Plen
Ședința Camerei Deputaților din 10 octombrie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.147/17-10-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 10-10-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 10 octombrie 2005

10. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului-ministru și membrilor Guvernului:  

   

Domnul Dan Radu Rușanu:

    ................................................
 

În continuare va avea loc primirea de răspunsuri la interpelări adresate primului-ministru și membrilor Guvernului.

 
Adrian Moisoiu

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnule deputat Adrian Moisoiu, doriți să citiți interpelarea sau doriți răspuns?

Din partea Ministerului Administrației și Internelor, răspunsul pentru domnul deputat, vă rog.

 

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, prin care solicitați ministrului administrației și internelor să intervină pentru a se respecta legislația în vigoare, în legătură cu cererea de înlocuire a unui consilier local, menționăm următoarele: potrivit dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali, consilierii locali și consilierii județeni pot demisiona, anunțând în scris președintele de ședință, respectiv președintele Consiliului județean, care ia act de aceasta.

Președintele propune consiliului adoptarea unei hotărâri, prin care se ia act de demisie și se declară locul vacant.

Articolul 12 alin. 1 din același act normativ prevede că: "În toate situațiile de încetare a mandatului înainte de expirarea duratei normale a acestuia, consiliul local sau consiliul județean, după caz, adoptă în prima ședință ordinară, la propunerea primarului, respectiv a președintelui Consiliului județean, o hotărâre prin care se ia act de situația apărută și se declară vacant locul consilierului în cauză".

În ședința din 16.09.2005, Consiliul local al Comunei Tăureni, județul Mureș, a adoptat o hotărâre, prin care s-a luat act de demisia domnului Bercea Remus Vasile din funcția de consilier local și a fost invalidat în funcția de consilier local domnul Rotar Ioan, propunându-se convocarea următorului candidat pe lista P.R.M., filiala Mureș.

Hotărârea în discuție a fost comunicată instituției prefectului, pentru controlul legalității, la data de 20.09.2005.

În conformitate cu prevederile art. 92 alin. 9 din Legea nr. 67 privind alegerea autorităților administrației publice locale, cu modificările și completările ulterioare, candidații înscriși în liste, care nu au fost aleși, sunt declarați supleanți în listele respective. În caz de vacanță a mandatelor de consilier aleși pe listele de candidați, supleanții vor ocupa locurile devenite vacante, în ordinea în care sunt înscriși pe liste, dacă, până la data validării mandatului pentru ocuparea locului vacant, partidele politice sau, după caz, alianțele politice ori alianțele electorale pe listele cărora au candidat supleanții, confirmă în scris, sub semnătura conducerilor județene ale partidelor politice, respectiv ale acelor partide politice care au constituit alianțe, că supleanții fac parte din partidul politic respectiv ori din unul din partidele politice care au constituit alianțe.

Totodată, potrivit art. 32 alin. 3 și 4 din Legea administrației publice locale, cu modificările și completările ulterioare, pentru întreaga durată a mandatului Consiliului local este constituită o comisie de validare, care are competența de a verifica legalitatea alegerii fiecărui consilier, propunând invalidarea numai în cazul în care se constată încălcarea condițiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului s-a făcut prin fraudă electorală, constatată în condițiile legii privind alegerile locale.

Având în vedere faptul că, potrivit art. 26 alin. 1 din Legea nr. 340 privind instituția prefectului, în exercitarea atribuției cu privire la verificarea legalității actelor administrative ale autorităților administrației publice locale ori județene, prefectul poate ataca în fața instanței de contencios administrativ astfel de acte, dacă le consideră nelegale, actul atacat fiind suspendat de drept, întrucât a considerat că hotărârea Consiliului local în discuție a fost adoptată cu încălcarea prevederilor legale, prin adresa nr. 16.660 din 26 septembrie, prefectul a solicitat Consiliului local, potrivit legii, să reanalizeze actul administrativ considerat nelegal, urmând ca, în funcție de hotărârea pe care o va adopta Consiliul local, să se procedeze potrivit dispozițiilor legale.

De asemenea, precizăm și faptul că aceste aspecte au fost comunicate de instituția prefectului, domnului Rotaru Ioan, prin adresa nr. 16.593/D2 din 26.09.2005.

Cu alte cuvinte, prefectul a considerat hotărârea respectivă nelegală și a cerut Consiliului local să și-o revizuiască, urmând să se procedeze legal, dacă nu o respectă.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc. Domnule deputat?

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Și în același timp îi mulțumesc și domnului secretar de stat pentru răspunsul pe care l-a dat. Într-adevăr este o treabă corectă, este un lucru corect ca un prefect să se străduiască să se aplice legea, dar de data aceasta ne găsim într-o situație puțin diferită, în sensul că primarul, acest primar încalcă cu sfidare legea și care, de fapt, nu este altceva decât un traseist politic. Pentru că în 1996-2000 îl găseam consilier la P.D. Între 2000 și 2004, inițial a fost la P.N.L., după care a trecut repede să fie primar P.S.D. Iar acum nu știu în ce ape urmează să se scalde, probabil că în aceeași direcție, să schimbe din nou partidul. Acest om, împreună cu cei cinci consilieri, vreau să subliniez aici că cei cinci consilieri care au votat împotriva validării au fost P.S.D., deci au fost incorecți, când, de data aceasta, cei trei care au fost corecți au fost cei trei consilieri P.N.L.

Deci, aceștia nu ar trebui și ei sancționați? Pentru că își bat joc de sufletul și de modul în care trăiește o anumită persoană. Numai pentru faptul că omul a fost ales primar și pentru că a instaurat o anumită teroare în această comună și vreau s-o nominalizez de la microfonul Parlamentului, Tăureni, județul Mureș, așa, numai pentru acest motiv să invalideze pe cineva, un consilier ales pe lista unui alt partid și care îndeplinește toate condițiile legale?! Este rușinos că se întâmplă un asemenea lucru și aș ruga Ministerul Administrației Publice și Internelor, dacă s-ar putea, să intervină pentru ca să fie invalidat primarul din funcția pe care o deține.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc.

Vă rog, dacă vreți să completați?

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Felul în care votează consilierii locali nu poate fi cenzurat în nici un fel de Executiv, de Ministerul Administrației și Internelor. Aceștia votează conform conștiinței lor.

Dacă, însă, din aceste voturi rezultă o hotărâre, care este nelegală, prefectul are singura pârghie de a cere anularea ei și dacă nu se anulează, de a o ataca în contencios.

În rest, consilierii votează după cum consideră.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc, domnule ministru.

 
Ioan Aurel Rus

Domnul deputat Ioan Aurel Rus, din partea P.R.M.-ului.

Dacă doriți să mai citiți? Să vă răspundă domnul ministru, da? Mulțumesc. Vă rog.

 

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat, în legătură cu interpelarea dumneavoastră, prin care solicitați ministrului administrației și internelor o verificare statistică a alegerilor locale și tragerea la răspundere a primarului care se face vinovat pentru încălcarea legii, menționăm următoarele: având în vedere faptul că, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, modul de repartizare a mandatelor de consilieri locali este o atribuție exclusivă a birourilor electorale de circumscripție, birouri constituite cu ocazia alegerilor autorităților administrației publice locale, facem precizarea că primarul nu are nici o implicare în această operațiune electorală.

Precizăm, de asemenea, faptul că, potrivit dispozițiilor aceluiași act normativ, repartiția mandatelor de consilieri locali se face în funcție de pragul și de coeficientul electoral.

Evidențiem, totodată, faptul că instituția administrației publice centrale, căreia legiuitorul i-a oferit competențe în domeniul alegerilor este Autoritatea Electorală Permanentă și nu Ministerul Administrației și Internelor.

În conformitate cu dispozițiile art. 92 alin. 4 din Legea nr. 67, în cazul în care nici una dintre organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alta decât cea maghiară, nu a obținut cel puțin un mandat, se atribuie un mandat de consilier din cele rămase în prima etapă, organizației care a întrunit pragul electoral și a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate dintre aceste organizații.

Pentru a răspunde cererilor dumneavoastră, Ministerul Administrației și Internelor a solicitat instituției prefectului județului Sibiu să-i fie comunicată situația referitoare la alegerile locale din comuna Merghindeal, județul Sibiu, iar potrivit datelor primite rezultă următoarele: că la alegerile din iunie 2004, care au avut loc în comuna Merghindeal, Partida Romilor Social Democrată din România nu a obținut mandat în prima etapă de repartizare, deoarece a întrunit doar 46 de voturi valabil exprimate, coeficientul electoral fiind de 72 de voturi. Prin urmare, în conformitate cu prevederile legale menționate anterior, acesteia i s-a repartizat un mandat de consilier local. La aceleași alegeri locale, Partidului România Mare a obținut tot 46 de voturi, ca și Partida Romilor Social Democrată, voturi valabil exprimate, dar sub coeficientul electoral de 72 de voturi, neîndeplinind astfel condițiile legale pentru repartizarea unui mandat de consilier local, în prima etapă de repartizare.

Ca urmare, în etapa a doua de repartizare a mandatelor, ultimul mandat rămas neatribuit în prima etapă a fost atribuit, conform legii, Partidei Romilor Social Democrate din România, în condițiile legii.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc și eu.

Domnule deputat, dacă aveți observații?

 
 

Domnul Ion Aurel Rus:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Am și eu în față rezultatul alegerilor din comuna Merghindeal și spune cu totul altceva. Pragul electoral era 5%. Or, atât Partida Romilor, cât și Partidului România Mare au obținut un scor de 6,92. 6,92 nu este mai mic decât 5. Deci, se cuvenea un loc de consilier. Vă rog să verificați încă o dată!

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnule ministru?

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Am și eu aceeași situație, că mi-am permis să mă uit pe ea. Pragul electoral este de 72 de voturi.

 
 

Domnul Ioan Aurel Rus:

5% din voturile valabil exprimate, era pragul electoral. Ori aici e 6,92!

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă rog să reverificați aceasta și să reveniți cu un răspuns.

 
Grațiela Denisa Iordache

Doamna deputat Grațiela Iordache, din partea Partidului Conservator.

   

Doamna Grațiela Denisa Iordache (din sală):

Renunț, nu o mai citesc.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Îi răspundeți doamnei deputat Grațiela Iordache?

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Stimată doamnă deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, prin care solicitați intervenția Ministerului Administrației și Internelor pentru înființarea de urgență a unei comisii speciale care să întreprindă demersurile necesare în vederea retrocedării terenurilor din comuna Luna, județul Cluj, vă comunicăm următoarele: în conformitate cu dispozițiile Legii fondului funciar nr. 18, republicată, cu modificări și completări, în scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor îndreptățiți și eliberării titlurilor de proprietate, în fiecare comună, oraș sau municipiu este constituită, prin ordinul prefectului, o comisie locală, condusă de primar.

Comisia locală este autoritatea publică cu activitate administrativă și funcționează sub îndrumarea unei comisii județene, numită prin ordinul prefectului și condusă de către acesta.

În acest context, menționăm faptul că, în conformitate cu dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 890/2005, preluarea și analizarea cererilor pentru reconstrituirea dreptului de proprietate, verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de Legea nr. 18/1991, stabilirea mărimii și amplasamentului suprafeței de teren pentru care se reconstituie dreptul de proprietate sau care se atribuie potrivit legii, întocmirea situației definitive privind persoanele fizice și juridice îndreptățite să li se atribuie teren sunt atribuții ale comisiei locale din care fac parte cei doi, patru reprezentanți ai foștilor proprietari deposedați sau ai moștenitorilor acestora, care au solicitat terenuri în termenul legal, în funcție de mărimea comunei, orașului sau municipiului.

Evidențiem, de asemenea, faptul că potrivit dispozițiilor Legii nr. 18, comisia județeană este cea competentă să soluționeze contestațiile formulate de către persoanele care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului și să valideze ori să invalideze, prin hotărâre, măsurile stabilite de comisiile locale.

Menționăm, totodată, faptul că împotriva hotărârilor comisiei județene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul.

În ceea ce privește situația retrocedărilor terenurilor din Luna, având în vedere comunicarea transmisă de către instituția prefectului județului Cluj, precizăm următoarele: deficitul de teren al nivelul comunei Luna se datorează realizării Aeroportului militar Luna, suprafața totală de 302 ha teren trecând la acea dată în proprietatea statului și administrarea fostului minister al forțelor armate.

O parte dintre foștii proprietari au fost despăgubiți în bani, pentru suprafața de 218 ha, ceilalți primind, în compensare, o suprafață de 83,69 hectare, pe un alt amplasament.

Ulterior, prin schimbul de terenuri realizate între Unitatea Militară 1845 Câmpia Turzii, CAP Luna, IAS Mihai Viteazu, IAS Varias județul Timiș și IAS Deveselu județul Olt, suprafața agricolă aflată în administrarea fostului IAS Mihai Viteazu s-a diminuat cu aproximativ 142 hectare.

În conformitate cu dispozițiile legale, foștii membri ai CAP Luna, care nu au deținut terenuri, li s-au atribuit, prin constituirea dreptului de proprietate suprafețe de teren de minimum 0,5 hectare, iar foștilor proprietari li s-a aplicat o cotă de reducere proporțională.

Situația retrocedării terenurilor din comuna Luna a fost analizată de-a lungul timpului în cadrul ședințelor comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate, fie refăcute tabelele anexă prevăzute în Regulamentul de aplicare a Legii nr. 18.

Avându-se în vedere faptul că suprafața de 142 de hectare nu a putut fi compensată în natură, persoanele îndreptățite au fost înscrise în lista celor cărora li se vor acorda despăgubiri, potrivit dispozițiilor legale.

În considerarea acestor aspecte, în ceea ce privește solicitarea înființării de urgență a unei comisii speciale, care să întreprindă demersuri necesare în vederea retrocedării terenului în comuna Luna, având în vedere dispozițiile art. 52 alin. 2 din Legea nr. 18, potrivit cărora comisiile de fond funciar pot avea calitate procesuală pasivă, precizăm faptul că, în cazuri de natura celui semnalat de către dumneavoastră, în ipoteza apariției unor litigii, competența de soluționare aparține instanțelor de judecată, Ministerul Administrației și Internelor nerevenindu-i atribuții cu privire la impunerea unor decizii pentru reconstituirea dreptului de proprietate.

De asemenea, semnalăm și faptul că, în conformitate cu dispozițiile art. 13 din Legea nr. 247 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, competența în ceea ce privește analizarea și stabilirea cuantumului final al despăgubirilor care se acordă, potrivit prevederilor acestui act normativ, aparține comisiei centrale pentru stabilirea despăgubirilor, aflată în subordinea Cancelariei primului ministru și formată din președintele Autorității Naționale pentru restituirea proprietăților, doi reprezentanți ai Cancelariei primului ministru, doi reprezentanți ai secretarului general, un reprezentant al Ministerului Finanțelor Publice și un reprezentant al Ministerului Justiției.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc, domnule ministru.

Doamna deputat, vă rog.

 
 

Doamna Grațiela Denisa Iordache:

Mulțumesc frumos.

Bună seara!

Domnule ministru,

Problema cu aeroportul v-am semnalat-o exact în interpelare. Știam că există acest lucru. Problema oamenilor este că au primit terenuri în cu totul și cu totul altă parte decât terenurile lor, lucru care i-a împiedicat să lucreze vreodată acele terenuri, fapt pentru care ei au solicitat înființarea unei alte comisii care să analizeze situația așa cum se prezintă ea acum și să fie despăgubiți în contextul acestei situații. Problema, că mă trimiteți înapoi la prefect, nu am rezolvat nimic. Eu nu v-am impus nici o secundă ca să dați dumneavoastră vreo soluție sau să impuneți dumneavoastră, Ministerul Administrației și Internelor o soluție acelei comisii. Dar oamenii de acolo consideră că o nouă analiză și o nouă comisie nu poate fi decât benefică în lămurirea acestei situații. Situația este foarte încurcată, după cum ați remarcat-o și dumneavoastră.

Deci, acest lucru, din câte știu eu, ministerul poate să-l facă, să solicite instituției prefectului înființarea unei comisii.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Deci, domnule ministru, vă rog să țineți cont de cele spuse de doamna deputat și să răspundeți în scris.

 
Mircia Giurgiu

Domnul deputat Mircia Giurgiu, independent.

Domnule ministru, vă rog să-i răspundeți.

 

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, prin care solicitați Ministrului Administrației și Internelor întreprinderea demersurilor necesare pentru demararea unei anchete privind pagubele produse de inundanții în județul Cluj, vă comunicăm următoarele: pe parcursul anului 2005, județul Cluj s-a confruntat cu situații deosebite, generate de inundațiile succesive, înregistrate în lunile martie, mai, iunie, iulie și august.

Pentru diminuarea efectelor distructive au fost derulate acțiuni de maximă urgență, simultan, în mai multe zone ale județului, în care au fost implicate importante forțe umane și materiale.

Au existat multe momente în care deciziile trebuiau luate cu maximă operativitate, iar intervențiile au fost făcute în timp util, zi și noapte, pentru salvarea de vieți omenești, pentru asigurarea accesului în localitățile izolate, pentru asigurarea apei potabile și a produselor alimentare de bază, strict necesare, pentru comunitățile aflate în situații critice.

În cadrul acestor eforturi deosebite, de a sprijini comunitățile locale afectate, (este vorba de 60 de comune și 161 de sate) s-a remarcat un spirit deosebit de solidaritate umană. Este de apreciat faptul că, pe lângă instituțiile și structurile statului, cu responsabilități directe de intervenție în situații de urgență, au participat cu promptitudine și peste 60 de agenți economici, sprijinul acestora fiind uneori decisiv în rezolvarea unor situații critice.

În contextul interpelării, considerăm că SNCFR, Regionala de Căi Ferate Cluj a avut responsabilitatea directă de a proceda la decolmatarea tuturor subtraversărilor, deci și a podului care subtraversează calea ferată în localitatea Gârbău.

Aceasta este și rațiunea pentru care prefectul județului Cluj, în calitatea de președinte al Comitetului județean pentru situații de urgență, a atenționat în scris conducerea Regionalei de Căi Ferate Cluj, potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind sistemul național de management al situațiilor de urgență, pentru a proceda la decolmatarea tuturor subtraversărilor, deci și a podului din localitatea Gârbău.

Menționăm faptul că autoritățile administrației publice locale din comuna Gârbău au solicitat în anul 2004 decolmatarea podului în cauză, însă lucrarea nu a fost executată, deși Regionala de Căi Ferate Cluj avea obligația, în calitate de administrator al infrastructurii feroviare, să intervină în regim de urgență pentru decolmatarea, degajarea podului respectiv.

Precizăm, de asemenea, că pagubele produse la nivelul județului Cluj, în cursul acestui an, se ridică la aproximativ 380 de miliarde lei vechi, fiind afectate peste 180 de localități, iar pentru ajutorarea persoanelor afectate de calamitățile naturale, instituția prefectului județului Cluj a organizat centre de colectare a ajutoarelor materiale și transportul acestora în zonele afectate. Este vorba de materiale de construcții, articole de îmbrăcăminte, medicamente, obiecte de uz casnic, precum și organizarea de tabere pentru copiii sinistraților.

Astfel, în perioada 15-20 august au fost cazate 90 de persoane la tabăra Băișoara, copiii familiilor din județele Timiș și Bacău, iar în perioada 15-25 august, 30 de copii din localitatea Comănești, județul Bacău, au fost cazați la mai multe familii din localitatea Cojocna.

Totodată, precizăm faptul că toate structurile specifice, de intervenție, au fost în stare de alertă și au fost pregătite pentru intervențiile necesare, luându-se măsurile legale de prevenire și anticipare a unor fenomene meteorologice cu risc ridicat pentru comunitățile locale, precum și faptul că în această perioadă s-a menținut un contact permanent cu mass-media, pentru avertizarea populației și a agenților economici din zonele vulnerabile, expuse pericolului unor posibile inundații, astfel încât considerăm că autoritățile respective au acționat respectând prevederile legale în domeniu.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt mulțumit de răspuns, dar întrebarea era dacă cumva se are în vedere luarea unor măsuri pentru cei care nu și-au făcut treaba. Este vorba de CFR. Mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Sigur că se are în vedere tragerea la răspundere a tuturor celor care nu și-au făcut datoria așa cum trebuie.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnule deputat Mircia Giurgiu, pentru răspunsul de la Ministerul Culturii, îl aveți în scris.

Domnule deputat Aledin Amet, pentru răspunsul de la Ministerul Culturii, în scris.

Domnul deputat Claudiu Pop, de la P.S.D., pentru răspunsul de la Ministerul Finanțelor, în scris. V-ați înțeles cu domnul secretar de stat Claudiu Doltu? Da? Bun.

Domnul deputat Răzvan Bobeanu - scăderea taxelor și accizelor la carburanți.

 
Răzvan Bobeanu

Doamna secretar de stat Mara Râmniceanu. Vă rog.

 

Doamna Mara Râmniceanu (secretar de stat, Ministerul Finanțelor.):

Mulțumesc frumos, mai am două la Senat.

Bună seara!

Referitor la întrebarea domnului deputat Răzvan Bobeanu, în legătură cu reducerea accizelor la carburanți, prezentăm următoarele: o condiție a aderării României la Uniunea Europeană o constituie implementarea în legislația națională a acquis-ului comunitar. Spre deosebire de alte impozite, în cazul accizelor, directivele Uniunii Europene în domeniu prevăd atât principiile generale de impozitare, cât și sfera de aplicare a acestora, respectiv: alcool, băuturi alcoolice, produse din tutun, produse energetice, benzine, motorine și electricitate, cât și nivelurile de accizare minime, obligatorii pentru toate statele membre, pe grupe de produse.

În ceea ce privește situația României, ca viitor stat membru, subliniem faptul că există diferențe mari între nivelul accizelor naționale și nivelul minim impus prin legislația comunitară, aceste diferențe fiind necesar a se elimina până la data aderării.

Pentru atingerea nivelurilor minime impuse de directive, în cadrul negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană s-au stabilit calendare de creștere graduală a accizelor, pentru a se evita, astfel, creșterea bruscă a acestora și implicit a prețurilor, calendare care sunt incluse în domeniul de poziție, aferent Capitolului 10 - "Impozitarea".

Menționăm că în cazul benzinelor și motorinelor, calendarele prevăd o perioadă de tranziție de 4 ani, pentru benzina fără plumb, România urmând să atingă nivelul minim de 360 de euro pe 1.000 de litri în anul 2011 și respectiv de 7 ani pentru motorină, nivelul minim de 330 de euro pe mia de litri urmând să fie atins în anul 2013.

Prevederile acestor calendare reprezintă angajamente ferme ale României față de Uniunea Europeană, de respectarea cărora depinde în mare măsură procesul de aderare.

Atâta timp cât România nu a atins încă nivelul minim de accizare prevăzut de directivă, o eventuală reducere a accizelor la benzine și motorine în momentul de față, nu este posibilă pentru că ar însemna nerespectarea angajamentelor asumate față de Uniune.

Într-adevăr, o serie de state membre și-au anunțat intenția de a reduce accizele la benzine și motorine, pentru a stopa fenomenul de creștere necontrolată a prețurilor de vânzare la aceste produse, numai că, în cazul lor, acest lucru este posibil pentru că nivelurile de accizare practicate depășesc cu mult nivelul minim impus de directivă.

Cu stimă.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă mulțumesc.

 
Dragoș Petre Dumitriu

Domnul deputat Dragoș Dumitriu, P.R.M. Legalitatea amplasării unor unități de debitare a lemnului și depozitarea rumegușului în zonele Rucăr și Dâmbovicioara, județul Argeș. Domnul deputat, dacă este prezent? Vă rog. Din partea Ministerului Mediului.

 

Doamna Lucia Ana Varga (secretar de stat, Ministerul Mediului):

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 403P, prin care solicitați verificarea legalității amplasării unor unități de debitare a lemnului și de depozitare a rumegușului în zonele Rucăr și Dâmbovicioara din județul Argeș, precum și aruncarea de deșeuri animaliere în zona Valea Crovului, vă comunicăm următoarele: comisarii gărzii naționale de mediu, comisariatul județean Argeș, împreună cu reprezentanți ai Direcției silvice Argeș, Garda financiară Argeș, Inspectoratul județean de poliție Argeș, Inspectoratul jandarmeriei Argeș au efectuat în luna august controale la un număr de 11 agenți economici, de pe raza localităților Rucăr, Dâmbovicioara și Dragoslavele, care au ca profil de activitate exploatarea și prelucrarea primară a lemnului.

S-au urmărit, în principal, următoarele aspecte: deținerea actelor de reglementare din punct de vedere al protecției mediului, impactul asupra factorilor de mediu (distanța față de cursurile de apă, distanța față de zonele locuite, modul de gestionare a deșeurilor rezultate din activitate).

S-au constatat neconformități privind deținerea actelor de reglementare din punct de vedere al protecției mediului și gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor lemnoase rezultate din activitatea de prelucrare primară a lemnului. A fost aplicat un număr de 11 sancțiuni contravenționale, în valoare de totală de 31.200 RON pentru neconformități.

Menționăm că în același timp s-a verificat și starea de salubritate a comunei Rucăr, constatându-se următoarele aspecte: în perimetrul administrativ al comunei Rucăr, rigolele căilor de comunicații au fost colmatate în urma precipitațiilor atmosferice abundente și, în același timp, s-au colectat deșeuri în anumite zone, antrenate de viituri. Pe malurile pârâului Râușor au fost identificate depozite de deșeuri menajere, cât și din rumeguș, provenite de la persoane particulare. S-au dispus măsuri urgente de decolmatare a șanțurilor și rigolelor de scurgere a apelor pluviale, degajarea secțiunilor de scurgere a apelor din zonele locuite și zona traversării cursurilor de apă, precum și salubrizarea zonelor unde s-au constatat depozitări necontrolate de deșeuri. Au fost aplicate două sancțiuni contravenționale, în valoare de 1.500 RON fiecărui primar și, respectiv, viceprimarului comunei Rucăr.

Cu privire la depozitarea de deșeuri animaliere în zona Valea Crovului, de acest fapt se face vinovată S.C. Sam Pres S.A. Rucăr, care desfășoară activitate de abatorizare. Informațiile referitoare la această stare au fost furnizate de domnul Marius Oprei, salariat din cadrul Administrației Parcului Național Piatra Craiului.

Întrucât S.C. Sam Pres S.A. Rucăr nu a fost prinsă în fapt, Garda Națională de Mediu - Comisariatul județean Argeș a sesizat Inspectoratul Județean de Poliție Argeș, pentru efectuarea de cercetări.

Vă asigurăm, domnule deputat, că atât Garda Națională de Mediu cât și Agenția Națională pentru Protecția Mediului Argeș au fost anunțate cu privire la demersurile dumneavoastră, pentru a se vedea cine se face vinovat de distrugerea mediului înconjurător semnalată și pentru luarea măsurilor ce se impun pentru ca legea să fie respectată.

Cu stimă.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc.

Vă rog frumos, domnule deputat.

 
 

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Vă mulțumesc.

Cred că ministerul dumneavoastră este plin de bune intenții, însă realitatea din teren este cu totul alta decât cea pe care v-o prezintă funcționarii de la fața locului. Vă asigur că respectivele unități de debitare care funcționează ilegal - am spus corect, "funcționează", deci, funcționează și în continuare. De asemenea, în privința inspecțiilor pe care le-ați menționat, de la vreo 4-5 instituții, sigur, dacă un funcționar este angajatul a 2-3 instituții, probabil că au fost de la toate aceste instituții. Însă, în orice caz, controalele respective nu s-au desfășurat așa cum vi s-a spus, au fost cel mult 2-3 persoane, au aplicat într-adevăr câteva amenzi, dar cei care nu respectă legea își văd în continuare de treabă.

Deci, sper ca aceste mici controale, care, spuneți dumneavoastră că au avut loc în luna august, să-și găsească o finalitate cel puțin până la sfârșitul anului acesta, prin închiderea efectivă a unităților care funcționează ilegal.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Deci, doamnă ministru, v-aș ruga, că am fost atent, nu ce s-a stabilit, ci ce s-a rezolvat. Dumneavoastră ați spus ce s-a stabilit, ați stabilit în urmă cu nu știu cât timp, aveți termen 2 săptămâni să-i transmiteți domnului deputat ce s-a rezolvat. Că de stabilit, se stabilesc multe, ce se rezolvă ne interesează.

 
 

Doamna Lucia Ana Varga:

Da, sunt de acord cu dumneavoastră. S-au stabilit niște măsuri și sigur că se vor efectua controale, să vedem dacă se respectă măsurile luate.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Bun. Rugămintea este, în 2 săptămâni, să veniți să-i spuneți domnului deputat ce ați rezolvat.

 
 

Doamna Lucia Ana Varga:

Da.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

De acord, domnule deputat?

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Da.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Deci, peste 2 săptămâni, veniți și spuneți ce s-a rezolvat din ce ați stabilit, că restu-s vorbe.

Mulțumesc.

Am înțeles că domnul deputat Bobeanu, la interpelarea sa: DN 4 Piatra Neamț-Bicaz, de la Ministerul Transporturilor, a primit răspunsul în scris. Da? Vă mulțumesc.

 
Ioan Țundrea

Domnul deputat Ioan Țundrea, de la Partidul Conservator: speranța mediului în Caraș-Severin. Dacă este prezent? Da.

Vă rog.

 

Doamna Lucia Ana Varga:

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 436/B, prin care solicitați demararea măsurilor necesare înființării unei gropi ecologice între Reșița și Bocșa, vă comunicăm următoarele:

Pe raza județului Caraș-Severin nu există nici un depozit ecologic pentru deșeuri menajere, dar în fiecare localitate urbană există un depozit de deșeuri municipale. Pe baza Prognozei de generare și gestionare a deșeurilor nepericuloase, prevăzută în Programul Național de Gestionare a Deșeurilor, s-a stabilit că este necesară asigurarea capacităților de depozitare pentru tipurile de deșeuri nepericuloase municipale și de producție nepericuloase.

Astfel, în România vor exista 50 de depozite nepericuloase, cu o capacitate medie de 100 de mii de tone pe an, și 15 depozite nepericuloase cu o capacitate medie de 50 de mii de tone pe an.

Județul Caraș-Severin are prevăzut în Planul Național de Gestiune a Deșeurilor realizarea unui depozit zonal. Capacitatea și amplasarea depozitului vor fi stabilite prin Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor.

În cadrul ședinței din data de 4 august, care a avut loc la sediul Consiliului Județean Caraș-Severin, reprezentanții Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor au informat autoritățile locale asupra următoarelor aspecte: obligațiile de mediu ce revin României în perspectiva integrării, posibilitatea accesării fondurilor europene pentru reabilitarea și modernizarea infrastructurii de gestionare a deșeurilor, posibilitatea ca pregătirea proiectului aferent investiției să se realizeze în cadrul acestei asistențe tehnice.

În acest sens, vă informez că Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor a solicitat Uniunii Europene finanțarea unei asistențe tehnice, care are ca obiectiv pregătirea documentației pentru 25 de proiecte pentru Fondul de Coeziune, fond de care România va beneficia după integrarea în Uniunea Europeană. Această asistență va fi coordonată și cofinanțată de către Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor.

Se estimează că aceasta va fi aprobată până în luna octombrie a acestui an, iar licitația pentru selectarea consultantului poate avea loc în luna martie 2006. Pregătirea documentației pentru proiect, inclusiv pregătirea documentațiilor de licitație pentru lucrări, poate fi realizată până în iunie 2007, când ar putea începe și investiția, cu termen de finalizare 2009.

Soluția financiară acceptată la nivelul județului pentru rezolvarea problemei privind deșeurile este aceea de accesare a Fondului de Coeziune, prin realizarea în prealabil a unei asocieri a sectorului public, respectiv, consiliile locale din județ și Consiliul Județean Caraș-Severin. Autoritățile publice locale și cele județene vor solicita sprijin tehnic și financiar Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, în vederea realizării studiului de fezabilitate în perioada aceasta, urmând a fi realizate consultări ale Consiliului Județean Caraș-Severin cu autoritățile administrației publice locale, în vederea asocierii pentru realizarea acestui proiect.

Intenția de acordare a sprijinului Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor pentru județul Caraș-Severin a fost exprimată prin Adresa nr. 5384/10.08.2005 a Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, pe care v-am transmis-o în anexă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc.

Domnule deputat?

 
 

Domnul Ioan Țundrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, doamnă secretar de stat.

Pentru că nu vreau să rețin colegii aici, v-aș ruga să-mi trimiteți în scris, așa cum ați spus, și o să mai discutăm bilateral. Mulțumesc.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc.

 
Ioan Aurel Rus

Din partea Partidului România Mare, domnul deputat Ioan Aurel Rus, referitor la cazul Suzana Băloiu, din Bistrița, decedată în condiții neelucidate.

Din partea Ministerului Justiției?

 

Doamna Maria Cristina Manda (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Domnule președinte,

Doamnă deputat,

Domnilor deputați,

În cazul Băloiu Suzana Sanda, am transmis interpelarea dumneavoastră Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud și am resolicitat verificarea aspectelor semnalate, privind cercetările efectuate în dosarul referitor la moartea lui Băloiu Suzana Sanda.

Dumneavoastră ați precizat că tatăl victimei Băloiu Suzana a sesizat poliția despre dispariția fiicei sale în data de 25 iulie 1997, dimineața, revenindu-se ulterior cu sesizare la poliție, făcută de soțul victimei și de tatăl acesteia. Din datele comunicate de organele de cercetare penală a rezultat că soțul victimei a sesizat Poliția Municipiului Bistrița în data de 26 iulie 1997, despre faptul că în noaptea de 24 spre 25 iulie 1997 soția sa a dispărut de la domiciliu. Sesizarea poartă un număr de înregistrare, v-am dat în scris.

Din informarea primită, a rezultat că în cursul aceleiași zile o echipă operativă s-a deplasat la domiciliul dispărutei, ocazie cu care au fost efectuate investigații specifice situațiilor în care este sesizată dispariția unor persoane. Investigațiile au continuat și în zilele următoare, abia în data de 28 iulie 1997 fiind găsit cadavrul victimei în râul Bistrița.

Una din întrebările cuprinse în conținutul interpelării se referă la faptul că, în prezența a 3 martori și a atâtor probe la fața locului, nu s-a descoperit autorul crimei. Din datele comunicate, a rezultat că martorii indicați, respectiv: Kiss Ileana, Deac Maria și Borgovan George, au fost audiați de către organele de cercetare penală. Ei locuiau pe aceeași scară cu victima, dar nu au putut oferi semnalmente semnificative cu privire la agresor, decât vag, referitor la înălțime și talie, cu precizarea că purta haine culoare închisă. Cei trei martori au mai afirmat că a doua zi, deci, în 25 iulie 1997, au văzut lângă bordura trotuarului, pe carosabil, o pată cu diametrul de 15 cm, care părea a fi de sânge. Această pată nu a mai fost găsită cu ocazia cercetării la fața locului, deoarece, între timp, plouase. Din păcate, poliția a fost sesizată abia în 26, deci, o zi mai târziu.

A fost verificat alibiul soțului victimei, Băloiu Andrei Savin și s-a constatat că în noaptea de 24 spre 25 iulie el se deplasa cu un autovehicul spre Satu Mare și că în dimineața zilei de 25 iulie a fost înregistrat în registrul de poartă al S.C. Mondiala S.A. din localitatea menționată.

Ați spus că cercetarea la fața locului nu s-a făcut în momentul în care a fost sesizată poliția, conform metodologiei de specialitate: identificare de martori, ridicare de obiecte găsite, urme de sânge, urme de târâre și geaca lăsată la fața locului, amprente digitale și că nu s-au ridicat probe în primele zile. Din datele comunicate de către cele două parchete rezultă că din data de 26 iulie 1997, data sesizării poliției de către soțul victimei, s-au efectuat următoarele: cercetarea locuinței, a împrejurimilor blocului, albiei râului Bistrița pe o distanță de 5-6 km în aval, activități care însă nu au condus la identificarea unor mijloace de probă concludente, deoarece, cu privire la apartament, soțul victimei făcuse curățenie în apartament înainte de a ști că soția sa a fost omorâtă, iar între data declarării dispariției - 26 iulie 1997 și data găsirii cadavrului - 28 iulie 1997 a plouat torențial, iar nivelul apei Bistrița a crescut cu circa 1 metru.

Un alt martor dintre cei audiați, Adam Dorinel, măturător de stradă, a găsit în dimineața zilei de 25 iulie 1997 o haină de piele pe malul râului Bistrița, pe unde a fost târâtă victima. Haina a fost supusă expertizării biologice medico-legale, determinându-se că prezenta urme de sânge umane. În urma verificărilor, Adam Dorinel a fost exclus din cercul de bănuiți, întrucât urmele de sânge nu aparțineau acestuia.

În conțintul interpelării ne spuneți că nu au fost audiați martorii care au ceva de spus. Toți martorii au fost audiați, toți cei, cel puțin, de care poliția și parchetul au cunoștință. Inițial, toți membrii familiei au fost audiați, s-a constituit inițial un cerc de bănuiți de 16 persoane. S-au formulat mai multe versiuni cu privire la mobilul faptei, la autor, au fost derulate ample investigații, în sensul că au fost verificate activitățile suspecților, s-a stabilit anturajul victimei, activitatea ei în perioada anterioară morții, au fost testați la poligraf 6 suspecți, au fost audiați martori, înregistrarea unor convorbiri telefonice și alte activități de supraveghere calificată a suspecților. Mai mult, la un moment dat a fost realizat un portret-robot, prezentat pe un post de televiziune, dar persoana respectivă nu a fost identificată.

Întrucât autorul infracțiunii de omor nu a putut fi descoperit, cauza a fost înregistrată în categoria celor cu AN - "autor necunoscut".

V-ați referit, totodată, în interpelare la motivele stopării cercetărilor de către Poliția Bistrița-Năsăud. Din datele comunicate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, a rezultat că dosarul este examinat trimestrial, stabilindu-se noi versiuni și noi activități de cercetare penală. Verificările sunt efectuate și în prezent de procurorul criminalist, împreună cu ofițerii de investigații criminale din cadrul IPJ Bistrița-Năsăud.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mai scurt, că ne prinde revelionul aici!

 
 

Doamna Maria Cristina Manda:

Îmi cer scuze...

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Păi, vă rog, dar nici așa!

 
 

Doamna Maria Cristina Manda:

Îmi cer scuze!

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Dacă fiecare coleg al dumneavoastră ar răspunde așa..., repet, ar răspunde doi și, după aia, restul am pleca la plimbare! Vă rog frumos, încheiați!

 
 

Doamna Maria Cristina Manda:

Am încheiat.

Deci, nu sunt finalizate cercetările, nu e oprită ancheta, problema e că...

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Asta trebuia să spuneți, că ancheta e în curs de desfășurare. Vă mulțumesc.

Domnule deputat?

 
 

Domnul Ioan Aurel Rus:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnă secretar de stat,

Mulțumesc pentru răspunsul pe care mi l-ați dat de această dată. Vreau să vă spun că în februarie un coleg de al dumneavoastră s-a prezentat aici într-un mod cu totul lamentabil, de aceea am revenit încă o dată. Acum apreciez că s-au făcut eforturi pentru descoperirea martorului, mai sunt trei martori-cheie și nu a fost chemată să dea declarații fiica victimei.

Este adevărat să soțul apare la fabrica respectivă, în Satu Mare, în 25, undeva, la ora 11,00, că a intrat în fabrică, dar, gândiți-vă, crima s-a produs în noaptea de 24 spre 25, de la Bistrița la Satu Mare sunt 200 de km, sunt două ore și jumătate de drum.

Se ascunde ceva în spatele acestei crime, tatăl victimei a fost subofițer de poliție. Nu pot eu aici să spun lucrurile până la capăt, dar ar trebui mai multă aplecare spre acest caz și s-ar găsi și vinovatul.

Eu, oricum, vă mulțumesc.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Kovacs Attila, Grupul parlamentar UDMR, privitor la acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive etnice. Dacă domnul deputat este în sală? Dacă nu este în sală, răspunsul scris. A fost înaintat, trebuia să spuneți.

 
Lia Olguța Vasilescu

Doamna deputat Olguța Vasilescu: "Udemeriștii din Guvernul României promovează interesele Ungariei cu bani românești".

Din partea Ministerului Afacerilor Externe, vă rog.

Vreți să mai citiți o dată?

 

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Nu, nu vreau să mai citesc o dată, vreau să vă spun că am primit deja un material foarte mare, în care, în 200 de pagini, nu mi se spune nimic din ce am cerut eu.

Vroiam, de asemenea, să-mi cer scuze Grupului UDMR, pentru că înțeleg că domnul secretar de stat Nagy nu face parte din UDMR, ci a fost propus ca secretar de stat de cu totul alt partid.

Pe scurt, vreau să vă spun că anul acesta a avut loc un târg internațional la Aiki, unde România a avut un stand. Nu a avut un stand și Ungaria, dar se pare că nici nu a avut nevoie de acest stand, pentru că tot standul românesc era plin numai cu produse tradiționale maghiare. Noi avem o casetă filmată, avem sute de fotografii.

Vreau să nu vă referiți la ceea ce ați scris aici, în material, pentru că nu mă interesează, domnule secretar de stat, pe mine mă interesează atât: cine suportă cheltuielile acestui stand (care, repet, nu a fost al României, a fost al Ungariei, chiar dacă a fost pe bani românești) și ce măsuri a luat ministrul de externe pentru acest lucru? Noi nu plătim bani, contribuabilii români, ca să își facă Ungaria stand pe banii noștri!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc.

Domnule ministru, scurt, dacă vreți să răspundeți, cine suportă?

 
 

Domnul Ferdinand Nagy (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Domnule președinte,

Doamnă deputat,

Domnilor deputați,

Îmi cer scuze, eu am venit pregătit cu un material mai scurt decât acela pe care vi l-am prezentat dumneavoastră, care, practic, reprezintă un raport de activitate al nostru, al stafului Ministerului de Externe care a reprezentat România la această expoziție mondială, nu este vorba de un târg și nu a fost vorba de un stand al României, a fost vorba de un pavilion național al României. Iar ceea ce spuneți dumneavoastră mă surprinde, pentru că tot ce am prezentat noi acolo, timp de 185 de zile, respectiv spectacolele pe care le-au susțint artiștii - 185 de zile, 12 ore pe zi! - au fost, pur și simplu, artiști care au reprezentat folclorul românesc, au reprezentat muzica cultă românească, au reprezentat teatrul românesc. Mai mult decât atât, am avut și Corul Bisericii Stavropoleos. Dacă aceste manifestări au reprezentat promovarea Ungariei, eu sunt gata să răspund pentru toate acuzațiile dumneavoastră!

Participarea României la această expoziție a fost suportată din bugetul Ministerului Afacerilor Externe. Și stau cu capul sus și cu coloana vertebrală dreaptă, încă o dată vă spun, am promovat interesele României!

A fost o participare de succes, pavilionul României s-a bucurat de vizita a 2 milioane de vizitatori japonezi, suntem cotați între primele 10 pavilioane, ca și popularitate, la acest eveniment.

Mai mult decât atât, nu știu ce să vă spun... Stau la dispoziție cu orice fel de întrebări.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă rog, doamnă deputat.

 
 

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

(Fiindcă domnul secretar de stat aștepta lângă tribună:) Ocupați-vă locul în băncuță, s-ar putea să vorbesc mai mult!

Domnule secretar de stat,

Vreau să vă spun că aveți maximum de tupeu! Și asta, o dată, pentru că ați venit aici ca să ne mințiți și, a doua oară, pentru că ați avut curajul să apăreți dumneavoastră aici, care sunteți în spatele la toată această chestiune. Eu v-am mai spus: avem casete filmate! Timp de o săptămână, cât a fost o delegație a noastră acolo, s-a filmat non-stop! Au fost numai muzici tradiționale ungurești, adică, ceardașul, poate vă spune ceva, și numai costume maghiare!

Aici, spuneți dumneavoastră, în această prezentare de 200 de pagini, pe care eu mi-am făcut timp să o citesc, spuneți aici că: "A fost un program de dansuri și muzică populară cu piese tradiționale românești din Transilvania și dansuri tradiționale ale minorității maghiare din România". Greșit! Nu "dansuri tradiționale românești din Transilvania", ci dansuri ungurești!

A doua chestiune, vorbiți de "promovarea minorităților", aici. Păi, nici un fel de problemă, dar, atunci, de ce nu au fost reprezentate și celelalte minorități care trăiesc în România și sunt chiar reprezentate în Parlamentul României, 18 minorități? De ce numai minoritatea maghiară?

V-am întrebat clar: cine va suporta aceste costuri? Dacă s-a luat o decizie de către ministrul de externe? Dar se pare că decizia a fost luată deja, din moment ce v-a trimis pe dumneavoastră aici. Adică, nu o să vi se întâmple nimic!

Vă mulțumesc, nu mai aștept replică.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc și eu.

 
Valeriu Tabără

În continuare, domnul deputat Valeriu Tabără, privind situația cercetării agricole și strategia MAPDR cu privire la patrimoniul cercetării agricole din România.

Domnule secretar de stat, vă rog.

 

Domnul Flaviu Nicolae Lazin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Răspunsul a fost înaintat în scris și el este destul de lung, de aceea, eu am să-mi permit, cu acceptul dumneavoastră, să fac doar un scurt comentariu pe marginea acestui răspuns. Și, așa cum ne-am înțeles, să avem o discuție pe această temă, care ne interesează deopotrivă, și pe noi, ca Executiv, și pe dumneavoastră, care sunteți deputat în Comisia de agricultură și un reprezentant foarte cunoscut al sectorului de cercetare și al învățământului universitar românesc.

Sigur, am traversat o perioadă în care am asistat cu toții, din 1990 până astăzi, la scăderea continuă a potențialului cercetării românești, pe fondul atât al reorganizării activităților, pe fondul reformei funciare, al pierderii continue de suprafață din perimetrul unităților de cercetare, al decapitalizării unităților, al scăderii numărului de cercecetători și al potențialului de susținere în general a activității de cercetare agricolă. Practic, până la Legea nr. 290, cercetarea nu a avut o lege și funcționa sub un statut foarte incert, în baza unui decret în care statutul unităților era unul nedefinit: nici instituții publice, nici societăți comerciale.

Legea nr. 290 reușește să pună oarecum ordine din acest punct de vedere, iar hotărârile de Guvern, despre care doresc să vă informez în mod expres că sunt întocmite în întregime și vor pune "în curat", ca să spun așa, atât prin prisma sumei importante a datoriilor pe care statul le trece la pasiv din conturile acestor unități - suma totală fiind de circa 780 de miliarde, până acum au fost anulate datorii de circa 280 de miliarde și acțiunea continuă pe măsura reorganizării, așa cum spune legea, a unităților - sunt întocmite în întregime două din aceste hotârâri de Guvern, însumând reorganizarea a 15 unități de cercetare, sunt deja pe circuitul de avizare interministerială. Credem că celelalte hotărâri de Guvern de reorganizare a unităților, credem că vor ieși din minister în cursul acestei săptămâni și vor pleca, de asemenea, pe circuitul avizării interministeriale.

Ce urmează, pentru că acesta este subiectul de fond? Urmează, așa cum dumneavoastră știți, o analiză atentă, pe care am început-o împreună cu ASAS-ul, pentru două direcții: 1) o redimensionare a sectorului de cercetare, o redimensionare care să însemne aducerea la niște dimensiuni de unități de cercetare în adevăratul sens și separarea activităților de dezvoltare, care, în propunerea noastră, urmează să fie reorganizate ori companii naționale ori societăți naționale, pe filierele institutelor respective, în așa fel încât rezultatele cercetării să fie apoi aplicate în aceste unități, producerea de sămânță să fie realizată în aceste unități, pentru că credem că mai este nevoie, câțiva ani buni, de o anumită implicare și un anumit control al statului în această chestiune; 2) sectorul de cercetare, redimensionat, urmează să fie susținut direct de la bugetul statului.

Cam acestea sunt principiile rezorganizării, pe care o vedem și pe care, negreșit, o vom discuta și împreună cu dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Tabără.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnule secretar de stat,

Vă mărturisesc că este un moment delicat să faci o interpelare propriului ministru și propriului Guvern, însă demersul vine pe un moment formidabil pentru ceea ce înseamnă starea cercetării agricole și, mai ales, a celei biologice românești, dar agricole, în principal. Și nu întâmplător am făcut această interpelare, după foarte multe demersuri, care nu sunt începute în ultimul an, ci sunt cu o vechime de circa 4-5 ani. Și o fac în cunoștință de cauză, pentru că o viață întreagă mi-am ros coatele și pantofii sau ce am mai avut prin această cercetare, întotdeauna, o cenușăreasă a ceea ce a însemnat agricultura românească, dar cu realizări formidabile.

Și eu spun că acest sector trebuie regândit, dar în așa fel încât el să funcționeze. Să funcționeze acele principii pe care guvernele interbelice le-au considerat de mare importanță și mari agronomi ai țării, care au fost membri și ai Partidului Liberal și ai Partidului Național Țărănesc, și care au gândit o strategie, pentru ca România să nu fie dependentă niciodată de ceea ce înseamnă "materialul biologic".

Astăzi, însă, dacă strategia de restructurare și de punere în funcție a cercetării va fi în așa fel încât patrimoniul să fie pierdut, cercetarea românească nu va mai răspunde cerințelor de integrare europeană a agriculturii. Spun, pentru că hotărârile au fost extrem de mult întârziate, practic, unitățile de cercetare, la această dată, nu au identitate și, ceea ce este mai grav, în acest an, dar nu numai în acest acest an, ci în ultimii ani, aceste unități au beneficiat de extrem de puține surse pe planurile sectoriale de cercetare. Practic, în acest an, nu a ajuns nici un leu la aceste unități!

Ne vom reîntâlni și eu cred că vom discuta această problemă. De altfel, cred că este o chestiune de interes național, de a fi abordată într-un plan mai deschis, inclusiv de către conducerea Alianței, pentru a revedea tot ceea ce este înscris și în Programul de guvernare și ceea ce înseamnă o strategie completă de dezvoltare și de așezare a surselor, pentru ca agricultura noastră să facă față integrării europene. Și de valorificare, sigur, și a ceea ce înseamnă sursele financiare venite de la Comunitatea Europeană.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Ioan Munteanu

Domnul deputat Ioan Munteanu, din partea PSD. Vă rog, răspunsul.

 

Domnul Flaviu Nicolae Lazin:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Permiteți-mi să prezint răspunsul la o interpelare care vizează o anumită declarație a ministrului Gheorghe Flutur, cu scuzele de rigoare că domnia sa nu poate să fie de față. Eu am să dau citire răspunsului formulat, însușit și semnat de domnul ministru:

"În calitate de ministru al agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, am făcut afirmația că există grupuri de interese care ar dori ca România să importe grâu. În acest sens, raportarea unor cantități mai mici de grâu cu cantități de panificație altele decât cele reale ar fi, fără îndoială, un argument care ar pleda în favoarea celor care manifestă acest interes.

Condițiile naturale ale acestui an au fost deosebit de vitrege și, cu toate acestea, producția de grâu recoltată și calitatea ei reprezintă o cifră îndestulătoare și în măsură să împrăștie îngrijorările legate de ideea insuficienței pe piață. Există și dovezi în acest sens, și anume, faptul că prețul practicat la această dată se menține în continuare scăzut, ceea ce nu este tocmai în avantajul producătorilor.

Declarația a fost făcută la Craiova, dar se referea la faptul că, anual, în ultimul timp, au fost interese din partea unor importatori de grâu, evidențiate în mare parte în presă, și că în fiecare an există astfel de preocupări. Ca ministru al agriculturii, nu am putut fi de acord cu astfel de importuri, când oferta internă acoperă și depășește necesarul de consum.

Vă mulțumesc."

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat?

 
 

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Domnule secretar de stat,

Sigur că precizarea dumneavoastră m-a domolit, în sensul că acesta este răspunsul domnului ministru Flutur. Nici nu vreau să fac comentarii suplimentare, vreau să spun că foarte bine a făcut, că a stăpânit fenomenul de import. Și, cu asta, vreau să închid subiectul.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă mulțumesc.

Cu aceasta, declar închisă ședința.

Celelalte interpelări sunt amânate pentru o dată ulterioară, din partea Ministerului Educației și Cercetării nefiind nimeni prezent.

Vă mulțumesc. O seară plăcută în continuare.

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 19,09.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 22 ianuarie 2020, 20:11
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro