Daniela Popa
Daniela Popa
Sittings of the Chamber of Deputies of February 7, 2006
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.6/17-02-2006

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2006 > 07-02-2006 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of February 7, 2006

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.72 Daniela Popa - declarație politică privind necesitatea inițierii unui Program Național Lisabona  

Doamna Daniela Popa:

Declarație politică privind necesitatea inițierii unui Program Național Lisabona

Strategia Lisabona este un proiect lansat în 2000, pe 10 ani, având ca obiectiv să facă din UE cea mai competitivă și mai dinamică arie economică din lume. Este un obiectiv care urmarește revitalizarea economică, socială și de mediu a UE. O economie mai puternică, bazată pe cunoaștere, va stimula crearea de noi locuri de muncă și inițierea unor politici de mediu care să asigure dezvoltarea susținută și solidaritatea socială.

Obiectivele Strategiei Lisabona pot părea un lux pentru România în momentul de față. Cu toate acestea, efortul trebuie făcut:

  • în primul rând, pentru că Agenda Lisabona este cotată foarte sus pe lista priorităților UE;
  • în al doilea rând, deoarece o economie bazată pe cunoaștere reprezintă șansa României de a adăuga mai multă valoare produselor și serviciilor sale pe termen mediu și lung.

Cu toate că nu este obligatorie, Agenda Lisabona este complementară evoluției necesare economiei românești și se referă la majoritatea sferelor politicii publice.

Agenda Lisabona este foarte complexă și prioritățile sale pot fi interpretate în mod diferit de către fiecare țară: în timp ce UE este în prezent foarte preocupată de coeziunea socială, crearea de locuri de muncă și de prioritatea pentru cercetare și inovare, aceasta pare să se aplice mai puțin României pe termen scurt, unde restructurarea (ce implică desființarea locurilor de muncă), limitarea salariilor, controlul inflației și îmbunătățirea mediului de afaceri sunt prioritățile cele mai importante.

După cum sugerează raportul lui Wim Kok, obiectivul central, stabilit la Lisabona în 2000, de a transforma UE în cea mai competitivă economie bazată pe cunoaștere în decurs de zece ani, s-a dovedit a fi ambițios.

În timp ce state membre au realizat mai mult decât s-a propus la Lisabona (de exemplu țările nordice), altele rămân considerabil în urmă. Cauza unor asemenea dezvoltări diferite poate fi găsită în combinația de reforme orientate către piață și de măsuri de politică publică, neexistând o formulă miraculoasă care poate fi aplicată pentru a ajunge la un echilibru optim. Cu toate acestea, se consideră, în general, că principiile agendei Lisabona, de a investi în capitalul uman și în cercetare, de a promova inovarea, de a consolida piața internă etc sunt linii directoare importante pentru creșterea prosperității economice europene.

România, ca stat în curs de aderare, se ghidează în primul rând după criteriile Copenhaga care au ca obiectiv "stabilirea unei economii de piață funcționale având capacitatea de a face față presiunilor competitive și forțelor pieții din cadrul Uniunii". În timp ce integrarea în cadrul Pieței Comune fără o economie de piață nu este posibilă, lipsa pregătirii adecvate a capacității de a face față presiunilor competitive ar prejudicia poziția României pe termen lung.

Atingerea obiectivelor agendei Lisabona ar întări, printre alți factori, bazele economiei și ar diminua riscurile, deoarece ar duce România într-un stadiu diferit de dezvoltare economică - de la o economie intensivă în factori la o economie intensivă în inovare. Până atunci, România trebuie să-și consolideze economia de piață și să creeze un mediu de afaceri prietenos care să promoveze cercetarea, dezvoltarea și inovarea.

Obiectivele stabilite la Lisabona și în cadrul Consiliilor europene ce au urmat nu sunt obligatorii în sensul că neîndeplinirea lor nu atrage consecințe directe negative de natură administrativă. Data de aderare a României la UE (2007) nu este amenințată de performanța în raport cu obiectivele Lisabona, chiar în condițiile revizuirii acestora. Totuși, ignorarea agendei Lisabona ar putea aduce un grad de risc considerabil, pe termen mediu și lung, în ceea ce privește dezvoltarea coerentă a României în cadrul unei UE lărgite.

Pentru Romania, investițiile în educație, transfer de tehnologie, cercetare-dezvoltare și inovare sunt factori complementari ai stabilității macro-economice. Într-o economie în tranziție, ca cea a României, acestea pot reprezenta pilonii pentru realizarea unei creșteri economice susținute și durabile în viitor, pentru reducerea decalajelor economice.

Perspectiva integrării în Uniunea Europeană impune României o abordare diferită a problemelor economice, sociale și politice. Apartenența la UE implică deschidere, colaborare, coordonare, interacțiune permanentă, coerență decizională și instituțională între membrii Uniunii.

În contextul dezbaterilor lansate în plan european privind posibilitatea revitalizării Strategiei Lisabona, cu aportul mai susținut al Parlamentelor Naționale, este necesară evaluarea posibilităților României de a-și stabili obiective pe termen mediu și lung în raport cu agenda Lisabona și de a le atinge.

Propuneri

Parlamentul României poate să își aducă contribuția prin inițierea Programul Național Lisabona, pe trei coordonate:

  1. Dezbaterea publică - Parlamentul României poate fi un catalizator al dezbaterilor publice privind Agenda Lisabona. Propun ca Parlamentul României sa fie locul de întâlnire pentru analiză și evaluare a Strategiei Lisabona, cu participarea mai multor parteneri cu potențial de implicare în atingerea obiectivelor: oameni politici, oameni de afaceri, reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale, reprezentanți ai societății civile, specialiști din instituțiile de cercetare-dezvoltare.
  2. Stabilirea bugetului național - propunere de perspectivă. Atingerea obiectivelor Agendei Lisabona presupune o abordare diferită în elaborarea bugetului național care trebuie să prevadă cheltuieli mai mari pentru dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și să prevadă o reformă reală a sistemului de educație și de sănătate.
  3. În plan instituțional este oportună și necesară crearea unei subcomisii în cadrul Comisiei pentru Integrare Europeană din Parlamentul României, subcomisie care, în colaborare cu instituțiile specifice de cercetare-dezvoltare, să analizeze prioritățile aplicării Strategiei Lisabona în România și impactul pe termen mediu și lung.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania saturday, 24 august 2019, 8:23
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro