumitor condiții, inclusiv în sectorul agricol, principalele fiind prețul accesibil și calitatea produselor.

În primul rând este necesară menținerea unui nivel de echilibru al prețurilor, necesitate dată de faptul că dacă prețul se află sub acest nivel, scade interesul de a produce și se înregistrează un deficit de produse. Totodată, dacă prețul este mai mic diferența trebuie acoperită prin subvenții, ceea ce ar conduce la creșterea cheltuielilor din bugetul de stat. Dacă prețul este ridicat, oferta depășește nivelul cererii solvabile, în consecință apare un surplus de produse.

Conform Legii piețelor agricole trebuie să se înființeze organizații interprofesionale producători-procesatori în toate domeniile agricole. În cadrul acestor organizații ar trebui să se negocieze un preț minim pe produs care să fie însușit de Ministerul Agriculturii și garantat de către stat. O astfel de organizație, respectiv Organizația Interprofesională a Cerealelor și Produselor Derivate a fost deja creată, însă producătorii și procesatorii nu au reușit, până în prezent, să ajungă la un acord asupra prețului minim, iar acest fapt este absolut necesar, deoarece, în momentul de față, toate riscurile sunt asumate de către producătorul agricol.

Statul poate și trebuie să asigure acestor producători un venit minim garantat. În cazul în care se înregistrează surplus de recoltă pe piață, statul îi poate ajuta pe producători cumpărând acest surplus de produse, la prețul de intervenție, și stocându-l până la reglarea cererii cu oferta de pe piața produselor agricole.

Totodată, este necesară adoptarea prețului indicativ care, în condițiile prevăzute de piață, indică centrul fluctuațiilor de preț și astfel agricultorii își pot stabili singuri managementul afacerii.

Prețul prag reprezintă un preț fixat la frontieră, astfel încât prețul produselor importate să ajungă cel puțin la nivelul prețului produselor similare din țară. Utilitatea acestui instrument de piață este dată de necesitatea de a stopa importul de produse din afara țării și încurajarea producției interne. Este absolut necesară stabilirea unui astfel de preț în România, deoarece doar astfel poate fi stopat importul de produse din afara țării și încurajată producția.

În colaborare cu aceste instrumente de reglare a pieței ar trebui revizuită acordarea de subvenții.

Principiul subvenționării agriculturii este de a sprijini activitățile din acest domeniu, în scopul creșterii cantității și calității produselor interne prin introducerea unei tehnologii capabile să răspundă acestor nevoi.

Acest principiu nu a fost respectat în ultimii ani, dovadă fiind faptul că agricultura nu a înregistrat progresele necesare unei reale agriculturi de piață funcționale.

În concluzie, guvernul are posibilitatea și instrumentele optime prin care să-l ajute pe agricultorul român și am convingerea că, spre deosebire de guvernele anterioare, va adopta măsurile necesare în acest sens.

  Mircia Giurgiu - declarație dedicată memoriei Papei Ioan Paul al II-lea;

Domnul Mircia Giurgiu:

Declarație politică: "Papa Ioan Paul al II-lea și România"

Trecerea în neființă a celui care a fost Papa Ioan Paul al II-lea reprezintă un moment de cotitură pentru toată lumea creștină, și nu numai.

Umanitatea a pierdut un mare om, o personalitate complexă, care a influențat evoluția lumii, inclusiv a României. Rolul pe care l-a jucat Papa Ioan Paul al II-lea în prăbușirea sistemului comunist îl consacră în istorie drept un adversar al tuturor regimurilor totalitare. Mărturie stau, în acest sens, evoluțiile ulterioare vizitelor Sale în țări precum Nicaragua, Chile, Cuba ori state africane.

S-ar putea spune că Papa Ioan Paul al II-lea a dus ecumenismul la extrem atunci când a intrat într-o moschee și într-o sinagogă. Dar, în acest fel, Suveranul Pontif a câștigat simpatia multor oameni și a pregătit drumul pentru semnarea unui tratat de pace între Palestina și Israel.

Papa Ioan Paul al II-lea a adus mesajul său de pace și în România, prima țară majoritar ortodoxă care a fost vizitată în 1999 de către Suveranul Pontif. Cu ocazia vizitei Sale, Sfântul Părinte a declarat: "România, țară punte între Orient și Occident, punct de răscruce între Europa Occidentală și Orientală, pe care tradiția o numește cu frumosul titlu de "Grădina Maicii Domnului", vin la tine în numele lui Iisus Cristos, Fiul lui Dumnezeu și al Preasfintei Fecioare Maria".

Moartea Papei Ioan Paul al II-lea a întristat o lume întreagă, nu doar pe creștini, ci și pe musulmani, mozaici, budiști și reprezentanți ai altor culte religioase.

Iată o scurtă biografie a celui care a fost Papa Ioan Paul al II-ea: 1920 - se naște Karol Wojtyla la Wadowice; 1946 - devine preot; 1962 - este numit arhiepiscop al Cracoviei; 1978 - este ales Suveran Pontif; 1981 - supraviețuiește unei tentative de asasinat, comisă de un extremist turc, pe care îl va vizita în închisoare pentru a-i spune că l-a iertat; 1999 - vizitează România; 2000 - intră într-o sinagogă și face un pelerinaj la Zidul Plângerii; 2001 - intră într-o moschee; 2003 - face un apel pentru evitarea războiului din Irak.

În cei peste 26 de ani de Pontificat, Papa Ioan Paul al II-lea a efectuat zeci de vizite oficiale, s-a întâlnit cu sute de șefi de stat și de guverne, a avut sute de audiențe și întâlniri peste hotare și a publicat o serie de cărți, precum și un volum de poeme.

Un ultim mesaj al Sanctității Sale spune: "Umanității, care pare uneori tulburată și dominată de puterea răului, de egoism și de frică, Domnul reînviat, îi oferă darul dragostei Sale, care iartă, reconciliază și deschide sufletul spre speranță".

În 2005, drumul durerii s-a încheiat pentru Papa Ioan Paul al II-lea, el veghind din cer asupra noastră, a tuturor.

Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în lumea celor drepți.

  Florin Iordache - atenționare în privința firmelor mici și mijlocii;

Domnul Florin Iordache:

Declarație politică: "Firmele mici și mijlocii în pericol, în perspectiva aderării la Uniunea Europeană".

Firmele mici și mijlocii sunt motorul oricărei economii de piață, dar în perspectiva integrării în Uniunea Europeană le-ar fi dificil să facă față concurenței, o dată cu integrarea în Uniunea Europeană.

Este absolut necesar ca firmele mici și mijlocii să beneficieze de un program guvernamental specific acestora.

Trebuie urgent implementată strategia în privința IMM-urilor, adoptată în 2004, intensificate consultările periodice între reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice, Agenției Naționale pentru IMM-uri și reprezentanții firmelor.

Încurajarea creditării IMM-urilor, cât și sprijin pentru crearea asociațiilor de consultanță pentru IMM-uri, ar trebui să constituie priorități guvernamentale.

Formarea și pregătirea viitorilor antreprenori, de asemenea, ar constitui o prioritate pentru o guvernare responsabilă.

Pentru început, prin tot ce a întreprins Guvernul Tăriceanu, a demonstrat în patru luni de guvernare că nu îl preocupă situația IMM-urilor, și de aceea toți oamenii politici, indiferent de culoarea politică, trebuie la unison să susțină dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii.

  Ovidiu Ioan Silaghi - constatări legate de evaluarea activității postului public de televiziune;

Domnul Ovidiu Ioan Silaghi:

Țin să vă atrag atenția, de la acest microfon, asupra unui caz deosebit de grav care se întâmplă în aceste zile și care, din păcate reprezintă o recidivă: președintele director general al TVR, domnul Valentin Nicolau, folosește postul public de televiziune pentru a se răfui cu Parlamentul sau cu o serie de parlamentari.

După cum se știe, în prezent își desfășoară activitatea o comisie parlamentară specială care are drept obiectiv evaluarea activității posturilor publice de radio și televiziune. Tot după cum se știe, această comisie a fost constituită în urma existenței unor situații tensionate din cele două instituții, generate de dezvăluiri șocante ale unor angajați. Nu am să intru pe fondul acestei probleme, deoarece în acest moment competența revine celor 15 senatori și deputați din comisie. Vreau însă să prezint o serie de fapte care aduc atingere democrației din România.

După chiar prima zi de audieri, domnul Valentin Nicolau, prin direcția de comunicare a TVR, a emis două, dacă nu chiar trei comunicate prin care critică activitatea comisiei și prin care se aduc o serie de acuzații membrilor comisiei. Este un fapt fără precedent și nu cred că într-o țară civilizată se mai întâlnește așa ceva, ca o instituție aflată sub controlul Parlamentului, aflată și sub anchetă, să atace Parlamentul utilizând tocmai postul public.

Vreau să nu fiu înțeles greșit. Activitatea parlamentară, comportamentul senatorilor și deputaților, orice altceva legat de legislativ poate fi oricând criticat în mass-media. Dar, una este - și mă refer doar la domeniul televiziunii aici - să critici o activitate legată de Parlament în jurnale de știri, reportaje, anchete, talk-show-uri etc și cu totul altceva să emiți comunicate de presă prin care să acuzi instituția căreia îi ești subordonat. Practic, comunicatele de presă emise de TVR nu vizează doar comisia de anchetă, ci chiar și hotărârea de Parlament prin care s-a înființat această comisie. Cei evaluați au dreptul lor să își spună punctul de vedere și vor fi ascultați de comisie Nu au însă dreptul să utilizeze postul public de televiziune - care are menirea de a informa corect și a educa - drept armă. Nu numai împotriva Parlamentului, ci împotriva nimănui. Și totuși Valentin Nicolau a făcut-o.

Nu este prima abatere de acest gen a președintelui director general al TVR. Să ne aducem aminte de reportajele grotești din toamna trecută prin care erau înfierați cu mânie parlamentarii din comisiile de cultură. Și pentru ce? Pentru că au dat un vot negativ raportului de activitate al TVR. Să ne amintim cum au fost scoase de la arhivă secvențe cu emisiunile antedecembriste ale senatorului PSD, Adrian Păunescu, și cum s-a descoperit că firmele unui tânăr deputat PD de Cluj ar avea datorii la stat. Îmi pun întrebarea, dacă raportul anual de activitate al TVR primea vot favorabil, mai afla întreaga Românie de datoriile deputatului de Cluj? Mai aflau cei care abia au împlinit 20-22 de ani de emisiunile făcute la TVR în anii 80 de Adrian Păunescu? Cu siguranță, nu.

Ceea ce s-a întâmplat atunci, și ce se întâmplă acum, reprezintă, repet, un atac la adresa democrației, întreprins de conducătorul unei instituții care trebuie să fie printre primele care să respecte regulile democrației. În mod normal, domnul Valentin Nicolau ar trebui să-și dea demisia de onoare. Sunt însă convins că nu o va face. De aceea, de la acest microfon, îi cer să aștept cu demnitate rezultatele anchetei.

P.S. Am aflat din presă că absolut toate audierile angajaților din TVR, indiferent dacă au fost pro sau contra lui Valentin Nicolau și a altor factori de conducere au fost integral înregistrate de un cameraman. Știți ce informații s-au dat pe postul național după prima zi de audieri, când la comisie au fost prezenți contestatarii lui Valentin Nicolau? Nici una despre audieri, în schimb au fost prezentate imagini de la discuțiile în contradictoriu ale membrilor comisiei. Nu contest faptul că s-au prezentat aceste discuții. Dar principala informație o reprezenta ceea ce au declarat cei audiați. Nimic din toate acestea. Dar au apărut în presă totuși articole în regim de publicitate pe banii contribuabililor.

  Rareș Șerban Mănescu - despre subiectul votului uninominal, reclama postelectorală a PSD;

Domnul Rareș Șerban Mănescu:

Fiind într-o stare de "relaxare profundă", probabil că celor din PSD le-a venit ideea să se apuce de reclama post electorală. Și au început bineînțeles, prin a-și asuma rolul de partid virgin, proaspăt ieșit din tumultul ideilor politice, asta din nevoia maselor de a-și asuma o platformă politică neîntinată de corupție și de orgiile mesianice ale liderilor.

Subiectul perfect, tocmai decizia politică electorală, votul, acel element pe care l-au scăpat din vedere patru ani de guvernare, când se credeau pereni și de la care li s-a tras pierderea "sceptrului". Așa că s-au gândit domnii de la PSD să ceară votul uninominal, acest vot căruia i-au dat în cap de atâtea ori, încât săracul este amețit total și pierdut în hățișurile deciziilor de partid, acum renăscut din rațiuni de media.

Să revenim la realitate, domnilor din PSD, și permiteți-mi să vă aduc aminte că votul uninominal a fost cerut de Alianța DA de mult, dar probabil că erați prea ocupați cu jocurile puterii să auziți vocea opoziției. Asta nu ar fi nimic și credeți-mă, nu ar face decât să mă bucure inițiativa domniilor voastre, făcându-mă să sper că într-adevăr spiritul politic virgin a răzbătut din negura ideilor, dar nu pot să fac aceeași greșeală ca și PSD și să-mi schimb mentalitatea în funcție de cum bate vântul.

Domnilor din opoziție, reveniți la realitate, propuneți ceva constructiv și veți avea tot sprijinul nostru, dacă vine în ajutorul scoaterii țării din mlaștina în care ați băgat-o. Dar vă rog nu mai jucați rolul de fecioară plină de bune intenții ,deoarece s-ar putea ca tânărul popor pe care vreți să-l amețiți iar, să vă lase chiar la nunta... nu ar fi prima dată, dar vi s-ar duce vestea și peste hotarele acestei țări mici, dar plină de înțelepciune. Atunci ar fi mai greu să dați explicații părinților din Internaționala socialistă încruntați și uimiți cum copilul lor se droga cu doze zilnice de abuz putere, în timp ce ei pregăteau zestrea.

Votul uninominal presupune răspunderea fiecărui membru de partid care participă la alegeri, și, după probitatea morală a acestuia, implicarea în rezolvarea problemelor electoratului. De unde veți scoate acești oameni nepătați să-i aruncați în compoziția amestecului ce va forma masca partidului? Dacă îi aveți și vorbesc eu cu păcat, atunci este exclusiv vina domniilor voastre ca de atâta amar de vreme nu ați știut să-i scoateți în față și să-i puneți în funcții publice, să-i puneți să lucreze pentru țară și pentru imaginea partidului.

  Relu Fenechiu - despre reforma sistemului electoral și necesitatea conjugării forțelor politice;

Domnul Relu Fenechiu:

Unul dintre obiectivele Guvernului Tăriceanu este și acela de a face o amplă reformă a sistemului electoral. Această reformă este necesară din mai multe puncte de vedere. Voi aminti numai trei dintre ele: armonizarea cu legislația Uniunii Europene, prevenirea fraudelor care se semnalează cu ocazia fiecărui tur de scrutin din România și, foarte important, finalizarea - conform angajamentelor internaționale luate - până la 31 decembrie 2006 a reglementărilor privind alegerile pentru Parlamentul European.

Conform intențiilor Guvernului, acest Cod electoral ar urma să includă mai multe capitole care vor reglementa alegerile locale, parlamentare, prezidențiale, cele pentru Parlamentul European. După cum se poate observa, pentru toate tipurile de alegeri se dorește elaborarea unei legi unitare.

Din păcate, intențiile Guvernului sunt în pericol de a fi blocate din cauza ambițiilor politicianist meschine ale PSD. După cum se știe, Grupul Parlamentar al PSD a înregistrat o inițiativă legislativă privind alegerile parlamentare. Prin înregistrarea de către PSD a acestei inițiative legislative, se limitează practic câmpul de acțiune al Guvernului care intenționează să demareze ample dezbateri publice asupra Codului Electoral, cu participarea întregii clase politice și a societății civile. Spun aceasta, pentru că în timp ce s-ar desfășura ample dezbateri publice, inițiativa legislativă a PSD ar putea trece de Cameră prin regula aprobării tacite.

Executivul a solicitat PSD să-și retragă inițiativa legislativă, pentru că, oricum, în cadrul comisiei parlamentare speciale ce ar urma să se constituie pentru elaborarea Codului Electoral, reprezentanții acestui partid vor avea din plin posibilitatea să-și aducă contribuția la viitoarea legislație electorală.

Ei bine, prin vocea domnului Miron Mitrea, PSD a anunțat că refuză să-și retragă inițiativa legislativă. Mai mult, domnul Mitrea a afirmat că PSD nu agreează constituirea unei comisii parlamentare speciale pentru elaborarea Codului Electoral pentru că...orice astfel de comisie va îngropa obiectul de activitate pentru care ar fi creată. Nu numai că această afirmație reprezintă o aberație, dar ea îl contrazice chiar pe "..domnul Mitrea. Cred că nimeni nu a uitat că în 2003, PSD, deci inclusiv domnul Mitrea, a propus și s-a constituit o comisie parlamentară specială pentru elaborarea proiectelor de lege privind alegerile locale, parlamentare și prezidențiale. De ce acum PSD nu mai dorește constituirea unei astfel de comisii? Explicațiile date presei de către domnul Mitrea - teama că nu se va ajunge la implementarea votului uninominal - reprezintă un argument fals. Și este fals, pentru că - și aici vorbesc doar în numele partidului din care fac parte - nu numai PSD dorește introducerea votului uninominal. Să ne aducem aminte că în 2004, PNL propunea un vot mixt, 50% vot uninominal simplu, 50% vot preferențial pe listă, adică varianta complexă a votului uninominal, la ambele Camere, în timp ce PSD dorea vot uninominal doar la Senat. Și, dacă îmi aduc aminte, la vremea respectivă, și PD acceptase amendamentele PNL. Deci nu "pericolul" neintroducerii votului uninominal stă la baza refuzului PSD de a retrage inițiativa legislativă și de a fi de acord cu constituirea comisiei parlamentare speciale. Domnul Mitrea a declarat presei că s-a mai fript o dată în această problemă. Am să vă traduc acum ce înseamnă acest "m-am fript". Deși PSD avea în legislatura trecută o majoritate zdrobitoare în Parlament, nu a reușit să se impună 100% în comisia parlamentară specială. Acum, când PSD nu mai este majoritar în Parlament, și nu mai are șansele de a dicta regulile jocului într-o astfel de comisie, îi determină pe liderii acestui partid să respingă ceea ce ieri agreau.

În încheiere, fac un apel la reprezentanții PSD să își retragă inițiativa legislativă și să vină să participe la efortul comun al tuturor partidelor politice pentru elaborarea Codului Electoral.

  Romeo Marius Raicu - apel pentru aplicarea cu responsabilitate a legii pentru construirea de locuințe;

Domnul Romeo Marius Raicu:

Necesitatea aplicării Legii nr.15/2003

Aplicarea Legii nr.15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuințe proprietate personală, cu modificările și completările ulterioare, se realizează în contextul determinat de retrocedările terenurilor din intravilanul localităților foștilor proprietari sau moștenilor acestora. La sfârșitul lunii ianuarie 2005, au fost constituite prin dispoziții ale primarilor 2.658 de comisii pentru identificarea și inventarierea terenurilor disponibile și libere de sarcini din domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale, situate în intravilanul localităților. Până în prezent, consiliile locale au adoptat 815 hotărâri privind inventarierea terenurilor disponibile și libere de sarcini, care pot fi atribuite în folosință gratuită.

Tinerii au depus 46.793 de cereri pentru atribuirea de terenuri. Numărul cererilor depuse pentru mediul urban reprezintă 57,3% din numărul total al cererilor. Acest număr de cereri depuse este dublu față de cel al anului trecut. Consider că interesul crescut al tinerilor pentru prevederile acestei legi ne îndreptățește să acționăm cu mai multă rigurozitate și voință politică în aplicarea ei. În sensul intensificării eforturilor autorităților pentru aplicarea Legii nr.15/2003 vine și concluzia tot mai pregnantă a opiniei publice privind cheltuielile efectuate sau angajate în proiectele imobiliare prin ANL.

Aceste proiecte ar trebui reevaluate și reduse ca scală. Sub umbrela acoperitoare a construirii de locuințe sociale pentru tineri, ANL a subvenționat indirect multe proiecte pur comerciale ce se puteau foarte bine realiza și fără bani de la stat, de care au beneficiat persoane conectate politic, iar concurența pe piața de construcții a fost mult distorsionată.

Agenția Națională pentru Locuințe a ridicat, în mai toate orașele din țară, blocuri cu garsoniere și apartamente pentru tineri. După ce au intrat în posesia administrației publice locale, aceasta le-a închiriat, de cele mai multe ori, "după ureche", beneficiind de norme metodologice în care se încearcă (mulțumirea) tuturor categoriilor sociale. "Toată lumea știe ce se întâmplă". Prevederile legale lasă loc interpretărilor. Deși normele metodologice de atribuire a punctajelor prevăd clar și latura socială, prin care tinerele familii sărace au prioritate, la atribuirea efectivă a punctajelor aceleași norme lasă să funcționeze solidaritatea de "partid". De cele mai multe ori, pentru a obține o locuință socială, o familie trebuie să aibă cât mai mulți copii și cât mai mulți bani, apartamentele ANL sunt destinate celor cu venituri cât mai mari și, eventual bolnavi, pentru că demonstrând că sunt bolnavi, solicitanții își sporesc șansele de a obține case, pentru că primesc 10 puncte în plus. Numărul cererilor depuse de cei care solicită acordarea unei locuințe în cartiere ANL este de patru cinci ori mai mare decât numărul locuințelor disponibile. Unele solicitări sunt mai vechi de trei ani, iar o parte din cei interesați au depășit vârsta de 35 de ani, până la care au dreptul să primească locuințe construite în sistem ANL. Dacă aceștia doresc să își transfere cererile pe numele soților, pierd, din cauza unor chichițe birocratice, vechimea cererii, care este unul dintre criteriile importante de care se ține seama la repartizarea locuințelor.

Având în vedere eșecul răsunător al proiectului ANL, este de dorit ca factorii de decizie din administrația publică locală și centrală să susțină mediatizarea prevederilor Legii nr.15/2003.

De asemenea, consider că implicarea cu responsabilitate în aplicarea acestei legi, prin promovarea unor proiecte de acte normative pentru suplimentarea suprafețelor de teren ce pot fi puse la dispoziția tinerilor, precum și acordarea de sprijin tehnic de către serviciile publice de specialitate existente la nivel județean va contribui la sprijinul efectiv al tinerei generații. Prin această declarație politică solicit să dăm o șansă reală tinerilor și să îi sprijinim în demersurile lor, iar terenurile să fie alocate în conformitate cu prevederile legale.

  Tudor Mătușa - dezaprobarea unei manifestări xenofobe;

Domnul Tudor Mătușa:

Mă adresez dumneavoastră prezentându-vă un caz de o gravitate extraordinară, reflectat amplu și în presă, în legătură cu jignirile adresate poporului român de către un oarecare Dj Syto din Spania. Frustrarea acestui plagiator l-a făcut să compună niște versuri haotice și jignitoare la adresa românilor și a imigranților din Peninsula Iberică unde li se "promite" că li se vor tăia mâinile și că vor fi călcați cu mașina pe capete. Românii sunt numiți bastarzi și nesimțiți. De câteva luni, în discotecile și cluburile spaniole se poate asculta această melodie cu grave conotații xenofobe și rasiste. Se vede că plagiatorul spaniol nu are habar de legile europene, de normele civile referitoare la rasism si xenofobie afișate în public.

Cu toții ne întrebăm de ce s-a ajuns în astfel de situații, parcă decupate dintr-un început de secol XX totalitar. Răspunsurile le putem găsi în situația dramatică în care se află România după 1989, când românii, constrânși de lipsa locurilor de muncă, a locuințelor, a salariilor mizere sunt nevoiți ca, prin orice mijloace, să-și gasească o modalitate de a trăi decent, ba chiar de a supraviețui. Acest "spaniol" și-a bătut joc de oamenii care s-au dus în Spania nu în concediu de odihnă, ci împinși de sărăcie.

Deși nu se poate spune că este vorba despre un fenomen de masă, în ultimii cinci ani, în țările membre ale Uniunii Europene, s-a înregistrat o creștere fără precedent a manifestărilor xenofobe, cărora, iată, le-au căzut victimă și românii.

În calitate de deputat PPRM nu pot accepta astfel de manifestări huliganice la adresa poporului român cât și încălcarea normelor fundamentale ale drepturilor omului.

  Tudor Mohora - declarație cu titlul Actuala Putere își mai aduce aminte de lozinca sa Să trăim bine?;

Domnul Tudor Mohora:

"Actuala Putere își mai aduce aminte de lozinca sa "Să trăim bine!"?

În ultimele luni asistăm la mediatizarea unui număr impresionant de știri politice și economice referitoare la: reluarea discuției privind alegerile anticipate; raportul "Freedom House" comandat de ministrul justiției; modificarea Codului Fiscal și a Codului Muncii; finanțarea autostrăzii Borș - Brașov care se construiește în baza contractului încheiat cu compania americană Bechtel; alegerile pentru primarul general al Muncipiului București etc.

În acest context de știri larg mediatizate, lipsesc aproape în totalitate știrile și comentariile referitoare la evoluția nivelului de trai al românilor.

Este adevărat că la o emisiune televizată luna trecută, președintele Traian Băsescu, întrebat fiind în legătură cu semnificația lozincii Alianței D.A., larg mediatizată în perioada campaniei electorale din 2004: "Să trăim bine!", a afirmat cu toată convingerea că în primele două luni ale acestui an, salariul mediu pe economie va avea o creștere de 50 euro, față de decembrie 2004. Aceasta ar fi însemnat o creștere de 28,6% a salariului mediu pe economie, exprimat în euro, ceea ce ar fi fost o performanță în creșterea puterii de cumpărare a salariilor.

Din păcate, această afirmație nu s-a confirmat. În realitate, potrivit datelor oficiale, creșterea salariului mediu pe economie a fost de numai 8,5 euro, aceasta datorându-se exclusiv deprecierii monedei europene și respectiv, aprecierii monedei noastre naționale. În condițiile în care s-ar fi menținut cursul euro de la sfârșitul lui decembrie 2004, salariul mediu net pe economie realizat în februarie a.c. ar fi fost cu 4,5 euro mai mic și nu cu 50 euro mai mare.

Acest exemplu de informare eronată a opiniei publice, într-o problemă atât de sensibilă, evidențiază un aspect negativ privind sursele de informare ale Președintelui României, precum și faptul că Guvernul României nu-l ține la curent cu date veridice în acest domeniu.

Cu atât mai mult se impune examinarea cu responsabilitate a problemelor legate de evoluția indicatorilor nivelului de trai, care manifestă, în prezent, unele tendințe îngrijorătoare:

  • câștigul salarial mediu real pe economie a scăzut în februarie a.c. cu 3,3% față de decembrie 2004; se poate observa că introducerea cotei unice de impozitare de 16% nu se regăsește în evoluția salariului mediu pe economie, datorită faptului că de creșteri ale venitului salarial au beneficiat numai cca. 300.000 de salariați, respectiv cca. 6% din totalul acestora;
  • deși pensia medie de asigurări sociale de stat a fost majorată de la începutul anului cu 3% pentru acoperirea ratei inflației prevăzută pe acest an, totuși pensia medie reală a înregistrat o creștere de numai 1,7% în luna februarie a.c. față de decembrie 2004, cu tendință de reducere în continuare;
  • nivelarea salariilor accentuează puterea de cumpărare scăzută a acestora; cca. 80% din totalul salariaților pe economie realizează salarii mai mici față de salariul mediu pe economie;
  • în cazul pensionarilor de asigurări sociale de stat nivelarea pensiilor este mult mai pregnantă, întrucât numai cca. 12% din totalul pensionarilor au pensii la nivelul minimului decent de trai (pragul de sărăcie) și numai cca. 1,5% au pensii la sau peste nivelul salariului mediu net pe economie;
  • recalcularea pensiilor, în prima sa etapă din acest an a cuprins numai 212 mii pensionari (4,7% din totalul pensionarilor de asigurării sociale de stat), din care numai cca. 50 de mii au beneficiat de majorări ale pensiilor, majoritatea fiind nesemnificative; acțiunea de recalculare este împinsă către a doua jumătate a anului, iar punerea în plată încă nu este clarificată;
  • majorarea accizelor, a prețurilor și tarifelor la gazele naturale, carburanți, energia electrică, alcool, țigări etc. va conduce la majorarea ratei inflației, după părerea oficialităților B.N.R. de la 7% cât s-a prevăzut pe acest an la cca. 8,5%; creșterea inflației, evident, ar putea să influențeze negativ puterea de cumpărare a veniturilor bănești ale populației; la aceasta va contribui și noul regim de compensare a medicamentelor.

Analiza acestor tendințe trebuie să constituie un semnal de alarmă pentru guvernanți dar și pentru parlamentari, deoarece înrăutățirea condițiilor de trai pentru cei mulți poate duce la fenomene sociale grave.

Pentru evitarea unor astfel de fenomene, de natură să frâneze creșterea economică și integrarea cu succes în Uniunea Europeană, Guvernul României are datoria să-și concentreze atenția și asupra problemelor stringente ale nivelului de trai, să examineze și să adopte măsuri pentru:

  • acoperirea reală a inflației prin indexarea salariilor și a pensiilor;
  • majorarea salariilor funcționarilor publici, a personalului din administrația publică, a personalului din învățământ și sănătate, în raport cu măsurile luate potrivit angajamentelor declarate privind accelerarea creșterii economice;
  • finalizarea recalculării pensiilor în acest an și punerea în plată, eșalonat în cursul semestrului II a.c.;
  • reexaminarea sistemului de compensare a medicamentelor pe baza consultării reale a Colegiului medicilor, a asociaților de pensionari și a sindicatelor.

Abordarea cu responsabilitate a aplicării unor astfel de măsuri de către un guvern liberal și democrat ar dovedi că lozinca "Să trăim bine!" nu a fost uitată și nu se referă numai la cei puțini cu venituri mari, care și așa trăiesc bine, ci și la cei mulți, săraci și amărâți care au și ei dreptul constituțional (art. 47 alin. 1 din Constituția României) de a li se asigura "un nivel de trai decent".

  Valeriu Ștefan Zgonea - intervenție intitulată Călin-file de poveste.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

"Călin - file de poveste"

Deși Alianța a reușit să convingă multitudinea de români naivi de valoarea ei intrinsecă, ce pare-se că-i lipsește cu desăvârșire, Guvernul Tăriceanu nu ezită să dezamăgească sistematic prin acțiunile întreprinse... sau mai bine spus acțiunile neîntreprinse.

Începând cu stilul autoritar, periculos de apropiat de democrație, în care și-a numit vicepreședinții și membrii Biroului permanent, până la prima vizită în teritoriu, la Craiova, unde a plecat plin de entuziasm, spunând că nu merge acolo pentru a tăia panglici, ci pentru a soluționa problemele orașului, continuând apoi printr-o vizită previzibilă la Electroputere Craiova și Daewoo Craiova, unde singurele realizări ale noului Guvern au constat doar în înduioșarea câtorva muncitoare de la uzină, nu prin viitoarele strategii, ci prin costumul impecabil etalat. Totuși, spre final, nu s-a găsit un răspuns sau o soluționare pentru problema în cauză.

Dacă ne gândim mai bine, sunt puține investiții semnificative în regiunea de sud-vest, mai precis în Dolj, singurele mai importante fiind cele menționate mai sus.

Să vorbim despre Sala Polivalentă? Despre faptul că CNI a promis 160 de miliarde de lei pentru continuarea lucrărilor și că banii nu au ajuns niciodată la destinatar? Cum viitorul sportivilor din Craiova (mulți dintre ei aflați pe clasamente speciale) e obturat de niște interese obscure și de o nepăsare inimaginabilă? Sau poate e momentul să amintim de problemele legate de aprovizionarea cu apă, problemele legate de apa potabilă, de investiții suspendate fără nici o explicație?

Să amintim Guvernului de planul de strategie de dezvoltare durabilă a serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare?

Sau, dacă nici acestea nu ne-au convins, poate autostrada Transilvania (Borș-Brașov) reprezintă un caz mai mult decât evident al lipsei de interes a Cabinetului Tăriceanu. Oare e normal ca simpla afirmație a președintelui sau a premierului, care consideră proiectul ineficient și neprioritar, să văduvească Transilvania de proiecte de infrastructură de anvergură?

Totuși, am și eu câteva nedumeriri... Pe ce își întemeiază președintele Băsescu afirmația că prin construcția autostrăzii Transilvania va fi preluat doar 15% din traficul rutier est-vest și vest-est? În contrapartidă, care este traficul estimat pentru autostrada Nădlac-Constanța? Care sunt costurile estimate pentru autostrada Nădlac-Constanța? Toate aceste interogații au ca țintă explicația pentru ce vor fi pierdute atâtea locuri de muncă și investiții, în favoarea u nor zone care oricum se descurcă și fără această infuzie de fonduri?

Și atunci, care e adevărul celor de la D.A.? Că Tăriceanu nu este decât o marionetă în calea uitării și că primul trimestru de guvernare nu a fost decât un fiasco?

Personal, nu avem nimic cu Tăriceanu..., avem ce avem cu genul de politician pe care el îl reprezintă. Ce ne enervează e că există și oameni care au dat dovadă de profesionalism în sistemul privat și că au făcut avere și carieră prin mijloace proprii. Totuși, sunt preferați indivizi de genul lui, lipsiți de inițiativă, inapți de a duce un proiect la bun sfârșit și ușor de manipulat, care încă nu au dovedit nimic, nici pe plan politic, nici profesional.

Și dacă ne uităm mai bine și pe programul de guvernare al Alianței, ne dăm seama că suntem tot mai departe și de dreptate, și de adevăr, care se simt stingherite pe zi ce trece de incapacitaea u nui Guvern stângaci.

Vă mulțumesc.

     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 9 aprilie 2020, 14:31
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro