Mihai Adrian Mălaimare
Mihai Adrian Mălaimare
Sittings of the Chamber of Deputies of May 9, 2006
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.75/19-05-2006

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2006 > 09-05-2006 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 9, 2006

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.38 Mihai Adrian Mălaimare - declarație politică intitulată "Ce vrem, de fapt, de la Europa?";

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

"Ce vrem, de fapt, de la Europa?"

De ani buni încoace, toată lumea vorbește despre integrare europeană. Se scriu cărți, articole, se fac cursuri universitare. Ce mai, la cât de dezbătut este subiectul, am putea crede că România este mai mult decât pregătită să adere la Uniunea Europeană. Nu mă refer aici la factorii economici și politici, ci la simpla înțelegere a avantajelor sau a obligațiilor care decurg din această aderare, dar cel mai important în ce fel de entitate ne integrăm.

Mă tem însă că acest subiect este tratat cu o superficialitate care, pe termen lung, s-ar putea să ne coste. Vreau să propun următoarea temă de reflecție: Este aderarea României la Uniunea Europeană un scop în sine sau este doar începutul unui proces de modernizare?

Ce vrem noi, de fapt, de la Uniunea Europeană ? Dacă își imaginează cineva că după ianuarie 2007 vor crește banii în copaci se înșeală amarnic. Uniunea Europeană ne va ajuta, dar ea nu poate să ne ducă în spate. Dacă vrem să ajungem din urmă aceste state bogate, trebuie, în primul rând, să le înțelegem și să le asimilăm valorile. La noi, se urlă în tramvaie, câinii își fac treburile pe stradă, este plin de cerșetori, gunoaie cât să îngropi un oraș în ele, alarme de mașini care urlă în mijlocul nopții și multe altele. Majoritatea dintre dumneavoastră au vizitat, cel puțin o dată, Uniunea Europeană. Ați văzut asemenea peisaje acolo? Nu! Noi încă nu am înțeles că libertatea fiecăruia dintre noi este absolută doar atâta timp cât nu încalcă libertatea altuia. Sigur, sunt liber să îmi montez o alarmă performantă pentru a-mi proteja mașina, dar și vecinul meu este liber să doarmă noaptea. La fel, sunt liber să îmi plimb câinele pe stradă, dar ceilalți nu ar trebui să fie nevoiți să suporte mizeria făcută de acesta. Fiecare dintre aceste probleme luată în parte este minoră, dar împreună dau spațiului public un aer irespirabil. Democrația liberală înseamnă libertate, dar o libertate împletită cu responsabilitatea față de libertatea celuilalt. Iată un principiu simplu, pe care poporul român încă nu l-a înțeles.

Apoi, munca este încă o problemă în România, și asta datorită unei nesincronizări istorice. Societățile occidentale au fost construite prin muncă și de aceea sunt unde sunt. Noi, în schimb, am privit capitalismul ca pe un sistem de îmbogățire rapidă. Politicienii au furat ca la drumul mare, "întreprinzătorii" au dat tunuri spectaculoase, și mulți dintre cetățenii țării așteaptă mai degrabă să câștige la loto decât să muncească și să gândească. Societățile capitaliste nu cresc și nu supraviețuiesc decât prin muncă. Admirăm mașinile occidentului, calculatoarele, casele, super-marketurile și vacanțele în locații exotice, dar trebuie să înțelegem că toată această bogăție a fost acumulată prin munca a generații întregi. Dictatura comunistă a suspendat România într-un vid al istoriei și ne-a desincronizat cu cel puțin 50 de ani față de Vestul Europei. Nu-i putem ajunge peste noapte. Demagogi au fost aceia care la începutul anilor '90 le-au promis românilor că se poate. Demagogi sunt aceia care le promit chiar și astăzi. Timpul istoriei este mai îndelungat decât al oamenilor.

Trebuie să privim aderarea la Uniunea Europeană ca pe un nou început, dar unul pe care nu avem voie să îl mai ratăm, cum am făcut-o în 1990. Și revin aici la ideea mea, că educația ar trebui să fie obiectivul numărul I al României în următorii 20 de ani. Trebuie să educăm cetățeni responsabili, care să înțeleagă valorile Europei Occidentale și să le asimileze. Organismul viu al societății românești și mentalitățile trebuie reformate. Altfel, degeaba adoptăm acquis-ul comunitar. Europa ne va ajuta, vom primi bani și sprijin. Trebuie să îi folosim așa cum se cuvine, și nu să îi aruncăm pe geam. Europa așteaptă să aibă în România un partener puternic și de încredere, nu un veșnic cerșetor al fondurilor europene înghițite de tot felul de găuri negre ale economiei.

După cum bine știți, Uniunea Europeană se află în impas. De la respingerea Constituției la manifestațiile din Franța, de la motorul deja gripat al economiei la o piață liberă care nu este tocmai liberă, de la influențele socialiste care s-au dovedit falimentare la terorismul internațional Europa se confruntă cu o serie de probleme care, nerezolvate, îi vor aduce sfârșitul. Românii trebuie să înțeleagă aceste fenomene și să nu-și imagineze că Uniunea Europeană este un paradis terestru. România, o dată membră a Uniunii Europene, trebuie să participe și ea la soluționarea acestor probleme, nu să fie mereu o remorcă. Marii oameni politici au rămas în cărțile de istorie pentru că au avut idealuri și viziune. Și noi trebuie să fim ca ei. Idealul este o Europă pașnică, unită și prosperă. Viziunea este aceea care ne arată cum trebuie să dăm o mână de ajutor acestui proiect, nu să-i punem o frână.

Avem oare o viziune?

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 21 august 2019, 13:21
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro