Monalisa Găleteanu
Monalisa Găleteanu
Sittings of the Chamber of Deputies of February 7, 2006
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.6/17-02-2006

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2006 > 07-02-2006 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of February 7, 2006

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.21 Monalisa Găleteanu - declarație-întrebare: "Cine are nevoie de o lege a calității în educație?";

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Monalisa Găleteanu.

Doamna Monalisa Găleteanu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică de astăzi are titlul sub forma unei întrebări retorice: "Cine are nevoie de o lege a calității în educație?"

Conținutul proiectului de lege are un limbaj academic, elegant, dar cu sintagme teoretice fără acoperire în practică și care nu pornesc de la realitățile învățământului actual din țara noastră, în consecință fără aplicabilitate sistemului de învățământ românesc: ar produce numai haos și dezordine în sistemul de învățământ dacă s-ar aplica în forma actuală.

Calitatea în învățământ este absolut necesară, dar un sondaj în rândul cadrelor didactice referitor la conținutul acestei legi și la ceea ce urmează să se producă la nivelul unităților de învățământ conduce la trista concluzie că, din păcate, nu s-a înțeles nimic sau, mai grav, s-au format percepții deformate care vor avea ca efect haosul sau, în cel mai bun caz, constituirea a încă unei comisii înscrise într-un dosar, la nivelul fiecărei unități de învățământ.

Este foarte adevărat că reforma în sistemul nostru de învățământ este necesară, dar nu trebuie făcută numai de dragul reformei și al schimbării cu orice preț, împrumutând modele din alte state care nu au nimic în comun cu realitățile școlii românești, cu atât mai mult cu cât în țările Uniunii Europene nu există o lege a calității cu un conținut similar.

De ce calitatea în învățământ trebuie neapărat încorsetată într-o lege, mai ales una impusă cu forța? Legi de aplicare a calității nu există în țările europene, există numai recomandări pentru armonizarea a ceea ce înseamnă calitate, din necesitatea creării spațiului unic european al învățământului și al cercetării științifice (pot fi proiectate principii, metodologii cu aplicabilități punctuale, concrete, autorii acestora fiind în principal cadre didactice cu experiență, care lucrează efectiv cu elevii/studenții și în mai mică măsură teoreticieni și pedagogi de seamă, care nu cunosc însă realitatea din sistem).

De ce o lege a calității trebuie aprobată prin ordonanță de urgență? De ce atâta grabă? Cui folosește? Cine plătește prețul eșecului? În aceste zile, multe școli din țară nu au combustibil pentru a încălzi sălile de clasă și elevii tremură de frig. În alte școli se manifestă forme de violență în rândul elevilor iar profesorii sunt, în continuare, umiliți cu salarii aflate sub demnitatea oricărui coleg de-al lor din Europa.

Acestea sunt problemele reale ale învățământului românesc în anul de preaderare la Uniunea Europeană!

De ce instituții care funcționează bine, precum Consiliul Național de Evaluare și Acreditare Academică, respectiv Consiliul Național de Evaluare și Acreditare a Învățământului Preuniversitar, și care au acumulat multă experiență și competență în domeniu, care au dovedit că și fără o lege a calității pot promova calitatea în activitatea lor (au ridicat multe autorizații de funcționare unităților ce nu îndeplinesc standardele), trebuie desființate și înlocuite cu altele, respectiv ARACIS și ARACIP? Lăsând la o parte supradimensionarea numerică a personalului care urmează să fie angajat, ne punem întrebarea firească: de unde vor proveni fondurile pentru plata salariilor? Din ce fonduri vor fi plătite comisiile ce asigură calitatea la nivelul fiecărei unități școlare? Cu siguranță, așa cum s-a mai întâmplat și cu "alte comitete și comiții", va exista doar un dosar al calității total ineficient. Suplimentarea bugetară până la 5 % nu are drept scop plata unor salarii pentru instituții ce trebuie, conform legii, să se autofinanțeze.

Este lesne de înțeles faptul că legiferarea și instituționalizarea calității reprezintă oportunitatea de asigurare a numeroaselor posturi clientelare în urma creării unor agenții naționale de "asigurare" a calității în educație.

Sunt multe semne de întrebare, sunt multe de spus și cu siguranță promovarea acestei legi va fi un eșec alături de alte proiecte necugetate pe care le-a promovat actualul Guvern. În forma în care se prezintă actualul proiect de lege, suntem îndreptățiți să credem că aplicarea sa va avea ca efect și mai mult haos și dezordine față de situația deja existentă în sistem.

Vă mulțumesc.

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 25 august 2019, 6:52
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro