Aurel Vainer
Aurel Vainer
Ședința Camerei Deputaților din 11 octombrie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.149/18-10-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 11-10-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 11 octombrie 2005

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.7 Aurel Vainer - marcarea Zilei naționale de comemorare a holocaustului în România - 9 octombrie;

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Dau cuvântul domnului deputat Aurel Vainer, Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Domnul Aurel Vainer:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Bună dimineața!

Este o dimineață de octombrie frumoasă - e drept, cum remarca domnul președinte de ședință, cu o sală nu prea plină, ca să fiu eu mai generos cu aprecierea cantitativă.

Îngăduiți-mi, mai întâi, să comentez scurta declarație preliminară a domnului președinte Bolcaș și să spun că mă raliez întru totul la opinia domniei sale. Este păcat că cei care vin de dimineață să facă aceste declarații parlamentare le adresează unor săli, iar să spun, nu prea pline. Și cred, de altfel pentru mine este oarecum o constantă și pentru colegul meu Amet, noi, cei veniți mai proaspăt în Parlament, urmărim cu multă atenție aceste reuniuni de marți dimineață, care sunt o autentică școală pentru noi.

Acum, declarația mea politică s-ar putea intitula "Ziua națională de comemorare a holocaustului în România - 9 octombrie".

Începând cu anul 2004, s-a hotărât ca în România, în fiecare an, la 9 octombrie, să fie comemorat holocaustul.

Dați-mi voie ca, în puține cuvinte, să asum, din punctul meu de vedere, câteva idei centrale privind holocaustul, în general și holocaustul din România, în mod particular.

După cum cunoașteți, istoria veacului al XIX-lea, mai ales de după venirea la putere a lui Hitler, a fost o perioadă foarte întunecată pentru istoria civilizației și a lumii europene, în mod special, când doctrina nazistă a cuprins țări destul de multe și și-a pus amprenta pe politica statelor, a guvernelor din acea perioadă. A avut loc acest crud holocaust, în care și-au găsit moartea 6 milioane de ființe umane, pentru simplul și unicul motiv de a avea, în fiecare dintre aceste ființe, sânge evreiesc, considerat ca fiind, să spunem, un păcat originar. Și, iată, datorită unor teorii dezvoltate, bineînțeles, mai întâi în laboratoarele filozofice sau de gândire de alt gen, a devenit un program care s-a realizat prin autentice uzine ale morții, fiind foarte cunoscute acele lagăre de tristă amintire, precum au fost Auschwitz, Birkenau, Buchenwald și celelalte.

În România, trebuie să spunem că acest holocaust are și el o istorie începută mai ales de prin anii '33, când s-au intensificat curentele antisemite și, treptat, ele au luat forme de discriminare tot mai puternică a populației evreiești, discriminare care, de fapt, s-a realizat printr-un amplu program de persecuții sistematice.

Nu vreau să fac o incursiune istorică, ci aș aminti doar faptul că nu întâmplător s-a ales ziua de 9 octombrie ca zi de comemorare în România, întrucât 9 octombrie este ziua când a început deportarea evreilor din Bucovina de Sud, revenită la România după începerea celui de-al doilea război mondial, iar, de acolo, a început tragedia evreilor ajunși în Transnistria; nu numai ei, este adevărat, a fost și o însemnată parte din populația romă.

Se spune ce a fost Transnistria. Transnistria a fost un proces de anihilare prin cele mai variate mijloace, în primul rând, înfometare, însetare, lipsă de condiții de trai minimale. Toate acestea au dus la moartea lentă, dar sigură, a 130 de mii de evrei în Transnistria. Ei, bine, acesta a fost momentul, să spunem, maxim al holocaustului în România, fără, însă, să înceteze persecuțiile față de evrei, discriminările puternice, inclusiv lipsa de acces la proprietate, la învățământ, la sănătate, la alimentație normală și așa mai departe.

Nu vreau să spun mai mult. Atât este suficient. Pot doar atât să adaug, ca un trăitor al holocaustului: în acest concept, am avut des parte de destule discriminări. Viața a vrut să ajung și în Parlamentul României, fără să am nici un fel de resentiment față de poporul român. Este extrem de important acest lucru.

Noi evocăm holocaustul, iar statul român și-a asumat această filă grea, dramatică din istoria poporului român, fără însă să arătăm cu degetul întreg poporul român. Dimpotrivă, avem numeroase exemple, când români de bine, de inimă largă și-au dat seama de situația existentă și și-au pus chiar viața în joc, în acea vreme, pentru a da șanse de viață unor ființe omenești numite evrei.

Cel mai cunoscut caz este al fostului primar de Cernăuți, Traian Popovici, care, datorită acestei deschideri umane, a salvat efectiv 20 de mii de ființe de la pieire printr-un sistem asemănător cu ceea ce a făcut Schindler, după acea carte și acel film celebru.

Doresc doar atât să mai spun: este o filă de istorie și este o lecție de istorie. Este bine ca noi să nu uităm aceste file întunecate de istorie, pentru că a rememora este, până la urmă, un proces omenesc și poate duce la mai bine.

Noi dorim să rememorăm, să cinstim memoria celor pieriți în aceste condiții, tocmai pentru ca istoria să nu se mai repete nici în România, nici în Europa și nici în alte colțuri ale lumii.

Aș dori să dau o înaltă apreciere Parlamentului României, care a dat dovadă de maturitate, din multiple puncte de vedere, colegii noștri deputați, dându-și votul pentru legea care interzice mișcările cu caracter fascist, simbolurile și propaganda pentru personalitățile, persoanele care au adus grave prejudicii păcii și omenirii.

După opinia mea, este de datoria Parlamentului României ca, în continuare, să acționeze pentru un cadru legislativ cât mai propice, astfel încât să se evite orice pagină nouă întunecată a istoriei României.

Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumim, domnule deputat.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 23 februarie 2020, 16:52
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro