Mircea Ciopraga
Mircea Ciopraga
Sittings of the Chamber of Deputies of February 7, 2006
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.6/17-02-2006

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2006 > 07-02-2006 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of February 7, 2006

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.19 Mircea Ciopraga - declarație politică cu tema "Relația dintre autorități și grupurile de interese";

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Rareș Mănescu a sosit în sală? Nu. Domnul deputat Tiberiu Bărbulețiu nu este în sală, domnul deputat Relu Fenechiu nu este în sală, domnul deputat Ovidiu Silaghi nu este în sală, domnul deputat Mircea Pușcă nu este în sală, domnul deputat Mircea Ciopraga.

Aveți cuvânt, domnule deputat.

Domnul Mircea Ciopraga:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Relația dintre autorități și grupurile de interese"

Stimați colegi,

Cu privire la dezbaterea recentă care s-a declanșat în jurul problemelor legate de o eventuală subjugare a statului român de către grupurile de interese, aș remarca următoarele.

Sintagma "grupuri de interese" a fost utilizată în sens exclusiv negativ, neglijându-se cadrul legislativ intern care autorizează activitatea, în anumite condiții, a grupurilor de interes economic. Este vorba de Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice.

În consecință, grupurile de interese au fost supuse unor discreditări generale, care au indus percepția că existența în sine a unor grupuri de interese este un fapt ilegitim; precizarea adusă mai târziu în declarațiile politice cum că ar fi vizate numai grupurile de interes nelegitime, precum și etichetarea acestora cu sintagma "de tip mafiot", a survenit tardiv, după ce noțiunea de grup de interes a fost deja compromisă.

În acest sens, cred că s-ar fi impus mai multă prudență în mesajele publice, în condițiile în care existența unor organizații sau grupuri profesionale interesate de influența favorabilă a deciziilor autorităților este extrem de nepopulară, gradul de corupție fiind încă ridicat, iar șansele ca aceste organizații sau grupuri să nu fie asociate corupției sunt nule.

În același timp, nu se poate trece cu vederea faptul că mediul de afaceri din România s-a maturizat și că, în mod inevitabil, grupurile sale de interese au și vor avea nevoie de serviciile unei activități legale de lobby.

Această activitate, cât și percepția corectă asupra ei, este însă grav afectată de faptul că legislația românească în domeniu este lacunară, nu include reglementări care sa asigure suficienta transparență, posibilități și limite clare ale activității grupurilor de interese.

Situația recentă, mai ales, a făcut clar ca în lipsa unei legislații în domeniu complete, delimitarea între caracterul legal sau ilegal a unor grupuri de interese economice este greu de făcut și interpretabilă. De aici și posibilitatea utilizării in mod arbitrar, uneori și în interes populist, a sintagmei "grupuri de interese".

În România, lobby-ul a fost folosit in special de investitorii străini, puși în situația de a lucra cu instituții imature, de a suporta rigorile unor legi pe care nu le înțelegeau și care se mai și schimbau continuu. În ultima vreme însă, lobby-ul a fost practicat și de companiile autohtone. Cererea în domeniu este în creștere, mai ales că aderarea presează mediul privat să găsească noi punți de legătura cu factorii de decizie politică atât din București, cât și din Bruxelles.

În cursul acestui an, pe măsură ce se apropie momentul integrării, este foarte probabil ca noțiunile de lobby și grupuri de interese să se mențină în prim-plan, prilej cu care atenția va trebui concentrată nu doar pe marcarea diferenței dintre lobby și trafic de influență, ci și pe consacrarea acestuia ca instrument de comunicare.

Este evident că un cadru deschis și organizat al colaborării dintre instituțiile Statului și diferitele grupuri de interese economice reduce gradul de utilizare al mijloacelor corupte, în favoarea mijloacele legale de persuasiune față de autorități.

Experiența activității de lobby din țările occidentale este deja o dovadă că autorizarea funcționării acestui domeniu prezintă mai multe avantaje decât interzicerea sau nereglementarea lui.

În Parlamentul European, spre exemplu, există un număr de aproximativ 4.500 de grupuri de interese, înregistrate. Cele mai organizate și mai influente sunt marile grupuri din industrie: industria chimică, industria cimentului, industria de automobile, dar și ONG-uri precum GREEN PEACE, Biroul European al Uniunii Consumatorilor ș.a.

Grupurile de interese acreditate la Parlamentul European au acces permanent, pot să asiste la întrunirile comisiilor, pot merge la europarlamentari, pot să se întâlnească cu aceștia, chiar și în condițiile unei invitații la un prânz.

Important este că acestor grupuri de presiune, la fel ca și demnitarilor europeni, le este impus un cod de conduită pe baza căruia trebuie să-și indice sursele de finanțare pentru a se putea înregistra, trebuie să accepte să nu divulge anumite informații și nici să deranjeze lucrările în comisie.

Ca o concluzie, România trebuie să-și asume existența grupurilor de interese legitime ca pe un fapt firesc într-o economie de piață, dar să ia măsurile necesare care să asigure controlul asupra acestui domeniu de activitate, cât și transparența lui.

Actualul executiv s-a sesizat deja în acest sens, și am convingerea că proiectul de act normativ pe care îl pregătește cu privire la regimul activităților de lobby elimină problemele existente.

Vă mulțumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 25 august 2019, 4:22
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro