Titus Corlățean
Titus Corlățean
Sittings of the Chamber of Deputies of February 7, 2006
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.6/17-02-2006

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2006 > 07-02-2006 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of February 7, 2006

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.40 Titus Corlățean - declarație politică referitoare la proiectul Legii privind statutul minorităților naționale;

Domnul Titus Corlățean:

Declarație politică referitoare la proiectul Legii privind statutul minorităților naționale.

Proiectul de lege privind statutul minorităților naționale din România ridică o serie de probleme complexe și delicate, care necesită o abordare rațională, bazată pe o expertiză adecvată și nu o abordare superficială și politicianistă.

Pe scurt, acest proiect de lege presupune confruntarea a două filozofii, a două reflecții diferite asupra problematicii minorităților.

Prima vizează integrarea în societate a unei minorități sau a alteia, pe baza prezervării identității culturale, a garantării drepturilor individuale. Această concepție promovează drepturile subiective individuale.

Cea de-a doua teorie, cea etnicistă, pune pe primul plan promovarea unor politici și instituții care duc mai degrabă spre o separare, o "interiorizare" a etnicului. Această din ultimă abordare conduce la structuri separate și forme de autonomie pe criterii etnice, nu spre integrare în cadrul societății a minorităților naționale.

Aș dori să menționez două articole din Legea nr. 86 din 6 februarie 1945 privind statutul naționalităților minoritare, semnată de Regele Mihai și publicată în Monitorul Oficial nr. 30 din 7 februarie 1945. Această lege statuează următoarele la articolul 1: "Toți cetățenii români sunt egali în fața legii și se bucură de aceleași drepturi civile și politice fără deosebire de rasă, naționalitate, limbă sau religie". La articolul 4 se afirmă că: "Toți cetățenii români aparținând unei naționalități de altă limbă, rasă sau religie decât cea română se vor bucura de aceleași tratament și de aceleași garanții în drept și în fapt ca și ceilalți cetățeni români."

Aceasta este esența fundamentului statului român, a statului național unitar român, esență care se regăsește în legea din 1945, și, iată, în Constituția României actualmente în vigoare.

Proiectul de lege privind statutul minorităților repune în discuție până la urmă filosofia statală pe care clasa politică, societatea românească în ansamblul său, doresc să o conserve sau eventual să o modifice. Este o opțiune politică pe care, în definitiv, cei aflați la guvernare pot să și-o asume, aceea a schimbării acestei filozofii constituționale românești.

Guvernanții trebuie însă să își asume acest proiect în mod clar și public, fără subterfugii și, pe această cale, să își asume responsabilitatea politică pentru toate consecințele care pot decurge din aceasta!

Partidul Social Democrat este împotriva acestei alternative!

S-a vorbit de foarte multe chestiuni care ar fi conforme sau neconforme normelor europene, începând cu definiția minorității naționale. Nu există o definiție a minorității.

Dificultățile pentru a defini acest concept până acum au fost insurmontabile și au plecat de la experiențele diferite, de la specificul diferit al statelor din Europa. Într-adevăr, există și unele modele de autonomie pe criteriu etnic, cum ar fi situația Tirolului de Sud, pe care UDMR le invocă adesea.

Este adevărat, există aceste realități, dar ele sunt excepții care se află la o extremă, la extrema cealaltă situându-se filozofia constituțională franceză sau constituțională bulgară, care nu admit nici măcar conceptul de minoritate națională.

Undeva la mijloc se situează ceea ce la nivel european a fost consacrat ca standard european, este vorba de Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, este vorba de prezervarea identității naționale din perspectiva drepturilor individuale. Această filozofie a fost aplicată, respectată în statul român începând cu anii '90, este cea în vigoare în aceast moment.

Dorim să schimbăm această filozofie? În mod clar opinia publică românească nu dorește o schimbare a acestei abordări și nici la nivelul clasei politice românești nu există această voință și nu poate exista în acest moment.

Afirmația potrivit căreia ar exista norme europene care consacră drepturile colective și autonomia culturală este o inepție! Aș fi extrem de încântat, după 12 ani de muncă în ceea ce privește drepturile fundamentale ale omului și minorităților naționale, să aflu care este acea normă europeană, acel standard european care consacră drepturile colective sau autonomia culturală.

Nu există nici măcar în jurisprudența Curții Europene un singur caz care să consacre o astfel de chestiune!

Mai mult, chiar dacă la nivelul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, de exemplu, s-a încercat în mai multe rânduri promovarea la nivel politic, nu juridic obligatoriu, a unor concepte de acest gen, niciodată această chestiune nu a putut fi dusă mai departe.

La Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, la care senatorul Gyorgy Frunda este raportor pe tema "națiunii", s-a încercat promovarea conceptului de autonomie culturală. Formulele propuse de raportor au primit un vot de respingere.

Parlamentarii olandezi, germani etc au respins conceptul de autonomie culturală, soluția alternativă acceptată fiind acordarea de drepturi culturale.

Drepturile culturale sunt drepturi individuale, sunt consacrate în Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, preluată în dreptul intern românesc și aplicate ca standard european. Aceasta este limita maximă pe care PSD o ia în considerare, pentru că ceea ce este general european acceptat este valabil și valoros și la noi. Dacă altcineva dorește să treacă de această linie trebuie să își asume această responsabilitate politică.

România respectă criteriile politice de aderare, deci și protecția minorităților naționale.

PSD a discutat, discută și va discuta fără nici un fel de complexe pe tema protecției minorităților naționale.

Filozofia integratoare este cea care trebuie să definească politica statului român și cea a clasei politice. Filozofia separatistă este o abordare etnicistă care nu este specifică statului român și sunt convins că această chestiune nu poate fi acceptată!

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania monday, 19 august 2019, 0:42
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro