Şedinţa Camerei Deputaţilor din 26 septembrie 1996

1.

Dezbateri: proiectul de Lege pentru privatizarea societăţilor comerciale bancare cu capital majoritar de stat.

Şedinţa a început la ora 9,00. Lucrările au fost conduse de domnul Marţian Dan, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor; asistat de domnii: Raymond Luca şi Ovidiu Cameliu Petrescu, secretari.

Domnul Marţian Dan: Începem lucrările Camerei Deputaţilor. Mai întâi, trebuie să vă aduc la cunoştinţă situaţia participării la ele. Din 341 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 197. Sunt absenţi 144, din aceştia 24 participă la diferite acţiuni parlamentare. Cvorumul de lucru este de 171. Aşa cum vă aduceţi aminte, în partea finală a şedinţei de ieri, v-am rugat să vă pregătiţi materialele pentru proiectul de Lege privind privatizarea societăţilor bancare cu capital de stat. Noi am început dezbaterea acestui proiect de lege în cursul zilei de marţi, au fost unele observaţii în legătură cu art. 1, în special alin. 2 al acestui articol, l-am retrimis la Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, ca, împreună cu Comisia pentru buget finanţe şi bănci, să examineze diferitele propuneri care s-au făcut. Am să-l rog pe domnul Alexandru Albu, preşedintele Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare să ne pună în temă în legătură cu concluziile la care au ajuns cele două comisii în urma analizei făcute.

Domnul Alexandru Albu: Domnule preşedinte, Domnilor colegi, La prima discutare în şedinţă a Legii privind privatizarea societăţilor comerciale cu capital bancar au existat obiecţii cu privire la alin. 2 din art. 1, unde exista formularea privind transferarea părţii deţinute de Fondurile Proprietăţii Private la societăţile comerciale cu capital de stat spre Fondul Proprietăţii de Stat. Şi motivaţia a fost că se consideră un pas înapoi, de la proprietate privată (mă rog, cu capital de stat), spre proprietate de stat, proprietate publică. S-a reformulat din această cauză, în loc de "se transferă", s-a spus "se consideră transferată", ceea ce, de asemenea, a avut obiecţii din partea celor două comisii reunite, buget, finanţe, bănci şi politică economică, reformă şi privatizare, şi s-a propus eliminarea alin. 2 de la art. 1. Dat fiind că în legătură cu această problemă a eliminării au fost şi puncte de vedere diferite din partea unor colegi deputaţi, aparţinând nu numai PDSR, ci şi altora, s-a elaborat un amendament care să dea un nou conţinut şi chiar o nouă orientare alin. 2 de la art. 1. În caz că nu s-ar accepta eliminarea şi având în vedere necesitatea stringentă, absolut necesară, a finalizării acestei legi, să se ia în considerare acel amendament care s-a elaborat în comisie. În legătură cu aceasta, consider necesar, domnule preşedinte, dacă veţi fi şi dumneavoastră de acord, să dăm posibilitatea doamnei ministru Puwak, să vedem şi opţiunea Guvernului pentru una din cele două soluţii, eliminare sau reformulare, domnia sa a asistat la discuţii, şi cuiva din partea celor 75 de iniţiatori (mi se pare că nu avem nici unul în sală), o să vedem cum se întâmplă.

Domnul Marţian Dan: Dacă doamna secretară de stat Hildegard Puwak doreşte să răspundă invitaţiei adresate de domnul Albu?

Doamna Hildegard Puwak: Domnule preşedinte, După şedinţa de ieri, din comisie, am stat şi am reanalizat cele două soluţii propuse şi, pentru accelerarea acestui proces de privatizare în acest domeniu al sistemului bancar şi pentru simplificarea întregii acestei proceduri, punctul nostru de vedere ar merge mai degrabă spre eliminarea alin. 2 al art. 1. Cadrul legislativ existent este suficient pentru a pune în aplicare această lege.

Domnul Marţian Dan: Are cuvântul domnul deputat Birtalan Akos, după aceea va urma domnul deputat Raymond Luca.

Domnul Birtalan Akos: Domnule preşedinte, Aşa cum a prezentat domnul profesor Albu, precum şi doamna ministru opţiunea, înţeleg a Guvernului, în ceea ce priveşte propunerea noastră formulată la dezbaterea din ziua de marţi, în ceea ce priveşte eliminarea alin. 2 din art. 1, eu, personal, atunci, am propus acest lucru, dar am subliniat şi atunci că trebuie găsită o soluţie pentru a (am folosit cuvântul) "despăgubi" cei aproape 16 milioane de cetăţeni care au beneficiat conform Legii nr. 58 de carnete cu certificate cu proprietate şi în numele cărora Fondurile Proprietăţii Private au administrat cota parte de 30% din capitalul social al societăţilor comerciale, inclusiv al băncilor comerciale. Deci, susţin în continuare eliminarea acestui alin. 2, dar, până la urma urmei, nu ca să lăsăm locul gol, ci pus altceva în locul acestei idei. Ceva ce am discutat în comisie şi am fost cu toţii de acord cu ideea care s-a prezentat acolo. Şi, dacă îmi permiteţi, aş da citire acestui amendament care s-a formulat în comisie şi a fost în unanimitate acceptat de membrii comisiei.

Domnul Marţian Dan: Da, vă rog!

Domnul Birtalan Akos: Şi acest lucru ar însemna ca actuala formă a alin. 2 să dispară şi să fie înlocuită cu următorul text: "Cota parte din capitalul social al societăţilor comerciale bancare administrată de Fondurile Proprietăţii Private, respectiv de societăţile de investiţii financiare rezultate din transformarea acestora, vor fi scoase la vânzare prin ofertă publică în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Sumele încasate de acestea vor fi distribuite cetăţenilor care au beneficiat de prevederile Legii nr. 55/1995, în termen de 6 luni de la data încasării acestora." O scurtă motivaţie care se poate da. Prin acest amendament s-ar respecta atât prevederile Legii nr. 5/1995, care la art. 6 spunea că: "Vânzarea acţiunilor societăţilor comerciale bancare se face contra numerar", s-ar respecta şi dreptul tuturor cetăţenilor, nu numai al celor 2-2,5 milioane de cetăţeni care au depus carnete cu certificate şi cupoane nominative la Fondurile Proprietăţii Private, ci ale tuturor celor care au beneficiat de carnete cu certificate de proprietate şi nu le-au utilizat în procesul de privatizare, s-ar menţine şi ideea de transformare, conform Legii nr. 58, a Fondurilor Proprietăţii Private în societăţi de investiţii şi bineînţeles că s-ar păstra şi ideea că Fondul Proprietăţii de Stat ar vinde cota lui pe care o are şi care este prevăzută şi în prezenta lege. Deci, în cunoştinţă de cauză, să spunem aşa, aş ruga să faceţi cunoscută şi poziţia altor partide în ceea ce priveşte acest amendament, încă o dată, subliniez, aprobat în unanimitate de comisie.

Domnul Marţian Dan: Are cuvântul domnul deputat Raymond Luca. Dacă mai sunt şi alţi colegi care doresc să intervină pe marginea acestui articol?

Domnul Raymond Luca: Domnule preşedinte, Domnilor colegi, La redactarea acestui amendament am avut în vedere două chestiuni extrem de importante. Pe de o parte, crearea unui sistem bancar sănătos, un sector bancar care să fie cu adevărat atractiv pentru investiţia strategică, şi nu un sector bancar pe care să îl capitalizăm cu hârtii. Pe de altă parte, sigur că acest amendament încearcă să repare un drept de proprietate care aparţine nu doar, aşa cum s-a spus în prima zi de dezbatere la acest proiect de lege, pentru cei 2,5 milioane de cetăţeni care şi-au depus cupoanele la FPP-uri, ci pentru aproximativ 16 milioane de cetăţeni care au beneficiat de carnete cu certificate de proprietate şi pe care nu le-au utilizat în celelate procese de privatizare, pentru că la data încheierii unui protocol între cele 5 FPP-uri, Ministerul de Finanţe şi Agenţia Naţională de Privatizare, cele 5 FPP-uri reprezentau interesele a 17 milioane de cetăţeni care primiseră carnete cu certificate de proprietate acoperind 30% din capitalul social al societăţilor comerciale privatizabile, inclusiv, deci, şi băncile. Şi aş mai vrea să adaug un singur argument, care nu a fost adus în comisie în mod direct, dar pe care aş vrea să îl aveţi în vedere când veţi judeca această chestiune. Domnul preşedinte al Comisiei economice, domnul profesor Albu, îşi arăta extrem de marea prudenţă atunci când discuta un alt articol, cel care vizează investitorii strategei în structura de capital al băncilor privatizabile. Şi dumnealui spunea că uzanţa occidentală este ca aceşti investitori strategici să aibă un maxim de 5%. Eu nu am fost de acord cu acest punct de vedere, dar vreau de data aceasta să mă folosesc exact de argumentaţia domniei sale. Gândiţi-vă ce s-ar întâmpla dacă în fiecare bancă comercială, actualmente cu capital majoritar de stat, am avea cinci acţionari cu adevărat strategici, care, fiecare în parte, ar deţine câte 5% (deci, în total, 30%), şi nu mai vorbesc că acest acţionariat, care ar reprezenta 30% din capitalul unei bănci, nici măcar nu a contribuit cu nimic la realizarea acestora. Dacă doriţi să predaţi necondiţionat tot sectorul bancar FPP-urilor, puteţi să eliminaţi alin. 2 de la art. 1, dar atunci nu mai avem sector bancar sau nu îl vom mai avea în perspectivă, avem altceva. Avem o puşculiţă pentru cele câteva mii de societăţi în care FPP-urile mai deţin sau mai reprezintă sau mai administrează acţiuni, atâta tot! Nu mai vorbesc de lipsa de atractivitate pe care o va reprezenta sectorul bancar, în aceste condiţii, pentru capitalul străin sau capitalul românesc care doreşte să investească în domeniul bancar bani adevăraţi! Deci, eu vă rog să eliminăm alin. 2 de la art. 1, aşa cum a fost el redactat iniţial, dar să punem în loc ceea ce am propus la comisie şi, aşa cum a spus şi colegul meu Birtalan Akos, a fost în unanimitate acceptat.

Domnul Marţian Dan: Domnul deputat Corneliu Ruse.

Domnul Corneliu Ruse: Eu mă bucur că Guvernul a înţeles necesitatea eliminării alin. 2. Este mai presus de orice că era necesară această eliminare. Într-adevăr, ieri, la prima vedere, domnul Birtalan a făcut un amendament care pare foarte tentant la prima vedere. Dar, să-mi fie iertată expresia, este de un populism greu de contestat. Având în vedere că acest capital social care este administrat de FPP-uri în momentul de faţă nu atinge o cotă cine ştie ce mare (fiecare fond are 6% din capitalul social al fiecărei bănci, în total, la prima vedere - din păcate, nu avem nici toate datele reale, în momentul de faţă, fiindcă băncile încă nu şi-au actualizat capitalul social, nu ştim exact la ce valoare se ridică el). bănuiesc că dacă ne vom apuca să-l împărţim, în urma reprivatizării, cei 16 milioane de virtuali deţinători de certificate de proprietate vor primi fiecare în jur de 10-15 mii de lei. Este o sumă nesemnificativă, din care va trebui să scădem şi taxele poştale sau alte cheltuieli legate de emisiuni, de vânzare, de distribuţie şi probabil că vor primi câteva mii de lei. Deci, acest amendament prevede, între altele, să privatizăm privatizarea (un lucru pe care Guvernul l-a înţeles şi cred că nu este de acord cu aşa ceva) şi, în ultimă instanţă, dacă totuşi se va adopta un asemenea amendament, eu v-aş propune ca aceşti bani să meargă într-un fond de dezvoltare. Decât să amăgim populaţia cu câteva mii de lei, de genul: "Nicule, mai dă-le o sută!", mai bine să contribuim cu aceşti bani la susţinerea unui fond de dezvoltare, cum ar fi cel special de dezvoltare a drumurilor din această ţară sau, eu ştiu, la fondul special de sănătate. Dar eu mă menţin pe propunerea de a elimina complet, aşa cum a fost de acord şi Guvernul, acest alineat.

Domnul Marţian Dan: Are cuvântul în continuare domnul deputat Gheorghe Ana, după aceea va urma domnul deputat Constantin Teculescu.

Domnul Gheorghe Ana: Domnule preşedinte, Stimate doamne, stimaţi domni, Personal am optat şi optez pentru soluţia de eliminare a alin. 2, întrucât ea îşi va putea găsi materializarea, eventual, în următoarea lege, privind transformarea Fondurilor în societăţi de investiţii. Vă învederez că legea pe care o discutăm are ca obiect major instituirea imeprativităţii în ceea ce priveşte privatizarea societăţilor comerciale bancare, dar din textul legii domniile voastre constată că ne referim, concret, la metodele ce se folosesc pentru a ajunge în stadiul final de privatizare a băncilor cu capital majoritar de stat. Primul şi cel mai important pas care treebuie făcut şi care este detaliat în conţinutul legii este cel cu privire la majorarea capitalului social al băncilor, avându-se în vedere actualizarea acestui capital, folosind ceea ce denumim în termeni specifici regula VAN, adică "a valorii actualizate nete". Deci, etapa cea mai importantă şi prioritară o constituie aceasta, a majorării capitalului social, prin participaţii directe în numerar şi cu plată imediată, nu este vorba de fluxuri financiare amânate, ci de fluxuri concomitente. Pe de altă parte, cea de a doua etapă, după cum domniile voastre constată, se va referi la vânzarea părţii administrate de Fondurile Proprietăţii de Stat, Proprietăţii Private, în condiţiile actuale. Ceea ce se va întâmpla în legătură cu decontările între fonduri, în legătură cu dividendele la care sunt îdnreptăţiţi cetăţenii care au depus carnete sau cupoane de proprietate este reglementat în Legea nr. 55. Acolo este cadrul de reglementare a amendamentului depus de distinsul nostru coleg Akos, sau dacă îl avem în vedere la următoarea lege, cea privind transformarea Fondurilor Proprietăţii Private în societăţi financiare de investiţii. Acesta este, cred, punctul de vedere pe care trebuie să-l împărtăşim, privind acceptarea şi aprobarea eliminării alin. 2 şi a transferării acestui amendament în discuţiile privind viitoarea lege. Vă mulţumesc.

Domnul Marţian Dan: Are cuvântul domnul deputat Constantin Teculescu.

Domnul Constantin Teculescu: De altfel, noi am discutat la masă, domnul Ana a spus unele din lucrurile pe care intenţionam să le spun şi eu. Eu aş vrea doar să aduc la cunoştinţă domnului Akos (noi am mai discutat aspectele acestea, dânsul iniţial a susţinut, pe bună dreptate, eliminarea alin. 2 de la art. 1, acum, am constatat că între timp a venit şi cu nişte amendamente, pe care le-aş aprecia ca pozitive, dar la legea privind transformarea FPP-urilor), pentru că dânsul constată foarte exact, noi discutăm acum despre privatizarea societăţilor bancare cu capital majoritar de stat, nu despre drepturile sau cum o să acţioneze FPP-urile în noua lor calitate. Legea se va discuta foarte curând, am înţeles, după această lege, şi i-aş propune domnul Akos să ne aplecăm asupra celor spuse de dânsul, dar cu ocazia legii respective. S-au mai făcut anumite afirmaţii în legătură cu investitorii strategici, eu am să-mi rezerv dreptul să discut la articolul respectiv. Vă mulţumesc şi propun, alături de Guvern şi de comisie, numai eliminarea alin. 2 şi reluarea discuţiilor privind alineatul propus de domnul Akos, cu ocazia discutării Legii transformării FPP-urilor.

Domnul Marţian Dan: Vă mulţumesc şi eu. Domnule Birtalan Akos, vă rog, poftiţi la tribună!

Domnul Birtalan Akos: Domnule preşedinte, Ce să vă spun, din moment ce eu am propus eliminarea de la bun început a acestui alin. 2, să spun că am obţinut ceea ce am vrut? Nu spun, totuşi, acest lucru, ci, în primul rând, doresc să fac anumite precizări.Nu sunt de acord cu ceea ce a susţinut colegul meu Ruse, şi anume cu faptul că "se privatizează privatizarea" prin acest amendament, întrucât ştim foarte bine că niciodată procesul de privatizare prin Fondurile Proprietăţii Private nu a ajuns la final. Noi toţi, cei 16 milioane de cetăţeni, nu am devenit în mod efectic acţionari. Deci, prin amendamentul meu, acest lucru s-ar concretiza, că în loc să devii acţionar (pentru că nu devii), primeşti ceva măcar, pentru că aşa a fost şi este legislaţia în acest domeniu astăzi. Această împărţire a sumelor încasate în urma vânzării cotei părţi adminstrate de FPP-uri nicidecum nu este "privatizarea privatizării", ci este definitivarea privatizării cotei de 30%. Iar în ceea ce priveşte populismul, să mă scuze şi pe mine domnul coleg, dacă ceea ce am propus eu - finalizarea unui proces în care proprietatea privată se materializează - pentru dânsul este "populism", atunci nu ştiu ce este propunerea făcută pentru un fond de dezvoltare care se împarte nu ştiu cum şi nu ştiu ce... Mai degrabă, poate acesta este populism... Dar, ca să revin, bineînţeles că primează amendamentul de eliminare a alin. 2 şi, dacă trece această eliminare, atunci amendamentul meu nici nu mai are subiect. Vă mulţumesc.

Domnul Marţian Dan: Mulţumesc. Mai doreşte cineva? Nu. Solicită să ia cuvântul domnul ministru de stat Florin Georgescu.

Domnul Florin Georgescu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Eu sunt de acord cu opinia celor care propun eliminarea alin. 2 de la art. 1 şi aceasta datorită faptului că alternativa propusă este în consens cu concepţia care a stat la baza elaborării şi supunerii spre discuţie Parlamentului a acestei legi. În Legea nr. 58 scrie foarte clar că băncile comerciale nu sunt obiect al privatizării în masă. Deci, nu se privatizează pe hârtie, scrie foarte clar acolo, ci numai pe bani!De ce? Este o opţiune politică a Guvernului şi a forţelor politice care îl susţin, ca activele cele mai valoroase să fie valorificate pe bani, care să se întoarcă la Fondul Proprietăţii de Stat şi să avem surse pentru restructurarea părţii din economie care necesită o asemenea acţiune. Şi, în această direcţie, avem o menţiune în Legea nr. 55, coroborată cu prevederile Legii nr. 58, care conferă această posibilitate de acţiune în direcţia menţionată. Dacă se elimină textul, se pot derula în continuare demersurile necesare, dar sunt împotriva introducerii amendamentului pe care l-am citit, venit din sală, care înseamnă, practic, o activitate foarte complexă, de colectare a unor fonduri, de distribuire la o masă foarte largă de cetăţeni fără să reprezinte sume foarte importante, care, în final, deducând cheltuielile de distribuire, ar reprezenta sume chiar modice, pe de o parte. Pe de altă parte, ar sustrage din sursele PFS-ului fonduri foarte importante, care sunt destinate agenţilor economici decapitalizaţi - decapitalizaţi chiar de băncile comerciale, mulţi dintre ei, pentru că acestea, practicând nişte dobânzi foarte mari, şi anumite alte comisioane bancare, au condus şi ele la decapitalizarea acestor agenţi economici, care, din sumele rezultate ca dividende de la bănci şi din vânzarea acţiunilor acestora, pot fi recapitalizate selectiv, în raport cu programele de restructurare ale Fondului Proprietăţii de Stat. Deci, privatizarea băncilor nu este o acţiune în sine, ci ea se încadrează într-un pachet mai larg de măsuri ale reformei, coroborat cu privatizarea avem şi restructurarea, iar băncile, ca active foarte valoroase, sunt cele care constituie o sursă pentru restructurare, de asemenea. Totodată, se vede metoda pentru care am optat în privatizarea băncilor, pentru că şi băncile sunt, unele dintre ele, decapitalizate. Deci nu vindem capitalul social, ci creştem capitalul existent prin subscrieri, până partea privată devine majoritară şi motivaţia şi eficienţa deciziei private se reflectă în cadrul acestor bănci comerciale (este foarte bine!), ulterior, statul, prin FPS, vânzându-şi partea din capitalul social pe care îl are, dar o parte componentă a unui acţionariat mult mai puternic, cu o altă forţă financiară, cu o altă imagine în lumea bancară. Pentru că una e să fii acţionar, astăzi, FPS, la o bancă "x", şi alta când vor veni anumiţi investitori strategici, români şi străini, cu experienţă, cu firmă, cu renume internaţional, sigur că şi valoarea acţiunii va creşte. Şi fondurile vor veni tot în beneficiul cetăţenilor, indirect, prin reducerea presiunilor inflaţioniste ca efect al restructurării, prin creşterea profiturilor la agenţii economici restructuraţi şi resurse bugetare, servicii publice mai substanţiale, calitativ mai bune şi aşa mai departe. Deci, eu vă propun să se opteze pentru eliminarea articolului, dacă el deranjează din anumite raţiuni pe domniile dumneavoastră, şi să se procedeze la discutarea în continuare pe articole a acestei legi deosebit de importante, atât din punct de vedere al reformei, în general, cât şi din unghiul de vedere al reformei sistemului financiar-bancar, în special. Vă mulţumesc.

Domnul Marţian Dan: Vă mulţumesc şi eu, domnule ministru de stat. Rog acum punctul de vedere al comisiei.

Domnul Alexandru Albu: De acord cu cei care au propus eliminarea. De altfel, ordinea opţiunilor aceasta a fost, eliminare, iar dacă nu, să găsim o altă soluţie - soluţia muncită şi acceptată în comisie nu a însemnat o pierdere de timp, deoarece ea va fi luată în considerare la următoarea lege, care probabil va succeda pe cea care o discutăm acum, aşa încât, vă rog, domnule preşedinte, să supuneţi votului această propunere de eliminare a alin. 2 de la art. 1.

Domnul Marţian Dan: Da. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Aţi ascultat, deci, diferitele puncte de vedere care au fost exprimate. În cea de-a două intervenţie a sa, domnul deputat Birtalan Ákos a arătat faptul că primează propunerea dânsului, de eliminare a alin. 2 de la art.1 şi că în aceste împrejurări amendamentul propus nu-şi mai are rostul. Alţi vorbitori au atras atenţia asupra faptului că problema pe care o conţine acest alineat poate fi luată în considerare atunci când discutăm proiectul de Lege privind transformarea Fondurilor Proprietăţii Private în societăţi financiare de investiţii. În aceste împrejurări, vă supun votului propunerea de eliminarea alin. 2 din cuprinsul art. 1 al proiectului de lege pe care îl discutăm. Cine este pentru adoptare? Vă mulţumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abţineri, dacă sunt? O abţinere. Cu majoritate de voturi a fost adoptată propunerea de eliminare a alin. 2 de la art. 1. El, deci, va rămâne ca un articol având un singur alineat şi vă supun votului acest articol aşa cum rezultă el în urma însuşirii propunerii de eliminare a alin. 2. Cu alte cuvinte, vă supun votului alin. 1 care se suprapune peste art. 1 ca atare. Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulţumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abţineri, dacă sunt? O abţinere. Deci, cu majoritate de voturi a fost aprobat art. 1. Trecem acum la examinarea art. 2. În privinţa lui comisia a făcut unele propuneri de amendare la textul de la lit. a) din cuprinsul alin. 1 şi de la lit. b). În rest, comisia n-a avut obervaţii, sugestii în legătură cu textul acestui articol. Dacă doreşte cineva? Domnul Birtalan Ákos.

Domnul Birtalan Ákos: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aşa cum observaţi dumneavoastră în raportul suplimentar apare amendamentul propus de mine la acest art. 2, alin. 1. Şi anume de ce apare? Pentru că aşa cum a susţinut reprezentantul iniţiatorilor aici, domnul Marin Stelian, şi-mi pare rău că nu este aici dânsul, pentru că ţinea mult să respectăm, într-adevăr, prevederile Legii nr.55 din 1995, şi anume art. 6 din această lege. Şi atunci acest art. 6 - zic eu că în întregime trebuie respectat - şi anume, odată ideea că capitalul social al societăţilor comerciale bancare se privatizează contra cost, deci prin vânzare, prima idee din acest alineat - art. 6 din Legea 55 - şi a doua că se privatizează exclusiv către proprietatea privată, şi nu majoritar privată, aşa cum este prevăzută în prezentul proiect de lege. Eu aş vrea să întreb iniţiatorul cum doreşte această respectare parţială a Legii nr.55 art. 6 şi de ce nu duce până la capăt ideea de privatizare, şi nu de atingere a unei cote majoritare. Deci, eu am propus să fim foarte concreţi în ceea ce dorim, să fie prevăzută atingerea nu a unei cote oarecare, ci să spunem foarte clar, pe înţelesul tuturor, în textul art. 2 alin. 1. În loc să spunem "unei cote majoritare de participare privată", să spunem "realizarea cotei minime de 51 la sută parte privată", iar în loc de "persoane juridice române cu capital majoritar privat" să spunem clar "cu capital privat". Deci, excludem ideea de "majoritar privat". Nu noi excludem, ci ne exclude Legea nr.55 din 1995, la care a făcut referire mai înainte domnul ministru şi alţii. Haideţi să respectăm legea în intregime, aşa cum este! Deci, în intregime, amendamentul meu se găseşte în raportul suplimentar şi vizează acest art. 2 alin. 1. Bineînţeles că am un amendament şi în ceea ce priveşte alin. 2, dar acesta s-a materializat într-o reformulare făcută de comisie în ceea ce priveşte termenul de plată a subscrierilor care s-au efectuat şi aceept amendamentul comisiei în ceea ce priveşte obligaţia ca cineva care a subscris să şi plătească subscrierea respectivă.

Domnul Marţian Dan: Domnul Constantin Teculescu doreşte să intervină. Vă rog să poftiţi la tribună, domnule deputat.

Domnul Constantin Teculescu: Aş vrea să informez, dar pesemne că a mai fost informat plenul, că într-adevăr la această lege s-au făcut mai multe rapoarte. Iniţial s-a discutat un raport care a fost aprobat, la care domnul Ákos nu a participat, a făcut anumite observaţii care au fost acceptate să facă obiectul unei noi discuţii. În cadrul acestei noi discuţii, nu s-a acceptat amendamentul domnului Ákos. Eu aş vrea să-i aduc la cunoştinţă că oricum, votându-se titlul legii, dacă suntem atenţi, am votat: "Lege privind privatizarea societăţilor comerciale bancare cu capital majoritar de stat". Din punct de vedere economic, noi am discutat, am discutat şi eu cu domnul Ákos, că intenţia noastră este ca aceste acţiuni care vor fi vândute de bănci să aibă o valoare cât mai mare pe piaţă. În măsura în care noi am îngusta numărul de societăţi care este posibil să participe la cumpărarea acestor acţiuni, eliminând din start anumite societăţi destul de puternice, care sunt cu participarea statului, există posibilitatea ca aceste acţiuni să fie subevaluate. Deci, măcar din punctul ăsta de vedere sunt convins că domnul Birtalan Ákos o să reflecteze din nou la amendamentul dânsului, fiind convins că intenţionează, ca oricare altul, ca aceste acţiuni să fie vândute la adevărata lor valoare, având în vedere ca oricum, noi nu luăm în considerare multe alte aspecte, ce înseamnă o bancă, şi multe alte aspecte, având în vedere că oricum sunt subevaluate. Eu aş menţine în continuare sau sugerez să se supună votului punctul de vedere al comisiei, exprimat prin primul raport, şi anume ca la această vânzare de acţiuni prin ofertă publică să poată participa cât mai multe entităţi, cât mai multe societăţi, inclusiv cu participare majoritară a statului pentru a creşte solicitarea, a creşte cererea, nu a scădea cererea şi, respectiv, să fie disproporţionată faţă de ofertă. Vă mulţumesc.

Domnul Marţian Dan: Vă mulţumesc şi eu. Are cuvântul domnul deputat Nicolae Bud.

Domnul Nicolae Bud: Domnule preşedinte, Domnule ministru de stat, Doamna ministru, Stimaţi colegi, Eu am un respect profund şi îl preţuiesc pe domnul preşedinte al CEC-ului, domnul Teculescu, dar domnia sa nu a fost ieri la şedinţa de comisie, aşa că ne-a cam dezinformat aici. Cele două alineate, adică alin. 1 de la art. 2 lit. a) şi b) au fost tranşate prin vot ieri. Domnul preşedinte al comisiei de specialitate, domnul profesor Albu, a spus că nu mai facem raport suplimentar la ce am discutat ieri, ci tranşăm aceste lucruri, ieri, la ce am discutat ieri. Deci, domnule preşedinte, alineatele cele două, adică lit. a) şi b) au fost tranşate prin vot majoritar, ieri. Îngăduiţi-mi respectuos acum, fiindcă experţii de la comisia de specialitate, care şi-au notat aceste amendamente, nu sunt aci, să vă informez că aceste două alineate sună cam la modul următor. Deci, întâmplător sunt şi amendamentele subsemnatului şi, îngăduiţi-mi respectuos să vi le prezint. La lit. a) ar suna la modul următor: "Majorarea capitalului social existent prin subscripţie de noi aporturi cu vărsământul imediat şi efectuate numai de către investitori privaţi, până la atingerea de către investitorii privaţi a unei cote majoritare din participarea la capitalul social al societăţii bancare supuse privatizării". Ca să ne încadrăm şi în ceea ce spunea distinsul coleg, domnul Birtalan, art. 6 alin. 1 din Legea nr.55. Iar lit. b), fiindcă noi am eliminat alin. 2 de la art. 1 şi am acceptat ca şi FPP-urile să intre în acest rol, alin. b) ar suna la modul următor: "Vânzarea numai către investitor privaţi a acţiunilor deţinute de FPS şi FPP-uri, după realizarea de către investitorii privaţi a cotei majoritare de care se vorbeşte la lit. a)". Deci, îngăduiţi-mi, domnule preşedinte, să vă prezint cele două amendamente care au fost acceptate ieri în comisiile reunite.

Domnul Florin Georgescu (din loja Guvernului): Nu-i adevărat!...

Domnul Nicolae Bud: Dar dumneavoastră nu aţi fost acolo.

Domnul Marţian Dan: E un punct de vedere. Da, vă rog.

Domnul Constantin Teculescu: Eu nu ştiu în ce măsură putem să facem un scor sau un partaj între şedinţele comisie care au avut loc şi în care s-au analizat aceste amendamente. Pe mine mă surprinde că colegul meu, pentru care am acelaşi respect pe care şi l-a manifestat faţă de mine la acest microfon, nu a vrut să participe prima dată la comisie, când a fost în cvorum. Eu nu ştiu să fi avut loc această comisie ieri, sau să se fi hotărât aşa, ce a spus domnul Bud. Cert este că dânsul, deja are o altă opinie în ceea ce priveşte economia legii. Foloseşte nişte noţiuni noi, pe care sunt convins că le-a şi înţeles. A făcut afirmaţia că majorarea capitalului social existent... Domnule Bud, vedeţi că se pune problema actualizatului, vedeţi că mai există şi o altă lege, şi atunci când analizăm şi ieşim la acest microfon, v-aş ruga, dacă aveţi posibilitatea, să ne spuneţi câţi au participat la şedinţa de ieri şi dacă, într-adevăr...

Domnul Marţian Dan: 26 au fost...

Domnul Constantin Teculescu: ... şi dacă s-a luat o astfel de decizie.

Domnul Gheorghe Cristea (din sală): Dacă nu aţi venit la şedinţă nu mai vorbiţi!... Nu mai puneţi sub semnul întrebării...?!

Domnul Marţian Dan: A avut loc ieri o şedinţă a celor... Domnule Teculescu, în privinţa asta este un lucru clar. Ieri, la cererea noastră s-au întrunit cele două comisii. La lucrările acestei şedinţe comune a Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci au participat 26 de colegi. Noi am şi anunţat asta pentru că am avut, la un moment dat, probleme legate de calcularea exactă a cvorumului.

Domnul Constantin Teculescu: Vă mulţumesc. Problema este în felul următor. Eu nu constest atunci un asfel de... De altfel, nici nu este la latitudinea mea. Din sală: Nici n-aţi fost la şedinţă!...

Domnul Constantin Teculescu: Bun. Dar a mai fost o comisie care a analizat după părerea mea în cunoştinţă de cauză. Incontestabil, pesemne că are dreptate comisia. Deci, eu aş vrea să vă atrag atenţia sau să vă aduc la cunostinţă următorul lucru: dacă intenţionăm să ne batem joc prin privatizarea băncilor la aceste instituţii, vă rog să votaţi acest amendament. Dacă vă închipuiţi că o să vină cineva cu două-trei parale să cumpere o bancă, votaţi ce s-a propus. Dacă noi vrem să majorăm capitalul actual, care n-are nici o valoare, cu valoarea reală a unei bănci, vă rog să votaţi aşa ceva. Deci, o să vină cineva cu două trei parale şi o să deţină un procent foarte însemnat dintr-o bancă. Haideţi să actualizăm acest capital care, de altfel, îl avem printr-o altă lege şi să discutăm atunci de o valoare reală a unei bănci. Dumneavoastră ştiţi foarte bine că valoarea unei instituţii mai constă şi în renumele ei. Era o întreprindere de comerţ exterior care avea un capital de câteva sute de mii sau sunt întreprinderi, poftim, în Anglia sau firme, care au capital de 2-3 lire, că le permite legea, dar au un anumit renume. Când se cumpără acţiunile la acele societăţi, nu se împart două lire la o sută de acţionari, ci renumele societăţii. Deci, vă rog foarte mult, în legea asta nu se prevede o astfel de posibilitate, nu se apreciază renumele unei bănci care îşi poate permite să obţină credite fără nici un fel de garanţie, sau să facă operaţiuni fără garanţii din străinătate. Iar noi vrem să apreciem sau să privatizăm nişte bănci, cu ce? Cu valoarea actuală a capitalului? După părerea mea ar fi o mare eroare şi eu aş vrea să reflectati la prima variantă care a fost aprobată de comisie tot într-un plen atât de mare. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Marţian Dan: Da, mulţumesc şi eu. Vă rog, domnule Albu, pentru a nu avea divergenţe în jurul acestei chestiuni, vă rog să ne puneţi în temă în legătură cu termenii discuţiei în şedinţa comisiilor reunite.

Domnul Alexandru Albu: Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Când noi am supus dezbaterii în cele două comisii reunite această lege, am ajuns la amendamentul propus, pe care dumneavoastră îl aveţi în raportul comisiilor. Între timp, domnul deputat Birtalan Ákos a făcut o propunere suplimentară, discutată în comisie şi care figurează la amendamente respinse. Este vorba de amendamentul pe care domnia sa l-a citit, l-a prezentat aici. Ieri, când noi ne-am întâlnit din nou, ne-am întâlnit să rezolvăm o singură problemă şi dezbaterile noastre nu s-au materializat într-un raport, ci într-un amendament. Aşa cum s-a procedat şi cu Comisia juridică pentru a se ajunge la un consens s-a făcut o noua dezbatere, care a durat 3 ore. Ei, bine, noi, în prezent ne menţinem amendamentul pe care îl găsiţi în raportul comisiei, aşa cum a fost el la început. Domnul Bud ne-a prezentat nişte propuneri acum, dar noi, ieri, n-am elaborat un raport, pentru că nu ăsta a fost scopul şi nu pentru aceasta am fost noi ieri mobilizaţi să mai discutăm în comisie.

Domnul Marţian Dan: Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul? Domnul deputat Gheorghe Ana.

Domnul Gheorghe Ana: Domnule preşedinte, Distinşi colegi, Noi ne aplecăm şi analizăm cu atenţie lit. a) din alin. 2, care prevede majorarea capitalului social actualizat, ca prim pas în etapa de privatizare a societăţilor comerciale bancare. Domniile voastre, în finalul acestei legi, au explicaţia în legătură cu conceptul de capital social actualizat. De ce este necesar să discutăm despre capitalul social actualizat şi vă reamintesc că discutam în luarea de cuvânt anterioară despre regula VAN adică de valoare actuală a unei afaceri întotdeauna când ea este supusă unei tranzacţionări. Aici trebuie avută în vedere în primul rând o reaşezare a capitalului social a societăţilor bancare, întrucât patrimoniul lor, de la data constituirii capitalului social, a crescut enorm. Această valoare materializată în activ nu are corespondent acum în pasiv, adică, principalul fond propriu, care este capitalul social. Deci, trebuie actualizat. De ce trebuie actualizat? Pentru ca participaţiile pentru acoperirea acestui capital să se facă la valoarea reală a momentului când are loc tranzacţionarea majorării capitalului. A doua idee, cea care rezultă cu pregnanţă, este aceea că participaţiunea nu poate fi facută altfel decât în numerar. Şi legată de participaţiunea acţionarilor cu numerar se pune problema foarte serios: când se va face depunerea numerarului, nu subscrierea? Subscrierea - am mai avut onoarea să vă prezint cu altă ocazie - este o voinţă pusă într-un contract, eventual, şi vărsământul reprezintă substanţa care va putea permite băncii respective să îşi dezvolte capacitatea de plată, să aibă lichidităţi mai multe să le ofere celor care sunt interesaţi să le utilizeze şi numai prin fluxuri financiare concomitente, deci vărsăminte imediate, putem realiza acest deziderat. Or, domniile voastre constată că iniţial în amendamentul formulat de comisie la lit. a) de la art. 2 s-au precizat tocmai aceste elemente de conciziune a felului cum se realizează şi de către cine şi la ce proporţie aceste vărsăminte. După părerea mea, rigorile ştiinţifice pledează pentru menţinerea textului formulat de comisie şi pus în pagină pentru ştiinţa noastră în raportul pe care îl aveţi în faţă. Eu rămân şi vă invit să votăm acest text.

Domnul Marţian Dan: Are cuvântul domnul deputat Raymond Luca. După aceea urmează domnul Birtalan.

Domnul Raymond Luca: Domnule preşedinte, Sunt şi eu de acord cu formula capitalului actualizat, dar, pe de altă parte, şi domnul Ana a adus foarte multe argumente. Nu mai este cazul să le repet şi eu. Pe de altă parte, însă, nu sunt de acord cu formula pe care a propus-o domnul Teculescu în ceea ce priveşte subscrierea de capital cu participarea unor entităţi care au încă capital de stat. Deci, aşa cum la un moment dat s-a discutat ieri în comisie, şi eu am crezut, ca şi alti colegi ai mei, că acest lucru a fost împărtăşit de toată lumea - pentru că aşa a fost - dar e adevărat că acest lucru s-a discutat spre sfârşitul celor trei ore de dezbateri în legătură cu primul articol. Eu cred că numai societăţi cu capital privat pot participa la subscrierea pentru majorarea capitalului bancar. Nu de alta, dar exemple recente în care două bănci, aşa-zis private, având acţionari SNCFR-ul, una, şi cealaltă TRACTORUL - Braşov nu cred că o duc foarte bine în momentul de faţă. Şi n-aş vrea ca dintr-o dată, aşa, peste noapte, nişte societăţi cu capital de stat care sunt debitoare de mulţi ani la bugetul statului, dacă nu şi în altă parte, să devină coacţionari în diverse societăţi bancare, numai şi pentru faptul că în felul ăsta în mod mult mai lesnicios îşi pot acoperi anumite costuri.

Domnul Marţian Dan: Domnul deputat Birtalan Ákos.

Domnul Birtalan Ákos: Mulţumesc, domnule preşedinte. Argumentele au fost spuse, cred că nu încape nici o îndoială în ceea ce priveşte prima idee, cu capitalul actualizat, că acest capital actualizat trebuie majorat, şi nu capitalul existent astăzi, iar în ceea ce priveşte motivaţia dată vizavi de participarea agenţilor economici cu capital majoritar privat la acest proces de privatizare, nu pot să fiu de acord cu punctul de vedere prezentat de domnul deputat Teculescu, şi de ce? Pentru că, cred că sunteţi de acord cu mine că nu prea este privatizare ceea ce se doreşte prin această formă care este propusă aici. Era foarte bine formularea din Legea nr.55, care excludea posibilitatea participării capitalului majoritar privat şi necesita şi era obligatoriu capitalul privat în intregime. Şi de ce este bine? Pentru că poate să rezulte următoarea situaţie. Dacă participă, in extremis, numai societăţi cu capital majoritar privat şi toate aceste societăţi au - să zicem - capital privat 60 la sută, capital de stat 40 la sută, sunt cu capital majoritar privat. Dar care va fi noua structură de proprietate a băncii? 60 privat - 40 de stat. Nu asta este problema. Problema este că pachetul de 40 la sută este deţinut de unul singur - de stat - care este reprezentat de FPS. Asta este problema, domnule Teculescu, şi partea privată poate este deţinută de mii de acţionari privaţi. Deci, pachetul de control îl va avea statul, ceea ce nu mai este privatizare, deciziile fundamentale sunt nu numai influenţate, ci şi date de acest capital majoritar de stat, reprezentat de unul singur, o singură persoană fizică, reprezentată de Fondul Proprietăţii de Stat. Ceilalţi sunt mii sau sute de mii de proprietari privaţi. Din acest punct de vedere susţin în continuare eliminarea cuvântului "majoritar", rămâne:"Persoane juridice române cu capital privat şi persoane fizice şi juridice şi străine" la fel. Respectiv, ideea a doua este pentru a fi cât se poate de clar ce înseamnă "unei cote majoritare". Zicem că nu este bine şi zic, ci să spunem clar, "atingerea cotei de 51 la sută participare privată". Acestea două au fost amendamentele mele şi solicit, bineînţeles, să fie supuse la vot. Vă mulţumesc.

Domnul Marţian Dan: Dacă mai sunt alte observaţii? Doamna Puwak.

Doamna Hildegard Puwak: Eu aş dori să mă refer la amendamentul care a fost acceptat în comisie în prima întâlnire a acesteia pentru că acela mi se pare că a întrunit acea adeziune a comisiei, şi nu cele presupuse a fi fost discutate la sfârşitul întâlnirii de ieri şi care ar fi avut doar o legătură de corelare în situaţia în care alin. 2 ar fi fost reformulat. Este adevărat că aici s-au invocat situaţii limită, într-adevăr, când 40 la sută ar fi deţinut de acţionarul actual, FPS-ul. Vreau să luaţi în considerare faptul că la ora actuală există societăţi în care cota capitalului de stat este doar de câteva procente, 1-2-3 până la 10 procente. Nu lăsăm să participe la subscrierea de capital, deci la a mări partea de capital a unei bănci, şi aceste societăţi care sunt cu capital majoritar privat şi cu o mică cotă a capitalului de stat? Pentru rigoare, am putea preciza aici persoanele care au capitalul integral privat sau majoritar privat, pentru a lărgi accesul tuturor celor care vor să vină să subscrie capital la o bancă. Facem aici o disjuncţie între ceea ce însemnă un management şi ceea ce înseamnă efectiv dorinţa de subscriere cu o cotă de capital care să majoreze, să vină în întâmpinarea situaţiei financiare a băncii respective. Deci, cu această precizare de "integral privat" sau "majoritar privat", credem că amendamentul iniţial propus de comisie ar dobândi mai multă rigoare.

Domnul Marţian Dan: Domnul deputat Alexandru Albu, preşedintele Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare.

Domnul Alexandru Albu: Domnule preşedinte, Domnilor, Dacă aveţi raportul în faţă, veţi constata că formularea pe care noi am dat-o la amendamentul acesta de la pct.a) are totuşi o inadvertenţă, trebuie s-o recunoaştem. Şi anume, că la această privatizare vor participa tot felul de persoane, inclusiv persoane juridice române cu capital majoritar privat. Deci, aceasta exclude posibilitatea de a participa persoane juridice române cu capital integral privat. Dacă noi nu menţionăm acest lucru, înseamnă că nu mai dacă există persoane juridice române cu capital mixt, dar majoritar privat, pot participa la privatizarea băncilor. De aceea, discutând mai înainte cu doamna ministru Puwak şi cu domnul ministru de stat, am propus un adaos aci, pe care domnia-sa l-a relatat. Deci, după "subscriere de către persoane fizice române...", "...persoane juridice române cu capital privat sau/şi majoritar privat".

Doamna Hildegrad Puvak (din loja guvernamentală): Cu capital integral privat.

Domnul Alexandru Albu: Nu, pentru că atunci excludem pe acele societăti, pe acele persoane juridice care au capital mixt, majoritar privat, şi atunci reducem posibilitatea de-a acumula capital bancar de la aceste persoane juridice cu capital majoritar.

Domnul Marţian Dan: Şi atunci, domnule Albu, haideţi să vedem. Deci, noi avem aşa: "Majorarea capitalului social actualizat prin subscrieri şi vărsăminte de noi aporturi de capital, exclusiv în numerar, integral, în termen de 30 de zile de la încheierea perioadei de subscriere de către persoane fizice române, persoane juridice române cu capital..." Şi mai departe?

Domnul Alexandru Albu: ...privat sau/şi majoritar privat".

Domnul Marţian Dan: Integral...

Domnul Alexandru Albu: Da, e mai bine.

Domnul Marţian Dan: Deci, "...de către persoane fizice române, persoane juridice române cu capital integral ..."

Domnul Alexandru Albu: ..."integral privat sau/şi majoritar privat".

Domnul Marţian Dan: Deci, "...integral privat şi majoritar privat", "sau majoritar privat", totuşi "sau" trebuie. Să punem aşa: "...persoane fizice române, persoane juridice române cu capital integral privat, (virgulă), majoritar privat şi persoane fizice şi juridice străine până la atingerea...". Punem o virgulă numai. Deci, aşa va suna: "persoane fizice române cu capital integral privat, majoritar privat şi persoane fizice şi juridice străine până la atingerea..." Este bine aşa, domnule Albu, este acceptabil?

Domnul Alexandru Albu (din banca comisiei): Da, foarte bine.

Domnul Marţian Dan: Pentru domnul Birtalan.

Domnul Birtalan Ákos (din sală): Eu îmi menţin eliminarea cuvântului "majoritar"

Domnul Florin Georgescu (din loja guvernamentală): Dar de ce vă deranjează termenul acesta?

Domnul Birtalan Ákos (din sală): Ca să respectăm Legea 55!

Domnul Marţian Dan: Da, în a doua intervenţie aţi discutat în mod deosebit în legătură cu eliminarea acestei precizări "majoritar".

Domnul Alexandru Albu: Dacă ţinem seama de mecanismul deciziilor în sistemul acţionar, şi anume, prin acel ineluctibil vot al pachetului de acţiuni, domnia-sa are dreptate. Numai că în ceea ce spune în amendamentul pe care noi l-am respins, chiar dânsul ajunge la concluzia ca să fie minimum 51 la sută - capital privat.

Domnul Birtalan Ákos (din sală): Să ajungă în bancă.

Domnul Alexancdru Albu: Să ajungă în bancă 51 la sută capital privat. E acelaşi lucru. Dacă avem 49 la sută capital de stat şi dacă la decizia luată de adunarea generală, de regulă, nu se prezintă 25-30 la sută din micii acţionari, tot nu pot participa la decizie. Deci, acceptând formula iniţială a dânsului, excludem de la participarea la cumpărarea de acţiuni unele persoane juridice mixte, cu capital însă majoritar de stat, pe motivul ca să nu influenţeze decizia, dar introducând apoi, în acelaşi amendament, ca să aibă 51 la sută, tot va fi influenţată decizia.

Domnul Marţian Dan: Doamnelor şi domnilor deputaţi, mai sunt observaţii în legătură cu textele acestea? Deocamdată noi am zăbovit asupra textului de la lit.a). O să vă cer imediat votul. Reamintesc, deci, că textul de la lit.a) are un segment care este amendat prin raportul iniţial şi faţă de acel text noi mai avem de operat schimbarea despre care a fost vorba până aici. Deci, "de către persoane fizice române, persoane juridice române cu capital integral privat, majoritar privat..." şi restul textului curge, până la sfârşit, aşa cum figurează el în raportul iniţial. Prima dată am să vă rog să vă pronunţaţi asupra acestei a doua propuneri. Trebuie să iau în considerare propunerea domnului Birtalan. Dânsul propune să suprimăm cuvântul "majoritar" din acest segment: "de către persoane fizice române, persoane juridice române cu capital integral privat", după care să se elimine "majoritar privat", pentru că nu mai are nici un sens, având în vedere ceea ce am căzut de acord în legătură cu propunerea aceasta, pe care a făcut-o domnul Albu, în numele comisiei. Deci, ar urma, potrivit propunerii domnului Birtalan, să suprimăm această sintagmă "majoritar privat". Cine este, vă rog, pentru ? 11 voturi pentru. Doamnelor şi domnilor, Vă propun acum să ne pronunţăm acum asupra sugestiei comisiei, de amendare. Am să citesc textul, ca să fie foarte exact. Lit.a) "Majorarea capitalului social actualizat prin subscrieri şi vărsăminte de noi aporturi de capital, exclusiv în numerar, integral, în termen de 30 de zile de la încheierea perioadei de subscriere de către persoane fizice române, persoane juridice române cu capital" - să adăugăm - "integral privat", punem virugulă, după aceea curge textul aşa cum este, respectiv "majoritar privat şi persoane fizice şi juridice străine...". Supun votului această propunere de amendare a textului, în pasajul în care l-am indicat puţin mai înainte. Cine este, vă rog, pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 2 voturi împotrivă. Abţineri, dacă sunt? Nu sunt. Cu majoritate de voturi a fost adoptată această propunere de amendare. Vă rog acum să vă pronunţaţi asupra celeilalte propuneri de amendare, care figurează în raportul iniţial al comisiei, prima variantă a raportului şi care este subliniată în textul ce ne-a fost difuzat. Cine este pentru adoptarea amendamentului propus de comisie? Împotrivă, dacă sunt voturi? 1 vot. Abţineri? 5 abţineri. Cu majoritate de voturi a fost aprobat şi acest amendament. Vă supun votului textul de la lit.b). În legătură cu el nu s-au formulat observaţii. Domnul Bud.

Domnul Nicolae Bud: Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Domnilor invitaţi, Eu cred, după opinia mea şi a colegilor mei de partid, că se încearcă un precedent periculos. S-a acceptat eliminarea art.2, alin.2 şi este bine, să zic aşa, domnul ministru de stat a pledat foarte elegant şi frumos pentru această chestiune, dar se încearcă eliminarea, cel puţin din amendamentul care a fost adoptat ieri, degeaba se susţine aci altfel. Noi trebuie să acceptăm la lit.b) şi faptul că şi F.P.P.-urile pot să-şi vândă partea lor de la societăţile comerciale. Vă rog respectuos, domnule preşedinte, să supuneţi la vot şi amendamentul pe care l-am depus la dumneavoastră şi el a fost discutat ieri în cele două comisii de specialitate.

Domnul Marţian Dan: Alte observaţii dacă mai sunt în legătură cu textul de la lit.b). Domnul deputat Gheorghe Cristea.

Domnul Gheorghe Cristea: Cred că, dacă am introdus un termen la alin.1, ar fi bine să introducem şi aici un termen de vânzare de către F.P.S. a acţiunilor pe care le deţine. Deci, să introducem o perioadă de timp în care F.P.S., conform dispoziţiei legii, să fie obligat să vândă aceste acţiuni pe care le deţine la bănci, în ordinea în care se privatizează băncile. Nu ştiu acum foarte exact dacă 6 luni este un termen rezonabil. Textul de la alineatul precedent spune că după realizarea, în termen de 30 de zile, a cotei majoritare, F.P.S. îşi reactualizează valoarea pe care o deţine în bănci. Să dăm un termen în care să treacă la această vânzare, pentru că altfel s-ar putea să nu mai purceadă la vânzarea respectivă şi atunci chiar suntem în situaţia prezentată aici de colegul Birtalan. Deci, F.P.S.-ul îşi reactualizează, ajunge la cota respectivă. Dacă o corelăm, domnule ministru, cu acea cotă maximă de subscriere, care se stabileşte prin hotărâre de Guvern, şi o să ajungem la această cotă de 51 la sută, să spunem, atunci este evident că 49 la sută pachet majoritar al F.P.S.-ului înseamnă decizii în bancă, fără nici un fel de alte comentarii. Şi atunci, este bine să trecem un termen de vânzare a acestor acţiuni deţinute de F.P.S. Deci, vânzarea de acţiuni de către F.P.S., după realizarea cotei majoritare de participare prevăzute la lit.a), în termen de 6 luni, să spunem, sau, mă rog, să înceapă procedura de vânzare în termen de 6 luni, poate ea nu se finalizează în 6 luni, dar ca procedură să înceapă. Mai aveam o obiecţiune de făcut la acel termen.

Domnul Alexandru Albu: În legătură cu amendamentul propus de domnul Bud, am să rog din partea Guvernului să-şi spună părerea. În legătură cu această propunere, făcută de domnul Cristea, eu cred că ea poate fi luată în consideraţie. Vă rog să vă uitaţi în raport, la alin.b) de la art.2. Aici se poate introduce o precizare: "Vânzarea de acţiuni de către Fondul Proprietăţii de Stat ... la 6 luni sau l2 luni, după realizarea... Domnule Cristea, mă urmăriţi, că dumneavoastră mă adresez. (Domnul Cristea discută cu membrii Comisiei)

Domnul Gheorghe Cristea (de lângă banca comisiei): Vă ascult, domnule profesor!

Domnul Alexandru Albu: Poftim? Sunteţi napolenian! "...Vânzarea de acţiuni de către Fondul Proprietăţii de Stat la minimum sau maximum un an sau 6 luni după realizarea cotei majoritare de participare". Aici se poate introduce o restricţie de timp, asupra căreia putem conveni.

Domnul Marţian Dan: Deci, "în termen de un an de zile după realizarea cotei majoritare". Are cuvântul domnul deputat Raymond Luca.

Domnul Raymond Luca: Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Şi ieri, în comisie, la amendamentul propus de domnul Bud am avut obiecţii. Deci, Fondul Proprietăţii Private nu deţine acţiuni în bănci, administrează, eventul, şi eu aş dori, mă rog, dacă acest lucru s-a amânat pentru proiectul de lege următor, să nu administreze nimic în bănci, nici un fel de acţiuni. Şi acest lucru să-l reglementăm în legea de transformare. Iar în legătură cu propunerea unui termen, iarăşi nu cred că este realist ca o lege să conţină un termen în care Fondul Proprietăţii de Stat să realizeze această vânzare. Situaţia este foarte diferită de la o bancă la altă, atractivitatea şi, mă rog, modul în care se vor derula fazele de majorare şi apoi de vânzare vor fi, în timp, diferite de la bancă la bancă. Eu cred că dacă F.P.S.-ul într-adevăr este o instituţie subordonată Parlamentului şi dacă acest Parlament nu prea a avut ce să-i spună F.P.S.-ului, ar trebui ca măcar următorul Parlament să ţină cont de prevederea asta şi să stabilească cu F.P.S.-ul, nu-i aşa, o relaţie foarte clară în care să-i întrebe foarte des ce au de gând să facă cu vânzarea pachetelor de acţiuni din bănci. Deci, nu cred eu că printr-o prevedere legală am scăpa de problema aceasta, ci Parlamentul cu adevărat să fie un parlament activ în relaţia aceasta.

Domnul Marţian Dan: Domnul deputat Constantin Teculescu. După aceea domnul Birtalan.

Domnul Constantin Teculescu: Dacă îmi permiteţi! Domnule Cristea... Vă mulţumesc! Deci, în ceea ce priveşte propunerea introducerii F.P.P.-ului la alin.b, nu cred că mai are , având în vedere că noi am discutat acest aspect la alin.2 din art.1 şi s-a convenit să se discute la Legea privind transformarea F.P.P.-urilor. În ceea ce priveşte propunerea domnului Cristea, eu aş înclina să-i dau dreptate, dar cu următorul amendament: "să înceapă", pentru că, în măsura în care eu îi dau un termen până când să le vândă, piaţa, deci costul acţiunii, va fi influenţat, pentru că, bineînţeles, piaţa va reacţiona, ştie că F.P.S.-ul în 6 luni sau într-un an trebuie să le vândă. Şi va reacţiona, bineînţeles, diminuând valoarea acţiunilor. Dacă domnul Cristea asta a vrut să spună, eu susţin punctul acesta de vedere: ca după realizarea cotei majoritare, F.P.S.-ul să fie obligat să le scoată într-un anumit termen - 30 de zile, 60 de zile ş.a.m.d., nelimitând termenul de vânzare a acestor acţiuni, că atunci o să influenţăm piaţa în sensul diminuării valorii acţiunii. Vă mulţumesc!

Domnul Marţian Dan: Domnule Cristea, am o rugăminte la dumneavoastră. Am impresia că sunt anumite convergenţe între punctul dumneavoastră de vedere şi cel al domnului Teculescu. Daţi-mi în scris unde propuneţi să se completeze şi cu ce anume formulare. Da? Vă rog! Domnul Birtalan, aveţi cuvântul.

Domnul Birtalan Ákos: Domnul Teculescu a spus ideea mea, că asta vroiam, să corelăm actuala lege cu Legea 55 şi acolo, personal am propus această treabă, şi acolo a fost ideea de vânzare; ideea de vânzare este terminarea actului şi noi, aici, trebuie să spunem când se scoate la vânzare. Şi aşa este şi în Legea 55 scoaterea la vânzare. Şi atunci, aceasta trebuie spus, scoaterea la vânzare a cotei părţi deţinute de Fondul Proprietăţii de Stat să se facă în termen de... despre care discutăm şi cred că aici nu trebuie un an de zile, nici vorbă, ci un termen mult mai scurt ca să înceapă procesul acesta, cel mult 6 luni de zile.

Domnul Marţian Dan: Poate că formulaţi. Mai sunt alte solicitări din partea domnilor deputaţi sau doamnelor deputate? - Nu. Doamna secretară de stat Hildegard Puwak are acum cuvântul.

Doamna Hildegard Puwak: Mulţumesc, domnule preşedinte! Am de dat un răspuns la propunrea de introducere a Fondurilor Proprietăţii Private în actul de vânzare. Nu cred că putem înscrie în această lege lucruri pe care, la momentul actual, nu le cunoaştem. Această acţiune va fi precedată de ceea ce prevede Legea 58, Legea 55 şi atunci susţinem rămânerea art.b) în forma propusă de comisie plus amendamentele de precizare a termenului.

Domnul Marţian Dan: Bun. Era un răspuns la anumite elemente pe care le conţine propunerea domnului Nicolae Bud de amendare a textului de la lit.b). Da, cu F.P.P.-urile, sigur. E clar! Domnule Cristea şi domnule Birtalan, vă rog să ne daţi textul pe care-l propuneţi la lit.b), amendarea propusă.

Domnul Gheorghe Cristea: Da, văd că sunt opinii mai multe. Eu vroiam să spun "oferta de vânzare a cotei deţinute de F.P.S. începe în termen de 6 luni de la..." Şi atunci, să spunem "scoaterea la vânzare a cotei deţinute de F.P.S." ş.a.m.d. "se face în termen de 6 ..."

Domnul Marţian Dan: ...a acţiunilor", spuneţi. "...a acţiunilor deţinute de către F.P.S. se face în termen de... după realizarea cotei majoritare de participare privată, prevăzută..."

Domnul Gheorghe Cristea: Se continuă. Deci, 6 luni de zile.

Domnul Marţian Dan: Daţi-mi textul, dacă sunteţi amabil! Doamnelor şi domnilor, Vă rog să vă uitaţi peste textul de la lit.b), de la art.2, alin.1, pentru că aici se propune modificarea, amendarea în sensul celor prezentate şi de către domnul Birtalan şi de către domnul Gheorghe Cristea, şi anume: "Scoaterea la vânzare a acţiunilor deţinute de F.P.S. se face în termen de 3 luni, după realizarea cotei majoritare de participare privată, prevăzută la lit.a), contra numerar, cu plata integrală". Astfel se propune să sune. Aveţi observaţii, domnule Albu? Vă rog.

Domnul Alexandru Albu: Formularea este foarte bună şi ideea de-a introduce un termen este, de asemenea, salutară, termenul în sine, mi se pare, însă, foarte scurt. Propun 6 luni, minimum 6 luni.

Domnul Marţian Dan: Rog, din acest punct de vedere...

Domnul Gheorghe Cristea (din sală): Da, într-adevăr, există o procedură cu licitarea, care impune nişte termene de publicitate.

Domnul Marţian Dan: Şi punem atunci 6 luni? Doamna Puwak, da?

Doamna Hildegrad Puwak (din loja guvernamentală): Da, pentru că trebuie întocmite rapoarte de evaluare.

Domnul Marţian Dan: Bun. Deci, am citit textul acesta de la lit.b). Mai e cazul să-l reiau? - Nu. Vi-l supun, prima dată, acest amendament, după care am să vă rog să vă pronunţaţi asupra amendamentului pe care îl conţine raportul iniţial, în partea finală a textului de la lit.b). Cine este pentru adoptarea amendamentului propus de către domnul Cristea împreună cu domnul Birtalan Ákos şi la care a aderat şi comisia. Cine este, vă rog, pentru? Vă mulţumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abţineri, dacă sunt? Nu sunt. Cu unanimitate de voturi a fost aprobat amendamentul. Vă propun votului partea finală de amendare a textului de la lit.b), pe care o conţine raportul comisiei. Cine este, vă rog, pentru? Vă mulţumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abţineri, dacă sunt? Nu sunt. A fost aprobat şi acest amendament. Şi, în ceea ce priveşte celelalte alineate, respectiv 2 şi 3, n-au fost observaţii din partea comisiei în legătură cu ele. În acest fel socotim că în ceea ce priveşte propunerea de amendare făcută de domnul deputat Nicolae Bud, ea a fost tranşată prin votul în legătură cu cele două texte pe care le-am adoptat: unul propus de domnii Cristea şi Birtalan şi altul propus prin raportul comisiei. Dacă în legătură cu alin.2 şi 3 de la art.2 sunt observaţii? Deocamdată să terminăm cu 2. Aveţi cuvântul. Domnul Birtalan, deci, intervine.

Domnul Birtalan Ákos: Este cuprins în raportul suplimentar amendamentul meu, care se referă la art.2, alin.2, prima parte, care conţine următoarea idee: să se limiteze cota de participare a capitalului majoritar la privatizarea unei bănci prin hotărâre de guvern. Cred că sunt cel puţin două probleme cu care nu putem şi nu puteţi să fiţi de acord dumneavoastră. Stabilirea cotei majoritare de participare a capitalului privat trebuie să reflecte situaţia de pe piaţă. Deci, cererea care se manifestă faţă de oferta de privatizare a societăţilor comerciale sau a unei societăţi comerciale bancare. Deci, intervenţia administrativă, pentru că nu este altceva o hotărâre de guvern decât o intervenţie administrativă de limitare a cererii, nu este conformă economiei de piaţă şi nu poate să fie admisă; una. A doua: această intervenţie nu poate să fie făcută de Guvern, pentru că dacă se poate face de cineva, statul, ca proprietar, astăzi este reprezentat de Fondul Proprietăţii de Stat, ne place, nu ne place, mie personal nu-mi place, dar aceasta este situaţia. Deci, nu Guvernul reprezintă proprietarul majoritar astăzi în societăţile bancare, ci Fondul Proprietăţii de Stat. Deci, acest proprietar trebuie să decidă. Deci, ca să nu avem aceste confuzii aici propun eliminarea primei părţi din alin.2 din considerentele cele două pe care vi le-am prezentat. Este contrar principiilor economiei de piaţă, contrar celor ce am spus aici şi a spus domnul Teculescu, pentru că vrem să vină cât mai mulţi, ca să fie cerere cât mai mare, ca să se vândă la un preţ cât mai bun capitalul social al băncilor şi atunci nu putem limita administrativ manifestarea acestei cereri. Vă mulţumesc.

Domnul Marţian Dan: Vă mulţumesc şi eu. Alte observaţii? Nu sunt. Deci, aţi reţinut în ce constă propunerea domnului Birtalan, de la alin.2 să se elimine teza întâia, respectiv următorul text: "Limita maximă a cotei majoritare de participare privată potrivit alineatului precedent se va stabili prin hotărâre de guvern". Acest text pe care l-am citit, domnul Birtalan propune să-l eliminăm şi atunci alin.2 rămâne doar astfel formulat: Subscrierea capitalului majoritar de către persoane fizice şi juridice străine se efectuează în lei, iar vărsămintele se efectuează în valută la cursul de la data subscrierii. O să rog pe doamna Puvak care doreşte să intervină, să poftească la tribună şi după aceea rog să fie prezentat şi punctul de vedere al comisiei.

Doamna Hildegard Puvak: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Credem că acest alineat nu trebuie şi nu poate fi eliminat din următoarele motive: în primul rând, în desfăşurarea acestui proces de privatizare a băncilor este vorba de a încadra această acţiune într-o politică în care Executivul are nişte responsabilităţi cu privire la conturarea reformei, a privatizării în acest domeniu pentru sprijinirea de fapt a procesului de dezvoltare. Aici se vorbeşte de un acţionar principal, dar nu este vorba de această decizie la nivelul acţionarului, ci este vorba de o decizie care se ia pe baza unui studiu foarte riguros de privatizare a fiecărei bănci în parte, deci, această limită maximă a cotei majoritare poate diferi de la o bancă la alta, sigur, ea este de participare privată, poate diferi de la o bancă la alta în funcţie de concluziile la care duc aceste rapoarte şi care au în vedere 6 criterii care sunt recunoscute pentru acest gen de studii pe plan internaţional. Deci, pe baza acestor studii se va lua decizia cu privire la limita maximă în aşa fel încât banca viitor privatizată să răspundă comandamentului de însănătoşire, de satisfacere a nevoilor de finanţare ale economiei şi în general ce trebuie să facă de fapt o bancă privată. Deci, am insista pentru menţinerea alin.2 în forma în care este propus.

Domnul Marţian Dan: Punctul de vedere al comisiei.

Domnul Alexandru Albu (din loja comisiei): De acord cu doamna.

Domnul Marţian Dan: De acord. Domnul Birtalan. Domnule Cristea, doriţi să interveniţi tot la problema aceasta? Vă rog, poftiţi la tribună!

Domnul Gheorghe Cristea: Vreau să intervin pentru că şi în comisie am avut o discuţie şi aş vrea să reamintesc foarte pe scurt. Spune doamna ministru - şi aşa este - că există o procedură, criterii, etc., dar această limită se stabileşte înainte de derularea procesului, de ofertă şi de cerere. Deci, eu stabilesc înainte şi spun: banca X să spunem, nu poate să meargă, spun eu pe baza cercetării pe care o fac decât până la 55%, aşa anticipez pe cuantificarea respectivă, iar piaţa poate să-mi demonstreze că poate să meargă până la 70%, mai ales că - şi aici este lucrul cel mai important - şi noi venim sau vrem să venim în sprijinul băncii. Există o succesivitate în procesul de privatizare, nu se scot toate la privatizare, nu toate odată, nu în acelaşi timp ş.a.m.d. Deci, există o procedură de a maximiza, haideţi să spunem, atractivitatea fiecărei bănci în parte şi trebuie să lăsăm piaţa să lucreze, pentru că aş vrea să întreb economic. Păi, dacă eu vin şi spun, eu, Guvernul, despre banca X, numai 53%, n-am dat deja un semnal negativ pieţii? Că această bancă nu poate să răspundă sau nu poate să se dezvolte decât până la nivelul acesta? Sau că această bancă are deja nişte probleme pe care eu vreau... ş.a.m.d., nu vreau să intru în amănunte. Deci, ideea mea şi de ieri a fost de altfel să spun, dacă vreau totuşi să fac o afirmaţie în sensul acesta de o limită minimă, dar limita minimă înseamnă 51%, este acceptat de toată lumea, deci, ar fi superfluu cumva şi să las procedura să se desfăşoare, evident având în vedere criteriile, respectând tot ceea ce ţine, specific vorbind, de pregătirea privatizării unei societăţi bancare după toate regulile, cu tot ce este necesar. Dar să nu spun eu dinainte, pentru că ajungem la situaţii proaste, pe care le-am întâlnit şi în procesul de privatizare a societăţilor mai mari când se spune de Guvern sau de FPS, acesta este nivelul, piaţa reacţionează de altă manieră ş.a.m.d. Deci, eu susţin, din aceste motive, eliminarea acestei cote maxime, stabilită prin hotărâre de Guvern. O dată că ea dă un semnal pieţii despre care nu pot să spun în nici un caz dinainte că este bun, pentru că poate să fie prost şi poate să devină contrariu a ceea ce eu vreau să fac pe piaţă. Şi în al doilea rând pentru că oricum am privi lucrurile valoarea acelor acţiuni şi atractivitatea iese din procesul de vânzare-cumpărare propriu-zis, deci din ofertă şi cerere şi acolo ne spune piaţa dacă oferta noastră este bună şi este atractivă. Mulţumesc.

Domnul Marţian Dan: Deci, susţineţi şi dumneavoastră eliminarea tezei întâia, da? Domnul Ruse.

Domnul Corneliu Constantin Ruse: Eu încerc să pun o întrebare aici în faţa tuturor care am pus-o şi ieri la comisie. Oare statul român nu mai are interesul să menţină nici un pachet de acţiuni la nici una din bănci? Deci, cam aceasta este întrebarea de fond şi statul, Guvernul ca reprezentant al statului român ar trebui să-şi fixeze şi aceasta trebuie să fixeze Guvernul limita maximă pe care o opreşte în fiecare bancă, restul se supune vânzării, atât. Aceasta este problema pe care ar trebui să o discutăm în acest articol. Limita pe care şi-o opreşte Guvernul reprezintă exact opusul prin diferenţă a limitei care trebuie scoasă la privatizare. Această idee ar trebui să iasă în evidenţă, limita maximă pe care Guvernul, ca reprezentant al statului român, deci, statul ce cotă de acţiuni îşi reţine în fiecare portofoliu de acţiuni al fiecărei bănci.

Domnul Marţian Dan: Mai sunt alte observaţii? Punctul de vedere al comisiei, domnul profesor Albu. Domnule profesor Albu sunt foarte încântat de această întâlnire colocvială a dumneavoastră acolo, dar nu uitaţi că sunteţi preşedinte. Care este punctul de vedere deci, al comisiei în legătură cu propunerea domnului Cristea şi a domnului Birtalan de eliminare a tezei a întâia de la alin.2?

Domnul Alexandru Albu (din loja comisiei): Nu suntem de acord comisia. Eventual altă formulare.

Domnul Marţian Dan: Nu sunteţi de acord. Bun. Mai sunt alte probleme? Nu sunt. Domnul Ruse a pus o întrebare. Doamna Puvak, poate glosaţi dumneavoastră pe marginea ei.

Domnul Hildegard Puvak: Da. Îmi pare rău domnule preşedinte, că nu am fost atunci clară la prima mea intervenţie. Acesta este sensul, deci, limita maximă a capitalului privat, prin diferenţă duce la menţinerea cotei de participare a statului care se doreşte cât mai mică, dar care este o practică în toată lumea. Nu avem ce să facem, nu putem să scoatem din primul moment statul în totalitate dintr-un sistem care de fapt asigură o funcţionare a economiei. Există aceste 6 criterii care iau în seamă portofoliul, care iau situaţia financiară a întreprinderii.Studiul se realizează anterior deciziei de stabilire a limitei maxime. Dacă banca finanţează acţiuni predilect private nu este nici un motiv ca acolo cota de participare a statului să fie mare. Dar există alte ramuri pentru care banca se doreşte a finanţa, ramuri în care totuşi sectorul de stat trebuie să aibă un cuvânt de spus. Acesta este de fapt sensul acestui alineat; limita maximă pentru capitalul privat şi minimă, prin deducţie, pentru cel de stat.

Domnul Marţian Dan: Domnul Birtalan vă rog să interveniţi, după care cred că putem opri discuţiile la acest alin.2.

Domnul Birtalan Ákos: Deşi se pare că doamna ministru susţine acelaşi lucru cu ceea ce a propus domnul coleg Ruse, totuşi nu este acelaşi lucru. Deci, atunci trebuie spus de la bun început această intenţie de a păstra în mod clar şi nu spunem că limităm participarea privatului, nu, spunem atunci că vrem să se păstreze atât la stat. Pentru că ceea ce spuneţi dumneavoastră, studiul respectiv, se face înainte de faza de majorare, nu înainte de vânzare, ci chiar înainte de majorare, scrie foarte clar la art.3 că "privatizarea fiecărei bănci va fi precedată de..." Deci, aşa este în multe ţări şi mai ales din centrul şi estul Europei, participarea statului s-a păstrat în unele societăţi bancare, nu în toate, bineînţeles.

Domnul Alexandru Albu (din loja comisiei): ...în Franţa este.

Domnul Birtalan Ákos: Dar acum nu vorbim de Franţa, ci vorbim de alte ţări care sunt şi au fost în situaţii asemănătoare cu noi că totuşi poate că nu ne comparăm astăzi cu Franţa încă, mai avem timp. Dar, odată ideea aceasta că nu limităm participarea capitalului privat ci spunem atunci clar statul cât vrea: 5-10% odată şi această treabă nu prin hotărâre de Guvern se stabileşte. Deci, sunt două idei care trebuiesc aici separate şi nu prin hotărâre de Guvern stabilirea acestora.

Domnul Marţian Dan: Domnul deputat Raymond Luca are cuvântul acum.

Domnul Raymond Luca: Deci, eu cred că acest proiect de lege trebuie să dea un semnal foarte clar că actualul Guvern, actualul Parlament doreşte cu adevărat privatizarea integrală a sectorului bancar. Eu cred că din acest punct de vedere prima teză din alin.2 ar putea să lipsească. Este inevitabil faptul că în timp acţiunile deţinute de către FPS nu vor fi vândute toate în acelaşi moment. Deci, vor fi perioade în care FPS-ul va deţine în continuare controlul asupra unor pachete însemnate de acţiuni în mai multe bănci. De asemenea, scoaterea la vânzare a acţiunilor FPS, la băncile comerciale, actualmente cu capital majoritar de stat nu se va petrece simultan. Deci, inclusiv aceste studii vor spune care dintre bănci vor trebui să intre imediat în acţiunea aceasta de privatizare şi care vor trebui să mai aştepte. Deci, prezenţa statului, aşa ca o entitate foarte abstractă, de fapt acţiuni deţinute de FPS în bănci se va păstra pentru un timp pe care nimeni nu îl poate şti din acest moment. Deci, eu cred că legea ca să fie cu adevărat atractivă şi să aducă cu adevărat investiţii pe care tot le cerem inclusiv pentru sectorul bancar trebuie să fie foarte deschisă şi să enunţe o dorinţă de privatizare integrală în text şi deci prima teză din alin.2 ar putea lipsi.

Domnul Marţian Dan: Domnul Ruse doreşte să intervină. Aveţi cuvântul.

Domnul Corneliu Constantin Ruse: Domnule preşedinte, de comun acord şi cu domnul Albu şi cu ceilalţi membri ai comisiei am reformulat prima teză a alin.2 de la art.2. Deci, "la propunerea FPS şi cu aprobarea Băncii Naţionale se va stabili, prin hotărâre de Guvern, cota de participare a statului la capitalul social al fiecărei societăţi comerciale bancare", urmând ca teza a doua a alin.2 de la art.2 să devină un alineat separat.

Domnul Marţian Dan: Bun. Daţi-mi textul domnule Ruse! Deci, propuneţi disjungerea în două a alineatului 2, da? O să o rog şi pe doamna secretară de stat Puvak şi comisia şi pe dumneavoastră pe toţi să ascultaţi deci. Propunerea domnului Ruse constă în reformularea tezei a întâia de la alin.2 şi transformarea ei într-un alineat de sine stătător, iar teza a doua, aşa cum este ea în proiectul de lege aprobat şi de către Senat să devină alineat 3. Deci, alin.2 se propune să sune astfel: "la propunerea FPS şi cu aprobarea Băncii Naţionale a României se va stabili prin hotărâre de Guvern cota de participare a statului la capitalul social al fiecărei bănci".

Domnul Alexandru Albu (din loja comisiei): ...societăţi comerciale...

Domnul Marţian Dan: La capitolul social al fiecărei societăţi comerciale bancare. Doamna Puvak vă rog să poftiţi la tribună.

Doamna Hildegard Puvak: În această formulare cred că putem să acceptăm schimbarea primei părţi a alin.2.

Domnul Marţian Dan: Eu nu ştiu, n-am acuma la mine Legea privind organizarea, funcţionarea Băncii Naţionale a României dacă ea are în competenţe ceea ce scriem noi aici.

Doamna Hildegard Puvak (din loja iniţiatorului): ...în normele prudenţiale are.

Domnul Marţian Dan: La propunerea FPS şi cu avizul BNR ar fi suficient? Da, domnul Ruse?

Domnul Corneliu Constantin Ruse (din loja comisiei): Da.

Domnul Marţian Dan: Bun. Avem două propuneri a domnului deputat Birtalan privind eliminarea tezei întâi, la care a subscris şi domnul deputat Gheorghe Cristea şi mi-a făcut impresia că şi domnul Raymond Luca. Aceasta este o propunere. Şi a doua propunere este cea pe care a făcut-o deci, domnul deputat Ruse să disjungem textul alin.2 în două alineate: primul alineat, adică alin.2 ar fi... ar suna astfel: "la propunerea FPS şi cu avizul Băncii Naţionale a României se va stabili prin hotărâre de Guvern cota de participare a statului la capitalul social al fiecărei societăţi comerciale bancare", iar următorul alin.3 reia în întregime ca redactare şi sens teza a doua din alin.2. Prima dată va trebui să supun votului însă propunerea colegilor care au cerut eliminarea tezei întâi din alin.2, dacă şi-o mai menţin. O menţineţi. Bine. Cine este pentru adoptarea propunerii de eliminare a tezei a întâia? Vă mulţumesc. 10 voturi pentru. Deci, trecem la propunerea domnului Ruse şi anume: alin.2 să aibă acel conţinut şi redactare pe care le-am prezentat puţin mai înainte. E nevoie să le reiau? Nu. Supun votului această propunere pentru alin.2. Cine este vă rog pentru? Vă mulţumesc. Dacă este cineva împotrivă? 2 voturi împotrivă. Abţineri dacă sunt? 4 voturi reprezintă abţinerile. Deci, cu majoritate de voturi s-a adoptat alin.2. Alin.3 este teza a doua de la alin.2 anterior în varianta pe care o avem noi venită de la Senat. N-au fost observaţii în legătură cu ea. Doreşte cineva totuşi să intervină? Nu. O supun votului deci...

Domnul Gheorghe Cristea (din bancă): Cum a rămas domnule preşedinte, numai de la subscrierea capitalului dat?

Domnul Marţian Dan: Da. Ca alineat distinct însă. Supun votului această propunere privind alin.3. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Dacă este cineva împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri vă rog? O abţinere. Cu majoritate de voturi a fost aprobat. Fostul alin.3, dacă îl vom aproba, va deveni 4. Dacă sunt observaţii în legătură cu el? Domnul Ruse.

Domnul Corneliu Constantin Ruse: Stimaţi colegi, După cum ne aducem aminte, în conformitate cu prevederile Legii 58, toate sumele încasate de FPS pentru vânzarea pachetelor de acţiuni pe care le deţine la diversele societăţi comerciale sunt alocate restructurării restului întreprinderilor care le au în portofoliu. Deci, de la început această cedare a sumelor încasate în valută către Banca Naţională a României este o încălcare a prevederilor Legii 58. Deci, eu aceasta am vrut decât să vă aduc la cunoştinţă. Dacă dumneavoastră veţi hotărî şi eu în oarecare măsură sunt de acord că ar trebui să sprijinim Banca Naţională, ar putea să rămână aici. Dar există un pericol, există pericolul ca FPS să nu accepte să vândă pe valută, ca să eludeze prevederile acestui alineat. Deci, va vinde, va căuta numai parteneri investitori români, ca să îi rămână fondurile integral pentru restructurarea întreprinderilor care le are în portofoliu. Deci, acesta este pericolul. Deci, există pericolul ca FPS-ul să nu accepte investitori străini care să cumpere pachete de acţiuni sau întreprinderi în întregime, fiindcă va fi obligat să cedeze sumele încasate în valută, să le cedeze Băncii Naţionale a României. Aici este o contradicţie şi ar trebui să găsim soluţii.

Domnul Gheorghe Cristea (din bancă): Nu este nici o contradicţie. Oferta de vânzare publică şi am spus că trebuie să participe...

Domnul Marţian Dan: Alte observaţii dacă sunt? Iniţiatorul? Atunci în numele Guvernului.

Doamna Hildegard Puvak: Deci, excluderea acestui alineat ar fi o greşeală foarte mare, pentru că în nici un caz noi nu putem porni de la premisa că Fondul Proprietăţii de Stat nu va accepta şi investitori străini sau persoane juridice străine. De fapt, privatizarea băncilor contează exact pe acest lucru, pe atragerea de capital străin, ştiind care este situaţia. În al doilea rând, noi nu discutăm de FPS şi Bancă Naţională, este vorba despre rezerva valutară a acestei ţări. Toate celelalte ţări din jurul nostru au procedat în acelaşi mod. Astfel şi-a consolidat Ungaria rezerva valutară. Aşa au făcut toate celelalte ţări în tranziţie. Nu văd de ce noi nu am accepta un mod care, într-adevăr, a fost realizat în beneficiul ţării şi nu al instituţiilor care au gestionat acest proces. Deci, vă rugăm, dacă puteţi lua în considerare aceste argumente şi să păstrăm acest alineat în cuprinsul articolului.

Domnul Marţian Dan: Domnul Ruse am înţeles că nu a propus suprimarea, ci operarea unor corelări, a unor concordanţe. Domnul Albu. Domnul Teculescu, după aceea domnul Albu. Domnule Ruse, dacă aveţi şi o propunere concretă de soluţionare a problemei pe care aţi evocat-o, vă rog să o materializaţi în text.

Domnul Constantin Teculescu: Apropo de materializare, cred că grija domnului Ruse nu se materializează, nici nu are cum. Faptul că o să păstreze sau nu FPS-ul, cred că este o copilărie, faptul că o să fie acceptat sau nu, unul să plătească în valută, iar este o copilărie, având în vedere că este ofertă publică, nu are nimeni posibilitatea să respingă un eventual investitor în valută. Faptul că trebuie să se dea această sumă la Banca Naţională pentru întărirea rezervelor, cred că şi domnul Ruse este de acord. Deci, noi susţinem în continuare formularea ca fiind foarte corectă.

Domnul Alexandru Albu (din loja comisiei): Idem.

Domnul Marţian Dan: La fel, da? Domnule Ruse, ascultând aceste explicaţii vă mai menţineţi interogaţia pe care aţi prezentat-o?

Domnul Corneliu Constantin Ruse (din loja comisiei): A fost doar un semn de întrebare.

Domnul Marţian Dan: Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă supun votului alin.4 în redactarea din varianta Senatului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abţineri dacă sunt? Nu sunt. Cu unanimitate de voturi a fost aprobat şi alin.4. Am finalizat problemele referitoare la art.2. Vi-l supun votului aşa cum rezultă în urma amendamentelor însuşite de noi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotriviă. Abţineri dacă sunt? 2 abţineri. Trecem la art.3. Avem o propunere de amendare la alin.1 şi de asemenea, vă rog să vă uitaţi în raportul suplimentar, sunt nişte sugestii în legătură cu alin.3. Dacă sunt şi alte observaţii? Domnul Birtalan, după aceea domnul Ruse.

Domnul Birtalan Ákos: Mulţumesc domnule preşedinte, La art.3 alin.1 am formulat următorul amendament de eliminare, mai bine zis reformulare în ceea ce priveşte criteriile şi normele pe baza cărora se vor întocmi aceste expertize, respectiv rapoarte de evaluare a fiecărei societăţi bancare. În textul iniţial se spune: potrivit criteriilor şi normelor stabilite prin hotărâre de Guvern şi, în continuare, la propunerea Fondului Proprietăţii de Stat, Agenţia Naţională pentru Privatizare şi Băncii Naţionale a României. Eu am propus şi propun în continuare păstrarea ideii de cine reprezintă proprietarul şi este Fondul Proprietăţii de Stat conform legislaţiei actuale, cum v-am mai spus şi instituţia de specialitate în acest domeniu, conform Legii de organizare şi funcţionare a Băncii Naţionale a României, este această instituţie, deci, Banca Naţională a României care exercită şi supravegherea bancară, nu avem o instituţie separată noi în România pentru exercitarea acestui atribut. Deci, dacă lăsăm aceste două instituţii şi anume: Fondul Proprietăţii de Stat şi Banca Naţională a României, este destul spun eu. Deci, am propus o reformulare a art.3, alin.1, aşa cum apare în raportul suplimentar la amendamentele respinse, bineînţeles: "Privatizarea fiecărei societăţi bancare va fi precedată de actualizarea capitalului social de expertizarea financiar contabilă şi întocmirea unui raport de evaluare, potrivit criteriilor şi normelor stabilite de Banca Naţională a României împreună cu Fondul Proprietătii de Stat". Deci, acesta este amendamentul la art.3 alin.1, bineînţeles am şi la 2 şi la 3, dar la momentul respectiv.

Domnul Marţian Dan: Dar vă rog, formulaţi şi la 2, sau lăsaţi să vedem dacă sunt în legătură cu alin.1 şi alte considerente. Domnule Ruse, vă rog să interveniţi.

Domnul Corneliu Constantin Ruse: Mie mi se pare că această procedură de actualizare a capitalului social, expertizarea financiar-contabilă este destul de greoaie cu hotărâre de Guvern, la propunerea FPS-ului, Agenţia Naţională de Privatizare, cred că singura instituţie abilitată să emită norme pentru privatizarea băncilor şi, bineînţeles, toate rapoartele de evaluare este Banca Naţională a României, ceilalţi nu au nici în clin nici în mânecă cu aceste norme de prudenţă financiar-bancară de evaluare. Deci, din acest motiv vă propun următorul text la alin.1: "Privatizarea fiecărei societăţi bancare va fi precedată de actualizarea capitalului social, de expertizarea financiar contabilă şi întocmirea raportului de evaluare a respectivei societăţi, potrivit criteriilor şi normelor stabilite de către Banca Naţională. Evaluarea şi actualizarea capitalului social va fi făcută de cel puţin 3 evaluatori, din care cel puţin unul internaţional agreaţi de către Banca Naţională a României.Rapoartele de evaluare şi actualizare a capitalului social vor fi prezentate pentru avizare FPS-ului, Guvernului, Curţii de Conturi şi Parlamentului pentru aprobare, pentru fiecare bancă în parte". De ce am propus această metodologie pe final? Fiindcă nu este vorba de privatizarea aprozarului din spatele magazinului Unirea, de aci de lângă noi, este vorba de capitalul social al băncilor româneşti, care reprezintă plămânii economiei naţionale. Deci, cred că această modalitate de întocmire şi de stabilire a normelor şi după aceea a modalităţilor de aprobare a rapoartelor de evaluare, deci în etapa imediat premergătoare declanşării procesului de privatizare, această aprobare trebuie să aparţină în final Parlamentului pentru fiecare bancă în parte.

Domnul Marţian Dan: Domnul Constantin Teculescu are acum cuvântul.

Domnul Constantin Teculescu: Tocmai îi spuneam domnului deputat Ruse că m-a surprins cum vrea să lupte împotriva birocraţiei întroducând şi alte organisme. Este o modalitate care îmi scapă. Aţi mai pus câteva organisme, în sensul acesta. (I s-a adresat domnului deputat Ruse) Comisia îşi susţine punctul de vedere, nefiind de acord nici cu amendamentul domnului Birtalan Ákos şi, în nici un caz, cu al domnului Ruse, care nu vine cu absolut nimic nou. De altfel, nu ştiu de ce am elimina Agenţia Naţională pentru Privatizare care, conform legii, are anumite atribuţiuni pentru privatizare, stimaţi colegi. (Rumoare) Vă rog să citiţi legea, dacă-mi permiteţi, să nu-l citez pe domnul Marin Stelian. Vă rog să mă scuzaţi.

Domnul Marţian Dan: Doamna secretar de stat Hildegard Puwak are cuvântul.

Doamna Hildegard Puwak: Da, mulţumesc. Şi noi susţinem adoptarea alineatelor în forma în care ele au fost înscrise în raportul comisiei, pentru că ele nu fac decât să preia din atribuţiile instituţiilor respective elaborarea de criterii, de norme.De când se face privatizare în România, ştim că ANP-ul este instituţia care trebuie să elaboreze norme, criterii. Aici se regăsesc şi celelalte instituţii care pot contribui ca acestea să fie cât mai bune. Deci iniţiatorul nu a făcut altceva decât să respecte responsabilităţile şi atribuţiile pe care instituţiile respective le au pe linia metodologică privind privatizarea băncilor.

Domnul Marţian Dan: Doamnelor şi domnilor deputaţi, Aţi ascultat şi această opinie. În legătură cu alin.1, deci, avem două propuneri formulate de colegii noştri. Una - de reformulare a textului, pe care o conţine raportul suplimentar la pct.4, formulare datorată domnului deputat Birtalan Ákos, şi o a doua propunere constă, de asemenea, în reformularea acestui text în două alineate, de fapt. Domnul deputat Ruse propune următorul text: "Privatizarea fiecărei societăţi bancare va fi precedată de actualizarea capitalului social, de expertizarea financiar-contabilă şi întocmirea programului de evaluare al respectivei societăţi, potrivit criteriilor şi normelor stabilite de Banca Naţională. Evaluarea şi actualizarea capitalului social va fi făcută de către cel puţin trei evaluatori, din care cel puţin unul internaţional, agreaţi de către Banca Naţională a României. Rapoartele de evaluare şi actualizare a capitalului social vor fi prezentate pentru avizare Fondului Proprietăţii de Stat, Guvernului, Curţii de Conturi şi Parlamentului, pentru aprobare, pentru fiecare bancă în parte". Şi alin.2: "Prin hotărâre de Guvern, la propunerea FPS-ului şi cu aprobarea Băncii Naţionale a României, se stabilesc..." şi aici nu mai am textul. Cred că este numai primul alineat. Domnule Ruse, numai primul alineat este, nu?

Domnul Corneliu Ruse: Nu, nu.

Domnul Marţian Dan: Deci alin.2 nu este, am fost eu indus în eroare. Comisia, deci, îşi menţine textul. (Comentarii în loja comisiei) Este clar, domnule Albu, nu vă faceţi nici un fel de probleme. Doamnelor şi domnilor, Deci prima dată propunerea comisiei de suprimare a cojuncţiei din partea finală: "prezentată de Guvern", după care urmează conjuncţia "şi Curţii de Conturi pentru avizare". Suprimăm această conjuncţie - aceasta este propunerea pe care o conţine raportul iniţial al comisiei, prima dată. Supun votului suprimarea acestei conjuncţii. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abţineri, dacă sunt? Nu sunt. Cu unanimitate de voturi, s-a aprobat. Potrivit regulamentului, prima dată supun votului dumneavoastră textul agreat de comisie, cu alte cuvinte, alin.1 din art.3 din varianta Senatului. Cine este pentru adoptare? Vă mulţumesc. Dacă este cineva împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri, dacă sunt? 2 abţineri. Cu majoritate de voturi, a fost aprobat alin.1, în redactarea agreată de comisie. În acest sens, propunerilor domnului Ruse şi ale domnului Birtalan li s-a pecetluit soarta. Rog să fiţi de acord să trecem la alin.2. Vrea domnul Birtalan Ákos să intervină. Vă rog să poftiţi.

Domnul Birtalan Ákos: La art.3 alin.2, aş vrea să reiterez aceeaşi idee. Deci soarta este pecetluită atunci, totuşi, aş întreba pe doamna ministru, cât se poate de serios, de ce am introdus încă o instituţie, şi anume am nominalizat Ministerul Finanţelor, care să facă propuneri, împreună cu Banca Naţională a României, dacă se face prin Hotărâre de Guvern şi la propunerea Băncii Naţionale a României? Eu înţeleg o subtilitate aici. Ministerul Finanţelor are un interes, bineînţeles, în vânzarea băncilor şi a acţiunilor băncilor, dar eu nu sunt de acord să facă propuneri Ministerul Finanţelor în ceea ce priveşte ordinea în care societăţile bancare vor fi supuse procesului de privatizare. Dacă până acum aţi aprobat dumneavoastră instituţiile care sunt prezente în acest proces - Fondul Proprietăţii de Stat, Banca Naţională şi mai înainte s-a aprobat Agenţia Naţională pentru Privatizare, cred că sunt destule aceste instituţii şi nu mai trebuie nominalizat aici Ministerul Finanţelor. Poate să-şi exprime punctul de vedere ministrul sau Ministerul Finanţelor în cadrul şedinţei de Guvern prin care se aprobă hotărârea sau nu se aprobă. Deci eu propun eliminarea cel puţin a Ministerului Finanţelor şi nu ar fi rău dacă am corela conţinutul acestui articol în ceea ce priveşte instituţiile, cu ce am stabilit până acum.

Domnul Marţian Dan: Mai sunt alte observaţii în legătură cu acest alin.2?

Domnul Gheorghe Cristea (din bancă): Să introducem şi CEC-ul!

Domnul Marţian Dan: CEC-ul sau reprezentantul CEC-ului?! (Amuzament) Domnul Teculescu. Aceasta a fost o prefaţă la intervenţia dânsului.

Domnul Constantin Teculescu: Nu vreau să-l contrazic pe domnul Ákos, privind pecetluirea. Deci, la art.3 alin.1, dacă suntem atenţi, se vorbeşte despre cine evaluează, deci evaluatorii. La art.2, cine stabileşte ordinea. Politica - bineînţeles că o să aibă un cuvânt de spus Ministerul Finanţelor. Deci să nu confundăm 1-ul cu 2-ul. Guvernul, dar la propunerea cuiva. Cine o face? Îşi face propria propunere Guvernul? Nu, nu, are alte atribuţiuni Banca Naţională, dacă îmi permiteţi. Nu aş vrea să vi le amintesc, pentru că le ştiţi tot atât de bine ca şi mine. Vă mulţumesc.

Domnul Marţian Dan: Domnule Cristea, vă mai menţineţi opţiunea de a interveni? Vă rog să poftiţi.

Domnul Gheorghe Cristea: Există aici o formulare - nu vreau să mă refer la ce spunea domnul Teculescu - sigur că da, dacă vrem, putem să introducem orice şi să motivăm "Guvernul are grijă". Domnule fost ministru, ştiţi foarte bine, când vrei să motivezi orice, spui: "Guvernul are grijă de ţară". Trebuie să administreze şi bine în numele poporului, şi cu aceasta s-a încheiat, deci nu mai este nevoie de argumente. Aceasta ca să-i răspund de ce Agenţia şi FPS-ul, care gestionează zeci de mii de miliarde, ar fi aşa de, nu vreau să spun tâmpit, pentru că nu este o persoană, ca atare, ar fi aşa de incapabili, încât să spună că aceasta este ordinea care reiese din reevaluare.

Domnul Constantin Teculescu: Este de politică, domnule!

Domnul Gheorghe Cristea: Sigur, este de politică. El se duce şi o propune Guvernului şi Guvernul o aprobă sau nu o aprobă, sigur, Guvernul, în ansamblul lui. Dar există aici o formulare: "nivelurile de privatizare ale fiecărei etape". Noi am eliminat acea limită maximă de care cred că se lega formularea respectivă din art.2 alin.2: "Limita maximă a cotei majoritare de participare privată...". Cred că ea se regăsea în etapele care se desfăşoară, ca nivel de privatizare. Deci "nivelurile de privatizare ale fiecărei etape". Eliminând această limită maximă, cred că nu putem să menţinem acest lucru în alin.2 de la art.3. Deci "nivelurile de privatizare ale fiecărei etape", pentru că bănuiesc că erau legate, adică sunt convins că erau legate de limita maximă, fiecare etapă însemnând, de fapt, o bancă, bănuiesc. Este vorba de nivelurile de privatizare ale fiecărei etape, deci în ce constă acest nivel de privatizare în etapa a treia.

Domnul Marţian Dan: Acesta cereţi să fie eliminat, da?

Domnul Gheorghe Cristea: Sigur că da, sau să se explice...

Domnul Marţian Dan: Deci "şi nivelurile de privatizare ale fiecărei etape".

Domnul Gheorghe Cristea: Exact. Etapele, preţul minim al acţiunilor supuse vânzării s.a.m.d.

Domnul Marţian Dan: Mai sunt alte observaţii? Aveţi vreo opinie, doamnă Puwak? Vă rog să poftiţi la tribună.

Doamna Hildegard Puwak: Vă mulţumesc. Pe lângă faptul că acest alineat precizează clar un aspect de desfăşurare a procesului, în sensul alegerii băncilor, al stabilirii desfăşurării în timp a acestui proces, sigur, pe baza planului de privatizare al fiecărei bănci sau societăţi bancare, mai trebuie să ţinem seama şi de altceva. Aceste rapoarte de evaluare vor fi făcute conform procedurilor FPS-ului, care va face o licitaţie pentru angajarea celor doi-trei evaluatori sau câţi consideră, obligatoriu unul extern, dar este nevoie şi de o certificare din partea instituţiei responsabile, de fapt, cu această politică de privatizare şi care necesită o certificare a valabilităţii datelor. Nu întâmplător este scris "la propunerea Ministerului Finanţelor", pentru că aceste rapoarte de evaluare vor conţine date cu privire la situaţia financiară, într-adevăr, certificate de firma internaţională de expertiză contabilă, dar, nu trebuie şi o instanţă românească să verifice aceasta, calitatea portofoliului de împrumuturi? Există şi încă altele: adecvarea capitalului şi acele criterii pe care le-am invocat de mai multe ori. În al doilea rând, procesul de privatizare al unei bănci se va desfăşura pe o perioadă relativ lungă. El va fi desfăcut pe diferite etape. Majorarea capitalului, dacă este nevoie, şi va fi cu certitudine, de o majorare sensibilă a capitalului, nu se va putea face într-o singură tranşă şi atunci este nevoie ca această primă etapă de privatizare prin majorarea capitalului, să fie şi ea într-o succesivitate. Aceasta este ideea de stabilire a nivelurilor de privatizare, nimic altceva. Este o singură etapă sau vor fi trei etape de majorare al capitalului.

Domnul Gheoghe Cristea: Nu sunt niveluri de participare, nu vă supăraţi!

Doamna Hildegard Puwak: Sunt niveluri de privatizare, pentru că majorarea capitalului social duce la reducerea participaţiunii statului în felul acesta şi este un mod de privatizare. Deci am susţine păstrarea alineatului în forma în care a fost prezentată în proiectul de lege.

Domnul Marţian Dan: Comisia, dacă mai are de adăugat ceva, faţă de ceea ce... Domnule Cristea, vă rog. Aveţi cuvântul.

Domnul Gheoghe Cristea: Doamnă ministru, îmi pare rău, reevaluarea acestei societăţi - există o procedură de atingere a nivelului majoritar. Acestea nu sunt niveluri de privatizare: nivelul unu - 10 la sută, nivelul al doilea - 17 la sută, nivelul al treilea - 20... Aceasta este o procedură tehnică în procesul de privatizare, care este inevitabilă. Adică nu am cum să spun că eu stabilesc nivelul. Dumneavoastră vreţi să spuneţi - sau, cel puţin, aşa înţeleg eu - că se stabileşte ce cotă să se scoată la vânzare, pentru fiecare perioadă sau etapă, în succesiunea aceasta?! Acestea sunt niveluri de privatizare? Nivelul de privatizare este 51 la sută minim pentru majorarea de capital, iar restul înseamnă vânzarea cotei deţinute de FPS, care poate fi făcută în două, în trei, în cinci, în şapte tranşe, în zece tranşe, în cincisprezece tranşe, în funcţie de ceea ce există pe piaţă, de ofertă şi de tot ce înseamnă piaţa financiar-bancară în această procedură care este foarte complicată, sigur că da, şi care este şi de durată. Dar nu pot să spun că stabilesc prin hotărâre de Guvern nivelul de privatizare. Şi o să vină piaţa, după prima vânzare sau după a doua vânzare, şi o să spună că lucrurile nu stau aşa cum am stabilit eu prin hotărâre de Guvern aceste niveluri, pentru că eu înseamnă că le anticipez, într-o procedură care va dura un an de zile şi spun astăzi ce urmează să se întâmple, în această procedură, printr-o hotărâre de Guvern, ca niveluri de privatizare. Cred că nu este în beneficiul a ceea ce urmează să se întâmple, nu în beneficiul altcuiva. Adică nu cred că poate să ajute la aşa ceva. Am nişte etape stabilite. Stabilesc şi nivelul de privatizare? Nu foloseşte nimănui treaba aceasta.

Domnul Marţian Dan: Doamna Puwak.

Doamna Hildegard Puwak: Fiecare etapă trebuie să aibă şi un obiectiv. Deci este foarte clar că nivelul de privatizare este cel care defineşte obiectivul acelei etape. La nivelul de privatizare, trebuie să facem şi nişte calcule. Avem un capital social, avem o majorare de capital, avem participaţiunea statului, prin acţiunile deţinute de FPS. Deci fiecare operaţiune tehnică, cum aţi denumit-o dumneavoastră, de majorare, duce la un alt nivel de privatizare, în contextul capitalului social total actualizat. Aceasta este esenţa noţiunii de nivel de privatizare, şi nu de stabilire a 10 milioane majorare sau... Acesta este obiectivul etapei: ca prin această etapă eu să ajung la o cotă de privatizare a respectivei bănci, care rezultă din ce? Din ceea ce există actual ca acţiuni, plus din ceea ce se câştigă prin majorarea de capital.

Domnul Gheoghe Cristea: Înseamnă că veţi da 50 de hotărâri de Guvern pentru fiecare etapă şi...

Doamna Hildegard Puwak: Dar nu cred că trebuie să obosim în acest proces de privatizare al băncii, care este de un interes naţional major, deci nu discutăm numărul de hotărâri sau operaţiunile implicate.

Domnul Gheoghe Cristea: Aceasta înseamnă a administra totul în mână...

Domnul Marţian Dan: Domnule Cristea, aici ne găsim, deci, în perimetrul unor puncte de vedere diferite. Eu am înţeles că domnul Cristea este de acord să fie menţinute etapele, dar să se suprime: "nivelurile de privatizare ale fiecărei etape". Da?

Domnul Gheoghe Cristea: Sigur că da.

Domnul Marţian Dan: Şi atunci textul propus de către dânsul ar fi aşa: "Prin hotărâre de Guvern, la propunerea Ministerului Finanţelor şi a Băncii Naţionale a României, se stabilesc: ordinea în care societăţile bancare vor fi supuse procesului de privatizare, data declanşării acestuia, etapele lui" - dacă se suprimă ceea ce propune dânsul, după aceea - "preţul minim al acţiunilor supuse vânzării, nivelul..." etc. Nu mai citesc, pentru că fiecare dintre dumneavoastră aveţi. Deci domnul Cristea propune suprimarea următorului text: "şi nivelurile de privatizare ale fiecărei etape". Dacă vom adopta suprimarea acestui text pe care l-am citit, atunci vom adăuga, "după etapele", "lui" şi textul are posibilitatea să curgă. Aţi ascultat şi punctul de vedere al comisiei, care nu este de acord cu suprimarea, şi luările acestea de cuvânt ale doamnei secretar de stat Hildegard Puwak. Şi mai este propunerea domnului Birtalan, de eliminare, mă rog, s-a referit la "Ministerul Finanţelor", numai că dânsul propunea o altă redactare, aşa cum vedeţi din amendamentele respinse...

Domnul Alexandru Albu: A renunţat.

Domnul Marţian Dan: A renunţat? Atunci supun votului dumneavoastră propunerea domnului Cristea, de eliminare a următorului segment de text: "...şi nivelurile de privatizare ale fiecărei etape". Cine este pentru? 16 voturi pentru. Doamnelor şi domnilor, Supun votului alin.2, aşa cum este el. Din sală: La prezenţa din sală, 16 este majoritar!

Domnul Marţian Dan : Nu cred, dar putem stabili. Eu rog pe domnii chestori să-şi manifeste cerbicia şi puterea de influenţare şi să invite pe toţi colegii în aulă. Din sala: Nu există!

Domnul Marţian Dan: Dacă nu există, îi creăm... Doamnelor şi domnilor, Vă supun votului textul alin.2, cum figurează în varianta de la Senat. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Dacă este cineva împotrivă? 7 voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Cu majoritate de voturi, a fost aprobat alin.2. Alin.3 a fost amendat prin raportul suplimentar al comisiei. Vă rog să vă uitaţi la această propunere care constă în reformularea acestui alineat. O aveţi la poz.1 din raportul suplimentar. Dacă sunt observaţii la această propunere privind reformularea alin.3? Doriţi să interveniţi? Vă rog. Aveţi cuvântul, domnule Birtalan Ákos.

Domnul Birtalan Ákos: Decât de clarificare, pentru că, discutam cu colegii, poate că nu au toţi raportul suplimentar, şi în raportul suplimentar apare modificarea alin.3 din art.3, pentru că era obligatoriu În textul iniţial al proiectului venit de la Senat, cât şi în raportul iniţial al comisiei, s-a păstrat o idee care nu este logică, şi anume se spunea: "După încheierea procesului de privatizare a băncilor, se prezintă informări Parlamentului" - şi acum atenţie - "pentru îmbunătăţirea prezentei legi". Era absurd, după ce s-a terminat procesul, să mai îmbunătăţim prezenta lege. Am propus ca...

Domnul Gheoghe Cristea (din sală): Aceasta era ideea domnului Marin Stelian!

Domnul Birtalan Ákos: Absolut, domnul senator era iniţiatorul şi susţinătorul. Dar, întrucât nu este aici, nu este bine să vorbim de iniţiator.

Domnul Marţian Dan: Despre iniţiator numai de bine!

Domnul Birtalan Ákos: Absolut, numai de bine de iniţiator! Am propus, la alin.3 art.3, o reformulare pe care o aveţi în raportul suplimentar şi sună în felul următor: "Guvernul, Fondul Proprietăţii de Stat, Banca Naţională a României vor informa semestrial cele două Camere ale Parlamentului despre evoluţia procesului de privatizare şi rezultatele acestuia". Acesta este amendamentul propus.

Domnul Alexandru Albu: S-a acceptat în comisie!

Domnul Marţian Dan: Acest amendament?

Domnul Alexandru Albu: Da.

Domnul Marţian Dan: Eu am nevoie de textul acesta. Este diferit faţă de primul punct de la raportul suplimentar? Este acelaşi lucru, aceeaşi Mărie, da? Eu tocmai aceasta vreau să vă spun că am atras atenţia tuturor participanţilor la lucrările noastre asupra faptului că alin.3 este reformulat şi se găseşte la poz.1-a din raportul suplimentar, ceea ce coincide cu ceea ce a propus domnul Birtalan. Supun votului, deci, redactarea alin.3, pe care o avem în raportul suplimentar la pct.1. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abţineri, dacă sunt? Nu sunt. Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat alin.3. Am finalizat şi dezbaterea art.3. Ne putem pronunţa asupra lui. Cine este pentru adoptarea art.3? Vă mulţumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abţineri, dacă sunt? 2 abţineri. Cu majoritate de voturi, a fost adoptat şi art.3. Titlul cap.II. Dacă sunt observaţii în legătură cu el?

Domnul Alexandru Albu: Se foloseşte o formă cam arhaică: "reducerea participaţiunii", "participării". Nu ştiu dacă aveţi formularea aceasta.

Domnul Marţian Dan: O am. Eu cred că sunt doi termeni. Este termenul de "participare", cu care se operează în mod curent, apoi este "participaţie statală" ş.a.m.d.

Domnul Gheoghe Cristea (din sală): Bancară.

Domnul Marţian Dan: Şi aici este forma arhaică, într-adevăr, "participaţiune". Eu cred că trebuie să statuăm "participaţie a statului", da? Bun. Vă rog să fiţi de acord să operăm această schimbare. Da? "Reducerea participaţiei statului". Alte observaţii, dacă sunt? Nu sunt. Considerăm că am aprobat această corectură de natură, cum să spun eu, gramaticală la titlu. Da? Cine este de acord cu titlul? Vă mulţumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abţineri, dacă sunt? Nu sunt. A fost aprobat. Art.4. Avem o propunere de amendare, în raportul iniţial al comisiei, la lit.a), alin.2, însă. Dacă în legătură cu alin.1 sunt observaţii? În legătură cu alin.2 sunt alte observaţii decât cele pe care le conţine raportul? Vă rog să interveniţi. Are cuvântul domnul deputat Corneliu Ruse. După aceea va urma domnul deputat Birtalan Ákos.

Domnul Corneliu Ruse: Domnule preşedinte, Eu propun reformularea întregului art.4 şi comasarea lui într-un singur alineat, cu 3 litere. Textul sună în felul următor: "Vânzarea acţiunilor emise special pentru majorarea capitalului social, precum şi a celor deţinute de către FPS, se va face către prsoane fizice române şi străine, persoane juridice române cu capital majoritar sau integral privat şi persoane juridice străine, după cum urmează: a) pentru persoane fizice române şi străine - maximum 100 de acţiuni la fiecare bancă; b) pentru persoane juridice române - o cotă de maxim 3 la sută din capitalul social supus privatizării la fiecare societate comercială bancară; c) pentru persoane juridice străine - o cotă de maxim 8 la sută din capitalul social supus privatizării la fiecare societate comercială". Şi acum aş vrea să şi explic această reformulare a întregului articol. Deci se vorbeşte de "mici acţionari". Nu există aşa ceva. Există acţionari - acţionari, individuali, deci persoane fizice, sau acţionari persoane juridice. Pentru această chestie, am propus maximum 100 de acţiuni la fiecare bancă. De ce trebuie să limităm la 15 la sută cota totală de participaţie este un semn de întrebare. Şi a doua chestiune este legată de reducerea de până la 15 la sută, deci aici era, în textul iniţial, în limita unei cote de 15 la sută. Cred că nu are sens. Iar la lit.b) şi c) trebuie să spunem clar cât au voie persoanele juridice române să deţină dintr-o bancă, cât au voie să deţină persoanele juridice străine într-o bancă, fiindcă acest lucru este prevăzut în legislaţia tuturor statelor care au făcut privatizare şi a celor care nu au făcut privatizare. Mai mult decât atât, în legile specifice funcţionării fondurilor de investiţii, a Fondurilor Proprietăţii Private, am prevăzut o limită de maxim 10 la sută, pentru ca acestea să deţină acţiuni în societăţi comerciale, nicidecum în societăţi comerciale bancare. Deci ele nu au voie, din anumite societăţi, decât 10 la sută iar în societăţile bancare, prin proiectul de lege, se prevede, pentru investitorii aşa-zişi strategici,- care or fi aceia?,- de la lit.b) - şi de ce este nevoie să avem această noţiune de "investitori strategici" nu se explică nici în expunerea de motive a proiectului de lege - deci sunt prevăzute pachete, pacheţele de până la 20 la sută. Adică 5 familii sau, eu ştiu, 5 persoane juridice pot pune stăpânire pe întregul capital social, fie el actualizat sau neactualizat, al băncilor din România. De aceea, credem noi că este necesar acest control impus participării persoanelor fizice şi juridice, în aceste cote, care cred eu că sunt şi stimulative şi nici nu fărâmiţează prea mult numărul acţionarilor.

Domnul Marţian Dan: Vă rog să ne daţi textul, domnule Ruse. Are cuvântul domnul deputat Birtalan Ákos.

Domnul Birtalan Ákos: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Sincer vă spun că îl înţeleg şi nu îl înţeleg pe colegul meu, pentru că, parţial, sunt de acord cu ceea ce a propus, dar cu susţinerea nicidecum nu pot să fiu de acord, mai ales în ceea ce priveşte investitorii strategici şi necesitatea acestor investitori, pentru că dânsul zicea, la un alt amendament, că nu este vorba de chioşcul de după Magazinul "Unirea". Păi aici exact de aceasta este vorba, stimate coleg, că avem nevoie şi băncile, dacă vor să funcţioneze, atunci au nevoie de adevăraţi proprietari şi aceştia pot fi investitorii strategici. Sunt de acord că trebuie să definim foarte clar cine poate şi cum poate să fie şi este, cât de cât, definit la art.7 lit.b), mai ales după ce l-am modificat în cadrul comisiei. Însă, cu prima parte a ideii prezentate aici, respectiv a introducerii "micilor acţionari", ceea ce într-adevăr, nu există "acţionar". Când se lansează ceva nu eşti acţionar, eventual devii acţionar. În faza respectivă eşti investitor - mic sau mare. Deci nu există acest lucru de "mici acţionari", nici economic şi nici limba română cred că nu permite, în această fază, de nu este terminat procesul. Atunci devii acţionar, dacă ai participat şi ai şi cumpărat ceva. Dar nu asta este problema. Problema este că micii acţionari, respectiv investitorii mici, nu sunt definiţi ce sunt şi cine sunt. Din păcate sau din fericire această treabă. De ce? Vrem o idee nobilă ca să creăm şi nişte facilităţi pentru ei, dar nu se poate. Şi de ce nu se poate? Pentru că nu este definit clar. Şi o persoană juridică poate să fie în acelaşi timp investitor strategic, conform acestei legi, şi el, ca persoană fizică, care reprezintă pe partea cealaltă investitorul strategic persoană juridică, poate să beneficieze ca mic investitor de aceste facilităţi. Deci, nu excludem nici cum vrem sau vor unii, să mă scuzaţi pentru o expresie, pe escroci sau pe alţii. Nu se poate. Cel mai bine este să eliminăm ideea aceasta de "mici acţionari", pentru că nu pot să existe, pentru că în acelaşi timp, vă spun, acel investitor mic poate să fie şi un investitor strategic ca persoană juridică şi să beneficieze de facilităţile care sunt preconizate aici. Deci, eu am propus eliminarea lit.a), iar lit.b) să devină un alineat la acest art.4, alin.2, şi să spunem că "investitorilor strategici şi altor investitori", aşa cum este în text, "care poate să cuprindă micii investitori"... să vindă, cum? "prin ofertă publică acţiunile". Atât să rămână, să fie textul la art.4, zic eu, alin.2, după alin.1, care mai înainte a fost votat.

Domnul Marţian Dan: Vă rog să ne daţi textul dumneavoastră. Da, este de fapt, în raport, aşa este. Doamnelor şi domnilor,mai sunt observaţii în legătură cu acest art.4, pe care-l discutăm? Domnul Gheorghe Cristea. Înainte de a da cuvântul comisiei şi iniţiatorului, asta am întrebat, dacă mai doreşte cineva? Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Cristea: Vreau să fac o precizare care se referă tot la această divizare, să spunem, pentru că, cel puţin aşa cred eu, ea ar conduce la două proceduri. Deci o procedură de ofertă pentru micii întreprinzători, care se desfăşoară în paralel cu o procedură de ofertă pentru investitorii substanţiali, să le spun, nu neapărat strategici. Pentru că acolo este vorba de două cote diferite: deci o cotă de 15 la sută care se oferă micilor investitori, sau micilor acţionari, şi restul ofertei care are ca destinatar investitori substanţiali. Şi atunci pot, îmi imaginez, evident, să ajung la două valori diferite ale acţiunilor pe care le vând - o valoare care-mi reiese din oferta pe care o fac micilor acţionari pe această piaţă şi o valoare care-mi reiese din oferta pe care o ... O voce din sală: Este ofertă publică ....

Domnul Gheorghe Cristea: Da, este ofertă publică, dar ea trebuie să se desfăşoare pe două secvenţe - una către micii acţionari şi una către investitorii ceilalţi, în momentul în care stabilesc o cotă de vânzare.

Domnul Marţian Dan: Domnul Raymond Luca are acum cuvântul.

Domnul Raymond Luca: Eu susţin amendamentul domnului Akos Birtalan. Noi tot am spus în legătură cu privatizarea asta şi când a fost vorba de Legea nr.55 din 1995 că trebuie să ajungem la o concentrare de capital, nu la o difuzie în .... Şi mai ales în domeniul bancar, mie mi se pare o încărcătură teribil de birocratică, să scoatem tot felul de cote separate, întâi 15 la sută pentru mici investitori, după aceea pachete pentru investitori strategici. Mai apare mai târziu în conţinutul legii un art.5, cu care eu nu sunt de acord. Creează o serie întreagă de facilităţi, care sunt pur şi simplu birocratice şi, daţi-mi voie, chiar populiste. Eu cred că în bănci trebuie să avem un sector privat foarte puternic, foarte solid şi foarte sănătos. Nu trebuie să avem, aşa, o puzderie de acţionariat, fără nici un fel de putere de decizie, nici un fel de putere manageriale şi numai aşa, ca să facem tot felul de acte şi o sumă întreagă de birocraţie. Deci, eu sunt pentru eliminarea lit.a) de la art.4 şi mai apoi pentru eliminarea art.5 în întregime.

Domnul Marţian Dan: Prima dată va trebui să reamintesc termenii discuţiei. Domnul deputat Ruse propune reformularea întregului art.4, după cum urmează: "Vânzarea acţiunilor ..." în mai multe alineate ....

Domnul Corneliu Constantin Ruse: La unul singur.

Domnul Marţian Dan: La unul singur, însă structurat pe litere: "Vânzarea acţiunilor emise special pentru majorarea capitalului social, precum şi a celor deţinute de către FPS, se va face către persoane fizice române şi străine, persoane juridice române cu capital majoritar sau integral privat şi persoane juridice străine, după cum urmează: a) pentru persoane fizice române şi străine, maximum 100 de acţiuni la fiecare bancă; b) pentru persoane juridice române, o cotă de maximum 3 la sută din capitalul social supus privatizării la fiecare societate comercială bancară; c) pentru persoane juridice străine, o cotă de maximum 8 la sută din capitalul social supus privatizării la fiecare societate comercială". Domnul deputat Birtalan Akos propune eliminarea lit.a) şi de asemenea modificarea textului de la lit.b) pe care o avem la pct.8 din raportul suplimentar; domnul deputat Raymond Luca este pentru eliminarea lit.a) de la art.4 şi cererea de eliminare a art.5 în întregime. Rog punctul de vedere al Guvernului. Poftiţi. (Discuţii în banca comisiei de specialitate) Sunteţi în numele comisiei, sau cu titlu personal?

Domnul Constantin Teculescu: Personal.

Domnul Marţian Dan: Cu, titlu personal, vă rog. Aveţi privilegii.

Domnul Constantin Teculescu: Luând în considerare şi amendamentele propuse, totuşi o să susţin punctul de vedere al comisiei, adică pe care mi l-am exprimat în comisie, şi am să dau şi nişte explicaţii. Poate că, într-adevăr, nu este bine să spunem "mici acţionari" şi să spunem "acţionari cu un pachet de până la 100 de acţiuni fiecare, în limita a 15 la sută". Adică să dăm posibilitatea prin lege ca 15 la sută din privatizarea băncii să poată să între şi marele public. În măsura în care nu am dat această posibilitate ..... O voce din sală: Domnule, este restricţionat după ....

Domnul Constantin Teculescu: Este restricţionat. Ştiţi din ce cauză? Că în măsura în care o să ajungem la aceşti investitori strategici, pentru care eu am de altfel o altă teorie, vin 2, 3, 5, 7 şi s-a terminat. Şi marele public - şi să fim totuşi consecvenţi într-o anumită gândire... Dacă la acel MEBO am dat posibilitatea celor care lucrau în instituţiile respective să poată cumpăra nişte acţiuni, daţi-le posibilitatea şi celor care lucrează în bancă, prin lege, să poată să cumpere anumite acţiuni prin ofertă publică. Deci la un preţ stabilit de piaţă, care de altfel se şi regăseşte în textul pe care l-am amendat la comisie. Şi să le dăm posibilitatea în cadrul unui anumit procent, să spunem de maximum 15 la sută, să poată cumpăra, să poată participa la această ofertă publică. Dumneavoastră ştiţi foarte bine ce înseamnă ca cel care lucrează într-o instituţie să fie şi acţionar. Voci din sală: Este foarte important.

Domnul Gheorghe Cristea (din sală): Înseamna facilităţi.

Domnul Constantin Teculescu: Nu, nu. Sunt de acord cu domnul Raymond Luca pentru eliminarea art.5, dar când o să ajungem la articolul respectiv, dacă-mi permiteţi. S-a mai ridicat problema de ce procedurile stabilite prin Legea nr.52, cu eliminare, eu cred că este foarte corect aşa, având în vedere situaţia actuală. Ridicase problema domnul Ruse. Deci, faţă de textul pe care-l aveţi dumneavoastră în faţă, deci textul de la Senat, vă rog să fiţi atenţi la ce am introdus noi în comisie, care rezolvă multe dintre problemele pe care dumneavoastră le-aţi ridicat, şi anume am spus că prin "ofertă publică". Este foarte adevărat, repet, că nu trebuie să scriem "mici acţionari", cu toate că putem să spunem că definim prin acest articol ce înseamnă "mic acţionar", în sensul că mic acţionar este unul care deţine 100 de acţiuni. Dar n-aş merge să susţin în continuare să-l denumesc "mic", ci să spunem "acţionari cu un pachet de până la 100 de acţiuni fiecare, în limita cotei de maximum 15 la sută din oferta de majorare", bineânţeles, cu ce am spus în textul raportului, "prin ofertă publică de vânzare de acţiuni". Şi eu cred că rezolvăm şi problemele ridicate de colegii noştri.

Domnul Marţian Dan: Mai doriţi? Vă rog.

Domnul Birtalan Akos: Dacă avem în vedere, aşa cum a zis domnul vicepreşedinte Teculescu, atât varianta de la Senat, cât şi prima variantă a raportului de la comisie, se rezolvă ceva, atât şi nu mai mult, şi anume că se lansează "prin ofertă publică". Este foarte bine şi nu se vinde pe sub masă. Asta este foarte bine. Dar nu se defineşte, încă o dată spun, ce înseamnă nici "mic investitor", nici "mic acţionar". Este numai, aşa cum a spus dânsul, şi de asta am ieşit aici, dacă este atent, bineânţeles, de angajaţii, lucrătorii băncii sau este ... Păi, aţi fost atent, ce înseamnă să lucrezi într-o instituţie şi să fii acţionar acolo. Eu nu sunt de acord cu acest idee. Ştim MEBO cât de reuşit a fost şi este. Deci, ori se lasă pentru toţi, ori nu se lasă pentru nimeni această cale şi cred că în loc de "mici investitori", ar trebui pus foarte clar "persoane fizice". Atunci, să le numim pe nume. Sunt persoane fizice, şi nu persoane juridice, care pot să apară la investitori stratgegici, bineânţeles. Deci, eu, cu toate că susţin amendamentul meu de eliminare, încerc să fac un amendament de îmbunătăţire: în cazul în care nu trece eliminarea, în loc de "mici investitori" să fie trecut foarte clar "persoanelor fizice, un pachet de ... până la ... de acţiuni, fiecare, în limita cotei de 15 la sută".

Domnul Marţian Dan: Aveţi cuvântul.

Domnul Constantin Teculescu: Da, aşa am susţinut şi eu, ca să reducem "mici acţionari". Într-adevăr, sunt de acord, şi în numele comisiei, cu "persoane fizice", este incontestabil. A fost o propunere pe care eu aş spune ca domnul profesor s-o pună la vot, ca în loc de "cotă maximă de 15 la sută" să fie "10 la sută". Şi, deci, să fie "persoane fizice, prin ofertă publică ..." şi se merge pe text, "... cu 10 la sută".

Domnul Marţian Dan: Deci: "persoanelor fizice, prin ofertă publică de vânzare de acţiuni, pentru un pachet de până la 100 de acţiuni fiecare, în limita unei cote de 10 la sută din oferta de majorare a capitalului"; "persoasnelor fizice" - la dativ, este clar. Pentru că facem acordul cu partea de început: "... se completează după cum urmează: oferta de vânzare de acţiuni este destinată: ...."

Domnul Alexandru Albu: Domnule preşedinte, de acord cu această formulare care a emanat din schimbul de idei care a avut loc. Această cotă de minimum 10 la sută, destinată unor mici investitori, ca să le spunem aşa, sau unor persoane fizice, nu vizează în nici un caz numai persoane fizice din sistemul bancar, în nici un caz. De altfel, fusese trecut iniţial în lege, când s-a discutat la Senat, şi s-a scos această destinaţie, ci unor persoane fizice doritoare din toată ţara să cumpere acţiuni în această limită; "maximum 100 ...", "10 la sută din total ..." sunt nişte încorsetări normale, fireşti, dar care le acordă şi acestora posibilitate.

Domnul Marţian Dan: Poftim. Domnul Corneliu Ruse.

Domnul Corneliu Constantin Ruse: La Capitolul "Dispoziţii finale" există definiţii. Iar la definiţii am pus şi cât poate să cumpere investitorii strategici. Hai, să fim consecvenţi şi să trecem tot aici, la art.4, şi cota pe care o pot achiziţiona la aceste vânzări. Ca să fim consecvenţi. Eu îmi retrag amendamentele, dar trebuie să facem această chestiune. Deci, la "Dispoziţii finale" avem numai definiţii, iar aici, la lit.a), de la alin.2, sunt de acord să se treacă "persoane fizice - 1o la sută", dar dincolo, la lit.b), unde avem "investitori strategici", să preluăm de la art.7, exact cum am făcut pentru lit.a), să fie pentru cursivitatea textului, cota pe care o poate cumpăra un investitor strategic.

Domnul Marţian Dan: Să luăm de la lit.b), da? Bun, să terminăm deocamdată cu lit.a) şi după aceea, domnule Ruse, când ajungem la b), vedem dacă transferăm de la lit.b), de la art.7, partea aceea finală, da? Bun. Doamna Puwak, aveţi cuvântul.

Doamna Hildegard Puwak: Vă mulţumesc. În primul rând, am înţeles că v-aţi retras amendamentul pe care l-aţi formulat iniţial, care, din punctul nostru de vedere, nu avea absolut nici un temei. În al doilea rând, în toată lumea există o cotă din capitalul unei bănci pentru care marele public are acces. Am fi împotriva practicii internaţionale, dacă am proceda altfel. Şi până acum, în ţara noastră, băncile care au făcut majorare de capital, sau la băncile private, s-a alocat, prin ofertă publică, pentru cetăţenii acestei ţări o cotă, făcându-i mici acţionari, aceasta era ideea - număr mic de acţiuni. Nu este bine "mic acţionar"; suntem de acord cu "persoane fizice", nediscriminatoriu, toţi la fel, indiferent dacă sunt salariaţi sau nu. Nu vedem de ce salariaţii ar fi mai îndreptăţiţi decât noi, ceilalţi. Cota de 15 la sută nu este o cotă foarte mare, care să necesite o revenire sau o descreştere a acestei... Cred că interesul nostru este să strângem de la populaţie poate puţinii bani cu caracter de investiţie, economie-investiţie, pe care populaţia îi are şi doreşte să-i investească într-un sector profitabil, prin achiziţionarea de acţiuni. Eu aş menţine această cotă de 15 la sută, exact din raţiunea atragerii acestor mici acumulări ale populaţiei, pentru că adevărul este că bună parte din societăţile noastre bancare mizează pe acest lucru - pe atragerea economiilor populaţiei. În al doilea rând, trebuie să vedem că până acum termenul de "investitor strategic" sau "investitor agreat" a fost adoptat în toate reglementările Băncii Naţionale. Deci, dacă noi nu suntem consecvenţi cu păstrarea acestei noţiuni, înseamnă că orice investitor nespecificat ca strategic poate eluda sau încerca să scape de sub controlul sau prudenţa bancară a Băncii Naţionale. De aceea este imperios necesar să folosim aceleaşi categorii economice, aceleaşi noţiuni pe care celelalte instituţii le au deja în practica lor. O reformulare a acestui articol sub forma procedurilor nu s-ar impune, pentru că atât pct.a), cât şi pct.b), prevăd foarte clar că procedura prin care se vor transfera aceste acţiuni rezultate la majorarea de capital va fi oferta publică. Singurul lucru pe care-l dorim este s-o facem mai rapidă, exceptând-o de la autorizările şi procedurile Legii nr.52, care ştim - şi ne-am convins - că este destul de greoaie. Deci, am vrea ca, totuşi, acest proces de privatizare a băncii, după adoptarea acestei legi, să devină realitate. De aceea, am şi pus această exceptare. Acestea sunt argumentele pentru care insistăm pentru păstrarea acestui alin.2 şi respectarea dreptului persoanelor fizice de a participa, cum au participat alţii, cu caracter preferenţial, prin legile adoptate anterior, la acest proces de privatizare.

Domnul Marţian Dan: Domnul Birtalan Akos.

Domnul Birtalan Akos: Sper să nu mă grăbesc şi atunci, înţelegând acest consens care s-a creat aici, renunţ la primul amendament al meu, de eliminare a lit.a), pentru că era eliminare în forma în care a fost. Dacă se transformă în urma celor discutate în cel pe care l-a citit domnul preşedinte, şi anume: "persoanelor fizice pentru un pachet de până la 100 de acţiuni fiecare, în limita de unei cote de 15 la sută din oferta de majorare a capitalului". Deci eu susţin acest amendament. Renunţ la eliminarea lit.a); Bineînţeles că prin ofertă publică.

Domnul Marţian Dan: Bun. Este clar, reluăm din raportul iniţial al comisiei. Doamnelor şi domnilor, deci, lit.a) va suna astfel: "persoanelor fizice, prin ofertă publică de vânzare de acţiuni, pentru un pachet de până la 100 de acţiuni fiecare, în limita unei cote de 15 la sută din oferta de majorare a capitalului". De acord, da? La alin.1 nu au fost observaţii. Supun votului alin.1. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abţineri, dacă sunt? Nu sun. A fost aprobat. La alin.2, am citit puţin mai înainte textul de la lit.a). Au fost de acord şi diferiţii colegi care au intervenit şi comisia, şi reprezentantul Guvernului. Vi-l supun în redactarea pe care am citit-o mai înainte. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abţineri, dacă sunt? Nu sunt. A fost aprobat şi el cu unanimitate de voturi. La lit.b), a avut o sugestie domnul deputat Ruse, de a aduce partea finală de la lit.b), de la art.7, însă doamna Puwak s-a referit la această propunere şi a arătat care sunt raţiunile pentru care consideră că ar trebui să rămână la art.7. O voce din sală: Şi-o retrage.

Domnul Marţian Dan: Da, bun. La b), mai aveţi ceva? Nu. O voce din sală: Domnule preşedinte, spune că-şi menţine propunerea. Între timp şi-a retras-o ...

Domnul Corneliu Constantin Ruse (din sală): Dar amendamentul nu mi l-am retras.

Domnul Marţian Dan: Domnule Ruse, bun, dar spuneţi-mi atunci, cum îl luăm? "investitorilor strategiri şi altor investitori, prin oferta publică de vânzare de acţiuni, exceptată de la autorizări ...." Haideţi, să vedem exact.

Domnul Corneliu Constantin Ruse: "... investitorilor strategici şi altor investitori, într-o cotă de maximum 15 la sută..., "cum a zis comisia, şi pe urmă urmează textul.

Doamna Puwak Hildegard (din sală): Nu "... şi altor investitori", domnule preşedinte.

Domnul Marţian Dan: Da, vă rog.

Domnul Constantin Teculescu: Nu cred că este locul aici, având în vedere că prin "investitor strategic" mai trebuie să precizăm: "care corespund normelor de prudenţă bancară... Banca Naţională ..." şi ar fi un text mult prea mare. De altfel, ce vrea domnul Ruse, aproximativ ce vrea, se găseşte în pct.b), la art.7. Sau nimeni nu ştie ce vrea domnul Ruse, spune domnul Albu.

Domnul Marţian Dan: Vă rog nu faceţi ironii, pentru că totuşi are fiecare dreptul la opinie şi la argumentarea ei. (Discuţii) Supun votului textul b), aşa cum a fost el formulat de către comisie şi cum figurează în varianta Senatului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abţineri, dacă sunt? Nu sunt. A fost aprobat. În acest sens, vă supun votului art.4, în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abţineri, dacă sunt? Nu sunt. A fost aprobat. Art.5. S-a propus, prin raportul suplimentar, suprimarea lui, eliminarea. Dacă mai sunt şi alte observaţii? Nu sunt. Doamna Puwak, sunteţi de acord cu eliminarea art.5? Vă rog.

Doamna Hildegard Puwak: Îmi pare rău că trebuie să vorbesc acum în numele iniţiatorului, care nu este aici, dar pot să expun un punct de vedere care este convergent. Din consultările cu Banca Naţională şi cu alte instituţii, a rezultat posibilitatea acordării unor credite pentru cumpărarea de acţiuni, dar nu de către banca care se privatizează. Deci este regimul comun al unui credit care se dă pentru achiziţionarea unui bun, considerând şi acţiunile "bunuri". În al doilea rând, acesta ar fi, de fapt, un sprijin pentru cei care am menţionat că finanţează sau intervin la ora actuală în băncile nostre, sunt persoanele fizice, populaţia. Acestea ar fi argumentele noastre. Rămâne ca dumneavoastră să tranşaţi prin vot şi să apreciaţi dacă, într-adevăr, pentru populaţie este bine să creăm o facilitate. Este adevărat că normele vor trebui să fie foarte precise, pentru ca băncile care dau aceste credite să nu acorde un tratament preferenţial doar salariaţilor lor şi să acorde acelaşi tratament persoanelor care vin să ceară credite.

Domnul Marţian Dan: Bun. Domnul Birtalan Akos.

Domnul Birtalan Akos: Domnule preşedinte, Doamna ministru, Doamnelor şi domnilor colegi, Nu merge, din păcate, nici acest raţionament ultim prezentat aici, adică acordarea de credite de alte bănci, nu de cea care se privatizează. Nu putem impune prin lege celorlalte bănci, care urmează şi ele să fie privatizate, ca să renunţe la o parte din profitul lor în beneficiul unor persoane fizice. În al doilea rând, aşa cum ziceţi dumneavoastră, aceste norme ar trebui să fie foarte clare. Dar, din păcate, şi ştim că astăzi băncile pot acorda salariaţilor - şi eu sunt încă salariatul unei bănci, adică am fost, şi sunt suspendat la contractul meu de muncă de acolo -, dar, totuşi, militez pentru a nu se acorda această treabă, pentru că băncile ar putea să acorde, într-adevăr, numai salariaţilor lor sau în condiţii mult mai avantajoase salariaţilor proprii decât celorlalţi. Deci cade această egalitate de şansă şi atunci cel mai bine este că s-a creat un avantaj prin lit.a), se păstrează un pachet pentru noi, toţi, pentru persoanele fizice care vor să investească în bănci, dar asta este facilitatea şi nimic mai mult. Deci susţin şi eu, cum am susţinut, eliminarea art.5.

Domnul Marţian Dan: Comisia? Domnul profesor Albu, preşedintele comisiei.

Domnul Alexandru Albu: Şi în comisie s-a discutat foarte mult acest articol. Personal am fost întâi de acord ca să eliminăm numai alin.2, că acţiunile dobândite în acest mod nu pot fi înstrăinate mai devreme de 5 ani de la dobândirea lor, ceea ce însemna de fapt o ingerinţă impusă micilor acţionari. Ulterior însă, discutând şi cu alţi membri ai comisiei, eu cred că într-adevăr poate fi eliminat întregul art.5. Pentru că, dacă ei vor obţine nişte credite sau nu vor obţine, mă rog, asta va stabili consiliul de administraţie al fiecărei bănci. Nu trebuie să impunem prin lege acest lucru. Banca este societate comercială autonomă, conform altor legi - 15, 31 şi aşa mai departe. După părerea mea, putem renunţa la acest articol.

Domnul Marţian Dan: Doamnelor şi domnilor, Aţi ascultat mai multe puncte de vedere. Este această propunere, pe care o conţine raportul suplimentar al celor două comisii, de eliminare a art.5. Vă supun votului propunerea. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abţineri, dacă sunt? Nu sunt. Cu unanimitte de voturi, a fost aprobată eliminarea art.5. Trecem la art.6 - varianta Senatului. În legătură cu el n-au fost observaţii. Ne apropiem de sfârşit. Supun votului art.6 din varianta Senatului, aşa cum este el redactat acolo. Cine este, vă rog, pentru? Vă mulţumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abţineri, dacă sunt? O abţinere. Cu majoritate de voturi, a fost aprobat. Îl numerotăm art.5. Capitolul III "Dispoziţii finale". Sunt observaţii în legătură cu titlul? Nu sunt. Vi-l supun aprobării. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abţineri, dacă sunt? Nu sunt. Cu unanimitate de voturi, a fost adoptat titlul. Discutăm art. 7 din varianta Senatului. Avem o propunere în raportul iniţial al comisiei care se referă la lit. b). Dacă sunt şi alte observaţii? Nu sunt. Vă rog să vă uitaţi atunci la punctul 6 din raportul iniţial al comisiei, acolo este propunerea de modificare a textului de la lit.b) Deci, au posibilitatea să cumpere pachete de acţiuni de minimum 15 la sută şi maximum 20 la sută din capitalul social actualizat al societăţilor bancare. Este vorba de investitorii strategici. Vă rog.

Domnul Alexandru Albu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Aici eu m-am înscris cu o formulare, la amendamente respinse. Consultându-mă într-un cerc larg de specialişti şi căpătând informaţii suplimentare, noi, am ajuns la concluzia că limita superioară impusă aici este totuşi foarte mare. Există reglementări legale în ţările cu tradiţională economie de piaţă ca limita proprietăţii asupra capitalului bancar să nu fie mai mare de 5%. În prezent, bancherul este cu totul altă persoană decât cea pe care o ştim noi din preistoria modului de producţie capitalist. El este un administrator al capitalului care circulă pe piaţă şi, bineînţeles, proprietar al unei părţi din acest capital, dar în nici un caz al unei ponderi foarte mari în totalul capitalului. Rothchild poate a fost ultimul mohican în lumea bancherilor care avea bancă proprie împreună cu familia sa. Băncile pot fi folosite, dacă dăm o limită foarte ridicată aici, în interesul lunui cerc foarte restrâns şi în dauna initereselor economiei unei ţări. Vă rog foarte mult să mă credeţi că nu o fac din motive populiste sau din ştiu eu ce motive socialist comuniste, ci pentru că aşa este situaţia în lumea civilizată contemporană. Eu acolo pusesem o limită între 10 şi 15%, ulterior, din nou consultându-mă, din motive de responsabilitate, se pare că cifra maximă pe care o putem accepta şi, aceasta peste limita existentă în lumea cu economie de piaţă tradiţională ar fi de 10% din partea ce se majorează, ceea ce ar ajunge la 5% aşa cum este astăzi în lume. Vă mulţumesc.

Domnul Marţian Dan: Deci, cum propuneţi? De minimum... deci să cumpere pachete de acţiuni de maximum 10%, spuneţi?

Domnul Alexandru Albu: Putem băga şi limită minimă ca să definim investitorul strategic, care se bucură de anumite lucruri etc. Dar, după părerea mea, ar trebui să fie maximum 10%.

Domnul Marţian Dan: Deci, minimum 5% şi maximum 10%, da?

Domnul Alexandru Albu: Nu, în nici un caz nu poate, domnule preşedinte, nu 10%, maximum 10%.

Domnul Marţian Dan: Bun. "...să cumpere pachete de acţiuni de maximum 10% din capitalul social actualizat al societătilor bancare". Da? Mai sunt alte observaţii în legătură cu acest articol? Domnul Teculescu, litera b).

Domnul Constantin Teculescu: Eu cred că prin legea aceasta noi intenţionăm într-adevăr la aceste bănci, la majorarea capitalului la acest bănci, să vină într-adevăr nişte investitori strategici. In mod logic, la ceea ce a spus domnul profesor, a uitat să spună că, într-adevăr, sunt anumite limite în Occident, dar sunt pentru societăţi financiar bancare, nu pentru cineva care nu ştiu ce a vândut şi, nu vreau să dau nişte nume ca să nu jignesc pe cineva, a făcut rost de o anumită sumă de bani şi se prezintă să devină acţionar strategic la o bancă cu propriu-zis 2- 3 la sută, şi o să vă explic de ce 2-3 la sută, în special că repet, băncile, la ora actuală, nu au un capital care să reflecte şi good will, adică reclama sau poziţia ei pe piaţă. Deci, la ora actuală, eu nu pot să agreez, din punctul meu de vedere, că un astfel de procent îi dă posibilitatea unei persoane fizice sau juridice să devină investitor strategic, deci, o persoană care are un cuvânt foarte greu de spus în conducerea băncii. In măsura în care am accepta 5% sau 10%, ceea ce înseamnă jumătate propriu-zis, având în vedere că este din capitalul reactualizat, care prin privatizare trebuie să se dubleze, ar însemna să acceptăm ideea că devine un investitor strategic cu 2 procente. Deci, cineva care a vândut mături sau nu ştiiu ce altceva, a făcut rost de o anumită sumă de bani şi-şi impune punctul de vedere în consiliul de administraţie al conducerii unei bănci. După părerea mea, nu se pune problema în reducerea acestuii procent şi menţin punctul de vedere al comisiei care a votat 15-20%, care în realitate sunt 7,5 şi respectiv 10 la sută. Şi propriu-zis, dacă ne închipuim că există un investitor străin care ar vrea să participe la majorarea unui capital unei bănci româneşti cu 2-3%, cred că este o falsă problemă.

Domnul Marţian Dan: Domnul deputat Alexandru Albu.

Domnul Alexandru Albu: Doamnelor şi domnilor deputaţi, Îmi menţin punctul de vedere exprimat în faţa domniilor voastre şi dacă nu au fost suficiente argumentele de ordin teoretic şi informativ am să vă ofer două exemple care constituie cele mai convingătoare argumente. În România am avut doi mari investitori strategici în domeniul băncilor: Marcel Ivan şi Peter Bloom, acela cu 11 milioane de dolari, daţi pe un petec de hârtie xeroxat, dar fără să verse banii în bancă. Ambele bănci, unde au apărut aceşti doi investitori strategici, sunt la pământ. Vrem să se întâmple şi cu altele la fel?

Domnul Marţian Dan: Bun, eu credeam că ne daţi exemplul cu un investitor strategic la o bancă care a luat 30% din capitalul social, dar fără să verse nimic sau luând un credit de la altă bancă de stat.

Domnul Constantin Teculescu: Domnul Ivan nu a fost investitor. Eu cred că priin exemplele date s-au făcut unele confuziii. In primul rând, voiiam să vă spun că Marcel Ivan nu este investitor şi să nu confundăm lipsa de vigilenţă sau de supraveghere a Băncii Naţionale şi s-o transpunem într-o lege. Dacă Bloom nu a venit cu cei 11 milioane de dolari care de altfel erau şekeli, care nici nu erau transferabili, nu înseamnă că trebuie să legiferăm acest proces, ci Băncii Naţionale să-i atragem atenţia să-şi facă într-adevăr, să-şi exercite rolul de supraveghere.

Domnul Marţian Dan: Bun. Domnul Birtalan.

Domnul Birtalan Akos: În continuare, la ceea ce a spus domnul deputat Teculescu, aşa este. Deci, investitor strategic nu înseamnă numai cel care posedă bani. Scrie foarte clar aici şi dacă nu scrie destul de clar, totuşi, trebuie să înţelegem, care corespund normelor de prudenţă bancară elaborate de Banca Naţională; nu oricine vine şi are bani este şi investitor strategic, domnule profesor. Cred că sunteţi de acord, dar ca să ne încadrăm, să zicem aşa, în ideile prezentate de dumnevoastră, limita minimă propusă de comisie, în raportul iniţial al comisiei, de 15% o putem reduce şi eu aş propune să o reducem la 10%, păstrând limita maximă. Deci, textul ar fi din varianta comisiei "...minimum 10 şi maximum 20% din capitalul social actualizat al societăţilor bancare".

Domnul Marţian Dan: Da, dacă mai sunt alte observaţii? Nu mai sunt. Doamna Puwak.

Doamna Hildegard Puwak: Dacă dorim să corelăm acest articol cu ceea ce există deja în practică în ţara noastră, ar trebui să avem în vedere 2 limite. Una este limita de 5% care practic aici înseamnă 10 la sută, pentru că raportăm la un capital actualizat şi la o participare privată, deci un capital social actualizat de 2 orii mai mare, ceea ce înseamnă, acest 10% de aici, înseamnă 5% n capitalul total şi acest 5% este limita de la care Banca Naţională începe să-şi exercite controlul prin normele prudenţiale, ceea ce este foarte important. Limita de 20% se corelează cu altă prevedere a Legii 52 care limitează participarea oricui într-o altă societate la maxim 10%. Deci, practic, prin aceste 2 cifre pe care eu le-am rostit aici, nu am face altceva decât să legăm ceea ce avem cu ceea ce dorim să facem în cadrul legislaţiei pe care dumneavoastră aţi promovat-o deja. Acestea ar fi argumentele mele pentru cele două ...

Domnul Marţian Dan: Deci, limită minimă - 10% , limită maximă 20%. Alte observaţii? Nu sunt. Bun. Domnule Albu, mergem pe aceste chestiuni? Da.

Domnul Alexandru Albu: Îmi menţin amendamentul, dacă se vrea şi o limită minimă, să o punem de 5%, între 5 şi 10%. Maximum ce se poate accepta este acest 10%. Dar, mă rog, dacă se va vota altfel, în votul final al legii nu o să mă cramponez, din dorinţa de a da o lege privind privatizarea băncilor, dar este maximum a ceea ce se poate accepta, domnilor, ştiinţific vorbind.

Domnul Marţian Dan: Bun. Domnul deputat Gheorghe Cristea.

Domnul Gheorghe Cristea: Aş vrea să fac o singură precizare. Art.4, alin.2 lit. b) vizează numai partea de majorare de capital. Sigur că da. Mai departe, art.6: nu împiedică nimeni un investitor care a participat la majorare să participe la oferta pe care o face FPS-ul. Nu există interdicţie. Deci, eu am înţeles disputa de aici, că nu se poate mai mult de 10%. Sigur că da, că este lege care interzice participarea într-o astfel de societate. Evident, că ne-am cramponat şi la comisie de acest investitor strategic şi în momentul în care spun strategic îmi imaginez ceva. Dacă dispare calificativul de strategic, asta pentru că l-am inventat noii, este un investitor important, semnificativ, etc. Dar noi am spus strategic, l-am definit, l-am creionat, l-am desenat, l-am pieptănat frumos şi acum venim şi spunem; dacă i-am spus strategic trebuie să-i dăm atât, ceea ce nu ese obligaţie, sigur că da, el nu este dinante strategic. Prin ceea ce deţine în cadrul unei societăţi poate să fie numit investitor strategic în societatea bancară respectivă, dar nu avant la lettre, cumva. Deci, eu îl denumesc deja strategic pentru ...

Domnul Constantin Teculescu: Investitor strategic devine dacă are un anumit procent, nu este predestinat. Eu contnui să susţin, o să susţin, într-adevăr şi punctul de vedere al Guvernului, să renunţ la 15-20% şi cum au spus şi ceilalţi colegi între 10 şi 20 %, dar este inadmisibil 5% care propriu-zis este 2% şii o să constatăm că o să avem băncii cu câte 40-50 de investitorii strategici, ceea ce este hilar.

Domnul Marţian Dan: Atunci cum scriem? Stimaţi colegi, dacă iau în considerare unele luări de cuvânt din comisie, ar rămâne următoarele nivele. Minimum 10% şi maximum 20% din capitalul social actualizat al societăţii bancare. Da?

Domnul Corneliu Ruse (din sală): Inacceptabil.

Domnul Marţian Dan: Inacceptabil? Bun. Supun votului aceste lucruri. În loc de 15% cum figurează în raportul iniţial, 10% pragul minim, şi rămâne cel maxim de 20%. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Dacă este cineva împotrivă? 3 voturi împotrivă. Abţineri? 2 abţineri.

Domnul Corneliu Ruse: Nu avem cvorum, domnule preşedinte! Cer vot nominal!

Domnul Marţian Dan: Bun. După ce am votat, da? Bine, nu mai sunt alte observaţii în legătură cu art.7, da? Vi-l supun votului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Dacă este cineva împotrivă? 2 voturi îîmpotrivă. Abţineri? O abţinere. Cu majoritate de voturi a fost aprobat. Îl numerotăm art.6, da? Articolul 8, varianta Senat. Nu au fost obvservaţii în legătură cu el. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Supun votului atunci acest articol în redactarea din varianta Senatului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. A fost aprobat. Şi art. 9 dacă sunt observaţii în legătură cu el? Nu sunt. Îl supun votului în redactarea din varianta Senatului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Le numărotăm art. 7 şi respectiv 8. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă propun să mai rezolvăm câteva probleme. Votul îl vom face săptămâna viitoare.