Ioan Munteanu
Ioan Munteanu
Sittings of the Chamber of Deputies of February 7, 2006
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.6/17-02-2006

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2006 > 07-02-2006 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of February 7, 2006

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.46 Ioan Munteanu - declarație politică cu tema «Programul "Fermierul" - simplă fantezie fluturistă»;

Domnul Ioan Munteanu:

Tema: Programul "Fermierul" - simplă fantezie fluturistă

Programul "Fermierul", lansat cu promisiuni nemaipomenite de către ministrul agriculturii, extrem de mediatizat, era așteptat, fără îndoială, de către țăranii români care sperau de multă vreme într-o schimbare.

Domnul ministru a insistat în numeroasele sale intervenții asupra faptului că agricultura din România va deveni - în scurt timp - una performantă, la nivelul exigențelor impuse de către Uniunea Europeană.

Ce-i drept, acest program este în fond foarte bun, dar greu de aplicat în actualele condiții. De aceea el devine nerealist și profitabil doar pentru un număr extrem de redus de cetățeni.

Ca om care cunoaște foarte bine realitatea satelor, voi demonstra cu argumente destul de convingătoare de ce acest proiect ambițios nu-i decât demagogie și înșelătorie. Dacă am fost sceptic încă de la lansarea lui, apariția normelor metodologice de aplicare m-au convins că am avut dreptate.

Considerând că Programul "Fermierul" va rezolva problemele din agricultură, ministerul de resort a eliminat pentru anul 2006 sprijinul financiar, primele și subvențiile pentru produsele agricole tradiționale: grâu, porumb, floarea-soarelui, soia, ovăz, plante furajere, lapte. Drept urmare, toți producătorii vor avea de suferit, iar consecințele vor fi destul de grave: terenurile vor rămâne nelucrate, numărul vacilor de lapte va scădea, iar România va deveni nu doar un mare importator, ci și un consumator al produselor de pe piața europeană. Și asta în condițiile în care țara noastră ar fi putut asigura fără probleme, atât producția pentru propriile nevoi, cât și pentru export.

Aplicarea programului a debutat cu o altă prevedere greșită: suma de 7.000 miliarde lei de la bugetul de stat nu este acordată direct agricultorilor, ci băncilor, mai precis unei singure bănci, B.C.R., care a primit fără licitație exclusivitatea privind implementarea acestui proiect. Deci, Legea nr.231/2005 prevede că Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale acordă acești bani cu titlu gratuit băncii, iar agricultorul solicită credit de la B.C.R., urmând să depună garanții, să demonstreze că deține bunuri imobile de valoare, să achite dobânzile și comisionul.

Obținerea creditului este extrem de anevoioasă, ținând seama de faptul că dosarul pentru contractarea lui prevede nu mai puțin de 26 de documente (!) care mai de care mai greu de obținut. Dacă totuși reușeșete să obțină creditul, beneficiarul trebuie să returneze suma în 10 ani, iar la un împrumut de 10 miliarde lei trebuie să achite la B.C.R. 14 miliarde lei. Până când nu-și achită creditul, agricultorul nu este proprietarul investițiilor realizate.

Ca garanție la creditele solicitate nu se acceptă construcțiile viitoare; de asemenea, nu se acceptă construirea de imobile în regie proprie. Chiar și la investiții mici, de 10.000-20.000 euro, este obligatorie existența autorizațiilor de funcționare (mediu, sanitar-veterinare etc.), care sunt destul de costisitoare și greu de procurat.

Pentru că Legea nr.231/2005 nu prevede în mod expres exceptarea de la achitarea dobânzilor pentru perioada de grație - așa cum susține cu seninătate ministrul Flutur - împrumutații vor achita în această perioadă atât dobânzile, cât și comisioanele și taxele aferente.

Că acest program este o simplă promisiune fantezistă, mincinoasă și nerealistă, o dovedește și faptul că nu poți realiza ferma-model cu ceea ce-ți oferă banca după ce-ți achiți aceste datorii. Din cele 10 miliarde inițiale poți să-ți cumperi un tractor de 210-240 CP, prevăzut cu plug, disc și semănătoare sau, o altă variantă, poți înființa o plantație de 10 ha de viță-de-vie nobilă. Cu ce-ți susții afacerea după ce banii s-au terminat într-o primă etapă a investiției? Până la obținerea profitului sunt atâtea alte cheltuieli de făcut, imposibile chiar și pentru cel mai destoinic întreprinzător.

O altă mare păcăleală fluturistă ține de promisiunea că un credit prin Programul "Fermierul" se acoperă prin Agenția SAPARD în proporție de 50%, iar diferența de 50% prin B.C.R. Dar, conform normelor metodologice, B.C.R. asigură doar 85% din valoarea totală, ceea ce înseamnă că aportul propriu trebuie să fie de 15% din valoarea proiectului.

În altă ordine de idei: nici până astăzi Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nu a stabilit care este formatul-standard al avizului ce trebuie emis de către direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală județene, iar B.C.R. nu cunoaște, încă, detaliile referitoare la modalitatea de utilizare a fondului care va fi alocat de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale pentru anul 2006.

În aceste condiții, numărul posibililor beneficiari ai acestui program va fi cu mult mai mic decât cel pe care-l anunța lăudărosul ministru, adică peste 6.000 de fermieri din bugetul lui 2006. Dacă nu sunt luați în calcul agricultorii de peste 60 de ani și nici cei care n-au împlinit 18 ani (adică cei care nu se pot obliga față de bancă), dacă se ține seama că documentația necesară contractării unui credit de investiții este extrem de greu de întocmit, dacă cei care dețin bunuri imobiliare cu care să garanteze împrumutul sunt extrem de puțini în lumea sărăcită a satelor, se ajunge la concluzia că "Fermierul" are șanse extrem de scăzute de implementare.

Astfel, acest program atât de mediatizat se dovedește aproape inaccesibil pentru cei mai mulți dintre românii care și-ar fi dorit cu adevărat o astfel de afacere, atât din lipsa fondurilor, cât și din cauza birocrației excesive. Mai adaug faptul că obligativitatea subvenției pe unitatea de suprafață și pe cap de animal intră în vigoare de la 1 ianuarie 2007, în condițiile în care pentru agricultorii români acordarea ei în 2006 ar fi contat foarte mult.

În acest context, mă gândesc dacă n-ar fi fost mai bine ca cele 7.000 miliarde lei vechi cu care Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale subvenționează B.C.R. să fi fost utilizate pentru sprijinirea producătorilor și susținerea eficientă a agriculturii, începând chiar din 2006. Cred că acesta ar fi fost adevăratul ajutor de care au nevoie țăranii în acest moment.

P.S. Documente care dovedesc extrema dificultate de întocmire a dosarului de obținere a unui credit: planul de afaceri; lista garanțiilor propuse; lista garanțiilor aferente creditelor contractate la alți creditori; fluxul de lichidități (cash-flow); studiul de fezabilitate; avize, acorduri pentru ocuparea terenurilor agricole, asigurarea cu combustibil, energie electrică, energie termică, protecția apelor, pădurilor și mediului înconjurător, urbanism și sistematizare etc.; situația contractelor încheiate (copii după contracte cu furnizori și clienți); situația surselor de finanțare (proprii); intabularea ipotecii; asigurări; memorii justificative privind necesitatea acestor investiții; liste de utilaje și alte dotări care se vor atașa planului de afaceri etc., etc.

Destul de simplu pentru țăranul de rând care vrea să devină fermier european, nu-i așa?

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 18 august 2019, 22:38
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro